Deşi s-a dorit să revoluţioneze informatizarea sistemului de sănătate, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat până în prezent 80 milioane de euro, nu este nici pe departe softul care ar face curăţenie în sănătatea românească.

Anul VIII, nr. 44916 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 18 - 21 aprilie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 12

www.ziaruldem

ures.ro

Cu 100.000 de voturi aş putea să fiu unul dintre candidaţi, nu?

Informatizarea sănătăţii cu SIUI

pagina 7

Theodor de la Mancha şi Sancho Panza de Târgu Mureş

Morar-ul contractelor din Luduş

Vânzoleala pentru şefia partidului de guvernare a început. Boc, Blaga şi Paleologul şi-au depus moţiunile pentru postul de preşedinte al PD-L. Băse nu-l vrea pe Blaga. Blaga nu mai vrea cu Boc. Paleologu se bagă în seamă „la ordin” să echilibreze balanţa. Voturile sunt în teritoriu aşa că toţi trei dau fuga fuguţa pe la filiale să-şi întărească poziţiile. Primul în Mureş a ajuns Paleologu. Dorin Florea îl consideră interesant şi i-a dat şi câteva idei despre cum pot fi strânşi mai mulţi bani pentru cultură.

Anca Morar conduce Direcţia de Administraţie Publică Locală şi Administrarea Domeniului Public în Primăria Luduş. Până aici toate bune şi frumoase. Ce nu este frumos este faptul că din această funcţie respectivul funcţionar public semnează contracte cu firma propriului soţ. Primăria Luduş are un contract de prestări servicii cu SC OCTA SRL al cărui acţionar şi administrator este nimeni altul decât Octavian Morar, soţul doamnei în cauză.pagina 5 pagina 3

Direct de la Hollywood, câştigător a trei premii Ploscar până acum, filmul animat: „Albă ca Zăpada şi cei şapte lipici!”

Aiho, Aiho / Ce pedelişti mişto! / Ş-avem servici / Salarii mici / De-un metru douăşcinci!

Dragii mei pitici

portocalii...

Să nu vă fie fric

ă

în alegeri... A

ţi uitat că

sunt

cel mai mare p

ovestitor î

n viaţă?

Cine i-a mai aburit pe târ

gumureşeni

de trei ori în

11 ani? Dacă mai reu

şesc

o dată, o să m

ă pună criticii lâ

ngă

Isărescu...ăă

ăsta... Ispirescu

şi Creangă.

Uite-aşa o barbă avea, şi uite-aşa o

pieptăna! Şefu’, câte bărbi să

le mai punem la electoraţii

ăştia, că am ajuns cu toţii

mari experţi... Mă mir că

nu-ngheaţă apele... De fapt...

e primăvară...

Şefu’ eu

pot să continui

cu poveştile şi în

timpul audienţelor?

Te rooooggggg!!! Că

aşa-mi merge mintea

şi gura că mă minunez

şi eu la câte scot....

Să vă povestesc cum îi cântăm noi parlamentarii în strună lui Băse! Cum are el o idee mai năstruşnică...cum noi dăm din coarde! Ţac, pac!

Gomo, hai să executăm

dansul ploii... Că poate aşa mai

pică şi pe la noi nişte fonduri mai

acătării. Că de picăturile lui Cseke

m-am cam săturat...

Costică, lasă, comentariile. Gâtu-ntins şi joc de glezne...

2 Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

Obiective neidentificate

OZN-uri de prin MureşDe Tunisia lui Ali Ben nimeni nu mai scoate o vorbă. Poate agenţiile de turism.Dezvăluirile Wiki Leakes generate sigur de o grupare a serviciilor secrete americane au adus mai mult de o grămadă de recapitulări din presă despre vedetele de Dâmboviţa. Cu Mubarak şi fiii a fost interesant mai puţin de cât recitirea romanului lui Agatha Cristie Crima pe Nil. Acum ni se dă la ştiri altă Libie decât cea unde au ridicat românii fabrici de ciment şi de utilaje petroliere, cu o Franţă mai mult decât penibilă prin marele ei Sarkozy. Pe la UE, avem execuţii de severini şi un Vik-tor Orban tot mai vehement pro Tokes. Spun ungurii noştri că la semnarea de bine ai ve-nit în cetăţenia milenară maghiară, semnezi instant şi pentru noul partid al Episcopului.La Bucureşti ne omoară timpul liber cu Iri-nel şi Pepe, sau cu filme coreene care bat la audienţă Observatorul Antena 1. Şi evident nici o masă fără peşte a fost înlocuit cu nici o televiziune fără o ştire despre Elena Udrea.La Mureş. Oare de ce nu vor cei patru actori mureşeni ce joacă în Caragiale a lui Purcărete la Sibiu să culturalizeze şi Naţionalul cu vreo reprezentaţie?!Dan Maşca a ales să nu candideze la primărie.

Doar ca şi consilier independent.Oare îl găseşte Alex Toth pe doctorul Schiopu din Suedia, pentru serialul cu români de pe aici ce sunt mari doar în lumea liberă?!De ce liceul Unirea e al unei biserici ce nu îi mai dă posibilitatea să funcţioneze în chirie?!Sigur primarul de Tăureni stă la masa cu PDL din considerente ce nu ţin de campania electorală.Senatorul Başa nu îl mai vrea pe Dăneşan încă un mandat la primărie. Ana are mere. După ce a scăpat de TV Son şi de CNA pe vremea când nu era picior de alt tv prin uni-ca cetate locuită, cică, Başa ar da Senatul pe jilţul de burgermaister. Orange.Prietenul Doru Borşan mai are foarte puţin să îl întreacă pe fostul director tehnic din Primărie, Dan Gliga.Se pune de o alianţă a presei, funcţională între 3 şi 10 mai 2011. Idee simplă. Să nu apară nici un politician, director, orice şef din Mureş. Evi-dent, în orice ziar, tv, radio, on line, F sau blog.Trepidaţiile de la Fukushima vor fi mici copii.De ce vor românii să convingă 5 candidaţi maghiari independenţi la Consiliul Judeţean şi trei la Primărie?!Cine are puterea să îi pună la masa de şah pe Dobre cu Paşcan şi pe Brişcaru cu Florea.

Cât de înţelept este fiul lui Kelemen Attila şi cât de mult îi iubesc vânătorii ce ştiu de adevăratelea ce e cu legea vânătorii şi cu asociaţiile de vânătoare. Domenii unde nu va mai vâna mii de ani de acum nici Ochi de Soim nici Ultimul Mohican.E adevărat că luciul Lacului Ursu este al Primăriei şi Nagy Istvan e bun doar să nu-mere biletele şi nu încasează nimic de la prietenii celui mai bun avocat balnear de Sovata?!Avem în Poliţie oameni supăraţi pe legea cu camăta şi nu-şi mai pot rostogoli bănuţii la băieţii cu nume sonore ieşiţi la pensie sub defuncta titulatură de valutişti.Licitaţiile patriei ştiu să respecte valoarea chiar dacă puhoaiele ar lua tot în cale. Ar fi fost total altfel dacă apele române nu ar fi cunoscut epoca Urzică fără frică.3500 de locuri de muncă la IBM fac mai mult decât un al patrulea mandat la timona sutei de milioane de euro de la Primărie. Poveşti spuse oamenilor mari am auzit trei mandate. Grav e că a început deja cu copiii…Pe cine daţi câştigător dintre uslaşii scoşi la înaintare de Crin – Victor şi de PC. Do-bre. Akos. Chirteş. Ciotlăuş. Frătean. Popa.

Brişcaru. Buicu. Deac. Morariu. Socotar. Vor fi nume interesante dintre cei ce au şanse să iasă consilieri independenţi. Aleşi. La CL şi la CJ. Luaţi lista de azi şi vedeţi câţi stau de ani buni ca la teatru de păpuşi…La Târnăveni e oare PDL cu PNL în tandem la primărie?Vor fi peste 10 primării adjudecate datorită deşteptăciunii liderilor UDMR în defavoa-rea celorlalte partide politice, întâmplător româneşti. Citiţi harta şi socotiţi cum e cu primar din primul tur.Se face consorţiu universitar? Cineva ştie.Linişte cam mare pe la Palatul de Justiţie.Americanii au scos OZN-urile şi le-au dat populaţiei globului. Ca să aibă de lucru.Despre ce OZN-uri doriţi să discutaţi la Mureş?!

Aurelian Grama

Claudia Pescar, noua stea hotelieră a judeţului alături de prinţesa Margareta steaua coroanei regale româneşti

Şeful poliţiştilor locali tîrgumureşeni, Valentin Bretfelean se desfată în timpul meciurilor FCM Tîrgu Mureş. Microbist convins nu alta!

dacă tu eşti

prinţesă de sânge

eu voi fi prinţesa

hotelurilor

mureşene. Stai

să termin Grandul

să vezi ce o

să mi se

facă osanale

claudia fată ţi-am mai zis să nu ţi se urce la cap. noi am avut Peleşul şi uite că am stat zeci de ani mâncând pâinea neagră a străinătăţii

ce bine e să fii poliţist lo

cal.

ai statut de viP, stai

la

meciuri pe teren. Mă simt

un fel de Mourinho

al fcM-ului

nea vali m-au sunat ăştia de la sediu să vă spună că iar s-au furat niste laptopuri. ce ne facem?

Pentru al nostru Laci Borbely, ministerul pe care cu brio îl con-duce nu mai reprezintă o provocare suficientă. Aşa că se ocupă şi de treburile colegilor săi. Recent a intrat în ograda Ancăi Boagiu pe care a convins-o să reia circulaţia a două trenuri care circulau pe ruta Târgu Mureş – Arad – Budapesta respectiv Budapesta – Arad – Târgu Mureş. În urmă cu câteva săptămâni respectivele curse au fost trunchiate, rămânând ca Aradul să fie staţia de pornire. După lupte seculare purtate în calitatea sa de deputat al colegiului târgumureşean Borbely a reuşit să salveze situaţia, aşa cum Batman a salvat oraşul Gotham. „Pentru a rezolva aceasta problemă deputatul Borbély László a purtat discuţii atât cu autorităţile feroviare române cât şi cu cele ungare. In discutiile care au avut loc pe aceasta tema, Borbély László a demonstrat că trenurile respective sunt preferate de călători, faţă de alte trenuri având aceeaşi destinaţie, mentionand, in acest sens, sesizările făcute de călători in Jurnalul Călătorului din

staţia Tărgu Mureş. Un alt argument susţinut de deputat a fost acela ca trenurile respective sunt singurele legături directe cu staţia Budapesta Keleti pentru călătorii care circulă pe tronsonul Războieni – Arad. În consecinţă - începând din data de 20/21 aprilie 2011 – trenurile 376 şi 377 îşi vor relua circulaţia între Târgu Mureş – Arad – Budapesta”, a anunţat pompos parlamen-tarul-ministru într-un comunicat de presă. Este interesant că după ce ungurii au început să acorde cetăţenie maghiară şi ungurilor care se află în România, Borbely rezolvă linie directă de tren spre Budapesta. Oare este o invitaţie pentru cetăţenii de etnie maghiară care obţin şi cetăţenia maghiară să plece peste hotare? Vom vedea cât de aglomerate vor fi vagoanele care pleacă direct spre Budapesta şi câţi vor reveni în ţară. Dar domnilor, dacă plecaţi şi cumva formaţiunile maghiare vor obţine autonomia Ţinutului Secuiesc, cine se va mai bucura de acest lucru? Să nu vă supăraţi pe mine concetăţeni maghiari că m-am distrat puţin. (L.B.)

Borbely rezolvă legătura cu patria mamă

cum nu se putea să mergem în Ungaria cu bicicleta am salvat eu, batman Laci, cursa de tren târgu Mureş-budapesta.

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011 3SOţUL (cOn)tractOr

Didi cel ruşinosÎn minutul 65 al partidei FCM Tg. Mureş – CFR Cluj, Didi a şutat din 6 metri pe lângă, deşi poarta era goală! Imediat, Sabău l-a schimbat, iar cum meciul s-a terminat 0-0, ratarea sa le-a privat pe gazde de 3 puncte uriaşe. Atacantul sud-american nu şi-a reve-nit uşor după episodul din meciul cu CFR Cluj. “Nu am dat deloc drumul la televizor şi nici nu am citit ziarele. Îmi e greu să văd reluarea. Colegii şi antrenorul m-au întrebat cum am putut să ratez, dar nici măcar eu nu îmi pot explica. Până şi iubita mea m-a între-bat acest lucru, dar ea este alături de mine. Antrenorul m-a încurajat totuşi, dar eu tot sunt supărat”, a mărturisit brazilianul pentru un cotidian din capitală. Fost jucător la CFR, el are şi acum prieteni la echipa din Gruia. “M-au sunat câţiva, dar nu am fost în stare să vorbesc cu ei. Sigur, ar fi făcut băşcălie de mine. Mi-e ruşine să mai răspund la telefon”, a adăugat Didi.

Primăriile de cartier există...pe siteDeşi au fost închise oficial la începutul aces-tei luni, punctele de lucru ale Primăriei Târgu Mureş au rămas cu paginile de pe site-ul ofi-cial al instituţiei. Cum respectiva pagină web este principala sursă de informare oficială a târgumureşenilor dornici de a apela la ser-viciile administraţiei local, mulţi fac drumuri fără rost spre respectivele locaţii. Adminis-tratorul site-ului ar trebui să ştie totuşi că municipiul reşedinţă de judeţ este un oraş digital, la nivel european şi că prin sabotarea oglinzii sale internaute se aduc grave preju-dicii programului. Aşa că sfatul nostru este de a da un update respectivei pagini, nu de alta dar este plătită din bugetul local.

Fermierii din Saschiz negociază preţul lapteluiLa Saschiz, lângă Sighişoara, fundaţia AD-EPT a realizat un proiect pentru susţinerea micilor producători de lapte, care să elimine efectele negative de pe piaţa de profil. Aces-ta constă în crearea unor centre de colec-tare a laptelui, care să fie deţinute de comu-nitate. Cei de la ADEPT spun că prăbuşirea pieţei laptelui pentru micii producători ame-ninţă existenţa comunităţilor de fermieri. Iar implicaţiile sunt mult mai vaste: dacă ţăranii renunţă la exploatarea tradiţională a pajiştilor (cosit şi păşunat), acestea vor fi dramatic afectate. Prin proiectul finanţat de guvernul norvegian, fundaţia sprijină pro-ducătorii de lapte din zona Târnava Mare să obţină un preţ mai bun pe laptele produs, prin îmbunătăţirea calităţii. Fermierii pot par-ticipa la cursuri de igienă a laptelui, la cur-suri de agricultură ecologică şi asistenţă în promovarea produselor pe piaţă. Înainte de criză, procesatorii mari puneau presiune pe ţărani (în special la preţul laptelui), mai ales în localităţile cu un singur centru de colect-are. Acum, ţăranii de la Saschiz, ca şi cei de la Daneş, Buneşti, Vânători, Apold, Albeşti, Laslea şi Biertan - toate, localităţi din zona Sighişoara - Târnava Mare - vor avea centrul lor, vor avea propriile negocieri cu procesa-torii şi este în interesul lor să aibă un produs de cea mai bună calitate.

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Anca Morar conduce Direcţia de Ad-ministraţie Publică Locală şi Admi-nistrarea Domeniului Public în Pri-măria Luduş. Până aici toate bune şi frumoase. Ce nu este frumos este faptul că din această funcţie respec-tivul funcţionar public semnează contracte cu firma propriului soţ. Primăria Luduş are un contract de prestări servicii cu SC OCTA SRL al cărui acţionar şi administrator este nimeni altul decât Octavian Morar, soţul doamnei în cauză.

Fără îndoială putem vorbi de un „mic” con-flict de interese în ceea ce priveşte relaţia Primăriei cu firma respectivă. Mai ales că soţia-funcţionar public semnează contractul cu soţul-afacerist. Povestea însă se duce mai departe, spre naşterea acestei colaborări. Cu ocazia unui control efectuat la sfârşitul lunii august 2010 la Primăria Luduş de către o echipă a Direcţiei Sanitar Veterinare Mureş care viza modul de păstrare şi manipulare a ketaminei (substanţă utilizată ca anestezic pentru animale dar care este unul dintre cele mai ieftine şi periculoase droguri de pe piaţă având din acest motiv un regim special de utilizare), inspectorii respectivei instituţii au observat lipsa unui contract cu o persoană (societate) autorizată să gestioneze această substanţă. Cum lipsa unui astfel de contract se putea solda cu ceva dosare penale pentru responsabilii primăriei, s-a căutat o soluţie. Şi s-a găsit imediat.

Contract înregistrat de revelion Ca să se iasă cu basma curată, doamna Morar a încheiat un asemenea contract pe care l-a înregistrat în data de 31 decembrie 2009, pentru că atunci avea un număr disponibil în registrul Primăriei care nu era „închis”. Firma aleasă a fost bineînţeles SC OCTA SRL, patronată de soţul doamnei, cu care s-a în-cheiat un contract de 4000 de lei per an, deşi ketamina furnizată a fost în valoare doar de 205 lei de la data începerii contractului până în momentul de faţă. În total a firma familiei

Morar a încasat până în acest moment 12.000 de lei, în timp ce profitul ei până în 2009 era (conform declaraţiei de avere publicată pe site-ul instituţiei) de 3000 lei. Asta pentru mai puţin de un an de efectuare efectivă a respec-tivelor servicii.Acum întrebarea noastră este dacă pe statul de plată al Primăriei Luduş există trecută ca zi plătită cea din ajunul Revelionului. În acea zi, toată lumea, inclusiv funcţionari ai unei primării se ocupă mâncarea sau primitul urătorilor. Se pare că şi cu făcutul de con-tracte în familie.

Cine a gestionat ketamina timp de aproape 3 ani?Conform răspunsului pe care l-a oferit chiar Anca Morar: „până la data de 01.04.2007 instituţia noastră a avut angajat un medic ve-terinar, iar din data de 31.12.2009 furnizorul autorizat pentru ketamină este SC OCTA SRL, reprezentat de Morar Octav, medic veterinar”. Făcând un calcul simplu, ne putem da seama că timp de 2 ani şi 8 luni în cadrul Primăriei Luduş nu a existat cineva responsabil pentru această treabă. În acte. Pentru că în mod real până în august 2010 nimeni nu se ocupa cu aşa ceva. Şi aici vorbim de droguri de înalt risc. Şi de prevederi legale drastice în ceea ce

priveşte folosirea ei.

Fiica primarului din Haţeg condamnată pentru ketaminăÎn august 2010, fiica primarului din Haţeg, Nicolae Timiş a fost arestată şi judecată pen-tru trafic şi consum de droguri. După mai puţin de un an ea a fost condamnată în primă instanţă la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare. La domiciliul ei a fost găsită o sticlă goală cu urme de ketamină. Împreună cu fiica primarului alte 28 de persoane au fost anchetate în respectivul dosar. În urma aces-tui scandal, autorităţile locale din toată ţara au fost controlate de DSV pentru a se vedea cum gestionează acest drog periculos. La Luduş se pare că nu au găsit nimic. Cel puţin oficial.

Ce ar trebui să se întâmple în continuareÎn urma acestor fapte directoarea din Primăria Luduş ar trebui cel puţin să-şi dea demisia. Pentru că se află într-un evident conflict de interese. Asta dacă nu organele de urmărire penală ar trebui să vadă cum a fost rezolvată problema gestionării ketaminei în Luduş. Şi de ce nu să facă şi un dosar penal.

Albeea Ionescu

Morar-ul contractelor din Luduş

Wizz Air dă Clujul pe Târgu Mureş. Din cauza banilor bineînţeles. Şi a opţiuni-lor. Asta după ce în urmă cu 4 ani a de-cis părăsirea Aeroportului Transilvania Târgu Mureş. Din cauza unor neînţele-geri avute cu administraţia aeropor-tului şi conducerea CJ Mureş. Şi a unei oferte mai bune venite de la Cluj.În urmă cu câteva săptămâni Lokodi şi Run-can anunţau cu mândrie crearea unei baze aeriene a Wizz Air şi în judeţul Mureş. Rădeau pe sub mustăţi, mai ales că ştiau poate ce va urma. În acel moment atât reprezentanţii companiei low-cost cât şi cei locali nu vroiau să răspundă la cea mai simplă întrebare: de ce să se creeze o bază la câţiva zeci de kilometri distanţă faţă de Cluj, unde operatorul avea 3 aeronave. Acum am aflat şi răspunsul.

Tişe vrea mai mulţi bani...Wizz Air spune paÎn urma intenţiilor celor de la Cluj de a mări taxele de pe aeroportul local, compania ungară a decis să să-şi mute iniţial unul din-tre avioane la Târgu Mureş. Să le arate că au opţiuni în cazul în care clujenilor nu le vine mintea la cap. Oficialii Wizz Air au avertizat că în cazul în care autorităţile locale vor mări taxele de aeroport, compania va pleca şi cu celelalte două aeronave din Cluj. Ghici unde? În Târgu Mureşul pe care-l părăseau acum 4 ani. Din cauza unor motive similare.

Clujul iese la atac: „CJ Mureş a oferit bani Wizz Air”Directorul Aeroportului din Cluj, David Ciceo

a făcut o declaraţia care insinuează anumite lucruri grave pe care conducerea CJ Mureş le-ar fi făcut.Ciceo a afirmat că Wizz Air a ales Târgu Mureş pentru că o fundaţie controlată de Consiliul Judeţean Mureş a oferit companiei aeriene suma de 100.000 de euro. Astfel, compania aeriană va fi subvenţionată cu un contract de 98.000 de euro prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş pentru promovarea judeţului, urmând să facă reclamă pe site, bilete sau publicaţii interne. Preşedintele Consiliului Ju de ţean, Alin Tişe, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a cerut companiei să plătească aceleaşi tarife pe care le achită şi la Timişoara, respectiv 11 euro pentru un pa sager. “La Cluj, Wizz Air plăteşte mult mai puţin, astfel încât noi nu ne acoperim nici cheltuielile pe care le avem cu fiecare pa-sager. Nu putem subvenţiona din bani publici o companie privată. Nu vom ceda şantajului”,

a declarat Alin Tişe.

Lokodi face orice pentru AeroportUna dintre cele mai mari pete ale mandate-lor lui Lokodi a fost dezvoltarea Aeroportului Transilvania. CJ Mureş a băgat multe milioane de euro în respectivul obiectiv iar rezultatele întârziau să apară. Numărul pasagerilor nu s-a apropiat măcar de prognozele făcute cu ceva timp în urmă. În plus Aeroportul nu a fost in-clus pe lista obiectivelor strategice ale Guver-nului, deci nu va beneficia de fonduri externe bugetul judeţean. Drept urmare, creşterea numărului de pasageri a devenit un obiectiv deosebit de important. Iar o colaborare cu un operator low-cost gen Wizz Air ar fi o cale de a aduce trafic pe aeroport. Vorba unui autor italian: „Scopul scuză mijloacele”.

Albeea Ionescu

Wizz Air vrea din nou la Târgu Mureş

aline chiar dacă partidele noastre sunt alături la guvernare, eu cu tine nu pot fi

prietenă. Uite că ţi-am dat perversa de la Mureş şi ţi i-am furat pe cei de la Wizz air.

răzbunare dulce răzbunare

4 Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

de te fabula naratur

“Este cel mai fericit lucru pentru noi pen-tru că la noi sunt un Blaga şi un Boc şi nu un Ponta sau un Geoană.”Doru Oprişcan, deputat PDL

„Problema noastră nu este să cerem bani suplimentari de la Uniunea Europeană, ci cum să absorbim sumele alocate deja.”Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

„Fiind o gazdă bună îmi iau familia şi mer-gem la restaurant.”Florin Buicu, coordonatorul departa-mentului de sănătate al PSD Mureş

„Sunt foarte mulţi care au foarte multe jucării, eu n-am avut decât câteva în copilărie, pentru că nu prea erau atunci. Aveam o răţuşcă, atâta am tocit-o până s-au dus penele de pe ea.”Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

“Nu poate să nu te copleşească această clădire (Palatul Administrativ – n.r.) prim măreţia ei. Este cea mai impunătoare clădire de Prefectură din România. Dacă în urmă cu peste 100 de ani, cu aproape 800.000 de coroane s-a făcut o aseme-nea investiţie, noi ne chinuim acum să o întreţinem, darămite să mai construim altele noi.”Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş

„Faptul că am luat fiinţă încă de pe vre-mea monarhiei printr-un act al casei Re-gale, ne onorează acest botez regal, dar ne şi obligă pentru a trece orice nenoro-cire şi să ne ocupăm de treaba noastră, de teatru.”Gasparik Attila, rectorul Universităţii de Arte din Târgu-Mureş

„Nu suntem mulţumiţi de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate, este un haos pe care noi nu prea îl înţelegem.”Mihai Vartolomei, preşedintele Tine-retului Conservator Mureş

“Un primar care este cu adevărat pri-mar este nucleul, el este ceasul, de la el porneşte totul.”Teodor Precup, primarul comunei Aţintiş

“Fac un apel la toate societăţile, hoteluri, persoane private care deţin 8-12 cam-ere să cazăm persoanele de la Azilul de Bătrâni contra cost într-un mod civilizat.”Claudiu Maior, viceprimarul municipiu-lui Târgu-Mureş

„Agenţii economici doresc să angajeze persoane flexibile, care sunt gata să înveţe continuu, să se perfecţioneze continuu. În această perioadă fiecare persoană trebuie să fie pregătită pentru a învăţa pe tot parcursul vieţii.” Reghina Fărcaş, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş

„Claudiu Maior se comportă ca un lord medieval pe domeniul său”Smaranda Enache, co-preşedinta Liga Pro Europa

Zi mare pentru secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene Mureş, vizita-tă miercuri, 13 aprilie, de primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Flo rea. Acesta s-a întâlnit cu două clase de elevi, una de la Gimnaziul „Serafim Duicu”, iar celaltă de la Li-ceul de Artă. Jovial şi într-o formă de zile mari, primarul şi-a etalat talen-tul inegalabil în a spune poveşti de adormit copii, lecturând trei basme: „Tomiţă iepuraşul”, „Cocoşelul cu pene de aur” şi „Banul muncit.”

La ora de citit s-a înfiltrat şi colaboratorul nos-tru Homer Şomer, deghizat de această dată în copilaş nevinovat, care a profitat la final de momentul sincroanelor de televiziune şi a sustras cu dibăcia-i recunoscută o foaie din cartea de poveşti a lui Dorin Florea. Supriză! Pe fiţuică era scrisă o fabulă interesantă, pe care din motive necunoscute nouă edilul şef n-a mai citit-o. Şi pentru că ne-au plăcut rimele încrucişate, la fel ca şi mesajul fabulei, o redăm integral în rândurile care urmează, cu precizarea că orice asemănare cu per-sonajele din viaţa reală a urbei nu este deloc întâmplătoare. Lectură plăcută!

A fost odată ca-n poveşti,Un orăşel mic şi frumos

Cu oameni politici groteşti,Ce se luptau pentru un… os.

Primar era un iepuraşPortocaliu şi guraliv,

Îndrăgostit… nebun de cashŞi cu presa cam agresiv.

Era alintat Dorinel,Avea doi bravi locotenenţi,

Ce ascultau cazon de el.Simpatici, însă obedienţi.

Sany era foarte versat,Viceprimar de două ori,Castor verde, disciplinat,

Cu Dorinel trăgea de sfori.

Clau, cerbul… frumos bărbat…Învârtea multe afaceri,

Un sac de bani a cotizat,Să fie acceptat de şmecheri.

Alegerile s-apropiau,Se negociau candidaturi,

Animalele complotau

S-adune cât mai multe voturi.

Verzii erau majoritari,Îl aveau pe Laci, lupul,

Ministrul cu muşchii tariCe ştia să-nvârtă banul.

“Vreau la primărie, bozmeg“Istenem… vreau revanşa,

Iepuraşul ăla-i un bleg,Acordaţi-mi mie şansa!”

Aşa-i spunea Laci, lupulVulpiţei Edit de la judeţ,

Urmărindu-şi bine scopul:“Vreau primar cu orice preţ!”

Mai era o alianţă…Urşii, Şacalii şi Leii,

Militau pentru decenţă,Dar vorbeau în dorul lelii.

Ursul Alex... cam somnolent,Marian, şacalul nemilos,Şi Cipri, leul insistent…

Toţi râvneau la ceva de ros.

Cei trei negociau intens,“Vreau la CJ”, rosti leul.

“Altfel alianţa n-are sensNe va “face” iepuraşul…”

„Dă-l încolo pe urecheat,De fapt problema e la noi“,

Zise şacalul mâniat.“Ne comportăm ca nişte (b)oi!”

„Avem nevoie de-un sondaj“,Mormăi ursul plictisit.

“Să evităm un balotaj,Să găsim candidat potrivit!”

Aşa pierdeau vremea cei trei,Discutând politică-n van,

Prin partide era plin de miei,Ce stăteau degeaba-n saivan.

În acest timp iepuraşulApărea la televizor.

“Dragi votanţi, eu sunt alesul,Al oraşului salvator!”

“Aveţi unde să vă-mbăiaţi,FCM e ca o stâncă,

Pe pavaje scumpe-umblaţi,Voi crea locuri de muncă!”

Fazanii toţi aplaudau:“Iepuraşule, ai har!”Iar ciorile ovaţionau:

“Dorinel, te vrem iar primar !”

Când emisiunea luă sfârşitUrecheatul schimbă placa:

“No, iarăşi i-am păcălit,Abia aştept să le trag clapa!”

“Să dezbin USL-ul,Mai asfaltăm două-trei străzi,

Scot în faţă PDL-ul,Şi-apoi punem mâna pe prăzi!”

Morala? Râvnim la mai bine,Politicienii mint frumos,

Promit multe, fac puţine,Vor doar s-ajungă la os…

Homer Şomer

Homer Şomer incognito la ora de citit poveşti a primarului din Târgu-Mureş

Dorinel iepuraşul şi strategia alegerilor din 2012

Să-i spuneţi lui bill că cel mai tare ministru din

românia este Vreme. nu cumva să înţelegeţi că e schimbător ca

vremea...doamne fereşte

Ministru Valerian Vreme îi arată Sylviei Mathews Burwell, preşedinta Programului de Dezvoltare Globală al Fundaţiei Bill & Melinda Gates ce înseamnă România

Vicele Claudiu Maior şi directorul de la Papiu Simion Bui într-o scurtă vizită la târgul educaţional

la câte facultăţi am făcut

eu nici nu mă mir că sunt

un aşa viceprimar de succes.

Ce ziceţi domnu bui?

uite şi la nesimţita aia de Smărănduţa, după ce ne tutuim acum vrea să mă demită din funcţie. femeile astea sunt ca vântul

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011 5leCţia de anatomie a

dr. bartolomeu

Patru inaugurări ale aceleiaşi clădiri şi camere video prost plasateLaboratorul ultra prefromant pentru învăţământ la distanţă al Universităţii „Petru Maior” a fost in-augurat, pentru a patra oară, săptămâna trecută. Cum vine cineva în vizită, cum se mai inaugurează odată. În fapt se pare că recepţia finală a lucrării a fost făcută abia săptămâna trecută. Motivul: gurile rele şi invidioase din târg spun că două din camerele video prin care studenţii din alte centre puteau să-i urmărească pe profesorii de la UPM predând au fost montate în alt birou nu unde trebuia. Biroul cu pri-cina aparţinea direcoturlui general administrativ şi ar fi surprins multe metode de încheiere a contractelor care nu sunt predate la cursurile de specialitate.Vine, vine primăvara....şi Florea iar candideazăUmblă vorba pe la noi că Dorin Florea, acest veşnic primar al municipiului este supărat. Nu se ştie foarte clar de ce. Gurile rele spun că Dorinel s-a sătuart de politică şi de administraţie. S-ar retrage şi el să se bucure de pace şi linişte, să nu-l mai sâcâie toată ziulica problemele oraşului. Din păcate, fiind atât de singular ca personaj politic al spaţiului târgumureşean, nu poate. Nu are pe cine lăsa în loc. Sigur adjunctul Maior vine puternic din urmă dar partidul, de la Bucureşti, nu-l prea vede cu ochi buni, aşa că, vrea nu vrea, Floricică sau mai candidează odată sau lasă Primăria pe mâna „amicului” Borbley, că cei de la USL nu au găsit pe nimeni deocamdată cu care să iasă în faţă.

PNL imaculatSpre deosebire de colegii din PSD care şi-au dat seama în 2011 cam cum au fost făcute listele electorale în 2008 şi s-au apucat să primenească partidul înlocuindu-i, cică, pe colaboraţionişti, PNL nu are de gând să facă aşa ceva. De aici se pot trage două concluzii antitetice: sau toţi din PNL care au statut de ales local în vreun colţ de judeţ sunt perfect imaculaţi şi nici nu vorbesc cu cei de la PD-L, sau mutările de acest gen se fac mai subtil şi mai elegant decât la PSD. Alegeţi care variantă vi se pare mai plauzibilă.

A fost odată o zi mohorâtă de joi. Suntem anunţaţi că unul dintre cei trei candidaţi la conducerea mi-robolantului partid portocaliu de guvernare se află în orăşelul nos-tru. Era vorba despre „Toader” Pa-leologu, deputat şi fost ministru al culturii. În faţa sediului PD-L Mureş era linişte şi uşa închisă cu cheia ne transmitea un mesaj clar. Ţeapă! Începem să sâcâim membrii de par-tid cu telefoane: Ioana Roman ne spune că întâlnirea a fost, Dorin Flo-rea promite că ne sună mai târziu, presa locală şi corespondenţii presei centrale pornesc înspre Primărie poate, poate dăm de „Toader”. Când mai aveam un pic până la uşa municipalităţi ţârâie trei telefoane deodată şi suntem anunţaţi că, flatat de interesul presei pentru persoana sa, Theodor Paleologu va susţine, totuşi, conferinţă de presă în vreo 20 de minute. Cele 20 de minute s-au făcut 40 şi am început.

Scopul şi durata viziteiScopul clar electoral, durata mai puţin de câteva ore. Am ascultat o succintă prezentare a moţiunii “Pri-vind spre viitor” care era necesară, potrivit autorului deoarece: “În forma sa actuală PD-L este un par-tid nou, produs al campaniilor preşedintelui Băsescu în 2004, 2007, 2009 şi a fuziunii dintre PD şi PLD în 2007. Afluxul de noi membri a fost considerabil, iar aceştia îşi cer şi ei drepturile. Cu modestie, dar şi cu fermitate”. Am înţeles din discursul fostului ministru că nu se aşteaptă să câştige dar că pentru el fiecare vot obţinut este o victorie. O victorie pentru că astfel va avea o pârghie mai solidă cu care să poate mişca bolovanii, precum contracandidaţii săi, fixaţi în idei preconcepute.

Don Quijote a primit şi ceva sfaturi de la Sancho Panza Paleologu a recunoscut că are o

latură de Don Quijote. “Cred că ideală este combinaţia între Don Qui-jote şi Sancho Panza. Fără-ndoială, am o latură de Don Quijote. Dacă nu aş fi avut-o nu aş fi intrat în politică, pur şi simplu, sau nu m-aş fi apucat

să apăr patrimoniul urban de mafia imobiliară din Bucureşti, în mod spe-cial. (...) Dar cred că am şi o latură de Sancho Panza destul de puternică de pragmatism administrativ. Cred că am două laturi, tradiţionalistul şi

rebelul, birocratul meticulos şi idea-listul, Sancho Panza şi Don Quijote”, a afirmat Theodor Paleologu. Al nos-tru Dorin Florea, preşedinte al PDL-ului judeţean, a stat la stânga can-didatului. Vizibil şucărit de insistenţa cu care presa a ţinut să-l aducă la conferinţă pe Paleologu, Florea şi-a intrat târziu în mână. Pe când pre-sa se dădea plecată (era deja şase seara), Dorinel s-a apucat să-i explice fostului ministru cum poate creşte finanţarea culturii din România: “La mine pot să spun că e chiar un răsfăţ al actorilor şi a mediului cul-tural. Da vă spun altceva, vă spun de unde puteţi obţine încă 0,15-0,20% pentru cultură. O dată, statul, me-cenatul, sponsorizări şi aşa mai de-parte. Niciodată nu s-a atins nimeni de ei şi vreau să vă spun că exact ca CAP-ul funcţionează în continuare. Dacă îi întrebi pe ăştia dacă a murit Ceauşescu nu ştiu. Vă dau un exem-plu, la Consiliul judeţean Mureş sunt aproximativ vreo 12 unităţi de aşa zis culturale. Am venit cu o propunere să facem o unitate de administrare culturală care să aibă un manager şi un buget alocat şi să mai tăiem din directori. Nu au vrut. Al doilea lu-cru. Cine opreşte CAN, Parlamentul României să sancţionaţi o dată toată isteria, circul perpetuu al României. Îndobitocirea prin televizor. Puneţi-le taxă şi luaţi-le taxă. Domnul vrea să facă isterii cu femeile dezbrăcate, nicio problemă, din taxa de reclamă se ia atât”, a încercat să explice edilul lăsându-l perplex pe filosoful Toader.

Lex Tetrix

Cap, braţe, inimă, ficat, rinichi fiecare are o funcţie, la fel cum au şi instituţiile din statul de drept. Poate din disperare de a explica nişte lucruri care ar trebui să fie normale, dar nu sunt, tineretul conservator a găsit o modalitate inedită de a-şi transmite mesajul politic.

Mihai Vartolomei, preşedintele Tineretului Conservator din Mureş a organizat, împreună cu colegii săi, un seminar de Şcoală Politică. Totul bine şi frumos chiar dacă a început cu ceva întârziere. Tânărul politician con-servator a prezentat în cadrul seminarului o viziunea proprie asupra statului de drept. Pornind de la modelul Omului Vitruvian a lui Leonardo Da Vinci, Vartolomei a explicat tin-erilor prezenţi cum stă treaba cu statul de drept. Cum este şi medicinist, acesta a făcut o paralelă interesantă între organele corpu-lui omenesc şi cum ar trebui să funcţioneze un stat de drept. „Este o temă de actualitate care ne afectează pe toţi pentru că trăim în acest stat numit România. Statul de drept înseamnă că domneşte legea”, aşa a început Vartolomei prezentarea sa. Principiile simple care stau la baza statului de drept au fost transpuse pe schema faimoasă a inventa-torului DaVinci: Constituţia este inima, Senatul şi Camera Deputaţilor sunt braţele, care pot echilibra balanţa într-o parte sau alta, capul este reprezentat de Guvern şi de Preşedinte. „Corpul uman a fost considerat perfecţiunea întruchipată şi funcţionează la fel de simplu ca statul de drept, de aceea mi-am permis să fac această comparaţie”, a spus acesta încer-când să explice tinerilor cât mai pe înţelesul

lor funcţionarea instituţiilor statului. „În cor-pul uman există nişte substanţe numite me-diatori, aşa ar trebui să fie şi preşedintele ţării, o conexiune între tot ceea ce există în corp şi într-un stat de drept”, a continuat Vartolomei. Curtea Constituţională a luat rolul ficatului pentru că „acesta curăţă toxinele din toxinele din organism.” Puterea judecătorească cores-punde rinichilor care purifică tot ceea ce este exces şi toxic. „Avocatul Poporului este un fel de mesager care trebuie, la fel ca mesagerii din corpul uman, când sesizează că este ceva în neregulă trebuie să fugă la instituţia care

exercită un control să sesizeze acest lucru.” Executivul este bicefalic şi împarte o putere pe care nu o deţine. „Ei au hotărât să facă excese. Guvernul a hotărât fără să întrebe să aducă o datorie în urma împrumutului de la FMI. Decide, nu se fac confruntări şi astfel balanţa se înclină înspre abuzuri şi înspre un stat de drept care nu mai are democraţie”, a explicat acesta. Poate că prin astfel de prezentări va mai pricepe cineva ceva că alt-fel....slabe şanse.

Lex Tetrix

Statul de drept al omului Vitruvian

Theodor de la Mancha şi Sancho Panza de Târgu Mureş caută soluţii pentru finanţarea culturii naţionaleVânzoleala pentru şefia partidului de guvernare a început. Boc, Blaga şi Paleologul şi-au depus moţi-unile pentru postul de preşedinte al PD-L. Băse nu-l vrea pe Blaga. Blaga nu mai vrea cu Boc. Paleologu se bagă în seamă „la ordin” să echilibreze balanţa. Voturile sunt în teritoriu aşa că toţi trei dau fuga fu-guţa pe la filiale să-şi întărească poziţiile. Primul în Mureş a ajuns Paleologu. Dorin Florea îl consideră interesant şi i-a dat şi câteva idei despre cum pot fi strânşi mai mulţi bani pentru cultură.

„dorresc să aduc mai mulţi bani la cultură. moţiunea mea este

drrreapta liberrrală a Pd-l. Cu filosofia mea prrivesc sprrre viitorrr

şi vrrrea murrreşul alăturrri de mine.”

„mă bucur de vizita lui. face un circuit prin ţară pentru a-şi pre-zenta programul dânsului şi ceea

ce înseamnă viziunea de dreapta în Pd-l. am ascultat şi eu şi este o

provocare şi politică şi morală şi de viziune.”

Theodor Paleologu a venit să-şi prezinte moţiunea filosofică multiculturalizatului şef al PD-L Mureş

deci statul este corpul uman. aşa fe-telor luaţi notiţe. Că în privat doar la cheful de după seminarul politic. o să ne jucăm de-a doctorul şi asistentele obraznice

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 24 aprilie 20116mai puţin ca perfect

Romii şi noroculVremuri bune pentru romii din judeţul Mureş. Dacă nu au învăţat carte la vremea lor, acum au norocul să ajungă la Cisper, centru de incluziune socială pentru per-soanele de etnie romă, unde vor primi asistenţă din partea angajaţilor de aici în ceea ce priveşte redactarea unui CV, a unei scrisori de intenţie, întocmirea unui dosar de angajare. Dacă ştiu o meserie şi nu au diplomă de aşa ceva, Cisper îi ajută să intre în legalitate cu meseria. Şi ce-i mai impor-tant, dacă nu au nici opt clase, Cisper va remedia şi problema aceasta, punându-i în legătură cu Inspectoratul Şcolar care să înfiinţeze clase de tip „a doua şansă” unde să urmeze doi ani într-unul.

Persoanele cu handicap vor dreptateFundaţia Alături de Voi România susţine cauza persoanelor cu dizabilităţi. Ei mili-tează pentru schimbarea legislaţiei din domeniul economiei sociale. Că nu au lo-curi de muncă, că nu-i angajează agenţii economici, că nu au asigurată deplasarea, dar nici unităţile protejate că nu primesc comenzi de la angajatori sunt câteva din aspectele dezbătute cu reprezentanţii instituţiilor publice şi a organizaţiilor non-guvernamentale săptămâna trecută şi aspecte pe care le va conţine proiectul legislativ pe care îl va înainta ONG-ul Minis-terului Muncii.

S-a sinucis la trei zile după ce a născutUn caz cutremurător a lovit urbea târgu-mureşeană la începutul săptămânii trecute. O femeie de numai 28 de ani, proaspătă mămică şi-a pus capăt zilelor aruncându-se de la etajul nouă al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Femeia se pare că ar mai fi avut un episod de depresie în urmă cu şase ani.

Sărmăşenii nu lasă spitalulLocuitorii din Sărmaşu şi comunele limi-trofe nu s-au dat bătuţi şi au ieşit din nou în stradă pentru a revendica spitalul pe care Guvernul a decis să-l închidă de la 1 aprilie. Sărmăşenii au mai organizat un miting de protest în luna februarie, însă fără efectul scontat. Dacă locuitorii recurg la proteste, autoritatea locală a început demersurile pentru a ataca în conten-cios hotărârea 345 prin care se interzice Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate să mai contracteze servicii cu spitalele tre-cute pe lista de reprofilare.

Conform legislaţiei actuale, prefectul, care este autoritate de tutelă administrativă jurisdicţională pentru autorităţile administraţiei locale, poate ataca în faţa instanţei de conten-cios dispoziţiile primarului, hotărârile consili-ului local, dispoziţiile preşedintelui şi hotărârile consiliului judeţean. Acţiunea în contencios a prefectului este exercitată ca reprezentant al statului. Propunerea legislativa iniţiată de cei 43 de senatori vizează modificarea termenului de contestare care este diferit, în funcţie de tipul actului administrativ atacat.

Ce se schimbăActele administrative individuale pot fi atacate în termen de 6 luni, cu posibilitatea de prelun-gire la un an, numai pentru motive temeinice. Senatorii arată că „menţiunea în textul Legii 554/2006 (a contenciosului administrativ) a termenului de 6 luni, nu-şi mai are rostul, în condiţiile în care se solicită instanţelor, inclusiv celor de contencios administrativ, o maximă celeritate în rezolvarea litigiilor”, argumentând totodată că reducerea termenului de la 6 luni la 45 de zile ar fi suficientă pentru remedierea oricăror neînţelegeri. Alt tip de acte sunt cele normative, care în conformitate cu actualele prevederi ale legii, pot fi atacate oricând. Pe acest segment, parlamentarii subliniază as-pectele negative de ordin politic: prefectul poate ataca în contencios orice refuz al unei autorităţi publice de a-şi realiza atribuţiile le-gale, în condiţiile în care acesta constată că inacţiunea autorităţii publice este contrară interesului public. ”Din păcate, aceasta preve-dere este folosită deseori în practică de către prefect, organ politic, pentru demoralizarea şi vânarea autorităţilor locale conduse de demni-tari de altă orientare politică”, arată iniţiatorii modificării legislative. Motiv pentru care se vrea ca în lege să existe obligaţia clară a prefectu-lui de a justifica argumentat, în faţa instanţei,

necesitatea suspendării actului atacat.

Boc nu vrea ciuntirea atribuţiilor prefecţilorCum era de aşteptat, Guvernul României nu a fost de acord cu această amendare a Legii con-tenciosului administrativ, arătând că termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului la acţiune în instanţă este unul ”rezonabil”, iar scur-tarea termenului la 45 de zi le ”nu poate in flu enţa du ra ta soluţionării cauzelor de către instanţa de conten-cios administrativ.Numai că, în 22 martie 2011, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui aviz favorabil pentru aceasta iniţiativă legislativă. În privinţa acestui proiect de modificare a Legii contenciosului administrativ, Senatul este cam-era decizională.

ImPerfectul

Atribuţiile prefecţilor ciuntite de ParlamentReprezentanţii guvernului în teritoriu „sabotaţi” de parlamen-tari. La Senat se dezbate, în cadrul Comisiei juridice, un proiect de modificare a Legii Contenciosului administrativ. În condiţiile în care anul acesta este an preelectoral, această modificare legisla-tivă susţinută de 43 de senatori PSD-PC este foarte importantă.

eu care abia mă obişnuisem să atac la comandă hotărâri. Şi parlamentarii ăştia răutăcioşi vor să-mi ia jucăria. imediat le compun o poezie... ce cred ei

După ce aproape am ajuns consili-er nu mai ştiu ce să fac! Să trec în tabăra excluşilor aşa cum mă sfă-tuieşte Vlas sau să rămân la mâna popii? aceasta este întrebarea?

fetele lui tata... aţi auzit de poliţistul acela care s-a sinucis după ce şi-a împuşcat soţia şi fiica. Oare ce l-a mânat... doar e aşa frumoasă viaţa

de om al legii. numai de realizări şi suc-cesuri ai parte

Capii poliţiei mureşene îngrijoraţi de mortalitatea tot mai mare din rândul foştilor poliţişti

După ce a fost la un pas de postul de consilier local, Octavian Moldovan nu mai ştie ce tabără i se potriveşte

Şefu’ acela s-a îm-puşcat după ce nu a mai fost poliţist. aşa că trebuie să avem grijă să ne păstrăm funcţiile că e amară

viaţa de afară

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011 7SenzaţiOnal, în excluSiVitate

Sanitarii pricepuţi de la „Gheorghe Marinescu”Grupul Şcolar „Gheorghe Marinescu” din Târgu Mureş a ţinut-o tot într-o veselie săptămâna trecută cu ocazia Zilelor Gheorghe Marinescu. Felicitările, masa şi dansul au culminat joi, 14 aprilie la Casa de Cultură Mihai Eminescu unde toată floarea şcolii şi-a etalat aptitudinile artistice. La ce reprezentaţii au dat, la vioară, dans sportiv, gimnastică ritmică, muzică uşoa-

ră, s-a adeverit că sanitarii sunt pricepuţi şi la alte activităţi care nu necesită halat alb.Aniversări, SEX şi teatru la UATNici nu s-a terminat bine aniversarea celor de la Universitatea de Artă care şi-a serbat sâmbătă, 16 aprilie ziua că studenţii s-au pus serios pe treabă şi pun o nouă piesă la Sala Studio. Este vorba de piesa „SEX” de Justine del Corte, re-gia Radu-Alexandru Nica a cărei premieră va avea loc marţi, 19 aprilie, ora 19. Lăudabilă

potenţa teatrală a studenţilor UAT, şi nu ştim dacă la tradiţionalul party de la Farmacia de bere, care a încheiat Ziua Universităţii s-a con-sumat ceva afrodisiac, de studenţii au chef de SEX. Felicitări şi le urăm cât mai multe numere.Roşia Montana a poposit la Mureş MallStudenţii născuţi în Roşia Montană şi-au făcut o organizaţie şi şi-au prezentat săptămâna trecută intenţiile la Mureş Mall, prilej cu care au organizat şi o expoziţie foto cu imagini din

locurile lor natale intitulată “Roşia Montană prin ochii noştrii” După cum arătau pozele expuse, nu ne-am făcut noi o impresie prea generală despre Roşia Montană, în special de orientarea sociaţiei şi nu am înţeles mare lucru, dacă sunt de partea celor cu şantierul minier sau de partea celorlalţi. Bafta multă tinerilor studenţi deoarece la mijloc e cam greu de stat din cauza curenţilor de tot felul care vin din ambele părţi.

Reporter: Ce înseamnă asumarea răspunderii pentru plafonarea salariilor profesorilor?Ciprian Dobre: Din capul locului vreau să ex-pun următoarea teză şi anume faptul că o ast-fel de decizie luată de PD-L, UDMR şi cei de la UNPR şi minorităţi reprezintă o încălcare gravă a ceea ce înseamnă drepturi şi libertăţi funda-mentale în statul român. Acest lucru trebuie să fie foarte clar, să-l conştientizăm cu toţii, chiar dacă suntem sau nu cadre didactice. Trebuie să ne aşteptăm, pe cale de consecinţă, la o vi-itoare asumare a răspunderii Guvernului pe o lege a plafonării salariilor în domeniul feroviar, o plafonare a veniturilor în domeniul presei, în domeniul metalurgic, în absolut tot ceea ce înseamnă domeniu economic de activitate. Această sete nebună a pedeliştilor de a plafo-na şi tăia totul într-o economie liberă denotă, de fapt, că sunt repetenţi la capitolul guver-nare şi sunt corigenţi la capitolul economie concurenţială, economie liberă şi tot ceea ce înseamnă legi ale cererii şi ofertei, ca şi atunci când vorbim de piaţa forţei de muncă. Ei nu pricep că dacă plafonează un salariu sau veni-tul unui cadru didactic la 700 de lei, vom avea elevi care se vor pregăti să câştige tot 700 de lei.

Rep.: Institutul Inimii şi Spitalul din Săr ma-

şu. Este vreo legătură?C.D.: Nu au putut să sufere faptul că la Târgu Mureş un Institut face o intervenţie chirurgicală la un copil de trei ani de transplant de cord, operaţie care costă în jur de 100.000 de euro. A trebuit desfiinţată o astfel de secţie şi inclusă într-un spital unde se fac operaţii de apendicită şi amputaţii de membre. Astfel de lucruri dau măsura incompetenţei şi nepriceperii unui Gu-vern. Această măsură este ca şi cum ai încerca să îndeşi un Mercedes sub capota unui Tra-bant. Aceeaşi poveste şi în cazul spitalului din Sărmaşu. S-a desfiinţat un spital cu vechime, pe 60 de km nu se mai află niciun alt spital şi peste 30.000 de locuitori rămân fără asistenţă medicală. Nu am crezut că în anul 2011 un Guvern poate gândi politic sănătatea sau siste-mul sanitar românesc. Este greu de crezut că un Guvern poate pune într-o matrice etnico-politică sănătatea populaţie.

Rep.: Când vor intra noile coduri în vigoare? Înainte sau după studiile de impact?C.D.: Lucrurile sunt cu susul în jos. Studiul de impact întotdeauna are loc înaintea intrării unui act normativ în vigoare. În cazul nostru, studiul de impact trebuia făcut acum cinci ani când exista un draft al celor patru acte nor-

mative ca să şti cum să le articulezi şi cum să le modifici în funcţie de rezultatele studiului. Codul civil şi cel de procedură, cei de la CSM şi de Minister au venit cu modificări de esenţă astfel încât în ultimele trei luni s-au modificat jumătate din articole. Dacă şi după aceste modificări mai facem un studiu de impact, care nu cred să se finalizeze mai repede de un an doi pentru că aceste coduri reglementează cele mai mărunte aspecte ale vieţii de zi cu zi ale societăţii româneşti. Dacă faci studiu după ce intră în vigoare nu mai are niciun sens. Cum să vorbeşti în România de studii de impact când la noi apare Preşedintele şi taie salariile şi pensiile peste noapte, la noi se votează un judecător al Curţii Constituţionale de două trei ori până iese cel dorit de PD-L. Toate se întâmplă abso-lut la întâmplare. Se poate să intre în vigoare oricând. Dacă trebuie să intre înainte de Paşte

în vigoare atunci va intra în vigoare. Depinde cum se trezeşte omul de dimineaţă.

Rep.: Când va anunţa USL Mureş candidaţii pentru sondaj?C.D.: În termenul cel mai scurt vom anunţa, lucrurile sunt foarte clare. Categoric că eu şi Alexandru Frătean vom intra în sondaj pen-tru Consiliul Judeţean. Voi candida sigur, ori la Primărie, ori la Consiliul Judeţean. Mă gândesc aşa, cu 100.000 de voturi aş putea să fiu unul dintre candidaţi, nu? Dacă mai este unul care are mai multe voturi ca mine dintre români...

Rep.: Face şi PNL „curăţenie de primăvară” pe sistemul colegilor de la PSD?C.D.: Nu. Trebuie să fie un pic cam fraieri să colaboreze cu PD-L.

Sanda VIŢELAR

Dobre: „Cu 100.000 de voturi aş puteasă fiu unul dintre candidaţi, nu?”

Avocaţii şi jurnaliştii nu vor mai avea voie să-şi spună părerea public sau să facă vreo carac-terizare la adresa modului în care realizează urmărirea penală un procuror, nici la modul în care judecă un magistrat cauza (fie ea arestare, prelungire de arestare, fond, apel sau recurs) pentru ca orice declaraţie, în extenso interpre-tativ, poate fi ceea ce noul Cod penal califica

drept „presiuni asupra justiţiei”. Să citim atent: „Art. 276 - Presiuni asupra justitiei –„Fapta per-soanei care pe parcursul unei proceduri judici-are în curs face declaraţii publice nereale refe-ritoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu în-

chisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda”. Drept urmare, orice declaraţie publică, de genul „procurorul X a făcut la comandă un dosar” etc sau „dosarul Y este oglinda neprofesionalis-mului anchetatorilor”, sau „judecătorul X este unul controversat, care a lăsat în libertate pe Y sau Z” pot fi cu uşurinţa catalogate drept „presiuni asupra justiţiei”. Dacă un făptuitor (suspect) un inculpat sau parte vătămată, şi

apărătorii acestora spun ceva public, adică in-clusiv în sala de judecată cu referire la modul defectuos, neprofesionist sau îşi vor permite să caracterizeze munca anchetatorului drept una realizată cu rea-credinţă, atunci i se va putea deschide urgent un dosarel penal şi eventual se va trezi ca stă şi la închisoare sau primeşte amendă penală. Pentru un avocat, care are dreptul să folosească în limitele legii toate armele pentru a-şi apăra clientul, aceasta este o reducere la tăcere. O restrângere a dreptului său la pledoarie. Drept urmare, mulţi specialişti în drept ne-au sesizat faptul că un astfel de articol vine să cen-zureze chiar menirea şi rolul apărătorului, dar şi dreptul oricărei persoane prezumtiv nevino-vate de a-şi spune opinia cu privire la actele de procedură la care este supus sau la modul în care judecă un magistrat cauza sa. Pe de altă parte, ne întrebăm cum ar putea să fie influenţat un magistrat de vreo declaraţie publică, oricare ar fi ea, de vreme ce rolul şi statutul său îi per-mite şi îl obligă totodată să stabilească adevărul şi să împartă dreptatea numai pe baza docu-mentelor existente la dosar?

Luju.ro

Noul Cod Penal şi

Sabia lui Damocles pentru jurnalişti şi avocaţi

Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg aşa că trebuie mereu să te adaptezi. Deputatul Ciprian Dobre este vehement când vine vorba de măsurile „ilegale” ale actualului Guvern Boc. În România domneşte haosul asumărilor de răspundere şi a legi-ferării după toane. Salarii plafonate, coduri care ar putea intra în vigoare oricând, sănătatea înregimentată politico-etnic şi USL Mureş care tace şi face sau nu curăţenie de primăvară.

În timp ce opinia publică din România este ocupată şi preo-cupată cu tot felul de divorţuri can-can-iste, autorităţile au introdus, într-o linişte totală şi fără a fi deranjate de nimeni, în Noul Cod Penal, un articol care va reduce la tăcere toate părţile aflate într-un dosar pe-nal, pe parcursul urmăririi pe-nale sau a judecării unei cauze de acest gen.

De voi fi ales

pe mulţi

o să

popesc eu

8 Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

tehnologia nu-l poate înlocui pe dumnezeu

Ca în fiecare an sute de târgumureşeni s-au îngră-mădit să asculte sfânta liturghie de Florii la Catedra-la Mare din centrul Târgu Mureşului. Asta pentru că duminica trecută a fost una dintre cele mai mari săr-bători ale creştinătăţii. Duminica Floriilor, în tradiţia creştină, readuce în memoria creştinilor momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, întâmpinat cu ramuri de finic şi cu urale de mulţimea care auzise de minunea pe care o făcuse, învierea lui Lazar. De aceea Biserica zice următoarele cuvinte: “Învierea cea de obşte mai înainte de patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai înviat, Hristoase Dumneze-ule. Pentru aceasta şi noi ca pruncii semnele biruinţei purtând, Ţie biruitorului morţii strigăm: Osana Celui dintru înălţime, bine eşti cuvântat Cel Ce vii întru nu-mele Domnului”.

(A.I.)

Floriile sărbătorite de credincioşi la Catedrala Mare

Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante evenimente religioase ale creştinătăţii

Credincioşii au ascultat cu smerenie cuvântul Domnului

Autorităţile au împărţit flori credincioşilor

Duminica Floriilor este punct de început al privegherii pentru adâncirea în gândurile prăznuitoare ale evenimentelor care ţin de mântuirea noastră

Sute de târgumureşeni au fost prezenţi la slujba de la Catedrala Mare

9Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

contele de aqua criş

Contele ardelean Tibor Kalnoky a fost invitat la nunta Prinţului William cu Kate Middle-ton, conform cotidianului Daily Mail. Conte-le Kalnoky, bun prieten al familiei regale bri-tanice, are în grijă proprietăţile cumpărate de Prinţul Charles în România, în 2006.

Presa britanică a publicat, recent, numele norocoşilor care vor participa la nunta anului în Regat, când Prinţul William, fiul cel mare al moştenitorului tronului Marii Britanii, Charles, o va lua de soţie pe frumoasa Kate Middleton . Printre cele 650 de nume de pe lista invitaţilor se află şi cel al contelui român Tibor Kal-noky, care va participa atât la ceremonia de la Westminster Ab-bey, pe 29 aprilie, cât şi la balul şi la petrecerile ce vor fi oferite apoi la Palatul Buckingham. În vârstă de 44 de ani, contele Ti-bor Kalnoky s-a împrietenit cu Charles când a preluat în grija sa proprietăţile prinţului din satele Valea Zălanului şi Micloşoara şi Saschiz. Tibor Kalnoky va merge la nuntă împreună cu soţia sa, Anna. Una din cele mai vechi familii nobile din Transilvania Contele Kalnoky face parte din una dintre cele mai vechi familii de aristocraţi din Transilvania, însă Tibor a fost primul copil, în 25 de generaţii, care s-a născut în afara graniţelor României. În timpul regimului comunist, toate rudele sale au părăsit ţara, stabilindu-se în diverse colţuri ale lumii. Tibor s-a născut în Ger-mania, a făcut grădiniţa în Olanda, a urmat cursurile unei şcoli din Cannes, apoi ale unei instituţii din Paris, Franţa. Pentru fa-cultate, Tibor s-a mutat din nou în Germania, apoi s-a stabilit în Ungaria, unde a cunoscut-o şi pe soţia sa, Anna. După ce şi-a întemeiat o familie, în timpul unei vizite în România a redesco-perit proprietăţile familiei sale, rămase în paragină şi a decis să se mute în Transilvania şi să se îngrijească de ele. Acum, fa-milia Kalnoky se ocupă cu succes de promovarea turismului în zonă şi, pe lângă proprietăţile ei, le administrează şi pe cele ale Prinţului Charles. O istorie vecheViaţa şi obârşia contelui Tibor, cel de-al 25-lea conte Kalnoky de Korospatak, par inspirate dintr-o poveste. Neamul Kalnoky de Korospatak (Valea Crişului) are rădăcini străvechi. Se crede că, prin secolul al XIII-lea, un secui cu numele de Kalnoky ar fi salvat viaţa regelui Ungariei în timpul unei vânători, ţintind cu săgeata ursul care se năpustise asupra suveranului. Monar-hul i-ar fi oferit, drept recunoştinţă, moşia de la Micloşoara/Miklosvar şi l-a înnobilat. Ca amintire a evenimentului, stema familiei poartă şi acum emblema ursului străpuns de săgeată. Dincolo de legendă, familia Kalnoky este atestată pentru pri-ma oară documentar în estul Transilvaniei la 1252, cele două

moşii principale fiind la Micloşoara şi la Izvorul Crişului. Printre personalităţile familiei se numără şi Gustav Kalnoky von Koro-spatak, diplomat austro-ungar şi ministru de externe timp de 14 ani în guvernul de la Viena. Tatăl lui Tibor a trebuit însă să părăsească Ardealul în urma venirii comunismului şi fiul său s-a născut în exil. Tibor şi-a petrecut tinereţea în ţări ca Germania,

Franţa şi Olanda. Ca o ironie a sorţii, urmaşul “vânătorului” a devenit veterinar, specialist în păsări sălbatice. Tibor Kalnoky ar fi rămas un bun veterinar, muncind în Occident, dacă destinul nu ar fi schimbat totul, permiţându-i să descopere pământul strămoşilor săi în 1987.

Paparazii de servici

Invitat la nunta secolului

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea a fost prezent sâmbătă, la Târgu Mureş. Întrebat dacă ar fi de acord cu introducerea votului obligatoriu, social-democratul a spus că varianta ar fi bună “la ce se întâmplă acum în ţară”, dar are totuşi o reţinere, întrucât “a obliga cetăţe-nii să vină să voteze este puţin exagerat”.

Dragnea a spus că introducerea votului obligatoriu, propusă de deputatul liberal din Mureş Ciprian Dobre, a fost discutată în interiorul PSD, însă deocamdată nu există “o opinie conturată” în rândurile social-democraţilor. El a adăugat că, din punct de vedere strict electoral, înţelege raţiunea propunerii priv-ind votul obligatoriu, întrucât o prezenţă mare la urne face dificilă fraudarea votului şi, “la ce se întâmplă acum în ţară”, el personal ar fi de acord. Dragnea a adăugat însă că “are o reţinere” legată de faptul că introducerea votului obligato-riu ar putea constitui “o îngrădire a dreptului de decizie”. “A-i obliga pe cetăţeni să vină să voteze este puţin exagerat, pe lângă toate drepturile restrânse până acum, nu cred că ar fi bine. Am discutat în PSD, dar nu avem o opinie conturată. Nici nu cred că avem posibilitatea să convingem actuala ma-joritate în acest sens”, a spus Dragnea. Deputatul PNL Mureş

Ciprian Dobre a declarat, la sfârşitul lunii martie, că va pune în discuţia grupului parlamentar liberal propunerea introducerii votului obligatoriu, ca răspuns la dorinţa de “siluire a votului cetăţeanului” prin noul cod electoral dorit de PDL.

B.I.

Dragnea vede propunerea lui Dobre „puţin exagerată”

10 Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

mult zgomot pentru will

Oare cum arată viitorul, o fi bun sau rău? Aşa s-a întrebat şi compa-nia de consultanţă Depro Inovaţie în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socială, cu Centrul pentru Educaţie Economică şi Dez-voltare din România (CEED) care au prezentat săptămâna trecută la sediul Primăriei Găneşti, rezultatele implementării proiectului „Un viitor mai bun pentru femei”.

Proiectul este unul îndrăzneţ şi îşi propune să promoveze un rol activ pentru femeile din mediul rural şi din oraşele mici cu economie pre-

ponderent agrară prin pregătirea şi sprijinirea acestora în iniţierea şi ges-tionarea de mici afaceri sau proiecte comunitare. Cursurile oferite gratuit

grupurilor ţintă în cadrul proiectului, conform nevoilor specifice identificate la nivelul comunităţilor locale cuprind cursuri de formare de formatori, cur-

suri de antreprenoriat şi competenţe manageriale şi cursuri de manage-ment de proiect. Şi aşa s-a ajuns la fe-meile din zona Găneşti. Proiectul are

scopul de a transforma “ţărăncuţele” de la statutul de persoană de la cratiţă la cel de persoană activă care să vină cu iniţiative concrete. Nici bărbaţii nu prea mişcă, de femei ce să mai vor-bim, care au ajuns săracele în umbra masculilor, şi se complac în acest statut. Masculii la rândul lor nu sunt nici ei prea virili, la cum arată comuna Gâneşti. Şi aşa au venit alţii să scoată femeile din zonă din tradiţionala sărbătoare a Adormirii Maicii Domnu-lui, care s-a perpetuat cu succes în ul-timii 20 de ani.. Dar din păcate saşi nu prea mai sunt, în locul lor avem alte

categorii sociale, mai colorate, care nu generează motorul de dezvoltare al zonei. Şi aşa, 20 de cursante au trecut de primul pas, participând la cursurile proiectului. Unde au luat notiţe cum să-şi dezvolte un proiect. Felicitări doamnelor şi domnişoarelor partici-pante la aceste cursuri, dar urmează şi pasul de la teorie la practică, care face multe victime în rândul celor care vor să facă ceva. Să nu fim misogini totuşi şi să le urăm baftă că vor reuşi să mişte ceva pentru propseritatea zonei dar şi pentru condiţia lor. Deci, pentru doamnele din Găneşti, viitorul sună bine. Singura problemă e să-i răspundă cineva.

Eva vizionara!

Doamnele din Gâneşti în căutarea viitorului prosper

Chiar dacă vânturile reci au în-ceput să sufle în ceafa Festivalu-lui Internaţional Studenţesc de Jazz de la Târgu Mureş, acesta a reuşit totuşi să rămână în picio-are şi să-şi ducă la bun sfârşit ediţia a treia, desfăşurată în perioada 11-14 aprilie. Festivalul a îmbinat frumos partea educativă, prin workshopul sus-ţinut de Mircea Tiberian la Radio Târgu Mureş, competiţia, prin concursul de interpretare şi jaz-zul adevărat prin recitalurile live găzduite de Jazz & Blues Club. Fes-tivalul a debutat luni, 11 aprilie cu concertul susţinut de Vaczi Eszter & Quartet, după care au urmat două zile pline de jazz, cu pro-fesorul Tiberian şi concursul de interpretare. La startul ediţiei din acest an s-au prezentat Jazz 4 Fun (Tg. Mures / Sf. Gheorghe), Ştefan Alexandru Constantin (UNMB Bu-curesti), Vlad Simon & The Connec-tion Trio (Sibiu / Tg. Mureş), Irina Tănase (UNMB), Elena Moroşanu, Jazz Challenge (UNMB), Alpi Band (Casa de Cultură a Studenţilor Cluj). Constantin Mirea Trio (UNMB), Plan B (Cluj / Odorheiul Secuiesc) Academic Jazz Group (Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi) şi Egressy Group (Budapesta) care şi-au atalat talentul muzical în faţa juriului condus de Mircea Tibe-rian, preşedinte, Gyorgy Lorinczy, Gyárfás Istvan, Sebastian Gheo-rghiu şi Alex Şipa. Dacă tot s-au înscris în concurs, trebuiau să fie departajaţi într-un fel. Astfel cei mai talentaţi dintre ei au plecat cu cele mai importante premii, “Jazz Chalenge “ Marele Premiu,

Egressy Group” (Cea mai bună trupă) şi Elena Moroşanu (cea mai bună vocalistă). Dacă mai completăm recitalurile susţinute de Ana Maria Galea, Gyárfás Ist-van, Alex Man, alături de invitatul special Sorin Romanescu, şi Kosz Szilvester Quartet, completat cu jam sessionuri din belşug, putem avea o imagine asupra ediţiei din acest an a festivalului.Nu putem trece neobservată im-plicarea celor care au făcut posi-bil ca acest festival să aducă şi în acest an farmecul jazzului la Târgu Mureş, care cu un gram de simţire, i-au taxat prin implicare trup şi suflet pe cei care s-au cam zgâr-cit la banii, şi au găsit de cuviinţă să propună un buget modic. Dar cum oamenii care mai pot face diferenţa între spirit şi materie, uită că festivalul a trecut cu brio acest al treilea pas. Nu ne rămâne decât să ne scoatem pălăria în faţa celor care au pus umărul la construcţia festivalului, iar celor care s-au ţigănit la banii pentru un act cul-tural, le dorim un buget pe măsura dragostei lor pentru cultură.

Unora nu le place jazzul !

Respect jazzului şi celor care îl fac să trăiască la Târgu Mureş

Cu mic cu mare, elevi şi profesori au luat cu asalt Sala Festivă a liceului şi preţ de câteva ore au intrat în pielea personajelor dramaturgului britanic. Festivalul a debutat cu un fragment din „Îmblânzirea scorpiei”, urmat apoi de secvenţe din „Mult zgomot pentru nimic” şi „Visul Unei nopţi de vară”. Nu putem face abstracţie de recentul scandal iscat de declaraţiile Smarandei Enache de la Liga Pro Europa care a cerut public, în cadrul unei conferinţe de presă demisia directorului liceului, Simion Bui, acuzându-l că a implicat şcoala cu politica. Deci au încercat ele-vii papiişti să îmblâzească scorpia chiar din debutul festivalului, după care au completat momentul Shakespeare cu Mult zgomot pentru nimic. Prea se leagă cele două opere cu situaţia creată chiar la Colegiul Papiu, şi nu ştim dacă elevii au conştientizat transpunerea operei shakesperiene cu prezentul 2011 din spaţiul târgumureşean. Şi-au văzut însă de treabă şi s-au transpus într-un vis frumos al unei nopţi de vară, completat de a 12-a noapte. Aşa mai merge, fără riscul ca cineva să mai in-terpreteze programul ales şi să facă tot felul de speculaţii despre festival. Poate alţii să se supere şi să se simtă lezaţi, şi anume visătorii unei guvernări care chiar şi în ceasul al 12-lea nu reuşesc să facă diferenţa între zi şi noapte. Cum Marele Will nu şi-a făcut un nume doar pe meleagurile britanice, el fiind unul intrat în universalitate, putem

liniştit să-l citim printre rânduri şi să-l adaptăm, că doar încă mai avem acest drept şi să-i aşezăm la loc de cinste pe actoraşii timpului nostru prezent, care dau reprezentaţii demne de un festival naţional. Cum spunea chiar Shakespeare că viaţa e un teatru, iar actorii din păcate suntem noi, unii mai figuranţi care doar stau pe margine, iar alţii deja consacraţi cu roluri importante în posturile de conducere ale ţării. Dar să nu ne depărtăm părea tare de fes-tivalul Shakespeare de la Papiu şi să revenim la „scorpia” cu pricina, care de altfel a şi închis evenimentul găzduit de liceul târgumureşean. Nu ştim dacă au reuşit să o îmblânzească, ştim doar că au reuşit să-l facă să zâmbească pe celebrul dramaturg, care a stat frumos

într-un colţ şi s-a minunat cum nişte elevii dintr-o ţară numită România, de la un liceu cu nume de paşoptist se pot bucura pe scenă alături de personajele sale. Dar Shakespeare a trebuit să ple-ce şi suntem nevoiţi să ne adaptăm al-tor dramaturgi, mai de la centru, mai de pe la noi, care ne tot servesc opere în care suntem nevoiţi să jucăm. Scorpii şi scorpioni avem, ceva vise mai găsim în subconştientul nostru, iar despre zgomotul nimicului, acesta are un mic concediu, până la toamnă, când miro-sul înţepător al viitoarelor alegeri îl va trezi la viaţă. Piesa de teatru continuă, iar stagiunea se prelungeşte pe o perioadă nedeterminată.

Teatrul mic !

e foarte simplu, te înscrii la cursuri, pui în aplicare ce te învăţăm noi şi apoi îi

faci pe bărbaţii să se simtă prost.

mira-m-aş să se întâmple una ca asta.

Dacă aud bărbaţii de la noi din comună de ce ne învăţaţi la cursuri,

nu ştiu dacă vom mai participa si la cursurile viitoare.

Shakespeare şi tentativa de îmblânzire a scorpiei la PapiuWilliam Shakespeare şi-a făcut puţin timp de ziua lui, sărbătorită pe 23 apri-lie, şi a fost prezent săp-

tămâna trecută la Târgu Mureş, mai exact la Cole-giul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” unde a fost

protagonistul ediţiei a II-a a „Festivalului de teatru” care îi poartă numele.

Elevii de la Papiu încercând din răsputeri să răspundă la întrebarea: „To be or not to be”. În România sau în lumea largă ?

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011 11meDicamente

Românii n-au locuri de muncă, dar Iri, Moni, Oana şi Pepe fac audienţe record la televiziunile de ştiri Am rămas cu gura căscată şi m-am enervat din nou când am văzut că principalele televiziuni de ştiri din România dau Breaking News cu divorţul columbenilor. Dar vreau să vă spun că subiectul a fost ţinut pe ecrane timp de mai bine de o oră şi jumate fără ca alte teme să fie discutate pe post. Erau imagini cu Monica la poarta moşiei moşului Columbeanu, cu presa călare şi cu avocaţi şi poliţişti care aşteptau ca poarta să fie deschisă forţat. Apoi să mă ierte Dumnezeu, dar de ce dra-cu’ ne interesăm noi de aşa ceva, când problemele românilor sunt mult mai grave!? Ce contează unde şi cu cine rămâne Irina!? Ce contează că Irinel este un moş, iar Monica a fost o prostituată!? Serios acum, nu avem altă treabă!? Nu ar trebui să mai şi muncim!? Cred că astfel de subiecte ar trebui in-terzise să mai apară la televizor, oricât de cenzur-ist, ca să mă exprim aşa, m-ar considera cititorii. Şi tot acest scandal, întreţinut bineînţeles şi de presă, apare alături de alte scandaluri cu protagonişti ca Pepe şi Oana Zăvoranu, indivizi şi individe care în alte ţări ar fi ignorate complet. Mai nou văd că şi familia Mădălinei Manole începe să se certe pe la televizor. Păi chiar aşa am ajuns?

Şomeri mulţi, oferte puţine La ultima bursă a locurilor de muncă organizată în judeţul Mureş, am constat cu uimire că românii sunt din ce în ce mai disperaţi şi că orice slujbă este acum la mare căutare. Peste 1.300 de persoane şi-au încercat norocul, în condiţiile în care angajatorii prezenţi la eveniment au scos la bătaie 617 locuri de muncă pentru meserii precum: confecţioneri, agenţi turism, asistent manager, bucătar, agent comercial, gestionari, ospătar, barman, cofetar patiser, recepţioner, cameristă, lucrător în car-mangerii, sudori, lucrători în construcţii, instalaţii, sculer matriţer, lăcătuş mecanic, electromecanic, agent vânzări, manipulant mărfuri, consultanţi fi-nanciari, broker de asigurări, baby sitter. Au fost scoase la concurs şi locuri de muncă pentru cei cu studii superioare: şef serviciu vânzări, manageri, şef departament, psiholog, economist, ingineri, consultanti financiari, farmacist. Trist este că din peste o mie de angajatori contactaţi de AJOFM Mureşpentru a participa la bursa locuri-lor de muncă, doar 56 au răspuns şi au participat. Semn că nici societăţile comerciale nu o duc bine în zilele noastre. Şi cum numărul şomerilor este mare, normal că oamenii care îşi caută un job s-au înghe-suit pe la standuri lăsând impresia că suntem o ţară care se află în cădere liberă. Totuşi, din rezultatele furnizate de AJOFM Mureş, 72 de persoane au fost angajate pe loc, iar alte 647 au fost selectate pentru a fi încadrate ulterior.

Decizia ministrului Sănătăţii Cseke Attila de a desfiinţa 67 de spitale din România pare de neschimbat. Nici măcar protestele medicilor, strigătele de disperare ale personalu-lui medical auxiliar şi bolnavilor nu au reuşit să-l determine pe ministrul Sănătăţii să-şi schimbe decizia. Şi sincer să fiu, nici nu cred că se va mai schimba ceva atâta timp cât Cseke Attila va fi ministru. Ordinul se pare că este clar şi nimic nu-l mai poate face pe Cseke Attila să renunţe la această bătaie de joc faţă de oamenii care au nevoie de servicii medicale. Cu toate acestea, sărmăşenii dar şi locuitorii din localităţile învecinate nu renunţă la luptă. Drept dovadă, joia trecută s-a organizat un nou miting în faţa Primăriei Sărmaşu la care au participat aproximativ 200 de oameni care au ce-rut ministrului Sănătăţii, Cseke Attila să nu le desfiinţeze spitalul. Interesant la acest protest a fost discursul vicepri-marului din Sărmaşu, Sallai Imre, membru UDMR, de fapt preşedinte al organizaţiei din Sărmaşu, care a solicitat de-misia lui Cseke Attila. Şi pentru a se face foarte bine înţeles, viceprimarul din Sărmaşu a cerut demisia lui Cseke Attila atât în limba română cât şi în limba maghiară. Acest lucru înseamnă, cel puţin pentru mine că până şi colegii lui Cseke Attila şi-au dat de seama de aberanta măsură a ministrului Sănătăţii de a desfiinţa spitale. Spun că este aberantă nu pentru că aş fi un mare specialist în management sanitar sau în politici de sănătate publică, dar să desfiinţezi fără să faci o analiză în prealabil sau fără să iei în calcul argu-mente aduse de specialişti din domeniu, mă determină să cred, cu voia dumneavoastră stimaţi cititori, că ministrul Cseke Attila a acţionat la comandă. Trebuie să recunosc că mi-a plăcut enorm de mult de viceprimarul din Sărmaşu, pe care încep să-l apreciez tot mai mult, când a ieşit alături de primarul oraşului, care este membru PNL şi s-a împotri-vit desfiinţării spitalului din localitate. Surpins de această atitudine a unui coleg de-al ministrului Cseke Attila, pus de UDMR în această funcţie, l-am întrebat în primul rând dacă se teme de vreo măsură politică din partea liderilor UDMR. Sallai Imre, preşedintele UDMR Sărmaşu mi-a spus foarte clar şi a explicat foarte frumos că el îi reprezintă pe cei care l-au ales şi că este de datoria lui să iasă în stradă alături de localnici pentru a se opune desfiinţării unui spital pe care nu Cseke Attila l-a construit. Am apreciat de asemenea, că viceprimarul a spus că un oraş, o localitate se poate dez-volta numai dacă factorii de decizie stau la aceeaşi masă şi îşi pun ideile cap la cap, indiferent de coloratura politică din care fac parte cei care administrează oraşul. De altfel, această deschidere spre orice propunere am observat-o şi la primarul din Sărmaşu, Ioan Mocean care s-a sfătuit în repetate rânduri atât cu cei din conducerea spitalului cât şi cu consilierii locali. De altfel, primarul din Sărmaşu a şi convocat o şedinţă extraordinară de urgenţă încă de acum o săptămână prin care a prezentat consilierilor că singura şansă de salvare a spitalului ar fi ca acesta să se transforme în Centru de Primiri Urgenţe şi să treacă astfel în subor-dinea Serviciului UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. Trebuie să vă spun că nici la această oră Ministerul Sănătăţii nu a elaborat un răspuns pentru autorităţile din Sărmaşu, care aşteaptă cu sufletul la gură să vadă că cei care iau decizii nu i-au lăsat baltă cu totul. În încheiere mai doresc să menţionez că per-sonalul medical nu a fost încă redistribuit deşi cei mai mulţi dintre ei şi-au depus cereri la DSP Mureş. Rămâne de văzut care vor fi efectele acestei reforme, cert este că umblă un zvon prin târg, că(virgulă) Casa Naţională de Sănătate va intra în procedura de faliment, de unde bineînţeles că nişte băieţi şmecheri vor avea de câştigat.

Dr. Mengele

Cseke şi-a supărat până şi colegii de formaţiune prin decizia de desfiinţare a spitalelor

Vadim Tudor face parte din generaţia de poeţi automăgulitori care nu ratează niciodată ocazia de a vorbi despre ei înşişi folosindu-se de ceilalţi. Să se măgulească direct ar suna prost şi narcisist. Tehnica oglindă le permite să se gudure ca nişte căţeluşi uzi în faţa propriilor oase. Vadim, cum spuneam, nu e singurul care o aplică, muze lor înşişi fiindu-şi alţi poeţi contemporani pre-cum Florin Piersic sau Gigi Becali.În momentele în care îşi pregătesc altarul ca pe un pat cu aşternuturi în care să se culce, aceşti artişti ai pro-priilor rugăciuni se despică în două, dedublându-se. Partea încărcată de raţiune şi sentiment primeşte sar-cina să privească la propriul dos şi să-l sărute, cealaltă asistând solemn la propria-i depunere de coroane. Există de obicei două metode stilis-tice prin care se pot obţine rezultate în această direcţie. Una dintre ele este cea a selecţionării unui perso-naj care miroase frumos pentru nările înfundate ale poporului şi a se folosi de cuvintele lui pentru a-şi realiza tabloul peisagistic al meri-telor sale. A doua metodă stilistică este cea a folosirii (de) unui PR(M) anonim care să anime valurile de laudaţio. Ambele metode au fost conservate nostalgic din vremuri de supremă glorie a glorificării ca artă pentru artă şi ambele metode sunt prezente într-o postare din 14 aprilie pe blogul corneliuvadimtu-dor.blogspot.com.Aşa se face că, sub o poză cu un număr de pixeli cât portretele ceauşiste din manualele fără al-ternative de odinioară, suntem anunţaţi că o carte dăruită lui Vadim de fostul Mitropolit al Ardealului- Antonie- ajunge în posesia liderului PRM, cu acelaşi destin ca sticluţele cu mesaj aruncate în mare, după 18 ani. Dedicaţia de pe cartea mai sus amintită precizează în primele rânduri o neînţelegere iniţială între cei doi. “Mi-a oferit odată un premiu din partea Fundaţiei sale România Mare şi eu am cerut premiul pen-

tru Mănăstirea Sâmbăta. El zice că l-am refuzat.”, precizează dedicaţia după ce caracterizează generos, cu numeroase atribute necontestate, portretul destinatarului drept poet, prozator, excelent polemist, pamfle-tist afurisit, iluminator sau incen-diator de figuri, om politic etc., etc. Comunicarea nefericită dintre cei doi se aplanează subit după ce bu-zunarul lui Vadim se deşartă în con-tul Mănăstirii Sâmbăta: “Mai târziu a dovedit că înţelege Mînăstirea Sîmbăta. A trimis o donaţie, a par-ticipat la istorica sfinţire din 15 aug. 1993, cu patriarhul ecumenic, şi a scris adevărat şi frumos despre ea şi despre mine. Îi mulţumesc.”. Concluziile pe care ar trebui, noi citi-torii de rând, de rândul din spate, să le articulăm, ne-au fost deja dirijate de această postare la persoana a III-a. Vadim Tudor, acest poet pamflet politic este o personalitate băgată în seamă, nu un neica nimeni fără niciun Dumnezeu. Să-nţelegem şi noi odată nu Vadim e şarpele biblic veninos, deşi are limba otrăvită, ci poate mai degrabă un apostol cu nuia. Filozofia flirtuoasă a postării de fapt poate fi motivată prin aceleaşi cuvinte pe care i le-a scris şi fostul Mitropolit acum 18 ani citându-l pe Ştefan Roll, dar într-un alt context: „Episcopul scuză mijloacele!”.

Oana Capustinschi

Mesajul dintr-o sticlă, de aghiazmă, către Vadim...

12 Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

teoria-i teorie.

tehnica ne omoară

Vă aducem la cunoştinţă că Luni 25.04.2011 şi Marţi 26.04.2011, caseriile Sucursalei de Distribuţie şi Agenţiei de Furnizare a Energiei Electrice, nu au program de lucru. În cazul deranjamentelor poate fi apelat număul de telefon:Call Center Distribuţie: TelVerde 0800-801-929.Vă mulţumin şi vă aşteptăm începând cu data de Miercuri 27.04.2011.Sărbători Fericite!

Cu respect Director,Ing. Florin Vasile Florea Relaţii Publice şi Comunicare ec.Gabriela Mitrea

SucurSala de diStribuţie a energiei electrice MureşCentrul de Exploatare Tg. Mureş,

str. Călăraşilor nr. 103, tel. 0265-205999Call center Distribuţie: TelVerde 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuVă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice, în localitatea:

LUNI 18.04.2011 • Targu Mures, intre orele 08:00- 16:00 pe strazile: Frunzei, Padurii .MARTI 19.04.2011 • Targu Mures, intre orele 08:00- 16:00 pe strazile: Gen.Ion Dumitrache ( nr. 2-12), Padurii si Trebely.Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

Deşi s-a dorit să revoluţioneze informatizarea sistemului de sănătate, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat până în prezent 80 milioane de euro, nu este nici pe departe softul care ar face curăţenie în sănătatea românească, problemele create de acesta ajungându-le până peste cap furnizorilor de servicii medicale şi far-maceutice.

Softul funcţionează încă din 2008, iar la sfâr şi tul anului tre-cut a fost prezentată o nouă ver siune a sa, 2.0, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu. Sistemul a fost inaugurat în de-cembrie, iar în ianuarie a înregistrat întreruperi în programul de accesat al funcţionarilor. Ca atare, în perioada 13-14 ianu-arie, sistemul nu a fost funcţionabil nici în judeţul Mureş, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş informând la acea dată că „se suspendă activităţile de plată în numerar a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi de eliberare a adeverinţei de asigurat din motive tehnice derivate dintr-o sursă externă competenţelor noastre, respectiv platforma care gestionează bazele de date”. „Am fost anunţaţi de Casa Naţională că se face o reglare şi o optimizare a sistemului. Nu a fost un blocaj, a fost o problemă tehnică a platformei Oracle care susţine sistemul acesta.Din declaraţia preşedintelui CNAS şi al directorului de la Oracle asemenea defecţiuni nu vor mai fi. Sistemul funcţionează chiar mai bine decât înainte”, a declarat la acea dată Manuel Butiulcă, purtător de cuvânt al CJAS Mureş.

Nou născuţii, nenăscuţi în sistemul SIUIDeşi a fost gândit să îmbunătăţească calitatea serviciilor pres-tate, SIUI se pare că nu este chiar eficient, deoarece înseamnă

mai multă muncă din partea furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice, cu rezultate slabe. Sistemul ar fi trebuit să înre-gistreze toate categoriile de asiguraţi şi să aibă capacitatea de a spune dacă o persoană este asigurată şi din ce categorie face parte. La patru luni de la lansarea noii aplicaţii, medicii de familie şi farmaciştii mureşeni se plâng de erorile din sistem, asiguraţii nefiind recunoscuţi drept asiguraţi, iar decedaţii apărând în con-tinuare ca şi asiguraţi. Pe raportarea SIUI au fost invalidaţi sute de asiguraţi de pe listele unor medici, persoane care pot dovedi calitatea de asigurat. „Baza de date este o catastrofă. Înscrierea pe lista de pacienţi trebuie validată de către acest sistem şi validarea se face extrem de greu. Am născuţi din ianuarie şi este 15 aprilie şi nu sunt încă validaţi. Doamne fereşte să se îmbolnăvească sau să ajungă la spital, că nu îi recunoaşte sistemul. Nu li se poate oferi nimic”, a precizat dr. Ileana Mihăescu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie Mureş.Problema este similară în farmacii, reţetele eliberate pentru sugari nefiind validate de Casa de Asigurări de Sănătate. „Co-piii nou născuţi anul acesta îmi apar neasiguraţi. Şi cum să fie neasiguraţi? Înseamnă că nu este un sistem integrat dacă mie la ora actuală nu îmi spune dacă acel copil e asigurat”, a declarat farmacista Mariana Moldovan, administrator farmacia Novo-farm din Târgu Mureş.

Veteranii de război devin veteraneSistemul pare să schimbe şi sexul persoanelor care ar avea dreptul la medicamente compensate. Dacă veteranii de război au dreptul la medicamente compensate 100%, sistemul le mai dă dreptul câteodată şi soţiilor acestora să aibă acelaşi drept. „O mulţime de doamne vârstnice care au avut soţii pe front s-au făcut acuma veterane de război. Veteranii în principiu au drept la compensare 100% la medicamente, iar soţiile lor nu. Ori în momentul în care mie mi-a validat calitatea de veterană de război a unei doamne, atunci imediat apare compensare 100%. Trebuie să fiu foarte atentă cine îmi intră în cabinet, ce statut are”, a mai spus dr. Ileana Mihăescu.

Doamnele, cu numele de fată în sistemMedicii de familie susţin că lunar apar schimbări în baza de date la capitolul femei măritate. Şi degeaba se fac corecturi, pentru că în luna următoare apar noi modificări la adrese şi numele persoanelor. „În fiecare lună ni se schimbă numele pacientelor, în special, pe toate le fac fete mari, apar cu numele de la naştere, chiar şi pe doamnele măritate de zece ani. Se schimbă adresele. Noi tot timpul trebuie să facem corectura în baza de date, la sfârşitul de lună raportăm la Casă, când mi se trimite înapoi personalizare, toate adresele şi numele sunt modificate la sute de persoane. În fiecare lună mi se retrimite înapoi cu numele de fată şi cu adrese din Bucureşti , Braşov, Bistriţa, de pe unde a trăit cândva acel om. În fiecare lună o luăm de la capăt, corectăm, facem concedii medicale, când verificăm adresa, e greşită, corectează concediul, pune parafa. Sunt o mulţime de complicaţii”, a sub-liniat dr. Mihăescu.O altă eroare a sistemului este nerecunoaşterea persoanelor fizice care deşi au făcut plata directă la Casa de Asigurări, în sistem apar neasiguraţi. „Şi vin la noi şi nu le putem oferi servicii pentru că apar neasiguraţi. Nici farmaciile nu eliberează reţeta şi vine omul înapoi nemulţumit că îmi bat joc de el”, a adăugat medicul de familie. O problemă similară se întâmplă în cazul studenţilor, aceştia de multe ori nefiind validaţi de sistem ca şi asiguraţi.

Decedaţii rămân asiguraţiSistemul îi readuce la viaţă, scriptic, pe cei care au decedat. Me-dicul de familie Ileana Mihăescu susţine că anul trecut a avut cazuri în care i-a apărut în lista de pacienţi, persoane decedate. „Sunt o mulţime de inconveniente cu care ne luptăm. În fie-care zi facem corecturi la baza de date cât putem. O trimitem la Casă şi data viitoare când ne vine personalizarea o luăm de la capăt ca meşterul Manole. Noi am scris la Casă, am comple-tat chestionarele lăsate de Curtea de Conturi. Răspunsul: de ce în Bulgaria merge şi în România nu? Medicii sunt de vină”, s-a pronunţat preşedinta Asociaţiei medicilor de familie mureşeni.

Sistemul nu e integratDacă ar fi fost Sistem Informatic Unic Integrat, farmaciştii nu ar mai fi fost nevoiţi de fiecare dată când aplicaţia nu recunoaşte pacientul ca asigurat să dea căutare pe internet pentru a ve-dea care este realitatea. „Nu funcţionează ca un sistem inte-grat, pentru că farmacia nu vede instantaneu dacă pacientul e asigurat sau nu. Coasiguraţii nu mi se văd în sistem imediat. Eu nu sunt în direct cu sistemul Casei. Programul trebuie să îmi arate automat dacă e asigurat, nu să stau zece minute să îl caut să văd dacă e asigurat sau nu”, a precizat farmacista Mariana Moldovan.De asemenea, aceasta a subliniat că sunt cazuri în care Casa de Asigurări de Sănătate nu recunoaşte cheltuiala suportată de farmacie pentru reţetele decontate la anumite persoane asigu-rate, în perioada în care lucrau. „Au scris o reţetă pentru un pacient şi îmi apare că e neasigurat. Doctoriţa nu mai are de unde să ştie că până la sfârşitul lunii acela nu mai lucrează. În luna aprilie până în 20 se face raportarea reţetelor pe luna mar-tie. Când se duc la Casă reţetele, apare ca neasigurat pacientul căruia i s-a eliberat reţeta în luna martie”, a mai spus Mariana Moldovan.

Arina MOLDOVAN

Informatizarea sănătăţii cu SIUI: morţi asiguraţi şi copii nenăscuţi

Valeria Acs, dierctor CJAS Mureş

13Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

file de arhivă

Doar documente disparate mai amintesc de cadeţii de altădată care-şi plimbau paşii energici pe coridoarele lungi ale liceului sau de capetele încoronate, prim-miniştrii, militari sau oameni de cultură, români şi străini, care l-au vizitat. Semnături în Cartea de onoare a Bibliotecii Judeţene MureşGraţie Palatului Culturii, a domeniilor de vânătoare existente în zona Călimanilor, dar şi a caselor de vacanţă de la Sovata şi Lăpuşna, zona Mureşului era foarte des vizitată de Casa Regală a României. Şi-au purtat paşii pe aici, Ferdinand I, Carol al II-lea, Regele Mihai I, Regina Maria, Principesa Ileana, Prinţul Nicolae (fratele lui Carol), Patriarhul Miron Cristea, Nicolae Ior-ga, George Enescu…Dintre obiectivele vizitate cum era şi firesc, nu putea să lipsească Liceul Militar „Mihai Viteazul”. Cei mai mulţi dintre importanţii vizitatori au ţinut însă să imortalizeze clipa printr-o semnătură depusă în Cartea de onoare a Bibliotecii Judeţene Mureş…Un reper lapidar şi aproape insignifiant în calea curge-rii inexorabile a timpului. Printre acele perso-naje importante, intrate de mult în istorie, dar poate că şi într-o nemeritată uitare, a fost şi generalul Berthelot, un erou al Primului Război Mondial, dar şi un amic devotat şi credincios al României. Chiar şi generalul Henry Berthe-lot, cel care devenise un prieten statornic al românilor încă din Primul Război Mondial, a vizitat Târgu Mureşul şi Liceul Militar din locali-tate în 1922, atunci când venise să participe la festivitatea de încoronare a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, la Alba-Iulia, ca suverani ai României reîntregite. Nu ştim dacă impresiile sale vis-a-vis de Liceul Militar sunt consemnate undeva, dar cu siguranţă că a fost impresionat de tinerii elevi. Generalul Henri Mathias Ber-thelot, cel care ne-a vizitat oraşul, s-a născut la 11 decembrie 1861, la Feurs, în Franţa şi a decedat pe data de 28 ianuarie 1931. După ce, în 1888, a absolvit Academia Militară Saint-Cyr, a urcat în ierarhia militară îndeplinind diverse

funcţii, remarcându-se în mod deosebit în tim-pul Primului Război Mondial. A condus Misi-unea militară franceză, cea care, în perioada ianuarie-iunie 1917, a ajutat la refacerea şi reorganizarea armatei române, pe frontul din Moldova. Despre sacrificiul românilor în Primul Război Mondial, Berthelot, a spus într-o anume ocazie: “Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii”. La Paris, cu ocazia paradei militare din 11 noiembrie 1919, unde defila şi o unitate a armatei române, generalul Berthelot s-a adresat generalului Ferdinand Foch, cu următoarele cuvinte ”Foch, saluez ! C’est la famille.” (”Salutaţi, Foch! Aceştia fac parte din familie”) A fost decorat de Parlamen-tul României şi declarat cetăţean de onoare al ţării noastre, iar în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prin testament, generalul Berthelot a lăsat întreaga sa avere din România, Academiei Române.

Concepţia lui Nicolae Filipescu, aplicată şi la Târgu-MureşLiceul Militar „Mihai Viteazul” a fost înfiinţat în septembrie 1919 în localul fostei Şcoli de cadeţi austro-ungari, şcoală deschisă de autorităţile imperiale în anul 1909 cu un număr de 217 elevi. În timpul imperiului numărul elevilor din Şcoala de cadeţi crescuse progresiv ajungând în 1912, să aibă 25 de profesori şi 294 elevi (din care 221 maghiari, 44 germani, 5 români, 8 croaţi şi 16 de alte naţionalităţi). Ca fapt divers, în această Şcoală de cadeţi a fost instruit şi tânărul Emil Rebreanu, fratele marelui prozator Liviu Rebreanu, el însuşi militar de formaţie. Din această Şcoală avea să plece pe front, în Galiţia, în 1915, pe un drum fără întoarcere, Emil Re-breanu, omul a cărui dramă, avea să-l inspire pe fratele său în scrierea romanului ”Pădurea

spânzuraţilor”. Intrarea României în război, în 1916, şi pericolul apropierii frontului, au de-terminat autorităţile austro-ungare să mute şcoala în Ungaria, iar în localul său s-a instalat un spital militar de campanie. Noile realităţi is-torice de după 1918, au creat condiţiile propice înfiinţării unui Liceu Militar şi în Transilvania, iar cea mai potrivită locaţie s-a dovedit a fi Târgu-Mureşul. O dată în plus, concepţia lui Nicolae Filipescu, ctitor de licee militare după model francez, s-a dovedit viabilă. Atunci, dar şi mai târziu, aceste licee au demonstrat că sunt adevărate pepiniere de cadre de elită pentru armata română, dar şi pentru domenii din viaţa civilă. Liceul şi-a început cursurile cu două clase, dar abia pe data de 20 noiembrie 1919, deoarece localul ce i-a fost repartizat necesita reparaţii ample, urmare a distrugerilor suferite în timpul războiului. În anii următori s-a mai adăugat câte o clasă ajungând ca în 1923 să aibă 7 clase. În anii 1925, 1926 şi 1929, Liceul Militar „Mihai Viteazul” şi-a recrutat elevi numai din Transilvania şi Banat, dar în ceilalţi ani i-a recrutat din întreaga ţară. An de an, numărul elevilor a crescut preogresiv, ajungând ca în 1931, în liceu să fie înmatriculaţi 612 elevi.

Disciplinare fizică...dar şi disciplinare a minţiiCondiţiile de admitere erau deosebit de grele. Elevii trebuiau să fie apţi din punct de vedere fizic şi psihic, buni la carte, dar buni şi la sport. Nu puţini erau cei care renunţau după ce erau admişi, deoarece rigoarea militară şi asprimea cazonă nu erau uşor de suportat. Cadrele di-dactice cuprindeau atât un corp de profesori civili (români şi francezi), dar şi un corp de cadre didactice militare. Pregătirea teoretică se axa în mod deosebit pe materiile reale, fizica,

chimia, matematica, ultima dintre aceste disci-pline bucurându-se de o mare atenţie în pro-gramele şcolare. Era de fapt şi cea care dădea mari bătăi de cap elevilor, iar procentajul de coringenţi demonstra acest lucru. Elevii Liceu-lui Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş erau însă preocupaţi de această disciplină şi o tratau cu toată seriozitatea. O dovadă în acest sens o constituie şi revista „Ştiinţă şi progres”, pe care liceul o edita lunar. La disciplina matematică elevii Liceelor Militare – inclusiv cei din Târgu Mureş – obţineau rezultate de excepţie. Spre exemplu, la concursul naţional instituit în 1935 de „Gazeta Matematică”, din cele 8 premii, 7 au fost câştigate de elevii Liceelor Militare şi doar unul singur de un elev de la un liceu civil. Era un raport excelent având în vedere că la vremea aceea existau doar 6 licee mili-tare, pe când licee şi gimnazii civile erau în to-tal 143. Chiar marele matematician Gheorghe Ţiţeica, a ţinut să remarce cu această ocazie: „Pentru disciplinare, matematica este cea mai bună şi merge mână-n mână cu armata….” Spre exemplu, promoţia 1926, care avea 100 de absolvenţi (67 deveniseră ofiţeri, 15 ingin-eri, 8 judecători şi avocaţi, 6 profesori şi înalţi funcţionari de stat), s-a reîntâlnit – după un obicei care se păstrează şi azi – în 1936. S-au dus şi au depus cu pietate o coroană de flori la mormintele profesorilor care decedaseră între timp. Au stabilit că se vor întâlni după 8 ani, adică în 1944, pentru că se împlineau 25 de ani de la înfiinţarea liceului lor. Nu s-au mai reîntâlnit însă niciodată la un loc. A urmat refu-giul din 1940, unii au murit pe front în al Doilea Război Mondial, iar alţii au murit în închisorile comuniste. Odată cu ei dispărea o generaţie cu visele şi speranţele ei.

Nicolae BALINT

La Târgu-Mureş, un liceu al elitelor civile şi militare A fost cel mai bun liceu din Târgu-Mureş eclipsând de departe Liceul ”Alexandru Papiu Ilarian”. A fost un liceu al excelenţelor, a cărui tradiţie a fost întreruptă brutal în 1940. Liceul Militar „Mi-hai Viteazul” din Târgu Mureş…Tradiţia întreruptă, nu a mai fost apoi reluată, deşi s-ar fi putut. În 1977, la Alba Iulia, a fost reînfi-inţat un Liceu Militar purtând acelaşi nume. În localul fostului Li-ceu Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş, funcţionează astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie.

Clădirea fostului Liceu Militar ”Mihai Viteazul” din Târgu-Mureş

Generalul Henri Berthelot alături de Iuliu ManiuPatriarhul Miron Cristea împreună cu omul politic Alexandru Vaida Voievod

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 201114munca îl innobilează pe om?

www.ziaruldemures.ro

Ca să fie siguri că vor obţine un loc de muncă, sute de mureşeni au început să păzească uşa de la in-trarea în Casa de Cultură a Studenţilor Mihai Emi-nescu din Târgu Mureş, cu câteva zeci de minute mai devreme de deschiderea bursei locurilor de muncă. Nu numai tineri, ci şi persoane trecute de 45-50 de ani. Curând pe treptele Casei de Cultură vedeai mai mult persoane înaintate în vârstă, dis-perate să îşi găsească un loc de muncă.

De la un timp, după atâta stat în aşteptare pe treptele imobilului, câteva femei se tot lăsau de pe un picior pe altul, zgribulite fiind şi de frig, dar şi de picurii de ploaie, schimbând impresii între ele. „Mai durează mult până se deschide? Sper să îmi găsesc ceva”, i-a spus suratei ei, îngăimând ceva şi de târgurile de jo-buri la care a mai fost de la începutul anului fără rost. Ce să-i faci aşa sunt vremurile. Mai încolo, un bărbat suda de zor la o

ţigară, schimbând câteva cuvinte cu amicul lui. Lume nervoasă, disperată, cufundată în gânduri fiecare cu durerile lui. Asta ve-deai la tot pasul, pe oriunde te învârteai. Start la bursă ca la zahăr şi uleiÎn jur de ora 9.00 angajaţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Mureş au dat undă verde bursei, toţi îmbulzindu-se la uşa de la intrare, ca o turmă de oi să iasă afară din ţarc. Ima-ginea era asemănătoare cu cel de la deschiderea magazinului din Dâmbu, unde sute de mureşeni s-au înghesuit pentru zahăr şi ulei gratuit.Doar câte cinci şase persoane puteau intra la început. „Ca să aibă timp să vadă ofertele, să vorbească în linişte cu angajato-rii”, ne-a lămurit şefa de la AJOFM Mureş, plimbându-se de colo colo să vadă dacă totul e în regulă. Linişte nu a fost mult timp, doar avalanşa de oameni de la intra-re se împingeau care să intre primii, nu cumva să li se sufle de sub nas vreun loc de muncă, iar paznicul de la uşă, săracul nu făcea faţă la atâta populaţie. Degeaba le explica „Câte cinci, şase persoane, vă rog. Dumneavoastră nu mai puteţi intra. Gata”, românul tot român este. Nu are civilizaţie când vrea ceva. Au intrat, au făcut turul târgului să vadă ce este şi într-un final, unii ba erau nemulţumiţi că nu şi-au găsit în domeniu, alţii ar fi făcut orice numai să găsească ceva. „Aş vrea să îmi găsesc un loc de muncă, fac orice, chiar sunt disperată. De doi ani îmi caut ceva de lucru. Mă mai duc să fac curăţenie pe la familii din când în când, dar asta nu-mi oferă o stabilitate, pentru că nu mi se adaugă la anii lucraţi pentru pensie”, s-a plâns Elena David, o doamnă de 50 ani, ce are munciţi pe cartea de muncă 26 de ani. De altfel, acesta este răspunsul pe care îl primeai indiferent de persoana căreia i te adresai, la cei peste 40 de ani, cu zeci de ani de experienţă în spate.„Mulţumim, vă anunţăm noi”Curând toţi se împingeau, îşi făceau loc să înainteze cu greu, parcă te simţeai într-o cutie de conservă cu sardele în marea de oameni. Bărbaţii au tăbărât ca o turmă scăpată de sub control spre mesele angajatorilor cu oferte pentru muncitori necalificaţi, zi-dari, dulgheri. Poveştile despre fiecare curgeau râuri râuri, ce ştiu ei să facă, disponibilitatea pe care o au pentru un loc de

muncă. Angajatorii ascultau, întrebau, cântăreau răspunsul, le cereau CV-urile după care îi anunţa. „Păi vă sunăm noi” sau „Mulţumim, dar avem nevoie de oameni cu experienţă în dome-niu”. „Până acum am stat de vorbă cu vreo cinci angajatori, dar cred că din cauza vârstei toată lumea spune că o să mă aibă în vedere”, a spus Ioan Anton, un şomer de 47 de ani.Bursa din acest an a adunat doar şomeri care căutau orice, din disperarea de a găsi un loc de muncă, acceptând salarii mici, faţă de anii trecuţi când printre participanţi erau şi oameni care căutau să îşi schimbe locul de muncă sau salarii mai mari.

Arina MOLDOVAN

Coada disperării, în ploaie şi frig, pentru un loc de muncă

sunt bătrân nimeni nu mă vrea. nimeni nu mă

mai place aşa

15Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Drumurile mele de reporter la cotidianul Zi de Zi m-au condus la grădiniţa cu program normal ce funcţionează la parterul Gimnaziului Romulus Guga din Târgu Mureş. Acolo am întâlnit printre năzdrăvanii de la secţia maghiară, un copilaş simpatic, care vorbea româneşte. Nu mai e chiar o veste senzaţională în ziua de azi să găseşti copii care abia se văd din pământ, dar gânguresc deja bilingv, dar omuleţul de care vorbesc, are totuşi ceva în plus. E supranumit cel mai tânăr blogger din oraş! Stând de vorbă cu el şi apoi cu cel care tastează deocamdată în locul lui, aveam să aflu multe lucruri interesante. Ştefan, pentru că aşa îl cheamă, este un copil activ. E prezent la toate activităţile organizate de grădiniţă sau programate de nu mai puţin acti-vul său părinte, care a investit în el! Program riguros, lecţie de

pian, ore de desen, dans, cântec la microfon de jucărie, plimbări în aer liber, observarea naturii de la furnicuţa de pe trunchiul de copac până la şopârla din drum, bineînţeles toate astea menţionate şi ilustrate pe blogul virtualkid. Jocul nu e greu pe ape, spune şi titlul blogului, aşa cum nimic nu e prea greu dacă e făcut din pasiune. Una dintre activităţile la care a participat tandemul tată şi fiu, a fost în vinerea când baschetbaliştii de la BC Mureş şi câţiva dintre jucătorii renumiţi din prima ligă s-au jucat cu elevii Gimnaziului Guga. Ştefan a avut norocul de a se poza şi de a obţine autografe de la cei mai cei dintre jucătorii BCM: Jason Forte şi Jason Straight. Jocul nu e greu!

Erika MĂRGINEAN

Jocul nu e greu!

Mulţam fain pentru răvaşa ta, dragă prietenă! Atât de tare m-am obişnuit cu ele, cred că nu mi-aş putea închipui o săptămână fără să aflu noutăţile de prin sătucul copilăriei noastre! Noutăţi de pe la noi, nu prea sunt. Toate-s vechi şi nouă toate, cum zicea şi poetul. Dacă dau o fugă la magazinul de la colţ, ce constat? Că uşor–uşor au crescut preţurile la toate! Dacă te gândeşti că nea Pandele a cumpărat în anii ’80 Trabantul ăla mic albastru, de era primul din scara noastră cu maşină, şi ce mândru era de el, zic l- a cumpărat cu vreo 40 de milioane lei, iar Zoli baci şi-a luat la numai câţiva ani după aceea o Dacie 1310 cu 70000, amu dau pe un kil de zahăr 6 mii de lei vechi şi uleiul e peste 7 mii, ce să mai zici? Vaai, tu! Ai auzit cu pensiile militarilor cât circ a fost! Apoi draga mea Ravecă, dă-mi voie să-ţi spun, că la noi, ca la nimenea! Am un vecin p-acilea, omul a fost militar de când se ştie. De la 14 ani s-a înrolat, că nu poţi zice altfel când copil fiind a îmbrăcat haina militară şi s-a învăţat cu toate regulile alea, cu tot felul de restricţii, că aşa i-au intrat în sânge încât tare greu i-a fost să se obişnuiască cu stilul de viaţă din civilie. Cu metodele lui Lască-i bine şi aşa! A făcut liceul militar, facultatea tot militară, apoi a umblat prin toată ţara, când unde a avut nevoie de el patria. Toată recolta din agricultura socialistă ştii că a fost culeasă de armata română. Construcţiile, ca să nu pomenim decât de Casa Republicii. Inundaţiile şi câte şi mai câte, ne-maivorbind de aplicaţiile pe orice anotimp şi pe orice vârf de munte din ţară! Apoi a fost revoluţia din decembrie. Armata e cu noi! Cum să nu! Apoi ne- a trebuit alianţa nord-atalantică, uniune europeană? Am primit! Şi ştii povestea. S-au trezit pensionari nişte oameni care au fost foarte buni în armată şi pierduţi în spaţiu în civilie. Şi a urmat mascarada cu pensiile. Toată povestea asta am zis-o ca să înţelegi că multe sunt cu dosul în sus în ţara asta. Pe scurt. Vecinul a ieşit la pensie cu o sumă X, au urmat recalculările lui peşte prăjit, au început să curgă deciziile şi modificările la schimbări, aşa că vecinul are acum fai-moasa sumă X plus...2 lei, la brut, că la net cine ştie cât îi vor calcula, dar ştii că leul ăla poate să-l ducă în categoria celor care trebuie să dea mai mult la sănătate şi creşte şi impozitul aşa! Ce mişcare ingenioasă, ce zici de asta? Şi unde mai pui că timbrele de pe plicul venit de la minister a costat...3 lei, iar plicul în care era anunţat că va primi decizia nouă până-n decembrie, era timbrat cu 2,40 . Total 5,40 de lei pentru

...2 lei! Şi să mai zici că nu trăim vremuri de austeritate. Sau lejeritatea asta dovedeşte că tocmai am depăşit criza?!Draga mea Ravecă, îţi scriu despre toate astea, pentru că sunt poveşti adevărate, fragmente de viaţă despre care nu poţi afla umai dacă eşti în situaţie, sau dacă ai pe cineva care să-ţi spună adevărul. Că de un timp, vezi că şi talk -showurile de la tembelizor au fost schimbate cu divorţurile divelor!În rest ce să-ţi mai spun? Ar trebui să fac şi eu curăţenia de primăvară, aşa mai la sânge, cum îmi place mie, dar aştept să primesc banii de la doamna Anica. Ştii că îi mai îngrijesc copila, o mai meditez la franceză şi aşa mai pică un bănuţ. Că dacă vorbim de preţuri, să ştii că tare s-au scumpit şi detergentul. Apropos, ai văzut ce se călcau în picioare pentru detergentul la ofertă? De fapt la ce nu se calcă oamenii ăştia în picioare, şi la apa sfinţită, se omoară, ce mai, numai să audă că-i ofertă, sau, vezi Do-amne, e gratis! Vreau să cumpăr şi eu soluţii de curăţat geamuri, podele şi de astea. O mică avere! No, Raveca mea dragă, te las, că tre să merg după copilă la şcoală!

Te sărută, prietena ta, Letiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea prietenă, Raveca! Am scăpat cu bine din scandalurile de la casinou şi de câteva zile am ajuns înapoi la barul de la „mol”. E altă viaţă! De când mă apropii de el simt deja că-mi tresaltă inima! Că arată ca fabrica 23 august, pe dinafară, e cu atât mai select pe dinăuntru. La subsolul clădirii s- deschis fără mare tam-tam un su-permarket, cu de toate şi cu preţuri acceptabi-le. Am cumpărat de 8 lei şi am primit cadou o ciocoliţă! Aşa-i la în-ceput!

Lunea trecută am fost la meciul de fotbal FCM- CFR Cluj, că se intră gratis dacă eşti copil de sub 10 ani sau...doamnă/domnişoară. Core-spund tuturor categoriilor, (hihi), aşa că am intrat gratis. Încă nu mă pricep de ce aleargă ca nebunii bieţii oameni de pe teren după min-gea pe care imediat ce o ajung, îi trag una de zboară săraca, precum pasărea, cât colo! Apoi am văzut şi nişte recalcitranţi dintre plătitorii de bilete 15 lei bucata. Unul a scos şi portiţa din loc, unde să-l mai aştept eu acum pe Gheorghiţă? Au fost amendaţi desigur. Dar nu-i adevărat că li s-ar fi interzis să mai vină pe stadion! Că doar nu-s fraieri să piardă banii pe bilete!

Ieri când am venit cu autobusul am rămas tablou auzindu-l pe şofer la un moment dat: „cei din spate, atenţie la hoţii de buzunare!” Apoi am ajuns în staţie şi s-au urcat nişte feţe dubioase, mestecând tacticos din covrigii lui Petrică şi cu ochii ce săreau de la un buzunar la altul, cu viteza sertarului de bucătărie, ca pe şine! Bineînţeles că toţi călătorii şi-au strîns genţile la piept, şi-au îndesat mâinile prin buzunare, aşa că la următoarea staţie bruneţii s-au făcut nevăzuţi.

Una Mică

Din jurnalul unei barmaniţe

Jason Forte şi Jason Straight oferă tricouri Am minge cu autografe

Oare când vin?

Anul VIII, nr. 449 | 18 - 21 aprilie 201116de unde nu-i, nu cere!

Miercuri, două bilete la preţ de unul la cine-matograful Arta. Deseori apar aici acei care nu au maşină şi vor cu tot dinadinsul, în preajma a mai multor persoane, să se dea în specta-col. Prezenţa mea acolo a făcut să întâlnesc un manelist sub acoperire, cu picioarele la două rânduri mai sus de capul meu şi restul corpului la vreo cinci rânduri distanţă, era cam înalt el, ce-i drept. Ringtone-ul de la telefon era o me-lodie house, spre surprinderea mea, care mă aşteptam să fie ceva cu „să moară…”. Poate are, poate nu are prea mare importanţă, dar am fost la un film romantic amestecat cu SF, „Gardienii destinului”, dar când sensul propriu al lucrurilor capătă felurite conotaţii. Piţipoanca care-l însoţea pe lunganul de mai sus vorbea la telefon fără nici o jenă, sigur nu pricepea ea mare lucru din acţiune. Trist a fost că, dacă a început ea să vorbească şi să „comenteze” filmul, se pornesc şi alţii să fie povestitori- reacţie de turmă (definiţie din popor). După câteva secvenţe mai lacrimogene, când totul părea să se calmeze, aud „să moară… bagă… hai, c****, să plecăm, că fac pe mine”.Cea mai deranjantă chestie s-a produs în minu-tul 15 al filmului, câteva domnişoare pe tocuri au intrat nonşalante şi s-au integrat urgent în grupul de mai sus: „Dragă, o început filmu’ şî nu avem popcorn.” Deşi la intrare erau semne de interzicere a fotografierii sau a înregistrării filmului, probabil ar fi nevoie de bodyguardzi şi aici, pentru a fi calmate aceste specimene gemene cu babuinii. Una peste alta, la termi-narea filmului, toţi se grăbesc să părăsească sala, devastată exact ca peluza echipei FC Mu-

nicipal după meciurile cu Dinamo Bucureşti. Morala: cel mai bun cinematograf ar trebui deschis pentru noi toţi, pentru că suntem în aceeaşi oală cu ei, la groapa de gunoi cu moni-toarele alb-negru de pe vremea lui Ceaşcă, în aer liber. Oare când va fi inaugurarea cinematografu-lui 3D despre care se tot ciripeşte în ultima vreme?

Vânzătoarea de bilete şi popcorn

Hai la Cinema, să-ţi arăt valoarea mea!

Am admirat mereu eleganţa şi rafinamentul Palatului Culturii din Târgu Mureş, unul din-tre puţinele locuri unde fiecare concert îmi provoacă o stare de beatitudine greu de imag-inat. La aceasta se adaugă şi acea plenitudine spirituală numai la gândul că sala este plină de oameni cu o greutate spirituală puternică, puţinii care sunt excluşi din această catego-rie se aseamănă cu apa de toaletă ieftină, nu au nici un fel de efect asupra majorităţii, nici măcar unul de umbrire. Că deh… nu se neutralizează parfumul cu arhicunoscuta eau de toillete. Joi seara, de la orele 19:00, Con-certul de muzică din filme a ţinut publicul într-o stare de hipnoză din care ne-am revenit cu mari eforturi, după patru biss-uri ale maestru-lui dirijor Shinya Ozaki şi ale artiştilor din Filar-monica de Stat, când palmele noastre înroşite au cedat, lăsând loc comentariilor de după sau mai bine-zis, felicitărilor. Bineînţeles că nu pu-teau lipsi cei al căror nume nu merită amintit, aceştia identificându-se uşor cu genul de bi-pede care populează oraşul numai ca să nu se întoarcă în junglă, la locul de baştină. Una peste alta, mă bucur nespus că nu am ratat

ceea ce mai puteam asculta doar anul viitor. Şi că madam de lângă mine, cu geantă Louis Vuitton şi probabil, cu bancomat în dormitor, a rămas fără baterie la telefonul care mi-a vibrat încontinuu în urechi, până la epuizare.

Nu am înregistrat concertul, mai jos puteţi ve-dea de ce nu v-au aplaudat urechile joi seara:Henry Mancini A Tribute to Henry ManciniFrederick Loewe Moon RiverR.Ortolani & N. Oliviero My Fair LadyMonty Norman More (theme from “Mondo Cane”)Max Steiner Themes from “007”Hans Zimmer Tara from “Gone with the Window”John Williams Pirates of the CaribianJames Horner John Imperial MarchWilliams TitanicJames Horner John Themes from „Memoirs of a Geisha”Williams Music fom ApolloJohn Williams John Lost WorldWilliams Prayer from “Angela’s Ashes” Adventures on Earth

Mihai

Pantera roz la Palatul Culturii

Eram în maxi-taxi când am trecut pe lângă fantasticul magazin de haine la a doua mână (am încredere că înţelegeţi despre ce este vorba, nu trebuie să utilizez engleza) din zona Autogării Sighişoarei. Să nu îndrăzniţi să spuneţi că sunt magazine de acelaşi soi mai multe decât furnicile într-un muşuroi pentru că „iexistă o iexplicaţie, măi Costele!”. Acesta nu este unul obişnuit, are o aură aparte, alt-

fel nu-mi sărea în ochi. Pentru că prea multă vorbărie strică, vă rog să vă aruncaţi genele pe imaginea de mai sus. Doamnele, aveţi grijă la rimel, să nu care cumva să-mi murdăriţi poza, că rămân fără dovada clară a lipsei de cunoştinţe lingvistice a domnului proprietar. Vă mulţumesc anticipat.

(D.C.)

Sighişoara îmbracă haine „secound” la drumul mare

Vedeta echipei FCM Târgu Mureş după ratarea secolului.

O să râdă şi

curcile d

e mine.

nu mai vr

eau să

deschid och

ii.

noroc că

mă va

consola fost

ul

patron de la

cluj...

cine ştie poate

mă reprimeşte

în echipă

Am auzit că Târgu Mureşul este un mic Amsterdam, drogurile

se vând în magazine ca şi la noi. Spice Shop-uri parcă le numeaţi...?

Ambasadorul Olandei în România a vrut să afle de la autorităţi cum merge afacerea cu etnobotanice în judeţ. Pe modelul din Amsterdam

Să le transmiteţi celor din Olanda că eu m-am împotrivit trup şi suflet des-

chiderii magazinelor de etnobotanice. ca să nu le facem

concurenţă....nu de alta