Blaga defila la SMURD, când poliţiştii strigau: Ieşi afară javră ordinară. Profesorul Radu Deac are toate şansele să candideze la localele din 2012. Preorectorul Klara Brânzaniuc şi mutările pe tabla de şah a alegerilor din UMF. ¤ Vass Levente e rezident de anul I la UMF Sibiu unde se specializează în Management şi Sănătate Publică. Nicu Bănicioiu, ministrul pesediştilor pe Sănătate, îi fură Programul pe Sănătate realizat de Silviu Morariu de la PC, via Florin Buicu – Florian Popa de la PSD.

Anul VIII, nr. 42416 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 4 - 10 octombrie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 6

Recuperarea Wizzair-ului şi zborul pe Lună. Pardon, pe zi...

Cei cinci care conduc Masoneria mureşeanăDa, nu-mi place pentru că şi din cauza lui

Aeroportul Transilvania e acolo unde e, când putea fi acolo unde putea fi... Dar îmi place că deşi pare că doarme, Ştefan Runcan are un ochi, cel puţin, vigilent. Pe faţă negociază cu Clujul, pe din dos produce un studiu de dezvoltare a Aero-portului pe cont propriu. Care arată superb pe hârtie, să recunoaştem... Iar vorbeşte Runcan... avioane?

Ce am mai putea spune nou despre ma-sonerie, pe lângă faptul că nimeni nu ştie foarte clar ce dracu e şi cu ce se ocupă? Ce să mai spunem, fraţilor… putem spune că avem lista alor noştri, a masonilor din Mureş. Sau mai bine zis a şefilor lor, a capilor de lojă, a “venerabililor”, cu grad 33, pentru că aceştia contează la bază, nu? Un doctor şi patru oameni de afaceri… Hmm…

pagina 7

pagina 8 pagina 3

T

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Borbely: „Nu am niciun chef să candidez la Primărie”

Coktail din plante medicinale: Arafat, Deac, Azanfirei, Vass, Morariu şi Buicu

2 Anul VIII, nr. 424 | 4 octombrie - 10 octombrie 2010

Oh, happy day!

20.000 de metri pătraţi comandaţi de EONLa Târgu-Mureş funcţionează unul dintre cei doi mari jucători pe piaţa distribuţiei naţionale de gaze natu-rale şi curent electric, gaze pentru Transilvania şi Moldova, şi curent doar pentru cei de peste munţi. Sunt EON România şi sunt nemţi. Ceilalţi mari sunt în sud şi sunt francezii de la Gaz de France. Nu mă pot lăuda cu o relaţie profesională firească presă – companie, cum au reuşit multe dintre multinaţionalele ce au investit în ţara noastră. Germanii de la EON au o serie de „piarişti”, purtători de vorbe, marketing pe toate pa-lierele, dar presa e zona unde vine informaţia după luni bune, aşa că sunt nevoit să public acest material tocmai pentru a afla mai multe după citirea lui de mureşeni. EON Gaz se află în negocieri, trata-tive, discuţii cu o serie de jucători de pe piaţa imobiliarelor din Târgu-Mureş. Vor să construiască un sediu naţional de 20.000 de metri pătraţi. În oraşul devenit târg datorită bulei lui Matei Corvin. În acest sens, au fost solicitate oferte dinspre zona propri-etarilor de terenuri. După eliminarea a zeci de oferte, au rămas în cursa semifinală cinci zone cu cinci jucători. Familia Cetenaş Răzvan cu terenul de la Imatex. Cu o fabrică relocată

la Sântana, oamenii de afaceri mureşeni sunt dispuşi la un joc interesant. Cu o relaţie bună cu nemţii concretizată de ani buni în call center-ul ce funcţionează şi dau conţinut afacerilor bilaterale. Familia Florin Vlas cu autogara de la Voiajor cu sau fară hotelul Ciao. Băftos şi unilateral în afaceri, turism, consilierul social democrat ştie şi din zona administraţiei cum ar pu-tea funcţiona mai bine o relaţie mai mult decât tensionată până acum între investitorii germani şi edilul şef Dorin Florea.Trioletul. Există o echipă extrem de activă de prieteni porniţi la drum economico-financiar împreună. Mar-cel, Cătălin Ioniţă şi Adrian Gross. Cei ce au reuşit întăbularea peste livada dinspre Sighişoara, pe dealul deasu-pra Business şi până la Sapienţia.Remus Benţa Jr. Şi-ar dovedi încă o dată măiestria de negociator de mi-lioane. Abia ieşite din pământ cum ar părea la prima vedere, celelalte două blocuri de pe Transilvaniei, pot dintr-un condei să capete destinaţie de building de birouri cu ce finisări trebuie.Mureş Mall. Aici drept să zic nu am prins a mă documenta, dar după ce au plecat băieţii de la Cluj şi cu cre-

dite luate de la Romexterra, cu greu vedeam continuarea construcţiei pentru care au autorizaţii şi la care s-au prins în joc cu Primăria. E un spaţiu, e aproape de putere, şi nu vedem încă ce cărţi au în mână.Se vorbeşte de un leasing la cons-trucţie. Se prevede o licitaţie şi pen-tru finanţare şi pentru câştigarea lucrării. E nevoie de pace. Poate de înţelegere. Şi înţelepciune. 20.000 de metri pătraţi nu e un capăt de lume, dar nici de neglijat. Dacă tot începe prin grija prefectului Marius Paşcan o decadă a patriotismului local şi o branduire a valorilor locale, eu, cel puţin, până azi, fără alte consultări, cred într-un mic consorţiu local pen-tru lucrări...O surpriză deloc plăcută a fost că dinspre zona ANRE, respectiv a autorităţii de reglementare a ener-giei ar fi o serie de oprelişti, opin-teli, opoziţii. Preţul investiţiei ar intra obligatoriu ca şi cheltuieli eligibile în preţul plătit de consumatori la gazul metan.Şi totuşi, dincolo de războiul cu Flo-rea... De cel cu ANRE... Ce bine ar fi să rămână cei de la EON, cu toată aroganţa lor, la Târgu-Mureş...

Aurelian GRAMASemănatul de toamnă

Modelul târgumureşean al delegării trans-portului în comun este preluat şi în Luduş. Dacă la noi SC Siletina SA face legea autobuzelor, pe Tîrnave primarul Florin Urcan l-a recompensat pe unul dintre vicepreşedinţii PD-L Ludus cu acest contract. În ultima şedinţă s-a votat o ho-tărâre prin care SC Happy Serv SRL, societatea vicelui PD-L Luduş Ovidiu Petrea, a primit trans-portul în comun din oraş.

În Luduş, portocaliul Urcan face legea. De când este primar contractele pe care primăria le face sunt atri-buite în general unor firme de casă ale apropiaţilor săi. Aşa s-a întâmplat şi cu delegarea transportului în comun, care a fost atribuit, fără nicio jenă, firmei vicepreşedintelui PD-L Luduş Ovidiu Petrea. Pentru a fi sigur că va câştiga cine trebuie, la licitaţia pen-tru obţinerea acestui contract a participat o singură firmă. Edilii au făcut şi caietul de sarcini într-o formă care să permită firmei respective să participe şi să câştige licitaţia. S-au modificat condiţiile pe care tre-buiau să le îndeplinească cei care vroiau să asigure transportul luduşenilor. Astfel, vârsta autobuzelor af-late în parcul auto al firmei câştigătoare, a crescut de la 3 la 5 ani. Condiţie venită ca o mănuşă pentru SC Happy Serv. Ultima firmă care a gestionat acest ser-viciu public a fost nimeni alta decât SC Siletina Impex SRL, care din motive necunoscute nu a mai participat în acest an la licitaţie. Prietenii ştiu de ce.

Petrea cu datorii de miliardeConform bilanţului fiscal firma lui Petrea a avut în 2009 un profit net de aproximativ 4000 de lei şi o cifră de afaceri de 814 mii de lei. Asta în condiţiile în care firma are datorii de peste 700 mii de lei. Pentru SC

Happy Serv prelu-area contractului de transport local este un vis, ma ales că numărul de angajaţi declaraţi pentru anul 2009 a fost de 10 per-soane. În plus şi domeniul de activitate pare nepotrivit pentru un astfel de serviciu. Fir ma politicianului este înregistrată pentru „Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre”.

Urcan îşi modernizează biroulUn alt contract dat de primarul din Luduş unei firme de casă a fost cel de renovare al propriului birou. Pen-tru această lucrare s-au alocat nu mai puţin de 70 de mii de lei. Bani cu care în Luduş se poate cumpăra lejer un apartament cu trei camere. Bineînţeles, con-tractul a fost primit de un apropiat al edilului care se pare că a mai primit contracte de acest fel, sumele fiind mai mari.

Florin Curcan

Urcan, cel mai Happy primar de la PDL

„da, şefu’, am rezolvat transportul în comun, totul e portocaliu aşa cum aţi ordonat... Şi

gipanul ăsta am vrut să-l iau oranj, dar nu aveau pe stoc, cică mi-l schim-

bă până la alegeri!”

“Sanyi dragă, îţi mulţumesc că ai venit dar aici nu avem nicio panglică de tăiat pentru tine, că ştiu că după fizică asta e specialitatea ta de bază… oricum,

plimbarea face bine la inimă…”

Cardiologul Kikely Pal şi amicul Csegzi Sandor de la Primărie, artizani ai acţiunii „100 de metri (garduri) pentru sănătatea ta”

Neluţu Sabău şi Aurelian Băbuţan, antrenorul şi managerul unui FCM zdrobit olteneşte de experienţa lui Piţi

“Băbuţane, priveşte în sus, că de-acolo vine scăparea! asta e... am jucat

ca nişte cizme, ce dracu să facem... doar nu ne-om da demisia pentru un lejer 1-4... Stai să

vezi când o să vină meciurile complicate...”

Anul VIII, nr. 424 | 4 octombrie - 10 octombrie 2010 3Vincere aut mori

Lista respectivă – la nivel naţional, de fapt - a apărut pe unul dintre site-urile de nişă securistică săptămâna trecută. Şi primul gând a fost că e o lucrătură, cum au fost destule. Cum poţi să ai o listă cu masoni – adică nu membri Lions, Rotary… adică… masoni, din organizaţia aceea mondială, ultrasecretă, care, se spune, conduce lumea? Cum poţi să ai? Păi … de la unul dintre ei poţi să ai, dacă nu cumva eşti chiar tu, ca ziarist, mason. Dar asta e o altă poveste, ideea e că am văzut lista şi am luat-o la purecat. Pe Regiunea Masonică (oops) Centru, că… na, lista a fost făcută pe macro-regiuni şi regiuni, avem judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.Cică la nivel naţional există o reţea de peste 300 de Loje masonice, care numără în total peste 8.000 de membri. La vârf, aceştia sunt reprezentaţi de 330 de „venerabili”. Dintre aceştia, cinci sunt din judeţul Mureş: Nicolae Lazăr, Cristian Tiberiu, Alexandru Dascăl, Cos-tel Dumitru şi Octav Russu. Imediat am pus mâna pe telefon – că deh, pe lista respectivă erau şi datele de contact – să vedem cine a avut curajul să se recunoască mason. Ori să nu recunoască şi să infirme suspecta listă cu nume.

Dialogurile de mai jos au avut loc şi sunt redate aproape întocmai.

Lazăr: Nu sunt eu Lazăr!

Rep.: Bună ziua, domnule Lazăr... V-am văzut numele pe o listă a masonilor. Aveţi vreo legătură cu asta?Nicolae Lazăr: Ăăă... nu sunt dom’le Nicolae Lazăr... Aţi greşit numărul...Rep.: Aaa, mă scuzaţi... dar sunteţi 0742.044.05x?Nicolae Lazăr: Da, eu am numărul ăsta dar nu sunt cine spuneţi...Rep.: Ok, mă iertaţi... O zi bună...(După 2 minute)Nicolae Lazăr: Aloo... bună ziua...Rep.: Bună domnu’ Lazăr...Nicolae Lazăr: Păi v-am spus că...aaa, dumneavoastră sunteţi, scuze, vroiam să sun pe altcineva... la revedere...(N.r. – Nicolae Lazăr – masonul – e liderul Lojei „Schassburg”, cu numărul 263 şi la adresa lui de contact apare Asoc. Breslele Sighişorene, evident din Sighişoara, cea care a cerut re-cent Turnul Fierarilor să-şi facă acolo lăcaş

de „cultură”... Primăria lui Dăneşan ştie de-spre ce e vorba. Acuma, am o îndoială: să fie masonul Lazăr aceeaşi persoană cu omul de afaceri Lazăr, proprietarul hotelului cu nume diabolic din Daneş, ori aceeaşi persoană cu profesoru-actor care-l joacă pe Vlad Ţepeş în Cetate? Posibilă cea de-a doua variantă, dar mai probabilă prima. )

Nu e treaba nimănui...

Rep.: Bună, domnul Cristian Tiberiu?Cristian Tiberiu: Daaa...Rep.: Cum comentaţi apariţia numelui dumnevoastră pe o listă cu masoni?Cristian Tiberiu: Hmm... Ca o mare prostie... Ca orice prostie care apare în presă...Rep.: Deci nu aveţi nicio treabă cu ma-soneria?Cristian Tiberiu: Nu e treaba nimănui, nu cred că e un subiect interesant pentru cineva...Rep.: Păi dacă nu mi se părea interesant nu vă sunam...Cristian Tiberiu: Nu pot vorbi acum, pregătesc

o licitaţie, sunaţi-mă mai târziu...Rep.: Două vorbe doar... sunteţi mason, ori nu?Cristian Tiberiu: Nu comentez....(N.r. Cristian Tiberiu – masonul – e liderul Lojei „Renaşterea”, care are numărul 54. Nu a fost greu să-l identificăm în persoana acţionarului SC Mondotrade, dealer Hyundai în Mureş şi odată asistent al Guvernatorului Districtului Ro-tary 2241 – România şi Moldova şi preşedinte al Comitetului de promovare a Convenţiei Internaţionale Los Angeles iunie 2008 Rotary).

Daaa, confirm!

Rep.: Vă salut, domnule Dascăl...Alexandru Dascăl: Bună ziua...Rep.: Ştiţi... aţi apărut pe o listă a masonilor din România. Puteţi confirma? Sunteţi ma-son?Alexandru Dascăl: Daaa, confirm. Dar lucru-rile astea nu le putem vorbi prin telefon.Rep.: Spuneţi-mi măcar, ce înseamnă ma-soneria în judeţul Mureş?Alexandru Dascăl: Nu pot prin telefon. Tre-buie să ne întâlnim, să discutăm.Rep.: Pot să vă mai sun zilele viitoare, poate facem un material mai amplu?Alexandru Dascăl: Da, vă rog...(N.r. Alexandru Dascăl e liderul Lojei „Şcoala Ardeleană”, care are numărul 197. La datele de contact apare Asociaţia Culturală Şcoala Ardeleană, dar cu toţii ne-am prins că „ve-nerabilul” Dascăl e acelaşi Dascăl cu proprieta-rul aşezămintelor gastro-culturale Leo şi Dub-lin din Târgu Mureş. Bravo lui pentru hotărâtul: „Da, confirm!”

Pilula masonică de la Pfizer

Rep.: Alo, domnu’ Costel Dumitru?Costel Dumitru: Daa...Rep.: Dom’le, aveţi numele pe o listă cu ma-soni. Cum comentaţi?Costel Dumitru: Da, probabil că e o neînţelegere la mijloc...Rep.: Deci nu aveţi legături cu masoneria?Costel Dumitru: Hmm... Ar trebui să ne întâl-nim, să discutăm...Rep.: Când puteţi? Zilele următoare?Costel Dumitru: Păi staţi aşa, că momentan

sunt plecat... mai încercaţi, mai încolo...(N.r. Costel Dumitru e şeful Lojei „Al. P. Ilarian”, care are numărul 268. După adresa de mail ne-am dat seama că lucrează la compania Pfizer. După spusele unora care-l cunosc, e chiar şeful de la Pfizer.)

Ortopedul

Rep.: Bună, domnu’ Octav Russu?Octav Russu: Da, poftiţi...Rep.: Sunteţi şi dumneavoastră pe o listă a masonilor din Mureş. Cum comentaţi?Octav Russu: Nu aţi vrea să discutăm face-to-face aceste aspecte?Rep.: Cum să nu, la ce oră aţi putea să ne întâlnim?Octav Russu: Sunaţi-mă diseară, după 19.30, atunci am timp ...(După ora 19.30) Telefonul lui Octav Russu suna în gol....(N.r. Octav Russu este şeful Lojei „Petru Maior”, cu numărul 311. La datele de contact apare str. Pandurilor din Târgu Mureş. Cu destul de mare precizie- comparând numerele de tele-fon - l-am identificat pe masonul Octav Russu ca fiind una şi aceeaşi persoană cu doctorul ortoped Russu, de la UMF, Clinica de Ortopedie Târgu Mureş şi Centrul Medical Puls. Cine-s băieţii aceştia?

În concluzie... tot n-am înţeles ce e ma-soneria, dar i-am găsit pe masoni. Poate o să ne lămurească ei, atunci când vor găsi de cuviinţă. Şi mi-am adus aminte că acum vreo câteva luni, la un interviu, cineva, mare investi-tor în Dubai, mi-a spus cu mâna pe inimă că în Mureş nu există decât un mason, un doc-tor. Ei, pe această cale, o să vadă şi domnul respectiv, altfel bine informat, că pe lângă doc-tor şi-au făcut loc şi câţiva oameni de afaceri. Şi asta numai dacă vorbim de capitolul „şefi” de loje masonice. Pentru că altfel... fiecare lojă are în medie 20 şi ceva de membri, poate ceva mai puţini în provincie.. dar totuşi... Să tot fie şi în Mureş vreo 50 de masoni, la cele cinci loje, nu? Măcar 30... Şi atunci, tare suntem curioşi să aflăm ... cine sunt membrii de rând ai ma-soneriei mureşene?

Alin BOLBOS

Cei cinci care conduc Masoneria mureşeanăCe am mai putea spune nou despre masonerie, pe lângă faptul că nimeni nu ştie

foarte clar ce dracu e şi cu ce se ocupă? Ce să mai spunem, fraţilor… putem spune că avem lista alor noştri, a masonilor din Mureş. Sau mai bine zis a şefilor lor, a capilor de

lojă, a “venerabililor”, cu grad 33, pentru că aceştia contează la bază, nu? Un doctor şi patru oameni de afaceri… Hmm…

În Loja de la FCM, Alexandru Dascăl îi explică amicului său Radu Fodor cum stă treaba cu masoneria

da, măi, sunt mason… noi conducem lumea, ce vrei să fac, ăsta e destinul nostru… Să vezi tu când o să ne băgăm nasul şi în fotbal cum

o să alerge băieţii ăştia…

Octav Russu, medicul ortoped al masoneriei mureşene

4 Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

V(ă)las ... mască

Jandarmul, reprezintă, sau cel puţin aşa scrie în statut, persoana care asigură ordinea publică, menită să ne protejeze liniştea nopţii, într-un cuvânt, să ne asigure siguranţă. Nu face excepţie nici jandarmul mureşean, aşa cum e el, cu salariul ciung după întâlnirea cu coasa lui Boc. Totuşi, aleşii locali s-au gândit să le ofere ceva sarcini în plus. Începând cu această lună, jandarmii mureşeni vor fi şi controlori pe au-tobuze şi maxi-taxi în municipiul Târgu Mureş. Ce s-au gândit aleşii locali? Dacă tot au mărit preţul unei călătorii, de la 1,5 lei la 1,8 lei, poate şi cei care se vor gândi să circule fără bilet se vor înmulţi, şi atunci bravii jandarmi vor deveni operativi. Ca setul de măsuri să fie complet, au fost mărite şi amenzile pentru cei care mai fentează faza cu biletul. Dacă vor fi depistaţi de purtătorii de haine albastre, ei vor fi taxaţi cu amenzi de la 500-1000 de lei. Tarifele sunt făcute, oameni care să vegheze un transport în comun regulamentar avem, mai rămâne doar să ne lăsăm controlaţi de jandarmi pe mijloacele de transport. Nu ştim cât de tare s-a supărat şeful statului pe cei din Ministerul

Administraţiei şi Internelor, sau dacă le-a pus vreo pilă să ajungă controlori pe maxi-taxi, dar situaţia e de-a dreptul jenantă. Cum suporterii FCM Târgu Mureş nu prea fac rău nimănui, iar ispravele de arme nu se mai dau cu infractori periculoşi, ci mai degrabă cu ceva pet-uri la vreo acţiune de ecologizare, atunci transferul pe liniile de transport în comun pare să fie o măsură logică. Dar oare cum ar percepe o asemnea măsură Alexandru Ioan Cuza, cel care a pus bazele jandarmeriei, văzând acum că subordonaţii statului sunt puşi să vegheze duşmanul de clasă care atentează la siguranţa statală circulând fără bilet? Multe s-au schim-bat în ultima vreme… De la bătăliile cu minerii, sau cu alte categorii de nemulţumiţi, jandarmii sunt acum nevoiţi să schimbe registrul. De la bastonul şi gazele lacrimogene, la capsatorul de bilete şi amenzi. Ciudate vremuri mai trăim, dacă am ajuns ca jandarmii să ne întrebe de bilet pe autobuz. Jacques Clouseau şi Luis de Funes cu gaşca lor pot să stea liniştiţi, confraţii lor mureşeni veghează, şi veghează bine.

Jandarmul la taxare!

Jandarmii se transformă în controlori de bilete

Şedinţa de consiliu de săptămâna trecută a avut multe puncte interesante pe ordinea de zi. Se scumpeau biletele de transport în comun, se predau centralele Energomur. Toţi ochii au fost aţintiţi asupra acestor aspecte importante pen-tru oraş. Aleşii s-au certat, au dat declaraţii presei cu alte cuvinte şi-au făcut treaba obişnuită. Aşa că nimeni nu a apu-cat să observe două proiecte de hotărâre ce vizau interesele unei persoane cunoscute din oraş. Pe care consilierii le-au aprobat în unanimitate fără nicio luare de poziţie. La ambele a existat o singură abţinere, cea a social-democratului Florin Vlas, care a fost şi iniţiatorul lor. Intrare după modelul de la Concordia Toţi cei care au trecut prin zona centrală au putut să ob-serve lucrările de modernizare făcute hotelului Transilvania care aparţine de concernul Voiajor patronat de Vlas. Pentru a-şi finaliza investiţia, omul de afaceri mai avea nevoie de aprobarea edililor în ceea ce priveşte modificarea intrărilor în respectiva clădire. Aşa că a cerut concesionarea a 39 mp în faţa hotelului pentru amenajarea unei platforme de in-trare. Preţul a fost stabilit la 1188 euro pe an, adică 30 de euro pe metrul pătrat. Sumă acceptabilă având în vedere zona în cauză. Aşa Vlas poate concura şi la intrare cu veci-

nii de la Concordia. În al doilea rând consilierul local avea nevoie de curtea din spatele hotelului pentru a asigura o parcare pentru maşinile proprii şi furnizori. Aşa că a făcut o a doua hotărâre prin care terenul respectiv de 150 mp, af-lat momentan în domeniul public al municipiului, era trans-format în parcare pentru riverani. Care şi în acest moment îl folosesc în aceleaşi scopuri. Pentru a nu părea un favor proiectul de hotărâre a fost intitulat pompos „hotărârea privind aprobarea concesionării prin licitaţie publică în sco-poul amenajării unei parcări pentru riverani, a terenului în suprafaţă de 150 mp aparţinând domeniului public al Muni-cipiului Tîrgu-Mureş, studiului de oportunitate, a caietului de sarcini a comisiei de licitaţie şi membrilor înlocuitori”. Fără a se menţiona solicitantul cu nume şi prenume. În expune-rea de motive se menţionează şi faptul că iniţiativa aparţine unuia dintre riverani, care reclamă lipsa locurilor de parcare din zona centrală. Aşa că autorităţile locale vor organiza o licitaţie cu preţ de pornire 4620 euro/an adică 30 de euro mp/an. La care ştim deja cine va participa. Şi va câştiga. Doar investiţiile în municipiu trebuie susţinute, nu-i aşa?

Sorin Florea

Proiectele lui Vlas trec „unse” prin CL Tîrgu MureşToţi cei care au avut nevoie de o hotărâre de Consiliu Local ştiu că este o încercare des-tul de dificilă pentru oricine. Mai ales dacă nu ai vreo „pârgie” care să facă lucrurile să meargă mai uşor. Aşa că mulţi tîrgumureşeni au aşteptat luni bune pentru a primi apro-barea unei construcţii sau a unei concesiuni din partea aleşilor locali. Acest lucru nu se aplică tuturor. De exemplu consilierului local PSD, omul de afaceri Florin Vlas i se aprobă orice în unanimitate. A avut nevoie de concesiunea trotuarului din faţa noului său hotel renovat din centru şi o parcare pentru intrarea din spate. Şi le-a primit imediat.

„Până peste 7 ani, când o să am hotel în

Dubai, mi-am căutat şi eu unul mai aproape de casă,

adică fix în centrul Târgu Mureşului!”.

Festivităţile SMURD au adunat pe scenă personaje prefecte şi mai puţin prefecte din istoria contemporană a Mureşului

Subprefectul Barczi Gyozo şi Reghina Fărcaş de la AJOFM, o discuţie bărbătească despre piaţa de gros a muncii

„Sunt toţi? Da? Deci atâţia prefecţi a avut

Mureşul în 20 de ani? Vai de mine, păi dacă şi la SMURD erau şapte şefi până acum nu ajungeam

unde am ajuns...”

“Domnu’ subprefect, şomajul a ajuns la cote atât de îngrijorătoare încât

mi-e frică deja să nu dea pe din-afara sediului AJOFM şi să ajungă la

populaţie... Că atunci e vai de noi...”

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010 5Gura lumii-i slobodă

Cine spune că în judeţul Mureş nu se face agricultură se înşeală. Se face agricultură şi mulţi fermieri muncesc pe ascuns, de frică să nu-i vadă lumea, că doar e ruşine că munceşti în zilele noastre. Nu mai înţelegeţi nimic, nu-i aşa? Vorbesc de fapt despre un grup de altfel de fermieri, care s-au decis să crească nişte plante de succes în întreaga lume, legale în unele ţări, plante care mai şi trimit oamenii în extaz. Şi da, s-au ferit, dar s-au ferit de ochii lumii nu pentru că le era ruşine, ci pentru că ceea ce cultivau ei acolo este puţin interzis prin lege în Românika, mai exact canabis.Totul a pornit de la Mediaş unde procurorii DIICOT au descoperit o reţea de crimă organizată care funcţiona după nişte principii paramilitare. Cel puţin aşa susţin an-chetatorii. După 20 de percheziţii la nişte domicilii, pro-curorii au confiscat un adevărat arsenal: grenade, pisto-ale şi revolvere, dar şi sute de cartuşe. Procurorii DIICOT ştiau din surse sigure că mai mulţi medieşeni cultivau, comercializau, preparau cantităţi mari de canabis. În urma unor descinderi în Mediaş şi în unele localităţi din jur, poliţiştii au reţinut 16 persoane. Pe lângă arsenalul prezentat mai sus, poliţiştii au mai găsit haşis, instru-mente de cântărire şi porţionare precum şi instalaţii ar-tizanale de creştere artificială a plantelor mult îndrăgite de iubitorii de senzaţii tari.Implicat în această activitate, după spusele poliţiştilor este Horaţiu Potra, asociat cu şeful grupării destructu-rate de poliţişti, despre care s-a mai spus că a luptat în legiunea străină şi că a instruit militari şi trupe rebele în Africa. După informaţiile primite de la anchetatori se pare că Potra este specializat în operaţiuni contrainfor-mative şi a condus dispozitivul de securitate al emirului din Quatar. Ferma despre care vă vorbeam se află în localitatea mureşeană Zagăr, iar oamenii de aici spun că proprietarul, Horaţiu Potra, este un om cumsecade. Ştiau despre el că este din Mediaş, însă nu-l vedeau prea des prin localitatea lor. Nici paznicul de la fermă nu ştie nimic despre existenţa vreunei plantaţii de canabis. La descinderile de săptămâna trecută a participat şi pri-marul din Zagăr, însă acestuia poliţiştii nu i-au permis să intre decât până la birouri. Poliţiştii şi procurorii vor cer-ceta probele apoi vor stabili dacă în ferma de la Zagăr au fost plantaţii de cannabis.Şi toate astea în contextul în care etnobotanicele fac ra-vagii printre tinerii noştri iar Guvernul freacă... menta... ca să nu vorbim de altă buruiană. Sunt deja voci ale părinţilor care ar prefera legalizarea marijuanei, mult mai puţin dăunătoare decât substanţele etnobotanice.

Urmărire la Amsterdam

Agricultura, salvarea prin cannabis

Hoţi de camere....prin cimitireHoţii din Tîrgu Mureş nu mai au stare. S-au săturat de spart maşini sau apartamente şi s-au îndreptat către victime mai sigure. Aşa că au în-ceput să jefuiască cimitirile şi mormintele târgumureşenilor. După mai multe astfel de cazuri, cei de la administraţia cimitirelor s-au hotărât să ia măsuri. Aşa că au amplasat camere de luat vederi pentru ai prinde pe făptaşi. Totul a mers conform planului până cât hoţii au de-scoperit aparatele. Şi s-au hotărât că locul lor nu este printre cei morţi. Paznicii locurilor de veci s-au trezit astfel fără camerele de luat vederi care trebuiau să ajute la prinderea hoţilor. Şi cu paguba aparatelor plătite din bani publici. Şi nu prea pot face ceva mai ales că numărul celor care se ocupă cu paza cimitirelor a fost redus la jumătate de măsurile de disponibilizare luate de administraţia locală. Iar poliţiştii se ocupă mai mult de greve decât de prinderea infractorilor. Un alt furt interesant s-a petrecut în Cetatea Medievală din Tîrgu Mureş de unde s-a şterpelit cuprul din rama unui tablou. Pentru jefuitori nu a contat valoarea artistică a obiectului. S-au mulţumit cu cele câteva zeci de lei pe care îi obţin din vânzarea metalului.

Maior vs. Energomur şi jocul dea şoarecele şi pisicaBuba neagră a administraţiei locale târgumureşene s-a mai spart o dată. Deşi o parte dintre centralele de cartier au fost concesio-nate unei firme din Ungaria, nimeni nu îşi doreşte responsabili-tatea predării lor. Pentru că nimeni nu ştie în ce stadiu se află aparatura Energomur. Dacă viceprimarul Claudiu Maior ameninţa cu retragerea din comisia de predare dacă directoarea Andreea Bauer nu participă şi ea, consilierii locali UDMR Molnar Gabor, Kolozsvari Zoltan sau Torzsok Sandor se consideră în stare de in-compatibilitate. Pentru că în opinia lor, cei care vor participa la respectiva înţelegere nu trebuie să aibă legături cu Energomurul. Fiind evident o incompatibilitatea datorită concurenţei existente între furnizorul local de energie termică şi firma ungară. Nouă ni se pare că fiecare vrea să arunce pisica în curtea vecinului. Pentru că există nereguli între aparaturile existente pe hârtie în inventarul real al Energomur. Aşa că nimeni nu vrea să fie prezent în momen-tul în care se vor descoperi aceste lucruri.

Dobre non-ministru din umbră

Deputatul Ciprian Dobre nu mai poate de supărare. După ce a devenit un fel de portavoce a partidului în talk-show-urile televiziunilor de par-tid de la Bucureşti şi munceşte cu spor la crearea de noi moţiuni de cenzuri şi alte modalităţi de sab-otare a actualei guvernări, nu s-a regăsit în gu-vernul din umbră al liberalilor. A rămas pe alături împreună cu alţi importanţi lideri PNL, cum ar fi Varujan Vosganian sau Relu Fenechiu. Politrucii liberali i-au reproşat lui Antonescu că a promovat tehnocraţi necunoscuţi în guvernul alternativ fără a ţine cont de elementele electorale. Şi uite aşa visul lui Dobre de a fi următorul posibil ministru al justiţiei s-au spulberat. Aşa că va trebui să-şi calmeze dorinţa de mărire şi să se mulţumească cu statutul de parlamentar. Şi să revină cu ochii pe Mureş, poate pe Consiliul Judeţean, dacă amicul Poruţiu se hotărăşte pentru Primărie.

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 20106Aromă de ceai de mentă

Lumea medicală mureşeană a fost destul de prinsă în ultimele zile. Din-colo de cotidianul Zi de zi care a re-flectat profesionist aniversarea a 20 de ani de SMURD, nu am prea văzut jurnalişti care să scrie negru pe alb că preşedintele Traian Băsescu a folosit participarea ministrului Vasile Blaga la Târgu Mureş, la invitaţia lui Raed Arafat, ca pretext în a-i cere demisia. Că din cauza derapajului, zic ei, a demonstraţiei din faţa Cotrocenilor unde „Ieşi afară javră ordinară” au fost certitudini strigate din suflet, că din cauza neprezentării demisiilor de către şefii de arme, de fapt ai Poliţiei şi Jandarmeriei şi „Doi ş-un sfert”, zic alţii, clar ca bună ziua e că la întrebările despre starea de sănătate la manifestările SMURD, Vasile Blaga, poreclit Buldogul, n-a zis nici pâs. Raed a mai pus o piatră la temelie pentru soclul statuii. Parcă a fost ieri şi nimeni nu îşi mai aduce aminte de Blaga. Memoria scurtă a poporului... Dacă SMURD nu ar fi existat, Buldogul ar fi azi la Interne.

Şi printre aniversări trebuie să menţionăm şi pensionarea de la UMF a profesorilor: Radu Deac de la Dis-ciplina de Semiologie Chirurgicală, Yung Stefan Janos de la Anatomie patologică şi Ioan Nicolaescu de la disciplina Biofizică.

Cum cei trei profesori ajunşi la vârsta senectuţii şi a predării mandatului universitar erau membrii ai Consili-ului Profesoral şi ai Senatului au fost desemnaţi alţi dascăli în Senatul UMF. Respectiv doctorii Mihaela Opriş, Dobru şi Szatmary Szabolcs. Pleacă o lume, vine o nouă lume. Cum pro-fesorul Radu Deac este extrem de activ şi la clinici ori spitale private deocamdată în ţară, să vedem acum când este liber să îşi ofere experienţa vastă pentru cetate, dacă şi care va fi primul partid politic care îl va oferta

pentru alegerile locale din 2012. Con-silier local sau judeţean dle Deac!

În urma demisiei de azi vară a decan-ului Dan Dobreanu de la Medicină Generală a fost ales decan fostul pro-decan Leonard Azanfirei. Profesorul Azanfirei a lucrat şi în clinica Anestezie Terapie Intensivă, sub conducerea doctorului Ruxandra Copotoiu. În locul profesorului Azanfirei a fost ales prodecan doctoriţa Mihaela Opriş de la Clinica de Cardiologie din IUBCVT. Interesante schimbări mai ales prin prisma viitoarelor alegeri pentru şefia UMF Târgu Mures de peste doi ani.... Klara Brânzaniuc ştie mai multe.

Bun e şi netul ăsta la o serie de documentări. Consilierul ministru-lui Cseke Attila de la Sănătate, me-dicul urolog Vass Levente, a reuşit să intre în vizorul departamentului sănătate de la ZMS după ce l-am descoperit din nou studinte, vorba lui Francois Villon. Şeful Consiliului de Administraţie al celor trei unităţi spitaliceşti de sub comanda Consili-ului Judeţean, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Târnăveni, şi preven-toriul TBC Gorneşti, se specializează doar în oraşe europene multicultura-le. Târgu Mureş facultatea, Budapesta masterat, Sibiu al doilea rezidenţiat. La UMF Sibiu, Vass este rezident cu plată la specializarea Management şi Sănătate Publică. Cred că va trebui să facă o serie de diligenţe pentru a-şi asigura prezenţa la Lucian Blaga pen-tru stagii. Dar vorba liceanului, când directorul şcolii, Cseke, poate vorbi cu domnul diriginte, parcă mai iese de o scutire la stagiile obligatorii. Oricum, apreciem dorinţa de înţelepciune a dlui Vass.

Doctorul Silviu Morariu nu lasă spaţiul de exprimare politico medical liber, chiar dacă Cseke şi cei ai doamnei Konrad manager i-au operat cel mai

tare numărul de paturi de la clinica de Dermatologie, unde s-a reîntors după mandatele consecutive la Direcţia de Sănătate şi Spitalul Judeţean. Aprig şi degrabă vărsătoriu de cuvinte bine alese din repertoriul patriotismului conservator şi mai ales într-un mono-log cu ministrul de Oradea, Morariu a lucrat la un amplu plan de desfiinţare a portocaliilor verzi şi a oferit în cali-tate de şef al Departamentului de Sănătate de la PC argumentele me-nite a dărâma ministeriatul UDMR. Cum oamenii noului preşedinte PC au negociat moţiunea de cenzură cu PSD, lucrarea medicului dermatolog a fost folosită ca bază de redactare a moţiunii antiCseke, dar fără a fi citate sursele, aşa cum de altfel se practică şi la case mai mari şi se numeşte pla-giat.

Prietenii de la Bucureşti ai lui Florin Buicu care continuau să lucreze la Strategia pe Sănătate a PSD, ale cărei baze au fost puse la întâlnirea de la Târgu Mureş, în speţă preşedintele Florian Popa nu a mai apucat să vadă şi varianta foştilor colegi de coaliţie conservatori, deorece degrabă aran-jeorul de implanturi dentare Nicu Bănicioiu, dat viitor ministru so-cial democrat, a reuşit un placaj la documentul Morariu PC şi, aşa cum a avansat de la TDL în camarila lui Victor Ponta, fără a buchisi pe înde-lete Strategia PSD, a depus în Parla-ment moţiunea mai mult cu grijă la înălţimea mărimii sale şi la cum dă pe cameră la tv, decât la consistenţa ata-curilor la ministeriatul celui mai bo-gat ministru la rectificarea bugetară. Şi uite aşa povestea Sănătăţii de la Mureş pe Dâmboviţa continuă în mandatul actual. Şi se pregăteşte te-meinic pentru cel ce va să vină.

Cronicarul Ureche din Clinica lui Hypocrat

Coktail din plante medicinale: Arafat, Deac, Azanfirei, Vass, Morariu şi Buicu

- Blaga defila la SMURD, când poliţiştii strigau: Ieşi afară javră ordinară. - Profesorul Radu Deac are toate şansele să candideze la localele din 2012.

- Preorectorul Klara Brânzaniuc şi mutările pe tabla de şah a alegerilor din UMF. - Vass Levente e rezident de anul I la UMF Sibiu unde se specializează în Management şi Sănătate Publică.

- Nicu Bănicioiu, ministrul pesediştilor pe Sănătate, îi fură Programul pe Sănătate realizat de Silviu Morariu de la PC, via Florin Buicu – Florian Popa de la PSD.

Ioan Mocean, primarul liberal de Sărmaşu, pune de-o alianţă cu prietenii din UDMR şi mai ales din afara ei...

Florin Vlas, dezamăgit pe bună dreptate de prestaţia FCM în faţa Ştiinţei lui Piţi

Domnu’ doctor... era să vă con-fund cu Ilie Năstase, cu pleata asta... Păi n-are rost să mai dis-cutăm de candidatura la Pri-mărie, când dvs. văd că aveţi şanse mari la Mister România...

Măi, de câte ori vin la meci ai noştri pierd... Am ajuns să cred că le port ghini-on, deşi am ascultat-o şi pe Netty Sandu, la horoscop...mi-am pus chiloţii pe dos... nu părea chiar aşa dezastru ziua asta...

Raed Arafat

Radu Deac

Silviu Morariu

Florin Buicu

Vass Levente

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010 7Loţi cu ţoagla face naveta

Reporter: Nu vreţi parcare subterană în centru. De ce?Borbely Laszlo: Eu nu văd acum nicio posibilitate de a închide centrul total pentru mai mult timp. Peste tot în lume se face un garaj subteran care costă mult, numai dacă nu sunt alte posibilităţi. Eu ştiu că există în spatele Teatrului Naţional sau în spatele Palatului Culturii unele zone în care poţi să mergi pe verticală, cu cheltuieli minime unde se poate rezolva problema în condiţii civilizate. De exemplu am auzit că parcarea subterană de sub Mall nu este folosită la capacitate maximă. Deci avem o parcare subterană la câţiva metri de centru. Eu zic să-i obligăm cumva pe şoferi să se îndrepte spre această parcare. Să nu uităm că în centru sunt clădiri vechi, monumente istorice care ar fi afectate de asemenea lucrări. Eu cred că din nou Primăria şi-a depăşit atribuţiile. Hotărârea de consiliu a vorbit despre diferite variante care să se ia în considerare, nu despre una pen-tru care să se cheltuie bani publici în acest stadiu. Mă gândesc să modificăm legislaţia pentru ca să evităm posibilitatea unei administraţii locale să înceapă un proiect fără o hotărâre clară de Consiliu Local.

Rep.: Vorbiţi des de Energomur. Că vinovaţii sunt Primăria şi Consiliul Local. Omiteţi să spuneţi că până anul trecut UDMR a avut majoritate şi mai mulţi viceprimari?B.L.: Eu vorbesc despre toţi care au fost. Să fie clar. Dar pro-blemele mari au apărut anul trecut şi acesta. Nu îmi place când cineva vrea să se absolve de răspundere. Energomur a făcut rapoarte de activitate trimestriale, cei din consiliu numesc reprezentanţi în consiliu de administraţie. Atunci cine e vino-vatul? Şi în legătură cu debranşările trebuia făcut un studiu, tre-buia făcut o altfel de relaţie între consumator şi Energomur. Dar nu aşa să acumulezi datorii, să nu ai nicio concepţie coerentă şi să dai un astfel de mesaj păgubos şi toxic cu aceste centrale de apartament. Acum oamenii stau luni de zile cu aprobările pentru aceste centrale pentru că s-a creat o isterie, intrăm în iarnă şi nu este nicio concepţie clară ce se va face. Eu sunt de acord să vină cineva să investească în parte. Dar să faci aceste lucruri din timp, înainte de a porni încălzirea. Aşa toată lumea ştie la ce să se aştepte.

Rep.: Primăria a spus că nu sunt bani pentru datoriile Ener-gomur. Dar sunt bani pentru sport.B.L.: Eu de aceea insist cu această întâlnire cu cei de la Primărie şi Consiliu Local pentru ca să ne prezinte un buget, o strategie bugetară în care la începutul anului să se stabilească cheltuie-lile. Nu să faci împrumuturi pentru apartamente de lux. Acum probabil s-au speriat dar noi le-am spus de la început că de pe piaţă poţi să iei apartamente la jumătate de preţ. Trebuie să analizezi ce buget ai, ce poţi să dai ce nu poţi să dai. Eu nu sunt împotriva sprijinirii unei echipe de fotbal, baschet, sau alte spor-turi. Şi alte consiliii sprijină sporturile. Mărimea sprijinului este de discutat. Eu chiar mă minunez că echipa rezistă în Divizia A. Dacă nu ai un sponsor privat puternic nu ai cum să rezişti acolo. Cred că aceasta este problema echipei, se chinuie, dar nu au un finanţator. Consiliul trebuie să aibă doar o parte din cheltuieli.

Rep.: De ce vreţi să vă întâlniţi cu Florea şi Maior dacă au

declarat recent că vor să desfiinţeze alianţa PDL-UDMR din judeţ?B.L.: Nu are nicio legătură scrisoarea mea şi a colegilor mei din Parlament cu alianţele politice. Alianţa puteam să o discutăm în altă parte. Nu merge nici în opinia mea. Aici e vorba de Târgu Mureş, de deputaţii şi senatorii târgumureşeni. După părerea mea ar trebui să ne întâlnim semestrial cu autorităţile locale. După ce anul trecut am încercat şi pur şi simplu a fost o sfidare din partea executivului şi a unor consilieri am revenit acum. Încercăm din nou, ca la loz în plic. Acum depinde de ei. Eu nu înţeleg! Acum totuşi au oameni puternici la Bucureşti care vin din Mureş. De ce nu profită de treaba asta? Uite în legătură cu stadionul, m-a sunat viceprimarul, vicepremierul Marko Bela a semnat imediat hotărârea, nu a fost niciun fel de reţinere.

Rep.: Cât mai stă UDMR la guvernare?B.L.: Nu ştiu cât mai stă. Deocamdată cel mai păgubos ar fi să ieşim acum. Sunt câteva lucruri care trebuie făcute, legi, decizii de relansare economică. Eliminarea unor greşeli. Acum despre asta este vorba.

Rep.: Ce a introdus UDMR în legea educaţiei? Rezolvaţi vreo doleanţă mai veche?B.L.: Noi am avut două trei puncte acolo cu istoria şi geografia în limba maternă, cu descentralizarea care era şi în legea veche dar nu era completă. Nu sunt lucruri spectaculoase. Ceea ce nu se vorbeşte este descentralizarea reală. Să nu depindă complet de Bucureşti tot ce se decide în şcoli. Cred că dinadins nu se vorbeşte de treaba asta. Dacă se adoptă această lege va fi o astfel de descentralizare.

Rep.: Unii politicieni locali vorbesc de o privatizare şi maghiarizare a pădurilor mureşene. Cum stă treaba prin codri?B.L.: E râsul lumii că se spune acest lucru. Eu am preluat pădurile dar nu am niciun un fel de legătură cu subiectul. Acolo unde e lege nu-i tocmeală. Acolo unde este vorba de retrocedări, de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile nu ai ce să faci chiar dacă ai o opinie personală. În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră dacă există o economie de piaţă cel care are cel mai bun proiect câştigă, este vorba de administrare nu de privatizare. Am demonstrat prin cifrele prezentate că a fost chiar o decizie bună. Nu este vorba de altă problemă, nu are o conotaţie etnică cu acest contract.

Rep.: Veţi sprijini cea dea doua încercare de suspendare a preşedintelui?B.L.: Dacă vreţi punctul meu de vedere eu nici în 2007 nu am fost de acord cu suspendare. Colegii din UDMR ştiu acest lucru. Din păcate s-a dovedit că aveam dreptate. Nu se impunea atunci acest lucru. Se impunea la nivelul guvernului, o nouă coaliţie, ceva. Nici acum după părerea mea. Dacă nu suntem de acord cu unele puncte de vedere ale preşedintelui nu înseamnă că tre-buie să îl suspenzi. În momentul de faţă chiar dacă preşedintele are o influenţă asupra premierului sau a guvernului, asta e ceva. În ceea ce priveşte fondul problemei, opoziţia trebuie să

aibă ceva cu guvernul. Dacă ei consideră că guvernul nu-şi face treaba el trebuie schimbat. Deocamdată această coaliţie trebuie să ducă aceste măsuri cel puţin în acest an până la capăt. Altfel ne ducem de râpă cu toţii.

Rep.: Despre demisia lui Blaga. Sunteţi prieten cu el. Care sunt substraturile acolo?B.L.: Nu are nicio legătură prietenia mea cu faptul că eu cred că această demisie nu se impune. Demisia este o pierdere pen-tru Guvern, a fost unul dintre cei mai buni miniştri. Ceea ce s-a întâmplat a fost că un sindicat care are dreptul să protesteze, cu unele excese, s-a dus până la Cotroceni. Atât şi nimic mai mult. Nu trebuia să se ajungă aici.

Rep.: S-a dorit plecarea lui din guvern?B.L.: Nu ştiu. S-ar putea ca unii să vrea plecarea lui. E o problemă internă a PD-L. Totuşi pe noi ne îngrijorează ce se petrece în acest partid pentru că au schimbat şapte miniştri, mai mult de jumătate, într-o lună de zile.

Rep.: Mai candidaţi la Primăria Tîrgu Mureş?B.L.: Nu am luat niciun fel de decizie în acest sens. În momen-tul de faţă nu am niciun chef să candidez pentru că văd ce se întâmplă la nivelul oraşului. Văd că din păcate în loc să construim dărâmăm uneori. Chiar dacă nu îmi place ceea ce se întâmplă nu ştiu în 2012 ce va mai râmâne din ce a fost. Momentan nu am niciun gând în acest sens. Oricum decizia o să se ia când se va discuta în UDMR.

A consemnat Ionel ALBU

Borbely: „Nu am niciun chef să candidez la Primărie”Revine săptămânal în oraşul de baştină. Chiar dacă are treabă mai mult pe la Bucureşti. Unii zic că privatizează pădurile mureşene. Critică întru-na autorităţile locale. Deşi partidul său e reprezentat puternic în Consi-liul Local. Se înţelege cu Boc şi Blaga nu prea îl înghite pe Florea. Nu vrea suspendarea lui Băsescu. Şi nu mai vrea la primărie. Momentan.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, plecat într-o cursă istovitoare cu semicursa Guvernului

„No bune ziua... aici e Târgu Mureşul? Că vin

de departe, de la Bucureşti, să mă gândesc dacă vreau să candidez la primăria

voastră... Apoi la cum arată oraşul, nu prea ştiu dacă mai e ceva de făcut...”

8 Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

Nu tot ce zboară e avion

Da, nu-mi place pentru că şi din cauza lui Aero-portul Transilvania e acolo unde e, când putea fi acolo unde putea fi... Dar îmi place că deşi pare că doarme, Ştefan Runcan are un ochi, cel puţin, vigilent. Iar propunerea de asociere din partea Clujului a privit-o circumspect de la început. A fost singurul care a văzut dincolo de oferta judeţului vecin. Ce vor ăştia, de fapt? Ce ar avea de câştigat? Şi a reacţionat... Pe faţă negociază cu Clujul, pe din dos produce un studiu de dezvoltare a Aeroportului pe cont propriu. Care arată superb pe hârtie, să recunoaştem... Iar vorbeşte Runcan... avioane?

A reacţionat. Mai întâi cu voce înceată, lângă poala lui Lokodi, explicându-i doamnei de la CJ ce va însemna asocierea cu Clujul. Apoi, prin comunicate de presă din ce în ce mai insistente explicând avantajele Aeroportului Transilvania, proiectele depuse pentru finanţare, investiţiile de până acum. Săptămâna trecută, cu voce de bariton, Runcan a ieşit cu un proiect care ar putea arunca în aer aşa-zisa înţelegere verbală cu Clujul. Într-un cadru... să-i spunem universi-tar, la Biblioteca Universităţii Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş, a avut loc dezbaterea pe marginea studiului de cercetare cu tema: „Al-ternative de optimizare şi eficientizare a Aero-portului Transilvania Târgu Mureş”, realizat de Colectivul de cercetare, condus de Conf. univ. dr. Mircea Simionescu. Şi plătit, subînţeleg eu, de Aeroportul Transilvania. Potrivit studiului respectiv, care nu pomeneşte nimic de vreo asociere cu Clujul, Aeroportul Transilvania are toate şansele să crească şi să umble în picio-are fără ajutorul Consiliului Judeţean, princi-palul finanţator de până acum. Ba chiar vrea să obţină un profit de aproximativ 1 milion de lei/an. Viitoarea platformă multinodală va aduce investiţii, pasageri, dezvoltarea infrastructu-rii... Cică studiul ăsta „se vrea un instrument de bază în evaluările atuurilor din mâinile Con-silierilor Judeţeni Mures, în scopul vădit de a stabili cele mai eficiente forme de relansare economică regională, prin utilizarea aeropor-tului mureşan ca şi catalizator.” Adicătelea, să se gândească bine consilierii judeţeni înainte să voteze ori formă de colaborare cu Clujul şi

să ţină seama de posibilităţile de dezvoltare ale Aeroportului pe cont propriu.

2011 – anul profitului la „Transilvania”?Buun. Ce spune studiul respectiv? Păi să încercăm să-l explicăm. După o prezentare succintă a Aeroportului, a investiţiilor din ul-timii ani şi a eficienţei utilizării fondurilor de la CJ Mureş, autorii intră curajos în strategii. De la 85.000 de pasageri/an în 2009 şi 2010, „Tran-silvania” îşi propune să crească la 350.000 de pasageri în 2011. Adică de peste 4 ori. În aceste condiţii, clar că şi veniturile proprii vor fi de 4 ori mai mari, de la 2 milioane lei la 8,45 milio-ane lei, iar profitul se va apropia ameninţător de 1 milion de lei, chiar în condiţiile renunţării la subvenţia Consiliului Judeţean. Bun, dar care ar fi modurile de realizare ale acestor cifre? Re-alizatorii studiului avansează ca primă condiţie relocarea bazei Wizzair de la Cluj la Târgu Mureş. Boom! Recuperarea celor de la Wizzair, pe care ni i-a „furat” Clujul prin 2007, ar însem-na o adevărată lovitură pentru echipa condusă de Alin Tişe în judeţul vecin. Cu siguranţă că ar însemna ruperea dialogului cu Clujul, stoparea oricărei colaborări între cele două aeroporturi. Prin ce mijloace ar putea fi convinşi cei de la Wizzair să renunţe la Cluj şi să vină încoace? De ce ar face asta? Studiul menţionează câteva argumente: negocierea directă dintre operator şi reprezentanţii proprietarului aeroportului; CJ Mureş, prin Asociaţia Judeţeană de Turism, asigură acel controversat suport comercial de circa 68.000 euro/an; reducerea taxelor şi tarifelor de aeroport; mărirea accesibilităţii la aeroport pe cale rutieră şi ferată; dezvoltarea bazei tehnice aeroportuare; strategie comună de creştere trafic aerian. La toate astea, Wiz-zair ar trebui să sară-n sus şi să lase în urmă Clujul, cu al lui potenţial, şi să se mute în Mureş... Greu de crezut, dar nu imposibil. Dacă există cumva negocieri discrete între Wizzair şi reprezentanţii Aeroportului Transilvania? Ha? Dacă există? Altfel cum au putut da publicităţii un studiu – făcut de nişte universitari – care să menţioneze clar numele companiei care este dorită la Mureş şi metodele de a o aduce aici?

Ce vor zice cei de la Wizzair dacă nu au ştiut despre acest studiu? Nu prea se face acest lucru, dacă nu există elemente concrete. Ori vorbim de neprofesionalism.

Unde ne face Runcan să visăm?Bun, dar cică, pe lângă relocarea Wizzair de la Cluj la Târgu Mureş, Aeroportul Transilvania ar putea câştiga şi prin atragerea de noi operatori aerieni, cu care ne tot ameninţă Ştefan Run-can de la începutul anului. Şi băgăm mâna-n foc că operatorii menţionaţi în studiu sunt în mare parte chiar cei cu care Runcan a nego-ciat de zor şi nu a finalizat nimic până acum. Dacă studiul respectiv, prin absurd ar fi pus în realitate, în scurt timp am putea avea 3 zboruri pe săptămână la Dublin (Irlanda) cu Airlingus, 6 zboruri/săptămână la Timişoara, unul la Kiev şi 2 la Burgas cu Carpatair, 1 zbor/săptămână la Billund şi Copenhaga cu Cimber Air, 2 zboruri/săptămână la Leeds cu Jet 2, 7 la Budapesta cu Malev, 3 la Tel Aviv şi 3 la Istanbul cu Ro-mavia, 3 la Bari şi 3 la Bologna cu Ryanair, 6 la Bucureşti cu Tarom, 3 la Budapesta şi 2 la

Dusseldorff cu Wizzair. Auleu... Unde faceţi vacanţa vara viitoare?

Cheia e la Consiliul JudeţeanÎn finalul studiului e menţionat faptul că atin-gerea cifrei de 350.000 de pasageri/an nu creşte cheltuielile cu infrastructura, dotările şi personalul. Dimpotrivă, acoperă cheltuielile şi lasă un profit de aproape 1 milion de lei/an. Ultima propoziţie e chiar interesantă: „Este ne-voie doar de voinţa Consiliului Judeţean Mureş ca în calitate de proprietar al Aeroportului să se realizeze planul propus.” Foarte simplu, spun autorii studiului tocmiţi de Runcan. Dar aproape imposibil, am adăuga noi. Că dacă ar fi fost aşa de simplu, şi totul depindea de cei 68.000 de euro... toate astea se întâmplau de mult. Ce sunt 68.000 de euro pentru bugetul Consiliului Judeţean? Sau al Aeroportului? Şi totuşi, ce încearcă să ne explice Runcan? Alo, doamna Lokodi? Alo, Clujul?

Alin BOLBOS

Recuperarea Wizzair-ului şi zborul pe Lună. Pardon, pe zi...Dincolo de negocierile oficiale cu Clujul, Ştefan Runcan a pus la cale un Plan „B”, care de fapt e „A”...

Ştefan Runcan îşi prezintă una dintre strategiile secrete pentru dezvoltarea Aeroportului “Transilvania”

…iar cu plecare din Vidrasău, cu pauză de ţigară în Dusseldorf, Londra şi Dublin, plus o baie scurtă în Oceanul Atlantic, în câteva ore poţi fi liniştit la New York dacă îţi dau ăia voie să aterizezi…

9Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

Şi dă-i şi luptă cu evaziunea!

În proiectul de lege propus pentru acest lu-cru, apare o primă regulă, aparent banală, cum că, această impozitare se aplică in-diferent dacă beneficiarul este persoană juridică sau fizică. Mai mult decât atât, zil-ierul, trebuie să deţină un carnet, bineînţeles, tot de zilier, eliberat de primăria de care aparţine, iar cel care îl plăteşte, trebuie să achite în avans la primărie un impozit pe ve-nit aferent sumei pe care o va plăti pentru munca necalificată. În cazul în care apar ne-reguli, apare Inspecţia Teritorială de Muncă şi rezolvă problema. Toate bune şi frumoase, doar că, iniţiatorii acestei măsuri, omit un mic aspect cu importanţă mare: noţiunea de “zilier” nu e reglementată în Codul Muncii. Şi atunci cum implementăm noi această măsură, dacă in-dividul care lucrează cu ziua prestează de fapt servicii de tip “clacă”, “muncă voluntară şi patriotică” sau “obligaţie”. Sau are de gând Guvernul să le impoziteze şi pe astea? Parcă şi văd cozi la Finanţe, unde oamenii stau de la 4 dimineaţa să-şi plătească impozitul pentru

“cărat mobila la vecinu’” “culesul viei la socri” sau “scosul cartofilor la şogoru’”.Trebuie totuşi să-i lăudăm pe iniţiatorii acestei măsuri, care pe tabla de joc, arată rezonabil, care ar putea aduce şi ceva profit, astfel ca fiecare transpiraţie, fiecare efort fizic, să fie impozitat. Nu degeaba, toţi cei cocoţaţi pe funcţiile puterii au tot cântat în cor că agricultura este singura soluţie de sal-vare a României. Da, iată, că zilierii, prin im-pozitarea lor, pot scoate România din criză.Exerciţiu de imaginaţiePentru a înţelege mai bine impozitarea zilie-rilor, ne-am gândit să facem un mic exerciţiu de imaginaţie. Luăm un burtos, de la ţară, care trebuie să-şi strângă cucuruzul şi via, şi nu prea are oa-

meni. Trage o fugă la bufetul satului, si după două guri de rachiu, începe să-şi caute oa-meni. Găseşte el 10 săteni mititei şi subţirei, şi apoi începe să le facă carnete de zilieri la primărie, că doar aşa prevede legea. Nu prea înţeleg cei zece ce e cu carnetele astea, dar se apucă de strâns recolta “grofului angaja-tor”. După ce culesul a luat sfârşit, urmează şi plata pentru munca prestată de cei zece muncitori. Cum banii sunt buni la cu totul altceva, decât să plăteşti nişte zilieri, anga-jatorul nostru s-a gândit să le răsplătească efortul depus cu ceva beri, damigene de vin şi pui fripţi. Cum totul trebuie înregistrat, ce să treacă săracul om în carneţelele zilierilor, că vine controlul şi pune amenda pe el. Din păcate, această poveste nu e o secvenţă dintr-un film SF, această practică de a “an-gaja” zilieri se întâmplă în fiecare sat al României. Şi dacă tot e înrădăcinată această ocupaţie, statul s-a găndit să o impoziteze, ca apoi să vină în faţă şi să ne arate câte bastoane i-a aplicat nenorocitei de evaziune fiscală care ne face atâtea zile fripte. Ca o sugestie pentru cei care ne conduc, înainte să conceapă astfel de măsuri de redresare a bugetului şi pentru a împiedica evaziunea fiscală, ar trebui să specifice exact profesiile care urmează a fi impozitate, pen-tru o transparenţă totală, dar şi pentru a se evita disfuncţionalităţile, care oricum, sunt la ordinea zilei, la modul cum sunt aplicate măsurile reformei Boc. Ar trebui lucrat nu doar la titulatura de “zilier”, mai sunt încă multe alte aşa zise meserii, care au ca obiect, încasarea de bani, care ar trebui să treacă prin filtrul taxelor şi impozitelor. Maneliştii, curatorii, chiar şi cei pe post de staroste la vreo nuntă ar trebui impozitaţi. Tot un fel de zilieri sunt şi ei.

Taxa pe paloare adăugată

Zilierul, eroul care salvează Bugetul României Pornind în al 12-lea ceas războiul total cu criza, Guvernul Boc a găsit de cuviinţă că acesta trebuie diversificat pe mai multe fronturi, una din ţinte fiind combaterea evaziunii fiscale. S-a tot gândit el, Guvernul, cum să facă, speriat să nu deranjeze vreun mahăr mai apropiat, care pune umărul serios la acest fenomen, şi a ajuns la o concluzie: să înceapă cu munca de jos şi să impoziteze munca zilierilor.

Grup de muncitori cu ziua pe marele şantier de noapte care este România

„Ce faci, bă, la ce-ai venit la lucru? Ai carnet de

zilier? N-ai? Păi atunci du-te la Florea la primărie să îţi dea, că umblă Boc după noi să ne

impoziteze!”

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei.Pentru următoarele mijloace fixe, licitaţia va începe din 14 octom-brie 2010:

– Autoturism ARO – 872,00 lei– Autospeciala LEA – 4.704,00 lei

– Autovidanja fluide – 9.520,00 leiPreţul afişat este preţul fără TVA.Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

10 Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

Dacă-i ordin, cu plăcere!

R O M Â N I AJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANDirecţia de Dezvoltare Regională şi Implementare Proiecte

COMUNICAT DE PRESĂÎn baza Acordului de parteneriat încheiat cu Asociaţia EcoAssist ce are ca obiectiv promova-rea şi implementarea eficientă a proiectului „Let’s Do It, Romania” - Curăţenie în toată ţara, într-o singură zi!/ Tisztaság az egész országban, egyetlen nap alatt! - Consiliul Judeţean Mureş aduce la cunoştinţa cetăţenilor judeţului următorul :

ComunicatDupă centralizarea datelor din teritoriu, în judeţul Mureş putem spune fără reţineri că proi-ectul Let’s do it, România! a fost derulat cu succes. Dacă până vineri seara pe site-ul www.letsdoitromania.ro erau înregistraţi din judeţul Mureş 1.163 de voluntari, iar noi ne aşteptam la aproximativ 2.000 de participanţi, sâmbătă 25 septembrie au ieşit la curăţenie în total 2.546 de voluntari. Datorită lor, judeţul Mureş are acum cu 7.271 de saci mai puţine guno-aie împrăştiate în arealele naturale. La această cifră se adaugă 12 tone de deşeuri rezultate din materiale de construcţii, care au fost ridicate direct de operatorii de salubritate. Pentru aceasta, echipa de organizare a proiectului Let’s do it, România! din judeţul Mureş mulţumeşte în primul rând voluntarilor care au ieşit la Marea zi de curăţenie naţională, dar şi partenerilor privaţi care ne-au oferit suport logistic. Mulţumim aşadar Renania, Sandoz, Promenada Mall Tîrgu-Mureş, Eldi, Bewami. De asemenea mulţumim autorităţilor publice care au fost alături de noi: Ministerul Mediului, Jandarmeria Română, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, Garda de Mediu Mureş şi celor peste 30 de primării din judeţ care ne-au fost partenere. Între acestea din urmă nu putem să nu remarcăm implicarea exemplară a primăriilor Reghin, Tîrgu-Mureş şi Sighişoara.Echipa Let’s do it, România! – Mureş mulţumeşte încă o dată şi partenerilor media care ne-au oferit sprijinul necondiţionat!

PREŞEDINTELOKODI EDITA EMOKE

În urma demersurilor senatorului Petru Başa, Compania Naţională de Investiţii a inclus şi Spi talul Municipal Sighişoara, corpul B, în Pro-gramul de acţiuni pe anul 2010 privind ex-pertizarea tehnică, proiectarea şi executarea unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la clădirile aparţinând acestui corp, clădiri cu o vechime de peste o sută de ani şi cu un grad de uzură între 60 şi 80%. Potrivit conducerii spitalului din Sighişoara, lucrările ar putea începe în perioada imediat următoare. „ Firma câştigătoare este Athe-naeum Construct din Bucureşti. Au fost zilele trecute pe la spital pentru a face o evaluare la faţa locului. Au patru luni de finalizare a lucrărilor şi din câte mi-au dat de înţeles se vor apuca de lucru cât se poate de curând”, a declarat dr. Andreea Szaitz, manager Spitalul Municipal Sighişoara. În acest an, la spitalul din Sighişoara vor fi demarate lucrările la corpul de clădire B ce adăposteşte radiologia, chirurgia, oftalmologia, neurologia, ORL, urologia, ghip-sarea, ATI. „Pe lângă starea jalnică în care se află clădirile, finisajele şi instalaţiile, putem vorbi şi de un grad de pericol pentru pacienţi, cadre medicale şi aparţinători. Acoperişurile sunt degradate, trotuarele de protecţie lipsesc aproape în totalitate, planşeul peste etaj din grinzi de lemn nu are aproape nici un fel de termoizolaţie. Şi instalaţiile necesită intervenţii datorită uzurii fizice şi morale. Să nu mai vorbim de coşul de fum ce servea la vechea centrală termică, coş ce are o înălţime de 12 metri şi care prezintă pericol de prăbuşire chiar şi la un vânt”, a precizat dr. Andreea Szaitz. Spitalul a fost dat spre folosinţă în 1896, are peste 100 de ani de existenţă şi a fost declarat clădire monument istoric. Astfel, reparaţiile vor trebui să respecte toate normele privind monumentele istorice. Athenaeum, constructorul preferat al academicienilorDar cine e Athenaeum Construct? E firma

soţilor Nicolae şi Lucia Comănescu, care, după ce “a prins” o serie de lucrări importante în Capitală, iată, se extinde şi în provincie. Să spu-nem doar că firma respectivă e preferata celor de la Academia Română, cu care are o relaţie privilegiată. În ultimii 5 ani, Atheneum a con-struit mult pentru academicieni. Enumerăm aici Casa Seniorilor, clădire proiectată chiar de fiul doamnei Maya Simionescu, vicepreşedintele

Academiei. A construit un Club, sub aula Aca-demiei. Şi-a adjudecat şi construirea Corpului “E” al Bibliotecii Academiei, lucrare în valoare de 8 miliarde de lei. A câştigat şi lucrările de înlocuire a tâmplăriei vechi din clădirea Aca-demiei cu tâmplarie termopan. Cum a reuşit Athenaeum să prindă toate aceste lucrări? Păi, poate cu ajutorul lui Nicolae Fieroiu, şeful Serviciului Administrativ de la Academie care

a fost angajat ulterior Athenaeum Construct, conform presei centrale. Fieroiu este cumătru cu Nicolae Comănescu, acesta din urma cu-nunându-i fiica. Cum o fi câştigat cumătrul Comănescu lucrarea de la Sighişoara? De bună seamă, tot pe bune, că doar a fost licitaţie…

Licitatio in integrum

Spitalul din Sighişoara modernizat de o firmă din Bucureşti

Daţi un leu pentru Athenaeum!Câştigătorul licitaţiei lucrărilor de reparaţii capitale de primă urgenţă la Spitalul Municipal Sighişoara, demarată de Compania Naţională de Investiţii, a fost desemnat: Athenaeum Construct SA din Bucureşti. Nu ştim încă suma exactă cu care a fost câştigată licitaţia, conducerea spitalului estima în anunţul iniţial dat pe SEAP suma de 2,9 milioane lei.

Ramona Neag, preşedinta CECCAR, îşi felicită colegii de breaslă pentru modul în care reuşesc să contabilizeze în vreme de criză

Directorul Institutului Inimii, Radu Crişan, nu a ratat prezenţa la Gala SMURD în ciuda oboselii vizibile

“Aţi luat premiul I la contabilitate, dar vă rog să nu vă

lăsaţi pe tânjală la celelalte materii, ca să nu avem probleme la şedinţa cu părinţii

de la sfârşitul anului, da?”

„Măi, dar eu mă aşteptam să-l văd pe Costel

Busuioc la microfon, nu pe Arafat... Unde m-aţi adus? Şi ce cântă ăştia

de la SMURD?”

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010 11Telefonul fără fir

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea unor materiale diverse şi piee de chimb auto noi şi recuperate aprobate la casare) pentru următoarele tipuri de autovehicule:

– Aro– U 650– S 1500– Dacia

Listele cu piesele şi materialele se pot consulta la sediul Sucursalei. Vânzarea va avea loc în fiecare zi de miercuri, ora 10 îcepând cu data de 20,09,2010, până la epuizarea stocului. Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 in-terior 337, Serviciul Achiziţii, Aprovizionare şi Depozitare.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Aşa cum se zice prin popor aşchia nu sare de-parte de trunchi, dar nici ce naşte din pisică, nu are cum decât şoareci să mănânce. Aşa şi cu inginerul de la cârma primăriei Reghin, Nagy Andras. Câtă lume ştie că bărbosul ce câştigă proiectele nu doar datorită sprijinului necondiţionat al UDMR, ci mai ales pentru că ştie să facă proiecte, şi îndeosebi le adulmecă încă din faşa de intenţii ale ministerelor de re-sort. Nu sunt bărbi jurnalistice. Mai nou se aude că atletul de Reghin, pentru că primarul a făcut atletism de performaţă, vrea să aducă banii europeni pe păşunea de la Pădurea Rotundă. Locuri de joacă, parc imens, zonă de agrement, hâm, mişto. Şi atunci, ce rost are să strângi toate celelalte partide la un ceaun pentru un candidat unic doar ca să-l bată în 2012 pe Nagy?! Atletul de la Tulipan din cartierul Mihai Viteazul din epoca anilor 70, poate merge şi la mare în campania electorală dacă îşi respectă cuvântul faţă de ai săi şi proiectele europene găsesc casă bună la Reghin.

Justin Bold

Primarul, Pădurea Rotundă şi medalia la atletism

Nagy, adulmecătorul de proiecte

T

Prolemn a fost adus pe meleagurile mureşene în epoca de avânt economic Adrian Năstase. Pe vremea aceea se vorbea de cea mai mare investiţie în judeţ. Şi era foarte bine să ra-portezi milioane de dolari că aveai scutiri de impozite. Cât au fost în real banii aduşi e o altă poveste. Cert e că mai nou au anunţat investiţii într-o nouă hală, de fapt o nouă fabrică Pro-lemn, adică milioane de uşi prefabricate şi tot felul de produse din lemn aşa-zis prefabricate. De 100 milioane acum, dar de euro, că doar vrea şi marele jucător de la Bosfor şi Dar-danele să intre în Europa. Toate bune şi fru-moase. A fost şi licitaţie. Au fost şi competitori, internaţionali cu patalama, naţionali cu ştaif. Cum ne aflăm în vremea unei campanii iniţiate de onor prefectul Marius Paşcan, Produs în Mureş, şi başkanii turci de la Prolemn au jucat în consecinţă. Şi cum cel care şi-a asumat lu-crarea de milioane de euro e din Reghin, avem dovada că i-am românizat. Fost-au prezenţi şi

şi au adus CV-urile alde Geiger, Izorep, Alpine, şi ceva bu cu reşteni, dar un băştinaş le-a fost naşul. Şi da că nu s-a făcut moschee la Reghin şi dacă nu avem geamie pe Mureş asta înseamnă că vom avea fabrică nouă făcută acum de con-structorul Lazăr. Familia Ioan Lazăr, căci despre industriaşul reghinean e vorba şi despre fiii săi, se află în mari eforturi şi lucrări şi colaborări cu familia RADEE, Lucian şi Radu Lascu, în fo-curile creaţiei conform caietului de sarcini şi licitaţiei semnate cu Prolemn. Dacă luăm a bune informaţiile ministrului Mediului, Borbely Laszlo, vom vedea ieniceri şi spahii turci împânzind văile Mureşului şi Gurghiului ca să le împădurească şi să primească bani de la stat şi de la UE. Sau om fi noi prea zgomotoşi şi mai puţin haioşi când e vorba de pădurile strămoşeşti. Oricum legea a funcţionat excepţional la unguri şi aşa s-au ales şi vecinii cu ceva codru, că era şi la ei greu în co-munism să munceşti pentru un codru de pâine.

Spahiul Ioan şi vistieria Prolemn

Lazăr licitează acasă la Prolemnul de 100 milioane euro

Vasile Blaga, cel pe care l-a ţinut Mureşul de vorbă, până când Bucureştii i-au pregătit laţul la funie

Deri Csaba, antrenorul BC Mureş, exasperat de fluierul strâmb al arbitrului la meciul cu U Cluj

“Ce zic ăia mă la TV? Că mi-au dat demisia? Păi

să fie ei sănătoşi la PDL cu guvernul lor de incompetenţi cu tot, că banii-s investiţi la BVB... Tripleta BVB....”

“Eu înţeleg totul, până la un punct… Într-adevăr, la scripturi zice să iertăm

greşelile greşiţilor noştri, dar nu greşelile personale, domnu’ arbitru…”

13Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

Poşta!!

Primăria Municipiului Târgu Mureş

COMUNICAT DE PRESĂ

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢ

Aducemlacunoştinţacetăţenilorcă,înconformitatecuLegea7/1996privindcadas-trulşipublicitateaimobiliarărepublicată,PrimăriamunicipiuluiTîrgu-Mureşainiţiatîntocmirealucrăriide„Cadastruimobiliarşiedilitaralmunicipiului”.Conformart.11,alin.2,dinLegea7/1996,proprietariiimobilelorsuntobligaţisăpermităac-cesulpersoanelordespecialitatepentruefectuareamăsurătorilorpebazădelegitimaţiiemisedeprimărie.Încazcontrar,conformart.64,alin.3dinlege,sevoraplicasancţiunicuamendăcuprinsăîntre200şi500lei,actualizatăpebazaindiceluideinflaţiestabilitdeInstitutulNaţionaldeStatistică. Vărugămsăasiguraţiaccesulîncurteaechipelorşisăoferiţiinformaţiilesolicitate.Listapersoanelorcarevor lucra înurmătoarele săptămâniesteafişatăpesite-ul instituţiei:www.tirgumures.roÎnperioadaurmătoaresevalucrapeurmătoarelestrăzi:str.Dîmboviţei,str.Nirajului,str.Buce-gi,str.BudaiNagyAntal,str.Predeal,str.Grapei,str.Crinului,str.Petrila,str.Panseluţelor,str.Bobâlna,PasajulVioletelor,Str.Narciselor,Str.Lalelelor,Str.Negoiului,Str.Braşovului,Str.PapiuIlarian,Str.1Decembrie1918,Str.Vulturilor,Str.Secerei,Str.TudorVladimirescu,Str.Plaiului,Str.Zarnesti,Str.Parangului,Str.PasajulMimozelor,Str.Grădinarilor,Str.Semănătorilor,Str.Cutezanţei,Str.Înfrăţirii,Str.Prieteniei,Str.Gloriei.Vămulţumimpentruînţelegereşicolaborare.

Arhitect şefArh.Miheţ Daniela Florina

Municipiul Târgu Mureş aduce la cunoştinţa asociaţiilor şi fundaţiilor din Tîrgu Mureş cădosarelepentrusolicitareasubvenţieide labugetul local înbazaLegiinr.34/1998şiaH.G.nr.1153/2001cumodificărileşicompletărileulterioare,pentruanul2011sepotdepuneînperioada01-29octombrie2010laregistraturaPrimărieimunicipiuluiTîrguMureş.Ghidulsolicitantuluişicerereadesolicitareasubvenţieisepotdescărcadepesite-ulPrimărieiMunicipiuluiTîrguMureşwww.tirgumures.roInformaţiisuplimentaresepotobţinelaServiciulActivităţiCulturale,Sportive,TineretşiLocativdin cadrul PrimărieiMunicipiului TîrguMureş, telefon 0365-882066, persoanăde contact :AdelaFabian-consiliersuperior.

Primar,Dr. Dorin Florea

Amu o plecat poştăşiţa, Lenuţa a lu’ Şogoru’, o ştii şi tu, sor-sa lu’ nea Cornel. Zîc, numai’ ce o plecat şi m-am şi pus să-ţi răspund, draga mea Letiţie dragă. Tare m-o bucurat beletul de la tine, să ştii că suntem sănătoşi, tăţi binie, sănătate ce v-o dorim şî vouă, să vă dea Dumnezo!Apăi ce să facem, Letiţie dragă! Traiul de p-aici îl ştii şi tu. Amu că io mi-s acasă cu găinile, m-am gândit să mai lucru din când în când câte ceva, cu zua cum se zîşe. Mi-o fost zîs neamu’ aista de la primărie, nu-i dau numele, no, că e mai binie ăşe, vorba ceea, dacă-i anonimă, o semnez şi io, cum zice şi Caragiale. No. Cică amu dacă munceşti cu zua, tre să dai impozit la stat! Apăi cum o fi aista, zău că nu pot să mi imaginez. Pănă amu, dacă lucrai la stat sau la patron, apăi oamenii de la birouri se ocupau cu de-astea, io ca simplu om al muncii nu aveam treabă! Apăi dacă mai îngrijeam fetiţa lu’ injineru sau ajutam la strâns cucuruz ori baraboi, tri-patru zîle la o veşină, două-tri la alta, apoi dacă ele nu viniau la minie, apăi îmi dădeau nişte bani, ori îmi dădeau ceva de-ale gurii, ce nu aveam io în bătătură. Apăi amu după lejea cea nouă, tre să angajăm pi cineva să-mi transforme baraboii în lei, apăi să-i declar la fisc şi când are bărbatu-miu drum pi la oraş, îi depune la primărie sau ştiu io pi unde! Letiţie dragă, stau io şî mă gândesc, aşa, în sinea mea. Abia au gătat ăştia cu reduşerile di personal di la primărie, ce noroc că ăista al nost’ a scăpat! Să vezi că deja va trebui să-i cheme

îndărăt, că oamenii ăştia nu biruie cu atâtea dosare, taxe şi tăte helea, mai ales amu. Ce nu înţăleg io, dacă io ca persoană fizică lucru la altă persoană fizică, înseamnă că ne întrajutorăm, nu? Apoi ce impozit să plătim? Ce treabă are statul că io, Raveca am cules baraboii lu’ Maricica şi m-o plătit cu trei saci de baraboi? Înseamnă vro 75 de kile la 30 de bani kilu, apăi vine Maricica la mine, da io anu aista n-am baraboi, aşă că i-oi da cucuruz. Amu numărăm ştiuleţii şi-i transformăm în baraboi?? Or cum să calculez ce impozit am de dat la stat, care nu-ş ce treabă are în tătă afa-cerea asta?Că dacă lucri la patron, o săptămână-două, el poate calcula cu oamnii lui ce şi cum şi n-are decât să-mi tragă din salar ce am io de dat la stat. Zău că te ia cu durere de cap câte minuni mai înventează ăştia di la guvern. Auzi alta! Să pună impozit şî pi nunţi şî pi botez! Şî la parastaz, tu! Apăi de s-ar scula mortu’ să le dea impozit, să se mai sature odat!Cum de nu înţălăg ăştia că fără producţie dijeaba tăt tai de p-ici p-acolo, că se termină şi tăt n-ai rezolvat ninica! Pleacă ai noşti, vin ai noşti, şî noi aşteptăm ca proşti, să vină penzia, or niscaiva vremuri mai bune!No, amu o fi cumva, că n-o fo niciodată să nu fie cumva! Dragă Letiţie, ce să-ţi mai zîc? O început şcoala, că io tăt aşe zîc, chit că e ultimul an de facultate la ăla micu! Ai voşti ce fac? Cum mai sunt? Aud că şî la voi sunt destule noutăţi! O dat drumu la

apă? Ce veţi faşe tu făr’ apă caldă, făr’ căldură? Că nu puteţi tăia pădurea de lângă bloc, tu! Cu ce veţi încălzi hodaiele? Aci-lea un veşin şi-o luat un boiler, o găst pe goagăl ofertă. Cică e tăt mai bine decât fără căldură sau soba pe lemne!No, draga mea Letiţie, mă duc s-o ajut pe Saveta că a început culesul la struguri, apăi îmi dă nişte must, da’ nu ştiu cum oi plăti impozitu! Te pup, tu, şî numai bine!

Cu drag, a ta pretină Raveca

Draga mea Letiţie, dragă!Din corespondenţa Ravecăi

Şefii Poliţiei mureşene şi ai SRI, căzuţi în admiraţie la momentul festiv SMURD – 20 de ani

Îmi place ce au realizat băieţii ăştia de la SMURD... Şi când îmi amintesc că la

început credeam că Arafat e văr de-al

optulea cu ăla originalul, din Palestina...Doamne, ce

vremuri...

Laszlo Borbely, ministrul Mediului, şi Szabolcs Sofalvi, primarul din Sângeorgiu de Mureş, într-o acţiune aproape electorală de curăţire a pădurilor

Hai, măi Szabi, mai cu viaţă, că ne filmează băieţii ăştia… Ce naiba de tricou cu burtă ţi-au dat ţie de arăţi în halul ăsta pe ditamai criza economică? Hai,

fă mişcare, un, doi, trei, patru, un, doi…

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 201014CSMai aude de judecătorul karaoke?

Reporter: Ce doriţi să schimbaţi în cadrul CSM dacă veţi fi ales?Cristi Danileţ: CSM este o instituţie vitală pentru imaginea justiţiei şi poziţionarea puterii judecătoreşti între celelalte puteri ale statului. Lipsa de integritate a unor actuali membri ai CSM şi inexistenţa unor apariţii regulate în media prin care CSM să ex-plice cetăţenilor care e rostul justiţiei, care e rolul judecătorului, ce e statul de drept a condus la încălcări repetate a ceea ce ar trebui să însemne independenţa justiţiei: respectul celorlalte puteri publice, executarea hotărârilor judecătoreşti, încrederea cetăţenilor în cei care sunt garanţii drepturilor şi libertăţilor lor.

Rep: În cazul în care pierdeţi alegerile, nu vă asteptaţi la „represalii” din partea celor pe care doriţi să îi „reformaţi”?C.D: Implicarea mea în actuala cursă pentru CSM este urmare a activităţii militante pe care am desfăşurat-o de peste şapte ani în domeniul reformei justiţiei. Caracterul meu vertical a făcut ca de multe ori să fac afirmaţii curajoase despre abuzuri la adresa justiţiei, dar şi despre disfuncţionalităţile din sistemul nostru. Am învăţat un lucru: nu poate avea loc o schimbare radicală într-un timp scurt. Ca urmare, dacă voi eşua în demersul de a putea impune o altfel de politică publică la nivel de CSM, îmi propun să continui în mod individual activismul judiciar. Nu îmi e teamă de nimeni în privinţa profesiei mele: o fac cu vocaţie şi nu sunt şantajabil.

„Îmi e greu să cred că o persoană care lucrează în Minis-terul Justiţiei şi este avocat se poate erija în reprezentant al judecătorilor”

Rep: În urmă cu 12 ani vă imaginaţi că veţi candida la un loc în cadrul CSM?C.D: În urmă cu 12 ani am intrat într-un sistem despre care nu ştiam nimic în privinţa organizării sale. Am rămas perplex când am constatat că e un act de eroism să faci parte dintr-o asociaţie profesională. Sau că un tânăr nu poate replica unui judecător mai în vârstă. Sau că şefii distribuiau dosarele după simpatiile sau antipatiile în rândul colectivului de judecători. Sau că nu se ştia absolut nimic despre CSM, care la acea dată funcţiona în cadrul Ministerului Justiţiei. Am început să citesc cum se desfăşoară lucrurile în afară, să stabilesc contacte cu judecători din străinătate. Am tradus diverse documente internaţionale privind standardele cu referire la independenţă şi integritate. Şi astfel am oferit din cunoştinţele şi entuziasmul meu. Azi lucrurile sunt mult schimbate în sensul democratizării judiciare, dar încă mai sunt multe lucruri de făcut.

Rep: Cum comentaţi faptul că printre con tracandidaţii dumnea­voas tră se numără şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei?C.D: Cei care sunt candidaţi din partea Ministerului Justiţiei sunt judecători detaşaţi în această instituţie. Dezamăgirea este pe de o parte că acele persoane nu respectă reglementările în vigoare, care nu conferă dreptul celui detaşat de a alege şi de a fi ales în CSM. Pe de altă parte, dezamăgirea mai mare e că acei colegi nu au avut curajul de a demisiona din minister mai înainte de a-şi depune candidatura. În plus, unul dintre ei a devenit între timp şi avocat (n.r – Ovidiu Puţura). Îmi e greu să cred că o persoană care lucrează în Ministerul Justiţiei şi este avocat, se poate erija în reprezentant al judecătorilor pe care se angajează să îi protejeze instituţional ca membru CSM.

Rep: Proiectele reformatoare pe care vi le asumaţi nu credeţi că vor „muri” la contactul cu sistemul greoi şi stufos

din justiţia românească?C.D: Ideile mele de consolidare a justiţiei fac parte dintr-un proi-ect alcătuit împreună cu judecătorii Adrian Neacşu – candidat la CSM din partea tribunalelor şi Horaţius Dumbravă – candidat la CSM din partea curţilor de apel. Împreună alcătuim o echipă care să ajungă în CSM ca o garanţie a realizării multor din ide-ile valoroase din proiect: promovarea inde pendenţei justiţiei, întărirea competenţei ma gis traţilor, asigurarea responsabilităţii sistemului, mărirea transparenţei CSM şi întărirea respectului cetăţenilor. Evident, nu toate vor fi uşor de implementat. Şi am experienţa administrativă necesară să afirm că birocraţia sufocă şi justiţia. Principalul e ca lucrurile pe care noi le dorim să fie din cele pe care şi le asumă şi corpul magistraţilor: fără sprijinul şi contribuţia lor, proiectul nostru ar fi utopic.

Rep: Cum ar trebui să funcţioneze consiliul judiciar (CSM) în opinia dumneavoastră?C.D: CSM este prin natura sa o instituţie ce acţionează ca o interfaţă între cele trei puteri: puterea judiciară – căci este alcătuit în majoritate din judecători şi procurori; puterea exe-cutivă – reprezentată de ministrul justiţiei; şi puterea legis-lativă – prezentă prin cei doi membri ai societăţii civile numiţi de Parlament. Rolul său nu este preponderent pentru a rezol-va reclamaţii ale justiţiabililor sau pentru a infirma hotărâri judecătoreşti, aşa cum se crede, ori pentru a sancţiona magis-traţi. Ci rolul CSM este în primul rând acela de a asigura re-spectarea independenţei la nivel de sistem: să se asigure cadrul instituţional ca judecătorii să decidă în mod liber, fără nicio influenţă sau imixtiune, de orice natură şi din partea oricui ar veni ele. În al doilea rând, misiunea CSM este de a gestiona cariera magistraţilor, pentru a se asigura de o înaltă calitate şi de criterii obiective în ceea ce priveşte recrutarea, promovarea, transferul, sancţionarea magistraţilor.

„Niţă a demisionat din magistratură pentru a-şi păstra demnitatea ca

om”

Rep: Dacă veţi ocupa un loc în cadrul Consiliului, nu credeţi

că vă veţi ocupa, în exclusivi­tate, de luptele interne care vor

apărea între noii membri?C.D: Noii membri vor fi în parte, după

cum se prefigurează, dintre cei vechi. Aceasta din cauza unor interpretări subiective

a legii. Vă spun însă că, dacă magistraţii vor legitima fie vechii, fie noii membri prin alegerea lor pe data de 1 noiembrie 2010, acest aspect nu va mai putea fi pus în discuţie şi, odată validate alegerile de către Senatul României, CSM va trebui să funcţioneze într-un mod consistent, ferm şi unitar.

Rep: În cazul în care nu veţi ales în CSM veţi recurge la măsuri de protest similare cu cele ale magistratului brăilean Florin Niţă?C.D: Colegul Niţă a demisionat din magistratură pentru a-şi păstra demnitatea ca om. Eu voi rămâne în magistratură pentru a-mi păstra demnitatea ca judecător. Nu mi-am făcut un scop din a ajunge membru în CSM, ci cred că CSM poate fi un mi-jloc să devină realitate multe din ideile pe care le afirm de ani buni în spaţiul public prin analizele făcute, interviurile date sau lucrările scrise, idei care sunt conforme cu trendul internaţional. Cred că dacă aş activa în CSM aş putea îndeplini mai bine şi mai rapid multe din cele pe care mi le-am propus: influenţarea decidenţilor politici şi administrativi într-un sens pozitiv, astfel încât justiţia să funcţioneze nu doar independent, ci şi profe-sionist, astfel încât actul de justiţie să fie de calitate, îndeplinit într-un termen rezonabil şi într-un mod prietenos.

Rep: Ce veţi face pentru promovarea ins tituţiei medierii dacă veţi ajunge să faceţi parte din CSM?C.D: Am mai multe idei pentru rezolvarea problemei supraîncărcării magistraţilor, care a devenit cronică şi care are efecte dăunătoare asupra magistraţilor – mă refer la oboseală, stres, boli – şi asupra justiţiabililor – mă refer la termene de jude cată îndelungate. Una din soluţii este promovarea în masă a mijloacelor de soluţionare alternativă, precum medierea şi ar-bitrajul, de care se cunoaşte prea puţin. Am demarat un astfel de proiecte de informare la nivelul municipiului Oradea, care are succes. Îl voi multiplica la nivel naţional.

Rep: În urmă cu câţiva ani eraţi un judecător care asculta rock şi avea plete. Când v­aţi hotărât să vă depuneţi candi­datura, v­aţi tuns şi aţi rămas doar un judecător? C.D: Tocmai m-am întors de la concertul cu Guns`n`Roses, formaţia mea preferată… Ascult în continuare muzică rock de calitate, mă duc la concerte şi cânt karaoke când am ocazia. Îmi place să am şi astfel de preocupări personale în scurtul timp care îmi rămâne după soluţionarea dosarelor, rezolvarea chesti-unilor administrative în calitate de vicepreşedinte al judecătoriei şi după ce intru în dialog cu magistraţii pe forumurile virtuale de discuţii sau în dialog cu cititorii blogului meu http://cristidanilet.wordpress.com. Adevărat, m-am tuns, chiar înainte de a-mi de-pune candidatura. Dar să ştiţi că mie îmi creşte repede părul…

Răzvan Robu

Cristi Danileţ: „O fac cu vocaţie şi nu sunt şantajabil!”Judecătorul Cristi Danileţ a intrat în turul doi al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), o instituţie vetustă pe care magistratul crede că o poate face să funcţioneze. Cu oameni care nu sunt şantajabili. Candidează în echipă cu Horaţius Dumbravă, şeful Curţii de Apel Târgu Mureş, şi cu Adrian Neacşu, şeful Tribunalului Vrancea.

Judecătorul Cristi Danileţ şi echipa sa ar putea produce surpriza în meciul CSM vs CSM

“Am vorbit cu rockerii mei să reformăm justiţia printr-un

mega-concert pe clădirea CSM-ului… Dar să vi-i prezint pe băieţi:

Horaţius Dumbravă – chitară şi voce şi Adrian Neacşu la tobe…”

Szabo Arpad, vicele de la CJ, derutat de ţinuta french connection a directoarei Spitalului Clinic Judeţean, Konrad Judith

Medicul şef de la SMURD, Cristian Boeriu, încântat de generozitatea unui dealer auto care face bani serioşi în lumea gazului

“Auzi, nu ştiam că e aşa frig acolo la voi, la spital,

de umblaţi cu păturile pe voi… O să vorbesc cu preşedinta să

băgăm un lemn pe foc, că nu se mai poate aşa…”

„Vai de mine, cât de mândri o să fie pacienţii noştri să-i ridicăm cu Merţanul din faţa blocului... cu toţi vecinii călare pe

geamuri... să-i admire! Vă mulţumim din inimă!”

15Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 2010

File de arhivă

Două grupuri de rezistenţă anticomunistă. Unul având centrul de acţiune în zona Sibiu-Mediaş-Sighişoara, celălalt în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin. Ambele grupuri au fo-losit metode similare de acţiune şi au acţionat aproximativ în aceeaşi perioadă. Deşi în plan teritorial erau situate relativ aproape, nu a existat o minimă coordonare a acţiunilor desfăşurate. Lipsa unităţii de comandă - un principiu eficient de conducere militară -, dar şi lipsa unei conspirări depline, a facilitat lichidarea acestora de către Siguranţa statului, devenită ulterior (din august 1948) Securitatea statului. Credinţa într-o idee, dăruire pentru o cauză şi sacrificiul suprem...rămân însă exem-ple pentru o generaţie care încă nu s-a născut.

“De la cotul Donului, la Aiud” Din lotul “Mureş” a făcut parte şi Tiberiu Hentea, originar din Sibiu. A fost unul din-tre cei care a reuşit, într-o primă fază, să se sustragă arestării. În cartea sa, intitulată “De la Cotul Donului, la Aiud”, publicată în 1996, de Editura Gordian din Timişoara, acesta îşi rememorează întreaga viaţă, marcată pu-ternic de războiul de pe frontul de Est, unde fusese decorat pentru bravură, dar mai ales cei 16 ani de închisoare petrecuţi în diferite penitenciare comuniste. Cartea are nu numai o valoare sentimentală, dar şi una istorică, în sensul că anumite amănunte din cuprinsul ei, vin să confere o notă în plus de veridicitate documentelor istorice, aparţinând Siguranţei, respectiv Securităţii mureşene. Închisorile prin care a trecut - Gherla, Aiud, Baia Sprie, Cavnic -, iar ulterior domiciliul forţat în lagărul de la Rubla, îi vor oferi ocazia să cunoască mari personalităţi, printre care Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Ioanid şi mulţi, mulţi alţii. Hentea se născuse în 1920, la Sibiu şi era ab-solvent al Şcolii Comerciale. Intrase de tânăr în mişcarea legionară fiind arestat de Siguranţă, pentru prima dată, în 1939 şi condamnat la un an de închisoare pentru activitate legionară. Eliberat la scurt timp, va veni şi va lucra pentru mai bine de un an de zile, la Târgu Mureş, oraş în care mama sa avea o casă. Aici, Hentea va cunoaşte personalităţile locale ale Mişcării, pre-cum Coriolan Matei, pe avocatul Titus Beu şi pe avocatul Iulius Chila. “...am preluat Autogara de autobuze a CFR-ului, relatează în cartea sa Hentea, loc unde am fost angajat ca şef...Am devenit coordonator al circulaţiei autobu-zelor în toate direcţiile şi casier. Aveam un salar bun. Şi în câteva zile m-am acomodat acestui serviciu, care cerea punctualitate, autoritate, corectitudine şi calitatea de bun organizator. Toată ziua eram ocupat. Urmăream ziarele, ştirile erau tot mai alarmante...”

Surprins de Diktat, la Târgu Mureş Foarte sugestiv, Hentea surprinde în cartea sa şi zilele care au urmat Diktatului, haosul şi mai ales groaza românilor din zona Mureşului care se retrăgeau din faţa invadatorilor. “Ter-menul de evacuare, scrie Hentea, era de 14 zile. Exodul începuse, orice mijloc de transport era folosit, iar pe străzi grupuri de oameni îşi duceau agoniseala spre vagoanele din gară. Camioane cu mobilier, cu copii pe bagaje,

se scurgeau pe şosele în coloane nesfârşite. Vite legate de căruţele ce-şi urmau stăpânii făceau decorul sumbru al pribegiei în propria noastră ţară...Până la 7 Septembrie am stat la post cu mijloacele de transport... Am lichidat toate problemele legate de gestiune, banii au fost vărsaţi la casieria garii, iar biletele, casele de bilete, şi mobilierul au fost predate la auto-gara Turda. În ultimele zile ale şederii mele în Târgu Mures am văzut oameni ucişi pe străzi, magazine prădate...Am văzut oameni scuipaţi, preoţi batjocoriţi, traşi de bărbi, fete violate în curţi de către derbedei strânşi în cete...Vinovaţi suntem noi că nu ne-am impus, că am dormit pe laurii României Mari. Un deceniu întreg, politicie-nii noştri nu şi-au văzut decât de afaceri, fără a se interesa de viaţa poporului, care aştepta de la ei prosperitatea neamului întreg, nu îmbogăţirea lor personală.”Pe data de 10 sep-tembrie 1940, Tiberiu Hentea se afla la Sibiu, dar la doar patru zile după aceea a trebuit să se prezinte la Bucureşti. După preluarea puterii de către legionari, a fost numit, pentru scurt timp, comisar ajutor în Poliţia Capitalei fiind recomandat pentru acest post chiar de Horia Sima, la intervenţia unui foarte activ şi influent grup legionar din zona Sibiului.

Discuţiile cu Nicolae Petraşcu. În atenţia Siguranţei mureşeneTiberiu Hentea n-a făcut vreodată un secret din trecutul său legionar. Nici nu avea cum.

Era de mult timp - încă din perioada interbelică - în atenţia organelor specializate ale statului român. Urmărind documentele referitoare la persoana sa şi nu numai, mi s-a întărit convin-gerea că schimbarea de regim a afectat foarte puţin baza de date a Siguranţei, care practic a fost preluată aproape integral şi exploatată foarte eficient de noul regim ce se instala în România. Cu nr. 2953 –S din 23 iunie 1946, Bi-

roul Siguranţei din Târ-gu Mureş, trimitea In-spectoratului de Poliţie Cluj, o adresă foarte amănunţită, însoţită de mai multe fişe - inclusiv cea a lui Hentea - care, prin modul cum era concepută, surprindea problematica muncii organelor specializate ale statului român, la acel moment. Ad-resa era concepută şi prezentată “pe pro-bleme” şi pe oraşe, identificând persoanele care prezentau un

potenţial pericol pentru siguranţa statului. Practic, erau detaliate patru probleme: “pro-blema şovină maghiară”, “problema germano-hitleristă”, “problema legionară” şi “problema reacţionară română”. În cadrul “problemei le-gionare”, era indicat şi Tiberiu Hentea, despre care Siguranţa mureşeană nota printre altele, “venit de la Sibiu”, fiind de asemenea indicaţi şi “Ştefănescu Florea, venit de la Slatina, Ar-delean Benedict de la Predeal şi Moldovan Teodor, nou încadrat în problemă.” Aceştia patru, potrivit documentelor Siguranţei, se adăugau unui număr de alte 6 persoane din Târgu Mureş indicaţi şi documentaţi, ca având activitate legionară. Este foarte probabil ca

revenirea lui Hentea la Târgu Mureş, imediat după război să se fi datorat intenţiei conducerii legionare de a reorganiza activitatea Mişcării în această zonă şi de constituire a unor nuclee de rezistenţă armată, având în vedere faptul că la sfârşitul anului 1944 se prefigura deja posibili-tatea comunizării României. De altfel, în cartea sa, Hentea aminteşte faptul că “întâlnindu-mă cu d-nul comandant Petraşcu, am discutat despre aceasta tactică (ideea de rezistenţă armată – n.a.) şi am fost bucuros când mi-a spus că va trimite la Tg. Mureş pe cineva care se va ocupa special de reorganizarea Mişcării... Deşi teritoriul era recucerit de Armata română, în Tg. Mureş, mă aflam izolat, posibilităţile de informare erau mult reduse. De la postul Ra-dio Donau, înca din 1944, aflasem de consti-tuirea guvernului naţional de la Viena, de catre Horia Sima, de existenţa armatei naţionale de sub comanda generalului Platon Chirnoagă şi eram îndreptăţit să cred că se va întreprinde o acţiunede rezistenţă şi în ţară. Căutam un fir ca să pot contribui la lupta ce o aşteptam...”

Organizarea grupului şi arestarea Venit la Târgu Mureş la începutul anului 1946, Hentea a intrat în filajul operativ al Siguranţei mureşene, instituţie aflată la acel moment în plin proces de reorganizare. Hentea, prin cunoştinţele ce le avea în zonă - una dintre acestea fiind şi maiorul Florea Milcu, coman-dantul Cercului Teritorial Mureş şi naş al său de căsătorie - a contribuit la organizarea şi dotarea grupului mureşean de rezistenţă Grigorescu-Cândea-Voinescu, grup ce urma să acţioneze în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin. Legat de acest episod, iată ce povesteşte Hentea în cartea sa: “...convingându-l pe maiorul Milcu Florea, care îmi era naş la căsătorie,....acesta a trimis cu o maşină zece paturi, un sac cu mălai, zece mantale, zece perechi de cisme, cămăşi, două lăzi cu grenade şi o ladă cu cartuşe ZB. Eu eram unul din însoţitori, pe lângă cel mili-tar. Aveam forme legale de transport, între localitatea Răstoliţa şi Lunca Bradului am fost aşteptaţi de oamenii de legătura, iar în drum ne aşteptau cu căruţele.” La fel ca Hentea, au mai contribuit şi alţii, prin relaţiile ce le aveau în zonă, la înarmarea şi dotarea grupului pentru rezistenţa de lungă durată, în munţi, precum şi pentru lupta de gherilă ce urma a se desfăşura. Însă Siguranţa s-a dovedit a fi vigilentă, grupul fiind atent monitorizat şi chiar penetrat cu infor-matori. Arestat pe data de 29 decembrie 1947, Hentea a fost eliberat două zile mai târziu, la fel cum fusese arestat. Adică, fără nicio explicaţie. Şase luni mai târziu însă, timp în care Siguranţa mureşeană strânsese suficiente probe, a ur-mat arestarea întregului grup. În total, circa 100 de persoane, în circumstanţele de acum bine cunoscute. Condamnaţi la ani grei de în-chisoare de către Tribunalul Militar din Cluj, unii vor muri în închisoare, dar cei mai mulţi vor supravieţui. Unii, puţini la număr, dar printre care şi Tiberiu Hentea, suficient de mult timp pentru a trăi şi schimbarea de regim din 1989. O palidă compensaţie morală pentru cei 16 ani petrecuţi în închisorile comuniste.

Nicolae BALINT

Cei ce au îmbrăcat cămaşa morţii (III)

- Grupul mureşean de rezistenţă Grigorescu-Cândea-Voinescu -

“Putregaiul politic adus din Occident a fost nenorocirea noastră. Timpul ce a trecut ne­a arătat cât de orbi şi

de slabi erau cei în care noi, ca popor, am crezut. Fără patimă şi ură, vin şi acuz sistemul de guvernare...”

Tiberiu Hentea

Tiberiu Hentea (primul din dreapta) împreună cu soţia, cu Ion Diaconescu, Rodica Coposu, I Huiu Aurelia Coposu

Anul VIII, nr. 424 | 4 - 10 octombrie 201016Hopa-trop, hopa-trop, cu Arcitic la galop

Atât mi-a trebuit, pentru că nu am mai fost nicio dată la Baza hipică Scorillo şi am răspuns imediat afirmativ invitaţiei. Partida de călărie era programată pentru după masa unei zile de marţi. Mă gândeam de ar ţine şi vremea, nu de alta dar era cam înnorat, iar pe alocuri norii mai scuturau câţiva stropi de ploaie. M-am ur-cat în maşină şi după aproximativ 20 de minute făceam dreapta la Curteni, spre strada unde se afla baza hipică. De abia parcasem maşina

în faţa grajdurilor, când mi-am ridicat privirea şi am văzut unul dintre cei mai frumoşi cai de rasă, iţindu-şi capul pe fereastra grajdului. Era sur, cu o ţinută a capului demnă de un cal nobil. Am aflat ulterior că era Carnaval, unul din campionii cu care Viorel Bubău a câştigat nenumărate premii.Curiozitatea m-a împins să vizitez întâi grajdul, pentru că totul începe la grajduri. Îngrijitorul de aici s-a dovedit un ghid perfect care să mă introducă în lumea fascinantă a cailor. Aşa am făcut cunoştinţă cu Carnaval, sau Selena, un alt cal campion. Nesătui amândoi, pentru că oricâte mere le-ai da, îşi întind boturile în continu-are spre tine. Mai ales dacă văd un obiect agăţat de gâtul tău, cum era aparatul de fotografiat. Erau tare curioşi de obiectul ce se bălăngănea la gâtul meu. După ce am stat să-i mângâi, pentru că nu m-am îndurat să le dau un măr din palma mea, de frică să nu mă muşte, pentru că e şi asta o artă după câte mi-a spus îngrijitorul, am pornit spre zona de agrement. Călare pe ArciticPrintre caii pregătiţi pentru partida de călărie se afla şi Arcitic, în vârstă de 6 ani, „campionul României, campion balcanic şi internaţional

cu cele mai bune rezultate pe care le-a avut România la proba completă. La concursul internaţional din Austria din acest an a câştigat locul trei”, m-au asigurat organizatorii par-tidei de călărie. Pentru cele câteva informaţii pe care le deţin despre echitaţie a venit şi explicaţia –ce înseamnă proba completă. E formată din alte trei probe, una de dresaj, una de fond, adică parcurgerea unui traseu de 5-6 km cu obstacole naturale, pe teren variat şi ul-tima probă,...hmmm, tot una cu obstacole. Şi dacă îndrăgeşti caii, nu contează că eşti neiniţiat în arta echitaţiei. Primordial este re-spectul pentru cal, iar pe măsură ce îl vei des-coperi, acest respect se va transforma în dra-goste, într-o comuniune între om şi cal. Era pentru a doua oară când încălecam un cal. Cam greu cu urcatul, dar am reuşit până la urmă. „Spatele drept, călcâiele lăsate, pieptul în faţă şi privirea înainte. Buuun... să mergem”, a zis instructorul. Şi vă mărturisesc cu dragă inimă că ceea ce simţi atunci când călăreşti un cal e de nedescris. Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie acea senzaţie pe care o simţi când eşti în şaua calului. Un sentiment de res-pect, de admiraţie, de mândrie că eşti purtat de unul dintre caii campioni ai României, un cal nobil, un amestec de angloarab, irlandez, hanovăran. Calul mă plimba în şa agale, docil. Nu mi-am dat seama când am făcut deja câteva ture de hipodrom şi am ajuns la finalul plimbării. Am descălecat cu regret de pe Arcitic, care a fost dus imediat în boxa sa din grajd. A fost o experienţă plăcută şi de neuitat pentru mine. Dar am pornit înapoi spre Târgu Mureş cu promisiunea că voi reveni la club să-i revăd şi, de ce nu, să iau câteva ore de echitaţie.

Arina MOLDOVAN

Cum m-am bălăngănit în şaua unui campion balcanic...„A venit vremea să ne ţinem promisiunea de a organiza partida de călărie pe care v-am promis-o. Vă aşteptăm la Baza hipică Mircea Chirvăsuţă din Curteni. Vă rog să îmbrăcaţi o ţinută lejeră, preferabil sport. Partida de călărie vă dă prilejul de a încăleca pe caii campioni naţionali, balcanici şi câştigători ai multor con-cursuri internaţionale”, suna invitaţia pentru jurnaliştii mureşeni, din partea conducerii bazei hipice, sau mai pe înţeles Clubul de echitaţie Scorrilo, condus de Viorel Bubău.