"Trei într-o barcă" titlul celebrului roman, semnat de Jerome K. Jerome, pare să aibă parte de o nouă adaptare cu titlul “Noi doi, şi-o trompetă”, protagonişti fiind Teodor Giurgea, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, senatorul UDMR Verestoy Attila, şi Mihai Poruţiu, consilier judeţean PDL. Totul a început când lui Teodor Giurgea i-au zburat ceva porum-bei pe gură, acuzându-l pe Verestoy, că defrişările sale au cam tulburat cursurile de apă. Comentatorul de gardă Mihai Poruţiu nu a ratat momentul.

Anul VIII, nr. 42716 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 25 - 31 octombrie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 10

Judecătoarea Tofalvi exclusă, alene, din magistratură

Hai Petrică la Sovata, să luăm cu toţii plata!

Nu ştim exact ce dosare o fi avut în grijă madam judecător Mihaela Laura Tofalvi Dinea, de la Judecătoria Târgu Mureş, dar nu putem acum să nu ne îndoim de competenţa domniei-sale şi de justeţea soluţiilor date, câtă vreme tocmai ce-a fost zburătăcită din magistratură de CSM, în şedinţa din 29 septembrie. După ce în prealabil, cum o să vedeţi, a primit mai multe şanse să probeze că e un magistrat cât de cât ok, dacă există “cât de cât” în meseria asta.

Două cazuri de corupţie au zguduit societa-tea afaceriştilor mureşeni. Petrică Sala, pa-tronul SC Astor Com SRL şi Kovacs Agnes, di-rector al societăţii ALPINE BAU GmbH, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie bucureşteni pentru fapte de dare de mită. Cele două dosare apărute unul după celălalt par copiate la indigo. De ce acum? De ce?

pagina 7

pagina 3 pagina 4 - 5

Am un mesaj de la Cotroceni... Ar fi bine să ne abţinem de la vot, că s-ar putea să nu se ştie...

Pe onoarea mea, eu spun că e

momentul să trădăm din nou, ca să avem un viitor, altfel

ne-am curăţat...

Comandante, uite, îţi fac un dar... Îl cheamă Toko, vorbeşte

limbi străine, e antrenat la Bruxelles... Atâta doar că uneori delirează întruna despre nu’ş ce autonomie...

Camarazi, vaporul ăsta poate fi încă re-dresat... Azi-mâine soseşte remorcherul

FMI şi ne trage în siguranţă în portul Pireu, lângă epava Grecia... Eu zic să nu abandonaţi nava că vă mănâncă rechinii

ăia din PSD şi PNL!

T

www.ziaruldem

ures.ro

“Dacă FCM retrogradează, primul care pierde în sondaje voi fi eu!

Înconjurat de piraţii lui PSD şi PNL, comandantul suprem şi adjunctul cu probleme de lustruirea punţii şi pantofilor nu mai au decât o şansă: mutarea ostaticilor UDMR de la galeră mai la cârmă

UDMR, aRca De SalvaRe a PacHebocUlUi “v”

Tati, nenea ăştia în verde vrea să-mi ia jucăriile şi au zis că mă trag şi de urechi dacă nu trecem odată Legea

Educaţiei prin Parlament... Aşa-i că le arăţi tu lor?

Domnu’ preşedinte,rămânerea prichindelului Boc la bord o să vă coste scump... Nu-mi

dau seama acum cât, dar UDMR o să vă trimită factura la Cotroceni. Sunteţi

plătitor de TVA?

Giurgea, verestoy şi Poruţiu. Guralivul, Răzbunătorul şi Pacificatorul

2 Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 2010

Că de n-ar fi, nu s-ar povesti!

Ziua Armatei şi atacul împotriva lui Boc IVLuni, 25 octombrie, Ziua Armatei Române! La aceeaşi dată, în urmă cu doar 66 de ani, mili-tarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Ca-rei, ultima brazdă de pământ românesc aflată sub ocupaţia hortistă. Ardealul era eliberat. O zi mai târziu, la 26 octombrie, Ministrul de război, generalul Mihai Racoviţă, declara: “Românii, cu mic, cu mare, tresaltă la sunetul trâmbiţelor biruitoare. Ardealul a revenit astăzi, prin luptă dreaptă şi jertfă vrednică, la trupul din care a fost rupt“.Pe atunci, militarii români erau eroi. Astăzi, prin grija puterilor politice care s-au succe-dat la guvernare, sunt mai mult goi. Salariile le-au fost diminuate cu 25%, sporurile le-au fost tăiate, pensile speciale sunt pe cale de a fi anulate. Ce gândeşte oare soldatul român, stând el aşa şi aşteptând ordinele, în tranşeele din Afganistan sau Irak? Ce crede el despre ministrul lui, Oprea, despre Boc, despre Băsescu? Dacă i-ar prinde pe vreunul, prin absurd, în cătarea lunetei… ce ar face? O alică cu sare, măcar, la poponeţ?Fanfara cântă trist de Ziua Armatei în acest an. Poate chiar fals, la Bucureşti, unde, logic, nemulţumirile militarilor au ajuns mai rapid la

urechea ministrului şi a premierului. Un caz. Să vorbim de trupele speciale. Băieţii aceia care sunt antrenaţi pentru misiuni spe-ciale, paraşutaţi cine ştie unde, când, cum să rezolve rapid o problemă. Au sute de ore de pregătire, în zbor, în apă, pe pământ. Îşi riscă viaţa în fiecare misiune. Pentru ce? Până acum aveau sporuri cât de cât rezonabile, de circa 50% din salariile militarilor obişnuiţi. Dar s-au dus. Apoi a venit micşorarea cu 25% a salariilor. Urmează pensiile. Un paraşutist sau un scafandru din trupele speciale va putea avea o pensie de mizerie pe la 60 de ani, ca oricare dintre noi. Vi-l imaginaţi pe la 59 de ani, bunic deja, cu tâmplele albe, în căutarea lui Bin Laden prin Pakistan? Unii precum Boc şi Băsescu reuşesc acest exerciţiu.Spre deosebire de poliţiştii care au dat cu caschetele de pământ în faţa Cotrocenilor, aceşti militari nu au dreptul de a protesta. Orice ieşire în front, orice insubordonare ar fi interpretate ca lovitură de stat. Menirea lor e să tacă, să-şi îndeplinească misiunile, să meargă înainte, orice ar fi. Pentru patrie. Ce mai contează că şi ei sunt oameni… Ar fi exi-stat totuşi o metodă informală de protest. La

Ziua Armatei să nu fie invitat niciun politician. Dar militarii nici nu s-au gândit la asta, deo-arece tot administraţia locală – care e înţesată de politicieni – trebuie să le dea aprobări pen-tru organizarea evenimentului şi să asigure ordinea în timpul acestuia.Raportul către ministru e singura cale a militarilor de a deschide gura. Dar cui să raportezi? Unui “izmănar” care vine plin de ifose în vizită în unităţile militare, cu aere de Bucureşti, cu importanţă, deşi n-a fost în viaţa lui într-o misiune, pe oricare dintre fronturile pe care a fost implicată România? Unui arogant? Ce înţelege el despre militari? Şi credeţi-mă, că nu sunt cuvintele mele…25 Octombrie – Ziua Armatei. 27 Octombrie – Ziua Moţiunii. Coincidenţă? O coincidenţă fericită, ar spune Opoziţia, care doreşte să profite de toţi factorii umani posibili pentru demolarea Guvernului Boc. Să pună presiune. Noi sperăm că Ziua Armatei – cu frumoasele ei festivităţi – va rămâne doar Ziua Armatei şi nu va fi folosită în scopuri politice. Oricât şi-ar dori unii militari un ministru mai apropiat de ei şi un Guvern mai competent, ar fi păcat.

Alin BOLBOS

Milionarii Mureşului, datori vânduţi lui FloreaCu adevărat este criză financiară la noi în ţărişoară. Dacă până acum se plângeau că nu au bani bugetarii şi oa-menii cu probleme sociale, se pare că şi milioanarii în euro o duc destul de rău. Cei mai prolifici oameni de afa-ceri din oraş nu mai reuşesc să-şi plătească impozitele la Primărie. Şi nu e vorba de sume foarte mici. Aşa că oamenii lui Florea s-au decis să îi someze. Dacă nu îşi vor plăti restanţele până la începutul lunii noiembrie există o şansă să le fie poprite conturile. Şi poate aşa o să-i ve-dem şi pe ei mâncând la cantinele săracilor sau primind meniul gratuit de 3 lei din partea autorităţilor locale.

Tentaţia Sensului IgnatScriam în urmă cu câteva săptămâni despre cum s-au făcut jocurile pentru închiderea clubului Sense. Că pe plaiuri mureşene concurenţa în acest domeniu este acerbă şi nemiloasă. Acum am primit un anunţ foarte tare care sună aşa: „Revista „Next Temptations”, singura revistă de lifestyle din judeţul Mureş va deschide un nou club, în luna noiembrie şi se va numi Club Temptation ( este localizat în fostul local Sense)”. Deci este pentru toată lumea clar că respectiva locaţie nu a fost închisă pentru motive de linişte publică ci pentru a face loc al-tor interesaţi, mult mai apropiaţi de decidenţii din zona administrativă. Aşa că cei de la revistă care au şi agenţie de fotomodele s-au decis să îşi deschidă club de fiţe. Călin Ignat va avea acum unde să-şi promoveze fetiţele şi unde să atragă investitori.

Florea, sătul de Paris, trece oceanul la WashingtonPrimarul frumosului nostru municipiu reşedinţă de judeţ a revenit la obiceiuri mai vechi. Plecările în străinătate pe bani publici. După ce s-a plimbat prin Paris, pe Champs Elysee împreună cu arhitecta oraşului Daniela Miheţ, Flo-rea merge acum în capitala politică a lumii Washington DC. Mai precis la Universitatea “George Washington”, care i-a trimis edilului o invitaţie de a participa la forumul “Modelarea viitorului 2010”, care va avea loc în perioada 8-9 noiembrie. După ce a cheltuit în capitala Franţei 1060 EURO + 7046 lei pentru cele trei zile petrecute într-un

mod cât se poate de romantic, acum din bugetul local se va achita 1.200 euro pentru transport şi 1762 de do-lari cazare şi diurnă. În total pentru cele două deplasări târgumureşenii plătesc din taxele lor pestr 200 milioane de lei vechi. În opinia primarului cele două excursii ţin loc de apă caldă şi căldură. Pentru că mulţi alegători de-ai săi nu au aceste facilităţi în acest moment. Şi imediat se apropie iarna cea rea. Dar nu contează, mândria că suntem reprezentaţi în SUA e nepreţuită.

Miheţ îşi trage firmă de proiectareArhitecta şefă a oraşului Daniela Miheţ nu se mulţumeşte cu jobul plătit pe bani publici. Aşa că s-a decis să îşi tragă firmă privată de proiectare în colaborare cu o altă divă a ordinului arhitecţilor Delia Matei. Cele două speră ca societatea lor să prindă cât mai multe contracte grase cu Primăria Târgu Mureş şi alte instituţii subordonate, mai ales acum în perioadă de criză când banii se câştigă atât de greu. Noi ne întrebăm dacă nu cumva există un conflict de interese între calitatea de arhitect şef al oraşului şi cea de coproprietar al unei firme din acelaşi domeniu de activitate. Că pe orice proiect făcut de SC MIHET& MATEI STUDIO - S.R.L. va exista în final şi avizul de la Primărie. Mai exact de la biroul arhitectului. Cred că două semnături pe acelaşi act sunt prea multe. Voi ce ziceţi?

Ia centrală neamule.....la suprapreţCostul instalării unei centrale de apartament pentru ca-zurile sociale rămase fără căldură în Tîrgu Mureş va fi de aproximativ. 6300 lei. Unii ar zice că e mult, alţii că este prea puţin. Depinde de interese. Oricum, pentru cineva care şi-a instalat recent o astfel de centrală termică, se ştie foarte clar că cu mult mai puţini bani poţi face acest lucru. După o mică căutare pe internet sau prin maga-zinele de specialitate din oraş, vezi că ţi-ar fi suficient 4000 de lei pentru centrală, ţevi şi calorifere. Mai ales că vorbim de persoane sărace, care nu îşi permit lucruri foaret scumpe. Aşa că ne întrebăm, diferenţa de aproxi-mativ 2300 de lei în buzunarele cui se duc? Mai ales că respectivul contract a fost câştigat de o firmă de casă a primăriei, sponsor al echipei de fobal a oraşului. Ups....cred că am şi răspuns la întrebare.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, e conştient că în România ar fi nevoie măcar de o spoială de schimbare de guvern, dacă nu o renovare completă de alegeri anticipate

Noi să ştiţi că nu umblăm cu cioara vopsită la UDMR, ca ăştia la PDL… Dacă am spus că ră-

mânem la guvernare, rămânem, dar votul la moţiune eu nu-l pot garanta, că la noi e democraţie!

Mă-nţelegi?

Înalţii oaspeţi unguri de la Sapientia s-au rugat să plouă cu fonduri pentru ca viitorul campus universitar să fie gata cât mai curând

Aleluia, aleluia… Un moment de recu-

legere, aici, la piatra de căpătâi a Ţinutului Se-cuiesc, Domnul Băsescu

să-l odihnească-n pace…

Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 2010 3Judec, deci exist...

sau nu?

Cum spuneam, în şedinţa din 29 sep-tembrie 2010, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Su-perior al Magistraturii (CSM) a decis ex-cluderea din magistratură a doamnei Tofalvi. Având în vedere “abaterile dis-ciplinare prevăzute de art. 99 lit. e) şi i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor le-gale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi în efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile” – Secţia “admite acţiunea formulată de Comisia de Disciplină pentru judecători. (…) În baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004” (…) “aplică doamnei Dinea Tofalvi Mihaela Lau-ra sancţiunea excluderii din magistratură, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. e) şi i) din acelaşi act normative.” Cu drept de recurs în 15 zile, al cărui rezultat îl intuim cu toţii.

Coana Tofalvi, recidivistaDespre madam Tofalvi am mai aflat, pe surse, că nu e la prima judecată din partea

CSM. În iunie 2006, a fost sancţionată, de exemplu, cu 15% din indemnizaţia pe două luni pentru întârzierea lucrărilor în dosare. În 2 decembrie 2009, a primit din nou sancţiunea cu 15% din indemnizaţia de încadrare brută pe o perioadă de trei luni. Motivul a fost de această dată nere-spectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă. A urmat următoarea abatare, cea soluţionată cu excluderea, în şedinţa din 29 septembrie. În anii de când lucrează la Judecătoria Târgu Mureş, Tofalvi a în-cercat de câteva ori să se transfere la Cluj, fără sorţi de izbândă. Deşi o dată a obţinut acordul instanţelor clujene şi era gata-gata să reuşească, a ratat transferul pentru că CSM a considerat că numărul de magistraţi de la Târgu Mureş este prea mic şi este nevoie de ea. Tofalvi nu a ştiut însă să-şi joace şansele la Târgu Mureş şi să-şi vadă de treabă. Şi-a neglijat munca şi a fost scoasă din sistem. Bine, cu siguranţă că se va găsi un job călduţ pentru ea la vreo casă de avocatură, ori notar public din Mureş sau Cluj, nu ne îndoim! Dar ba-

nii cheltuiţi de sistemul judiciar cu ea, cum îi mai recuperăm? Şi nu au fost puţini. Potrivit declaraţiei de avere pe 2009, ma-dam Tofalvi câştiga 80.000 lei pe an (adică aproape 70 de milioane vechi pe lună).

Nu mai zicem că avea decontată chiria în sumă de aproape 10.000 lei, probabil tot pe 12 luni.

Judgement Day

Judecătoarea Tofalvi exclusă, alene, din magistraturăNu ştim exact ce dosare o fi avut în grijă madam judecător Mihaela Laura Tofalvi Dinea, de la Judecătoria Târgu Mureş, dar nu putem acum să nu ne îndoim de competenţa domniei-sale şi de justeţea soluţiilor date, câtă vreme tocmai ce-a fost zburătăcită din magistratură de CSM, în şedinţa din 29 septembrie. După ce în prealabil, cum o să vedeţi, a primit mai multe şanse să probeze că e un magistrat cât de cât ok, dacă există “cât de cât” în meseria asta.

La un semn, deschisă-i calea şi coboară din maşină,Împărţind bezele-n dreapta şi în stânga, o blondină.– Tu eşti, şefu? – Da, frumoaso. – Am venit să te mai vădŞi să stăm la sfat, Traiane, că în ţară … e prăpăd !!!…..– Orice gând ai, păpuşico, şi-orice inima-ţi dictează,Ai ales corect momentul, şezi colea şi croşetează!Sau, cât scot la sticla asta nenorocitul de dop,Vezi că, după draperie, ai o mătură şi-un mop!După ce ştergi bine praful, deapănă-ţi în tihnă sculul,Însă ia aminte bine la tot ce-ţi zice masculul!Noaptea asta petrecută la Palat n-ai s-o regreţiŞi-o să vrei şi altădată experienţa s-o repeţi.Hă, hă, hă, n-ai vrea, frumoaso, să ne şi distrăm puţinŞi s-o punem de-o scenetă cu… biletul lui Călin?Mi-amintesc, cam vag, din şcoală, c-a scris unul o scrisoareDespre Baiazid şi Mircea. N-o fi fost Vlahuţă, oare?Chiar de nu sunt eu prea sigur cum stă treaba în scrisoareŞi cam ce-o fi zis poetul, hai să facem o-ncercare!Chiar cu riscul de-a mă pune opozanţii mei la zid,Fii tu Mircea, dar nu Geoană, iar eu fi-voi BaiazidŞi-o să-ţi demonstrez, drăguţo, că nu este nicio bârfăCând se spune, de când lumea, că politica-i o târfă!Aşadar, să bată gongul şi da capo cu scrisoarea,Eu sunt turcul, tu eşti Mircea, iată mi-am făcut intrarea:– Tu eşti Mircea? – Da-Împărate. – Am venit să mi te-nchini,De nu, schimb a ta parcare într-un câmp plin de ciulini!– Orice gând ai, Împărate, şi orice pofteşti a face,Să lăsăm ameninţarea şi să discutăm în pace!Despre treaba cu parcarea, însă, Doamne, să ne ierţi,Căci, fiind la Primărie, pentru ea primit-ai şperţ,Ţi-a adus Cocoş, Mărite, sarsanale cu parale,Să ne dai ceva şi nouă din moşia dumitale.De-o fi una, de-o fi alta, pentru noi ce este scris,Bucuroşi le-om face toate, Împărate, cum ai zis…Dar, când eu ţi-am stat alături la bucurii şi necaz,Tu te-mpiedici de-o parcare şi faci azi atâta caz?- O, tu nici visezi, frumoaso, câţi în calea mea s-au pus,Toată floarea ce vestită a regimului apus,Mafioţi de pretutindeni, oligarhi, moguli s-adunăSă dea piept cu marinarul suspendat pentru o lună.Pesedişti pe care ţara nu putea a-i mai încapeÎncepură, pe la spate şi prin faţă, să mă sape,Hotărâţi să mă doboare, năvăliră toţi, ca chiorii,Liberalii lui Patriciu, ungurii, consevatorii,

Oastea lui Vadim Tribunul, risipită pe coclauri,Ar fi vrut şi ea să smulgă, de pe frunte-mi, mândrii lauri,Şarpele crescut la sânu-mi, ajuns mare pe la PIN,Mă-mproşca, de pe ecrane, Guşă, cu al lui venin.Adunaţi pe Dealul Spirii, vreo treisute douăjdoi,În a lor nesăbuinţă, îmi declarară război,Ca bezmeticii, porniră, de la Parlament, asaltul,Nenea Ion, cu trei mandate puse unul peste altul,Agita, deasupra hoardei, ca pe un stindard, toiagulŞi punându-mi sula-n coaste, m-ar fi vrut răpus, moşneagul.Când văzui a lor mulţime, câtă frunză au copacii,M-apucară, dintr-o dată, păsărica mea, toţi dracii !Şi-am jurat ca, peste dânşii, să trec falnic, fără păs,Cum trecui odinioară peste Roman şi Duvăz.N-am avut decât cu mâna sau cu ochiu-a face semn,Şi-apăru Boc, la comandă, pe căluţul lui de lemn,Stolojan, cu mercenarii, a picat şi el la ţanc,Lovind hoardele din spate şi-mpungându-le din flanc,Vorbă mi-a trimis Becali că-i şi el la Golden BlitzŞi m-aşteaptă, după luptă, să ne răcorim c-un şpriţ.El, „războinicul luminii”? Hahalera de la SteauaSe gândea la băutură, când mie-mi crăpa măseaua!La referendum văzut-ai gloatele cum au venit,Ca să steie împrejuru-mi, ca şi zidul neclintit?Explicaţia e simplă, căci acest stupid norodM-a văzut, cu muncitorii, la Mărăcineni, pe pod,M-a văzut cum, în mulţime, baie fac mai des ca-n cadă,Vreau să fac cu dânşii poze, puradeii vin grămadă,Iar ţăranii, peste care a trecut din nou potopul,Îşi pun voturile-n urnă, cum scot eu, la sticlă, dopul.Chiar de-aş da şi foc Cetăţii, precum legendarul Nero,S-or găsi să mă aclame mulţi la kilometrul zero;De-aia n-am nici a mă teme de cocotele lichele,Că se pun de-a curmezişul la ambiţiile mele.Dumitrescu şi o haită, cum să zic?... de piţifelnici,Pe la TVR mă latră zi de zi... Nişte nemerniciCe-şi închipuie că poate mă apucă tremuriciul,Dacă vor da iar pe sticlă filmuleţul lui Patriciu.Analişti cu ochii umezi şi negriţi în cerul gurii,Pe la cele trei Antene, degeaba mai ard cărbunii,Şi încearcă, în talk-sow-ul...nu ştiu cărui găozar,Toţi să scormone trecutu-mi de ministru şi primar.Între noi rămână vorba, fără foc nici fum nu iese,Doar n-ai vrea, iubito, de-ale lor vorbe ca să-mi pese?C-am semnat, la Capitală, precum prima rul..., pardon!

Vile, terenuri şi parcuri, pe care le-am dat plocon.Multe am făcut în viaţă, dar cea mai de preţ ispravă...Află că din marea flotă, n-am mai păstrat nicio navă.Când nu mă distrez prin crâşme, nopţile dorm fără frică,Pentru c-am urmat întocmai strategia lui Petrică.Am văzut şi eu în nave un morman de fiare vechi,Şi le-am vândut pe nimica: vasele...perechi, perechi.Văd că nu stai degeaba şi croşetezi cu mult sârg,Până termini căciuliţa, toarnă-mi ce mai e prin târg!- Doamne, n-aş vrea să te supăr sub niciun motiv, parol,Dar să ştii că în sondaje am ajuns să stăm nasol:Boc al tău o luă la vale, ca purtat de avalanşă...Dacă-l mai ţii în braţe, nu mai avem nicio şansă,Nici în Parlament, în toamnă; la putere nici atât,C-a ajuns piticu` ăsta să le stea la mulţi în gât.Dascălii îşi pierd răbdarea, nu mai stau în banca lor,Iar funcţionarii publici ne cam iau peste picior,Cântăreţii şi actorii nu vor să-şi plătească birulPus pe capul lor, Mărite, de Mihai Şeitan, vizirul,Medicii-şi găsesc de lucru prin întreaga Europă,De-or să rămână-n spitale doar bolnavii şi un popă,Care să le fie-aproape, când aceştia îşi dau duhul;Despre pruncii arşi în august ni s-a dus în lume buhul.Rezerviştii lui Dogaru încep şi ei să se-agite,Căci nu vor să li se taie pensiile nesimţite.Cică au răbdat în viaţă tot felul de servituţi,Iar tu îi tratezi, Mărite, ca pe ultimii recruţi.Ba vor de Ziua Armatei să vină cu toţi-n DealŞi să-ţi strige, sub ferestre: „Trăiene, nu fi măgar!”.- Uite ce e, păpuşico, te-aş ruga să nu insişti,Că simt că m-apucă greaţa, când aud de apevişti!Nu i-am pus eu să devină, ca tâmpiţii, militari,Când ţara avea nevoie de frizeri şi ospătari.Îţi mai zic eu, păpuşă dragă, drepturi aveau căcălău,Ca activi, chiar şi-n rezervă, dar să mă scutească, zău!După câte ţin eu minte, primeau gratis şi izmene,Chiar din mâinile lui Oprea, cel cu clipitul din gene.Cât au stat prin aplicaţii, n-au avut nimic a pierde,Căci au stat, pe banii ţării, la aer şi iarbă verde.Dac-au mers, când a fost cazul, şi la niscai inundaţii,Au primit mâncare gratis, la gamelă, ca soldaţii.Au primit grade la termen, unii chiar şi decoraţii,Aşa că s-o lase moale cu aceste aberaţii!...Fesul ăla tot nu-i gata, ca să pot să îl probez?Dă din andrele mai iute, că-ncep să mă enervez!Cât împleteşti tu acolo, unul pe dos, trei pe faţă,

Chem aghiotantul, că-n pahar mai am doar gheaţă,Şi aş avea, după aceea, o dorinţă, dar expresă,Vreau să aflu de la tine ce mai zic ăia prin presă!- Să nu-ţi dea prin gând, c-aş fi o prăpăstioasă,Dar să ştii că treaba asta, cu imaginea, e groasă,Ziariştii, analiştii, ţărăniştii... au înebunit cu toţiiŞi strigă prin studiouri, zi şi noapte, „Hoţii, hoţii!”Neavând nimic a face, stau cu toţii la taclale...Şi bârfesc, fără ruşine, tot neamul Măriei Tale.Ca să vezi, ce îndrăzneală!... la ciufutul de Ciuvică,Să se ia de armamentul traficat de Mirciulică?Ca să nu mai zic de ura ziariştilor ce-n goana...După câte-o ştire-bombă, se legară şi de Ioana,Cum că...ar fi primit casa şi biroul de serviciu,Drept plocon pentru mata, de la Puiu Popoviciu!...Şmenuri, bârfe, cacialmale... asta ţi-e dat s-auzi,Ia fă bine: ieşi pe sticlă la B-1, Traienică, să-i acuziPe nemernicii aceştia care nu mai ştiu de fricăŞi-au luat-o în tărbacă până şi pe Elena...mică,C-a ajuns, EBA s-o lase cât mai moale şi la clubulŞi la casele de modă, dacă i s-a strâns şurubul,Şi netrebnicii din presă dau tot felul de-nţelesuriNăzuinţei ei, ca-n viaţă, să aibă numai succesuri.- Vezi că ţi-au scăpat trei ochiuri, ai grijă să le repari!Dă-i în mă-sa de nemernici, de moguli şi găozari!Dacă văd că latră-ntruna şi nu înţeleg să tacă,Le dau, ca lu` ăla micu`, una scurtă peste moacăŞi-o să ştie toţi rataţii şi tâmpiţii, ce e frica,Să nu se mai ia de mine, ca Chitic, la Cireşica.Şi cu astea fiind zise, lecţia e încheiată!Sper c-ai înţeles destule din a mele vorbe, fată.Apropos, de-o fi să fie să avem remaniere,Eşti dispusă, păpuşico, să-ţi mai dau trei ministere?Şi abia tăcu-Împăratul, ce mai zbucium, ce mai freamăt,Se-auzeau prelungi suspine şi un mult prea dulce geamăt.SPP-işti, copii de suflet ai jandarmului Pahonţu,Alergau pe coridoare ca scăpat din puşcă, glonţu`.Neştiind acele stranii zgomote de unde vin,Nici nu bănuiau sărmanii că biletul lui Călin,Bine pitulat la sânu-i de pârdalnica Elenă,Penetrase obiectivul şi-acum, fără pic de jenă,Fostul comandant al navei botezată „Biruinţa”,Din sutienul blondinei, să-l scoată îşi da silinţa.Când într-un târziu spahii pricepură cum stă treaba,O lăsară pe-altădată cu-alergatul lor degeaba;Revenind, tăcuţi, la posturi, negândind la vreo Isoldă,Ci la banii de chirie şi la ciopârţita soldă…

Scriitor-compozitor, Marin Voican GhioroiuSursa: MCP Press Agency

O scrisoare care nu poate fi a III-a

4 Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 2010

Sha-la-la-la-la

„Nu dăm bani pentru că cineva trage o linie şi spune: aici vor fi piste pentru biciclişti.”Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor din România

„Atâta incompetenţă la un loc nu mi-a fost dat să văd niciodată. Mă refer la modul cum a votat PDL (scăderea TVA-ului la alimentele de bază – n.r.)... este dovada supremă de incompetenţă.”Ciprian Dobre, deputat PNL

„Facem noi un fel de bilanţ, la doi ani de guvernare, pentru cei de la putere, care fie nu vor, fie nu pot, fie nu sunt lăsaţi să-l facă, cu promisiunile care s-au făcut şi faptele care s-au comis.”Călin Orlando Cociş, liderul CNSLR Frăţia Mureş

„Copiii se trezesc la cinci dimineaţa şi fac naveta, vă daţi seama că săracii adorm la ore.”Matei Canceu, primarul comunei Sânpetru de Câmpie

„Universitatea „Petru Maior” pregăteşte, înainte de toate, oameni responsabili.”Liviu Marian, rectorul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş

„Noi avem traseul Drumului European E60 prin centrul oraşului, dar înainte de a fi stradă europeană, e strada Târgu-Mureşului.”Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

„Proiectele sunt una şi rezultatele sunt alta. Noi avem rezultate şi în momentul în care prezinţi rezultate, mă întreb în activitatea sportivă ce nevoie ar mai fi de proiecte?”Viorel Bubău, preşedintele clubului de echitaţie Scorillo

„Profesorii navetişti nu au decât să îşi plătească din banii lor şi eu cât am fost profesor din banii mei mi-am plătit transportul.”Kocsis Adalbert, primarul comunei Aluniş

„Mureşenii au nevoie de o sigură ches-tie pentru a-şi redobândi încrederea în clasa politică şi anume ca această clasă politică să renunţe la interese de par-tid şi să pună pe primul plan interesele comunictăţii.”Dr. Silviu Morariu, şeful departamentului de sănătate al Partidului Conservator

„Am practicat Jiu-Jitsu şi am o centură portocalie cu care mă laud.”Comisar Alexandru Câmpean, adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Mureş

„Prin mărirea orelor de educaţie fizică elevii ar putea să se elibereze de ener-gia pe care o au.”Balint Ştefan, directorul Liceul Teo-retic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureş

„Sunt bucuros dar în acelaşi timp invi-dios pe primarul Reghinului pentru că noi la Târgu-Mureş nu avem parte de asemenea investiţii (cum sunt cele de la IRUM şi Prolemn Reghin – n.r.).”Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş

Omul de afaceri Petrică Sala din Târgu-Mureş a fost trimis în judecată, în această lună, de către DNA, sub acuzaţia de dare de mită. Potrivit anchetatorilor, Sala i-ar fi dat 12.000 de euro lui Ioan Tăutu, inginer senior la firma de consultanţă Inocsa Ingenieria SL Madrid Sucursala Bucureşti, pentru a aviza nişte lucrări care au fost decontate fără a fi, în realitate, efectuate de către societatea SC Astor Com. Alături de Petrică Sala, este inculpat în dosar pentru complicitate la dare de mită nepotul acestuia, Silviu Sala, director la Astor Com. Anunţul celor de la DNA a fost o mare surpriză pentru lumea afacerilor, politică şi nu numai din Târgu Mureş. Asta deoarece, patronul As-tor Com, Petrică Sala, este bine ancorat în mediul politic şi de afaceri. Începând cu anul 2000, de când Dorin Florea a devenit primar la Târgu Mureş, firmele lui Sala au beneficiat de nenumărate contracte publice, printre care şi cele pen-tru realizarea lucrărilor de pavaj stradal. Firmele afaceristului Sala au încasat sute de miliarde de lei vechi de la autorităţile din judeţul Mureş, iar firma are încă în derulare contracte. Societăţile patronate de omul de afaceri din Mureş sunt profilate în domeniul construcţiilor. Sala este acţionar la şapte societăţi: Conpet SRL, Pavaj Prest, Valpet SA, Romind SRL, Pavacom SRL,

Sala Construct SRL şi Astor Com. Aceasta din urmă este cea care pune pavajul în municipiul Cluj şi preia marfa, adică pavelele, de la Valpet SA. Cea mai interesantă afacere este Valpet, deoarece unul dintre acţionari a avut legături solide cu PSD. Mai concret, printre acţionarii Valpet SA se regăseşte şi fostul deputat PSD de Mureş, Tiberiu Sbârcea. Societatea a câştigat licitaţii publice de construcţii şi în timp ce Sbârcea se afla la putere.Un alt punct de interes este că în cei 10 ani de colaborare cu instituţii publice din judeţ, şi nu numai, Petrică Sala nu a fost măcar o singură dată trimis în judecată. Cercetări au fost, soluţionate, bineînţeles, cu eternul NUP. Sentimentul de protecţie pe care omul de afaceri îl inspira celor din jur a fost dat şi din protecţia politică pe care o avea. Şi de influenţa politicului în rândurile procurorilor DNA Mureş, mai precis la fostul şef Marin Sandu. Acum se pare că Sala a „picat” în mijlocul unui alt meci care ţine de capitală, unde protecţia locală nu mai avea valoare. Aşa că îi întrebăm pe anticorupţii mureşeni: de ce naiba aţi fost plătiţi până acum? Nu aţi obser-vat nimic suspect?

Sala un afacerist de „milioane”Conform situaţiei financiare a firmelor patronate de Petrică Sala sau la care este acţionar, profitul obţinut de acesta poate lăsa pe oricine cu gura căscată. În 10 ani de activitate cele mai importante firme ale sale i-au adus cel puţin 55 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro). Interesant este faptul că cele mai mari câştiguri nu au fost aduse de firmele mari gen Valpet sau Astor, ci de societăţi de apartament înfiinţate în perioada marilor refaceri ale oraşului cu pavaje moderne, cum sunt Pavaj Prest SRL, Conpet SRL sau Pavacom SRL. Aceste firme, cu câţiva angajaţi, aduceau tot atât profit (declarat) cât cifra de afaceri. Numai SC Pavacom SRL a obţinut în câţiva ani de activitate peste 19 milioane de lei cu cei maxim 8 angajaţi care ia avut.

Alpine BAU BAU, al doilea valÎn luna iunie scriam că un director al Alpine Bau GmbH a fost trimis în judecată de cei de la DNA. Pentru dare de mită. Către inginerul Ioan Tăuti care a devenit „tăntălăul” de ser-vici fiind şi arestat. Acum, colega lui Szabó întru colaborarea cu austriecii, a fost trimisă şi ea în judecată. Redând acum din rechizitoriul DNA: “în perioada aprilie - mai 2009, Kovacs Agnes, director al societăţii Alpine Bau GmbH, împreună cu Szabó László, director al aceleiaşi societăţi comerciale, şi cu un denunţător i-a promis lui Ioan Tăutu, reprezentantul unei firme de consultanţă, că-i va da suma de 50.000 euro pentru a aviza unele lucrări efectuate precum şi unele neefectuate şi pentru a certifica plăţile datorate societăţii Alpine Bau GmbH de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (M.D.L.P.L.).” Ulterior, în perioada august - septembrie 2009, împreună cu Szabó László, Kovacs Agnes i-a dat lui Ioan Tăutu

Hai Petrică la Sovata,Două cazuri de corupţie au zguduit societatea afaceriştilor mureşeni. Petrică Sala, patronul SC Astor Com SRL şi Kovacs Agnes, director al societăţii ALPINE BAU GmbH, au fost trimişi în judecată de pro-curorii anticorupţie bucureşteni pentru fapte de dare de mită. Cele două dosare apărute unul după celălalt par copiate la indigo. Lucrări în Sovata prin fonduri PHARE. Neefectuate dar totuşi decontate. Acelaşi inginer Ioan Tăutu, reprezentant al firmei ce supraveghea lucrările, a primit mită de la cei doi oameni de afaceri mureşeni. Întrebarea pe care ne-o punem noi este... de ce acum? De ce?

SC Astor Com SRL1999- profit net 43.110 lei, 0 angajaţi, cifră afaceri 904.906 lei ( Domeniu activitate: „Alte activităţi extractive”)2000 - profit net 184.521 lei, 14 angajaţi, cifră afaceri 5.763.583 lei2001 - profit net 399.953 lei, 47 angajati, cifra afaceri 17.723.203 lei2002 - profit net 114.378 lei, 42 angajaţi, cifră afaceri 30.986.519 lei (Schimbă domeniul de activitate: „Extracţia pietrei pentru construcţii”)2003 - profit net 84.717 lei, 58 angajaţi, cifră afaceri 54.110.119 lei2004 - profit net 3.183.021 lei, 94 angajaţi, cifră afaceri 156.673.151 lei2005 - profit net 193.006 lei, 93 angajaţi, cifră afaceri 10.626.034 lei2006 - profit net 2.797.651 lei, 177 angajaţi, cifră afaceri 24.981.005 lei (Schimbă domeniul de activitate: „Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu)2007 - profit net 6.232.150 lei, 169 angajaţi, cifră afaceri 36.075.463 lei ((Schimbă domeniul de activitate: „Fabricarea betonului”)2008 - profit net 806.220 lei, 246 angajaţi, cifră afaceri 39.555.036 lei ((Schimbă domeniul de activitate: „Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor”)2009 - profit net 510.117 lei, 219 angajaţi, cifră afaceri 41.466.793 leiProfit net total: 14.54 milioane lei (calcul făcut din 1999-2009 firma fiind înfiinţată în 1993)

SC Valpet SRL:1999 - profit net 4752 lei, 14 angajaţi, cifră afaceri 4,65 milioane lei ( Domeniu activitate „Extractia pietrei pentru constructii”)2000 - profit net 806.755 lei, 26 angajaţi, cifră afaceri 16.695.166 lei, 2001 - profit net 637.877, 45 angajaţi, cifră afaceri 29.151.176 lei2002 - profit net 1.363.200 lei, 33 angajaţi, cifră afaceri 61.233.161 lei2003 - pierdere netă 81.655 lei, 89 angajaţi, cifră afaceri 58.712.405 lei2004 - profit net 285.294 lei, 57 angajaţi, cifră afaceri 64.327.009 lei2005 - profit net 3200 lei, 64 angajaţi, cifră afaceri 5.738.870 lei2006 - profit net 1.705.588 lei, 92 angajaţi, cifră afaceri 10.988.139 lei2007 - profit net 1.147.783 lei, 99 angajaţi, cifră afaceri 11.556.528 lei2008 - profit net 1.321.761 lei, 66 angajaţi, cifră afaceri 6.773.589 lei (schimbarea activităţii în: „Fabricarea produselor din beton pentru construcţii”)2009 - profit net 194.224 lei, 69 angajaţi, cifră afaceri 6.775.284 leiProfit net total: 7.38 milioane lei (calcul făcut din 1999-2009 firma fiind înfiinţată în 1993)

„La ce lucrări de miliarde am făcut eu, chiar sunt jignit că

m-au agăţat cu o şpagă de câteva mii de coco, acolo, bani de buzunar

pentru şoferul meu!”

SC Pavacom SRL, înfiinţată în 20022002 - profit net 2.490.786 lei, 0 angajaţi, cifră afaceri 2.656.168 lei2003 - profit net 3.613.154 lei, 5 angajaţi, cifră afaceri 3.924.268 lei2004 - profit net 12.947.478 lei, 4 angajaţi, cifră afaceri 13.927.068 lei2005 - pierdere netă 39.409, 14 angajaţi, cifră afaceri 103.223 lei2006 - pierdere netă 8527 lei, 8 angajaţi, cifră afaceri 72948 lei2007 – profit net 22.944 lei, 4 angajaţi, cifră afaceri 142.762 lei2008 - profit net 59.612 lei, 3 angajaţi, cifră afaceri 348.677 lei2009 - profit net 21.807 lei, 3 angajaţi, cifră afaceri 255.853 leiProfit total net: 19 milioane lei

Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 2010 5Aşa-i viaţa!

să luăm cu toţii plata!SC Pavaj Prest SRL, înfiinţată în 2002

2002 - profit net 288.599 lei, 0 angajaţi, cifră afaceri 631.587 lei (Domeniul de activitate: „Alte lucrări de instalaţii şi de construcţii auxiliare”)2003 - profit net 1.250.473 lei, 5 angajaţi, cifră afaceri 1.589.315 lei2004 - profit net 3.410.104 lei, 3 angajaţi, cifră afaceri 3.905.986 lei2005 - profit net 761.130 lei, 2 angajaţi, cifră afaceri 818.291 lei2006 - profit net 6.524 lei, 1 angajat, cifră afaceri 28.195 lei2007 – pierdere 146 lei, 2 angajaţi, cifră afaceri 6.912 lei2008 - profit net 698 lei, 1 angajat, cifră afaceri 6.400 lei2009- întrerupere activitateProfit total net: 5.71 milioane lei

SC Conpet SRL, înfiinţată în 20022002 - profit net 1.641.564 lei, 0 angajaţi, cifră afaceri 2.835.054 lei (Domeniul de activitate: „Închirierea altor mijloa-ce de transport terestru”)2003 - profit net 3.455.887 lei, 5 angajaţi, cifră afaceri 3.810.409 lei2004 - profit net 844.979 lei, 5 angajaţi, cifră afaceri 1.525.179 lei2005 - profit net 1.014.334 lei, 4 angajaţi, cifră afaceri 1.218.056 lei2006 - pierdere netă 9753 lei, 1 angajaţi, cifră afaceri 54.293 lei2007 - pierdere netă 21.973 lei, 3 angajaţi, cifră afaceri 22.567 lei2008 - profit net 912 lei, 1 angajaţi, cifră afaceri 2961 lei2009 - intrerupta activitateaProfit total net: 7 milioane lei

suma de 10.000 de euro. Cu alte cuvinte domnul inginer a primit “şpăguţa” de la cei doi directori pentru plata ilegală a lucrărilor din Sovata. Mai ales că M.D.L.P.L. – condus pe atunci de Borbely Laszlo - desemnase firma de consultanţă reprezentată de Ioan Tăutu să supraveg-heze efectuarea lucrărilor de construcţie şi să certifice plăţile datorate contractorului în cadrul executării proi-ectului intitulat "Reabilitare drumuri urbane în staţiunea Balneoclimaterică Sovata" (proiect finanţat din fonduri PHARE), precizează DNA. Potrivit procurorilor, cei de la care Ioan Tăutu a primit mita erau reprezentanţii unor societăţi comerciale care au contractat (ALPINE BAU GmbH), respectiv subcontractat efectuarea acestor lucrări (firma reprezentată de denunţător).

Bazin curat-murdar!? Cei de la Alpine au mai efectuat sau efectuează şi alte construcţii interesante. Un exemplu este lucrarea de la Petrom City, un proiect de peste 100 milioane euro. Care se va face sau nu. Ceea ce ne interesează pe noi ca mureşeni este viitorul bazin olimpic, pe care Alpine Bau o să-l construiască la Târgu Mureş pentru suma de 28,69 milioane lei (circa 7 milioane de euro), o licitaţie încheiată recent. Un proiect foarte drag ministrului Borbely Laszlo. Acum instituţiile abilitate ar trebui să verifice dacă şi ac-olo reprezentanţii maghiari ai austriecilor s-au folosit de pârghii neortodoxe pentru a obţine contractul.

Constructorul Anchetat

Marin Sandu, fostul şef al DNA Mureş

Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 20106Călătorului îi şade bine cu drumul!

Am să mă opresc la două dintre posibilele destinaţii, atât pentru turiştii străini, cât şi pen-tru cei români, şi anume Valea Mureşului şi Va-lea Gurghiului. Dacă turistul cu pricina ajunge cumva în Târgu Mureş, următoarea destinaţie o reprezintă Reghinul, de unde poate începe explorarea celor două văi. Cum procedăm în cazul în care turistul vrea să simtă cât mai bine farmecul locului, şi lasă deoparte autoturis-mul personal, şi se foloseşte de condiţiile de transport, pentru a-şi putea crea o imagine completă a sejurului în judeţul nostru? Păi, pri-ma variantă ar fi trenul, care îl poate duce până sus la Topliţa, bonusul fiind unul pe măsură, oferit cu generozitate de CFR Călători, con-fort maxim şi senzaţii tari de neuitat. A doua variantă ar fi maxi-taxi-ul, până la Reghin, şi mai departe, în voia sorţii, poate va găsi vreun obiectiv turistic de vizitat. Mai greu e cu infor-marea, deoarece în oraşul viorilor, cam greu de găsit vreun punct de informare turistică, aşa că, soluţia ar fi banalul google. Dacă tot a ajuns turistul în Reghin cu mijloacele autohtone de

transport, musai să continue, că doar n-o face cale întoarsă la Târgu Mureş, şi apoi acasă, că râde lumea de el. Să zicem că optează pentru Valea Mureşului şi o ia din loc către minunăţiile văii. Singura modalitate serioasă rămâne tre-nul, din care, tot ca bonus, poate să admire arhi-tectura neo-clasică a gărilor din Reghin, Deda, şi a haltelor de pe traseu. Dacă stă turistul să se gândească şi schimbă direcţia, spre pe Va-lea Gurghiului, poate da de-o zonă mai crudă şi mai frumoasă decât cea a Mureşului. Aici, lucrurile stau puţin altfel, nu există tren, iar de vechea mocăniţă, îşi mai aduc aminte doar cei cu barba sură. Ce să facă, să se urce în cursa Toacăi, cum îi mai spun localnicii văii, şi apoi să o ia la pas spre destinaţia finală? Păi da. Şi aici, patrimoniul cultural, întins pe toată valea, nu trebuie neglijat, el fiind prezent în fiecare din localităţile răsfirate pe vale. Obiectivele princi-pale poartă popular sigla “bufetul satului”, şi au ca paznici băştinaşi, care se dedulcesc cu licori magice autohtone. Ce mai, farmecul urbanizat al vechiului sat românesc. Oftează tu ristul nos-

tru, şi se minunează la decorul natural pe care-l vede în zare, dar care este presărat parcă cu obstacole, nicidecum cu vreo chemare făcută de mâna omului. Se ambiţionează, şi merge mai departe, spre destinaţiile propuse, propunându-şi să nu se abată sub niciun fel de la drum. Drumul face parte şi el din farmecul excursiei, mai ales că biletul e unul ieftin, mult mai ieftin decât la vreun Disneyland, iar senzaţia oferită de slalomurile autobuzului printre craterele de pe drum e mai ceva decât cea de pe Play Station. Ajuns la Dulcea, ulti-ma staţie a autobuzului, turistul nu ştie înco-tro s-o apuce. Caută un reper, şi se îndreaptă unde vede ceva animaţie. Noroc cu aceeaşi inscripţie mare, adevărat punct de informare turistică: Bufet! Omul intră şi se miră că nu prea seamănă atmosfera cu ce a citit pe google. Dar se aşează confortabil la masă, şi începe cu adevărat să simtă gustul acestui colţ uitat de lume, mai ales că băştinaşii îi tot zâmbesc şi îi oferă o licoare nouă pentru el, ciudată la gust,

dar care încet, începe să-i placă. Ciupit puţin îşi vede de drum, dar afară, soarele începe să-şi ia adio, şi frigul devine tot mai insistent. Ultima soluţie, apelează tot la bunăvoinţa localnicilor, şi găseşte în cele din urmă un pat unde să tragă peste noapte. Ciudate mai sunt frumuseţile acestei zone, constată turistul nostru, cu totul altele decât cele afişate pe internet, unde tot felul de reclame colorate îţi promit vacanţe de vis. Obosit după atâta drum, pune capul pe pernă şi visul îl conduce pe platoul Scaunul Domnului, în patul dictatorului de la Castelul Lăpuşna, făcând pluta la Băile Sărate din Ideciu, sau astâmpărându-şi setea şi foamea la vreo stână, lângă un izvor. Somn uşor turist drag, şi fii bucuros că statistica mureşeană nu te are în evidenţă, tuşa Marie care te-a găzduit nu prea are ea, săraca, tangenţă cu turismul, aşa cum nici tanti Elena nu-şi prea cunoaşte frumuseţile ţării pe care trebuie să le gestioneze.

Turismus captivantus

Futurism avem, cu turiştii stăm mai prost!Aflăm din datele Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş că turiştii care trec pragul judeţului încep să se împuţineze pe zi ce trece. Astfel, în primele 8 luni ale anului 2010, am ajuns la performanţa ca, numărul turiştilor să scadă cu pes-te 7.000 faţă de perioada similară a anului trecut. Mureşul a înregistrat doar 132.477 turişti, dintre care doar 20 la sută au fost veniţi de pe meleaguri străine. De ce sunt puţini? Pentru că deşi avem zone turistice, ca să ajungă neamţul la ele trebuie să se înscrie la un concurs gen Fort Boyard.

Grup clandestin de turişti străini, care nu apar în statistica judeţului pentru că dorm în aer liber şi nu plătesc masa cu cardul de credit

Sprachen

Deutsche?

Nem, nem, noi turiste de la Budapesta suntem, am venit că cică

tare e verde iarba aici, pe Valea Mureşului! Aia mai din spate, cu ochii oblici şi

cameră de filmat, cică e de la Tokio... Oare cât lapte dă?”

Anul VIII, nr. 427 | 25-31 octombrie 2010 7Dacă ştiam, nu mă băgam!

De ştiam, nu mă băgam...Reporter: Cine e Claudiu Maior şi ce vrea el de la viaţă şi de la noi?Claudiu Maior: (Îşi caută cuvintele…) De la viaţă vreau sănătate, înţelegere în familie, între prieteni… Ca ambiţie personală vreau să duc lucrurile pe care le-am început până la capăt, să nu zică oamenii c-am trecut prin Primărie ca printr-o gară… De la târgumureşeni vreau să fie uniţi şi să aibă răbdare cu administraţia publică, fiind un moment de criză…

Rep.: Aţi crescut mult ca imagine în ultimul an, cât vă e de ajuns?C.M.: Nu urmăresc să cresc în imagine… Eu vreau să rezolv problemele oraşului, atât cât pot. Inevitabil, creşti şi în imagine, devii cunos-cut… Important e să nu minţi oamenii…

Rep.: Minţiţi des?C.M.: Nu, nu… asta am spus… poate mi se întâmplă să uit, poate promit un lucru şi nu-l rezolv la timp…

Rep.: Fotbalul e o cale de a reuşi în politică. Aşa e?C.M.: Nu, dacă vă aduceţi aminte, acum doi ani şi ceva, cineva îşi făcea campanie electorală promiţând că va aduce o echipă de fotbal la Târgu Mureş, că va reporni acest fenomen… Atunci am urcat pentru prima oară pe scena din Cetate şi le-am promis oamenilor că vor avea în scurt timp o echipă de liga II-a, cu care să încercăm promovarea… Ceilalţi ne-au vânat îngrozitor, ne-au pus piedici… Am încercat să aducem o echipă din Braşov, dar când să batem palma cu ei, s-au răzgândit pentru că cineva de la Mediu le trimisese un control pe cap… Ne-au spus foarte clar: Nu mai facem tranzacţia, ne-aţi creat numai probleme… Fugeau de noi mâncând pământul… Fotbalul nu-ţi aduce glorie… Când câştigi, toată lumea te iubeţşte.. Când pierzi, toţi te urăsc. Lumea uită realizările, stadionul… Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat fotbalul…Chiar şi eu, dacă ştiam ce înseamnă fotbalul, nu mă băgam în această nebunie…

Rep.: Deocamdată bucuria fanilor e mare. Cum o să justificaţi însă investiţiile de la bugetul local, dacă FCM retrogradează?C.M.: Dacă echipa retrogradează, primul care va pierde în sondaje voi fi eu… Mi-e foarte clar…

Rep.: Deci, retrogradăm cu FCM?C.M.: Nu cred că vom ajunge acolo… aces-ta e obiectivul nostru. Toată lumea ştie că primul an e cel mai greu pentru o echipă nou promovată…

Rep.: Dar aveţi măcar în vedere diminuarea sumelor de la buget dirijate spre FCM? De ce nu căutaţi investitori privaţi să preia echipa?C.M.: Aşa cum am promis, primii doi ani îi vom susţine, apoi e normal ca FCM să devină un club complet privat. Deocamdată ne gândim cum să rămânem în Liga I.

Baconschi şi sondajul pentru Primăria Târgu MureşRep.: Vreţi să ajungeţi primar? Sau aveţi alte ambiţii?C.M.: Nu m-am gândit…

Rep.: Nu vă cred… Vreţi să ocoliţi…C.M.: Ok, este foarte greu… Dacă vezi Primăria din afară ţi se pare că un post în executivul ei e

un lucru minunat, un job ideal. Vă spun sincer că am îmbătrânit în doi ani cât în zece, aici la Primărie… (Cu o privire inocentă…) Sunt şi o fire sufletistă, îi cert pe oameni dacă nu rezolvă o problemă, mă implic, mă supăr...

Rep.: Deci v-aţi săturat de jobul ăsta?C.M.: Dacă ar fi să aleg azi, m-aş duce cu drag în mediul privat…

Rep.: Păi de cine depinde?C.M.: Ei, când porneşti la un drum, nu te poţi opri la jumătate… Am promis nişte lucruri, nu vreau să fug…

Rep.: Dar şi PDL-ul e aproape de retro-gradare…C.M.: Nu cred că imaginea PDL afectează fo-arte mult ceea ce se-ntâmplă în Târgu Mureş…

Rep.: Aţi fi vrut să nu fiţi azi în PDL?C.M.: (Oftează…) Nu pot să fug de echipa care m-a susţinut… la bine şi la greu e echipa mea… Eu o să fiu mereu un om de echipă… Nu dau bir cu fugiţii, nu e stilul meu…

Rep.: Dar de la PRM aţi dat bir cu fugiţii…C.M.: Nu, acolo am plecat atunci când mi-am dat seama că preşedintele partidului nu mai merge pe aceeaşi linie…

Rep.: Care, cea ultranaţionalistă?C.M.: Nu, mă refer la o linie normală, nu ştiu cum să spun, să nu se supere pe mine… Noi l-am susţinut pe Ciontu… Când a plecat el, am plecat şi noi, câţiva…

Rep.: Vă e dor de PRM?C.M.: Hmm… De oamenii de acolo, mai degrabă… Sunt oameni care luptă pentru un crez al lor… Dar nu mă mai regăseam acolo, în mentalitatea lor, eu eram dintr-o generaţie mai tânără… Înţelegeam multiculturalitatea. În martie 90, când au fost evenimentele din Târgu Mureş, eu aveam o prietenă unguroaică şi um-blam dintr-o tabără-ntr-alta… Şi mă întrebau prietenii: mă Claudiu, eşti nebun, nu ţi-e frică? Nu… De ce să-mi fie… Mda… înţelegeam multiculturalitatea, eu am crescut între români, unguri şi ţigani…

Rep.: Dar dacă n-ar fi PDL, unde v-aţi regăsi?C.M.: Tot la un partid popular, probabil… Sau mai sigur, aş fi independent…Rep.: Cine e Teodor Baconschi şi ce vrea el?C.M.: Dacă va reuşi să-şi impună Platforma…va…va…va face multe lucruri… Rămâne de văzut dacă reuşeşte să impună ce îşi doreşte…

Rep.: Aţi putea fi adeptul Platformei?C.M.: Dom’le, nu am participat la lansarea ei, nu ştiu multe despre ea, rămâne de văzut… S-ar putea…

Rep.: Nu cumva sunteţi din tabăra cealaltă?C.M.: Care? Eu nu ştiu să fie mai multe tabere…Rep.: Ei nu, dar sunt destule, inclusiv la Târgu Mureş…C.M.: (Cu un aer mirat…) Nu ştiu să fie, chiar ieri am avut Birou Judeţean, ne-am întâlnit cu toţii, parlamentari… la noi e chiar democraţie…

Rep.: Deci nu e o mică dictatură?C.M.: Nici vorbă… Ieri s-a vorbit liber….

Rep.: Bun, când vor fi alegeri în filială?C.M.: Într-o lună jumate, cam aşa…

Rep.: Unde candidaţi?C.M.: Probabil că tot pentru funcţia de secretar general… Mai am timp de gândire…

Rep.: Cine şi pe ce criterii va alege între Maior, Paşcan, Poruţiu... cei trei din preaj-ma PDL care vânează Primăria?C.M.: N-aş merge atât de departe să nomina-lizez persoane... Deocamdată există un primar care a câştigat din primul tur, cu peste 50%. Dacă va fi vreodată să candideze unul dintre cei trei la Primărie, o să fie nevoie de un sondaj de opinie care să-i departajeze...

Rep.: Dvs. l-aţi susţine cu toată inima pe Marius Paşcan?C.M.: (I se îngroaşă vocea...) Din punctul meu de vedere, eu sunt un soldat extrem de dis-ciplinat al partidului. Dacă partidul decide să mergem cu Paşcan, atunci aşa va fi... N-aş avea ce comenta, vă daţi seama, mai ales că Paşcan e naşul meu ...

Rep.: Ce atuu aveţi dvs. faţă de ceilalţi?C.M.: Asta să o spună oamenii... Eu nu mă uit dimineaţa în oglindă, să spun ce bun şi ce fru-mos sunt... Poate alţii...

Rep.: Fiind apropiat de Dorin Florea, ce credeţi, s-o fi săturat de Primărie? Vrea poate la Consiliul Judeţean?C.M.: (Cu respect nemărginit...) Nu cred că oricine din jurul lui Dorin Florea îşi poate dea seama ce vrea Dorin Florea... Nici măcar pri-etenii apropiaţi...

Rep.: Cade Boc?C.M.: Nu cade. Nu vrea nici Opoziţia chestia asta...

Licitaţiile trucate – o aberaţieRep.: Aveţi apă caldă? De ce unii târgu-mureşeni umblă nespălaţi pe stradă?C.M.: Am, am... Eu am spus de la început că sunt adeptul unui sistem individual şi nu al ce-lui comunist... Oamenilor li s-a dat posibilitatea să aleagă un anumit sistem. Din păcate, Ener-gomurul nu a reuşit să-şi îndeplinească anga-jamentele... Ştiţi că eu am cerut public demisia conducerii Energomur... Ei sunt vinovaţii... Ei aveau posibilitatea să oprească apa unui cetăţean rău-platnic, nu să acumuzele datorii... Din păcate contractul lor de management e făcut pe doi ani...

Rep.: Dintre marile probleme ale oraşului, Energomurul, centura, lipsa de investiţii străine, de parcuri industriale... pe care v-o asumaţi?C.M.: Energomurul nu mai e o aşa mare problemă a oraşului... În privinţa centurii, noi am predat toate actele şi nu am primit răspuns de 60 de zile de la Ministerul Medi-ului pentru scoaterea din circuitul forestier a unor terenuri... Îi atacăm în instanţă... Referi-tor la Parcul industrial, ne chinuim de 12 ani să trecem aerodromul în domeniul municipalităţii şi nu reuşim tot din cauza anumitor miniştri... În zona serelor, pe care le vom demola, vom scoate 8-9 hectare pentru societăţi private şi nu le vom pretinde impozit pe teren... Mai multe nu putem face, deocamdată...

Rep.: Aveţi idee despre licitaţii trucate în Primărie?C.M.: (Puţin iritat...) Dom’le, tot vorbim de-spre asta... În Primărie avem 7-8 semnături pe un act... Ultima dată ajunge la semnat la vicepri-mari şi primar... Dacă cineva îşi închipuie că poţi convinge 8 oameni să facă o anumită chestie...

Rep.: Ei, dar parcă uneori au fost convinşi într-o anumită direcţie şi mai mult de opt oameni. Întreg Consiliul Local a votat ciu-dat câteodată...C.M.: Ce pot să spun e că este o aberaţie teoria aceasta, a licitaţiilor trucate. Sunt licitaţii afişate pe internet... Verificabile... Aţi văzut, la Energo-mur, a venit o firmă din Ungaria... Ce treabă am avut noi? Şi cât s-a speculat pe tema asta...

Rep.: Dar firmele din preajma PDL, care câştigă licitaţii pe bandă rulantă?C.M.: Noi nu putem impune unei firme sau alteia să nu vină la licitaţie... Vorbim aici de firme foarte mari, cu cifre de afaceri consis-tente, lucrări anterioare... acestea sunt foarte puţine şi de aceea câştigă des. Ele îndeplinesc condiţiile de licitaţie, conform legii, altele nu le îndeplinesc. Indiferent de culoare politică.

Rep.: Pe cine admiraţi cel mai tare în po-litica românească?C.M.: Un bărbat adevărat e Traian Băsescu! Nu a abdicat deloc de la principiile sale, indiferent de...

Rep.: Chiar dacă acestea au fost proaste?C.M.: Eu nu cred că au fost proaste... Dimpotrivă...

Puţină literatură...Rep.: Ce carte aţi citit ultima oară şi care e autorul preferat?C.M.: Am citit, dar, recunosc, nu am terminat-o, o carte primită de la Arhiepiscopul Andreicuţ, „Cum să trăieşti frumos”...ceva de genul...

Rep.: Şi... v-a inspirat?C.M.: Desigur... v-o recomand.

Alin BOLBOS

Maior: “Dacă FCM retrogradează, primul care pierde în sondaje voi fi eu!”Un român atât de simplu, după vorbă, după port! Ar fi putut fi Claudiu Maior. Dar cămaşa Ralph Lauren (Ralph, băiatule, îti trimit factura pentru publicitate!) de 100 de euro l-a trădat din start. Şi nici vorba nu l-a prea ajutat, deşi simplă şi aparent sinceră, dincolo de ea îl vezi pe omul potrivit, cu metode potrivite, care descurcă lucrurile complicate ale Primăriei Târgu Mureş şi ale filialei PDL. Despre platforma Baconschi, licitaţii trucate, fotbal şi... lite-ratură cu Claudiu Maior, un personaj mult mai complex decât i se pare chiar lui când se uită dimineaţa în oglindă.

Băieţi, PDL-ul o duce greu, Primăria o duce greu, FCM-ul o duce greu,

oare mai sunt şi oameni în ţara asta în afară de noi care o duc bine? Ca

să nu părem ridicoli când tot vorbim gargară despre criza asta...

8 Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010

C-aşa-i hora pe la noi!

Există câte un lider maximo la fiecare dintre partidele româneşti, atoateştiutor şi atoatestăpânitor, şi cine are argumente, că nu e aşa, îl aşteptăm cu judecăţi de valoa-re concrete, realiste, la redacţia ziarului, pe site, www.ziaruldemures.ro, pe blogul meu: www.zmeul.ro sau pe facebook, nu de alta, dar să folosim toate posibilităţile de comu-nicare, pentru că sigur manipulatorii şi şefii de campanii de la localele din primăvara lui 2012 le vor folosi în toate sensurile şi cu toate conotaţiile dorite.PSD, PNL şi PDL sunt conduse la Mureş cu mână forte şi chiar dacă se dau partide democratice cu acţiuni ce respectă spiri-tul cetăţenesc-politic, nu există aşa ceva în parohiile lui Alexandru Petru Frătean, Ciprian Dobre şi Dorin Florea. Pentru presă şi pentru imaginea în popor sunt identificabile firave elemente publice de democraţie.

Ayatolahul Dorin Florea şi cohortele de yesmeniDorin Florea, aburcat cu forţa şi datorită negocierilor electorale şi financiare prin Mircea Hava şi Vasile Blaga, cu Emil Boc şi Traian Băsescu, a preluat peste noapte un PD de la liderul vremii, Dinu Socotar. A luat prin decizia Centrului puterea şi de atunci, exclusiv datorită rezultatelor electorale şi a finanţării îndestulătoare a Centrului a făcut şi face ce-i pofteşte inima şi vrerea în PDL Mureş. Reamintesc doar câteva elemente clarificatoare. PD a absorbit în realitate PLD, iar cei veniţi din fostul par-tid născut la comandă de Teodor Stolojan, personaje politice interesante, deşi prin protocol au primit chiar funcţia de prim vicepreşedinte, nu au contat niciodată în

luarea marilor decizii. Lista celor ce urmau să candideze la parlamentarele din 2008 a fost anunţată în ultima zi, iar cei 12 au aflat înainte cu 24 de ore că ei vor candida şi pe ce colegiu. Dacă Zeus e la Cotroceni, la PDL, care se confundă cu Primăria Târ-gu Mureş, îl avem pe ayatolah. Cel puţin aşa vorbesc pedeliştii între ei... Protocolul UDMR – PDL, vezi ultimul scandal cu uşile închise de săptămâna trecută garnisit cu

injurii pe faţă, dar nimeni nu vorbeşte, e o altă dovadă că Şefu nu ţine cont de nimeni şi de nimic. I-a pus şi a acceptat să fie daţi jos de către UDMR pe aproape oricare din-tre liderii PDL desemnaţi teoretic de partid să ocupe un fotoliu de şef de deconcen-trate, conform legilor neconstituţionale până la urmă. Colegii lui Florea au fost şi sunt mutaţi de la un directorat la altul sau trimişi din nou în câmpul muncii la bază

ca şi când nici nu ar fi fost vreodată pe listele PDL. Fără nicio tresărire de orgoliu. Ni-meni nu mişcă în front... Cel puţin pe faţă, deşi echipa nemulţumiţilor e mult mai numeroasă, decât a aplaudacilor. Au fost alegeri în PDL pe comune şi oraşe. A auzit cineva ceva? A fost vreodată chemată presa?! Nici vorbă, totul pe discret, la ceas de seară... Mihai Poruţiu e încă altceva. Poate fi.

„Dictatorii democratici” Dobre, Florea şi Frătean şiLumea politică este prinsă sau se dă a fi preocupată de moţiunea de cenzură. Îşi stabileşte mereu momente şi decade, termene şi obiective, din nefericire doar în funcţie de cel puternic. Aşa şi cu filialele partidelor parlamentare şi fără reprezentare legislativă din judeţul Mureş.

9Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010

Hora noastră e frumoasă, măi-măi!

... Cum necum Dorin Florea domină de 14 ani viaţa politică românească.

Vânând cu penseta lui Brişcaru, Frătean stăpâneşte un PSD plin de tăcereAlexandru Frătean. Liderul social demo-crat, sprijinit până şi de presă să preia puterea în PSD Mureş în vara lui 2008 de la echipa dură Ovidiu Natea – Cristian Georgescu – Pop Ionică – Ionuţ Şandru, a trecut de etapa de contestare şi de consolidare a puterii în interiorul filialei, dar mai ales în faţa Bucureştilor lui Vic-tor Ponta. Deocamdată, şi fără de bătălii electorale câştigate în politica pe vot în Mureş. Dacă înaintea venirii secretarului general Liviu Dragnea şi a purtătorului de cuvânt al partidului Radu Moldovan la Conferinţa Judeţeană a PSD din toamna aceasta, au fost organizate alegeri co-munale, orăşeneşti, municipale, fără pro-bleme majore, excepţia fiind Sighişoara şi încă pe atunci exista, pe faţă, o echipă de contestatari, Cristian Georgescu, Cristian Ţucă, Valentin Precup, Maria Precup şi cel mai vocal şi exigent Bogdan Buda, sub comanda consecventului Ovidiu Natea, după şedinţa fără de presă, orice urmă de opoziţie a fost retezată. Centrul l-a confirmat pe Frătean drept tătuc al stân-gii mureşene şi cârcotaşilor le-a dat un bocanc democrat în freză şi pacea a fost întronată în PSD Mureş. După momentul înmânării sceptrului o linişte deplină a cuprins filiala PSD, doar lăcuirea uşii de la intrare în sediul judeţean fiind demnă de consemnat.Poate fi o tactică a deloc taciturnului nou secretar general Cornel Brişcaru această noncomunicare, deşi este un politician care lucrează temeinic cu mapa, deşi nu-i străină în competenţe nici sapa deci-matoare, aşa cum s-a întâmplat la multe alegeri prin comunele şi oraşele judeţului. Cert e că nu am auzit nici ce au conspirat

pe la Congres, nu au avut conferinţe de presă de luni bune, iar despre viaţa politică la centru, departamentele dinspre Mureş, sunt ca si blogul lui Dragoş Popa, există, dar lipsesc subiectele cu desăvârşire. Că sunt social democraţi grijulii ştim, dar o voce a cetăţii nu apare dinspre stânga atât de intelectualistă într-o vreme. Despre iniţiativele personale ale preşedintelui PSD Târgu Mureş am scris, dar nu cred că aveau largi rezonanţe social democrate. Parcă li-beralismul e mai bun pentru Florin Vlas.Tăcerea e de aur, pare să fie sloganul preluării puterii de către Alexandru Frătean în judeţul Mureş. Au pierdut un senator şi nimeni nu a dat vreun semn că-i bai, că cine îşi asumă şi ce, că cine-i va lua locul în colegiu ca reprezentant al alegătorilor, măcar vocal, dacă nu se poate parla-mentar. La Sighişoara, a fost rezolvată contestaţia, cum era de aşteptat, şi Dorin Dăneşan a rămas pe poziţie. Pace. Tihnă. Fără presă. Vrerea preşedintelui prin al său secretar general să trăiască. Oare cum o fi ca tandemul Frătean-Brişcaru şi unicul Florin Vlas să şi câştige alegerile locale şi generale în aceeaşi tăcere şi lipsă de transparenţă ca şi întreaga viaţă de partid a filialei PSD Mureş?! Le urăm succes! Cine o fi zis asta cu cine mişcă, mişcă-n brişcă!...?!În schimb vom verifica dacă din judeţ vor pleca cei 1.000 de oameni ceruţi de Victor Ponta la demonstraţiile paşnice de schim-bare nevrută parcă a guvernului Boc V sau câte or mai fi până pe 20 decembrie 2012. Douăzeci de autocare, toate în tăcere. Greu, foarte greu. Poate multiplicate pe bloguri sau facebook...... Voturi locale au confirmat doar Dorin Dăneşan şi Ioan Covrig şi prin comune bărbaţi destoinici.

Întâiul şi fără de pereche tandem: Ciprian şi DobreCiprian Dobre. Rafinat prin studiourile

naţionale ale televiziunilor de ştiri şi de la tribuna Parlamentului, o dată chiar alături de preşedintele Crin Antonescu, liderul PNL Mureş trece printr-o grea misiune de dedublare şi diferenţiere de tonuri şi nuanţe, de abordări grave la nivelul în-tregii ţări, judeţene ca lider liberal şi pe colegiul său, care cunoaşte ca şi România toate zonele de relief. Una-i să te vadă tot poporul liberal şi mai ales analiştii şi cei ce pot să-ţi facă pârtie în viaţa politică acolo sus către ministeriat cum îşi doresc mulţi şi alta să te adresezi celor 86.000 de votanţi din 2008, cărora trebuie să le asculţi păsul şi să le explici chiar şi azi de ce ţi-au dat votul şi nu a ieşit soluţia la CJ. Sau una e să dai cu biciul şchifuitor al lim-bii române, răspicat şi rar, în preşedinte să zicem, şi alta să te iei de Dorin Florea, ce păstoreşte indetronabil echipe şi divizii de ani buni prin târgul de pe Mureş şi are în subordine sau sub talpă instituţii, oa-meni şi putere, ce parcă nu se mai teme de nimic ca să-şi atingă nemurirea. Toate bune şi frumoase şi e evident că opoziţia are în Dobre voce, atac, consistenţă. E bine prin satelit. Dar când eşti acasă şi trebuie să faci un tandem ceva la Consiliul Judeţean şi la Primărie să zicem toţi o dau întoarsă, ca la Mărăşeşti, te lasă cu pan-talonii în vine. Akos e prea preocupat de bunul mers al economiei de piaţă în gene-ral şi al firmelor sale în special. Şi toată lumea prea îl înţelege. Politica îţi şi dă, dar cere mereu. Voce, dicţie, retorică bune şi competentă pe CJ, dar fără cojones când e vorba de lupte grele cu diviziile floore-sciene şi maioreşti. Nicu Havrileţ are cuvin-tele liberale şi le ştie de la Bum şi pe cele libertine, dar când e vorba de bum-bum, are mai mult în vedere protecţia mun-cii şi a rezultatelor ei înspre bunăstarea moştenitorilor decât să scormonească noi metode de luptă de gherilă cu duşmanul patriei. Bun la sfat, dar trebuie şi mare la stat. Radu Roatiş e o surpriză frumoasă

a continuităţii la şefia Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare, dar galbenul trebuie parcă să pălească o vreme la portocaliu situaţiei date, în consecinţă nu e pentru tandemul final cu Dobre în viitoarele lupte pe faţă. Ungureanu, Chirteş, Butuc sunt în printre cei apţi combatanţi şi au dovedit-o întorcându-se legal la putere deşi sunt în opoziţie.Acum, drept e că nici nu am văzut din-spre liderul liberal Ciprian Dobre vreo aplecare expresă înspre a le da aripi ce-lor din jurul său. Poate aşa a reuşit să izbândească în tentativa de răsturnare de la putere pe care i-au pregătit-o pedelişti cu sprijin din interior dintre liberali. Ca-pete nu au căzut atunci. Câtă dorinţă de a stăpâni toate lucrurile trebuie să ai fără să priveşti înspre universităţi, avocaţi, no-tari, supereconomişti, spre sfere liberale unde sunt valori care merită aduse pentru a le pregăti în vederea unei candidaturi cu şanse? Cât despre transferuri din alte partide, autoritar şi chiar dictatorial, după experiementul nereuşit cu Cornel Brişcaru printre liberali, Dobre nu dă semne că ar accepta o revenire sau o venire de la PSD sau PDL. Deocamdată. Unde-i unu, nu-i putere. Chiar şi atoatestăpânitor al liberalilor, Ciprian Do-bre poate fi înfrânt dacă nu învaţă lecţia aerului rarefiat al nemuritorilor ajunşi cu picioarele pe pământ mult prea târziu pentru a mai putea lua lecţii despre preamărire şi decădere în democraţie. Speranţă trebuie împlinită, ca să nu moară din preamultă tinereţe nematurizată.

Despre sita pregătită de liderii autoritari dacă nu dictatoriali ai PSD, PNL, PDL Mureş pentru cei doi candidaţi la Primăria Târgu Mureş şi la şefia Consiliului Judeţean din partea fiecărui partid şi despre candidaţii enominalizaţi la ora aceasta în numărul viitor al Ziarului de Mureş.

Aurelian GRAMA

preludiul nominalizărilor pentru 2012 (I)

10 Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010

Mai am un blues(ă) pentru tine!

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 321din 20 octombrie 2010

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publicăordinară pentru data de 28 octombrie 2010, orele 13.00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Le-gea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 28 octombrie 2010, orele 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Ad-ministrativ, având următoarea

ordine de zi :1. Proiect de hotărâre privind solicitarea adresată Consiliului Local Sînpaul pentru trecerea imobilelor – terenuri în suprafaţă de 9622 mp, situate în localitatea Chirileu, din propri-etatea comunei Sînpaul în domeniul public al judeţului Mureş şi administrarea Consiliului Judeţean Mureş2. Proiect de hotărâre privind modificarea H.C.J. nr.26/2010 privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 20103. Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică4. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din aparatul propriu al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş, pentru anul 2011.5. Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia de amenajarea teritori-ului şi de urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETARLokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma

SucurSala de diStribuţie a energiei electrice Mureş

SucurSala de diStribuţie a energiei electrice Mureş

Centrul de Exploatare Sighişoara, str. Andrei Şaguna nr. 8, tel. 0265-771430

Call Center Distribuţie: TellVerde-0800-801-929

Centrul de Exploatare MT şi JT Luduş, str. 1 Mai, nr. 20, tel. 0265-412.999

Call Center Distribuţie : TelVerde: 0800-801.929

Vă aducem la cunoştinţă în perioada 25 - 29.10.2010, zilnic între orele 09.00 şi 18.00, se va în-trerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice, în localitatea Saeş, str. Principală – zona PTA 2.Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

Vă aducem la cunoştinţă că marţi 26.10.2010, între orele 09.00 şi 13.00 se va întrerupe alimen-tarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice în localităţile: Aţintiş, Petrilaca, Siniacob.Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

www.ziaruldeMures.rowww.zi-de-zi.ro

Verestoy Attila: Alo, domnu’ Giurgea? Verestoy Attila la telefon.Teodor Giurgea : Vai, bună ziua domnule senator… V.A.: Dumneata eşti în toate minţile?T.G.: Dar cum aşa? Vai… da’ ce s-a întâmplat?V.A.: Îţi cam place să vorbiţi liber şi fără mena-jamente…T.G.: Dar la ce vă referiţi?V.A.: La declaraţiile în care m-ai făcut regele defrişărilor din România...T.G.: Auleu, dar vă spun sincer că de vină au fost gagicile din presa locală, care m-au tot pistonat cu tot felul de întrebări, şi brusc nu am mai ştiut ce e cu mine, şi am spus ce am spus… Dar nu aş fi îndrăznit să…V.A.: Frumos îţi stă, să faci acuzaţii aiurea, să ataci colegi de Coaliţie! Şefii tăi ştiu? Că băieţii de la UDMR n-au fost tare încântaţi, mă-nţelegi?T.G.: Chiar aşa dur am fost?V.A.: Dur, puţin spus… Te-ai crezut un fel de Che Guevara, care vine să facă tot felul de dezvăluiri, doar de dragul de a se face auzit, în faţa presei şi a opiniei publice? Să nu crezi că

am să las această situaţie în aer, şi voi acţiona în consecinţă, dacă nu vii cu dovezi clare vizavi de cele afirmate… T.G.: Dacă nu-i târziu, v-aş ruga să mă scuzaţi domnu’ senator, m-a luat şi pe mine valul, şi poate mi-a ieşit vreo vorbă mai nechibzuită pe gură. Eu când greşesc, recunosc, şi vin apoi cu scuzele de rigoare. Mai bine mai târziu decât niciodată…V.A.: Crezi că aşa simplu încheiem acest capi-tol?T.G.: Nu mi-o luaţi în nume de rău, fiecare om mai greşeşte, şi important e să recunoaştem când greşim, că doar oameni suntem…V.A.: Ma scuzi, mă sună cineva pe celălalt fir. Alo da?Mihai Poruţiu: Sănătate domnu’ Verestoy, Mişu Poruţiu de la Târgu Mureş vă deranjează…Verestoy Attila: Care mă?M. P.: Mişu, ştiţi, băiatul acela blond care a lăsat Medicina pentru afaceri, afacerile pen-tru politică şi politica pentru alţii… Dar… nu asta… vă sun în legătură cu, colegul meu, Gi-urgea. Se pare că v-aţi cam supărat pe el.A.V.: Păi am şi motiv. Spune tot felul de lucruri

despre mine, fără să aibă vreo dovadă, fapt pentru care, ne vom confrunta în instanţă, ca doi bărbaţi, să vedem atunci cine va avea dreptate. Dar tu ce faci acum, scoţi castanele din foc?M.P.: Dom’le, vă rog, nu i-o luaţi în nume de rău, e un băiat bun, şi regretă cele afirmate despre dumeavoastră. Plus că acum, vremurile sunt destul de tulburi, Coaliţia e cam şubredă, moţiunea bate la uşă, şi un scandal în plus nu ajută nimănui.V.A.: Păi ce treabă are Coaliţia, cu discuţia noastră? Să nu încurcăm borcanele şi să ne păstrăm ideea discuţiei. Auzi acolo, atacurile lui Giurgea, şi stabilitatea Coaliţiei…M.P.: Deci, cum rămâne cu Giurgea?V.A.: Am să mă mai consult cu alţii, şi voi vedea ce fac în continuare.M.P.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat, şi mai cugetaţi, nu merită să le puneţi pe toate la suflet…

Mihai Poruţiu: Salut, Giurgea.Teodor Giurgea: Servus.

M.P.: Mă, am vorbit cu Verestoy, cred că l-am liniştit…T.G.: Da? Ce bine, i-am spus şi eu că-mi pare rău. Ziariştii ăştia, pe ei am dat vina… M.P.: Chiar aşa, ce-ţi veni să te trezeşti vorbind, de faţă cu toată presa şi să faci tot felul de ata-curi? Măi, ăştia-s barosani, măi, nu poţi vorbi aşa în p… calului…T.G.: Da’ mă Mişule, dar vezi cum e cu politica asta. De multe ori, una gândeşti, şi alta spui, şi de multe ori, le cam încurci, şi faci exact pe dos. Eu cred că aşa am păţit, altfel nu-mi pot explica. Tot atunci l-am lăudat pe Borbely, cât de bun ministru e, dar am dat-o-n bară cu căpcăunul ăsta de Verestoy…M.P.: Stai liniştit, că am rezolvat-o, cumva… O să vorbesc şi cu Baconschi, să-i explice… Apropo, tu ai auzit de Platforma lui Baconschi?T.G.: Nu, cu ce se ocupă? N-are lucrări şi pe Direcţia Apelor?M.P.: N-are, mă, n-are… Eşti irecuperabil…

Trio formidable

Giurgea, Verestoy şi Poruţiu. Guralivul, Răzbunătorul şi Pacificatorul“Trei într-o barcă” titlul celebrului roman, semnat de Jerome K. Jerome, pare să aibă parte de o nouă adaptare cu titlul “Noi doi, şi-o trompetă”, protagonişti fiind Teodor Giurgea, şeful Adminis-traţiei Bazinale de Apă Mureş, senatorul UDMR Verestoy Attila, şi Mihai Poruţiu, consilier judeţean PDL. Totul a început când lui Teodor Giurgea i-au zburat ceva porumbei pe gură, acuzându-l pe Verestoy, că defrişările sale au cam tulburat cursurile de apă, retractaţi după nici o lună. În disputa celor doi, a apărut un al treilea personaj, comentatorul de gardă Mihai Poruţiu, care a ta-xat flic-flac-ul lui Giurgea, de la Tarzan la umil servitor. Dar ce să mai vorbim, când îi putem lăsa pe ei să vorbească? ZMS a intrat în posesia unei variante de stenogramă a convorbirilor purtate între cei trei muşchetari pomeniţi mai sus.

Ce bă, nu i-am zis-o bine

lui Verestoy? Măcar pe mine

mă scapă gura pe dinainte şi

le spun direct în faţă, chiar

dacă după aia trebe să-mi

cer scuze... dar voi?

Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010 11Pace vouă tuturor,

halal descentralizator

Două cuvinte pe care le aud tot mai des din gura politicienilor şi pe care nu le mai suport deloc sunt REFORMĂ şi DESCENTRALIZARE. Nu înţeleg de unde atâta seninătate în gândirea politicienilor noştri la 20 de ani de democraţie, că doar aşa se spune că se numeşte actualul regim în care trăim în zilele noastre. Cel mai lăudat de el însuşi dar şi de colegii de par-tid este ministrul Sănătăţii Cseke Attila, UDMR-istul care se bate cu pumnii în piept că el reformează, că el este primul ministru care a descentra lizat şi nu doar a vorbit. Dar eu îl intreb pe domnul minis-tru Cseke Attila şi pe cei care îl ţin în braţe: care descentralizare, care reformă? A, s-au descentralizat spitalele ca să ce? Să se formeze nişte Consilii Administraţie şi atât?Pacientule, eu unul nu înţeleg cum ministrul vorbeşte atât de lejer despre o creştere a calităţii actului medical şi despre îmbunătăţirea condiţiilor din spitale, când anga-jaţii din Sănătate sunt super ne-mul ţumiţi. La ce să ne aşteptăm de la personalul din sistemul sani-tar dacă în acest moment cei care muncesc prin unităţile spitaliceşti sunt pur şi simplu jigniţi, umiliţi. Şi să nu mai vorbim despre stra-tegia de dezvoltare a sistemu-lui sanitar. Nu văd care este. Din nou ministrul Sănătătţii se lăuda în faţa farmaciştilor că le va plăti

restanţele cumulate în urma elibe-rării medicamentelor compensate şi gratuite. Asta venea după ce 800 de milioane de lei au fost acordaţi pentru plata datoriilor pe care spitalele le aveau pentru furnizori. Şi iar îmi vin în minte câteva întrebări pentru ministrul Cseke. De exemplu, cum vor reuşi spitalele să nu mai strângă dato-rii de sute de miliarde, cum vor fi asiguraţi farmaciştii că anul viitor nu vor mai elibera medicamente cu teama că nu se va ştii când toate aceste reţete le vor fi recu-noscute şi decontate. Şi cum vor fi ajutate spitalele să obţină banii pe care-i merită. Şi aici mă refer la spitalele noastre din Mureş care funcţionează ca nişte Spitale Re-gionale dar ministerul le tratează ca pe nişte dispensare. Iar o altă porcărie despre care se vorbeşte

în aceste zile este clasificarea spitalelor care cică, în funcţie de rangul în care se încadrează, pot fi finanţate mai mult sau mai puţin. Păi pentru judeţul este un pic cam proastă această clasificare deo-arece nici Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi nici Spitalul Clinic Jude-ţean de Urgenţă Tîrgu Mureş nu corespund cerinţelor impuse de proiectul de lege astfel încăt să se încadreze la spitale de rang întâi, adică spitale cu nivel înalt de performanţă. Aţi prins ideea, da? Aceste spitale s-au despărţit, acum ar fi nevoie de o unificare pentru că secţii de care are nevoie un spital le are celălalt şi invers. Frumos, nu? Dar parcă nu demult v-aţi despărţit măi spitalelor!Până la urmă eu spun că nu este nicio problemă, totul este sub con-trol, în istorie lucrurile se întâmplă pur şi simplu şi nu este loc de vreo strategie sau de alte planuri măreţe. Păi cred că foarte rari sunt politicie-nii de după 1990 care se pot mândri că au scris istoria României.P.S. Dragă românule încearcă să nu te îmbolnăveşti că de fapt nu există nicio strategie, nu se desfăşoară nicio reformă şi nicio descentral-izare în adevăratul sens al cu-vântului. Personalul sanitar tot nemulţumit este, halatele albe au tot buzunăraşe care doresc să fie băgate în seamă.

Dr. MENGELE

PACIENTUL ROMÂN

Strategia invizibilă a lui Cseke

Pentru că Energomurul a tăiat apa caldă, vicele CJ Mureş, Cristian Chirteş, face o baie de mulţime la sărbătoarea Muzeului Etnografic Reghin

Ca să fie şi el de folos cu ceva Partidului, pesedistul Bogdan Buda s-a angajat în negocieri (de afaceri, probabil) cu consilierul UDMR Benedek Istvan

Cum zâci că te cheamă, mătuşă? Viorică? Şi eşti şefă

la femeile liberale din sat? Bravo matale, să ştii că o să te ţin minte

când venim noi iară la Putere! Bine mătuşă Floricică?

Spune-mi tu sincer cât ne costă să vă răzgândiţi din nou? Adică să

votaţi moţiunea? Doi miniştri? Trei? Hai, spune repede, că mă sună Ponta imediat

să-i spun ce am rezolvat la negocieri, că Sandu-i dus la vânătoare!”

13Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010

Jungla îmblânzită de paparazziBC Mureş a câştigat meciul cu CSM Bucureşti, prilej pentru lansarea unor carduri pentru fani şi pozat în oraş. Cât intră mingea în coş şi banii în conturi totul e bine...

“Noa, linişte, acum vorbesc eu. Se dă meciul pe TVR 3 si tot ce spun se aude acum, deci am de

promovat limba maghiară ca limbă regională. Hmm, oare e destul de

aproape microfonul?”

By,Let’s go get rich!

“Pasează-mi mingea, eu vreau să fiu pozat şi să apar pe cardurile pentru suporteri...”

C’mon, vreau să am şi eu succes la fetele din galerie, nu-ţi pasez acum. Revino cu picoarele

pe pământ

Yeah, sunt fotogenic. Ăsta mic se va tunde ca mine când o să fie mare. Dar oare cei de la banca asta nu ne dau

şi nouă nişte bonusuri că pozăm?

“Vai, dle preşedinte

Szalkay nu ştiam că gătiţi. Köszönöm, ce

tort frumos am primit de ziua mea… “

“Te, Deri Csaba, cât merge bine şi câştigăm zâmbim aici la poze,

dar ştii că de pierdem de rămas bun nu mai primeşti tort…”

“Hai, la mulţi ani, repejor, că e meciul cu

Steaua în Europa League şi aş umple La Liga de clienţi ce beau şi altceva

decât apă!”

“Tu Raluca, măi Timi, ce dansăm azi? Ceardaş de-al lui Borbely sau ceva turcesc

cum îi place lui Csegzi? Cine e pe la oficială?”

“Vai dna arbitru! Dar se

poate să-l împingeţi pe bietul băiat în

halul ăsta? Nici nu pot să mă uit ce-a căzut săracu’ ”“Şi noi vrem să fim jucători profi’ .

Dar oare unde să mergem la juniori? La Barni, la Corui sau la Gladius? Şi totuşi,

oare n-o fi mai tare la FCM?”

“Vedeţi mă că dăm şi noi autografe? V-am spus eu să venim, că uşor – uşor ajungem vedete. Cât e

scorul la Steaua – Utrecht? ”

Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 201014Din corespondenţaRavecăi

„De câteva minute am primit scrisoarea de la tine şi mă grăbesc să-ţi răspund, ca să nu mă iau cu tot felul de treburi şi te las să aştepţi după veştile din burg. După cum ai aflat deja, Ravecă dragă, am început şcoala, adică nu eu, ci copila de care am grijă ca să mai fac un ban pe lângă pensia asta mică! Sper că observi ce stil elevat am! Trebuie să vorbesc şi să scriu frumos, româneşte, fără regionalisme dacă se poate, că numai cu condiţia asta m-a angajat „doamna”, adică mama fetei, ştii?E familie mare, ce să-ţi mai povestesc! Ea e medic, are cabinet particular, acolo în centru, aproape de pizzeria unde obişnuiam noi să mâncăm „patru anotimpuri”. Desigur, nu-i vorba de muzica lui Vivaldi, ci de opera culinară a lui tanti Matilda. Acum cu legile astea noi, că trebuie să te programezi cu o zi înainte dacă ai treabă la doctor, cel care se ghidează după conceptul „dă doamne, dar chiar acum”, apoi nu are decât să plătească pentru consultaţie. Ca în occident. Cu deosebirea că nu prea vine să te întrebe de sănătate, acasă la tine, aşa ca în filme! Iar el, bărbatul său, nu ştiu ce mare ştab e pe la vreo firmă multinaţională din Cluj. Face naveta, dar şi-au făcut un palat, au amândoi maşină...Vai, Ravecă, dragă! Încep să îmbătrânesc,

uite că am început şi să şi bârfesc!M-am băgat în toată povestea asta – de fapt - ca să te fac să înţelegi despre ce familie e vorba. Nu dau nume, nici să mă pici cu ceară! Vezi că se dau acum tot felul de stenograme şi după convorbirile telefonice, dar să mi văd scrisoarea copiată pe la cine ştie ce tabloid, or să fie dată la televizor! Doamne fereşte! Am glumit, Raveco! Nu te speria! Că doar mă cunoşti. Vorbesc mai stilat, dar tot eu, Letiţia cea veche am rămas!Şi să revenim la copilă. Dimineaţa o duc la şcoală, că nu vrea maică–sa să fie copila bârfită de colegi că o duce cu maşina, că doar ar putea! Apoi la prânz vin şi o iau de la şcoală şi o duc acasă la mine. Din două în două zile stau cu ea până seara, când vine doamna de la cabinet. E cuminte copila. Învaţă bine, vorbeşte germana şi engleza de la trei ani, dar acum trebuie să înveţe şi româneşte! De aceea mi s-a pus condiţia să vorbesc numai şi numai limba literară cu ea! Aşa că, Ravecă dragă, de acum facem literatură!Mergând zilnic pe la şcoală, mai văd ş-aud şi eu una-alta. De pildă, azi mi s-a plâns femeia de serviciu de la şcoală că de la 820 de lei cât avea salariul anul trecut pe vremea asta, a ajuns să ia în mână 472. Şi are de spălat coridoarele alea lungi din toată clădirea şi de două –trei ori, mai ales dacă plouă! Cică i-au tăiat sporul de praf, de ştiu eu ce sporuri mai avea, că lucrează singură în toată şcoala! A intervenit şi portarul, care câştigă cu doi lei mai puţin, şi lucrează şi el de dimineaţa până seara. Că au rămas doar doi, anul trecut erau trei portari, dar acum nu mai sunt bani! Aşa sunt toţi bugetarii, şi secretarele! Apoi ce să mai zici, Ravecă, dragă! Ai auzit că adormiţii ăştia din Parlament au votat reducerea TVA-ului la 5% la alimentele de bază? Sunt curioasă acum ce va face preşedintele? Returnează sau promulgă legea?! Nu mă bag în chestiunile economice, tehnice şi de astea, dar adevărul e că alimentele de bază peste tot în lume au taxa mai mică, dar la noi, şi de ar fi promulgată legea asta, comercianţii tot n-ar ieftini produsele! Aşa că!Şi să revenim la copilă, pentru a câta oară? Am vorbit cu învăţătoarea ei, că o ştiu de când era ea elevă, şi mi-a povestit de cazurile sociale din clasă! Vaai, Ravecă, dragă, câtă durere e în ţara asta, tu! Ţi se rupe inima când auzi, dacă stai de vorbă cu copiii ăştia! Copii lăsaţi singuri, sau în grija bunicilor, mame care-şi lasă copiii, nişte omuleţi maturizaţi înainte de vreme, care mai speră că peste două Crăciunuri părinţii lor se vor întoarece, că le vor aduce role şi bomboane! În ce lume trăim, Raveco?

Parcă ar fi lumea cu susul în jos! Mai vorbim despre astea, dar acum trebuie să mă grăbesc! E ora când trebuie să merg după copilă! Mai vorbim, poate trec pe la voi duminica viitoare! Aveţi grijă de voi şi să ne vedem cu bine!P.S. Aţi cules via, Raveco? Întreabă vecinul că i-ar trebui nişte must!

Te sărută prietena ta din copilărie, Letiţia

„Draga mea, Ravecă, dragă!”

Ionică Pop şi Sandu Frătean, doi pesedişti puternici care au un singur lucru în comun: sunt pesedişti

“Auzi, Sandule, nu ştii pe cine are PSD-ul pregătit pentru

Agricultură? Nu că aş vrea eu, dar oricare ar fi mai bun decât

să-l puneţi iar pe Sârbu, pe motiv de socru-mare!”

15Anul VIII, nr. 427 | 25 - 31 octombrie 2010

File de arhivă

La vârsta de 15 ani, împreună cu un frate şi o parte din familie, a plecat din Gogan-Mureş, peste ocean. După ani de zile de muncă, în SUA, mai precis la Chicago unde se stabilise, a ajuns proprietar al unui renumit teatru şi al mai multor proprietăţi imobiliare în California. Era în perioada de ”boom” economic ce a urmat marii crize din anii 1929-1933. Mai precis, perioada aplicării planului ”New Deal”, al preşedintelui Roosvelt, cel care a scos SUA din criză. Eroul poveştii noastre a fost însă şi un investitor inspirat şi inteligent. Profitul realizat din spectacolele teatrale, l-a investit într-un câmp petrolifer care s-a dovedit a fi nesperat de profitabil. Circa 4 milioane de dolari SUA, la va-l oarea anului 1965. S-a bucurat - cum altfel?- şi de viaţă. Din

”pepiniera” sa artistică de tinere speranţe şi-a luat şi soţia. Şi pentru că avea de unde alege, dar mai ales ce oferi, şi-a luat una cu 35 de ani mai tânără decât el. Care însă nu s-a bucu-rat prea mult de viaţa tihnită şi confortabilă alături de soţul ei româno-american. Tânăra actriţă şi consoartă se pare că nu s-a bucurat nici de averea lui. Pentru simplul motiv, că la această avere ”poftea” şi Securitatea română.

”American dream”Pentru foarte mulţi români ardeleni, America a fost şi a rămas peste timp un tărâm, dar şi un simbol al libertăţii şi speranţei. Şi asta chiar dacă azi, nu mai există nici pe departe aceleaşi oportunităţi pe care le oferea cândva continentul american pen-tru dezmoşteniţii sorţii de pe întreg mapamondul. Cei mai mulţi români ardeleni au plecat în America în perioada premergătoare Primului Război Mondial. Un astfel de caz este şi cel al lui Nicolae Boilă şi al fratelui său Constantin. Când avea doar 15 ani - nu cu mult înainte de primul război - Nicolae Boilă din Gogan-Mureş a plecat împreună cu familia peste ocean. Un alt frate rămăsese însă acasă şi avea să moară în al Doilea Război Mondial. Fraţii din SUA au muncit pe brânci cum se spune, dar truda le-a fost răsplătită din plin. Nicolae Boilă a cumpărat un teatru în Chicago, iar profitul obţinut din spectacolele teatrale l-a investit într-un imens câmp petrolifer. Investiţia făcută s-a dovedit a fi deosebit de rentabilă. Nici fratele Constantin nu o ducea rău. Nu avusese inspiraţia şi norocul, şi poate nici cura-jul lui Nicolae, dar cumpărase un mare restaurant în Chicago care-i aducea profituri considerabile şi relativ sigure pentru că era bine plasat în oraş. Aveau însă, ca orice români, indiferent de situaţia materială la care ajunseseră peste timp, nostalgia locurilor natale pe care le părăsiseră în copilărie. Nicolae Boilă revenise pentru prima dată în România, în anul 1932. În bună parte, era deja realizat din punct de vedere material, trecând cu bine peste criza din anii 1929-1933. Ca o fatalitate însă, nici el şi nici Constantin nu aveau copii. Constantin fusese căsătorit cu o anume Leontina din Cucerdea, care după moartea lui, avea să se recăsătorească cu Dumitru Golea, un român din Bahnea, fugit din ţară şi stabilit în SUA, după al Doilea Război Mondial. Dumitru Golea, ca şi neamul Golea din Bahnea dealtfel, nu era un necunoscut. Cel puţin, din punctul de vedere al Securităţii române. În ceea ce-l priveşte pe Nicolae - eroul poveştii noastre

-, acesta se căsătorise la bătrâneţe cu o tânără actriţă, mai mică decât el cu aproape 35 de ani. În vara anului 1964, însoţit de tânăra şi frumoasa sa soţie, dar mânat parcă şi de un presenti-ment, revenise pentru a doua oară în România pentru a-şi vizita satul şi rudele. În vara anului următor, în timp ce se îndreptau spre Mexic pentru a-şi petrece o frumoasă vacanţă, Nicolae Boilă a murit. Rămânea în urma sa o soţie tânără, cu poftă de viaţă, rămânea o avere considerabilă...dar şi nişte rude dornice să se înfrupte - mai mult sau mai puţin îndreptăţit - din averea sa. De aici începe şi interesul deosebit al Securităţii române pen-tru neamul Boilă din Gogan.

Un informator bine plasat...conştiincios şi vigilent În vara anului 1966, locotenentul major de Securitate Haro Edu-ard, din cadrul Serviciului Raional de Securitate Sighişoara - pe baza unei note informative a cărei veridicitate se verificase între timp din mai multe surse -, informa eşalonul ierarhic superior, respectiv Direcţia MAI Braşov, cu raportul nr. 4 din 23 iunie 1966,

despre ”o mare moştenire a numitei Boilă Genoveva, din Gogan, nr. 269, pe care aceasta urma să o primească din SUA (Califor-nia), în urma morţii lui Boilă Nicolae (decedat în 1965) şi care i-a fost cumnat.” Informatorul, sau altfel spus sursa primară a informaţiei, era indicat ca fiind un oarecare Szekely Ştefan. Aceeaşi sursă, care se dovedea a fi foarte bine informată, îl mai indica în nota sa ca prezumtiv moştenitor şi pe Rusu Nicolae, din Gogan, care îi fusese nepot lui Nicolae Boilă. Potrivit sursei, Boilă Genoveva şi Rusu Nicolae ar fi luat legătura cu avocatul Mărginean din Sighişoara pentru a se interesa ce documentaţie trebuie să facă pentru a primi moştenirea. Cazul devenise unul deosebit de interesant pentru Securitate, de vreme ce rapoar-tele următoare au ajuns să fie înainte de către Serviciul Raional de Securitate Sighişoara direct şi ”personal tov. general-maior Bolintineanu Ion, şeful Direcţiei MAI Braşov.” Între timp, se es-timase că averea (moştenirea) lui Nicolae Boilă s-ar fi situat la circa 4 milioane de dolari SUA. Corespondenţa între cele două eşaloane a fost una cât se poate de intensă. Cei de la Braşov, în speţă ”tov. general Bolintineanu”, cereau date suplimentare despre prezumtivii moştenitori, în ordinea gradului lor de rude-nie cu Nicolae Boilă. Cu nr. 323527 din 5 11.1966, securiştii sighişoreni comunicau datele cerute, pe lista anexată la raport fiind indicate 12 persoane, dar la final, Securitatea se concen-trase doar pe primii 6 dintre ei (vezi CASETA).

Şi totuşi...la cine sunt banii? Ce s-a întâmplat, de fapt? Au intrat cei de pe tabel în posesia moştenirii fabuloase? Era aceasta, într-adevăr, de 4 milioane de dolari? Destul de greu de aflat. Şi asta, din mai multe motive. Cei de pe tabel erau oameni în vîrstă şi nu mai pot să povestească, iar rapoartele Securităţii se opresc la primele cercetări, nu ne comunică şi finalizarea cercetărilor. În sat, la Gogan, dintre cei de pe listă, azi doar Mureşan Doina mai trăieşte. Îşi aminteşte totul foarte bine. Deşi încercată de vremuri, are o memorie vie. Are chiar şi puţin umor. Poate uşor tragic. Despre vizita lui Nicolae Boilă, în sat, în 1964, Mureşan Doina spune că ”Unchiu Niculiţă a venit aici cu nevasta aia a lui, tânără şi frumoasă. Ne-a adunat pe toţi, toate neamurile lui, acasă la Genoveva. Avea cu el două geamantane. Le-a deschis şi am văzut că înăuntru avea ceasuri, brăţări, cercei şi baticuri. Am văzut că-l desface şi vrea să scoată pe masă ceea ce avea înăuntru. Probabil că vroia să ne dea la fiecare câte ceva. Fetelor cercei şi câte o brăţară, băieţilor câte un ceas... Aşa mă gândesc eu. Nu l-a lăsat Genoveva şi probabil că s-a răzgândit. La sfârşit, după ce a stat de vorbă cu noi, ne-a dat totuşi, nouă fetelor, câte un batic. Asta a fost tot.” Despre Boilă Genoveva nu are o părere prea bună. ”Boilă Genoveva a murit înainte de 1990, povesteşte Doina Mureşan. Fiică-sa Livia, s-a sinucis. N-a fost lăsată să se mărite cu un un-gur din sat şi s-a otrăvit. Cealaltă fiică a Genovevei, Letiţia - Tiţi îi spuneam noi, aici în sat - a fost omorâtă de o maşină, la Mediaş, într-o duminică când ieşea de la biserică. A murit parcă prin

1992. N-au avut noroc de bani. N-au avut nici moştenitori. Li s-a stins neamul. Casa Genovevei, cândva prăvălie mare, cea de la nr. 269 pe care aţi văzut-o când aţi intrat în sat, e acum casa lui Szas Gligorie, că Genoveva i-a vândut-o după ce i-a murit prima fată şi s-a mutat cu a doua, la oraş, în Mediaş.” Despre cine ar fi putut fi moştenitorii lui Nicolae Boilă, tanti Mureşan spune: ”Nu ştiu cine ar fi putut să-l moştenească. Prin sat se vorbea că Boilă Genoveva, Rusu Nicolae şi Tişler Ana ar fi primit mulţi bani din averea lui. Eu nu ştiu ce să vă zic. Adevărul este că ei şi neamurile lor s-au mutat din sat. De ce? Nu ştiu ce să vă zic... Eu am primit doar un batic. Asta a fost tot. Dumnezeu să-i odihnească, că n-au avut noroc de bani. Niciunul din neamul lor nu mai trăieşte.”

Nicolae BALINT

Unchiul din America sau

Averea vânată de Securitate

Casa de la nr.269, a Genovevei Boilă din Gogan, are o poveste tragică

Doina Mureşan nu a primit nimic din moştenirea lui Nicolae Boilă din SUA

Neamul Golea din Bahnea, neam de luptători anticomunişti, are azi o placă comemorativă în localitate, dar şi un loc în istoria exilului românesc din SUA