Întâi nu mă remarci, apoi mă desconsideri, apoi te enervezi, apoi îţi vine să-mi tragi una, apoi zâmbeşti, şi am învins, au fost mesajele inscripţionate pe tricourile a şase tineri ce au încercat să însufleţească puţin centrul târgului, vineri la amiază. Şi-au pus măşti pe faţă, albe, şi au stat nemişcaţi, pe trotuar, unul după altul, pentru a transmite acest mesaj târgumureşenilor.

Anul VIII, nr. 47116 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 26 sept. - 2 oct. 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 9

www.ziaruldem

ures.ro

Pantomima şi poliţiştii locali

Buluceală de candidaturi. Cine va fi primar din 2012?

Partidul lui Diaconescu încurcă piaţa politică mureşeană

Bătălia pentru Primăria Târgu-Mureş a început. Partidele scot la bătaie candidaţii. UDMR vrea şi nu un parteneriat cu celelalte formaţiuni maghiare. USL are probleme cu „micul” dar „agresivul” PC. Smaranda Enache visează la o susţinere a unei societăţi civile mai mult sau mai puţin independente. Cornel Brişcaru, Silviu Morariu, Benedek Imre, Csegzi Sandor, Vass Levente, Dorin Florea. Cine va fi edil şef din 2012.

După aproape un an, otevistul Dan Diaconescu a reuşit să-şi înfiinţeze partidul mult dorit. Pe care şi l-a intitulat: Partidul Poporului Dan Diaconescu. După numele şi asemănarea sa. După ce s-a aflat de decizia tribunalului, şi în judeţul Mureş conducerea filialei nu s-a lăsat mai prejos. Şi a organizat o conferinţă de presă pentru a marca evenimentul.pagina 4 pagina 3

pagina 8

Cei trei piraţi care au speriat plaja de la Mamaia, vor să ridice ancora pentru ultima expediţie: scufundarea finanţelor româneşti

T

Protejaţi de scutul anti-rachetă amplasat de americani la Deveselu, piraţii de pe Dâmboviţa vor:

Împrumutul nimicitor

Romii, Primăria

şi votarea

Am fost la licurici şi i-am dat vreo 200 de milioane pentru campanie, bani de buzunar pentru buldogii mei din PD-L. Aşa că pot să stau

liniştit şi să mai aduc ceva îmbunătăţiri planului de invazie

în Transnistria!

Pentru a scăpa de tsunamiul venit din

Grecia ne-ar mai trebui cam vreo 20-30 de miliarde de la voi.

Ce zici Jeffry semnăm acordu?

După ce i-au făcut şefului ăştia din

New-York suflu şi în iaurt când aud de vreo cameristă sexy. Şi între timp o să-mi cumpăr şi şosete de schimb

2 Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 2011

mergeţi şi vă înmulţiţi

Demografia salvează RromaniaVedeam agitaţia din oraş cauzată de su­biectul mutării câtorva barăci în care niş te ţigani amărâţi îşi duc zilele. Presa se agită, televiziunile urlă. Discriminare, rasism, violenţe etnice. Păi ce să fie dacă se ceartă două tabere formate în general din romi.În schimb nu se vorbeşte de loc despre principala problemă a României la ora actuală. Din perspectiva mea. Fără să fiu rasist, şovin sau extremist nu pot să nu observ o creştere demografică alarmantă a populaţiei de etnie romă în comparaţie cu cea română. Vorbeam cu primarul din comuna Ogra care îmi explica cum la el în localitate anul trecut s­au născut 82 de copii romi şi doar doi români. Cum nu mi­a prea venit să­mi cred urechilor, mi­a arătat documentele. Am rămas pur şi simplu şocat!

Făcând un simplu calcul, peste 100 de ani, la o asemenea proporţie demografică, în ţara noastră vor exista mai mulţi ţigani decât români. Nu mi­e ruşine să le zic aşa, mai ales că nu e vorba de sensul peio­rativ. Şi atunci, domnilor care conduceţi ministere, judeţe, oraşe, comune. Care ar fi soluţia prin care poporul acesta nu va fi copleşit? Situaţia este cu atât mai rea cu cât avem plecaţi mulţi dintre romii noştri peste graniţe. Care încet încet se vor întoarce de bună voie sau siliţi de statele occiden­tale. Dacă legislaţia i­ar permite, Europa i­ar împacheta, mâine, pe toţi, i­ar tri­mite în România şi ar reintroduce vizele, respirând uşurată. Cum însă romii sunt cetăţeni europeni, au dreptul la liberă circulaţie şi alte drepturi civile garan­tate, nu pot fi discriminaţi şi ţinuţi în ţară

cu forţa. Integrarea lor socială, pentru care statul român nu a făcut nimic, este o chestiune de timp îndelungat, de bani mulţi, de preocupare politică şi de cola­borare din partea comunităţilor, or toate acestea lipsesc. În consecinţă, exodul lor către destinaţiile bogate nu va fi oprit, oricâtă silinţă şi­ar da, pe viitor, România sau oricâţi bani de buzunar li s­ar da, ca să se întoarcă acasă. Liderii UE trebuie să gândească alte soluţii, care să vizeze in­tegrarea lor şi pe teritoriile statelor mem­bre, precum şi o legislaţie comună mai aspră pentru combaterea fenomenelor deranjante, cum este cerşetoria în scopul căreia sunt exploataţi minori şi persoane cu dizabilităţi. Acasă la ei, romii noştri sunt pe cale de a fi socotiţi singurii vinovaţi pentru proasta imagine a ţării şi pentru apariţia sentimentelor antiromâneşti în

state altădată prietene. Şi, cum lipsea ţa­pul ispăşitor pentru eşecul aderării la Schen gen, iată că l­am găsit!

Ionel ALBU

Un fotograf amator mureşean a reuşit să surprindă ceea ce poate deveni fotografia anului: o localnică a strâns gunoiul după ce a terminat grătarul. Imaginea este cu atât mai spectaculoasă cu cât în zonă nu erau amena-jate spaţii pentru depozitarea gunoiului. Re-spectiva persoană a pus gunoiul în portbagajul maşinii, probabil cu intenţia de a-l arunca ulte-rior într-un loc special amenajat. “A terminat grătarul şi, în loc să se pună pe mâncat, ca orice om normal, s-a apucat să strângă gu-noiul. Era chiar să fie bătută de nişte dubioşi pentru că a încercat să strângă şi gunoiul lor. Cu greu a scăpat de furia lor”, ne-a povestit fotograful amator. Recunoscută de apropiaţi după imagini, eroina întâmplării a impresionat prin modestie. “Nu mă interesează să devin vedetă. Ştiu că gestul meu este unul rar întâl-nit, dar nu fac un caz din asta. Poate o să râdeţi de mine, dar eu consider că aşa e normal, ca fiecare să-şi strângă gunoiul după ce termină

grătarul”, a declarat excentricul cetăţean.

Cei de la „Let’s do it, Romania!” protesteazăOripilaţi de fapta îndrăzneţului care a strâns gunoiul, ecologiştii de la „Let’s do it, Romania!” vor să-l acţioneze în instanţă. „Nu este normal să facă aşa ceva. Aveam programată o acţiune în respectiva zonă şi nenorocitul acela ne-a lăsat fără gunoaie. Vrem să-i cerem în instanţă daune morale şi materiale”, ne-a declarat un lider local al ONG-ului. Acesta a mai adăugat că în judeţul Mureş, aproximativ 100 de mormane de deşeuri care au fost ecologizate sâmbăta trecută, lipsind însă cel mai important: cel al 101-lea curăţat de excentricul în cauză. Fapt care a adus prejudicii irecuperabile şi a necesi-tat luarea acestei poziţii tranşante.

Ecologul buclucaş

Un mureşean excentric i-a supărat pe cei de la „Let’s do it, Romania!”

Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele-director general al SRTV, Alexandru Lăzescu. În cadrul unui interviu şeful televiziunii naţionale Conducerea TVR îşi schimbă strate-gia de publicitate şi întocmeşte un plan prin care urmăreşte să externalizeze o parte din-tre activităţi, lucru care ar urma să se simtă şi în rândul numeroşilor angajaţi ai instituţiei. Într-o instituţie împovărată de contractele cu UEFA sau NBC Universal, unde sindicaliştii spun că tăierea bonurilor de masă este un “abuz” şi în care se iau încă prime de vacanţă, conducerea poate interveni la doar la 15% din costurile televiziunii, spune preşedintele-director general Alexandru Lăzescu într-un interviu pentru HotNews.ro. El explică şi de ce nu a organizat mai devreme concursul pen-tru şefia ştirilor, unde Rodica Culcer a rămas interimar, deşi a ajuns la vârsta pensionării.

Potrivit acestuia, pe primul semestru deficitul TVR s-a ridicat la 53 de milioane de lei. Deficitul pentru primul semestru al anului trecut, când în funcţie se afla Alexandru Sassu, se ridica la 77 de milioane de lei, dar Televiziunea publică

a încheiat 2010 cu un deficit total de 162 de milioane de lei. Acum, “situaţia este critică”, spune Alexandru Lăzescu. El explică în inter-viu unde poate şi unde nu poate să intervină pentru limitarea costurilor şi ce măsuri are în vedere pentru redresarea instituţiei, în condiţiile în care “e posibil să apară o situaţie în care se respinge raportul (de activitate al TVR în Parlament - n.r.) şi plecăm acasă”.

pesurse.ro

TVR pe butuci! Urmează disponibilizări şi scăderi de salarii + creşterea taxei TV

Senatorul Frunda mare amator de muzică bună în aer liber. Mai ales când este compoziţie proprie

Ce bine le zice Furdui ăsta. noi

suntem români, noi suntem români dar

ungurii ne vor fi pe veci stăpâni

Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 2011 3

Criza imobiliară depăşită de edilii locali târgumureşeniMult dezbătuta criză imobiliară din România nu mai are fundament la Târgu Mureş. Asta pentru că pre-ţurile imobilelor din oraş au depăşit cotele anilor 2007-2008. De exem-plu Primăria Târgu Mureş vrea să scoată la licitaţie un imobil din cen-trul oraşului cu un preţ de pornire exorbitant. Nu mai puţin de 4500 euro/mp. Aţi auzit bine, nu avem noi glume în program. Este vorba de spaţiul din Piaţa Victoriei în care momentan funcţionează cea mai cunoscută frizerie din oraş, pe care municipalitatea vrea să-l vândă cu „modesta” sumă de 1.227 milioane euro. Scump domnule, scump...pe piaţa e mult mai ieftin. Mai ales când, din ce în ce mai multe spaţii comerciale din centrul oraşului, au pe uşă pancarda „de închiriat”. Cum nici la ultima licitaţie organizată în 2008 nu s-au îngrămădit doritori la porţile Primăriei, suntem înclinaţi să credem că scenariul se va repeta şi acum. Aşa cred şi edilii locali, care au lăsat o portiţă de scăpare. Vari-anta închirierii spaţiului. Preţul de pornire la licitaţiile publice organi-zate în vederea închirierii spaţiilor similare este de 55,91 lei/mp/lună pentru spaţii având destinaţia de comert, respectiv 31,93 lei/mp/lună pentru spaţii de prestări servicii, potri-vit re prezentanţilor Primăriei Târgu Mureş.

Cade uite că cade tencuiala!Centrul oraşului trandafirilor este periculos pentru pietoni. Cel puţin aşa spun cei de la Consiliul Judeţean Mureş, care, au alocat sume impor-tante de bani pentru reabilitarea cădirii în care funcţionează Şcoala de Arte din Târgu Mureş. Şi acum, mai au nevoie de suplimentarea fondurilor cu 25 mii lei pentru „pen-tru unele reparaţii urgente la clădire, deoarece există pericolul desprinderii unor bucăţi din ornamentele faţadei care pun în pericol pietonii”. Păi dacă pietonii sunt în pericol, de ce nu este marcată zona în cauză? Şi de ce traficul pietonal nu este blocat pe re-spectiva porţiune de trotuar? Sperăm că nu se aşteaptă accidentarea unui ghinionist pentru a se lua aceste măsuri. Că doar până se finalizează reparaţiile (mai ales că acum nu se prea văd) o să mai curgă apă pe Mureş sau Maros, cum îi zic unii!

Grosu cel mixt şi progresiştii în grupDin plictiseală sau alte motive per-tinente, senatorii dezertori din par-tidele aflate în opoziţie, organizaţi mai recent în UNPR şi-au tras un grup parlamentar format din 12 persoane. Printre mixaţii din acest grup, se află cu onor şi mureşeanul Corneliu Grosu, care a demisionat fără motiv din PSD, partid care l-a propulsat în respectiva funcţie. De-numit cu totul relevant, „Grupul Parlamentar Mixt”, respectiva formă de organizare a senatorilor are în Camera Deputaţilor un frate mai mic intitulat „Grupul progresist”. Ce fel de „progres” îşi doresc respectivii şi cum vor participa la viitoarele alegeri locale şi parlamentare nu prea ştiu nici ei. Contează doar că fac parte dintr-un grup. A nu se înţelege că o fac în grup!

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

nici nu ştiţi să pierdeţi!

După aproape un an, otevistul Dan Diaconescu a reuşit să-şi înfi-inţeze partidul mult dorit. Pe care şi l-a intitulat: Partidul Poporului Dan Diaconescu. După numele şi asemănarea sa. După ce s-a aflat de decizia tribunalului, şi în jude-ţul Mureş conducerea filialei nu s-a lăsat mai prejos. Şi a organi-zat o conferinţă de presă pentru a marca evenimentul.

După ce a anunţat cu patos că de acum sunt membrii unui partid cu acte în regulă, preşedintele interimar al PP-DD Mureş, Ioan Stoica a trecut la lucruri mai lumeşti. Şi a anunţat fără tremur în glas că îşi va pune candidaţi pentru toate posturile publice din judeţ, inclusiv pentru scaunele de primar al municipiului Târgu Mureş şi a Consiliului Judeţean Mureş. „Avem candidaţi proprii pentru toate primăriile din judeţ şi pentru şefia CJ Mureş. La Târgu Mureş avem trei posi-bili candidaţi, dintre care îl vom alege pe cel mai potrivit. Nu pot să le dau acum numele dar va veni şi momentul acela”, a declarat Stoica. În plus, liderul judeţean a anunţat că formaţiunea din care face parte nu va încheia alianţe poli-tice cu celelalte partide, pre şi post electorale. „Dacă am face alianţe politice aşa cum fac restul politicienilor ar însemna să ne pierdem loialitatea membrilor care au fugit tocmai de actuala clasă politică”, a mai spus preşedintele PP-DD Mureş.

Candidatura PP-DD încurcă iţele politice târgumureşeneDacă se va concretiza, o candidatură a unui reprezentat a lui Diaconescu la Primăria Târgu Mureş şi la CJ Mureş ar putea să încurce cal-culele politice făcute de actualele partide. Mai ales dacă procentele expuse în sondajele de opinie se vor concretiza şi la alegerile viitoare.

Asta pentru că mult-râvnitele fotolii depind de câteva mii de voturi diferenţă între candidaţi. Dacă vor reuşi scoaterea unui rezultat de 10 la sută, candidaţii lui Stoica pot stabili cine va fi primarul sau preşedintele de judeţ. Aşa că par-tidele româneşti cu pretenţii la funcţiile în cauză ar trebui să se pună bine pe lângă membrii celui mai nou partid de pe scena politică românească.

Scurtă istorie a înfiinţăriiCurtea de Apel Bucureşti a admis, luni, cererea patronului OTV privind înfiinţarea Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD). Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel recursul lui Dan Diaconescu faţă de decizia prin care, în 7 iunie, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea privind înscrierea acestei formaţiuni politice. Câteva zeci de susţinători au venit la instanţă pentru a aştepta decizia judecătorilor. La termenul din 17 august, doi dintre contestatarii PP-DD, Constan-tin Cojocaru şi Neculai Doruş, au cerut instanţei suspendarea judecării recursului invocând fap-tul că au câştigat deja, în primă instanţă, drep-

tul de a înfiinţa Partidul Poporuluii – Legea Co-jocaru. După deliberare, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins cererea celor doi, dar nu a continuat dezbaterile, stabilind un nou termen pentru judecarea recursului în 22 septembrie. Avocatul lui Diaconescu, Cătălin Daniel Fenechiu, a depus la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere de schimbare a termenului de judecată din 22 septembrie într-unul mai apropiat, cerere care a fost admisă, iar termenul a fost stabilit pentru 15 septembrie. Cererea de înfiinţare a Partidu-lui Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti în 12 aprilie, după ce, la începutul aceleiaşi luni, Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv o altă cerere a patronului OTV de înfiinţare a Partidului Poporu-lui. Avocaţii lui Dan Diaconescu susţineau, în aprilie, că pentru noua acţiune de înfiinţare de partid, cu titulatura Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), au fost adunate aproape 50.000 de semnături, din Bucureşti şi din ţară.

Albeta IONESCU

Partidul lui Diaconescu încurcă piaţa politică mureşeană

După mai multe încercări eşuate, cei de la PCM vor în continuare să organizeze un referendum în vederea în-fiinţării Ţinutului Secuiesc. Cei de la PCM cer includerea pe ordinea de zi a Consiliu-lui Judeţean Covasna a pro-iectului privind organizarea unui referendum în vederea înfiinţării Ţinutului Secuiesc, depus de partid în luna iulie si neinclus încă în discuţii.

Acest proiect a apărut după ce pecemiştii s-au lovit de un refuz din partea conducerii judeţene a UDMR în ceea ce priveşte iniţiativa de a fi convocată o şedinţă comună a consiliilor judeţene din Covasna şi Harghita, la care să fie invitaţi şi consilierii judeţeni maghiari din Mureş şi la care să se adopte o

poziţie comună cu privire la reor-ganizarea administrativ-teritorială a României şi a proiectului privind referendumul. Preşedintele or gani-za ţiei judeţene a PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, spune că va solicita în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Covasna din data de 29 septembrie includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotarâre privind organizarea unui referendum la care populaţia să fie consultată în privinţa înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale Ţi-nu tul Secuiesc. “Referendumul ar fi o ocazie bună ca să dovedim că Ţinutul Secuiesc este unitar şi indi-vizibil şi că secuii doresc înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţi-nutul Secuiesc. Referendumul ar fi un mesaj clar către Bucureşti”, a declarat Kulcsar Tereza. Liderul maghiar este de parere că există riscul ca UDMR să facă un compro-mis cu PDL în această problemă,

doar pentru ca liderii Uniunii să îşi apere interesele personale. Con-silierii judeţeni PCM din Covasna au iniţiat, în iulie, un proiect de hotarâre privind organizarea unui referendum în judeţ, prin care oa-menii să fie consultaţi dacă doresc ca, în cadrul reorganizării adminis-

trativ-teritoriale a României, să se înfiinţeze unitatea Ţinutul Secuiesc. Preşedintele UDMR, Kelemen Hu-nor, declara, tot în iulie, că “este puţin probabil” ca reorganizarea administrativă a ţării să aibă loc înaintea alegerilor din 2012.

Albeta IONESCU

Măi stoica să faci pe dracu’ în patru să mii

pui pe jar pe ăştia din Mureş. că prea se

cred invincibili

da şefu’ o să punem candidaţi peste tot

Dan Diaconsescu şi Ioan Stoica, vor să strice planurile partidelor tradiţionale româneşti

Extremiştii maghiari vor din nou referendum

Panoul cu Ţinutul Secuiesc un target pentru pecemiştii de pretutindeni

Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 20114cine are votanţi, pe pământ nu în cer

„Lăsaţi paraziţii politici să-şi facă simfoni-ile după tonalitatea din mintea lor, după gradul de ratare al fiecăruia.”

Dorin Florea, primar Târgu-Mureş

“Opinia publica care a fost prezentă la meci."Ionuţ Badea, antrenor Universitatea Cluj

“Dimensiunea minorităţilor este mai am-plă şi mai universală. Demnitatea umană este valoarea centrală majoră a UE şi a Bi-bliei. Agresiunea verbală care devine agresi-une faptică s-a răspândit în mod însemnat nu numai în România ci şi în alte ţări.”

Laszlo Tokes, vicepreşedinte Parlamentul European

“Vreau să mă prezint şi eu în faţa respon-sabililor pe probleme culturale ale par-tidelor politice din Târgu Mureş.”

Gasparik Atilla, director Teatru Naţional

„Ordonanţa de Guvern 61 ne obligă ca în cazul Aeroprotului Transilvania să tre-cem în cadrul programului de separare a activităţilor care sunt separate de la buget, deci din banul public şi separarea activităţilor care trebuie să fie servicii susţinute din venituri proprii, deci o activi-tate comercială.”

Lokodi Edita Emoke, preşedinte CJ Mureş

„Vom cere poziţia, pentru că este vorba de protecţia spaţiilor verzi, Ministerului Mediului şi vom cere ca Ministrul Mediului şi cel al Administraţiei şi Internelor să-l convingă pe domnul Prefect să-şi retragă acţiunea.”

Kerekes Karoly, deputat UDMR

„Asta s-a încercat să se inducă în eroare Ins-ti tuţia Prefectului, eu am solicitat documente suplimentare şi am constat că ei stabileau anu mite reguli pe o proprietate privată”

Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş

„După lungi lupte cu clasa politică ro mâ-nească am reuşit cumva să ne înfiinţăm şi noi legal să funcţionăm în legalitate pentru că chiar dacă membri noştri din Mureş nu au plecat sau nu au dat înapoi eram în această stare de incertitudine şi cu cât se apropie mai mult alegerile oa-menii se întrebau ce vom face”

Ioan Stoica, preşedinte PP Mureş

Sine ira et studio, când istoria vorbeşte, prezentul ar fi bine să asculteClasa politică românească şi-a arătat încă o dată, dacă mai era cazul, supunerea, servilismul, lipsa de bun simţ şi proasta înţelegere a rolului şi locului pe care îl ocupă. PDL s-a opus invitării Regelui în Parlament. PNL s-a ofuscat, dar să fim sinceri, dorinţa de reabilitare a Regelui nu a venit decât după ce Cvasi-preşedintele a început să o ia pe arătură. Scandalul legat de prezenţa în plenul Parlamentului a Regelui Mihai nu tre-buie să mai mire pe nimeni. Nu am înţeles de ce sunt atât de porniţi unii pe Rege şi am început să citesc tot felul de păreri pro şi contra. Pe de o parte, am înţeles din mate-rialele citite că Regele, pe lângă faptul că a trăit istoria, a continuat şi după ce nu a mai avut calitatea de suveran în funcţie, să facă tot ce i-a stat în putinţă pentru propăşirea ţării. Diplomatic, Regele cred că a făcut mai mult pentru această ţară în ultimii 20 de ani decât oricare membru al diplomaţiei. De cealaltă parte, Traian Băsescu, preşedintele României, interpretează istoria în stilul său caracteristic. Întrebat fiind dacă va fi în sală

când va vorbi Regele acesta a răspuns sec „nu cred”. Unii analişti se întreabă de ce le e frică pedeliştilor de mesajul Regelui. Nu cred că îi poate fi frică cuiva de un discurs, cu atât mai puţin de unul ţinut de un om care are ceva de spus şi ştie şi cum să spună. Nu vorbesc aici de conţinutul mesajului, ci de forma sa de prezentare, de stilul incisiv, dar diplomatic şi sobru al Regelui, de modul voalat în care acesta ştie să pună punctul pe i. Singura teamă a parlamentarilor ar trebui să fie legată de faptul că nu au capacitatea intelectuală de a înţelege anumite subtilităţi ale Regelui. Ceea ce mă revoltă şi cred că nu numai pe mine, este tendinţa acestor ultimi ani. Absolut orice subiect cade în derizoriu. De ce să nu se adreseze Regele Parlamentului în ziua în care împlineşte 90 de ani? De ce un astfel de moment festiv, să ajungă subiect de scandal mediatic supra-analizat de diverşi indivizi care nu au real-izat în viaţa lor nimic. Nimic în comparaţie cu cel atât de blamat de Traian Băsescu. Cine este Traian Băsescu? Singurul motiv

pentru care primeşte aceleaşi onoruri pe care le primeşte şi Regele în alte state este acela că ocupă, vremelnic şi nereprezenta-tiv, funcţia de şef de stat. O funcţie pe care nu o înţelege şi nici nu o respectă. Cel puţin nu în esenţa sa. Nu sunt fan al monarhiei, dar, România a dus-o bine condusă fiind de prinţi străini, ori un om care a construit această ţară, aşa cum este ea cu bune şi cu rele, trebuie ascultat. Atât. Nu comentat, nu analizat dacă este oportun sau nu, dacă este constituţional sau nu. Pur şi simplu ascultat, poate mai învăţă şi „conducătorii iubiţi” ceva.

Sanda VIŢELAR

Bătălia pentru Primăria Târgu-Mureş a început. Partidele scot la bătaie candidaţii. UDMR vrea şi nu un par-teneriat cu celelalte formaţiuni ma-ghiare. USL are probleme cu „micul” dar „agresivul” PC. Smaranda Ena-che visează la o susţinere a unei so-cietăţi civile mai mult sau mai puţin independente. Cornel Brişcaru, Silviu Morariu, Benedek Imre, Csegzi San-dor, Vass Levente, Dorin Florea. Cine va fi edil şef din 2012.

La Uniunea Social Liberală, creată cu mare tam-tam la începutul acestui an, nici nu se uscase bine cerneala semnăturilor de pe Protocol că liderii locali ai acesteia ne-au anunţat începu-tul războiului cu Dorin Florea. PNL şi PSD au organizat un adevărat tur de forţă al acuzelor aduse în conferinţele de presă actualului edil. Unele fundamentate, altele nici măcar docu-mentate consistent înainte. Am fost înştiinţaţi că se vor face nişte sondaje care vor stabili candidaţii pentru Primăria municipiului. Rezul-

tatele sondajelor nu le-am văzut, dar am fost anunţaţi că Brişcaru, cetăţean de vază, umblat prin multe formaţiuni politice, va fi candida-tul USL la Primăria Târgu-Mureş. Parcă veşnic nemulţumiţi cei din PC, pe lângă preocuparea constantă de a critica câte un ministru, au tot atacat subtil sau mai puţin, lentoarea nego-cierilor tripartite, declarând, fără echivoc, că ei pregătesc alegerile de la anul ca şi când nu ar fi parte al USL. Ruptura este mare şi nu e numai pe plaiuri mureşene, ordinele vin de la Bucureşti aşa că sunt şanse mari ca Morariu şi Brişcaru să ajungă contracandidaţii.

Odiseea Dorin FloreaÎn anul de graţie 2000, cei care abia au împlinit 18 ani au dat bucuroşi un vot preţios pentru a nu mai avea primar maghiar. Dorin Florea impresiona atunci prin simplul fapt că era român. 11 ani mai târziu, Dorin Florea este tot primar. Din ceea ce a spus până acum legat de o viitoare candidatură, Florea pare a mai dori să stea la Primărie până în 2016. „Dacă târgumureşeni vor am să candidez”, este re-plica laitmotiv a edilului şi una dintre puţinele în care reuşeşte să exprime o idee coerent. Cu echipă de fotbal pe bani publici, în Liga I, cu

spaţii amenajate pentru grătare la Platou, cu promisiuni de oraş digitalizat, cu mese gratuite acordate categoriilor defavorizate şi cu câteva mii de rromi cu buletin, Florea ocupă poll-posi-tion-ul în cursa de anul viitor.

Dorinţa de reîntoarcere a unui primar maghiarScena politică maghiară a trăit naşterea unor noi partide. Efectul cel mai evident este îngri-jorarea UDMR. PPMT s-a înregistrat la Tribunal, PCM luptă pentru un candidat maghiar unic, organizaţiile civile fac din ce în ce mai mult tărăboi. Propunerea ca toate formaţiunile poli-tice şi civice maghiare să susţină un singur can-didat pare singura posibilitate ca târgul nostru să capete un primar maghiar. Restul actorilor au propus numele lui Laci Boloni, dar răspuns de la antrenorul cu pricina nu au primit încă. PCM a spus deja clar că nu va susţine un can-didat al UDMR la Primărie. Smaranada Enache, chiar dacă vorbeşte bine limba maghiară, nu este etnic maghiar, poate are o şansă să fie susţinută dacă îşi va lua cetăţenie.

Alegătorul Zăpăcit

Buluceală de candidaturi. Cine va fi primar din 2012?

Adrian Păunescu sau Bernady Gyorgy? Oare ce denumire să poarte Şcoa-la Generală nr. 2? PSD Târgu-Mureş a iniţiat o strângere de semnături. Dorin Florea contraatacă şi vrea ca şcoala să poarte numele fostului pri-mar. Tokes acuză antimaghiarismele şi cere insistent ca Florea să câştige în lupta denumirilor, în defavoarea lui Brişcaru şi Dragoş Popa.

În luna mai, social democraţii mureşeni iniţiau un proiect de amplasarea a unui bust a lui Adri-

an Păunescu la Târgu-Mureş. În acelaşi timp solicitau ca Şcoala Generală nr. 2 să primească numele poetului. Neprimind răspuns de la

Smaranda Enache şi-a anunţat singurică viitoarea candidatură pentru Primăria Târgu Mureş. În două limbi, bineînţeles

eu sunt candidatul ideal: am fost şi ambasador în america, sunt şi femei, am i onG. plus că sunt o bilingvistă convinsă

Păunescu şi Bernady scoşi la înaintare în lupta

PSD-PPEmunicipalitate, PSD a demarat un proces de strângere de semnături de la cetăţeni. Dorin Florea, democrat-liberal, popular european a stat. S-a gândit, a cugetat şi a ieşit cu o contra-propunere. Şcoala cu pricina să poarte numele primarului Bernady. Efectul imediat a fost o scurgere de argumente pro şi contre. Este evident că “lupta” pe denumirea unei şcoli are un scop pur electoral. Vicepreşedintele Parla-mentului European, Laszlo Tokes, membru în formaţiunea popular-europenilor ţine şi el cu dinţii şi “bate palma” cu colegul Florea. Tokes nu e de acord cu Păunescu, spunând că acesta este un “reprezentant al dictaturii comuniste”, în timp ce Bernady a fost un “primar iminent al societăţii civile din vrea lui”. Iminent sau emi-nent nu mai contează, voturile să vină.

Lex Tetrix

Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 2011 5o ştampilă pierdută

Chineza viitoare limbă oficială în ArdealSurse de încredere din politica dâm-boviţeană ne-au destăinuit viito rul politic-lingvistic al ţării şi regiunii no-astre. Cum economia Europei merge ca racul, în viitorii 2-3 ani vom avea cu siguranţă un prim-ministru chi-nez. Iar maghiarii din Ardeal vor fi obligaţi să vorbească chineza, ca şi limbă oficială. Asta după ce timp de 21 de ani s-au chinuit să transforme vorba lor maternă în limba oficială a zonei. Lucrurile stau cam rău pentru urmaşii lui Attila, având în vedere că strămoşii mongoli i-au cam asuprit pe chinezi în vremea lui Ginghis Han. Acum urmaşii mâncătorilor de orez pot să-şi ia revanşa.

Curcă şi-a plantat bărbatul la penitenciarTraficul de influenţă este la el acasă în judeţul Mureş. De exemplu soţul şefei anticorupţilor mureşeni, nimeni alta decât Elena Curcă şi-a „ajutat” soţul să ajungă pe cai mari la peni-tenciarul din Târgu Mureş. Vorba târ-gului spune că totul s-a făcut printr-un schimb de servicii între Curcă şi şeful IPJ, Valentin Pescari. Pe cu-noscutul proverb „o mână spală pe alta”, fostul şef de la „Doi şu’n sfert” i-a întors Elenei o favoare făcută de aceasta în trecut. Oricum, soţul ajuns ofiţer la Penitenciar este considerat de toată lumea ca „habarnalist”, care nu merita să ocupe pe merit respec-tiva funcţie. Dar cum are soţie şefă într-un post cheie, aceste aspecte profesionale nu prea mai contează la angajare.

RFV, lauda şi lipsa investiţiilorCei care au preluat termia centralizată nu contenesc cu laudele. De parcă ar fi nişte narcisişti sau nişte pisi care se admiră în oglinda din Mall. Prin presă apar mai recent reclame care mai de care mai mincinoase. Cică conec-tarea la reţea scade costurile facturii la căldură? Cum să scadă domnilor când nu aţi făcut nicio investiţie de când v-au dat edilii vechiul Energo-mur. Doar cei care s-au debranşat au făcut-o pentru că plăteau iarna mai mult decât beneficiau. Aşa că lăsaţi-o mai moale cu reclamele mincinoase şi reveniţi cu picioarele pe pământ. Vă rugăm!

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

România a devenit de ani buni scena unor dispute care mai de care mai colorate şi mai pline de patos, care au făcut ca adevă-ratele probleme existenţiale să treacă pe planul secund.

Ba s-au certat comuniştii cu ţărăniştii, ba minerii s-au scandalizat cu studenţii cu barbă şi blugi, ba mai nou Băsescu se ceartă cu toată lumea, cu mogulii, cu Antena 3 şi Realitatea TV, şi uităm şi noi că suntem codaşi la multe din capitolele de bază în competiţia cu restul ţărilor europene. Nici judeţul nostru nu a fost scutit de dueluri care mai de care mai aprige, ba ungurii şi românii şi-au dat cap în cap, ba românii cu ţig…, pardon, cu rromii, să nu fac vreo gafă de când cu noile titulaturi, s-au bastonat pe la Hădăreni şi mai nou duelul Florea- Borbely, care monopolizează de ceva timp urbea noastră dragă. Dacă vreţi să scăpaţi, preţ de o seară de toate aceste dueluri care vă macină din timpul preţios, peste oraşul nostru se abate un nou duel, de această dată unul cu doi protagonişti cu greutate, pe nume lor de botez Stradivarius şi Guarneri. Duelul va fi găzduit de Sala Mare a Palatului Culturii din Târ-

gu Mureş, luni, 26 septembrie, începând cu ora 19, în care Liviu Prunaru, reprezentantul echipei Stradivarius se va duela cu Gabriel Croitoru, din partea echipei Guarneri, duelul celor doi fiind arbitrat de pianistul Horia Mihail, care revine la Târgu Mureş după turneul cu pianul călător din primăvara acestui an. Se anunţă o dispută aprigă pe tărâmul minuat al muzicii cu iz de Ceaikovski, Brahms, Sarasate şi Kreisler. La aşa duel să tot participi, mai ales că armele folosite sunt de viţă nobilă, două instrumente care nu mai au nici un fel de prezentare.

În sfârşit o dispută care se anunţă una plină savoare, în care nu scorul va fi interesant ci farmecul acestei bătălii pe acordurile viorilor. Aşa că cei care au ca tabieturi tot felul de hărţuieli, să le lase deoparte şi să aplece puţin urechea la ceva frumos şi minunat preţ de o seară. Au timp berechet spoi să se tot sfădească ba cu po-litica, ba cu scindarea UMF-ului, ba cu tot felul de dispute de tot felul care nu fac altceva decât să pună osul la manşalierul dezvoltării noastre multiculturale pe plai mureşean.

Bătălia pe Acordu’ Înalt!

Stradivarius în dispută cu Guarneri la Târgu Mureş

Liviu Prunariu la Stradivarius şi Horia Mihail la pian, doi luptători pe frontul muzicii clasice, soldat de sute de ani cu minunate victime ale plăcerii şi a dragostei pentru frumos

Teatrul Naţional a pierdut o ştampilă. A făcut alta, dar fără stema României. Buclucaşe ştam pilele astea alea instituţii-lor publice. Nu oricine şi oricum le poate face, pentru că Legea stabileşte şi spune clar ce şi cum.

Scandalul de săptămânile trecute a vizat pier-derea unei ştampile a Teatrului Naţional. Înştiinţat despre aceasta proaspătul director a făcut o altă ştampilă, fără stemă şi a declarat că nu există legislaţie în acest sens. Fără a dori să criticăm, este cazul să le atragem atenţia tuturor directorilor, directoraşilor, şefilor, managerilor sau orice altă denumire ar purta funcţiilor, care presupun că ei conduc o autoritate sau instituţie publică. Fie că este Primărie, Universitate, ser-viciu deconcentrat, instituţie de cultură, dacă e cu bani de la stat şi cu ştampilă, aceasta din urmă trebuie să respecte Legea. Actul normativ aplicabil aici este Legea nr. 75 din 1994, cu toate modificările ulterioare. Potrivit Monitorul Oficial această Lege priveşte “arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice”. Nu vorbim acum nici de arborarea drapelului, nici de imn, capitole la care am putea spune multe. Azi vorbim de ştampile şi sigilii. La Capitolul III, art. 15-19 se reglementează folosirea sigiliilor cu stema României de către instituţiile şi autorităţile publice. “Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplo-matice şi oficiile consulare ale statului român din străinătate vor folosi sigilii cu stema României, având înscrisă denumirea proprie”, scrie legi-uitorul la art. 15. Potrivit Legii sigiliile cu stema României se execută numai la Monetăria Statu-lui, ministerul de interne, ministerul apărării şi SRI fiind singuri cu drept de a-şi face ştampilă în structurile specializate care se află în subordinea lor. “În caz de pierdere a unui sigiliu cu stema României, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice este obligat să înştiinţeze imediat orga-nele teritoriale ale Ministerului de Interne şi să publice pierderea acestuia în Monitorul Oficial al României”, spune art. 18 din aceeaşi Lege, în

timp ce art. 19 statuează, dincolo de echivoc, că “Regimul stabilit prin prezentul capitol se aplică sigiliilor, ştampilelor, precum şi matriţelor timbru

sec pe care se imprimă stema României.”

Lex Tetrix

Spre ştiinţa purtătorilor de ştampile cu stemă

Celebrul dansator sportiv mureşean Rareş Cojoc nu mai este burlac. El se iubeşte cu Andreea Popescu o cunoscută dansatoare care face parte din trupa cântăreţei Delia. Cei doi au fost vara aceasta într-o excursie romantică la Paris, oraşul iubirii.

Cei doi au mărturisit că au o relaţie de puţin timp. “Ne-am cunoscut printr-un prieten co-mun, iar de trei luni formăm un cuplu. Nu ne-am ferit să ne afişăm împreună, dar nici nu ne-a plăcut să ieşim în faţă. Acum, că aţi aflat despre relaţia noastră, putem spune că ne iubim mult şi că pasiunea pentru dans ne-a unit”, ne-au declarat îndrăgostiţii pentru libertatea.ro. Altfel, Rareş, de 12 ori campion naţional şi câştigător al medaliei de bronz la Cupa Europeană din acest an, a renunţat la poloneza Katarzyna Kapral, partenera cu care a obţinut pe ringul de dans cele mai bune performanţe din istoria României. El

va concura de-acum înainte cu Tasea Timuş, campioana Republicii Moldova la adulţi.

Cine este RareşRareş s-a născut la Târgu Mureş şi dansează de când se ştie: “Am început cursurile din clasa a doua. Aveam 8 ani. Timp de 13 ani, am făcut antrenamente aproape în fiecare zi. Şi cea mai scurtă şedinţă durează două ore! Sacrificiile sunt enorme, dar satisfacţiile în ving în lupta cu greutăţile. Sportul m-a

învăţat să îmi organizez timpul. Nu dorm mai mult de 7 ore, deci am la dispoziţie 17 ore pe care trebuie să le umplu. Pe lângă antrena-mente, care presupun dans, pregătire fizică, dar şi ore de yoga şi de psihologie, încerc să îmi petrec cât mai mult timp cu familia şi cu prietenii”. Din 2004, au început să apară şi rezultatele muncii: “Am câştigat pentru pri-ma oară naţionalele, cu fosta mea parteneră, cucerind toate cele 3 secţiuni, standard, la-tino şi 10 dansuri”.

A câştigat 11 titluri naţionale Anul următor, aceeaşi poveste! “La 15 ani, deţineam deja 6 titluri de campion. În vara anului 2005, am început să dansez cu parte-nera mea actuală, poloneza Katarzyna Ka-pral. Ne axăm doar pe dansurile standard. Am câştigat campionatul naţional în ultimii cinci ani. În momentul de faţă, ne aflăm pe poziţia 29 în clasamentul mondial”. (S.T.)

Rareş Cojoc se iubeşte cu o dansatoare a Deliei

Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 20116a fost odata ca niciodată...

www.ziaruldemures.ro

După partida dintre FCM Târgu-Mureş şi U Cluj, din etapa a VII-a a Ligii I de fotbal, încheiată 1-1, pu-blicaţia Can Can prezenta un articol care implica Pensiunea unde au fost cazaţi oficialii partidei. Pensiunea a fost prezentată ca un loc în care ar-bitrii partidei au fost „mituiţi” pentru a conduce favorabil gazdelor.

Un protocol dinaintea începerii sezonului fot-balistic prevede ca ofertele pentru cazarea ofi-cialilor să fie comunicate FRF, urmând ca aceştia să-şi aleagă locaţia. Un astfel de loc frecvent ales de aceştia este şi „Micul sat”, specificat în articolele şi emisiunile de scandal. Pensiunea Mureşul se află în cea mai mare comună, fiind şi staţiune balneoclimaterică a judeţului Mureş. Situată pe Drumul European, la 28 de kilometri de Reghin pensiunea are şase camere duble şi două camere cu paturi suprapuse, având în to-tal 120 de locuri.

Căzut în capcanăFostul internaţional, actual selecţioner al Republicii Moldova a ajuns întâmplător în povestea „Gabi Balint şi brigada Bricheta”. Bistriţeanul aflat în tranzit spre familia sa, a oprit la pensiunea Mureşul pentru că obişnuia să se cazeze acolo, fiind şi prieten cu admi-nistratorul pensiunii, Marius Iacoban, care îi rezervase o cameră. La Pensiunea Mureşul era cazată brigada oficialilor partidei. Gabi Balint a ajuns, s-a cazat şi a urmărit la televizor meciu-

rile din acea seară cu administratorul. Acesta închisese localul pentru public. „Când brigada oficialilor alege să fie cazată la noi, este mai bine dacă localul este închis pentru public. Noi am, organizat o mică petrecere cu prietenii apropiaţi, cu un grătar în curte, iar „damele de companie” prezentate de Can Can erau soţiile acestora, inclusiv a mea. Când m-a sunat Gabi Balint, l-am primit pentru că el ştia ce înseamnă acest fenomen şi cum trebuie să se ţină de-parte de orice suspiciuni, mai ales că nu avea nicio legătură cu meciul”, ne spune adminis-tratorul localului, Marius Iacoban. Acesta a fost prezentat în imagini ca „omul casei”, cel care a avut o discuţie cu soţia, aceasta fiind dată ca o neînţelegere în privinţa „combinaţiei”.

„A fost o lucrătură”Gabi Balint şi a exprimat nemulţumirea spunând: „Este dezgustător ce se întâmplă. M-am oprit să mă odihnesc, am ajuns la 7 şi 10, am pierdut prima repriză din meciul pe

care voiam să-l văd. Cu arbitrii doar ne-am văzut, ne-am salutat şi atât. Ce legătură am eu cu ei, sunt antrenorul Moldovei. A fost o petrecere seara, în curte, cu prietenii apropiaţi ai proprietarilor, împreună cu soţiile lor, la un grătar. Oficialii nu au avut niciun contact cu aceasta”, a spus fostul internaţional. „Au fost date imagini dintr-o cameră în care nu am dor-mit, nu funcţionau robinetele şi m-am mutat. Nici nu ştiu cine apare în imagine, eu n-am mai fost acolo. Cei care au făcut poze au stat peste 24 de ore la pândă, aşteptând să se petreacă ceva, s-a făcut un filaj, în care am căzut victimă. A fost clar o poveste pregătită”, a adăugat Gabi Balint.Întrebaţi ce ştiu despre celălalt „protagonist”, Anton Heleşteanu, prezent la „dezmăţ”, Gabi Balint a declarat că nici nu ştia de acest lucru, iar Marius Iacoban ne-a spus că acesta a trecut a doua zi, deoarece cunoştea localul, dar nici nu s-a întâlnit cu cei care au condus partida dintre FCM şi U Cluj. Acesta apare parcând în faţa pensiunii în timpul zilei, iar imaginile cele

mai „incitante” apar seara. Imaginea Pensiunii Mureşul a fost terfelită, mulţi o vor ocoli din cauza celor prezentate, la fel şi a celui poreclit „Arbitrul Bricheta”. Pensiunea Mureşul, Alexandru Dea-conu şi brigada sa, Gabi Balint, Anton Heleşteanu vor cere socoteală. Va urma FCM Târgu-Mureş. Vor apărea şi suspiciuni din partea unora care cu-nosc zicala „hoţul strigă hoţul”.

Întrebări fără răspunsDacă brigada de „fluieraşi” i-a „măcelărit” pe cei de la U Cluj, datorită serviciilor oferite de acest „cuib de nebunii”, unde au fost aces-tea la partida din ultima etapă, tot cu U Cluj, când brigada condusă de Andrei Chivulete a fost cazată în acelaşi loc şi mureşenii au pier-dut cu 2-0 şi două locuri în clasamentul final? Poate se aşteptau ca „simulatorul” Deaconu să introducă mingea în poartă în locul lui Grozavu, Machado sau a celorlalţi care au ratat ocazii mari pentru U ? Sau să blocheze şutul lui Buş, care s-a răzbunat pentru scandările împotriva sa din partea galeriei „şepcilor roşii” ? Dacă a greşit la unele decizii, să fie pedepsit, dar la deciziile CCA. De ce Andrei Tudor a făcut mat echipa mureşeană în meciul cu Steaua, dictând împotriva gazdelor trei eliminări, justificate, dar provocate ? Sau Kovacs Istvan la, nici numai are importanţă la ce joc, unul care l-a scos din pe-peni pe cumpătatul Sabău. Toţi au fost găzduiţi în acelaşi loc. Poate nu au fost mulţumiţi de „serviciile” unei pensiuni care va avea de suferit o bună perioadă. Alţii, au de lucru acasă, trebuie să-şi dovedească nevinovăţia.

Acestea sunt faptele, restul e Can Can. (M.V.)

Can Can la Pensiunea Mureşul sau „Micul Sat”

Deaconu, prea obosit, altfel intervenea

Anul VIII, nr. 471 | 26 septembrie - 2 octombrie 2011 7fotocronică în junglă

Returul primei faze a Cupei României la baschet masculin dintre BC Mureş şi BC Timişoara s-a în-cheiat cu victoria târgumureşenilor la 13 puncte diferenţă. O victorie de moral, dar insuficientă pentru calificarea în faza următoare a competiţiei. În prima partidă, disputată la Timişoara, bănăţenii s-au impus la 23 de puncte. La un moment dat, când diferenţa a ajuns la 16 puncte, au renăscut speranţele gazdelor, acestea au fost însă imediat „temperate” de replicile timişorenilor. „Tigrii” şi-au găsit naşul, au fost „călăriţi, uneori la propriu de către „Leii” bănăţeni. În Sala Sporturilor, starea de spirit a alternat între speranţă şi deznădejde, momentele de luptă aprigă au alternat cu cele de resemnare. (M.V.)

„Tigrii” călăriţi de „Leii” bănăţeni

Boogy, dar cine joacă la final, joacă mai bine

nu o las, toţi sunt cu ochii pe mine, unde te crezi?

Aşa măi, vedeţi că se poate

nu pune măi,

mâna, e mingea

noastră! Să vă mai ziceţi voi

tigri. cine e rege,

nu leul?

8 Anul VIII, nr. 471 | 26 sept. - 2 oct. 2011

poliţia locală nu stă în loc

Sunt huliţi de mulţi. Adoraţi de alţii. Romii din Târgu Mureş au un ocrotitor suprem: Primăria Târgu Mureş. Care le găseşte mereu un locşor decent unde să-i mute. E vorba de peste o sută de romi care locuiesc acum pe str. Băneasa în barăci, loc unde Primăria Târgu Mureş vrea să ridice blocuri ANL. Şi locaţia ideală, unde să facă un nou cartier „Valea Rece 2”, este zona străzilor Dealului şi Băneasa din cartierul Mureşeni. Scandal mare s-a iscat săptămâna trecută în rândul locuitorilor din cartierul Mureşeni. Primăria a crezut de cuviinţă să înfiinţeze „Valea Rece 2” în cartierul Mureşeni, fără să dea importanţă la glasul locuitorilor din zonă, îngroziţi de „noii” lor vecini, certaţi cu legea. Mai ales că zona a fost locuită şi până acum de romii din barăci care nu pregetau să le fure din case, din grădini, să-i urmărească şi să-i ameninţe, după cum spun unii. Darămite ce va fi cu o suită mai mare de romi prin preajmă, pentru că urmează să fie aduse şi restul neamuri-lor care locuiesc pe str. Băneasa. În nişte barăci amenajate de Primărie pe un teren din apropierea Depozitului Transilvania şi care, culmea, nu ar prea vrea să se mute din loc.

Vrei nu vrei, te faci vecin cu romulDar nu se face ce vrea plebea oraşului, ci cum vrea edilul oraşului. Pentru că atunci când ai la dispoziţie doar un ciocan, toate problemele din jurul tău sunt cuiele. „Primăria a achiziţionat pe strada Dealu-lui anul trecut 3.000 de mp de teren. Unii locatari de acolo sunt nemulţumiţi că cei pe care îi vom muta sunt ţigani şi cred că sunt un pericol. Îi înţelegem, dar noi nu puteam face departajare pe criterii etnice”,

a venit răspunsul viceprimarului municipi-ului Târgu Mureş, Claudiu Maior. Locatarii celor două străzi au semnat o petiţie ce fost înaintată, către Consiliul Local Munici-pal Târgu-Mureş şi Primăriei Târgu- Mureş în vederea stopării, de îndată, a demer-sului ilegal al municipalităţii. Această petiţie-protest a fost înaintată în data de 21 septembrie 2011şi reprezentanţilor Consiliului Europei şi Comisiei Europene din România, europarlamentarilor români, parlamentarilor de Mureş şi Direcţiei de Control a Guvernului României. “Aceste procese de “import persoane“ în Târgu-Mureş trebuie să înceteze. Ele nu sunt benefice comunităţii şi sunt ilegale. Astfel de demersuri folosesc doar celor care le folosesc în scop vădit electoral, iar în urma lor lasă, pe umerii comunităţii, plata unor obligaţii faţă de aceştia, din banii con-tribuabililor care trăiesc în Târgu-Mureş zi de zi, nu doar cu scopul de a vota cu o persoană sau alta”, este de părere juristul Cornel Brişcaru, preşedintele APDO LIDER. În ajutorul romilor a sărit şi Asociaţia Div-ers, care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de tensiunea creată şi vor evalua situaţia întocmind ulterior un raport. “Asociaţia

Divers va evalua situaţia în următoarele zile şi va emite un raport în care va prezenta inclusiv recomandări. Dorim însă să atra-gem atenţia factorilor de decizie că orice măsuri luate în probleme legate de romi, în momentul de faţă reprezintă potenţiale surse de conflict”, a precizat Maria Koreck preşedinta Asociaţiei Divers.

Localnicii, pe picior de război cu poliţiştii localiDegeaba au încercat vinerea trecută localni-cii să se pună în calea oamenilor legii, doar doar îi vor convinge să nu-şi ducă planul la bun sfârşit, pentru că s-au trezit cu vânătăi şi încătuşaţi, dar după spusele şefului Poliţiei Locale, Valentin Bretfelean, au fost eliberaţi ulterior. Oamenii spun că au fost agresaţi de poliţiştii locali când s-au opus începe-rii lucrărilor de nivelare a terenului unde urmează să fie amplasate barăcile. „ Mi-au dat în picior să cad jos şi apoi mi-au pus cătuşele “, a precizat unul dintre localnici. În schimb, poliţia acuză locatarii că au stat în faţa utilajelor pentru ca acestea să nu pornească lucrările şi au împins şi poliţiştii locali.

Rom(în)ul în serviciul comunităţii

Romii, Primăria şi votarea

După nebunia debranşărilor de anul trecut, de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, urmează nebu-nia rebranşărilor la apa caldă din sistemul centralizat.

Anul trecut, după ce au rămas fără apă caldă din cauza Energomurului, târgumureşenii au investii mii de lei pen-tru a-şi monta centrală de apartament, considerând că va fi mai comod şi vor face economie. Anul acesta nu au dormit nici cei de la RFV Mureş Energy, mai nou E Star Mureş Energy şi şi-au impus să-i readucă în sistem pe cei debranşaţi. Se pare că centrala de apartament nu aduce pe deplin mulţumiri în rândul populaţiei la capitolul apă caldă, pentru că odată cu lansarea apelului de rebranşare gratuită la sistemul centralizat de către societatea furni-zoare de agent termic, că târgumureşenii au dat buzna cu cererile. Până acum au fost rebranşate peste 500 de apartamente, alte 600 de cereri aşteaptă să fie onorate şi peste o sută de cereri de debranşare s-au adunat fără să fie aprobate. „Anul acesta pentru cei care se rebranşează la acest sistem de furnizare de apă caldă toate cheltuielile le suportăm noi”, a dat asigurări Dacz Gabor, managerul E Star Mureş Energy. Şi subliniind că vor putea fi utili-zate concomitent atât apa caldă furnizată de furnizorul de agent termic E STAR Mureş Energy, cât şi apa caldă furnizată de centrala de apartament. În apartamentele care se vor rebranşa la sistemul de apă caldă se vor mon-ta contoare de apă care vor putea fi citite de la distanţă, ci nu prin intrarea în apartament pentru a se efectua citirea. Încet, cu răbdare şi chibzuinţă noua firmă va rea-duce în sistem pe cei care s-au debranşat, întâi pe partea de apă caldă şi, cine ştie, vor renunţa de tot la centrală. Doar românul e renumit că îi place să arunce cu banii pe fereastră fără să aibă o strategie clară în faţă.

Nicoleta Mare

Rebranşarea bate debranşarea

APDO LIDER a solicitat Procurorului general a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Mureş să dispună elucidarea condiţiilor în care Poliţia Locală a intervenit violent îm-potriva locuitorilor din str. Dealului şi Sudului. “Există mai multe persoane care deţin, în acest moment, acte medico-legale care dovedesc violenţele la care au fost supuse de către reprezentanţii acestei instituţi.i Cerem, pe această cale, în mod public, Pro-curorului general al Parchetului de pe langă Curtea de Apel Mureş să dispună elu-cidarea condiţiilor în care reprezentanţii Poliţiei Locale au intervenit violent împotriva cetăţenilor de pe străzile Dealului şi Sudului din Târgu-Mureş, stabilind şi pedepsind persoanele care se fac vinovate de actele de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor. De asemenea, solicităm public să se clarifice şi să fie cercetate persoanele din cadrul Primăriei Municipiului Târgu-Mureş care au dat ordinul de intervenţie violentă îm-potriva cetăţenilor”, a mai arătat Cornel Brişcaru.

Kati dragă ia notează acolo ca să investigăm ce zic ăştia de la presă. cum că s-au

debranşat mai mulţi decât ştim noi în timp ce noi ne luptăm să-i rebranşăm pe

gratis.

nu-i bai că o să mer-gem să-i colindăm din casă în casă să vedem cine cum stă

Dom-le cum îndrăzniţi să ne aduceţi vecini pe

aici? nu vă gândiţi cum o să ne continuăm afa-cerile, la furat, că ei fac parte din „firma” rivală.

Vă mituim cu un odorizant auto pentru că nu aţi oprit

la trecerea de pietoni. aveţi noroc că e o cam-panie şi ne mai odihnim

mâna de la scris.

Măcar odorizante să mai daţi pe gratis, că amenzi

pe bani daţi mereu.

Poliţia rutieră, în plină acţiune de campanie cu împărţit de cadouri, mai ia o pauză de la trasul pe dreapta a maşinilor şi împărţitul de amenzi

Preşedintele Consilului Judeţean al Pensionarilor Mureş, Orban Dezideriu într-o lungă contemplare despre posibilităţile bătrânilor din ziua de astăzi, când vine vorba de sănătate

pentru bătrâni nu prea mai există bani pentru medicamente. politicienii noştri au alzheimer când vine vorba de bătrâni.

Romii nu agreează împărţirea teritoriului cu alţi vecini de etnie, pentru că nu vor parteneri de afaceri

9Anul VIII, nr. 471 | 26 sept. - 2 oct. 2011

pâine cu franzelă!

HIRSCHMANN ROMANIA

Angajează

OPERATOARE LA CONFECTIONAREA CABLAJELOR AUTO Cerinte: Minim 8 clase Experienta in munca (nu obligatoriu in domeniu) Abilitatea de a invata lucruri noi, indemanare.Responsabilitati: Realizarea planului de productie prin respectarea instructiunilor de lucru si cerintelor de calitate impuse de client.Beneficii: transport gratuit, tichete de masa, bonusuri lunare de performanata, posibilitati de calificare in meserie.Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru interviu.Asteptam Cv-urile / Cererile de angajare la sediul companiei in Parcul Industrial Mures Chirileu Nr. 1/A (langa Vidrasau)sau prin e-mail: htm.office@hirschmann-automotive.comfax: 0265. 433. 640Pentru informatii suplimentare: 0265.207.309www.hirschmann-automotive.com

Pentru bani se fură oriceDacă ar fi să se predea lecţii de furat la şcoală, oriunde în lume, românii şi-ar găsi cu siguranţă un loc de muncă în orice ţară. La noi se fură orice, de la portofelul din buzunar până la uşa de la intrare, mai ales dacă este din fier şi se poate scoate bani frumoşi pe ea. Un locuitor din comuna Sântana de Mureş a ochit o uşă confecţionată din metal la un cămin de apă şi a smuls-o cu dis-pozitivul de prindere cu toc cu tot şi a dus-o la un punct de colectare a fieru-lui vechi. Aici a găsit-o poliţia în urma investigaţiilor făcute.

Delictele cu furtul lemnelor, pe rolUnii încearcă să refacă pădurea, alţii să profite de ea atât cât pot. Afacerea cu lemne e destul de bănoasă, încât se merge la risc fără nici o reţinere. Biroul Combaterea Delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică de la IPJ Mureş, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice Mureş au organizat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii şi descoperirii încălcărilor prevederilor legale în domeniul exploatării, transpor-tului şi comercializării materialelor lem-noase. Un număr de 11 autovehicule care transportau materialul lemnos au fost oprite în trafic pentru control pe raza localităţilor Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti. În urma verificărilor realizate au fost apli-cate două sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în valoare totală de 4000 lei, fiind luate măsuri pentru confiscarea a 7,27 mc cherestea răşinoase în valoare de 3300 lei.

Ochii şi portmoneulZonele comerciale sunt cele mai bân-tuite de hoţi. Iar femeile în vârstă sunt victimele ideale. Hoţii prind curaj când vine vorba de o femeie vârstnică. Un asemenea eveniment s-a întâmplat săptămâna trecută, când o femeie în vârstă de 56 de ani din Târgu Mureş, aflată la cumpărături, la ieşirea din magazin avea portmoneul împreună cu cumpărăturile în mână iar în momentul în care intenţiona să pună portmoneul în poşetă, un tânăr necunoscut, pe care îl văzuse în magazin, i-a smuls portmo-neul cu suma de 520 lei din mână şi a fugit. Suspectul, un minor în vârstă de 15 ani, a fost identificat de poliţişti şi recunoscut comiterea faptei, în ceea ce priveşte banii, susţinând că o persoană necunoscută i-a luat din mână pe când îi număra. Cercetările sunt efectuate de către poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia mu-nicipiului Târgu-Mureş sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat cu suspectul în stare de libertate.

Întâi nu mă remarci, apoi mă desconsideri, apoi te enervezi, apoi îţi vine să-mi tragi una, apoi zâmbeşti, şi am învins, au fost mesajele inscripţionate pe tricourile a şase tineri ce au încercat să însufleţească puţin centrul târgu-lui, vineri la amiază. Şi-au pus măşti pe faţă, albe, şi au stat nemişcaţi, pe trotuar, unul după altul, pentru a transmite acest mesaj târgumureşenilor.

Este vorba de o emisiune radio de la Erdely FM, despre artă şi oameni. Prin campania ce s-a desfăşurat vineri în centru, căci nu a fost mai mult de atât, aceşti tineri, curioşi la cum reacţionează oamenii la anumite mesaje, au în-cercat un fel de schimb de atitudine, un schimb de echilibru al oraşului, au încercat să dea atmosferă trotuarelor. Campania cu poeziile contemporane lipite pe vi-trinele de pe strada Bolyai a fost tot o campanie a celor de la Erdely FM, una frumoasă ce-i drept.

„Vrem doar să aducem puţină artă în oraşul nostru. Am stat ca nişte statui şi era foarte interesantă reacţia oamenilor, cei de vârsta a 3-a erau jigniţi, şi ne întrebau dacă nu avem ceva mai bun de făcut, iar cei tineri erau îndrăzneţi şi chiar nepoliticoşi...” mi-a mărturisit „masca cu numărul 2”. Mie, personal, mi-a plăcut ideea însă... Da, există un însă acolo, fără de care nu prea merge nimic în târg. Guess what? Au venit cei de la poliţia locală şi s-au legat de săracii tineri, cum că ar speria oamenii, reprezentând astfel un fel de pericol public! „Poliţia a venit, mi-a luat masca de pe faţă şi mi-a spus că nu am dreptul să stau aici, cu o mască pe faţă, pentru

că sperii oamenii. După ce au văzut Erdely FM pe tricouri au spus că este o reclamă pe care nu avem voie să o facem. Nu avem autorizaţie, dar nu ştiu de ce ar trebuie să avem autorizaţie pentru aşa ceva...” mi-a spus, revoltat, „tricoul

cu numărul 6”. La cât de înapoiaţi suntem

nu ar trebui să mă mire astfel de lu-

cruri însă nu mi-am putut opri mintea să-şi pună câteva înt rebăr i . . . Pe care le las la urmă.

Dar de pan-tomimă stra-

dală sau “statui vii” aţi auzit, dom-

nilor poliţişti? Da, da, figurile acelea albe pe care

le întâlnim deseori pe bulevardele din Barce-lona, Viena, Amsterdam... Sau nu prea aţi ieşit din ţară? Dar din târg? Ei bine, unii o numesc artă şi le place.

Acum întrebările, la care nu aştept neapărat răspuns, însă, dacă îl voi primi, mă voi bucura.Cât de slabi de inimă sau habarnişti trebuie să fie târgumureşenii pentru a se speria de nişte tineri îmbrăcaţi în alb ce nu se mişcă?Cât de incult trebuie să fii pentru a respinge o idee atât de frumoasă?Când se va trezi oraşul acesta?Pot să mă plimb prin centru cu un tricou Adidas fără să mă dezbrace poliţia că fac reclamă?Pot să-mi vopsesc părul verde şi să-mi pun lentilă de contact albastră pe un ochi, să mă plimb prin târg şi să nu fiu trimis acasă, că-s pericol public sau sperii oamenii?Pot să mă plimb prin centru fără o mână, fără să sperii oamenii?Pot să fiu artist într-un oraş în care nimeni nu ştie ce-i aia?Pot să-mi parchez bicicleta sau scuterul într-un spaţiu special amenajat pentru asta, în afara cen-trului, în condiţiile în care nu am voie cu ea în cen-tru? Ultima întrebare ţine de următorul subiect pe care am de gând să-l abordez. Grijă la oamenii albi, s-ar putea să nu fie ceea ce credeţi că sunt.

Nectarin

Sperietori de oameni pe centru sau despre cum nu va deveni niciodată oraşul nostru un târg cultural-artistic

Dar de pantomimă stradală sau “statui vii” aţi auzit, domnilor poliţişti locali?

„Au venit cei de la poliţia locală şi s-au

legat de săracii tineri, cum că ar speria

oamenii, reprezentând astfel un fel de pericol

public!”

Dragi pacienţi vă anunţ cu mândrie că la noi la spital pacienţii fac o afacere: îşi cumpără până şi prosop de hârtie la preţuri promoţionale

Dragi pacienţi vă anunţ cu mândrie că la noi la spital pa-cienţii fac o afacere: îşi cum-pără până şi prosop de hârtie

la preţuri promoţionale

Purtătorul de cuvânt al SCJU Târgu Mureş, Lavinia Cosma vorbeşte presei despre laptele şi mierea din sistemul de sănătate mureşean

10 Anul VIII, nr. 471 | 26 sept. - 2 oct. 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Îţi mulţumesc pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ai trimis, ca de fiecare dată, toc-mai la timp, ca să mă binedispui! Ce m-aş face eu fără prietenia ta, draga mea Ravecă? În lumea asta care o ia la vale, când toate se strică şi nimic nu mai e cum a fost, iată că rămâne totuşi ceva ieşit din comun. Corespondenţa noastră!

Draga mea prietenă, după cum obişnuiesc să-ţi dau raportul despre tot ce se întâmplă în urbea noastră, uite că iar am nişte noutăţi! După cum ai auzit probabil era vorba să intrăm în spaţiul Schenghen. Am intrat noi în Europa, dar asta nu-i destul! Puterile mari ne tratează ca pe nişte rude sărace. Ştii cum e când vine unul din vârful muntelui cu bo-canci în picioare şi cu desagă în spinare, nu-l laşi să meargă prin camera mare până nu-l pui să-şi arate ce are în bagaje! Ca să nu te trezeşti cu vre-un curcan sau mai ştiu eu ce orătănii prin casă. Cu alte cuvinte e vorba de libertate de mişcare! Aş face pariu cu ori-cine că nici jumătate din cei care îşi dau cu părerea despre „Schienghien”, a se pronunţa „şienghien” nu prea ştiu despre ce vorbesc. O să te miri unde e legătura schenghenului cu

urbea mea? Ai puţintică răbdare şi vei afla! Deci: că nu se începe o propoziţie cu deci, e posibil, dar eu acum vin cu o concluzie! Dacă în anii 80 cei doi nene, Helmut Kohl (în tim-pul lui liber cancelar german) şi François Mit-terand (vremelnic preşedinte al fraţilor noştri după tată, care ne huiduie acum, adică al Franţei) au ghicit că tare fain ar fi să elimine controalele la frontiera celor două ţări. Habar nu aveau la ce s-au înhămat! Ce s-au gândit ei atunci că deschid poarta spre o Europă fără frontiere interne între state? Uşor-uşor au ajuns la 25 de state europene care au drep-turi depline conform unui acord, numit Acor-dul Schenghen, normal se referă la spaţiul Schenghen. Toate astea s-au întâmplat din 1985 încoace şi cuprind zona din Portugalia în Polonia şi din Grecia în Finlanda. Până şi Un-garia. Şi cine lipseşte din schemă? Românica! Am depus noi toate hârţoagele şi am făcut toate pregătirile odată cu cele pentru ader-area la UE, dar! Cu toate că au fost îndeplin-ite toate obligaţiile asumate, toate evaluările şi rapoartele Schenghen au fost aprobate, la Bruxelles sunt ăia de se ocupă cu astea, mai urma să ia decizia un consiliu, anul ăsta. Şi ghici ce? Aici intervine urbea noastră!

Sâmbăta trecută a fost ziua mamei mele, ştii, da? M-am dus la o florărie, ca tot omul. Altădată era plin de flori, de nu puteai intra în ghereta aia mică, dar aveau flori de rămâneai gura căscată. Le importau din ...Olanda! Mi-am zis că e după începerea anului şcolar, grădiniţe, sărbători, poate de aia s-o fi ter-minat. De abia mi-am găsit un crin mai de Doamne ajută, şi era preţul mai mare decât de obicei, dar nu m-am prins ce se întâmplă. Apoi am văzut la ştiri că se fac controale la tirurile care vin cu flori din Olanda, că s-a declanşat un adevărat război al rozelor! Mai bine zis al lalelelor! Ai noştri căutau o bacterie ucigaşă ce putea fi transportată pe bulbi de lalele...un putregai, ceva alb ce trebuia verifi-cat la Bucureşti! Ai auzit la ştiri! Au tot cerce-tat substanţa invizibilă taman până când s-a dat verdictul că Olanda, spaţiul Schenghen nu ne vor! Atunci a dispărut şi bacteria. Ce e in-teresant că m-am dus de curioasă pe la mai multe florării, ştii că-mi place să investighez. Ghici ce am aflat? Absolut confidenţial: că la graniţă erau oprite doar tirurile care veneau din Olanda. Alea din Ungaria nu. Cică unul ar fi fost oprit, dar şi acela s-a întors de la graniţă, nu a stat să i se strice marfa. Bomba

ştii care e? Florile erau tot din...Olanda! Con-cluzia, trădare să fie, dar s-o ştim şi noi! S-a terminat cacealmaua, dar unii au pierdut bani serioşi pe chestia asta, mă gândesc! Noroc că s-a dat verdictul că cine ştie ce le mai trecea prin cap: Bacteria „Schen Ghen” putea să atace mâine brânzeturile, poimâine ţigările, papucii, blugii...orice!Iar m-am luat cu vorba şi am uitat că am pus gulaşul pe foc! Te las, draga mea Ravecă, să auzim numai de bine!

Te pupă Letiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!

Parcă pe zi ce trece nu mai văd deloc români fericiţi. Nu mai văd personal medical fericit şi mai ales, nu mai văd pacienţi fericiţi. Nici nu mă mir, sistemul funcţionează de aşa manieră încât pare împotriva tuturor. Vă spun sincer că îmi este deja scârbă să mai scriu despre nereg-ulile din sănătatea românească, dar nu încetez în a relata cele văzute şi auzite de mine toc-mai pentru a nu da câştig de cauză celor care probabil asta şi speră. Ca odată şi odată să cedăm psihic toţi cei care suntem nemulţumiţi de sistem şi să tăcem. Ei bine, aşa ceva la mine nu o să se întâmple. Sper să am putere şi să nu ajung pe mâinile acestui sistem putred care nu ştiu când Dum-nezeu îşi va reveni. Acum voi încerca totuşi să trec peste momentele de furie şi să vă spun ceva interesant. Umblă vorba prin târgul nos-tru că au început să apară prin spitalele din judeţul Mureş secţii maghiare. Da, aţi citit bine. Cică există pacienţi maghiari care cer să fie internaţi în astfel de secţii şi să fie trataţi doar de medici maghiari. Această informaţie sper totuşi să fie verificată de organele competente sau incompetente, depinde din ce unghi privim problema şi să se ia măsuri dacă se întâmplă aşa ceva. Este grav pentru că atunci când s-a vorbit despre o scindare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, mulţi au spus că este imposibil să se întâmple aşa ceva, pentru că nu se poate ca un student care învaţă la medicină să studieze doar în limba maghiară, în condiţiile în care pacienţii, pot fi în marea lor majoritate români şi ca atare nu ar ştii cum să-i trateze pe bolnavi viitorii doctori maghiari. Dar dacă informaţia pe care o am este adevărată, înseamnă că pe aceşti viitori doc-tori, care doresc să studieze exclusiv în lim-ba maghiară, nici nu-i interesează pacienţii români. Se tot spune că se doreşte pace între etnii, să nu care cumva să se întâmple ce s-a întâmplat în Martie 90. Păi dacă vom continua în stilul acesta, în care se tot aţâţă spiritele, nu ştiu zău dacă vom ajunge bine. Ce nu înţeleg eu este modul în care se victimizează mulţi politicieni maghiari. Ba că nu au destui angajaţi nu ştiu pe unde, ba că nu se pot exprima liber în limba maternă, ba că nu pot învăţa în limba maternă. Păi dacă eu vă spun acum că aveţi la fel de multe drepturi ca orice cetăţean român, ce mai spuneţi? Să-mi spună mie un maghiar că a fost îngrădit atunci când a vrut să facă ceva. Cred că nu există. Dar se pare că si elec-

toratul maghiar este la fel de slab ca cel român şi se lasă în continuare păcălit de politicianul care altceva nu a făcut decât să trăiască bine merci, prin Parlamentul României, pe la Gu-vern, prin ministere, sau prin primării, chiar pe spinarea maghiarului de rând care o duce la fel de greu ca românul de rând. Vă rog oa-meni buni, nu vă mai lăsaţi păcăliţi de tot felul de oameni care se îmbracă frumos şi scump, care au maşini luxoase cumpărate de pe urma voturilor pe care le-aţi dat şi treziţi-vă. Învăţaţi liniştiţi medicina sau orice altceva, în ce limbă vreţi, dar nu-i mai lăsaţi pe politicieni să în-cerce să ne dezbine. Eu pot să merg pe stradă alături de Sandor, să glumesc cu el, nu am nicio problemă. Cred că nici el. Mai trist este că nici nu vi se spune care va fi viitorul vostru ca medici în România dacă învăţaţi medicina în limba maghiară. Eu spun că nu unul foarte fericit. A, să nu credeţi că spitalele din Ungaria vă aşteaptă cu braţele deschise. Păcat că se ajunge la astfel de discuţii în anul 2011. Stimaţi miniştrii, parlamentari şi cadre didac-tice, luaţi măsuri de stimulare a performanţei şi lăsaţi prostiile pentru vremurile când viaţa va fi mai bună şi când probabil ne vom plictisi.

Dr Mengele

PACIENTUL ROMÂN

Fix lângă Şcoala 2 se află, desigur, cum este firesc, un bar, ca alea ce le vezi în filmele americane, cu geamuri, mari, late, de neam prost. Eddie Pizza e o crâşmă non-stop, drăguţică, dar hai să studiem un pic analele acestui local, dacă mă înţelegeţi. Păzită de o poartă şi de o uşă din care au rămas doar

balamalele, se află the dark side. Mirosind mai rău ca lagărele naziste unde foloseau evreii pe post de cărbune, buda de la Eddie Pizza reprezintă un spaţiu strâmt, claustro-fobic, lumina doar de un stâlp din stradă. Acolo te simţi complet descoperit, violat, ca o gagică bine ce merge în Valea Rece. Putoare insuportabilă, care sfidează cu totul puterile biologice ale omului, se datorează faptului că nu se poate trage apa la toaletă. Hai, că nu-ţi trebuie lumină să eliberezi lichide, sau solide după caz, mai ai un mobil, mai aprinzi un chibrit, o brichetă, mai după pipăit, dar să laşi aşa produsul măruntaielor tale acolo, ca un cadou de casă nouă, te pune pe tine ca şi client într-o situaţie ruşinoasă.

Buddha

Când lumina e stinsă şi apa nu curge

Meteorologii spun că vom avea încă un week-end plin de soare, aşa că nici vorbă să mă recheme de pe terasă! Patronul s-a ţinut de cuvânt şi a adus doi băieţi care cântă live...în sală! Bine că se aude şi pe afară, şi cred că şi pe la blocurile din zonă, că seara e linişte! Dacă nu închide termopanele sau rămâne uşa deschisă, nu am treabă, ascult şi eu muz-ichia! Unul din ei cântă „şlagăre verzi”, din alea pe care le fredona bună-sa când îl ador-mea în leagăn! Sunt un pic răutăcioasă, dar am voie să-mi dau cu părerea. Gusturile nu se discută! În schimb când vine mai aproape de anii 80-90, când mai vine pe - acasă, chi-ar îmi place să-l ascult! Stau la umbra unui copac, o salcie cu crengi lungi ce stau ca o umbrelă peste mese, aerul călduţ de seară, o adiere uşoară de vânt, (cu puţină imaginaţie mă cred undeva la plajă, ştiu eu unde), mă învăluie acordurile romantice venindn valuri-valuri din orga electronică...E frumos! Noroc că înainte să mă ia somnul, vine câte un client şi mă trezesc cu picioarele pe pământ! Că nu e chiar vis de fată mare să faci echilibristică, ducând pe un antebraţ o tavă imensă cu pahare, căniţe, farfurioare, scrumiere şi nici să nu le goleşti înainte de a ajunge cu ele la

destinaţie! Uite că-mi pleacă oamenii de la masa trei, „quod erat demonstrandum”! La treabă, soro!

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţe

Anul VIII, nr. 471 | 26 sept. - 2 oct. 2011 11unde-i, vai de parale!

În atenţia solicitanţilor de locuinţe pentru tineri (ANL), sociale şi cu chirie din fon-dul locativ de statMunicipiul Târgu-Mureş aduce la cunoştinţa solicitanţilor de locuinţe pentru tineri (ANL), sociale şi cu chirie fond de stat, că în perioada 15 septembrie 2011 – 15 octom-brie 2011 se pot face înscrieri pentru listele solicitanţilor de locuinţe pentru anul 2012.Solicitanţii care au depus cereri în anii anteriori trebuie să se prezinte pentru reactua-lizarea actelor depuse.Cererile tip se procură de la cam. 19 (parter) – Primăria municipiului Târgu-Mureş.

PRIMARdr. Dorin Florea

Primăria Târgu Mureş reaminteşte contribuabililor persoane fizice şi juridice că al doilea termen scadent pentru plata impozitelor şi taxelor locale este 30 septembrie 2011.La această dată, se achită a doua jumătate din impozitul anual datorat, pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport şi taxă staţionare taximetrie.Menţionăm că rata trimestrială pentru taxa de ocupare domeniu public cu garaje şi taxa de afişaj este scadentă la 15 septembrie 2011.Aşadar, vă invităm să achitaţi impozitele şi taxele corespunzătoare la termen, în vederea evitării acumulării de majorări de întârziere.Impozitele şi taxele locale se pot achita în numerar atât la ghişeele din cadrul Serviciului Stabilire, încasare impozite şi taxe de la sediul Primăriei Târgu Mureş, cât şi la birourile de colectare din cartierele Tudor şi Dâmbul Pietros.

PRIMAR DIRECTOR ECONOMICDr. Dorin Florea Ec. Kiss Imola

- absolvenţi de studii juridice (dept) cu licenţă- absolvenţi profil construcţii, specalizarea drumuri şi poduri (studii superioare, studii superioare de scurtă durată şi studii medii)- vârsta maximă de 24 de ani neîmpliniţiPersoanele interesate se vor prezenta până în data de 29 septembrie la camera 39 şi vor avea asupra lor următoarele acte:- actul de identitate, în original şi copie;- actele de studii şi foaia matricolă, în original şi copie;Informaţii suplimentare se obţin la telefon 0365-801866.

PRIMARdr. Dorin Florea

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢ

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢÎn atenţia contrubuabililor persoane fizice şi juridice

Primăria Municipiului Târgu Mureş

Organizează selecţie de personal în baza Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi

combaterea marginalizării sociale pentru tineri care îndeplinesc cumulativ următoarele codiţii:

Conform ultimelor declaraţii din par tea celor care veghează la buna activitate a învăţământului mure-şean, se preconizează acţiuni priori-tare pentru sporirea accesului tutu-ror copiilor la educaţie de calitate, la creşterea ratei de succes şcolar pre-cum şi la reducerii absenteismului, în anul şcolar 2011-2012 la nivelul unităţilor de învăţământ.

Cu alte cuvinte absenteismul va fi monito rizat, prevenit şi redus prin „înregistrarea în documen-tele şcolare şi monitorizarea absenţelor ele-vilor, analizarea cauzelor acestora şi stabili-rea unui dialog cu familia elevului”, se arată în raportul privind starea învăţământului în judeţul Mureş pe anul şcolar 2010-2011. De asemena, Inspectoratul Şcolar Judeţean

va realiza verificări lunare a absenţelor la unităţile de învăţămând pentru a vedea situaţia clară. Nimic nou sub soarele arzător al patriei noastre, acest lucru parcă se făcea pe vremuri, iar elevii chiulangii erau traşi de urechi, cu metode specifice, fără un aşa mare tam tam al celor de la Inspectorat. Acum se pare că lucrurile stau altfel, unde numărul absenţelor a crescut îngrijorător, de chiar şi Ministrul Funeriu a cerut luarea de măsuri, iar subordonaţii din teritoriu să treacă la treabă. În acest scop, fiecare inspectorat şcolar trebuie sã elaboreze anumite planuri operaţionale locale, care sã includă acţiuni de prevenire si de intervenţie, precum si măsuri de monitorizare şi raportare. Şi cei de la Mureş, nu au stat cu ochii-n statistici şi mâna-n buzunar aşa că au promis luarea de măsuri, astfel ca elevii mureşeni să stea mult pe la şcoală. Ba mai mult decât atât, cei care se vor abate de la cărarea către şcoală, vor fi

taxaţi de la alocaţie. Conform noilor prevederi legale, un elev care adună zece absenţe într-un semestru rămâne fără 20% din valoarea alocaţiei, în timp ce aceia care ajung la 20 de absenţe rămân fără jumătate din ajutorul oferit de stat. În loc să facem în aşa fel încât procesul de învăţământ să fie unul plăcut ele-vilor, în care dialogul elev-profesor să fie unul cât mai deschis, venim cu tot felul de măsuri , că le tăiem de la porţia alocaţiilor dacă nu dau pe la ore.Departe de mine să le i-au apărarea celor care chiulesc de la şcoală, dar ce ne facem cu alţi beneficiari de alocaţii, mai tuciurii şi mult mai mulţi care au făcut din trasul chiulului de la

muncă un sport de masă. Îi folosim ca masă de manevră ori de câte ori vin alegerile, şi nu cumva să-i ofensăm cu vreo măsură că poate cine ştie, în ziua votului stau acasă şi nu fac câţiva paşi până la secţia de vot. Dar cu alţii chiulangii ce facem, cei mai sus puţin de noi, cei din şcoala parlamentului, fie că e la Bucureşti sau la Bruxelles. Degeaba îi tot monitorizează presa că în catalog e plin de absenţe în roşu că tot degeaba e. Nu mi se pare chiar fair-play, pentru unii ne batem capul cu sancţiuni, iar pentru alţii, mai nimic. Spuneţi şi voi, vi se pare corect ?

Stop chiul!

IŞJ scoate arsenalul de distrugere în masă pentru elevii chiulangii

Facem ce facem şi tot nu scăpăm de Gasparik Attila, directorul Na-ţionalului nici măcar pe Facebook. Dacă tot a cerut angajaţilor trans-parenţă, se pare că reţelele de soci-alizare îi priesc bine acestuia, unde îşi postează până şi criticile care i se aduc, bineînţeles cu explicaţiile sale de rigoare.

Nu a scăpat postat nici ultimul scandal, cel cu ştampila, în care Cornel Brişcaru l-a atacat pe Gasparik în public, că ar fi eliminat de pe frontispiciul ştampilei teatrului, numele ţării, adică România, mergând până la ai cere de-misia. Dacă tot a promis omul transparenţă, nu a ezitat să răspundă criticilor aduse, tot prin intermediul Faicebook-ului, precizând faptul că, cităm de pe Face :„Textul noii ştampile a fost conceput de d-na Carmen Croitoru, consilier la Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional. Noua stampilă nu a încălcat nici o lege, nici o reglementare din România. După sesizarea mai multor publicaţii, am analizat situaţia şi am decis, să completăm textul, adăugând: România” La sfârşit l -a citat şi pe Big Will, spunând că tot acest scandal al ştampilei nu este decât un fel de “mult zgomot pentru nimic”. De

bine de rău e bine că directorul a avut bunul simţ să răspundă acuzelor ce i se aduc. Mai greu e cu publicul care trebuie convins să-şi facă drum şi pe la teatru, care nu s-a prea înghesuit în stagiunile trecute în aşa hal că a fost depăşit şi de Sala Studio a UAT, care deşi cu o capacitate mult mai mică, a be neficiat de acelaşi număr de spectatori ca şi Marele Teatru de Stat mureşean. Aşteptăm noile metode de convingere ale noii condu ceri a Naţionalului de a atrage publicul spre sala de teatru, mult mai concrete decât o comu-nicare deschisă pe Facebook. E bună şi asta, dar trebuie ceva mult mai consistent.

Socializarea, mama tuturor înţelepciunilor!

Spovedania de pe Facebook a directorului Naţionalului mureşean

Până să meargă la şcoală, cei nevoiaşi, au şi început pregătirea pentru învăţământul vocaţional, puternic susţinut de stat prin ajutoarele sociale oferite părinţilor acestora

Într-o seară părinţii noştrii, rău s-au mai certat Că păpa tata tot ajutorul social, şi pe mama o bătea şi bea măi frate, până la ultimul ban azi, mâine, merg la şcoală şi n-am ghiozdan

Anul VIII, nr. 471 | 26 sept. - 2 oct. 201112dacă-ţi place urda dulce

Lazăr Gavril din satul Băla şi este cu siguranţă unul dintre cei mai aprigi cio-bani ai comunei. Are boandă, căciulă de lână, cureaua lată, cal şi tractor şi care dacă strigă o dată, „bat clopotele-n bi-serici şi mişcă iedul în capra neagră”.

Dacă în Băla spui că vrei să vorbeşti cu un cioban, toată lumea te trimite la Lazăr Gavril. Inclusiv primarul comunei Mariana Vlad care spune că nu este om în zonă care să ştie mai bine ca el rânduiala oilor şi a dealurilor pe care se întinde. Este căsătorit cu Ecaterina de 19 ani alături de care are doi băieţi frumoşi şi harnici: Gabriel care a terminat o şcoală profesională de alimentaţie publică dar care preferă stâna în locul restaurantului şi Cătălin proaspăt boboc la Grupul Şcolar Electromureş din Târgu-Mureş la profilul lucrător hotelier. Mezinul este mai „domnos”, are acasă o colecţie de porumbei şi îşi petrece majoritatea timpului liber navigând pe internet de pe laptop.

Ferma cu 500 de oi a familiei LazărGavril împreună cu familia lui, ajutat de alţi doi oameni, lucrează 42 de hectare de teren anual “una într-una” ca la Băla, pentru a avea un trai decent lipsit de grija zilei de mâine. Au de toate, mai puţin timp liber pentru distracţii şi recu-nosc că în 19 ani de căsătorie nu au fost plecaţi nici într-un concediu pentru că nu au în grija cui să lase cele 500 de ovine, cei 14 porci şi sar-cinile casei. Luna de miere au făcut-o la ciurdă

la Fărăgău iar când a crezut Gavril că e mai uşor dacă şi-ar cumpăra autoturism să plece într-un concediu s-a înşelat. Şi-a achiziţionat o Dacie 1310 pe care nu prea a folosit-o şi până la urmă a trebuit să o vândă pentru că nu a avut timp să o conducă aproape deloc.

Viaţa lui Gavril o adevărată povesteGavril s-a născut în 31 iulie 1971, fiind primul copil din cei patru gemeni a lui Gavril şi Letiţia agricultori de profesie. A făcut zece clase în comună, după care a plecat la Târgu-Mureş la Liceul de construcţii „Constantin Brâncuşi”,

dar nu s-a putut acomoda, i-au fost prea dragi animalele, pentru că de mic a fost în toate vacanţele de vară la stână şi s-a reîntors la ţară la oi. La început a fost slugă la Munteanu, la Traian, după care a ajuns slugă la Vasile Gorea din sat unde a pus ochii pe Ecaterina fiica pa-tronului său şi şi-a pus în cap că într-o zi fata aceea va devenii soţia lui. Între timp însă Gavril a fost încorporat în armată în judeţul Mehedinţi în municipiul Orşova în 1990, unde după ciclul de instrucţie a fost detaşat la Turnu-Severin, apoi la Ciorani în judeţul Prahova la o unitate dresaj de câini unde a efectuat multă practică. În final a fost mutat la o unitate militară din Calafat de unde s-a şi întors la vatră în 1991. Şi-a luat inima în dinţi şi a început să o curteze puternic pe Ecaterina cu care s-a şi căsătorit în acelaşi an după ce a primit binecuvântarea socrilor şi a părinţiilor de la care au primit câte zece oi de fiecare cadou de nuntă. Din banii de nuntă Gavril şi-a cumpărat doar animale, şi a locuit 6 ani cu socrii până a reuşit să îşi for-meze propriul lot de animale. Abia după asta şi-a achiziţionat o casă bătrânească în sat cu 9 arii de grădină din profitul obţinut de pe urma animalelor. Însă tinerii nu sau putut acomoda şi au vândut casa în favoarea altei locuinţe cu un teren de un hectar şi 16 arii, pe care au cumpărat-o cu 48 de milioane de lei în anul 1998. A plătit casa cu banii primiţi de la prima-rul comunei Râciu, Vasu Ioan care i-a cumpărat în aceiaşi perioadă un lot de 100 de oi.

Munca şi seriozitatea cheia unei vieţi de calitateA urmat apoi o perioadă de sacrificii mari pen-tru că mai rămăseseră cu 30 de oi şi o vacă avere. Au trudit zi lumină să revină la efectivul de animale de odinioară. O perioadă au luat în grijă turma comunei Fărăgău şi în paralel îşi înmulţea turma de oi personală pentru că nu a mai vândut nici un miel. Sau împlinit trei ani consecutivi de când ţine câte o sută de miei de la mioarele care îi fată. Sau înscris în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pen-tru Agricultură şi încet au ajuns în câţiva ani buni să îşi mărească efectivul de capete de animale la 500 de oi. În plus mai are în grijă şi cele 200 de oi ale satului Băla împreună cu băieţii săi: Gabriel şi Cătălin. Ovinele vara le ţine la Ercea unde în luna mai şi-a construit cea mai modernă stână de pe câmpie cu bârne de brad aduse din Lunca Bradului, investiţie care la costat peste 10.000 de lei. În rest este mulţumit că a ajuns cu plăţile la zi de la APIA, primeşte 41 de lei pe cap de ovină şi plus mai primeşte o subvenţie substanţială pentru cele 42 de hectare pe care le are arendate pe cinci ani cu contract. Însă investiţia de care este cel mai mândru în acest an rămâne saivanul de 43 de metri lungime pe 9 metri lăţime construit în curtea casei, chiar dacă la costat 20.000 de lei. E bucuros că îşi poate ierna oile în condiţii corespunzătoare acasă cu fân din mână.

Robert MATEI

Lazăr Gavril ciobănaşul cu 500 de oi de la Băla

Gavril Lazar inconjurat de animalele preferate

Gavril cu soţia Ecaterina şi fiul cel mic Cătălin în faţa casei