„Cine face gura mare îl aruncăm peste bord. Ce crede Sebi că

dacă se pricepe la ştiinţe politice poate să ne vorbească de rău”

Anul VIII, nr. 45116 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 2 - 8 mai 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Frunda îl eliberează pe Lăzăroiu de la Cotroceni

pagina 7

Delegaţii „cu cântec” plătite din bani publici. Până când?!

Electromureşul intereselor imobiliare

Câţiva consilieri locali ai muncipiului Târgu-Mureş şi-au prezentat cu mare întârziere informările despre efectuarea unor delegaţii în anul 2010, plătite din bani publici. Deşi legea nr. 393 din 28 septembrie 2004, privind Statutul aleşilor locali, prevede prezentarea acestora în maxim o lună de la efectuarea deplasării, consilierii au prezentat informările „la pachet”, abia în februarie 2011. Neglijenţă sesizată de un cetăţean.

Clădirea care găzduieşte atelierele Liceului Electromureş va fi scoasă la mezat. Asta au decis consilierii locali, îndrumaţi cu vorba bună sau chiar presiuni de executivul primăriei Târgu Mureş. Deşi va fi scos la licitaţie, imobilul va avea cu siguranţă un singur posibil posesor. Este vorba de SC San-doz SA, fabrica de medicamente vecină unităţii de învăţământ. Care vrea să facă un centru de cercetare în locul atelierelor, conform spuselor edililor locali.pagina 5 pagina 3

De 1 Mai Muncitoresc, după şedinţa cu părinţii de la centru, şoimii şi pionerii portocali ai patriei au început strângerea de fonduri şi adeziuni pentru viitoarele campanii electorale

Munca ne’nvaţă, munca ne’nalţă! În sondaje.

N-am deturnat ulei şi nici porc de caltaboş n-am avut!

Am o poezioară pentru tovarăşa Elena Cea…Udrea: Soare

bălai, ce-adună mălai, fecioară de aur, cu forţă de taur, minune

supremă, a ţării emblemă… Sau…problemă… mă rog…

Aţi văzut emisiunea cu România te Iubesc? Aia când îl tocau

pe Borbely? Eu am fost în spate.... mama

lui de udeme... pardon, ministru! Ce crede el, că se pune cu un sociolog

ca mine!?

Eu am fost mare jucător începând cu clasele mici şi pregătitoare. Şi acum sunt mare, dar acţionar pe la

Valpet, Astor şi alte firmuliţe de milioane de euro. Plus clubul sportiv

pe care îl conduc cu brio... Plus DJTS-u...

Nu ştiu de ce zice lumea că forţez

“clienţii” de la OPC să încheie contracte cu firma lu’ fiu-miu! Eu nu forţez

nica... eu doar vin cu oferte imbatabile.

Amenda sau contractul... ha ha ha!

2 Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

foileton scapă şi şpagă

PSD către Florea: Ceri şpagă?Citeam vineri o scrisoare deschisă a PSD Mureş către edilul şef Dorin Florea. Şi m-am prăpădit de râs. Cele 16 puncte ale sale conţin cam toate bănuielile, investigaţiile de presă sau bârfele din târg din ultimii 11 ani. Că se fură, că se licitează cu dedicaţie, că se blochează investiţii. Am găsit chiar două sau trei idei „sustrase” din Ziarul de Mureş sau de la mine personal. Cum ar fi contractele fiului lui lui Todoran cu Direcţia Silvică Mureş sau achiziţionarea patinoarului din centrul oraşului. Dar cel mai mult m-a distrat primul punct al scrisorii semnate de Frătean şi Brişcaru. Şi anume întrebarea „Este adevărat că în Târgu – Mureş nu se atrag investitori pen-tru că acestora li se cere şpagă cel puţin

10% din valoarea investiţiei?”. Haideţi domnilor social-democraţi. Chiar vreţi să vi se răspundă la o astfel de întrebare? Că respectiva practică nu se face doar în Târ-gu Mureş, ea fiind generalizată în toată ţara. Numai că la noi se vede foarte bine. Şi se simte în fiecare buzunar. Cum puteţi crede că prin astfel de „scrisori deschise” aveţi vreo şansă de a mişca ceva în târg. Sunt lucruri ştiute până şi de ţânci aşa că copierea lor într-un astfel de document nu vă onorează prea mult. O altă întrebare zic eu interesantă a fost următoarea: „Echipa de fotbal locală, susţinută din banii cetăţenilor oraşului Târgu-Mureş, cheltuie din bugetul lo-cal cca. 4 milioane de euro anual? Este

adevărat că apropiaţi ai Primăriei şi ai PD-L joacă la pariuri sportive scorurile şi deznodământul meciurilor?”. Hopa că intrăm aici şi în atribuţiile FIFA. Care ar trebui să se autosesizeze cu privire la practicile denunţate de lideri PSD. Doar măsluirea unui meci e faptă penală şi se pedepseşte conform legii. Plus că şi echipa ar fi drastic sancţionată, riscând chiar retrogradarea. Aşa că eu aştept ca cineva să-i numească pe acei apropiaţi ai Primăriei şi ai PD-L pentru ca „organele” să-i poată identifica. Asta dacă respec-tivele nume sunt cunoscute. Chiar credeam că cei din PSD vor ieşi cu „atacuri” mai serioase. Ceva nou sub soare. Sau cel puţin cu un candidat real

pentru Primărie. Aşa ca să le dea puţin frisoane portocaliilor. Nu cu acuze de dra-gul acuzelor.

Ionel ALBU

Marile cazuri de corupţie din judeţ par tra se pe linie moartă în zona Judecătoriei Târgu Mureş. Amânări, excepţii de neconstituţio-nalitate şi multe alte tertipuri duc la amâ-narea judecării cauzelor. Este vorba de do-sarele instrumentate de DNA Mureş care îi au în vizor pe foştii primari Vizi Josef şi Viorel Bubău, fostul director al ITM Mureş, Carmen Vamanu, Ioan Cârcu, actualul director al Com-plexului de Agrement şi Sport „Mureşul”, Şte-fan Florea, fost comisar şef al Serviciului Pu-blic Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mureş.

Procesul lui Vizi Josef început în luna mai 2008. De atunci judecata a fost amânată consecu-tiv atât la cererea inculpatului, dar mai ales la cea a organelor de anchetă, nimeni alţii decât procurorii DNA. Nu mai puţin de 7 cereri de amânare solicitate de către DNA au fost admise de completul de judecată. Semnul de întrebare asupra modului în care a fost instrumentată de către DNA cercetarea se îngroaşă odată cu tre-cerea timpului. În foarte puţine cazuri, sau chi-ar de loc, anchetatorii cer amânarea judecării cauzei. Dacă se întîmplă, vina aparţine exclusiv acuzării. Dacă după doi ani nu s-a luat măcar o decizie în acest caz, poate vom avea o soluţie (de fond) pe la paştele cailor.

Bubău şi Cârcu salvaţi de excepţii...constituţionaleCazul fostului primar de Sântana de Mureş, Vio-rel Bubău, a fost intens mediatizat în perioada când edilul a fost trimis în judecată de DNA. Con-cret, din vara anului 2007. De 3 ani procurorii DNA încearcă să le demonstreze judecătorilor că Bubău este vinovat. După zeci de amânări soli-citate atât de acuzare cât şi de avocaţii apărării, la începutul anului trecut judecătorii au admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de Viorel Bubău. Din acest moment s-a suspendat judecarea cauzei, iar Curtea Constituţională va decide dacă excepţia invocată stă în picioare. Până în acest moment, în alte cazuri, nicio ast-fel de excepţie nu a fost admisă, ceea ce ar fi trebuit să le dea de gândit judecătorilor. În cazul lui Ioan Cârcu, şeful peste „Vichendul” târgumureşean, situaţia este asemănătoare.

Trimis în judecată de DNA la sfârşitul anului 2008, procesul lui Cârcu s-a blocat tot la Curtea Constituţională. De mai bine de jumătate de an. Interesant că aceste excepţii au fost invocate de acelaşi avocat, reprezentant legal al ambilor inculpaţi. Prietenii ştiu de ce.

Vamanu şi Florea....amânaţi pe bandă rulantăCele mai noi cazuri de „mare” corupţie desco-perite de procurorii DNA mureşeni sunt cele ale lui Carmen Vamanu, Ştefan Florea. În aceste dosare termenul cel mai folosit de instanţe a fost „amânarea”. Pe diferite motive, în aceste dosare nu s-a luat încă nicio hotărâre pe fondul cauzei. Ne aşteptăm şi aici la excepţii sau alte moduri în care să se blocheze judecarea.

Ciorbagiu achitatDupă mai bine de doi ani de procese inspectorul de mediu Ioan Ciorbagiu a fost achitat de trei instanţe. Aici lucrurile nu prea s-au tărăgănat având în vedere interesul funcţionarului de a-şi arăta nevinovăţia. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Pe de altă parte, fostul şef de la Poliţia Comunitară, Viorel Filip a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar instrumentat tot de DNA Mureş. Interesant că nimeni nu a depus recurs în acest caz. Oare s-au înţeles părţile între ele? Nu ne-am mira!

Justiţiarul 007

Plutind pe fondul dosarelor

Episcopul care se vrea şef de partid, Laszlo Tokes, a reuşit să întărâte doi preşedinţi de stat împotriva „fraţilor” de la UDMR

Doamna de Fier a judeţului, Lokodi Edita Emoke surprinsă într-o poziţie puţin cam libertină pentru statutul ei de politician, mamă şi bunică

să vedeţi voi

ce surpriză o să

facem la

alegerile de la anu’.

ioi de mine....doar

ne sprijină doi

preşedinţi

puternici şi

populari:

Băse şi orban.

cristi ce ruşine...

cu fusta asta

mi se văd de

toate. ce o să zică fiica

mea din sUa

de libertinajul acesta?

edita eu mă fac acum că nu te cunosc. Dacă mă vede nevasta şi are probă

de divorţ? avem prea multe de împărţit...doar am fost

şef peste păduri şi vânat

Anul VIII, nr. 451 | 2- 8 mai 2011 3interesUl

poartă fesUl

Clădirea care găzduieşte atelierele Liceului Electromureş va fi scoasă la mezat. Asta au decis consilierii locali, îndrumaţi cu vorba bună sau chiar presiuni de executivul primăriei Târ-gu Mureş. Deşi va fi scos la licitaţie, imobilul va avea cu siguranţă un singur posibil posesor. Este vorba de SC Sandoz SA, fabrica de me-dicamente vecină unităţii de învăţământ. Care vrea să facă un centru de cercetare în locul ate-lierelor, conform spuselor edililor locali.Proiectul de hotărâre ce viza vânzarea clădirii în care funcţionează în acest moment o parte importantă a procesului de învăţare din cadrul Liceului Electromureş a fost aprobat de consi-lierii locali. Asta după ce a fost respins de aleşii locali cu o lună înainte şi în mod normal nu avea cum să intre pe ordinea de zi în următoarea şedinţă. Singurii care au fost împotriva respec-tivului proiect au fost consilierii Sebastian Pui şi David Csaba. Doar că ei s-au scufundat într-o mare de sufragii pro-vânzare care nu au ţinut cont de votul care le-a fost dat în urmă cu trei ani. „Sunt foarte utile aceste ateliere, în liceu există 36 de clase şi 34 de săli, profesorii nu au fost consultaţi, nu s-a discutat de această ches-tiune nici în Consiliul de Administraţie a şcolii. Dacă se vând aceste ateliere e ca şi când am desfiinţa liceul”, a spus consilierul PNL Sorin Pui. Mai acid a fost directorul Apelor Române, con-silierul UDMR David Csaba. „Eu nu sunt pentru a consuma ceea ce au construit alţii înaintea noastră. Există o cerere referitoare la vânzare, vreau să ştiu ce se va face acolo. Există 2 con-tracte de închiriere şi asta înseamnă că aduc nişte bani”, a spus acesta.

Dobre: Se vând şcoli pentru binele FCMDeputatul liberal Ciprian Dobre a criticat dur

decizia executivului Primăriei Târgu Mureş de a vinde respectivul imobil. „Vând şcolile ca să supravieţuiască clubul privat de fotbal. Ponderea din bugetul local acordată pentru învăţământ este 0,7% din buget iar pentru cluburile private se alocă 10% care de fapt sunt 20%. Din acest 0,7 mai vindem şcoli ca să întreţinem echipa. PNL nu poate fi de acord cu vânzarea şcolilor pentru întreţinerea clu-burilor sportive private şi de aceea vom vota împotrivă”, a spus Dobre. Colega sa de la municipiu, Ionela Ciotlăuş a mai adăugat că banii pentru respectivele activităţi sportive a unor echipe private vor fi strânşi din astfel de vânzări. „Municipalitatea a hotărât să înceapă să înstrăineze patrimoniul public şi a început cu şcolile. La solicitarea societăţii Sandoz la prima strigare municipalitatea zice vindem. Mă întreb dacă vor mai veni solicitări de cumpărare pen-tru alte 10 şcoli le vindem pe toate?”, s-a între-bat lidera PNL Târgu Mureş.

Sandozul a mai pus mâna pe un terenÎn aceeaşi şedinţă edilii au votat şi vânzarea către aceeaşi firmă a unui teren din imediata apropiere care se doreşte a fi transformat în parcare. Înstrăinare care s-a tărăgănat de ani buni în forul local. Asta când mulţi con-silieri nu erau deacord cu vânzarea decât în anumite condiţii clare. Mai precis, se dorea cedarea către municipalitate a parcului de joacă şi agrement din vecinătatea fabricii, af-lat în acest moment în proprietatea Sandoz. Cum producătorul de medicamente nu vroia să cedeze parcul, iar aleşii nu erau deacord cu altă soluţie proiectul de hotărâre a fost amânat sau respens în repetate rânduri. Până acum. Iată ce spune si hotărârea: „Se aprobă tre-

cerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului Tîrgu-Mureş şi vânzarea directă a terenului în suprafaţă de 1.752 mp, situat în Tîrgu-Mureş, str. Livezeni nr.7, către SC San-doz SRL, teren care face obiectul contractului de concesiune nr. 196 din 25.06.2002, cu ac-tele adiţionale aferente acestuia, urmând ca obiectul contractului de concesiune menţionat să se diminueze în mod corespunzător şi cu condiţia păstrării parcului cu acces public liber şi respectarea unui program de acces pentru public astfel: în perioada martie-octombrie zil-nic între orele 8-20, respectiv perioada noiem-brie-februarie zilnic între 8-17”. Cu alte cuvinte s-a renunţat la doleanţa cu cedarea parcului. Fără nici o obiecţie.

Florea: „Se va face un centru de cercetare”Executivul primăriei a făcut tot ce-i era în putinţă pentru a trece această hotărâre. Şi a reuşit. Asta deşi recunosc pe faţă că organiza-rea licitaţiei este doar de faţadă. Cumpărătorul se cunoaşte şi a fost pomenit chiar în şedinţă.

„În respectivul imobil se va face un centru de cercetare farmaceutică de către Sandoz”, a declarat de la tribună edilul şef. Adjunctul său, inginerul Claudiu Maior preferă să acuze presa decât să explice situaţia. „Dacă vor oa-meni care doresc şi în special firma Sandoz care din punctul meu de vedere este o firmă de medicamente foarte bine pusă la punct şi care doreşte să investească în Târgu Mureş, din punctul meu de vedere nu cred că este o problemă”, a declarat viceprimarul. Asta după ce a vorbit de organizarea unei licitaţii publice deschise. Cu complicitatea unor consilieri care în mod normal ar fi trebuit să voteze împotrivă. Vor-bim aici de cei doi care reprezintă deocamdată PSD-ul, care nu numai că au fost pro, dar au şi militat pentru proiect. Şi de câţiva aleşi de la UDMR care au cam schimbat tabăra în ul-tima perioadă în frunte cu Kolozsvary Zoltan şi Benedek Istvan.

Albeta Ionescu

Electromureşul intereselor imobiliare

Unul dintre consilierii „credincioşi” ai şefului statului, Sebastian Lăzăroiu a fost „eliberat” joi din funcţie. Motivul? Acesta a declarat că UDMR este o formaţiune „tolerată” care va dispărea în 15-20 de ani. În urma declaraţiilor lui Lăzăroiu, preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat de senatorul târgumureşean Frunda Gyorgy că sprijină pe faţă formarea unui nou partid un-guresc de europarlamentarul Laszlo Tokes. Şi că UDMR ar trebui să iasă de la guvernareSăptămâna trecută, consilierul prezidenţial Se-bastian Lăzăroiu făcea nişte declaraţii bombă referitoare la relaţia încordată din coaliţia de guvernare. “Este adevărat că şi UDMR este o formaţiune tolerată în forma care este. În mod normal, ea poate fi contestată şi cred că au fost încercări de a contesta UDMR la Tribunal, că nu este un partid politic. Dar sigur că nimeni nu a făcut-o, pentru că UDMR este un partener comod de guvernare, nu are nimeni interesul să-l distrugă. Şi apare şi povestea cu relaţiile in-teretnice şi atunci nimeni nu a încercat, dar, în mod normal, UDMR poate fi uşor contestat în instanţă. (...) UDMR a apărut ca o nevoie a unei comunităţi etnice. Acest lucru i-a dat stabilitatea pe care o are în politică, deşi nu este un partid’’, a declarat Sebastian Lăzăroiu pentru Agerpres. Imediat a apărut şi reacţia liderilor maghiari care

nu au gustat afirmaţiile consilierului lui Băsescu. „Declaraţia lui Lăzăroiu pregăteşte, de fapt, terenul pentru susţinerea partidului lui Tökés. Poate fi însă interpretată şi ca o ameninţare la adresa UDMR, în vederea susţinerii viitorului proiect privind revizuirea Constituţiei sau, pur şi simplu, pentru ca Uniunea să stea cuminte în bănci şi să voteze cum vrea Coaliţia. Vân-tul suflă de la Cotroceni pentru atenţionarea UDMR”, a comentat senatorul Frunda Gyorgy. Fostul preşedinte al UDMR şi actual vicepre-mier Marko Bela a declarat, joi, că nu i-a plăcut deloc declaraţia care spunea că Uniunea este o formaţiune tolerată. “Nu mi-a plăcut deloc această declaraţie şi sper să nu fie vorba de un mesaj voalat sau ameninţare indirectă, fiindcă UDMR este prezentă în viaţa politică românească şi în Parlamentul României nu prin bunăvoinţa şi prin mila altora, prin mila altor formaţiuni poli-tice, ci prin voturile maghiarilor din România, un număr consistent de voturi şi o voinţă clară a comunităţii maghiare de a o reprezenta în Parla-ment”, a amintit poetul–senator mureşean.

Băsescu face „pace” şi îl demite pe LăzăroiuDupă ce liderii maghiari au ameninţat cu ieşirea de la guvernare, aliaţii din PDL în frunte cu

preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au dat înapoi. Doar sunt uşor şantajabili. Dacă UDMR iese acum de la guvernare, ac-tuala coaliţie nu mai poate susţine un guvern, şi astfel Boc şi ai săi miniştri trebuie să îşi părăsească fotoliile. Aşa că au anunţat printr-un comunicat de presă faptul că „începând cu

data de 1 mai 2011 vor înceta, prin acordul părţilor, raporturile de muncă ale domnului Sebastian-Laurenţiu Lăzăroiu cu Administraţia Prezidenţiala”. Drept răspuns, sociologul con-silier a lui Băse se foloseşte de diplomaţia caracteristică. “Sunt conştient că există anu-mite constrângeri instituţionale fireşti în formu-larea publică a unor analize politice din poziţia de consilier prezidenţial. Nu vreau ca analizele politice pe care le fac să fie asociate instituţiei prezidenţiale”, mai spune Lăzăroiu.

Kelemen vrea legea minorităţilor până în iuniePreşedintele UDMR, Kelemen Hunor, avertiza, în 2 aprilie, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Cluj, că neadoptarea Legii minorităţilor în sesiunea de primăvară a Par-lamentului pune sub semnul întrebării viitorul coaliţiei. De aceeaşi părere este şi senatorul Frunda care vrea fără nicio îndoială părăsirea alianţei. „Nici statutul minorităţilor nu se vrea, deşi nu aduce multe lucruri noi. Noi am dat ter-men până la sfârşitul sesiunii (iunie, nr), dacă nu se mişcă, trebuie să luăm o decizie”, a mai spus senatorul.

Şantajistul maghiar

Frunda îl eliberează pe Lăzăroiu de la Cotroceni

“păi cum să fac rost de 2 milioane de euro pentru fcM dacă nu vând vreo 9-10 şcoli. Vedetele din fotbal nu se ţin pe ochi frumoşi”

„cine face gura mare îl aruncăm peste bord. ce crede sebi că dacă se pricepe la ştiinţe politice poate să ne vorbească de rău”

“autostrada târgu Mureş - iaşi? păi dacă aş fi rămas

ministrul transporturilor, azi tăiam panglica la kilometrul 0! şi de acolo mai rămâneau fix

330, adică un fleac!”

„cu Boagiu şi Boc pu-păm noi autostradă la paştele cailor!”

“auzi, voi de ce nu insistaţi un

pic pe lângă mine să vin la liberali? aproape m-aţi convins fără să

ziceţi nimic… aţi avea şi voi pe ci-neva să candideze

la primărie…”pe mine m-au convins deja să nu candidez. Doar Dna-ul nu

doarme nicodată

Mişu Poruţiu, de la baza PDL, negociază vorbe cu vârful PNL Akos Mora, neprietenul ANI şi DNA

Nicu Havrileţ l-ar fi preferat pe Ludovic Orban coleg la grupul umoristic BUM, decât şef la partidul liberistic PNL

4 Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

Palatul e cu cântec

„Puterea nu e veşnică şi nici absolută şi dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru vedem că oamenii care la un moment dat erau „zei” şi noi toţi ceilalţi eram muritori până la urmă ajung să plătească în faţa legii.”Mihai Poruţiu, consilier judeţean PDL

„Fiecare dintre noi când ne naştem, primim din partea Primăriei un certifi-cat de naştere. Când, în cele din urmă, trecem în eternitate, primim un alt cer-tificat, tot din partea Primăriei.”Ilarie Gh. Opriş, preşedintele AAP Mureş

„Municipalitatea a hotărât să înceapă să înstrăineze patrimoniul public şi a în-ceput cu şcolile. Mă întreb dacă vor mai veni solicitări de cumpărare pentru alte zece şcoli le vindem pe toate?”Ionela Ciotlăuş, preşedintele PNL Târgu-Mureş

“Platoul (Corneşti – n.r.) va avea un regim de agrement, promenadă, nicide-cum botezuri, discoteci, cazare, Platoul fiind de odihnă.”Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

“Se pare că dacă îşi faci bine treaba (foştii colegi – n.r.) pot să păţească exact ca şi mine, este un abuz continuu şi se pare că unii colegi de-ai mei care fac parte din instituţie au fost numiţi în comisia de disciplină de către domnul Todoran.”Lucia Odeta Puia, fost comisar al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Mureş

“Se prefigurează cea mai mare catastrofă electorală a PDL şi preşedintele vrea să organizeze odată cu alegerile locale acest referendum. Pentru toate mof-turile lui din restaurant, noi trebuie să plătim...”Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş

„Eu merg la spovedit de obicei în Săptămâna Mare să primesc lumina în-vierii cu cât mai puţine păcate.”Maria Precup, viceprimarul munici-piului Reghin

„Vreau să vă spun ce este palpabil, pen-tru că nu e totuna că ai o sută de taleri în cap sau pe cap.”Emanoil Hurdugaci, primarul comu-nei Chiherul de Jos

„Ideea clasificării spitalelor nu este o idee proastă, este o idee bună. Dar trebuia să le clasifice înainte să le desfiinţeze.”Silviu Morariu, şeful Departamentului de Sănătate al Partidului Conservator

Proprietarii vehiculelor care depăşesc masa totala maximă admisă vor fi nevoiţi să achite o taxă specială. Consilierii judeţeni s-au în-potmolit de modalitatea de cântărire a vehi-culelor cu pricina.Consilierii judeţeni au aprobat taxele pentru autorizarea transporturilor ru-tiere de mărfuri şi călători executate pe reţeaua drumurilor administrate de Consiliul Judeţean Mureş, cu vehicule înmatriculate în România sau în alte state, ce depăşesc limitele de masă şi/sau dimensionale, pentru anul 2011, pe sistemul hai să dăm copy-paste din lege sau ordonanţa guvernului. Taxa pentru depăşirea masei maxime admise pe axe se calculează prin aplicarea taxei uni-tare corespunzătoare valorii cu care este depăşită masa maximă admisă pe axe, în funcţie de categoria drumului pe care se circulă. Doamne ce complicat. Hai să o simplificăm. Treaba asta din ce am înţeles noi funcţionează cam aşa. Popescu care are firmă de transport şi ştie exact ce pre-vede legea cu privire la câte kilograme pot fi aşezate pe o axă. Ştie el Popescu şi când depăşeşte acest număr şi pac merge şi plăteşte în plus. Am ajuns la concluzia asta pentru că cei din consiliu nu s-au înţeles, sau nu au înţeles cum se vor cântări vehiculele. Unde, pe ce drum să fie montat sau amplasat cântarul? Că doar trebuie făcute controale. Să vadă cei de la Autoritatea Rutieră Română dacă se depăşeşte sau nu kilul admis per axă. Vicele Arpad a găsit relativ soluţia. “Chiar zilele trecute a fost cineva la mine şi mi-a vorbit de posibilitatea de a monta un fel de cântar în cimentul din parcare. Sunt nişte tehnici noi şi am putea studia vari-

anta asta”, a spus acesta în şedinţa de consiliu. Până la urmă hotărârea a rămas tot la copy/paste urmând ca, probabil o dată cu întoarcerea “doamnei de fier” din America se vor lămuri şi consilierii, şi noi, asupra acestor taxe şi a modalităţilor de verificare a vehiculelor. Normal cum era de aşteptat, sunt exceptate de la plata taxelor (n.r. şi de la durerile de cap aferente) vehiculele deţinute de unităţile Ministerului Apărării Naţionale, vehiculele deţinute de unităţile subordonate Minis-terului Administraţiei şi Internelor, vehi-culele deţinute de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Româ-nia - S.A. şi de către subunităţile acesteia, vehiculele specializate utilizate în exclusi-vitate pentru servicii de ambulanţă şi ve-hiculele deţinute de serviciile de urgenţă.

Lex Tetrix

Edilii municipiului Târgu Mureş au pus, încă de la începutul anului, ochii pe clădirea Palatului Administrativ. Lokodi a renovat clădirea cât a putut. Florea se visează preşedinte de şedinţă la Consiliul Local în sala ocupată acum de colega de alianţă de la UDMR. Ultima variantă a fost votată joi de aleşii locali, schimb de clădiri între autorităţi. Cei judeţeni se abţin.

La începutul acestui an reprezentanţii mu-nicipalităţii şi-au exprimat dorinţa de a prelua în patrimoniul oraşului Palatul Administrativ, clădire în care îşi desfăşoară în prezent activitatea Consili-ul Judeţean Mureş şi Instituţia Prefectului Judeţului Mureş. Zis şi făcut. Prin Hotărârea Consiliului local municipal nr. 23/08.02.2011 privind acceptarea propunerii de transmitere a unui imobil din propri-etatea publică a Statului şi administrarea Instituţiei Prefectului Judeţului Mureş în domeniul public al Municipiului Târgu Mureş şi administrarea Con-siliului local municipal Tîrgu Mureş, s-au acceptat propunerile privind transmiterea în proprietatea publică a Municipiului Târgu Mureş a Palatului administrativ al judeţului Mureş. De aici începe hâra. Lokodi s-a supărat crezând că rămâne cu biroul în Parc. Florea a vorbit de „ofensiva” pen-tru readucerea în patrimoniul oraşului a clădirilor reprezentative. Şi ce ar putea fi mai reprezentantiv

decât prima Primărie a urbei. Drept urmare, Con-siliul Local a aprobat în şedinţa de joi un proiect de hotărâre de completare a deciziei din luna februarie. Potrivit acestui proiect, în cazul în care municipalitatea va primi clădirea Palatului Admi-nistrativ va oferi clădirea în care îşi desfăşoară acum activitatea. Astfel, se va face o rocadă: pe de o parte, Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului pe altă Primăria Municipiului Târgu Mureş. „S-a pus problema că cele două instituţii, respectiv Instituţia Prefectului Judeţului Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş, în cazul adoptării unei hotărâri de guvern ar rămâne fără sediu, ceea ce nu s-a

intenţionat niciodată, dimpotrivă demersurile in-treprinse având ca scop o reparaţie morală faţă de comunitatea locală spre evidenţierea istoriei şi adevărului, nicidecum spre a ştirbi în vreun fel vreo autoritate publică”, precizează Maria Cio-ban, secretarul municipiului Târgu Mureş. Astfel, modificarea are drept scop oferirea unei garanţii că, în cazul în care se va emite o hotărâre de gu-vern prin care imobilul va reveni în proprietatea municipiului activitatea celor două instituţii nu va fi afectată, adică un fel de dacă şi cu parcă. Oare cine va cădea din barcă?

Lex Tetrix

Schimb de mame, varianta cu Palate

Da tu cât ai kilu/axă?

Deci a venit cineva cu o soluţie alternativă de cât-nă-tirre a veciulelor, ceva innovator dar trebuie să

stu-diem că nu ştiu să vă zic acuma ce şi cum….

uitaţi ce v-am pregă-tit aici. Sufle de IBM, momiţe electorale şi aperitive portocalii. nu-i aşa că v-am

făcut poftă?

De ce mă minţi de ce mă minţi eu ştiu că nu-i ce a ce simţi. cred că mi-am greşit ca-riera...trebuia să mă duc la Românii au

talent

Da ce voce şi ţinută aveţi domnule doc-tor....sunteţi dulce

ca o savarină

Directorul medical al SCJM este şi un iubitor al muzi-cii bune. Chiar şi cea interpretată de el

Edilul şef al municipiului reşedinţă de judeţ, Dorin Florea, a ajuns bucătar celebru în cuptoarele politicii mureşene

nu doamna preşedinte, vă lăsăm la noi în clădire şi vă mulţumim cu un buchet de flori că ne-aţi renovat holul.

adică Dorinele vrei să ne scoţi afară. ai zis că plăteşti factura de net la la bibliotecă ca să ne mutăm noi birourile în parc.

Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011 5conSIlIeRuluI

îI şaDe BIne cu DRuMul

Ştiaţi că… Transilvania Business?Ştiaţi că oficialii Ministerului

Transporturilor se gândesc că România are prea multe aeroporturi internaţionale (16) care nu îşi

justifică existenţa? Ce se va întâmpla cu investiţiile de zeci de milioane de euro realizate la aerogările din

Cluj, Mureş şi Sibiu? Răspunsul ar putea veni de la companii precum Wizzair… O amplă analiză, doar în

Transilvania Business.

Ştiaţi că Romgaz are planuri de expansiune în Kurdistan? Marcel Piteiu,

directorul general al companiei cu sediul la Mediaş, vorbeşte despre acest proiect, dar şi despre opinia

sa cu privire la liberalizarea pieţei şi preţului gazului natural. În exclusivitate, pentru

Transilvania Business.

Ştiaţi că Dedeman este cel mai agresiv jucător de pe piaţa de bricolaj, dorind să cucerească Transilvania în numai câteva luni? La sfârşitul lunii martie, retailerul

a inaugurat la Cluj al doilea magazin din Transilvania. Urmează multe altele. O analiză

consistentă a pieţei de bricolaj, în Transilvania Business.

Ştiaţi că Salina Turda are de două ori mai mulţi turişti pe an decât şi-a propus iniţial? Un reportaj de

culoare din catacombele salinei, în Transilvania Business.

Ştiaţi că CFR investeşte aproape 100 de milioane euro în modernizarea unor gări? Vezi câte sunt din Transilvania, cât costă lucrările şi efect ar

putea avea aceste investiţii, doar în Transilvania Business.

Ştiaţi cine e principalul constructor de drumuri din Transilvania? Aţi auzit de

austriecii de la Strabag? Aceştia au licitat şi câştigat kilometri întregi de drumuri

europene şi judeţene, autostrăzi şi centuri ale oraşelor. Care sunt acestea, ce valori au ele şi ce

înseamnă pentru Transilvania? Doar în Transilvania Business.

Aţi râs şi voi cu roboţeii de pe creativemonkeyz.com? Imposibil să nu fi auzit de ei.

Au explodat netul în ultimele două-trei luni. Povestea lor, a tinerilor clujeni din

spatele lor, business-ul de milioane de euro care ar putea deveni, doar în

Transilvania Business.

Cu stimă,Echipa TB

Câţiva consilieri locali ai muncipiului Târgu-Mureş şi-au prezen-tat cu mare întârziere informările despre efectuarea unor delegaţii în anul 2010, plătite din bani publici. Deşi legea nr. 393 din 28 septembrie 2004, privind Statutul aleşilor locali, prevede prezentarea acestora în maxim o lună de la efectu-area deplasării, consilierii au prezentat informările „la pachet”, abia în februarie 2011. Neglijenţa aleşilor a fost sesizată de un cetăţean care a sesizat Instituţia Prefectului Judeţul Mureş pen-tru a lua măsurile care se impun.

Excursii „da”, informări în scris „ba”Curios să afle detalii despre deplasările în străinătate ale consil-ierilor locali, Bustya Sandor, un cetăţean din Târgu-Mureş şi-a luat inima în dinţi şi a apelat la prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, sesizând Pre-fecturii Mureş, în data de 6 ianuarie 2011, să verifice legali-tatea următoarelor hotărâri ale Consiliului Local (CL) Târgu-Mureş: 119/29.04.2010, 140/29.04.2010, 223/29.06.2010, 228/29.06.2010, 246/29.07.2010, 247/29.07.2010, 248/29.07.2010, 287/06.08.2010, 351/22.10.2010, 365/28.10.2010, 375/25.11.2010 şi 400/25.11.2010. Omul a luat la puricat toate hotărârile de CL din 2010 şi a constatat că într-un singur caz din cele enumerate mai sus plimbăreţii pe bani publici au prezentat în şedinţa următoare informarea cu privire la desfăşurarea vizitei. Aşa cum prevede legea. Care dacă e încălcată, duce la achitarea notei de plată a deplasării din buzu-nar propriu şi nu din banul public.

Prefectura solicită clarificarea situaţieiRăspunsul Prefecturii a fost prompt. Prin adresa nr. 273/SIV/Dos. 15 din 17.01.2011, prefectul Marius Paşcan solicită CL Târgu-Mureş „să verificaţi cu celeritate situaţia de fapt expusă şi să comunicaţi punctul dumenavoastră de vedere atât Instituţiei Prefectului Judeţul Mureş, cât şi petentului.”

Răspunsul edililor, la miştoNu la fel de promptă a fost reacţia Primăriei Târgu-Mureş, care i-a răspuns omului abia la începutul lunii aprilie 2011. Şi nu oricum, ci într-un mod de-a dreptul sfidător. „În ceea ce priveşte informările privind deplasările în străinătate ale aleşilor locali, ele devin publice prin însuşi faptul că sunt prezentate în plenul şedinţelor de con-siliu local municipal, la care, după cum ştiţi, poate participa oricare cetăţean al oraşului. Prin urmare, în măsura în care sunteţi intere-sat de proiecte de hotărâre dezbătute de legislativul municipiului, vă adresăm, stimate domnule Bustya Sandor, invitaţia de a partici-pa la şedinţele Consiliului Local Municipal Târgu-Mureş. Menţionăm că aceste şedinţe se desfăşoară lunar, în ultima zi de joi a fiecărei luni în curs”, se arată în adresa semnată de primarul Dorin Florea şi Maria Cioban, secretarul municipiului. Alooo, treziţi-vă! Păi tocmai asta zicea şi cetăţeanul! Că deplasările s-au făcut, dar nici vorbă apoi de informările care se impuneau! Degeaba îl trimiteţi înapoi

în timp, pentru că nu va afla nimic nou! Bustya Sandor a solicitat informaţii din 2010, iar dumneavoastră îl invitaţi la şedinţele CL, când legea vă obliga să-i răspundeţi punctual la întrebări”.Răspunsul edililor nu se opreşte însă aici. „Cu acest prilej, vă mai informăm că proiectele de hotărâri ale Consiliului Local Municipal sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor prin publicarea lor în mass media locală (de limba română şi maghiară), de asemenea pe site-ul Primăriei Municipiului Târgu-Mureş, www.tirgumures.ro, respectiv în periodicul de informare municipală „Monitorul Primăriei Târgu-Mureş”, se mai arată în adresa către Bustya Sandor. Să fim sinceri, în Monitorul Primăriei n-am găsit niciodată vreo informare cât de mică ale edililor „plimbăreţi”, ci doar măreţe realizări ale primarului, prezentate şi tipărite tot pe bani publici.

Informări „la pachet” în 2011. Tardive...Din fericire pentru spiritul civic care nu prea există în România, omul nu s-a lăsat învins de obrazul gros al edililor, expediind recent o nouă misivă prefectului. Din care spicuim şi noi câteva pasaje. „În şedinţa din data de 10.02.2011, s-au prezentat în regim de urgenţă cinci informări privind deplasările efectuate în srăinătate, în intervalul 13 mai – 26 noiembrie 2010. Prezen-tarea acestor informări nu o pot percepe altfel decât o tentativă sinistră de a intra în cadrul legal în privinţa deplasărilor. În mod regretabil, nimeni dintre cei aflaţi în sală nu a sesizat următoarele: „În regim de urgenţă se vor înscrie proiecte de hotărâri a căror urgenţă se motivează prin expuneri de motive, discutându-se numai cu titlu de excepţie probleme de patrimo-

niu şi de urbanism ale căror amânare nu este posibilă datorită unor termene impuse ori encesitatea promovării spre aprobare a unor proiecte cu finanţare extrabugetară.” (Articolul 40, alin-eatul (3), din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CL Târgu-Mureş). Informările prezentate nu intră în categoria pro-blemelor care se discută în regim de urgenţă, cu atât mai mult că termenele prevăzute pentru realizarea acestora a expirat de mult”, scrie contribuabilul către Instituţia Prefectului, referindu-se la faptul că într-o şedinţă recentă de CL, aleşii au prezentat „la pachet” informările pe care trebuiau să le prezinte în 2010. Vorba aia: după ploaie chepeneag!

Cine plăteşte nota de plată?Se pare că răspunsul îl găsim lecturând articolul 44 din Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004, privind Statutul aleşilor locali: „(1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate. În cazul primarului, vicep-rimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor judeţeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.(2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), aleşii locali vor suporta cheltuielile deplasării.”Care sunt acestea şi cine sunt consilierii locali care au omis să îşi prezinte la timp informările despre delegaţiile făcute pe bani publici, vă invităm să citiţi în numărul următor al ZMS.

Avocatul Popoului

Matrapazlâcurile din Consiliul Local Târgu-Mureş demascate de un cetăţean oarecare

Delegaţii „cu cântec” plătite din bani publici. Până când?!

„Insistenţa lui Bustya Sandor mă cam calcă pe nervi. la fel cum napoleon obişnuia să spună „Statul sunt eu!”, aşa zic şi eu: „în cl târgu-Mureş legea sunt eu!”

Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 20116hai-ho, hai-ho, suntem pitici mişto

Poruţiu puţin îngrijorat?Mihail Poruţiu, consilier judeţean oficial al PD-L dar puţin agreat de actuala conducere a formaţiunii era preocupat joi, la şedinţa ordinară a forului legisla-tiv judeţean, de situaţia din tăbara consilierilor PNL. Desigur, ordinea de zi a şedinţei cu pricina era destul de încărcată, chiar dacă proiecte de hotărâri care să necesite negocieri interpartidice nu prea se regăseau. Singura concluzie care s-a putu trage a fost că Poruţiu dorea să ştie cum se descurcă Akos Mora cu plân-gerea de la ANI către DNA. Nu de alta dar roata are prostul obicei de a se întoarce şi aşa cum chiar domnia sa spunea în legătură cu condamnarea fostului şef la PNŢ Mureş, Ioan Mureşean, „puterea nu e veşnică şi nici absolută şi dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru vedem că oamenii care la un moment dat erau „zei” şi noi toţi ceilalţi eram muritori până la urmă ajung să plătească în faţa legii”.

Tifla Curţii ConstituţionaleCu vreo 10 zile în urmă, deputatul PNL Ciprian Dobre ne vorbea de o posibilă iniţiativă de „desfiinţare” a Curţii Constituţionale. La acea vreme vaşnicul apărător al constituţionalităţii vorbea despre politizarea instituţiei şi multe altele. După ce au trecut sărbătorile pascale, tonul a devenit moderat. Desigur se va propune con-ducerii USL la nivel central, se va discuta şi alte aseme-nea. Gurile rele spun că Ciprian şi-ar fi luat-o puţin peste bot de la Bucureşti pe treaba asta. Adică cum? Să desfiinţăm un organism care chiar se poate dovedi util la un moment dat? Mai încet, mai molcom, ardelene, că nu are sens să dăm foc chiar la tot.

Crişan suferă pentru soarta lui MureşanŞoc şi durere, aşa ar putea fi caracterizată reacţia ac-tualului director al Poştei Mureş la aflarea veştii că fos-tul său coleg, de partid, de bancă, de nebunii, fost mi-nistru al agriculturii Ioan Mureşan. Delapidarea fostului ministru îl va costa vreo şapte ani prin „univeristăţi” care nu folosesc sistemul ECRIS. Chiar dacă este diplo-mat, Crişan nu s-a abţinut. „Fondul lui interior şi buna intenţie nu o pot contesta, în schimb pot contesta lipsa de dibăcie în ceea ce înseamnă oamenii cu care s-a în-conjurat când a ajuns la putere. Problema este că mulţi uită de unde pleacă când ajung la putere. Din punctul meu personal de vedere sincer m-a şocat ştirea şi m-a supărat”, spune acesta.

Ne-am obişnuit deja ca primul ministru să apară la televizor şi să spună că face sute de km de autostradă, iar pe de altă parte apare din când în când şi inaugurează câte 10 km şi nu oricum, cu mare fast. Pentru că românii nu vor să înţeleagă nicicum că Guvernul munceşte, primul-ministru Emil Boc a apărut din nou şi a prezentat, la sfârşitul şedinţei de Guvern din data de 27 aprilie, lista principalelor proiecte în domeniile transport, energie, dezvoltare regională, mediu, sănătate şi justiţie, care vor fi dezvoltate în parteneriat public-privat prin ministerele de resort. „În acest moment avem legislaţia care vizează implementarea pro-iectelor în parteneriat public-privat. Aceste proiecte vin în completarea investiţiilor de la bugetul de stat sau a investiţiilor din fonduri europene”, a declarat premierul, arătând că Executivul a optat pentru instrumentul parte-neriatului public-privat, utilizat de majoritatea statelor europene. Şeful Executivului a prezen-tat principalele proiecte care vor fi dezvoltate în parteneriat public-privat. Ceea ce mi-a atras atenţia în mod deosebit a fost anunţul cu pri-vire la proiectele care vor reveni în sarcina Mi-nisterului Transporturilor şi Infrastructurii: Au-tostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni - 307 km.

Şi eu m-am frecta bine la ochi, am crezut că nu văd bine, dar da, era menţionată şi o autostradă pe ruta Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, nu ăsta de la noi, ăla moldovenesc. Sincer mi-ar plăcea tare mult să văd gata o astfel de autostradă, dar tare mă tem că atâta timp cât la putere rămân indivi-zii care acum ne conduc nu vom avea plăcerea să participăm la inaugurarea acestei reţele. Cred că nu voi apuca să văd în această viaţă nici măcar autostrada Transilvania, care ar trebui să treacă şi prin judeţul Mureş.

Bolo Boc

Este a nu ştiu câta oară când un autotu-rism plonjează în turbina din cartierul Aleea Carpaţi. Săptămâna trecută, a fost rândul unui conducător auto de 19 ani din Târgu Mureş să ajungă cu maşina la apă. Dar vă spun un secret. Gurile rele spun că şoferul este nimeni altul decât fiul şefului de la Casa de Oaspeţi din „weekend”, restaurant aflat sub tutela Primăriei Târgu Mureş. Se întâmplă accidente şi la case mai mari, ce să facem, important este că ni-meni nu a suferit răni grave în urma incidentu-lui. Atât şoferul, cât şi pasagerul din dreapta au

reuşit să se salveze, însă autoturismul a stat o noapte întreagă la apă până când a venit o ma-cara şi l-a scos din turbină. Martorii au spus că tânărul circula cu viteză, în jur de 100 de km/h. În schimb şoferul a declarat însă că nu mergea foarte tare şi a mai precizat că a pierdut con-trolul volanului după ce a evitat un câine care traversa strada prin loc nepermis şi culmea, fără să se asigure. Patrupedul a scăpat fără să fie sancţionat, nesimţitul, dar şoferul s-a ales cu o amendă contravenţională de 402 lei. Câtă nedreptate, să scape câinele nepedepsit...Da’ până când îşi mai fac de cap animalele astea!?

La pescuit cu maşina în turbină

Boc şi autostrăzile... invizibile

“măi băieţi, nu suntem noi cam penibili acuma? cum draqu’ facem aici hora unirii când noi am depus

în parlament proiectul cu regionali-zarea? ce o să zică orban?”

Viceprimarul Csegzi Sandor îi explică ministrului Borbely că educaţia fizică vine tot din fizică.

Aiho, aiho / Pedelei mişto / Avem şomeri, cu conturi mici / Şi biznis ca Abramovici!

Mic.ro şi Bere.com

Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011 7ca în sânul lui avram

Fost ministru al Agriculturii, fost şef al PNŢCD Mureş şi fost deputat al acestei filiale. Actual condamnat la 7 ani de puşcărie pentru deturnarea a 5000 tone de ulei. Actual inculpat în dosa-rul „Caltaboşul”, alături de Decebal Traian Remeş. Ce ţărani şi magistraţii ăştia de la putere... Ce ţărănist era odată Ioan Avram Mureşan... Ce ţărănişti erau alde Poruţiu, Florea, Oprişcan, Nelu Ro-man... Despre toate acestea, foste şi actuale, în interviul pe care am visat că i l-am luat lui Mureşan după momentul condamnării sale.

Reporter: Dom’le ministru, aţi încurcat-o....Ioan Avram Mureşan: Fii serios, în România orice este posibil... Deocamdată pot să mă mândresc că sunt primul ministru român condamnat la puşcărie pentru corupţie, dar o să fiu şi mai mân-dru când o să câştig procesul împotriva statului român...

Rep.: Aţi făcut deja recurs?I.A.M.: Bineînţeles, avocaţii mei nu dorm, deşi dau impresia asta... Ce mă deranjează cel mai tare e că nu au găsit un mo-ment mai potrivit să mă condamne decât în vârtejul ăsta cu reţinerea / arestarea lui Vântu, cu criză, cu 1 Mai, mititei şi bere... Meritam mai mult, am fost totuşi un ministru important, vroiam un moment special doar pentru mine...

Rep.: Dar ce dracu’ aţi vrut cu uleiul ăla? Înţeleg, aveaţi nevoie să frigeţi caltaboşul lui Remeş, dar 5000 de tone? Ştiţi că nu e sănătos?I.A.M.: Alimentaţia mea nu cred că e subiect de presă... Cu uleiul acela a fost o chestie mai complicată, unde am picat de papagal mafiei din portul Constanţa... M-au ameţit de cap cu hârtiile de nici nu mai ştiu ce am semnat, când, şi cât zic ei că aş fi primit pentru asta... Ăăă, oricum, acuzaţia nu e de luare de mită.... Eu sunt un ardelean cinstit, maramureşean, fost deputat de Mureş, care a mers la Bucureşti să facă treabă în numele PNŢ şi al Convenţiei... Acolo m-au murdărit cu toate prostiile... E o maşinărie acolo de aruncat mizerie... şi oricât de albă şi scrobită ţi-ar fi cămaşa, tot nu scapi cu ea aşa... Sunt o victimă... Chiar îmi vine să-mi plâng de milă...

Rep.: Mda... şapte ani e mult... I.A.M.: O fi, dar nici nu-mi trece prin cap să ajung acolo...

Rep.: De ce credeţi că Jiga a fost achitat în acelaşi dosar? O fi lucrat cu băieţii, la declaraţii?I.A.M.: El ştie ce-a făcut, eu am grija mea acum, iau lucrurile

de unde sunt şi încerc să le rezolv... N-o fi nici Jiga un sfânt, dacă eu sunt atât de bandit cum zice instanţa, nu credeţi? Parcă procurorii au stabilit că Truţă Enea şi Jiga, în calităţile pe care le aveau în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, au ce-rut şpagă de la denunţătorul Nedelcu în vederea acordării unor prime de export grâu şi porumb.... şi pentru facilitarea unor credite pentru achiziţionarea de produse agricole. Şi au scăpat... În fine...

Rep.: Toţi anii ăştia, din 2003, de când aţi fost trimişi în judecată, ce aţi făcut? De ce nu v-aţi rezolvat problemele, ca toată lumea?I.A.M.: Cum să le rezolv? Nu aţi văzut că au fost cu ochii pe noi? Nu aţi văzut că până şi caltaboşul ce i l-am dat cadou lui Remeş a devenit dosar penal? Sunt convins că au vrut să ne extermine pe noi, ultimii mohicani ai fostei Convenţii... Acum recunosc, îi

dau dreptate lui Constantinescu: Ne-a învins Securitatea...

Rep.: Bun, Securitatea, dar prejudiciul de 29,5 miliarde ve-chi? Ăla rămâne... vi-l asumaţi?I.A.M.: Cum dracu’ să mi-l asum? Ar însemna că îmi recu-nosc fapta... Nici vorbă... Zic şi eu ca Vântu, acum... o să ies cu dezvăluiri din perioada aia, ca să vedeţi unde îmi stăteau mafioţii... dom’ne... nu la ţărănişti... nişte fraieri naivi şi sărăn-toci... ci la băieţii ăilalţi din guvern... căutaţi-i şi numiţi-i voi...

Rep.: Ştiţi ce zic acum foştii colegi ţărănişti de la Mureş? Că fiecare trebuie să plătească dacă greşeşte...I.A.M.: Ei, să mă scutească... dacă îi cauţi bine acum, vezi că cei mai mulţi dintre ei sunt binemersi în aripa puterii pedeliste, cea care m-a condamnat pe mine... Foştii mei colegi, Poruţiu, Crişan, Ioan Roman, Oprişcan, Florea, ginecologul Suciu... sunt acum nişte tipi respectabili, nu? Au trădat ideile ţărănismului, s-au tupilat lângă Putere şi acum fac pe moraliştii... Cine e în Opoziţie? Nicu Havrileţ? El a rămas în opoziţie ca să-şi păstreze umorul intact... Hai, că m-aţi făcut să râd...

Rep.: În celalălalt dosar, Caltaboşul, ce mai e nou?I.A.M.: Acolo îmi pare că merge mai bine treaba... Mai bine pen-tru mine... Acum câteva săptămâni am cerut o expertiză a vocii mele din înregistrările alea... Eu nu cred că am putut vorbi eu acolo toate aberaţiile alea... M-am tot gândit... beat nu eram... iarbă... nu fumasem, că n-am fumat niciodată... Cum puteam să fiu eu ăla care îi promite lui Remeş una şi alta? Sigur m-au con-fundat cu altcineva... De aia vreau expertiză... Plus că anul ăla n-am ţinut porc, deci n-aveam caltaboş ca să-i dau lui Decebal... Mi-e limpede, ne-au lucrat băieţii şi acolo....

Rep.: Aveţi termen în 18 mai... Remeş ce zice?I.A.M.: Nu zice nimic, ce ar fi de zis? Ai uitat că până şi Curtea Constituţională a spus că interceptările alea au fost ilegale? Şi atunci... unde sunt probele? Caltaboşul? Da’ ce, scria pe el nu-mele meu?

Rep.: Pe la Mureş când treceţi?I.A.M.: De ce aş trece? Nu mai e atmosfera aia de pe vremuri... E drept, am avut nişte biznisuri pe-acolo, dar încet încet am scăpat de ele... Nu îmi aduceau nu ştiu ce profit...

(A.I)

Bărbaţii din seminţia lui Avraam, Decebal şi Maniu au fost învinşi de securitate

N-am deturnat ulei şi nici porc de caltaboş n-am avut!

Conform sfintei datini din preajma ori-cărei sărbători care nu pică în sezonul rece, inclusiv 1 Mai muncitoresc, ro-mânul tradiţional se simte obligat să iasă din perimetrul căminului propriu şi să încerce o mică ieşeală în natură la iarbă verde. Natură e totuşi un cuvânt supraestimat în zilele noastre având în vedere peisajul deosebit care îl întâm-pină pe orice petec de iarbă, c-o fi el liziera pădurii sau marginea drumului. După ce reuşeşte să-şi facă cu greu loc printre peturile, hârtiile şi celelalte gunoaie moştenite de la predecesorii iubitori ai naturii, românaşul nostru se instalează brav într-o locaţie atent aleasă şi bine gândită.

Şi, cum în aproape orice familie de români femeia e liderul de necontestat al bucătăriei, de data acesta barbatul burtos şi blazat se de-cide să devină el miezul problemei şi iniţiază tacticos demersurile pentru prepararea mult-așteptaților mici sfârâitori pe grătar. Cât a visat el ziua asta! Dar repede trece la treabă:

scoate scula din portbagaj, o montează tac-ticos, după care face pomelnicul sfinţilor din pricina focului care nu prea vrea s-o ia. Între timp, femeia face salata, pregăteşte carnea de mici (aia cumpărată de ea), rulează în palmă bine-bine bucăţile de carne la indicaţiile stricte ale bărbatului, după are îi aranjează pe-o tavă cu toate ustensilele necesare şi o duce acestuia care-o aşteaptă nerăbdător cu o bere în mână lângă grătar. Aici intervine primul punct culmi-nant al desfăşurării acţiunii: Bărbatul ia micii şi-i aşează metodic pe grătar! Apoi încep activităţile rutiniere, femeia pregătind farfuriile şi tacâmu-rile în timp ce-şi informează bărbatul, la inter-vale repetate de 2 minute, că mai e puţin şi se ard. El îi mulţumeşte pentru aceste informaţii importante şi îi comandă femeii o bericică cât timp el se ocupă de situaţiile de urgenţă ivite. Acum intervine al doilea punct culminant: Bărbatul ia micii de pe grătar şi îi dă satisfăcut femeii! Urmează apoi iar o succesiune de eve-nimente rutiniere, femeia desfăcând pătura pe care aranjează ordonat farfuriile, tacâmurile, salata, pâinea, muştarul, şerveţelele şi ce-o mai fi găsind prin plasele ălea de rafie pregătite cu atenţie dis-de-dimineaţă. După satisfacerea deplină a papilelor gustative, femeia degajează pătura, o scutură cu îndemânare şi spală va-

sele, după care le aşează în plase şi acestea mai departe în portbagaj. Iar acum urmează al treilea punct culminant al acţiunii, din nou foarte important: toţi cei prezenţi la grătar îl laudă pe bărbat pentru calităţile lui extraor-dinare în arta culinară şi îi mulţumesc pentru mâncarea super-bună. Deznodământul acţiunii

îl surprinde pe bărbat chestionând-o pe mad-am dacă i-a convenit faptul că nu a fost nevoită să gătească şi, după ce observă că ea face pe supărata, ajunge la concluzia că, oricum, pe fe-mei nu le poţi mulţumi niciodată...

Dorel MInCIunel

Bărbatul, gospodinul pascal lasă, dragule, că mâncăm acasă... hai mai bine să ne plimbăm prin pădure până pleacă pompierii ce se văd în zare...

cum îţi spuneam, iepuraş,

sunt mare specialis

t la aprins

focul, mai ale

s dacă am un sac

de cărbuni alătu

ri... nu înţeleg,

totuşi, de un

de atâta fum

...

Municipalitatea târgumureşeană vrea să cons-truiască o creşă pentru copiii din cartierul Unirii. Acum, cu un an înainte de alegerile locale. Asta după ce la începutul acestui an s-a adoptat o hotărâre, la iniţiativa singuru-lui consilier din „opoziţie”, prin care se vizau înfiinţarea unor astfel de instituţii în tot oraşul. Acum edilii au „strecurat” înfiinţarea Creşei nr. 6 într-o hotărâre de CL ce viza „modificarea

organigramelor şi statelor de funcţii aferente Aparatului de specialitate al Primarului şi ale unor servicii publice din subordinea Consili-ului Local”. Motivul oficial este cel obişnuit: cetăţenii au cerut acest lucru. „Având în ve-dere numeroasele solicitări adresate de către părinţii copiilor de vârstă preşcolară, pentru înscrierea acestora la creşele din municipiul Târgu Mureş, numărul insuficient de locuri în

raport cu numărul solicitărilor precum şi fap-tul că în cartierul Unirii din Municipiu, nu există nici o creşă, considerăm oportună înfiinţarea unei noi creşe la Serviciul public Administraţia Creşelor, care să vină în sprijinul familiilor din zona respectivă a oraşului.”, se arată în expu-nerea hotărârii. Creşa nou înfiinţată (Creşa nr.6) va funcţiona cu 2 grupe , cu 70 de co-pii înscrişi şi cu frecvenţa zilnică de aproxi-mativ 30-40 copii. Deoarece prin Hotărârea Consiliului local al Municipiului Tg-Mureş nr 449 din decembrie 2010 s-a aprobat dema-rarea procedurilor legale privind realizarea

investiţiilor necesare înfiinţării de creşe pentru crearea de locuri pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor în vărstă de până la 4 ani, conform legislaţiei în vigoare şi având în vedere necesitatea asigurării cu personal pentru formarea deprinderior ante-preşcolare, prepararea hranei, pentru igienzarea spaţiului, este necesară suplimentarea statului de funcţii al Serviciului public Administraţia Creşelor cu 10 posturi.

(A.I.)

Creşă „electorală” în Unirii

un fleac,m-au ciuruit!

8 Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

unul pentru toţi, toţi pentru fcm

Ce bine că avem echipă de fotbal de primă ligă! Astfel, fanii formaţiei FC Municipal Târgu-Mureş pot vedea pe viu echipe ca Steaua, Dinamo, CFR Cluj sau alte echipe de temut din ţară. Niciun meci vizionat pe viu, de pe Trans-Sil, nu se compară cu partidele văzute la televizor: atmosfera e una frumoasă, tribunele sunt înţesate de femei care au ac-ces gratuit pe stadion, iar dacă ai puţin noroc poţi sta aproape şi chiar să te foto-grafiezi cu VIP-urile din tribuna oficială. Ce ne face însă dacă printre spectatorii din catego-ria „Very Important Person” se află şi directori de instituţii publice? Nimic, dacă partida se joacă în week-end sau în timpul săptămânii, dar după ora 16.00, când programul de lucru al instituţiilor bugetare ia sfârşit.Miercuri, 27 septembrie, între orele 13.00 – 14.45, adică în

timpul programului de lucru, printre spectatorii care vizio-nau meciul dintre FC Munici-pal şi Astra Ploieşti am zărit şi câteva personaje ale căror salarii sunt plătite din taxele şi impozitele contribuabililor. Adică ale noastre. Astfel, Liviu Todoran – comisarul şef al Comisariatului Regional pen-tru Protecţia Consumatorilor Mureş, Vasile Filimon – şeful Administraţiei Pieţelor Mureş, Ioan Vasu – primarul comunei Râciu, Ordog Ferencz – pri-marul comunei Brâncoveneşti şi mai mulţi funcţionari ai Primăriei Târgu-Mureş se re-laxau bine mersi, urmărind disputa din Liga lui Mitică, în timp ce ar fi trebuit să se afle la serviciu.O întrebare de bun simţ: cine plăteşte salariul chiulangiilor pentru orele respective? Aţi ghicit: măria sa contribuabilul!

Mitică fără frică

Bugetarii mureşeni preferă fotbalul în locul muncii„ptiu, ce neatent

sunt! mi-am scăpat

punga de seminţe

pe jos! Sper că n-o

să mă observe pa-

parazzii ăia nesufe-

riţi de la ZmS!”

„Ah, ce marcaj lejer fac băieţii!

Dac-aş fi în locul lui Sabău aş aplica mar-cajul a la lupte libere, folosit

în campionatul din râciu...”

„fraţilor, ia mai repeteţi glu-ma, că n-am auzit-o bine. cum? Bugetarii merg la meci şi fraierii le plătesc salariul? păi asta nu-i

glumă... ci realitatea!” „Dacă mă întreabă cineva ce caut aici

în timpul serviciului, o să le spun că feri-cirea. eu îs ales nu numit ca alţii!”

Şi ce daca mi-s funcţionar la pri-mărie. nu pot vedea şi eu un meci

în timpul orelor de program?

Vasile Filimon alături de Sorin Ţerbea

Ioan Vasu - primar RâciuLiviu Tudoran, comisar şef CRPC Mureş

Ordog Ferencz primar Brâncoveneşti

9Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

cu gunoiul lA veDere

Comuna Lunca Bradului din judeţul Mureş, condusa în acest mo-ment de Petrişor Teslovan a fost cândva o destinaţie mult căutată de iubitorii de aer curat şi verdeaţă. În ultimii ani localitatea a devenit o destinaţie tot mai sumbră. Murdărie, gunoi, rumeguş, mirosuri urâte sunt numai câteva motive care te pot îndepărta.Dacă eşti venit cu cortul este foarte uşor să pleci spre o altă locaţie. Dacă ai cabană construită în zonă lucrurile nu mai sunt aşa de simple. Mai ales dacă impozitul pe care îl plătesc proprietarii de cabane se împarte în felul următor: 3/4 din totalulului impozit anual, este împărţit jumătate-jumătate în “taxa paza şi curăţenie” şi în “taxa linişte staţiune”. Doar restul de 1/4 reprezintă impozi-tul obişnuit aferent clădirii şi terenului deţinut. Proprietarilor nu le-ar părea rău absolut deloc de banii aceştia, daca ar şti că au unde să-şi arunce gunoiul, daca ar şti că o dată pe săptămână măcar trece cineva să vadă dacă e totul în regulă la cabane şi eventual dacă sunt anunţaţi în cazul unor nereguli. În plus dacă gaterele ar fi închise, iar primarul, în “business-plan-ul” său ar trebui să înlocuiască impozitele încasate de la agenţii economici deţinători de gatere cu impozitul de linişte luat de la oameni. Ar fi nişte taxe care ar merita plătite. „După cum arată însă pozele...nu doar că mizeria a pus stăpânire pe “staţiune”, dar gaterele fac ca lumina becurilor să îşi reducă intensitatea atunci când lucrează, sunetul drujbelor şi al camioanelor care transportă lemnele să-ţi toace nervii...”, ne-a informat unul dintre proprietarii de cabană, care din motive bine ştiute a preferat să-şi păstreze anonimatul. În plus Lunca Bradului mai beneficază de avantajele muncii la ne-gru. Din satul Neagra cred că mai puţin de 10 persoane lucrează cu carte de muncă. Restul, inclusiv “angajaţii” de la cele două baruri deţinute de soţia lui Petrişor Teslovan, lucrează fie fără forme legale, fie cu ziua “pe la oameni”, fie “rezolvă” câte un transport de lemne. Toţi sunt însă asistaţi social, oficial. Sunt cu-rios insa, conform fiselor de pontaj, ce anume au lucrat aceşti asistaţi social în folosul comunităţii. În folosul meu, eu prostul care plătesc impozite”, ne-a mai spus acelaşi proprietar.

Albeta Ionescu

Lunca gunoaielor şi a taxelor aiurea

10 Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

conul de umbră al siliconatelor

Vecine de clasament, Ziua Muncii (1 Mai) şi Ziua Tineretului (2 Mai) se pare că s-au împăcat în acest an la Reghin, fiecare sărbătoare împărţindu-şi frăţeşte porţia de distracţie.

Dacă în alte vremuri ne delectam cu muzica fanfarei lui Pá-pai şi alte manifestări care să cinstească Ziua Muncii, acum vremurile s-au schimbat. În locul depăşirilor de plan cincinal raportate conducerii de partid stropite cu mititei şi bere, acum distracţia va fi completată cu o porţie zdravănă de silicoane, aşa ca să mai aline durerea românului, în aceste momente de criză. Prima porţie de implanturi care să spele ochii reghine-nilor a fost duminică, 1 mai, la Restaurantul Pădurea Rotundă din Reghin , unde Daniela Gyorfi, o ştiţi cea cu balcoanele de aur, va susţine un concert, completat de un meniu cu bere, mici, grătare şi alte tabieturi culinare româneşti. Deci, oamenii muncii au putut sta fericiţi, după atâta pas pe loc al economiei Reghinului, şi s-au ghiftuit cu bucate alese şi decolteuri pe măsura speranţelor de mai bine.

Silicon volumul 2, vine să mulţumească tineretul reghinean, de ziua lor, luni, 2 mai, adus de o altă divă a implanturilor arti-ficiale, cântăreaţa Anda Adam, care susţine un concert la Casa de Cultură „Eugen Nicoară”. Asta după ce frumuseţile reghi-nene vor defila pe ringul concursului de Miss Tineret 2011,

completate de concursul „Reghinenii au talent”, organizat cu aceeaşi ocazie a Zilei Tineretului. Ce mai voie bună şi distracţie s-a abătut asupra oraşului viorilor, cu două din divele care au reuşit cu succes să combine medicina plastică cu aşteptările românului de veacuri, balcoanele prosperităţii şi veseliei. Dar Ziua Muncii, sărbătorită pe plaiurile reghinene nu se rezumă doar la megabusturi, mai sunt şi alţii care au pontat în fişa de producţie a Zilei Muncii cu ce au ei mai natural şi mai bun, fără influenţe de plastic. Trupa Veche a fost şi ea prezentă în David Club, care a încercat să treacă peste vremurile când făceau furori prin Vama Veche, preferând pentru acest an, aerul ceva mai tare al ţinuturilor transilvane. În concluzie, Reghinul bifează două din sărbătorile începutului de mai, cu dive cu bust generos, completate de 5 băieţi la fel de generoşi, dar nu cu vreo parte a corpului, ci cu talentul lor muzical. E bine că reghinenii au avut de unde alege, măcar aşa să se mai facă diferenţa între cei care optează pentru ceva frumos cu sufletul şi cei care vor să-şi delecteze privirea cu tot felul de unflături ascunse mai mult sau mai puţin sub sutien, asta în cazul în care el există. Şi aşa vorba celor de la Trupa Veche, povestea merge mai de-parte, silicoanele continuă să salte, pertrecerea continuă, pe fondul în care munca e tot mai anemică, iar viitorul tineretului se vede tot mai în ceaţă. Noroc cu 1 şi 2 mai că ne-au mai făcut să uităm de toate astea, dar să nu ne complacem în această stare de lucruri, se anunţă vremuri interesante, pe care nici măcar o pereche de silicoane nu le mai pot îndulci.

Reghin, Silicon Valley!

Siliconul, aliatul de nădejde al muncii şi tineretului pe plaiuri reghinene

Vulpea, cea care în poveste îi venea de hac ursului, păcălindu-l de fiecare

dată şi lăsându-l fără coadă, simte ameninţarea omului, care va de-mara în această lună o campanie

de vaccinare împotriva ei în toată ţara implicit în judeţul Mureş.

Şmecheră din fire, vulpea îşi cam face de cap prin ţara noastră, muşcătura ei fiind provocatoare de turbare, care cu greu mai poate fi ţinută în frâu de mâna medicului. Şi aşa, urmează o campanie , cu avioane, elicoptere, pădurari, vânători, care să-i vină de hac vulpii, să nu mai fie ea cea care să şmecherească totul. Au simţit-o pe propria piele ursul, bunicuţa Scufiţei Roşii şi alte personaje. Dar turbarea nu e o poveste, ea chiar există şi nu e de glumit cu ea, şi trebuie acţionat ca atare. Dacă tot au promis ai noştri că în 10 ani trebuie să scăpăm de acest fenomen, atunci musai să punem vaccinul în funcţiune şi să o punem la respect pe vulpea cea şireată. Dacă eradicarea rabiei are un termen de 10 de ani, ce ne facem cu eradicarea sărăciei, a prostiei, şi a altor componente sociale ale României ultimilor 20 de ani. Vaccinuri au tot fost, prescrise de tot fe-lul de preşedinţi de stat, de tot felul de guverne şi miniştrii,

dar care nu şi-au făcut efectul. Au fost la fel de şmecheri pre-cum vulpea, şi au muşcat în stânga şi-n dreapta şi în locul vindecării, şi-a făcut loc tot turbarea. Acum ea a ajuns la cote alarmante, şi pacienţii nici măcar nu mai pot urla de turbare, că sunt repede duşi la secţie şi sancţionaţi cu alte vaccinuri. Ul-tima victimă fiind cel care a îndrăznit să-i comenteze lui Boc că terapia de şoc impusă de actuala guvernare doare de mama focului. Drept răspuns a fost dus de urgenţă la cabinetul unei secţii de poliţie unde i s-a prescris o amendă. Deci, trăim vre-muri de eradicări măreţe, cu depăşiri de plan în statistici, dar care sunt contestate de mai marii europeni care au mirosit ei ceva necurat. Că prea sunt aruncate pe piaţă date cum că ne prăbuşim tot mai încet, ba chiar ne-am ridicat de la sol, şi că totul va fi bine. Revenind la vulpe, să nu vă speriaţi dacă în această lună, avioanele şi elicopterele vor survola spaţiul aerian mureşean, nu vor transporta victime, răniţi, ci doar vor împrăştia momeli pentru vulpi, pentru a fi ademenite în cam-pania de vaccinare. La fel şi cu cei care ne conduc, care pun încă de pe acum o altă campanie, cea electorală, şi vor survola spaţiul naţional cu tot felul de promisiuni că au găsit vaccinul salvator. Dacă în cazul vulpilor, acţiunea pare una simplă, cu efecte care se pot contabiliza într-o reuşită, cu cealaltă cam-panie, chiar dacă neoficială, efectele ei sunt greu de prezis, iar turbarea generală va continua să se facă auzită.

Programul Rabia 2011

Turbarea românească eradicată cu gloanţe oarbe

Vulpea, ultima piedică în calea turbării românilor , sacrificată de vâtătorii de voturi angrenaţi în sezonul de vânătoare „Alegeri 2012”

domnule boc, puteţi sta liniştiţi,

singurii şmecheri care îşi fac de cap

au fost eradicaţi. Pentru ceilalţi

vă rog aplicaţi alte măsuri,

cu siguranţă veţi găsi cele mai bune soluţii

Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011 11biciul hunului

Pişcă româneşte

După cum spuneam, nu vreau să par că mă iau de Cseke, chiar mă iau. Nici nu am cum să nu o fac. Explicaţi-mi dvs, cei care consideraţi că ex-agerez, cum se face că ministrul Sănătăţii, alături de premierul României, Emil Boc, au dat-o iarăşi în bară. Mă refer la un comunicat din data de 27 aprilie pe care l-a remis cabinetul primului min-istru prin care eram anunţaţi că Guvernul are în plan câteva proiecte din diferite domenii, care vor fi realizate prin parteneriate public-private. În ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, Emil Boc a precizat că în România vor fi construite şase spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Tâgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti. După cum bine vedeţi, nu se renunţă la fan-tastica idee de a se construi un spital regional la Târgu Mureş, ceea ce mă bucură. Dar iarăşi tot vorbim şi nimic concret? De ce spun asta? Păi foarte simplu. Nimeni de la Târgu-Mureş nu ştie cum, unde, de ce şi când va fi construit un

astfel de spital. Iată cum se trezeşte şi Emil Boc să promită că face şi drege, cu gândul proba-bil că lumea îl va vota pentru ideile sclipitoare. Mă gândeam totuşi că a discutat ceva mai mult cu ministrul Sănătăţii Cseke Attila despre aceste spitale regionale şi am dat rapid o căutare pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Acolo însă nu am găsit nici măcar ceea ce era comunicat pe site-ul Guvernului. E adevărat că ministrul Sănătăţii a mai anunţat că îşi doreşte construcţia de spitale regionale prin parteneriate public-private, dar atunci de ce mai vine şi premierul să ne anunţe acelasi lucru la nu ştiu câte luni distanţă? Să fie cumva siguri că nu uităm cât de ”harnici” sunt cei care ne conduc? Tot ce este posibil. Primul-ministru a mai spus că proiectele menţionate se află în diferite stadii, fie avansate, fie în etapă incipientă, însă despre fiecare proiect miniştrii de resort vor oferi ulterior mai multe detalii. Le aştept cu tot interesul.

Următoarele câteva rânduri le voi dedica Spitalului Orăşenesc Sărmaşu. Sau mai bine spus, fostului spital, cel pe care ministrul Cseke Attila a decis să-l închidă la data de 1 aprilie. Ceea ce doresc să vă comunic legat de acest subiect este faptul că în acest mo-ment, în care dumneavoastră citiţi aceste rânduri, sper, situaţia angajaţilor şi a unităţii spitaliceşti nu este clară. Deşi la câteva zile după decizia de desfiinţare, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii i-au repezit pe cei din administraţia publică locală să convoace de urgenţă o şedinţă de consiliu şi să se pună de acord cu transformarea spitalului în Centru de Primiri Urgenţe, în subordinea Spitalului de Urgenţă din Târgu Mureş, nici la această oră cei din conducerea ministerului cu pricina nu a catadicsit să dea un răspuns ferm. Se ştie doar că fosta secţie de primiri urgenţe ar putea fi transformată în punct de lucru UPU SMURD, însă nu se ştie câţi angajaţi vor fi cooptaţi în noul proiect şi care va fi noua structură. Nu-i aşa că este tipic românesc!? A, dar ministrul Sănătăţii Cseke Attila este de et-nie de maghiară şi am crezut că domnia sa va înţelege altfel problemele din domeniul sani-tar, dar se pare că m/am înşelat. Concluzia mea este că ori cât de mult şi-ar dori să nege domnul ministru că este român, trebuie să-l dezamăgesc şi să-l anunţ că demonstrează mai tot timpul că este român get beget.

Dr. Mengele

Spital regional la Târgu Mureş: povestea merge mai departe, dar nu se termină Am trecut cu bine şi de sărbătorile pascale. Mă refer la faptul că nu am exagerat cu mâncarea şi cu băutura, aşa că mă simt bine, sunt sănătos şi sper că la fel sunteţi şi dvs stimaţi cititori. Dar dacă noi avem grijă de sănătatea noastră, cunosc pe cineva, per-soană importantă, care nu prea are grijă de a noastră SĂNĂTATE. Este nimeni altul decât însuşi ministrul Cseke Attila, cel care ne-a surprins de atâtea ori cu decizii incredibile, dar, din păcate ade-vărate. Nu vreau să par că iarăşi mă agăţ de orice face ministrul Cseke Attila şi fac pe criticul.

12 Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

car(p)ul şi viţelul de aur

Ileforul bate recordul la greve O nouă rundă de acţiuni grev-iste au început de o săptămână la Ilefor. De la sfârşitul anului trecut oamenii numai cu greve şi mitinguri scot banul de la an-gajator. Conducerea societăţii a făcut cadou angajaţilor săi de sărbătorile pascale, în loc de tichete de masă şi primă de Paşte, vestea că va face disponibilizări în următoarea lună. Nici angajaţii nu s-au lăsat mai prejos şi au decis să suspende producţia fabricii pe perioadă nelimitată.

Alimente expirate în vânzare de PaştiPentru ca mureşenii să aibă siguranţa că alimentele con-sumate de Paşti să nu fie stricate, inspectorii de la Protecţia Consumatorului, Direcţia Sanitar Veterinară şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş au controlat 536 de unităţi alimentare din judeţ. Şi spre stupoarea lor au găsit şi mâncare expirată, pro-dusele alimentare depozitate necorespunzător, operaţiunile de igienizare a spaţiilor erau neefectuate, ouă care nu erau marcate şi depozitate corespunzător, etc. Dar totul a trecut cu bine, deficienţele au fost identificate, doar con-sumatorii care au cumpărat alimente din unităţile respec-tive înainte de controale nu ştim cât de sănătoşi au fost de Paşti sau după.

Ambulanţa primeşte mai mulţi baniGrevele şi mitingurile de pro-test la Serviciul de Ambulanţă Mureş ar putea fi de domeniul trecutului, dacă finanţarea va fi per capita şi nu după kilo-metrii parcurşi, pentru care s-au purtat lungi negocieri şi târguieli cu Casa de Asigurări de Sănătate în anii trecuţi. Ast-fel finanţarea va creşte numai în 2011 cu 16% şi nu vor mai fi probleme cu plata salariilor.

Funcţionarii se pun pe fapte mari, pentru că au de gând să readucă judeţul Mureş prin-tre judeţele cu puţine accidente de muncă sau chiar deloc. În momentul de faţă acesta situându-se undeva la mijloc în topul judeţelor cu cele mai multe accidente de muncă. Dacă până acuma unii angajatori mureşeni făceau cum voiau, mizând pe faptul că inspec-torii de muncă mureşeni mai închideau ochii, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al muncii mulţi se vor vedea puşi în situaţia de a respecta legea, mai ales în ceea ce priveşte munca la negru şi respectarea securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor. Asta pen-tru că nou şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş, fostul administrator al Tracia Trade, Andrei Mureşan, le-a pus gând rău ce-lor ce nu respectă legea. Asta pentru că, din cele observate până acum angajatorii se uită mai mult la profitul lor personal decât la pro-tejarea capitalului uman. Neglijenţa faţă de se-

curitatea şi sănătatea în muncă a personalului angajat va fi aspru sancţionată, de la amenzi usturătoare, până la sistarea activităţii.Suntem cam accidentaţiÎn judeţul Mureş, doar în primul trimestru al anului 2011 s-au înregistrat de 30 de ac-cidente de muncă, dintre care unul soldat cu moartea, în domeniul silviculturii. Restul de 29 de accidente au fost soldate cu incapacitate temporară de muncă, cele mai semnificative fiind în domeniul tăierii şi rindeluirii lemnului, în număr de cinci şi câte trei accidente în do-meniul fabricării îngrăşămintelor şi produselor azotoase, respectiv în domeniul distribuţiei combustibililor gazoşi prin conducte. Un număr mai mic de accidente au avut loc şi în alte domenii de activitate, cum ar fi fabri-carea instrumentelor muzicale, fabricarea al-tor produse din material plastic, fabricarea de mobilă, etc.

Inspector Gadget

Tracii vin şefi la ITMDe ce le este frică angajatorilor nu vor scăpa. Inspectorii de muncă le promit că nu se vor plictisi de acum încolo şi vor pri-mi vizite mai dese din partea lor, ca să vadă cât de mult ţin la angajaţii lor, dacă le sunt asigurate toate condiţiile pentru ca sănătatea să nu le fie afectată în timpul programului de lucru.

Apele tulburi care persistă în jurul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Târgu Mureş, de mai bine de doi ani de zile, a condus în acest an la pierderea a tot mai mulţi membrii care până acum îşi economiseau banii la CARP. Cu toate acestea, atacurile din interior, între cei care conduc şi care ar dori să conducă par interminabile. Una spune actualul preşedinte Gheorghe Nemeş şi alta Rozalia Roth, aleasă şefă a Comisiei de Cenzori în Adunarea Generală din 22 decembrie anul tre-cut şi destituită din funcţie în martie, după spusele preşedintelui. Însă dânsa susţine contrariul. La mi-jloc rămân interesele şi banii cotizaţi de pensionari, membrii ai CARP.

De ce este nevoie de avocat dacă este un consilier juridic?„După cum bine se ştie, în ultimii ani, au avut loc mai multe schimbări la nivelul conducerii CARP, dar Consiliul Director de acum, rezultat din alegerile Adunării Extraordinare din 22 decembrie anul tre-cut, este cel mai periculos”, susţine Rozalia Roth. Şi argumentează şi de ce. Potrivit lui Roth, actualul preşedinte, fără să aibă vreun drept legal, şi-a per-mis să angajeze, încă din luna octombrie 2010 un avocat, căruia i-a plătit onorarii de cel puţin 17.000 lei din banii pensionarilor. „Acest avocat a promis că îi va înregistra în grefă pe noii aleşi, ceea ce a şi făcut, de curând, deşi Adunarea Generală din 22 decembrie 2010 a fost nestatutară, iar cererea de înscriere în grefă a fost înaintată de o persoană nereprezentativă pentru CARP. I-am atras atenţia domnului Nemeş Gheorghe că nu are voie să an-gajeze avocat, întrucât CARP avea angajat un con-silier juridic, pe domnul Simon Ioan, iar înregistra-rea în grefă era o cauză necontencioasă, care se judeca fără participarea părţilor, dar nu m-a ascul-tat, plătind din banii pensionarilor un onorariu exa-gerat şi inutil”, argumentează Roth. Pe de altă parte, preşedintele susţine necesitatea angajării unui avo-cat pentru ca deciziile Adunării Generale să nu mai fie tergiversate, mai ales înscrierea Consiliului direc-tor şi al Comisiei de cenzori aleasă prin votul pen-sionarilor în grefa Judecătoriei. Pentru că, potrivit spuselor sale, după Adunarea Generală de anul tre-cut din iunie, când a fost ales prima dată preşedinte al CARP, deşi a depus documentele necesare la Judecătorie, Adunarea a fost declarată nestatutară deoarece juristul a tergiversat toată situaţia. „Juristul mi-a impus că nu am dreptul să semnez, să mă uit sau să pun mâna pe un document al CARP-ului până ce nu se va înscrie totul în Grefa Judecătoriei. Am

fost atacat la un moment dat de alte persoane din vechea conducere că aş fi făcut un fals în acte pu-blice, pentru că am transmis documentele Adunării Generale la Judecătorie. Toate aceste argumente au fost adunate şi prelucrate de aşa zişii colaboratori, care au încercat pe toate căile să bruieze înscrierea în Grefă. Am fost solicitat de către Judecătorie, le-am spus situaţia, nu aveam de unde să cunosc amănuntele, că erau trei, patru, cinci statuturi şi fiecare îşi făcea cum dorea statutul. S-a ajuns la anularea Adunării Generale din iunie, din motive foarte elementare: nu a fost statutară. În acelaşi fel s-a încercat să se procedeze şi la Adunarea din decembrie. Însă un comitet de iniţiativă, format din membrii CARP, mi-au solicitat aprobarea şi aportul de a angaja un avocat. În momentul în care l-am an-gajat, situaţia de pe rol a fost grăbită”, ne-a răspuns Gheorghe Nemeş, preşedintele CARP-ului. Nu spunem că nu ar fi avut dreptul să angajeze un avocat, dar Adunarea fiind nestatutară, nerecunoscută de Judecătorie, preşedinte legal nefiind, nu ar fi avut dreptul să angajeze un avocat pe care să îl plătească din banii pensionarilor, după cum susţine Rozalia Roth.

Cui pe cui se scoateAcuzaţiile nu se opresc doar aici. Se pare că noua conducere, aleasă în cadrul Adunării din data de 22 decembrie 2010, înscrisă de această dată în Grefa Judecătoriei şi-ar fi stabilit şi încasat indemnizaţii lu-nare, fără să aibă dreptul legal. Iar indemnizaţiile nu par deloc mici. De la 800 lei până la 1800 lei, salariul preşedintelui. „Am atras atenţia că Asociaţia nu are venituri şi nu îşi poate permite astfel de cheltuieli.

Prin măsuri abuzive şi nestatutare, noua conducere a CARP a prejudiciat Asociaţia, în numai câteva luni, cu aproximativ 30.000 lei, ceea ce vechile conduc-eri nu au făcut nici într-o perioadă de doi ani. Când le-am atras atenţia că sunt mai lacomi decât fostul preşedinte şi că încasează aceste indemnizaţii ile-gal, cei care s-au instalat în prezent în CARP mi-au interzis accesul la documente şi m-au dat afară”, a declarat Rozalia Roth. Demiterea din funcţia de şef al Comisiei de Cenzori, potrivit preşedintelui Nemeş s-ar fi datorat nerespectului şi nesupunerii doamnei Roth noii conduceri. În luna ianuarie a acestui an, s- a decis executarea unei inventarieri a activităţii, solic-itând prezentarea tuturor documentelor legale, care, unele se pare că erau deţinute de terţe persoane la domiciliul acestora din lipsă de neîncredere. „La de-cizia conducerii de a solicita prezentarea documen-telor oficiale pentru inventar, unele persoane au spus că nu au încredere să le aducă şi le ţin acasă. Este vorba de exemplu de fosta şefă a comisiei de cenzori, doamna Roth, care, pe parcurs, a creat nişte situaţii deosebite de ostilitate şi a încălcat anumite elemente din statut, pentru care, consiliul de conducere a sus-pendat-o şi a propus-o pentru eliminarea din funcţie”, a precizat Gheorghe Nemeş. Totodată se consideră un apărător al banilor şi intereselor pensionarilor, membrii ai CARP, accentuând securitatea şi siguranţa lor în conturile instituţiei. Totuşi, la CARP se pare că fiecare spune adevărul, dar totodată şi minte. Pensionarilor nu le rămână decât să creadă „adevărul”, sau să-şi retragă banii cotizaţi, lucru pe care unii l-au şi făcut deja.

Arina MOLDOVAN

Adevărul şi minciuna se bat în jurul banilor de la CARP

Pensionarii, membrii CARP, votează cum nu le dictează conştiinţa ci cum aud de pe la alţii.

Inspectorul şef al ITM Mureş, Andrei Mureşan gândeşte viitoarea strategie de a pune la respect angajatorii.

„am să le arăt eu ce înseamnă res-pectul pentru lege. Zi-mi colega cum aţi făcut cu controalele până acuma, ca să ştiu cum să fac de acum încolo”

„Zi tu tanţă, tu cu cine zici să votăm? În cine am avea noi mai mare încredere?”

„Nu ştiu, stai să îmi pun ochelarii să văd mai bine cine

are sau nu faţă de hoţ.”

13Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

file de arhivă

A făcut parte dintr-o generaţie românească de intelligence, alături de un Mihail Moruzov, Eu-gen Cristescu, Constantin Maimuca sau Nicky Ştefănescu. Cu unii dintre ei a colaborat, alţii i-au fost subordonaţi, alţii l-au judecat, iar unii dintre ei “l-au lucrat” informativ…A fost decorat cu cele mai înalte ordine şi medalii ale statului român, dar şi ale unor state străine: “Bărbăţie şi credinţă” în grad de comandor (de către statul român), “Legiunea de Onoare” a statului francez sau “Leul Alb” de către cehoslo-vaci…Zaharia Husarescu, un om de excepţie al serviciilor speciale române - eroul acestui serial pe care începem azi să vi-l prezentăm - era în 1930 anchetat de o Comisie Specială a Minist-erului de Interne, ca mai apoi să fie deferit unei Comisii Disciplinare.

19 capete de acuzare….A fost suspendat, trecut în rezervă, pentru ca la mai bine de 20 de ani de la acel moment, în 1955, să fie ares-tat, anchetat şi condamnat. De data aceasta, anchetarea sa o făceau comuniştii, la Târgu-Mureş, ghidându-se şi după documente din 1930 şi care, în bună parte - peste 1000 de file - se găsesc azi, aici. Mărirea, dar şi decăderea lui Zaharia Husarescu - “vânătorul de spioni” cum i se spunea în acea epocă de început a destinului său - a avut loc în Basarabia.

Începuturile…Vasile Niculescu, Zaharia Husarescu şi Vic-tor Precup…Trei destine care s-au intersectat în mod nefast. Primii doi au fost ofiţeri de carieră. Cel de-al treilea, ofiţer de informaţii. Vasile Niculescu - “pilotul Marii Uniri”, cum i s-a mai spus - a trăit demn, murind discret şi aproape uitat. Meritele sale i-au fost recunos-cute postum. Însă prea târziu pentru el. Zaha-ria Husarescu, un profesionist al informaţiilor, şi-a consumat ultimii ani de viaţă în arestul Securităţii din Târgu-Mureş fiind arestat la aproape 80 de ani. Pe ardeleanul Victor Precup, militar controversat, aventurier, carierist, sus-pectat de spionaj şi complotist dovedit, vremu-rile prin care i-a fost dat să treacă nu l-au afec-tat. Lipsit de orice scrupule morale s-a adaptat la ele precum un cameleon. Şi a supravieţuit. În toate timpurile…Exemple precum al lui, există din păcate şi azi. Mă refer la avansările în grad pe criterii politice. Pentru cei ca el, lipsiţi de demnitate şi onoare militară, instinctul de supravieţuire a fost, este şi va fi mereu mai presus de orice. Ce legătură a existat de fapt între cei trei? Pe data de 23 noiembrie 1918, Vasile Niculescu împreună cu căpitanul (pe atunci) Victor Precup au zburat de la Bacău la Blaj, pentru a transporta documente de mare importanţă în vederea convocării Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Zborul s-a desfăşurat cu un avion tip “Farman

- 40” cu carlinga deschisă, în prag de iarnă, peste munţi, cu instrumente de navigaţie rudi-mentare şi fără nici un fel de dirijare de la sol. A fost nu numai un act de mare curaj, dăruire şi sacrificiu, dar şi o probă de mare pricepere profesională din partea celui aflat la manşa avi-onului, lt. aviator Vasile Niculescu.

Ciudatul joc al hazardului…După război, Niculescu a mai rămas pentru un timp în Basarabia şi, din ordinul Marelui Stat Major al Armatei, a îndeplinit mai multe misiuni de recunoaştere şi informare în liniile bolşevice din Transnistria fiind luat la un moment dat pri-zonier şi eliberat după o scurtă captivitate. Ui-tat sau ignorat de politicieni, dar şi de capii vre-melnici ai oştirii, Vasile Niculescu - pilotul Marii Uniri cum a intrat în istorie - a demisionat din armată în octombrie 1937. Avea vârsta de 46 de ani, gradul de căpitan şi nicio perspectivă de avansare la gradul următor. Pentru un om care fusese pe nedrept ignorat de toate regimurile politice, demisia de onoare a reprezentat sin-gurul său gest de frondă. Niculescu a murit în 1981, într-un deplin anonimat, la venerabila vârstă de 90 de ani după ce, câteva zeci de ani, practicase în civilie obscura meserie de ceasor-nicar. În schimb, controversatul căpitan Victor Precup, fostul tovarăş al lui Niculescu în zborul acestuia de peste Carpaţi din noiembrie 1918, a traversat cu bine mai multe regimuri politice ajungând sub comunişti la gradul de general-locotenent. Este interesat de remarcat faptul că în Basarabia, destinele celor trei - Niculescu, Husarescu şi Precup - s-au intersectat la un moment dat, fiecare dintre ei fiind implicat sub o formă sau alta în procurarea de informaţii pentru serviciile speciale ale statului român.

Un carierist fără scrupule...dar şi un complotist dovedit Născut în 1889, Victor Precup era nepotul cu-noscutului om politic Ştefan Cicio Pop (1864-1934). Acesta fusese membru marcant al PNR (apoi al PNŢ), deputat în Parlamentul de la Budapesta şi apoi vicepreşedinte al Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. În cadrul Consiliului Dirigent al Trans-ilvaniei, Cicio Pop a deţinut chiar portofoliul apărării, iar ulterior, după Marea Unire, şi alte demnităţi în cadrul Regatului român (min-istru de Externe în timpul guvernării Maniu şi preşedinte al Camerei Deputaţilor). Acest fapt avea să-i servească într-un anume fel şi ambiţiosului şi carieristului său nepot, Victor Precup, intrat într-un complicat şi enigmatic joc, neelucidat pe deplin nici până azi. În anul 1916, Victor Precup era ofi]er în armata austro-ungară, dar la scurt timp a trecut Carpaţii în Regatul României alături de viitorul mitroplit Bălan. A fost integrat în armata română cu

gradul de căpitan, iar înalta protecţie de care se bucura l-a ajutat să urce rapid în grad şi funcţii. În 1921 era deja maior, iar peste foarte puţini ani, locotenent-colonel şi apoi colonel. Însă as-censiunea sa nu a fost suficient de rapidă pen-tru ambiţiile pe care le nutrea. Ros de ambiţii, carierist şi arivist, Precup era preocupat în mod mai mult decât evident de propria sa ascen-siune din care îşi făcuse un adevărat scop în viaţă. El nu a ezitat să se implice alături de Iu-liu Maniu şi de unchiul său Ştefan Cicio Pop, în complotul din 1930, care a avut drept urmare readucerea şi reinstalarea pe tronul României a lui Carol al II-lea. Aşteptările sale din partea Regelui - se visa ministru al Apărării - nu au avut rezultatul scontat. Aşa că, a devenit anti-carlist şi republican înfocat, de data aceasta punând la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea. Încercarea de asasinare a lui Carol al II-lea, preconizată pentru data de 7 aprilie 1934, nu a avut succes, deşi complotiştii (în special ofiţeri din Ministerul Apărării, originari din Transilvania) pregătiseră acţiunea din timp, procurându-şi în acest scop arme şi dinamită. Precup, capul acţiunii complotiste, precum şi ceilalţi 10 ofiţeri participanţi au fost arestaţi din ordinul lui Mihail Moruzov , şeful S.S.I., chiar în ziua când urma să se declanşeze acţiunea. Condamnat la închisoare, cu degradare militară şi pierderea unor drepturi civile, Victor Precup a fost eliberat în 1940 fiind graţiat de executarea restului de pedeapsă. Însă steaua lui Precup nu apusese. Înzestrat cu o capaci-tate de adaptare deosebită, vremurile noi care se întrezăreau la orizont s-au dovedit pentru el o nouă provocare.

Radio Budapesta informează…Din cauza cenzurii impuse de Regele Carol al II-lea, complotul de la Bucureşti din 7 aprilie 1934 a fost prea puţin mediatizat în

presa română, ori acest fapt a dat frâu liber imaginaţiei şi speculaţiilor…atât în ţară, dar mai ales în străinătate. Referitor la consecinţele neinformării cititorilor, atrăgea atenţia şi Stelian Popescu, cunoscut jurnalist din epocă şi direc-tor al ziarului “Universul”. Spre exemplu, Radio Budapesta difuza ştiri alarmante şi exager-ate referitoare la respectivul complot arătând că la acesta ar fi participat 120 de ofiţeri (!?), toţi din Transilvania şi că de fapt, în toată ar-mata din Transilvania ar fi existat o stare “de fierbere”. Preluate de unele publicaţii străine, informaţiile vădit exagerate comunicate de Ra-dio Budapesta au fost şi mai mult amplificate. Astfel, “Sunday Times”, din 15 aprilie 1934, scria că “este un complot de mare amploare, în care este implicată armata…”. În acelaşi registru se înscriu şi informaţiile apărute în ”Daily Express” din 14 aprilie 1934 care pu-blica ştirea că Regele s-ar afla la Sinaia unde este păzit de detectivi înarmaţi pentru că nu mai are încredere în armată, ori cea publicată de “Frankfurter Volksblatt” din 18 aprilie 1934 care insera o informaţie potrivit căreia, în România, era iminentă izbucnirea unui război civil. Cu adevărat interesant este însă un raport informativ trimis la Bucureşti de către Centrul de Informaţii din Oradea, subordonat Marelui Stat Major al Armatei. În cuprinsul acestuia se arăta faptul că pe data de 3 aprilie 1934 - atenţie! cu 4 zile înaintea datei preconizate pentru declanşarea acţiunii complotiste de la Bucureşti - ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii din ar-mata maghiară aflaţi în concedii sau permisii, au fost rechemaţi urgent la unităţi. Se naşte o întrebare: de unde aveau cunoştinţă servi-ciile de informaţii maghiare de acţiunea ce se preconiza a avea loc patru zile mai târziu la Bucureşti? (urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT

SucurSala de diStribuţie a energiei electrice MureşCentrul de Exploatare MT si JT Reghin tel. 0265-

511.129, Tg.Mures tel. 0265-205877Call Center Distributie: TelVerde – 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectu-area unor lucrări in instalatiile electrice, in localitatile:

Luni 02.05.2011• REGHIN - str. Axente Sever, între orele 09:00-15:00• SANGEORGIU DE MURES - str.: Mica, Subpadure, intre orele: 08:00- 16:00

Marti 03.05.2011Intre orele 08:00- 16:00 in:• GLODENI• PACURENI• TARGU MURES- str. Hasdeu( nr.:16- 50 si 15- 53), Ciocirliei, Frunzei, P-ta Armatei (nr.: 1- 29), I. L. Caragiale ( nr.: 21, 23, 26).

Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Intreruperile programate pot fi vizualizate si pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

“Vânătorul de spioni”, anchetat la Târgu-Mureş

Victor Precup în vremea când era locotenent în armata austro-ungară

Locotenentul aviator Vasile Niculescu

Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 201114ana are bere

www.ziaruldemures.ro

Din lipsă de ocupaţie sau din prea mult spa-ţiu în vasta lor cutie craniană, generat de lipsa de neuroni, nişte indivizi suspect de deştepţi din Comisia Europeană au realizat, nici ei nu ar putea explica în ce fel, un studiu care încearcă să demonstreze ca 40% din-tre români întâmpină dificultăţi atunci când trebuie să scrie sau să citească.Cum s-a ajuns la această „înţeleaptă” concluzie? Comisia Europeană a scremut şi apoi a analizat progresele înregistrate în învăţământ în mai multe state europene. (Mă întreb: oare acest studiu să vină în urma directivelor licuriciului de peste ocean, deoarece şi ei, mai nou, sunt foarte interesaţi de învăţământul românesc şi de legile din acest domeniu?) Datele obţinute de ei ar arăta că 40 % dintre români au dificultăţi atunci când scriu şi citesc. Aşadar, aproape jumătate din ţară este semi-alfabetizată! Iar în contra-partidă, numai 17% din populatia din Occident are dificultăţi cu lectura, scrisul şi socotitul, aşa rei-ese din observaţiile lor. Şi, aşa cum privesc ei spaţiul balcanic, bineînţeles, din studiu nu putea să lipsească Bulgaria, care la capitolul statistici ar sta mai rău decat noi: 41% din populaţia Bulgariei scrie şi citeşte greu.Să fie oare chiar aşa? Sau, în înţelepciunea lor, cei care au re-alizat studiul nu prea ştiu cum stau lucrurile cu geografia şi au încurcat regiunile? Se pare că s-au săturat de mămăliga românească şi acum ea e de prost gust pentru rafinatele lor meniuri „culinar-economice”? Acum, fie vorba între noi, îi ştim foarte bine pe „europenii civilizatori” care ne vizitează ţara că ei pendulează , când e vorba de România, inevitabil, între ter-menul de „rromi” şi Dracula”. Atât. Acum, serios vorbind, oricât am avea şi noi vina noastră, nu e admisibil ca un străin să nu se informeze mai mult, atunci când se hotărăşte să vină într-un spaţiu geografic anume, despre acel loc şi să trăiască doar din stereotipii de „ţaţe” europene. Dar nu asta îi interesează pe ei (să cunoască real situaţia) ci doar să caute motive pentru a le

întări prejudecăţile. Acesta ar fi un aspect al capacităţii reduse de informare a celor care încearcă să construiască un sistem de gândire pornind de la haosul din mintea lor. Ca să nu amintim de pedofilii, criminalii şi şpăgarii europeni arestaţi în România sau aiurea prin ţară. Sigur, pentru ei, aceştia sunt „elemente dis-parate” şi nu trebuie generalizate la nivelul întregii ţări respec-tive. Dar când un român face vreo „boroboaţă” peste graniţă, suntem imediat amendaţi.

Analfabeţii noştri, mai alfabeţi decât ai lor...Revenind la studiu sunt convins că ei au cules aceste date din unele zone ale ţării, alese cu predilecţie când vor să dovedească

o anumită trăsătură a românilor şi au generalizat-o la nivelul în-tregii Românii. Aşa s-a întâmplat şi când un ziar elveţian a venit la Cluj, anul trecut, cu ocazia meciului dintre CFR şi Basel şi au fotografiat Pata Rât, inflamând, apoi, în ştiri de senzaţie despre români şi nivelul lor de trai şi apartenenţa la o anumită etnie majoritară. Acesta e mersul lucrurilor în percepţia României în Uniunea Europeană (şi îmi permit să generalizez căci situaţiile de acest gen au fost prea multe -vezi Italia, Franţa- şi prea repetate). De ce nu apar aceste stupizenii, practic imposibil de demonstrat la nivelul unei întregi ţări, decât după ample şi fireşti studii sociologice, nu e greu de înţeles... Ei ne furnizează banii şi apoi ne flutură planuri „cincinale” în toate domeniile, pe care trebuie să le îndeplinim întocmai şi la timp şi studii despre cât de proşti suntem. Şi suntem, dacă punem botul la aşa ceva.Pe de altă parte, eu am avut ocazia să mă întâlnesc şi să stau de vorbă cu mulţi tineri din toată Europa, fie „‘telectuali”, fie simpli agricultori şi, sincer, m-am speriat de nivelul lor de cunoştinţe, în ceea ce priveşte cultura lor generală. Nu cunoşteau expresii ale propiilor limbi (şi aici vorbim de studenţi) nu cunoşteau per-sonaje ale literaturii sau culturii din spaţiul în care proveneau şi ce să mai vorbim cunoştinţe din alte culturi. Ceea ce cunoşteau era „praful de pe tobă”. Cu alte cuvinte, mestecau aceleaşi ches-tiuni „epidermice” de o banalitate înfricoşătoare. În rest, pref-erau să tacă. Ştiau ei de ce. Un lucru e garantat. Dacă s-ar face, pe bune, un studiu asemănător cu tinerii din ţările europene ca Franţa, Anglia, Italia, de exemplu, procentul de semianalfabeţi ar fi mai mare ca cel presupus anunţat la noi de către cei din Comisia Europeană.Oricum, ar fi bine, din partea noastră, să nu mai dăm crezare „cârceilor” din minţile statisticienilor europeni, căci, de cele mai multe ori, fie nu oglindesc în mod real situatia de la noi, dintr-un domeniu sau altul, fie sunt prea îndoctrinaţi cu prejudecăţi de tot felul pentru a mai putea vedea unde se situează ei. În mai toate studiile şi documentele lor, România ocupă un loc codaş. Acesta poate fi un semn clar că nu ne-am „simţit” şi noi să fim mai darnici în anumite privinţe şi să le umplem golul de cultură cu hârtii cu text mai puţin dar cu mai mare valoare economică.

Simplicitus

Mămăliga mamii noastre de semianalfabeţi cultivaţi!

15Anul VIII, nr. 451 | 2 - 8 mai 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Zece şomeri mititei/ au mâncat doar ouă/ unul s-a intoxicat/ şi-au rămas doar nouă./ Nouă şomeri mititei/ au vrut Spa-nia de tot/ unul chiar a reuşit/ şi-au rămas doar opt./ Opt şomeri mititei/ au mâncat un corn şi-un lapte/ Unul a făcut limbrici/ şi-au rămas doar şapte./ Şapte şomeri mi-titei/ N-au avut ei case/ Unul a murit de frig/ şi-au rămas doar şase.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar pe mine, când aud de recensământul din octombrie, mă apucă emoţiile şi am aşa un gol în stomac cât pentru toată populaţia plecată afară de acum 10 ani şi până azi. Am auzit că se fac repetiţii în mai, în mai toată ţara. Treaba asta îmi aminteşte de ciobanul care-şi numără oile, de săracul care-şi numără biştarii, de toamna care-şi numără bobocii. Şi acum îmi amintesc de ultimul recensământ din 2002. Cum să nu-mi amintesc dacă nu am putut să dorm cu o noapte înainte?! Se înserase, iar mintea mea se întreba ce întrebări o să primesc a doua zi. Aş putea zice, vorba unui prieten, că de la griji deja aveam rulmenţii gripaţi. Încercam să-mi amintesc totul despre mine. Îmi propusesem ca la rubrica orientări politice să trec “dezorientat politic” că nici pe-atunci nu ştiam cu cine să votez. La starea civilă, ştiam răspunsul: stare generală bună, civilă, nu armată. Am fugit de armată ca de dracu’. Mie nu mi-a plăcut niciodată violenţa şi când eram mic mă jucam cu păpuşile şi cu fetele. Uram pistoalele cu apă sau cu bile şi fugeam în casă când le vedeam la băieţii de seama mea. Ei mă luau în batjocură şi mă făceau laş sau fetiţă. Eu începeam să plâng şi primeam turtă dulce de la mama. Auzisem de la vecini că or să ne întrebe şi de-spre sex. M-am înroşit ca focul. Adică ce treabă au ei cu chestia asta? Care e problema lor? Aici aş fi răspuns să mă lase în pace că nu mai ţin minte câtă vreme a trecut de când. Începusem să văd recensământul ăsta ca pe o spovedanie. N-avusesem atâtea emoţii nici în faţa popii din sat care era prieten bun cu tata şi căruia trebuia să-i mărturisesc că îl apucasem şi eu pe dracul de coadă şi mai fumam o ţigară, două, cu băieţii. Tare agitat am

mai fost în noaptea aia. Ca să adorm începusem să număr oi aşa cum urmau ăştia cu recensământul să ne numere din ziua următoare. Pentru că adormisem abia spre dimineaţă, n-am auzit soneria şi l-am ratat pe băiatul cu numărătoarea. Nouă ani la rând m-am simţit vinovat. Când am auzit la ştiri rezultatul recensământului îmi venea să o sun pe ştiristă şi să-i zic că au sărit un om. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, vreo 12. Adică pe mine şi pe restul familiei mele plecate în Italia. Mai am o şansă anul ăsta, între 7 şi 16 mai când va începe numerotarea în toată ţara. Am zis că nu mă mai dezlipesc de uşă, mai ales că anul ăsta cică ar fi primul de când noi suntem europeni. Oricum, cu noi şi fără noi, cei din Hădăreni, e cam tot aia. Vecinu’ din stânga e în Spania cu toată familia. Vecinu’ din dreapta nu mai răspunde la uşă de când a ajuns Băsescu preşedinte şi îi e ruşine că l-a votat. Vecinu’ din faţă pleacă în toamnă la cules de struguri prin Portugalia şi tot aşa.Hmm...Mi-am pregătit buletinul, dar nu prea-mi place cum arăt în poză. Văzusem ştirile de la ora 5 şi mi se zburlise vârtejul din partea stângă a părului. Şi cică e musai să-l prezentăm, chiar şi

la recensământul de probă. Mă gândeam să nu mai trec şomer ca pe toate documentele statului pe care le-am completat. Nu mi-am găsit loc de muncă, dar m-am gândit că nu dă bine. Am să trec “ocupat”, că e o opţiune de bifat acolo, “ocupat” ca la toaletă. Dacă mă întreabă ocupat cu ce, am să răspund că-s “liber profesionist”, aşa cum am auzit pe la oraş că se zice. La etnie am auzit că se poate trece ce considerăm noi. Eu mi-am dorit de mic să fiu ţigan. Când mă ameninţa mama că mă dă la ţigani eu mă bucuram, nu plângeam ca ceilalţi copii. Ce mi-ar fi plăcut să dorm toată ziua pe-afară, să chiuiesc la nunţi, să cânt manele şi să mi se lipească dolari la nunţi peste părul de pe piept. De etnie romă o să fiu de-acum, să moară duşmanii mei!Când am auzit câţi bani şi câţi oameni sunt băgaţi în treaba asta, adică aproape 193 de milioane de lei şi peste 120.000 de oameni, începuse iar să mă ia insomniile. Eu sunt totuşi un om responsabil. Dacă nu mă trezesc nici anul ăsta pentru recensământ, atunci mai bine dorm toată viaţa ca să fiu oricum un om în minus şi să nu mă mai simt vinovat c-am sărit nume-rotarea.

Gigă neNumăratu din Hădăreni

A început numerotarea inversă până la numărătoarea întreagă a românilor înjumătăţiţi

bună zâua, sokere, conaşule... auzi, ojurdui ne-am returnat dă la Paris şi am uitat adresa unde stăm, că vin cică ăştia să ne enumere câţi am rămas dintre rromâni... nu

faci bine să ne spui adresa lu’ matale, să ne registreze şî pă noi acolo, că promit că până ieşi din schimb îţi fac curat în tătă casa?

Îţi scriu acum, între cele două vacanţe de sărbă-tori, că apoi iar mă iau cu treaba şi te las să aştepţi un răspuns de la mine! Îţi mulţumesc pentru urări-le de sănătate şi felicita-rea trimisă! Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu dacă nu am ţinut post aşa ca lumea, că postitul când n-ai ce mânca nu se pune, nu m-am spovedit şi nu am fost nici măcar prin apropierea bi-sericii, nu mi se pare normal să salut cu tradiţionalul Cristos a înviat! Mi se pare de o perfidie crasă şi refuz să mă prefac porumbel alb! Asta ca să nu se mai mire nimeni de ce răspund cu Bună ziua şi nu altfel!Draga mea Ravecă, tu mă înţelegi şi ştiu că eşti mai dreaptă decât să te apuci tu acum să mă condamni şi să arunci cu piatra, cum fac credincioşii de duminică! No, bine, dragă!Şi acum să trecem la oile noastre, cum se spune! Apropo oi! Nu am sacrificat niciun miel, că era scump şi nici nu ne prea place! Apoi mie mi se face milă de miei când îi văd aşa mici şi simpatici, iar văzându-l în galantar la supermarket, dezbrăcat de blană şi privindu-mă cu un ochi plin de reproş, dacă mai are şi limbuţa scoasă în colţul gurii, zău că n-aş putea mânca din el!No, au trecut Paştile, pe când îmi vei citi aceste rânduri până şi 1 mai va fi doar o amintire! Deocamdată toată planeta e cu ochii pe nunta nunţilor!

Săraca pereche regală, cât de obosi-tor şi stresant trebuie să fie tot circul acesta din care, recunosc, deşi costă mult, aduce şi o groază de bani! Apoi să le urăm casă de piatră şi să sperăm că vor avea mai mult noroc decât biata Diana, deşi am înţeles că biserica aceea unde a avut loc nunta e una cu ghinion! Plus că nici data nunţii nu e una oarecare ci ex-act 29 aprilie când în urmă cu 66 de ani s-a însurat Hitler cu Eva Braun! Dar cum vremurile s-au schimbat, se vede treaba că tinerii nu sunt superstiţioşi deloc! Se modernizează şi regalitatea!Asta în schimb e cea mai mică pro-blemă pe lângă toate cele ce mi-au umbrit mie vacanţa de paşte! Ţi-am zis că am adunat la o singură bancă creditele ce am avut la două bănci! Apoi să nu crezi în veci în vor-bele unui bancher, Ravecooo!! Vaaai ş-amar de capul meu! Apoi dacă nu m-au purtat ăştia de trei săptămâni deja, ba telefoane, rând pe rând m-au sunat, acum îl aştept să sune paznicul, că în rest toţi au încercat să mă lămurească să deschid un cont nou, pentru o simplă tranzacţie interbancară contra 5 foi! Că eu n-am ce face cu banii! Auzi, acolo! Am fost la directorul băncii! După ce a vorbit destul de iritat la telefon într-una din zilele astea, m-am dus la el, să-l fi auzit ce amabil era! Şi-a cerut scuze pentru toate, dar tre-buie să înţeleg că astea-s regulile interne, şi trebuie să plătesc dacă vreau metodă extra! Auzi, să faci un contract cu o bancă prin care în orice ţară civilizată s-ar rezolva în aceeaşi zi toată tărăşenia asta,

la noi eşti hărţuit trei săptămâni, poate-poate cedezi şi donezi 500. Că te lasă nervii şi-ţi spui, îmi bag piciorul, să fie sănătoşi, dacă asta îi face fericiţi! Încă nu mi-e clară treaba, dar simt că e o cacealma! Adică banii au ajuns în contul băncii, cum era şi firesc, dar nu-i pot scoate de acolo numai dacă deschid eu un cont nou ca de acolo să intre în contul meu curent pentru rambursarea avansată a creditu-lui?! Şi pentru că nu vreau să co-tizez, ei trimit banii înapoi iar eu să-i aduc cash că atunci îi pot primi fără comision?! Deocamdată am ajuns în faza de Time Out, dar imediat ce aflu continuarea, te anunţ şi pe tine! Mi-e rău, Raveco! Aşa ceva , crede-mă nu-mai la noi se putea întâmpla!Te las cu bine, te pup!

Prietena ta, Letiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!Nu e nici pe de parte aşa de uşor, dar nici atât de greu să lucrezi la un bar. Stau eu după tejghea toată ziua, mai şterg masa, adun pahare, sticle goale de pe mese când colega îşi ia o pauză de ţigară. În rest stau cuminţică după tejghea, mai dau o bere, mai amestec un cocktail şi as-cult la poveşti de-mi sar capacele!Vine unul înalt cât un stâlp de tele-graf, că nici eu nu sunt scundă, dar de acesta se pare că a uitat Dumne-zeu, se pune cu coatele pe tejghea şi-mi povesteşte vrute şi nevrute. Trebuie să-l ascult, că deh, clientul nostru! Apoi câte nu aflu de la el! Nu că m-ar interesa în mod deose-bit, dar aşa trece vremea mai uşor. Nu ştiu cât să cred din tot ce zice, dar se pare că ceva tot ştie, din mo-ment ce vorbeşte convingător! Ieri era indignat că nişte copii de la o grădiniţă unde frecventează odrasla unui medic a fost închisă pentru renovare. Copiii au fost mutaţi la un cămin de liceu, de condiţii nu discutăm acum, zicea el, dar nu înţelegea cum se poate să fie lăsaţi copiii nesupravegheaţi de la 6 până la 9, uneori şi mai bine, că nu vin educatoarele! A mai băut o votcă de supărare! În orice rău e şi un bine!Apoi un altul zicea că la consiliul lo-cal se votează bani pentru un club de tenis cu piciorul, că e sănătos şi e şi acolo un medic care votează. Se pare că medicii ăştia dacă nu pleacă din ţară, caută să aducă occidentul acasă! Ceea ce nu e chiar atât de rău!A venit un canadian cu accent de moldovean „jiet-biejiet”, un frate din acesta de dincolo de Podul de Flori şi m-a întrebat dacă nu ştiu pe cineva care caută chirie la un apar-

tament proaspăt pus la punct, că s-au căsătorit, adică el şi studenta de la medicină şi pleacă amândoi în Ottawa. Şi totuşi se mai pleacă! M-am gândit eu aşa, ce fraieri sun-tem, adică Românica, păi pe ăştia noi i-am şcolit, cu ajutor de la stat şi acum pleacă! Măi să fie!La intrare stă un puşti foarte vioi, negricios, cu un câine mare, fioros care azi iarnă i-a ţinut cald, iar acum e pe post de sperietoare. „Îmi dai un leu, dă-mi un leu” zice pe voce groasă de fumător, deşi nu are mai mult de zece ani! Doamna Tenzi îl mai aducea la căldurică azi iarnă, împarte mâncarea cu el, că e tare miloasă femeia! Dar eu cred că strică orzul pe gâşte!

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţe