Săptămâna trecută s-a dat publicităţii un clasament al universităţilor din România publicat de Ministerul Educaţiei. Nicio instituţie de învăţământ superior din judeţul Mureş nu s-a clasat în primele 12 poziţii care compun prima categorie. Motivul? Universităţi din Bucureşti şi din ţară au fost „favorizate” de ministrul Funeriu.

Anul VIII, nr. 46916 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 12 - 18 septembrie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 5

www.ziaruldem

ures.ro

UMF şi UPM evaluate de o asociaţie „fantomă”

Oamenii partidului din justiţia mureşeană (II)

FEG şi „Henri Coandă”, ţepe marca ARACIP

O atmosferă de tensiune greu de descris în cuvinte. Judecători, procurori, avocați și personal auxiliar...Fiecare dintre ei s-a aflat pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în atenția serviciilor speciale. Tuturor li s-au întocmit fișe de urmărire pe baza unor note informative. Mai mult sau mai puțin verificate, aceste note - în mod deosebit cele întocmite de sursele “1672”, “Elevul” și “Filipescu” - au stat la baza unor analize și sinteze informative care au fost înaintate periodic la București.

Absolvenţii de liceu din Mureş, momiţi de două şcoli postliceale cu activitate dubioasă. Deşi nu deţin deocamdată niciun fel de autorizaţie din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), Şcolile Postliceale FEG şi „Henri Coandă” au început bine mersi înscrierile pentru mai multe specializări medicale pentru anul şcolar 2011-2012, la sediul Grupului Şcolar „Ion Vlasiu”, respectiv al Grupului Şcolar „Avram Iancu” din Târgu-Mureş.pagina 13 pagina 6 - 7

"Fotbalul

e şi o lecţie de

solidaritate"

pagina 8-9

După ani de dragoste nebună cu nuanţa portocalie, super-eroii de la PDL vor să încerce puterea venită din verdele lanternelor magice. Poate românii vor avea orbul găinii şi îi vor vota din nou.

T

După ce au inundat România cu lumină portocalie pedeliştii au decretat venirea lui

Green PD-Lantern

Cum să vă explic...mie culoarea verde mi se asortează mai bine pantofilor şi genţii Louis Vuitton pe care tocmai le-am cumpărat.

Un fleac de 100 de mii.

Ascultaţi la mini...cu sacoşî verzi şi multi cadouri vom reuşi să răzbim hoarda uselistî. Ca Ştefan şel Mari cu turşii. Prişepeţi?

Cu un afiş din ăsta verde oi putea să scot obrazul

pe străzile din Târnăveni....nu mai vine o dată

Alba ca Zăpada aia?

Eu unu protestez...abia m-am obişnuit cu portocaliul şi voi vreţi să treceţi pe verde. Ce...suntem cumva ecologişti?

2 Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

unde nu-i cap e vai de ciolane!

Aş munci de n-am unde!La un moment dat, supărat pe presă şi ai săi patroni, am început să-mi caut de lucru prin alte domenii. Studii aveam, experienţă în câmpul muncii aşişderea. Iau la scărmănat anunţurile de mică publicitate, informaţiile de la Forţele de Muncă, prieteni, rude...duşmani. Cre-deam că o să fiu asaltat cu oferte care mai de care mai avantajoase. Când colo...realitatea mi-a arătat că în al nostru municipiu reşedinţă de judeţ lucrurile nu stau chiar aşa. În primul rând pentru cei cu studii superioare oferta oficială, dată de instituţiile statului, este extrem de slabă. La nivelul firmelor private din oraş, posturile care nu sunt deja ocupate sunt date pe ochi frumoşi, nepotisme sau alte astfel de practici. La bugetari, nici să nu

mai vorbesc...totul vine cu culoarea de partid. Aşa că locuri de muncă...lipsă în Târgu Mureş. În schimb avem pavele noi, terenuri sintetice, aparate fitness şi alte produse estetico-distractive cu care ne mândrim.. În schimb, la nici 20 de kilometri de oraş, în „umila” comună Sânpaul lucrurile stau chiar pe dos. Acolo există mai multe lo-curi de muncă decât populaţia aptă de a face această activitate. Aşa că în Sânpaul muncesc oameni din Târgu Mureş, Iernut şi alte localităţi mărginaşe. Cum a reuşit o mică localitate mureşeană să atragă investitori capabili să aducă atâtea locuri de muncă? Nimic mai simplu...le-a oferit condiţii avantajoase, terenuri ieftine, forţă de muncă din belşug. Mai mult, în

următoarea perioadă alte 2000 de locuri de muncă vor fi disponibile în Sânpaul o dată cu deschiderea gropii de gunoi eco-logice şi a traseului pentru sporturi cu motor.Pe lângă afluenţa de locuri de muncă, în viitorul apropiat bugetul acestei co-mune va ajunge la frumoasa sumă de 6 milioane de lei, bani care vor fi încasaţi doar din taxele şi impozitele locale. Cu alte cuvinte, edilul din localitate nu va mai depinde de finanţările venite de la Bucureşti. Va avea cu adevărat autono-mia locală la care tânjesc maghiarii din Ardeal. Fără nici un miting sau protest politico-etnic. Întrebarea pe care eu o pun este: de ce la Sâmpaul se poate şi la Târgu Mureş nu?

Doar nu sunt localităţi din ţări diferite!

Ionel ALBU

Mureşul judeţ bogat...în conturi bancareMureşul se află pe locul şapte într-un top ce vizează sumele deţinute de populaţie în bănci. Al nostru judeţ are o medie de 4218 lei per cap de locuitor. Deşi suntem pe primul loc la capitolul populaţiei de etnie romă, mureşenii sunt devansaţi doar de Bucureşti, Cluj, Braşov, Constanţa, Timiş şi Sibiu. Cu alte cuvinte, ne aflăm în topul românilor cu cei mai mulţi bani deţinuţi prin bănci. La celălalt pol se află bineînţeles judeţele cele mai sărace din România în frunte cu Giurgiu, Botoşani, Călăraşi, Teleorman sau Vas-lui. Cele mai mici conturi le au cei din Giurgiu unde media este de doar 1562 lei.Prin bani în bănci se înţeleg atât sumele din depozite, cât şi cele din conturile curente. Circa 85% din aceste sume le reprezintă depozitele bancare, restul fiind bani în conturi curente.

200 lei mită pentru un loc în cămin Studenţii Universităţii Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş care nu au reuşit să obţină un loc în cămin în timp util au avut de achitat un „surplus” de 200 de lei către respon-sabilii cu cazările. Mai precis, la început li se spune că nu mai sunt locuri disponibile având în vedere cererea mare de locuri ca mai apoi să revină cerând în plus respectiva sumă. Bani pentru

care nu se eliberează chitanţă şi nu se spune pentru ce se dau. Cu alte cuvinte vor-bim aici de mită pentru a primi locul mult-dorit. Aşa că administraţia Universităţii ar trebui să-i ia la bani mărunţi pe cei care se ocupă cu astfel de tertipuri, nu de alta dar oricând se poate organiza un flagrant. Şi atunci se lasă cu dosare penale. Dacă la Can-temir, unde bătălia pentru un loc în cămin nu este chiar aşa de aprigă, vorbim de aseme-nea „scoruri”, ne întrebăm cum stă treaba pe la UPM sau UMF. Unde sunt mii de cereri în plus pentru râvnitele locuri. Oare acolo vorbim de euro în loc de lei grei?!

Balogh şi profitul nedeclaratConsilierul judeţean şi în acelaşi timp om de afaceri Jozsef Balogh nu vrea nicicum să declare tot ce are, aşa cum îl obligă şi legea. Acesta, deşi recunoaşte în declaraţia de avere că este administrator şi singur acţionar al firmei SC Balogh Construct SRL, nu vrea să ne spună şi profitul obţinut aici. Cum noi credem că are un lapsus temporar, o să-l ajutăm cu nişte cifre publicate pe site-ul Ministeru-lui Finanţelor. În anul 2010, firma distinsului consilier a înregistrat un profit de 8.003 lei, bani pe care acesta nu i-a declarat. Aşa că Balogh ar trebui să modifice repede documentul până nu îi sare din nou în cap ANI şi ai săi inspectori.

Consilierul judeţean Akos Mora este fericitul posesor al unui bolid de lux provenit din afacerile de succes pe care le are cu liberalii din judeţ

Cristian Ciobanu şi Doru Borşan, doi consilieri judeţeni PDL într-o discuţie legată de faptă şi răsplată

vezi ce înseamnă să fii afacerist şi politician de succes. Reabilitezi blo-curi la suprapreţ şi îţi

iei merţan ultimul timp. dragul de el!

Zi tu măi doru dacă e co-rect...după ce am făcut atâ-tea afaceri cu claudiu să fiu acum flatulat de la Gaze?

aşa s-a întâmplat şi cu primăria mea de cartier....mă vezi pe

mine supărat?

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011 3noblesse oblige!

Ideea organizării de alegeri anticipate cu spri-jinul UDMR a fost abandonată de cei de la USL. Liderii opoziţiei au abandonat ideea că ar putea convinge UDMR să trădeze PDL în ac-tuala guvernare, stricând planurile pedeliste de comasare a alegerilor. Refuzul UDMR de a-i trăda pe portocalii poate fi explicat în mai multe moduri. În primul rând, cel mai impor-tant militant al ieşirii de la guvernare, Borbely Laszlo a fost pus cu botul pe labe de înscena-rea cu DNA-ul. Apoi s-a promis că la redesena-rea colegiilor electorale, electoratul UDMR din Harghita-Covasna-Cluj-Mureş-Satu Mare va fi astfel delimitat încât profitul electoral al UDMR să fie maxim. În ce priveşte sistemul de vot, UDMR îşi doreşte un sistem mix - jumătate din mandatele de senatori şi deputaţi să fie aleşi în colegii uninominale în sistem majori-tar cu un singur tur (primul oricâte procente ar avea îşi adjudecă mandatul) şi jumătate pe listă naţională în sistem de compensare. Asta la pachet cu păstrarea actualului număr de parlamentari pe motiv că o scădere ar duce la o influenţă nedorită a Grupului Minorităţilor.

Cu alte cuvinte, Kelemen Hunor vrea cu orice preţ să asigure supravieţuirea politică a Uni-unii ameninţată în continuu de apariţia unor noi formaţiuni politice maghiare şi de schim-barea sistemului electoral. Liderii UDMR îşi dau seama că doar aşa îşi vor păstra ciolanul cu care sunt obişnuiţi de 15 ani. (S.T.)

Deşi au fost anunţate ca şi finalizate în toamna acestui an, lucrările de modernizare a Pieţei Teatrului din centrul Târgu Mureşului vor fi terminate abia în 2012. Edilii locali spun că la sfârşitul acestei luni se va deschide doar circulaţia pietonală spre Magazinele Luxor şi Teatrul Naţional. Restul pieţei va fi terminat anul viitor, deşi iniţial termenul de încheiere al lucrărilor a fost anul 2009. Proiectul a fost

decalat de două ori, prima dată pentru că au fost nevoie de lucrări suplimentare de con-solidare, constate la scurt timp după începutul derulării lui. A doua oară, chiar în acest an, a fost nevoie de oprirea lucrărilor din cauza unor săpături arheologice. În vara acestui an autorităţile anunţau că panglica va fi tăiată în câteva luni. Se pare că ea va mai aştepta până înainte de alegerile locale din 2012.

După secole de su ferinţă şi dez nă dejde în viaţa ro milor mureşeni s-a văzut în sfârşit o speranţă. Asociaţia Divers şi Asociaţia Pakiv România, prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă – CISPER Centru – Tîrgu Mureş au desfăşurat în perioa-da 1 august - 31 august 2011 campania de in-formare şi conştientizare “Accesul la sănătate este dreptul fiecăruia”, destinată persoanelor de etnie romă. Prin această activitatea ONG-urile au reuşit să informeze 209 persoane despre beneficiile oferite de sistemul sanitar şi despre posibilităţile de acces la serviciile de sănătate publice şi s-au completat 122 chestionare privind accesul persoanelor de etnie romă la servicii de sănătate. Cireaşa de pe tort a fost distribuirea celor 1500 fluturaşi şi a celor 60 de afişe pe care romii o să le folosească în loc de hârtie igenică, făcând astfel economii importante în bugetele fami-liale. În plus, cele două organizaţii nonguver-namentale au reuşit să stabilească contacte cu reprezentanţii comunităţilor locale. Să

înţelegem că respectivii se ascundeau pe un-deva, existând dificultăţi enorme în găsirea lor. După ce au stabilit aceste contacte, cei de la Divers şi Pakiv România “au identificat probleme cu care se confruntă comunităţile vizitate şi se caută găsirea unor soluţii pentru acestea”. De parcă aceste probleme nu sunt cunoscute şi prea-cunoscute de toţi. Of of...măi măi! (S.T.)

UDMR abandonat de USL

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor nu vrea să plece de lângă “amanţii” de la PDL

Cum să plecăm de lângă PDl? Pe lângă că ne dau tot ce dorim…acum o să fim fraţi într-o culoare.

Fluturaş nu mai ai aripioare

Fluturaşii noştri au fost extrem de bine primiţi de

romi. nu am mai văzut o aşa îmbulzeală. oare a dat

dizinteria în toţi deodată?

Maria Korek şi a ei ONGse laudă cu fluturaşi în stomac

Piaţa Teatrului mai aşteaptă până la anu’

„Acum până şi din robinet curge noţiunea asta de Ţinut Secuiesc şi nu ştiu de ce unii îşi fac probleme din cauza asta.”Fodor Imre, fost primar al muni-cipiului Târgu-Mureş

“În ce priveşte vina, nu neg că un in­succes şcolar se datorează la toată lumea în afară de profesor. Şi el este parte componentă a nereuşitei. El este un factor care intră în discuţie în acest aspect.”Dumitru Matei, inspector şcolar general

“Maghiari şi români, ţigani, evrei ar­meni, bulgari şi alţi, dacă vor veni şi ne vor dori să ne fie parteneri şi vor îmbrăţişa idealismul nostru demo­cratic, pro European îi aşteptăm în sânul nostru.”Smaranda Enache, preşedintele Ligii Pro Europa

“Plec de la premiza că trebuie făcută o facultate în limba maghiară şi una în limba română cu o condu­cere unică.”Prof. univ. dr. Benedek Imre

“E bine să ai copii pe lista de pacienţi, îţi încarcă bateria!”Dr. Ileana Mihăescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Mureş

„Faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, aso­ciază imaginea jalnică a politicianu­lui Traian Băsescu şi valorile pe care acesta, deşi ar trebui să le respecte, le calcă în picioare cu fiecare ocazie, este regretabil şi condamnabil.”Alexandra Vlasa, membru în Bi-roul Permanent Central al CSL România.

„Sigur că voi candida, pentru că mai avem treabă de făcut aici.”Ioan Ivanics managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Mureş

“Când l­am întâlnit prima dată pe Stayce Nolan, eram la un turneu de tenis cu fiul meu. Ne­am uitat unul la altul şi ne­am zâmbit, ceva de genul „hello brother”, aşa cum sunt americanii.”Doru Borşan, preşedintele clubu-lui BC Nova Vita

„Mergem mai departe şi ne facem da­toria. Şi în funcţie de cum vom evolua în viitor putem să progresăm în prima grupă sau să cădem în a treia.”Prof. dr. Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu-Mureş

“Dacă omul are două vaci şi dacă venind de pe păşune o vacă face fractura picioarelor sau face alte ac­cidente pur şi simplu în ultimii zece ani oamenii nu au avut ce să facă cu aceste animale.”Kelemen Atilla, deputat UDMR

4 Anul VIII, nr. 469 | 12 ­ 18 septembrie 2011

salvaţi bunica!

Statutul Organizaţiei Salvaţi Copiii, încălcat tocmai de conducerea executivă a filialei Mureş. Con­form articolului 21, alineatul (1) din statut, care reglementează situaţia personalului angajat al filialei, “Comitetul Executiv al filialei decide anga­jarea de personal în scopul realizării obiectivelor organizaţiei. Nu pot fi angajate persoane care sunt rude ale membrilor Comitetului Executiv, soţul şi rudele până la gradul patru inclusiv”.Regula împotriva nepotismului este ignorată de preşedintele filialei Mureş, Ana Chirteş, care îşi desfăşoară bine mersi activitatea împreună cu fiica sa Adela Moraru, psiholog în cadrul aceleiaşi filiale, încălcându­se astfel prevederile Statutului, document care a intrat în vigoare la data de 2 au­gust 2007. Adică de mai bine de patru ani...

Angajaţii de valoare, mai tari ca Statutul?Încălcarea prevederilor din statut a fost recunoscută de preşedintele Organizaţiei Salvaţi Copiii ­ filiala Mureş, care a argumentat că fiica sa şi băiatul preşedintelui filialei din Petrila au fost păstraţi în organigrama organizaţiei din consi­derentul că sunt angajaţi de valoare. „Da, aşa pre­vede noul statut dar persoanele care au lucrat în organizaţie până la data respectivă au rămas să continue activitatea. În situaţia respectivă e fiica mea, lector la universitate („Dimitrie Cantemir” din Târgu­Mureş ­ n.a.), care lucrează ca voluntar de când am înfiinţat filiala şi băiatul preşedintei de la Petrila care are un Centru de zi şi băiatul e administrator acolo. Cei care au fost sunt oameni de valoare şi s­au menţinut în continuare în alte proiecte şi programe unde au fost angajaţi”, a de­

clarat Ana Chirteş, membră a Comitetului Executiv a filialei din Mureş.

Ana Chirteş: „Nu sunt aranjamente locale”De asemenea, preşedintele Organizaţiei Salvaţi Co­piii ­ filiala Mureş a explicat că angajarea fiicei sale a fost făcută de către Bucureşti, deci nici vorbă de vreun aranjament local. „Fiica mea e salariată cu jumătate de normă prin Secretariatul General, aco­lo sunt salariaţii de pe Centrul de părinţi. Toţi îşi iau salariul de la Bucureşti, deci nu sunt aranjamente locale. Acolo s­au făcut selectările în proiecte, ea a lucrat pe Centrul de abuz, a lucrat înainte şi la copiii seropozitivi, pe educaţie în şcoli, a lucrat în pro­iecte gratuit. Plătită e pe Centrul de abuz de când l­am înfiinţat, după ce l­am înfiinţat la doi ani s­au dat salarii şi pe acest Centru de părinţi. E foarte controlabilă situaţia angajaţilor şi a reglementărilor, nu se ia nicio decizie fără consultarea şi avizul Bucureştiului”, a explicat Ana Chirteş.Contactată telefonic, Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, a precizat că încălcarea statutului de la Târgu­Mureş este doar o excepţie care încalcă regula. “O cunosc pe Adela Moraru de când a intrat în Salvaţi Copiii. Am făcut o excepţie în cazul ei deoarece este o tânără foarte ambiţioasă, despre care am numai cuvinte frumoase, foarte utilă organizaţiei noastre”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.

Încălcarea statutului egal excluderePotrivit articolului 8, alineatul (3), paragraful (b, b) din statut, care reglementează dobândirea şi pierderea calităţii de membru al organizaţiei,

„Calitatea de membru încetează prin excludere, dispusă prin hotărârea adoptată, cu votul a două treimi din membrii prezenţi, de Adunarea Generală a Organizaţiei ori de Adunarea Generală a filia­lei, dacă persoana respectivă se face vinovată de încălcarea dispoziţiilor statutului Organizaţiei ori a filialei la care este înregistrată persoana respectivă, sau a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Organizaţiei.”

Alex TOTH

Nepotismul bate statutul Organizaţiei Salvaţi Copiii

UDMR pare a fi formaţiunea care face jocurile în acest moment în ceea ce priveşte marile teme politice ale momentului: votul prin corespondenţă, reorga­nizarea ad mi nis trativ­teritorială, sistemul de vot sau comasarea alegerilor. Cam ce le doreşte inimioara aia se întâmplă. Asta din cauza echilibrului fragil între PDL­UNPR şi USL ­ ei sunt cei care înclină balanţa şi dau soluţia.În ce priveşte sistemul de vot, UDMR îşi doreşte un sistem mix ­ jumătate din mandatele de senatori şi deputaţi să fie aleşi în colegii uninominale în sistem majoritar cu un singur tur (primul oricâte procente ar avea îşi adjudecă mandatul) şi jumătate pe listă naţională în sistem de compensare. Asta la pachet cu păstrarea actua­lului număr de parlamentari pe motiv că o scădere ar duce la o influenţă nedorită a Grupului Minorităţilor. Pragul electoral va rămâne le 5%, dar sunt voci care ar dori o scădere a lui la 3%.Sistemul a fost explicat de unul din cei mai influenţi oameni din UDMR ­ senatorul Verestoy At­tila. Sistemul va funcţiona în felul următor:1.Alegerile se vor desfăşura într­un singur tur ­ partidele vor propune candidaţi în colegiile de senator şi de deputat, dar şi

o listă de nume naţională.2.Va câştiga cel care a obţinut cel mai mare procentaj din numărul total al voturilor valabil exprimate în fiecare colegiu de senator şi deputat.3.Cum numărul de mandate va fi dublu (sau depinde de ce procent se va dori până la urmă compensarea), restul de man­date vor fi desemnate pe baza listei de nume naţionale depuse iniţial de partide.4.Resturile de voturi se adună într­o pungă naţională în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid.5.Se aplică pragul electoral şi vor fi excluse voturile partidelor care au obţinut procente sub pragul stabilit.6.Se stabileşte un coeficient pentru ceea ce înseamnă un mandat de senator sau de deputat şi apoi la acel coeficient se împart numărul de voturi strânse de un partid care a tre­

cut pragul electoral şi i se vor acorda atâtea mandate de câte voturi corespund coeficientului.Practic... se va ţine cont şi de numărul de voturi valabil expri­mate la nivel naţional, dar şi de ceea ce decide populaţia în privinţa unui anumit candidat la nivel de colegiu. Cine va fi avan­tajat de sistemul mixt de vot? Greu de spus şi fiecare partid îşi face propriul calcul. PDL, UNPR şi UDMR ar dori redesenarea colegiilor astfel încât la nivelul votului uninominal să fie cât de cât avantajaţi în faţa tăvălugului USL şi apoi la lista naţională să aibă cât mai multe câturi care să le permite mandate în plus. În timpul ăsta cei de la USL susţin neoficial că sistemul e de pref­erat celui majoritar pur pentru toate mandatele pentru că se va ţine cont şi de procent, dar şi de oameni ­ ori la ambele USL ar fi avantajat.

pesurse.ro

Fostul director interimar al Direcţiei de Sănătate Publică Mureş, dr. Vladimir Bacârea, a rămas de luni seară fără permis. Acesta, pe lângă profesia de medic pe care cu onor o practică, mai predă ca şi conferenţiar universi­tar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Bacârea a fost descoperit băut la volan săptămâna trecută, în urma unui control de rutină al poliţiştilor de la Poliţia Rutieră. Medicul epidemiolog de la DSP avea o alcoolemie de 0,85 mg/l alcool pur în aerul expirat. Deşi el a recunoscut că a băut un litru şi jumătate de bere, cunoscându­i preferinţele mai tari şi având în vedere originea numelui rusesc, noi credem că a fost vorba de votcă. În acelaşi timp ne miră fap­tul că fostul director i s­a întâmplat pozna doar acum, el fiind un consumator frecvent de substanţe bahice la volan. Vladimir Bacârea a fost în 2009, director DSP Mureş iar acum s­a ales cu dosar penal pentru că a condus sub influenţa alcoolului.

Garcea RECALIFICAT

Vladimir Bacârea zis şi Boris Elţin prins cu votca-n mână la volan

UDMR vrea să impună un sistem de vot mixt

Ana Chirteş, preşedinta organizaţiei Salvaţi Copiii filiala Mureş

Liderii UDMR vor sistem mixt la viitoarele alegeri parlamentare

Vladimir Bacârea, un epidemiolog care nu ştie că alcoolul dăunează grav permisului auto

Deaconescu, preşedinta Tribunalului Mureş explică presei cum vrea să mute o parte din activitate în sediul CA Târgu Mureş

Voluntari ai BOR muncind de zor pentru propăşirea ortodoxismului şi a averilor preoţeşti

Oameni buni, vedeţi-vă de treabă... nu e niciun aranjament local... Poa-te naţional, dar local în

niciun caz...

cum??? Eu să fiu beat. niciodată . Este doar

o maşinaţie pornită de duşmanii mei. Eu beau

doar apă plată...

attila spu-ne tu de ce vrei sistem mixt...oare altfel am dispărea politic şi financiar

vedeţi cu ce unghii am ajuns să umblu. asta datorită su-telor de documente pe care trebuie să le semnez zilnic.

Plus condiţiile insalubre de la noi din sediu

Haideţi d

om-

nilor....u

n ban

pentru

sufletu

l

vostru ş

i prea

bogata

noastr

ă

biserică

. nu vă

zgârciţ

i doar n

u

plecaţi

dincolo

cu ceva

prin

buzuna

re

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011 5cum e să pici pe locul 2

Săptămâna trecută s-a dat pu-blicităţii un clasament al univer-sităţilor din România publicat de Ministerul Educaţiei. Nicio in-stituţie de învăţământ superior din judeţul Mureş nu s-a clasat în primele 12 poziţii care com-pun prima categorie. Motivul? Universităţi din Bucureşti şi din ţară au fost „favorizate” de mi-nistrul Funeriu. Iar stăinii care au făcut “clasificarea” sunt de fapt o asociaţie “fantomă”.

Cei mai afectaţi de clasificarea făcută la Bucureşti au fost cei de la Medicină şi Farmacie, care sperau să prindă prima categorie a clasa-mentului. Deşi Universitatea nu a făcut compro-misuri majore în ceea ce priveşte transparenţa fiind în ultimii doi ani pe primul loc în ceea ce priveşte clasificările făcute de Coaliţia pentru Universităţi Curate. Cei de la UMF au raportat în mod real toate aspectele cerute în timp ce alte universităţi de profil din ţară s-au eschivat. De exemplu UMF Bucureşti nu a raportat iniţial nimic la factorul de influenţă ISI, aşteptând să vadă ce raportează ceilalţi, sub motivul ce nu au înţeles cum se calculează. Apoi, ştiind ce au scris ceilalţi, au raportat ce trebuia...iar "veri-ficatorii" ministerului au confirmat tot... Fapt care i-a aruncat în top 12 ... iar pe cei de la UMF în topul secund al aşa-zisului clasament. Ce ne mai duce cu gândul la anumite practici partinice făcute de cei de la Minister este fap-tul că UMF, după toate clasificările intermediare era peste mai multe Universităţi din ţară care sunt acum în top. De exemplu ASE Bucureşti, care era sub universitatea mureşeană la toţi indicatorii punctuali până în luna august, a depăşit-o după ce au raportat modificările cerute de minister în toata luna august. So-licitarea ministerială făcută în luna concediilor lasă loc de bănuieli, mai ales că până acum nu s-a mai văzut aşa ceva. Practic, învăţământul superior din ţară este „mort” în această lună şi reînvie în septembrie când încep examenele din restanţe, licenţe şi alegerile din departa-mente după noua lege a educaţiei.

EUA...în pana meaAsociaţia Universităţilor Europene, pe scurt EUA, a fost aleasă de Ministerul Educaţiei pen-tru a face acest “clasament”. Aşa-zisul orga-nism european fondat în 2008 nu este mem-bru ENQAR, adică al Asociaţiilor de Asigurare a Calităţii în Domeniul Educaţiei din Europa. Această fundaţie, spun sursele noastre din capitală, a fost băgată de o alta „fundaţie” aflată aproape de ministrul Funeriu, pe nu-mele ei Ad Astra. Mai mult, majoritatea mem-brilor comisiei de expertiză, nu fac parte din rândul universităţilor de top din Europa, adică din locul în care miniteriabilul ne reprosează că nu suntem, după ai de subfinanţare şi cu posturile blocate pentru tineri de mai bine de 3 ani. Cu alte cuvinte, de cei care nu sunt acolo îi evaluează pe cei care spera sa fie acolo. Fan-tastic am spune noi! Ca şi o cireaşă de pe tort, unul dintre princi-palii experţi EUA, este nimeni altul decât con-troversatul sir Peter Scott, un profesor din

Marea Britanie care a fost implicat într-o serie de scandaluri. Respectivul a fost dat afară, sau mai bine zis mutat pe o poziţie neutră, din pro-pria lui universitate, după un mare scandal din UK, pentru că a pierdut majoritatea proceselor pornite împotriva sa de către oameni pe care i-a nedreptăţit pe linie universitară, la Kingston University. Acest personaj a reuşit să îngroape practic, învăţământul universitar mureşean.

Cine e în spatele „faultării”Unul dintre motivele „faultului” venit de la Bucureşti a fost şi faptul că cei de la UDMR nu au reuşit să-şi impună condiţiile în ceea ce priveşte învăţământul în limba maghiară din cadrul instituţiei mureşene. Practic, colegii maghiari de Guvern a lui Funeriu, au făcut pre-siuni şi solicitări pentru a se ajunge la această situaţie. Ceea ce nu înţeleg ei este faptul că ambele tabere pierd din faptul că UMF este considerată o Universitate de gradul al doilea.

Albeta IONESCU

UMF şi UPM evaluate de o asociaţie „fantomă”

Lista membrilor EUA

Lesley Wilson, EUA Secretary General* Ellen Hazelkorn, Director of Research and Enterprise, and Dean of the Graduate Re-search School, Dublin Institute of Technolo-gy (Ireland)* Winfried Müller, Former Rector, University of Klagenfurt (Austria)* Peter Scott, Former Vice-Chancellor, Kingston University (UK)* Andrejs Rauhvargers, Secretary General of the Latvian Rectors' Conference and Profes-sor at the University of Latvia* Maria Helena Nazaré, EUA Board mem-ber and former Rector, University of Aveiro (Portugal)* Lewis Purser, Director (Academic Affairs), Irish Universities Association* Andrée Sursock, Former Deputy Secretary General (EUA)

Nici o universitate din judeţul Mureş nu s-a clasat în prima categorie de clasificare a universităţilor, respectiv cea de universitate de cercetare avansată şi educaţie.

„Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Mulţumesc parte­nerilor noştri, cea mai credibilă voce la nivelul UE în ceea ce priveşte evalu­area universităţilor, Asociaţia Universităţilor Europene, pen tru munca şi expertiza depuse în acest demers. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”,

Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei

„ Unele universităţi au fost avantajate, altele au fost dezavantajate pe criteriile după care s­a făcut cla­sificarea. Ştiu că criteriile de bază au fost cercetarea ştiinţifică şi numărul de publicaţii ISI, dar acolo i­am zis şi la ministru că a fost o favorizare a celor de la alte universităţi care au reviste ISI proprii. Noi avem revistă în categoria B+ şi acum am făcut formele pentru a fi trecută în categoria ISI”,

prof. dr. Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu Mureş

„Din păcate o parte din activităţile de masterat pe care le desfăşuram cu finanţare de la stat se vor întrerupe. Sunt o parte din masterate care se finanţează de la buget, în număr de 150. Până acum aveam 300. Stăm bine faţă de alte universităţi din categoria a treia, care au primit 65 de locuri”,

Liviu Marian, rectorul UPM Târgu Mureş

cummmm...? umF a ajuns de gradul doi din cauza lui Fu-neriu. las’ că o să-l urechesc eu la următoarea şedinţă de Guvern. Totuşi ceva pentru studenţii maghiari tot o să

obţinem nu-i aşa?

Clara Brânzaniuc a reuşit să se plângă ministrului Borbely de nedreptatea suferită de UMF Târgu Mureş. Contra cost bineînţeles

Consilierul judeţean Balogh Jozsef a primit-o călduros la festivalul de la Gorneşti pe Iren Denes, şefa Finanţelor Publice Mureş

Consilierul ministerial Peti Andras face sondaje de opinie vis-a-vis de o posibilă candidatură. Asta dacă nu cade şeful său în ghiarele DNA

Haide Denes dragă nu mai fi în-cordată. Doar ai venit la petrecere

la mine în Gorneşti. Dă-mi un pupic să te iert că îmi iei atâţia

bani la impozit

Şi spuneţi chiar credeţi că aş avea o şansă la primărie. eu sunt mic acum da o să cresc mare mare dacă mai stau pe

lângă laci. Şi îi fac toate plăcerile

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 20116sănătatea e În aeR

Absolvenţii de liceu din Mureş, momiţi de două şcoli postliceale cu activitate dubioasă. Deşi nu deţin deocamdată niciun fel de autorizaţie din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tine-retului şi Sportului (MECTS), Şcolile Postliceale FEG şi „Henri Coandă” au început bine mersi în-scrierile pentru mai multe specializări medicale pentru anul şcolar 2011-2012, la sediul Gru-pului Şcolar „Ion Vlasiu”, respectiv al Grupului Şcolar „Avram Iancu” din Târgu-Mureş.

Ajung în curtea Grupului Şcolar „Ion Vlasiu”, fos-tul Liceu Forestier. Întreb unde mă pot înscrie la Şcoala Postliceală FEG, iar portarul mă îndrumă către secretariat. Într-un spaţiu care seamănă mai degrabă a cămară decât a secretariat se află o doamnă foarte amabilă care păleşte brusc atunci când îi spun motivul vizitei. - Sunteţi autorizaţi?, întreb.- Da, avem autorizaţii de la SANEPID, de la Mi-nister..., răspunde secretara. - Şi unde e autorizaţia? Conform legii sunteţi obligaţi să o aveţi afişată la vedere, continui. - Îmi pare rău, dar autorizaţia e la doamna directoare... O să o afişăm după ce apare în Monitorul Oficial, spune halucinant doamna. Nu-mi găsesc cuvintele la un răspuns atât de ilogic şi întreb mai departe unde se vor ţine cursurile.- Aici, în liceu, primesc răspunsul.- Unde mai exact? Trebuie să aveţi laboratoare de specialitate, clasă de demonstraţii..., con-tinui. - O să avem..., insistă secretara să mă convingă că totul e OK. - Dar trebuie să aveţi laborator pentru spe-cializarea asistent medical de farmacie şi de laborator... Nu se poate să organizaţi înscrieri fără să îndepliniţi condiţiile de calitate, insist la

rândul meu.- Asta nu-i o problemă pentru noi... viitorul laborator se poate dota în 15 – 20 de minute, primesc din nou un răspuns absurd. Cum să dotezi un laborator în 15 minute?!Între timp se dă alarma şi discut telefonic cu una din şefele şcolii din Târgu-Mureş, dr. Nagy Emoke. „Autorizaţie avem, dar nu e la noi ci la doamna Tofan de la Braşov. Avem şi labo-ratoare de specialitate, precum şi profesori şi doctori care se vor ocupa de cursuri”, a spus aceasta.

„Henri Coandă” şi „Avram Iancu”, incompatibili cu medicina„Fundaţia Cultural-Umanitară „Henri Coandă” Oradea, prin Filiala Şcoala Tehnică Postliceală „Henri Coandă” Târgu-Mureş organizează, în anul şcolar 2011-2012, cursuri postlice-ale în limbile română şi maghiară, pentru următoarele calificări profesionale: asistent

medical generalist şi asistent medical farma-cie. Şcoala Postliceală funcţionează pe baza Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tine-retului şi Sportului”, citesc un anunţ la mica pu-blicitate, într-un ziar local. Coincidenţă, în text nu se specifică şi numărul respectivului ordin. Din raţiuni de economie de timp decid să nu mă mai deplasez la următoarea locaţie. La urma urmei, ce fel de învăţământ cu specific medical poate avea loc la Grupul Şcolar „Avram Iancu”, unde au loc înscrierile? Sun incognito la numărul de telefon din anunţ, ca şi cum aş dori să mă înscriu la una din cele două specializări, asistent medical generalist, respectiv asistent medical de farmacie. Aflu că taxa de înscriere este de 50 lei/an, iar cea de şcolarizare de 1.100 lei/an, cu posibilitatea achitării în patru rate.- Cursurile vor avea loc după-masa şi practica la Spitalul Judeţean, sunt informat de vocea plăcută a secretarei.- Aveţi laboratoare de farmacie, sală de de-

monstraţie?, întreb făcând pe naivul.- Da, la Spitalul Judeţean se vor ţine demonstraţiile şi practica pentru specializări, primesc răspunsul.- E autorizată şcoala?- Da, da. Am început aşa târziu înscrierile pen-tru că am aşteptat tot ce înseamnă act oficial ca să fie totul în regulă.- Dacă lucrez până la ora 17 mai pot urma cur-surile? Nu există nicio formulă?- Nu ştiu ce să vă spun... am să vă rog să reveniţi cu un telefon luni (azi – n.r.) şi o să discutăm cu domnul director ce se poate face...- Deci se poate face ceva...- Presupun că da...Mulţumesc şi închid telefonul, măcinat de două întrebări simple şi totodată de bun simţ. Cine a avut curajul să acrediteze asemenea şcoli? Oare ce părere au despre toate acestea cei care conduc destinele învăţământului?

ISJ Mureş, legat de mâini de ARACIPInspectorul şcolar general prof. Dumitru Matei a explicat că Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş este practic legat de mâini în procesul acreditării celor două şcoli, toată procedura de autorizare fiind realizată de ARACIP. „Poziţia Inspectoratului Şcolar legată de învăţământul privat este una clară şi categorică: este luată în calcul ca alternativă la învăţământul public cu condiţia ca baza materială respectiv resursa umană să fie cel puţin la nivelul învăţământului de stat. Acolo unde învăţământul privat nu îndeplineşte anumite condiţii, sigur intervenţia noastră este limitată la un moment dat, este doar aceea de a monitoriza procesul instruc-tiv – educativ, de a informa şi solicita celor care i-au autorizat sau acreditat să ia măsurile necesare în vederea suspendării sau anulării

Atenţie absolvenţi naivi! Două şcoli postliceale dubioase cu profil medical şi-au făcut apariţia la Târgu-Mureş!

FEG şi „Henri Coandă”, ţepe marca ARACIP

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011 7medicina se învaţă

la “forestier“

DISPOZIŢIA NR. 262din 6 septembrie 2011

privind constituirea comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor pentru terenurile situate în localitatea Chirileu, comuna Sânpaul expropriate în vederea realizării obiectivului de investiţii „Extinderea Aeroportului

Transilvania Tîrgu Mureş”

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş,

Având în vedere prevederile art.18 şi ale art.19 alin.(1), (2) şi (4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art.14, ale art.15, alin.(8), (9), (10), (11) şi (12) şi ale art.16 din Normele Metodologice de apli-care a Legii nr.255/2010, aprobate prin H.G.R. nr. 53/2011,Luând în considerare prevederile Dispoziţiei nr.260/1.09.2011 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş privind exproprierea terenurilor situate în localitatea Chirileu, comuna Sân-paul care fac parte din coridorul de expropriere pentru realizarea obiectivului de investiţii „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş”, precum şi dispoziţiile H.C.J. Mureş nr.25/2011 privind aprobarea listei imobilelor, a proprietarilor şi a altor titulari de drepturi reale asupra terenurilor supuse exproprierii, a sumelor individuale aferente despăgubirilor şi a termenului de virare a acestora în vederea realizării obiectivului de investiţii „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş”, aşa cum a fost modificată de H.C.J. Mureş nr.40/2011, precum şi Notificarea nr.9929/16.06.2011, expediată proprietarilor,Ţinând seama de adresa nr.6920/SIV/dos.6(2)/18.05.2011 a Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureş, precum şi de adresa nr.4229/15.06.2011 a O.C.P.I. Mureş prin care se desemnează reprezentanţii acestor instituţii în comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, În temeiul prevederilor art.106 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune:

Art. 1. (1) Se aprobă constituirea comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor în vederea finalizării formalităţilor aferente procedurii de expropriere pentru realizarea obiectivului de investiţii „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş”, în următoarea componenţă:- Simon István – Primarul comunei Sînpaul;- Popa Răzvan Mihai – reprezentant al Instituţiei Prefectului Mureş;- Fărcaş Veronica – reprezentant al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mureş;- Lokodi Emőke – consilier juridic, reprezentant al expropriatorului Consiliul Judeţean Mureş;- Farkas Adriana – consilier juridic, reprezentant al expropriatorului Consiliul Judeţean Mureş.(2) În calitate de membri supleanţi în comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, pentru reprezentanţii expropriatorului a căror prezenţă la lucrările comisiei este obligatorie, sunt desemnate următoarele persoane:- Lefter Erika – consilier juridic, reprezentant al expropriatorului Consiliul Judeţean Mureş, în lipsa doamnei Lokodi Emőke; - Hulpuş Monica - consilier juridic, reprezentant al expropriatorului Consiliul Judeţean Mureş, în lipsa doamnei Farkas Adriana.Art.2. Comisia constituită conform art.1 are următoarele atribuţii:a) constatarea acceptării sau, după caz, a neacceptării cuantumului despăgubirii de către proprietarii sau titularii altor drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii;b) analizarea cererilor şi documentelor anexate acestora, în termen de 10 zile de la data începerii activităţii;c) transmitere de adrese către titularii dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale în vederea completării documentaţiei depuse;d) încheierea procesului verbal ca urmare a analizării cererilor şi documentelor anexate aces-tora, în care se menţionează, după caz, acordul sau dezacordul proprietarilor cu privire la valoarea despăgubirii;e) adoptarea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii şi comunicarea hotărâriilor către persoanele îndreptăţite;f) afişarea, în extras, a hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor la sediul Consiliului Local Sînpaul şi pe pagina proprie de internet a expropriatorului.Art.3. Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor îşi va desfăşura activitatea începând cu data de 19 septembrie 2011, la sediul Comunei Sînpaul pe raza căreia se situează imobilele expropriate, iar şedinţele comisiei se vor desfăşura până la data la care vor fi emise şi comunicate toate hotărârile de acordare a despăgubirilor pentru imobilele supuse exproprierii.Art.4. Prezenta dispoziţie se afişează la sediul Consiliului Local Sînpaul, al Consiliului Judeţean Mureş, va fi publicată pe pagina proprie de internet a expropriatorului, precum şi în două cotidiene locale şi va fi comunicată membrilor comisiei de verificare a dreptului de propri-etate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, care răspund de aducerea ei la îndeplinire.

PREŞEDINTE AVIZAT PENTRU LEGALTITATE SECRETAR Lokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma

ROMÂNIAJUDEŢULMUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

activităţii. Din păcate, competenţele noastre sunt limitate în ceea ce priveşte decizia în ceea ce priveşte aceste instituţii de învăţământ. Mă refer la modul în care se fac înscrierile, la taxe, la actul de management, la baza materială şi chiar la resursa umană. Toate acestea sunt evaluate de ARACIP şi în funcţie de aceasta pot sau nu să primească autorizaţie de încredere care este premergătoare autorizaţiei de acredi-tare”, a declarat prof. Dumitru Matei.Potrivit acestuia, ISJ Mureş nu are nimic îm-potriva celor două şcoli postliceale, însă cu condiţia ca acestea să ofere condiţii de studiu cel puţin la fel de optime în comparaţie cu cele existente la celelalte şcoli de profil din judeţ. „Legat de cele două şcoli, am auzit despre ele tangenţial, s-a solicitat înfiinţarea unor filiale, mai exact puncte de lucru, şi în Târgu-Mureş. Nu ne putem opune la alternativa privată, dimpotrivă o promovăm dar în ideea unei competiţii reale şi corecte. Nu ne dorim ca un elev să cadă în capcana de a se înscrie la nişte unităţi de învăţământ care nu pot oferi instru-ire corespunzătoare, mai ales ţinând seama că şcoala postliceală sanitară pregăteşte oameni care intervin în cazuri medicale care ţin de viaţă sau de moarte”, a precizat prof. Dumitru Matei.

„Sediul” FEG Târgu-Mureş, un birou închiriatÎn mod bizar, Şcoala Postliceală FEG Târgu-Mureş a primit autorizarea de la ARACIP nu pentru imobilul situat pe strada Gheorghe Ma-rinescu nr. 62 - unde au loc înscrierile şi cursu-rile, ci pentru adresa de pe strada Cuza Vodă nr. 22. Acolo unde deşi era zi obişnuită de lucru biroul era închis. Noroc cu avizierul, unde viito-rii studenţi sunt momiţi cu un afiş pe care scrie că şcoala este autorizată de MECTS.

Întrebări fără răspuns?Potrivit prevederilor din anexa Hotărârii Guver-nului nr. 22/25.01.2007, cele două şcoli postli-ceale încalcă flagrant şi în mod repetat „Me-todologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizatoare de educaţie.” Câteva

exemple:Articolul 12: „În cadrul vizitelor de evaluare la organizaţiile solicitante/înscrise în procesul de evaluare externă membrii comisiilor de experţi verifică îndeplinirea standardelor de evaluare, respectarea legislaţiei în domeniul învăţământului, precum şi conformitatea cu realitatea pentru documentele din raportul de evaluare internă depus la ARACIP.” Întrebare către MECTS: pe baza a căror crite-rii de calitate au considerat experţii ARACIS că cele două şcoli postliceale îndeplinesc stan-dardele de evaluare?Articolul 16, alineatul 1: „Autorizaţia de funcţio-nare provizorie, acordată prin ordin al minis-trului educaţiei şi cercetării, reprezintă actul de înfiinţare a unităţii de învăţământ preuniver-sitar, pentru fiecare nivel de învăţământ/spe-cializare/calificare profesională, după caz, şi acordă acesteia dreptul de a desfăşura proce-sul instructiv – educativ şi de a organiza, după caz, examene de admitere la studii.”Întrebare către MECTS: având în vedere lipsa vreunui ordin al ministrului în care să se acorde autorizaţia de funcţionare provizorie, pe ce te-mei legal organizează înscrieri cele două şcoli postliceale?Articolul 17: „Pe perioada de funcţionare provi-zorie, unităţile de învăţământ autorizate tre-buie să respecte standardele şi criteriile care au stat la baza autorizării, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie.”Întrebare către MECTS: având în vedere lipsa spaţiilor şi a dotărilor materiale, respectă sau nu cele două şcoli postliceale standardele care au stat la baza autorizării?Articolul 29: „Unităţile de învăţământ preuni-versitar autorizate să funcţioneze provizoriu, respectiv acreditate au obligaţia de a anunţa la ARACIP orice schimbare a denumirii şi/sau a sediului intervenită pe parcursul funcţionării.”Întrebare către MECTS: de ce Şcoala Postliceală FEG a fost autorizată să funcţioneze provizoriu la o adresă şi îşi desfăşoară activitatea la altă adresă?

Alex TOTH

Prof. Virginia Stanciu, soţia deputatului PSD de Iaşi Anghel Stanciu, deţine funcţia de pre-şedinte al Fundaţiei Ecologice Green (FEG), sub egida căreia funcţionează şi Şcoala Post-liceală, a recomandat scepticilor să telefone-ze la ARACIP pentru a se convinge că totul este în regulă cu unitatea de învăţământ pe care o patronează.

Reporter: Spuneţi-mi vă rog de ce la sedi-ul din Târgu-Mureş nu aveţi afişată auto-rizaţia de la minister.Virginia Stanciu: Dacă vreţi să vă convingeţi de legalitatea funcţionării şcolii noastre puteţi suna la ARACIP şi la minister. Noi nu putem să dăm drumul la o astfel de activitate fără acordul ARACIP-ului, al Ministerului şi chiar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş care a participat la evaluarea şcolii noastre. Or-dinele de ministru, ieri am vorbit cu ARACIP-ul, urmează să apară, ele apar cu începerea anului şcolar 2011-2012, deci nu este absolut nicio problemă. Suntem cea mai puternică şcoală din România la ora actuală, cel puţin aşa îmi vine mie să cred.

Rep.: Doamna secretară n-a putut să îmi răspundă la mai multe întrebări... V.S.: De unde să ştie ea?! E nou născută în problemele noastre de şcoli. Dacă nu mă înşel, e acolo de trei sau patru zile.

Rep.: Dacă vin mâine şi mă înscriu la FEG, unde fac practică? Aveţi săli de de-monstraţii şi laboratoare?V.S.: Da, acolo la liceu.

Rep.: Dar acolo e un Liceu Forestier. Cum pot să învăţ medicină acolo?

V.S.: Când voi începe şcoala, atunci vom face şi dotările.

Rep.: Şi atunci cum aţi primit autorizaţia de funcţionare?V.S.: Noi avem nouă specializări şi în funcţie de specializarea care se formează, eu îmi pregătesc tot ce trebuie, toate cele necesare pentru desfăşurarea activităţii respective. Deocamdată nu am nicio clasă formată, n-am ce să pregătesc. Ce să fac, să pregătesc aşa că nu ştiu ce?!

Rep.: Atunci întrebarea mea e cum v-a autorizat ARACIP dacă n-aveţi nimic, nici bază materială, nici angajaţi...V.S.: Noi nu ne batem joc de tinerii din Româ-nia, nu vindem diplome, noi avem zece şcoli acreditate în România. Da? Zece şcoli! Plus şcolile pe care le-am înfiinţat anul acesta care sunt doar autorizate. Haideţi să nu... Când în-cepem activitatea o să fie altceva, o să vă invit la o cafea să stăm de vorbă...

Rep.: Cu cea mai mare plăcere...V.S.: Vă pup şi vă mulţumesc mult de tot!

Virginia Stanciu: „Sunaţi la ARACIP şi la minister!

8 Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

vouloir c’est pouvoir

HIRSCHMANN ROMANIA

Angajează

OPERATOARE LA CONFECTIONAREA CABLAJELOR AUTO Cerinte: Minim 8 clase Experienta in munca (nu obligatoriu in domeniu) Abilitatea de a invata lucruri noi, indemanare.Responsabilitati: Realizarea planului de productie prin respectarea instructiunilor de lucru si cerintelor de calitate impuse de client.Beneficii: transport gratuit, tichete de masa, bonusuri lunare de performanata, posibilitati de calificare in meserie.Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru interviu.Asteptam Cv-urile / Cererile de angajare la sediul companiei in Parcul Industrial Mures Chirileu Nr. 1/A (langa Vidrasau)sau prin e-mail: htm.office@hirschmann-automotive.comfax: 0265. 433. 640Pentru informatii suplimentare: 0265.207.309www.hirschmann-automotive.com

În competiţia amicală Cupa Mureş la baschet masculin, disputată în Sala Sporturilor din Târgu-Mureş la sfârşitul săptămânii, BC Mureş nu s-a dovedit gazdă ospitalieră şi şi-a adjude-cat trofeul. În ciuda înfrângerii clare din prima etapă în faţa celor de la CSU Asesoft Ploieşti, scor 90-98. Au obţinut două victorii la diferenţă minimă în faţa echipelor BC Perla Harghitei Miercurea Ciuc (95-94) şi MJUS-Fortress Kör-mend, din Ungaria (73-72). Acesta este regu-lamentul. Ploieştenii nu au mai susţinut ultima partidă cu ciucanii (au avut altă treabă !) şi au rămas cu o singură victorie. La câte două vic-torii, ”tigrii” au luat faţa ungurilor graţie victo-riei directe. Mai mult, multiplii campioni, pra-hovenii au cedat în faţa celor de la Körmend cu 93-87. Determinante spre finalul acestei partide au fost faultul descalificator acordat lui Cătălin Burlacu, după ce l-a împins pe unul din-tre jucătorii maghiari în timp ce jocul era oprit şi gestul obscen în direcţia băncii echipei din Körmend. Se cere fair play, mai ales la un tur-neu amical! Maghiarii s-au desprins la 12 punc-te, ploieştenii au redus din diferenţă, dar n-a

fost suficient. Prahovenii au oscilat la capitolul sportivitate şi în prima etapă, cu mureşenii. Tocmai în partida cu gazdele ! După îndelungi proteste şi circ gratuit, când s-au văzut cu sacii în căruţă, aceştia au renunţat la ultimul atac, unul în care puteau realiza suta de puncte şi au cules aplauze din partea publicului. Astfel, se pot mândri cu victoria asupra câştigătorilor turneului, dar s-au clasat pe ultimul loc. Cine pleacă la plimbare...Câştigătorii au tremurat pentru fiecare victorie”Tigrii” şi-au pus gheare mai puţin ascuţite şi au câştigat cele două meciuri ”la potou”. Cu o echipă care abia se încheagă, gazdele au câştigat pe ultima sută cele două meciuri. Cu harghitenii, care aveau în în formaţie trei foşti ”tigri” (Levi Levine, Cristian Jakab şi Vlad Pora) au fost conduşi mare parte a jocului şi au câştigat cu un coş de trei puncte reuşit în ultima secundă de către Liviu Dumitru. Cu echipa din Ungaria, scorul a fost foarte strâns pe tot parcursul meciului. Mureşenii au fost conduşi marea majoritat a timpului, au revenit pe final şi au preluat în câteva rânduri condu-

cerea. Victoria a fost obţinută cu un nou coş a lui Liviu Dumitru, la o secundă şi ceva înaintea sirenei de final. Deşi a beneficiat de aruncare suplimentară, ratată, şi rezultatul putea fi în-tors, suporterii au putut aplauda victoria gazdelor şi să scandeze la final ”szep volt fiuk”. ( Frumos joc, băieţi!) Poate pentru adversari, deoarece în echipa locală doar antrenorul Deri Csaba înţelegea scandarea, pardon, mai erau şi alţii, în conducere. Sau poate şi Jujuan Cooley, aflat de mai multe sezoane la echipă, sau Jason Forte, care a revenit în lot, dar a urmărit jocul de pe bancă. Watson, nou sosit, nu înţelege încă, iar Tudor, Stănescu, Paliciuc sau Dumitru, puţin probabil. Poate Lăpuşte, care se află la al doilea sezon pe Mureş, venit de la Cluj. Oricum, BC Mureş ”şi-a tras echipă” şi pregăteşte noul sezon care se apropie.

Dan Ţepoşan

”Tigrii” îşi ascut ghearele şi câştigă Cupa Mureş

În cea de-a doua etapă a campionatului de futsal, în Liga I, City’us Târgu-Mureş s-a im-pus cu 9-4 în faţa celor de la CSM Focşani. După ce au câştigat la Chiajna, 4-1 cu Con-cordia, târgumureşenii au forţat atât cât a trebuit pentru a-şi trece în cont a doua victo-rie. Au luat din nou repede un avans de cinci goluri, după care „s-au culcat pe-o ureche”. Focşenenii au revenit cu două goluri şi cam-pionii au trebuit să mai puncteze o dată, pen-tru linişte. La pauză era 6-2. Golurile au fost reuşite de Florin Ignat în minutele 3 şi 4, Ma-rius Cristian Matei, minutul 6, Răzvan Radu, minutul 9, Csoma Alpar, minutul 17 şi Murillo,

Victorii clare,

Complexul Asesoft continuă, din nou peste „tigri”

„Dă tu numai câte 22 de puncte vir-gile şi mai vorbim. eu acuma doar mă

uit dar parcă e mai comod”

„Auzi, vezi că am renun-ţat la numărul 22 şi uite că şi cooley şi-a schimbat

numărul în 21”

9Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

une-i cap, urechea doare

Capul de afiş al jocului din deschiderea etapei a VI-a a Ligii I de fotbal dintre FC Municipal şi Astra Ploieşti a fost accidentarea târgumureşeanului Victoraş Astafei. În minutul 79 al partidei, aces-ta, în urmărirea unei mingi, a dat cap în cap cu Ţigănaşu de la oaspeţi. Prahoveanul, intrat cu doar patru minute în urmă, s-a ridicat după două minute, el a intrat cu fruntea şi era mai proaspăt. Astafei a fost lovit din lateral şi a avut nevoie de intervenţia celor de la SMURD, fiind transportat la spital. Este nerăbdător să dea piept cu următorii adversari, probabil nu din nou cap în cap.Florin Dan a deschis scorul în minutul 27 cu un eu-rogol la vinclu de la 35 de metri, iar Găman a egalat în minutul 63, la o ezitare a fundaşilor gazdă, din nou în urma unei lovituri de colţ. Noul intrat în locul celui accidentat, Bumba i-a dat mâinile peste cap lui Silviu Lung jr, în primul minut al celor zece de prelungire. A mai dat cu capul şi Ilyes, dar mingea deja trecuse linia porţii. Mureşenii n-au ştiut ţine de

minge, au trimis la întâmplare mingile, şi ”Întâm-plare” a fost senegalezul N’Doye, care a egalat încă o dată, cu un minut înainte de final. O lovitură liberă executată de Ilyes în ultimul minut putea

aduce trei puncte gazdelor, dar la faza următoare, ultima a partidei, putea fi şi mai rău pentru gazde, când Fatai a ratat de puţin ţinta.Pe lângă faptul că au pierdut două puncte în ultimul minut de prelungiri, Sabău a tras o spaimă teribilă. Dar Astafaei este bine şi va reveni pe teren peste două-trei săptămâni. Sabău nu-şi dă demisiaIoan Ovidiu Sabău s-a arătat idignat de prestaţia ”centralului” vâlcean Augustus Constantin, dar are toate motivele să rămână la cârma echipei. ”Ştiu ce potenţial are echipa şi cred în continuare în ea. Mă îngrijorează starea lui Astafei, încă nu cunosc situaţia lui, dar sper să nu fie probleme grave. Sunt foarte puţine cele cinci punte, dar nu-mi voi da de-misia, nu pentru asta am preluat echipa. Văd că jucătorii îşi doresc mult şi cred că vom arăta altfel în etapele viitoare. Puteam să câştigăm la trei sau patru goluri diferenţă la câte ocazii singur cu por-tarul. Referitor la arbitraj, nu credeam că Augustus

se pretează la astfel de lucruri. A avut o manieră tendenţioasă şi a depăşit cu mult acel avantaj de 5 la sută care-l primesc, de obicei, Steaua, CFR sau Dinamo, când evoluăm împotriva lor. Cu echipele mari ne aşteptăm să fim uşor dezavantajaţi, dar dacă şi-n meciurile cu Astra ne lovim de astfel de practici, e extrem de trist. Poate pe cei tribună îi poate păcăli, dar pe mine, care am jucat fotbal, niciodată”, a declarat Sabău.Ocazii multe”Felicit jucătorii mei pentru jocul de azi, pentru modul în care au luptat. Am întâlnit o echipă foarte motivată. Sunt bucuros de acest punct, nu meritam mai mult, chiar dacă în ultimele secunde am ratat o ocazie uriaşă. Am avut ocazii, FCM a avut multe, am reuşit să revenim de două ori când eram conduşi, o dovadă de potenţă şi cred că este un rezultat echitabil şi meritat pentru noi. De patru etape suntem neînvinşi şi vreau să termin mai bine decât anul trecut. Îmi pare rău de Astafei, e un copil deose-bit şi sper să nu fie nimic grav. Felicit şi suporterii gazdelor, care şi-au susţinut exemplar echipa, chiar dacă unii au depăşit limitele. Dealtfel, sunt obişnuit cu injuriile de pe toate stadioanle, când se scandează „Şumudică, cel cu puncte puncte mică”, a spus antrenorul Astrei.

Dan Ţepoşan

minutul 20. Pentru oaspeţi au punctat Popa şi Curteanu. Elevii lui Kacso Endre au început re-

priza secundă mai serios şi au mai înscris de două ori prin Mimi Stoica şi Florin Robert Matei, în minutele 22 şi 24. Din nou relaxare şi acelaşi Curtean mai înscrie o dată pentru Focşani, dar la numai câteva secunde, diferenţa de 6 goluri a fost refăcută de Cristian Matei. Ultimul gol al meciului a fost reuşit cu cinci minute înainte de final, autor Săraru, de la oaspeţi. Pentru City’us urmează un joc dificil în etapa a III-a, când va disputa derby-ul campionatului în faţa celor de la United Galaţi, în deplasare, în 20 septem-brie, de la ora 20. Partida va fi transmisă în di-rect pe Digisport. După o săptămână vor urma adevăratele examene, cele din UEFA Futsal

Cup, acolo unde se vor confrunta cu echipele campioane ale Italiei, Croaţiei şi Finlandei.

Dan Ţepoşan

dar greul abia începe

Dramatismul dus până la limită

”Facem noi mişto de ăştia de la noi, da’ ce va fi cu barosanii europei ? iar o să zboare câţiva dacă nu batem şi acolo” Campionii, o nouă instrucţie

Astafei, eroul fără voie„o fi cum spu-neţi, dar v-am tras-o, nu ne-

aţi bătut”

10 Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

dală cu dală se face catedrală

Prima dată au început feţele bisericeşti de pre-tutindeni să tatoneze terenul, să le vorbească enoriaşilor, pentru că aşa a venit de sus porun-ca. S-au lipit afişe pe la toate cultele bisericeşti de unde toţi curioşii pot afla unde, cum, când pot dona atât cât pot dona. Întâmplător sau nu, duminica trecută, Preasfinţitul Ciprian Cimpineanu, episcop vicar patriarhal s-a aflat la Biserica Sf Ana din Târgu Mureş a slujit taina Sfintei Liturghii. Şi parcă s-a legat pilda duminicii respective de dorinţa care-l măcina pe Preasfinţia Sa, şi anume să le vorbească enoriaşilor despre cât bine ar face dacă ar accepta să doneze, fie şi un leu, pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Şi ne învaţă pilda că omul bogat nu poate să construiască nimic bun pe lumea aceasta fără ajutorul lui Dumne-

zeu pentru că oricâtă avuţie materială ar avea, omul nu poate intra în Împărăţia lui Dumne-zeu fără fapte de milostenie. Şi acestea s-ar traduce cumva cu donaţiile pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului.

Tradiţiile din provinciile româneşti sub o singură cupolăMotivul invocat de Preasfinţia sa, pentru ca româ-nii de pretutindeni să întindă o mână de ajutor bănesc a fost faptul că, Catedrala Mântuirii Nea-mului prin stilul arhitectonic tradiţional bizantin-românesc va fi reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. Picturile şi moza-icurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfinţi şi lăcaşuri de cult reprezentative din toate

provinciile româneşti. “Catedrala se va construi în Bucureşti, dar nu este numai a bucureştenilor. De aceea va fi construită arhitectural, în ceea ce priveşte pictura, de aşa manieră încât să fie reprezentate toate provinciile româneşti. Este catedrala tuturor lumilor şi sunt încredinţat că aşa cum a făcut Dumnezeu prin mâinile dumneavoastră pentru înălţarea acestei sfintei biserici (n.r.-Biserica Sf Ana din Târgu Mureş) şi înfrumuseţarea ei, care a însemnat multe eforturi şi cheltuieli, tot aşa va face Dumnezeu minuni şi se va construi şi această catedrală, în pofida unor răuvoitori. Este Catedrala Neamurilor, o catedrală prin care să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc din atâtea rele, războaie şi necazuri”, s-a adresat enoriaşilor P.S. Ciprian Cimpineanul.În luna februarie a acestui an, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat procedura colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului în toate parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi din străinătate, colectă care a demarat la 1 iunie. Fiecare persoană care doreşte să contribuie la construcţia catedra-lei poate face donaţii în bani şi primeşte chitanţă emisă direct de către Patriarhia Română.

Credinţa străbună

Mântuirea Neamului, cu donaţii din milostenie se obţine

Asigurarea obligatorie a locu-inţei din oficiu, pentru săracii mureşeni le va lua de la gura acestora mâncarea pe o lună sau două. Nu contează că de abia au ce să mănânce, cu ce să se îmbrace, să-şi ţină copilul la şcoală. În plin sezon de toam-nă, statul s-a gândit să le asi-gure locuinţa pentru eventuale cutremure, inundaţii sau alu-necări de teren, obligat forţat, din puţinii bani pe care îi pri-mesc lunar ca şi ajutor social.

Perioada în care s-a făcut bilanţul cine va fi asi-gurat şi cine nu, s-a încheiat săptămâna trecută. S-a tras bară şi 3500 de mureşeni săraci se vor trezi în luna octombrie cu mai puţini bani la ajutorul social, pentru că atunci se vor face plăţile pe luna septembrie. Pe unii, ghinionul îi va urma şi în noiembrie dacă au venituri prea mici şi nu li s-au tras suficient din prima tranşă. Tariful unei poliţe obligatorii este de 10 euro pe an pentru locuinţele cu pereţi exteriori

din cărămidă nearsă sau alte materiale nesu-puse unui tratament termic sau chimic, suma maximă asigurată fiind de 10.000 de euro. Acest tip de asigurare se va plăti pentru 2000 de mureşeni, beneficiari ai prestaţiilor sociale. În cazul locuinţelor cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic, poliţa obligatorie costă 20 de euro pe an, suma maximă asigurată fiind de 20.000 de euro. În această categorie se încadrează 1500 de beneficiari.

La cine vor merge banii nevoiaşilor…?În mod normal, cine vrea să-şi încheie o asigu-rare obligatorie de locuinţă şi-o încheie la una din cele 13 societăţi de asigurare acreditate sau, îşi face o asigurare facultativă de locuinţă, dar care să-l despăgubească şi pentru cutremure, inundaţii sau alunecări de teren. Pentru săraci nu va conta cine le va încheia poliţa, în accepţia statului, treaba aceasta rămânând la latitudinea Guvernului care decide cine, ce, unde şi când printr-o ulterioară hotărâre de Guvern. Dar “asigurarea se consideră încheiată oficial în mo-mentul în care i se va retrage prima tranşă de bani”, a declarat nu demult Cristian Răduţ, direc-torul executiv al Agenţiei Judeţene de Prestaţii

Sociale Mureş. Deocamdată, Ministerul Muncii va retrage în două luni de zile peste 200.000 lei de la beneficiarii de ajutoare sociale, însă nu ştim cine va gestiona aceşti bani, ce firmă de asigurare. Mai ales că, dacă stăm să facem o analiză, în momentul în care o persoană încheie o asigurare la un agent de asigurări, acesta din urmă are un discount din asigurarea făcută. Iar dacă Ministerul Muncii mijloceşte asigurarea obligatorie a locuinţei la mii de beneficiari din toată ţara, obligat forţat, retrăgând o parte din

banii cuveniţi lunar, s-ar face ceva economie la buget din reducerea agentului de asigurări. Şi atunci ne-am gândi cât de ingenios face econo-mie statul pe spatele nevoiaşilor, profitând de o lege care te obligă să-ţi asiguri casa, precum şi de faptul că beneficiarii de ajutoare sociale, marea majoritate romi, trăiesc în case de lut sau de cărămidă cu o cameră şi o bucătărie, făcându-şi griji pentru mâncarea copiilor, nu că vor veni apele să le ia casa.

Sistatul social

Respectarea legii e mai presus ca sărăcia

Propaganda strângerii de fonduri pentru construcţia Catedralei Mân-tuirii Neamului a ajuns şi la Târgu Mureş. Pentru că e vorba de mân-tuirea neamului românesc, este necesar ca tot poporul să contribuie la strângerea de fonduri pentru construcţia Catedralei, deşi a mai contri-buit odată prin banii alocaţi de la bugetul de stat de către Guvern. Cu cât mai mult cu atât mai bine, vorba aia unde-s mulţi puterea creşte.

Şeful de la Prestaţiile Sociale Mureţene, Cristian Răduţ, execută nu discută atunci când vine vorba de beneficiarii de ajutoare sociale

PS. Ciprian Cimpineanul în încercarea de a convinge enoriaşii cât bine se leagă pilda milosteniei de construirea Catedralei Mântuirea Neamului

să nu vă îndoiţi că s-au luat măsuri foarte co-

recte pentru a încredinţa oamenii că obolul lor va merge la destinaţie şi

preoţii vor tăia chitanţă chiar şi pentru un leu

„ce să mai zic şi eu. de la

firma imobi-liară am în-văţat chestiile cu asigurările de locuinţe.

acum doar le aplic”

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011 11you never play alone

Deşi fac parte din aceeaşi echipă (de partid) membrii judeţeni ali UDMR Mureş i-au învins vineri la fotbal pe mai localii lor colegi de la Sânpaul. Totul s-a desfăşurat cu ocazia inaugu-rării celui mai nou teren de fotbal cu gazon sintetic din comuna Sânpaul.

Deşi pe linie de partid le sunt subordonaţi, membrii UDMR din Sânpaul au vrut să le arate celor de la judeţ că le pot fi superiori măcar în ceea ce priveşte fotbalul. Şi uite aşa pe noul teren sintetic s-a pus de un meci de fotbal cum nu s-a mai văzut în comuna mureşeană. Cum planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg, echipa victorioasă a fost cea de la judeţ, scorul final fiind de 4-1 pentru oaspeţi. Au jucat mai bine, chiar dacă răuvoitorii din public au acuzat blatul lui Mitică de la Ligă.

Borbely condiţie fizică de invidiatDeşi nu pare, al nostru ministru Borbely Laszlo are încă o condiţie fizică de invidiat, rezistând cu brio pe toată durata partidei. Chiar el a şi deschis scorul în a doua repriză după o fază frumoasă. Ministeriabilul a alergat non-stop, a dat pase de gol şi s-a agitat ca un adevărat jucător de fotbal.

Ronaldo de pe Vale

Senzaţional: UDMR a bătut UDMR…la fotbal

Echipele UDMR Mureş şi UDMR Sânpaul gata de bătălia decisivă

Primarul Simon Istvan, ministrul Borbely Laszlo şi deputatul Kelemen Atilla au tăiat panglica noului teren de fotbal

Edilul local din Sânpaul s-a dovedit un fotbalist de temut

Ministrul Borbely Laszlo a arătat pe teren o condiţie fizică de invidiat

Consilierul local Peti Andras un pilon important al apărării judeţenilor

12 Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

training la propriu,

curs la figurat

Tot i-au aşteptat românii pe americani, să vină să ne apere de tăvălugul rusesc, în zadar, şi au trebuit să-şi ducă singuri crucea în formă de seceră şi ciocan decenii de-a rândul. Consecin-ţele, că le recunosc sau nu unii, se văd astăzi, ajutate şi de clasa politică care stă cocoţată de peste două decenii pe visteria statului.

A venit şi momentul decembrie 89, când l-am trimis forţat pe Ceauşescu la culcare şi americanii tot au ezitat să dea un semn că ar dori să vină spre noi. Greu canon le-a mai lăsat Pacepa de se lasă greu convinşi că ţara lui Dracula şi a lui Nadia Comăneci nu e chiar o junglă sălbatică. Apoi lucrurile au început să se cam schimbe, saxofonistul Bill, apoi intrarea în NATO şi iată că avem ceva legătură cu americanii. Dar să revenim la meleagurile noas-tre mureşene, şi tot avem ceva în comun cu americanii de peste ocean. Cum americanii sunt băieţi deştepţi, s-au gândit să pom-peze ceva bani acolo unde statul român cam ezită să o facă, şi anume în baza de formare, în cărţi, în oferta de studiu şi acces la informaţie. Şi aşa a apărut Fundaţia Bill & Melinda Gates, care a pompat o căruţă de bani în programul Biblionet, mai exact vreo 26,9 milioane de dolari acordaţi cetăţenilor români pe o durată de 5 ani. Proiectul îşi propune facilitarea accesului la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice, care şi-a întins tentaculele şi pe meleagurile mureşene.

Americanii insistă...pe bibliotecăAventura americană nu se opreşte aici, ea continuă frumos, de

această dată sursa fiind chiar Ambasada SUA de la Bucureşti. Tot Biblioteca este elementul de legătură cu nepoţii Unchiului Sam de peste ocean în prin plan, beneficiară a programului

“American Corners”, sau mai pe înţelesul tuturor, un proiect iniţiat de Ambasada SUA în întreaga lume, în baza acordului de

schimb cultural între Statele Unite şi ţara-gazdă. Este vorba de un centru multimedia de informare şi documentare cu privire la cultura şi civilizaţia americană, dar şi referitor la realităţi ale societăţii contemporane. Un astfel de centru va fi deschis şi la Târgu Mureş, păstorit de Biblioteca Judeţeană Mureş în spaţiul din fostul Hotel Parc. Nici fondurile primite de la americani nu sunt de lepădat, deja 18.350 de dolari au fost viraţi, bani ne-cesari pentru ca în colţul de cultură şi civilizaţie americană să se poată funcţiona cum trebuie. Pregătirile sunt cam pe terminate, astfel pe 27 octombrie, Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, şi soţia sa, Elisabeth, susţinătoare a acestui proiect, sunt aşteptaţi la Târgu Mureş pentru a inaugura un nou centru “American Corner”. Aşa mai scoatem şi noi frumos capul şi putem fi gazdă bună bunelor intenţii venite chiar şi de peste Atlantic.

Alţii ne ajută noi ne îngropămMai nasol e în propria ogradă, unde în loc să strângem rân-durile, mai tare le încâlcim, şi aici nu mă refer la Biblioteca Judeţeană, ci la biblioteca noastră internă unde nu suntem în stare să preparăm ceva consistent ca să ne ţină de foame. Poate mai primim ceva acum că tot se întrevede campania electorală, dar bucatele sunt cam acre cu gust mincinos, pe care indiferent dacă le gustăm sau nu, tot noi va trebui să le achităm din propriul buzunar. Noroc cu americanii care mai vin pe la noi, şi nu vin cu mâna goală şi ne mai lasă câte ceva. N-ar strica să învăţăm ceva din asta, dar asta este o poveste lungă care durează de sute de ani pe care nici până astăzi nu am reuşit să o înţelegem.

An American Lesson

Mark Gitenstein ambasadorul SUA în România vine la Târgu Mureş să ne pună pe tavă ce ne-au luat alţii mai de pe la noi, şi anume cartea cărţilor despre lumea în care trăim.

o vorbă de pe la voi spune că dacă ai carte, ai şi parte. noi vă aducem

ambele variante, şi sper să le combinaţi frumos, altfel ne retragem mai rău decât

cum am făcut-o în afganistan

Toamna se numără bobocii la Biblioteca Americană

Dacă americanii îşi deschid biblioteci pe la Târgu Mureş, nici francezii nu se lasă mai prejos şi ne calcă frumos pragul, să ne înveţe cum e mai plăcut şi mai util să le studiem limba. Pentru asta sunt profesori de limba franceză vor spune unii, dar n-ar strica ca aceş-tia să mai aplece urechea la alţii, veniţi din hexagon, pentru a putea transmite mai departe celor care vor să pătrundă în universul limbii lui La Fontaine.

Musafirii cu pricina sunt veniţi de la Cluj, de la Centrul Cultural Francez, care au făcut o vizită dascălilor mureşeni săptămâna trecută, la Colegiul Papiu, în cadrul întâlnirii cu tema

“Strategii de relansare a limbii franceze în judeţul Mureş”. Reprezentaţi ai inspectoratu-lui şcolar, profesorii de limbi străine din judeţ au venit să-l asculte pe François Richerme, reprezentantul Centrul Cultural Francez Cluj Napoca şi ataşatul lingvistic al Ambasadei Franţei din România, un mai vechi prieten al dascălilor de franceză mureşeni, care şi-a

făcut un frumos obicei de a veni cu tehnici noi de predare, în speranţa că ele se vor regăsi şi în metodica profesorilor. A fost ba la eveni-mente legate de francofonie, ba la festivaluri de film de scurt metraj, concursuri muzicale, toate în speranţa de a duce un zâmbet ele-

vilor, profesorilor, văduviţi din ce în ce mai tare de astfel de bucurii, în peisajul tomnatic al anului 2011. Dacă la fotbal nu am reuşit să-i batem pe francezi, şi am făcut un amărât de 0-0, cu tot cu terenul de toată jena, şi cu im-nul de stat dat peste cap, măcar pe tărâmul

educaţional să facem o remiză frumoasă şi să ne împărţim frăţeşte din experienţa fiecăruia. Măcar aşa să mai dregem busuiocul, la limbile străine, că la alte materii nu stăm prea grozav. În afară de câţiva olimpici, restul cam înoată în apele mediocrităţii. Aţi văzut la bac ce s-a întâmplat, de mulţi şi-au cam prins urechile şi au picat lamentabil, Tot e buna la ceva şi aderarea noastră la Uniunea Europeană, de mai putem şi noi să vedem cât de mult am rămas în urmă în special cu tehnicile de predare. Poate acesta este principalul motiv pentru care învăţământul românesc nu mai excelează, şi vina zboară în toate părţile, ba la preşedintele statului, ba la ministru, direc-tor, profesor sau elev. Dacă singuri nu ne ştim face lecţiile, măcar să stăm cuminte în banca noastră şi să fim atenţi la ce ne spui cei din afară despre cum cred ei de cuviinţă să aduci un zâmbet procesului educaţional. Din ce-am văzut la întâlnirea de la Papiu, au fost şi zâm-bete, a fost şi atenţie, drept pentru care orele de limba franceză se anunţă mai vesele şi mai pline de substanţă, extrem de necesară ele-vilor aflaţi acum pe băncile şcolii.

Franciza buclucaşă

Importuri de capital francez în învăţământul mureşean

François Richerme explicându-le profesorilor mureseni că mult e dulce si frumoasa, franceza ce-ar trebui să o vorbim

lucrurile sunt mult mai simplu decât în realitate, trebuie doar puţină fantezie, o porţie de bună dispoziţie şi ceva bani în plus la salariu. aici e ceva mai greu, nu am în atribuţiuni şi lecţii de economie la care din păcate nu sunt abilitat să predau.

Degeaba ai ditamai teatrul, actori buni, regizori talen-taţi, repertoriu bogat, dacă nu ai şi ceva pregătire teh-nică să pui lucrurile la punct, astfel ca un act cultural să fie numai bun de prezentat publicului. Cum şcoli în România să pregătească maşinişti, electricieni, sune-tişti şi tot felul de alte îndeletniciri nu prea sunt, musai să te descurci cum poţi şi să faci totul după cum te taie capul în speranţa că iasă ceva bun.

Merge cât merge aşa, dar parcă e nevoie de ceva care să lege lucrurile , astfel ca ele să funcţioneze şi mai bine, aşa cum scrie la carte. Şi aşa s-au gândit cei de la Bucureşti, de la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” să iniţieze un proiect din fon-duri europene pentru îmbunătăţirea competenţelor în artele spectacolului intitulat SCENART. Şi i-au ales ca parteneri pe cei de la Accademia Teatro alla Scala din Milano. Cum proiectul avea nevoie de un eşantion mai mare, s-au ales câteva instituţii artis-tice printre care şi Teatrul Naţional din Târgu Mureş să ia parte la proiect. Prima etapă a vizat o analiză a teatrelor partenere, apoi pe baza acesteia să fie puse la punct cursurile de pregătire profesională, care au reprezentat pasul doi al proiectului. După analiza din prima parte a proiectului, la capitolul Naţionalul din Târgu Mureş, lucrurile nu stăteau prea roz, şi era nevoie de

o mână de profesor cu experienţă să-i pună pe angajaţii să vină în contact cu noile tehnici din domeniu. Nu că nu ar fi fost buni ai noştri, dar trebuia cineva cu experienţă în domeniu pregătirii profesionale. Şi aşa protagoniştii proiectului, formatori români

şi italieni, au fost prezenţi la Târgu Mureş în perioada 1-8 sep-tembrie, bilanţul fiind de 448 de ore de curs, pentru un număr de 39 de cursanţi.Cum era şi firesc, protagoniştii proiectului au venit în faţa pre-sei să-şi prezinte bilanţul popasului mureşean. Cu materiale de presă, mape, CD-uri, tricouri, chiar şi un trening (bluză şi pantalon) pe care cu surprindere l-au găsit jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă în gentuţa cu materialele de presă, com-pletat cu un recital de muzică clasică şi un cocktail în Square #7 din Piaţa Teatrului. Cred şi eu că au fost aşa darnici, doar valoarea proiectului de 3.643.318.94 EURO nu este una de lepădat, devenind astfel primul proiect strategic din România dedicat pregătirii şi îmbunătăţirii competenţelor profesioniştilor care lucrează în domeniul artelor spectacolului. El vine să suplinească o lipsă importantă din mediul academic şi de pe piaţa muncii din România, fiind dedicat dezvoltării profesiilor specifice artelor spectacolului, inexistente în programele de studio din România. Dacă presa mureşeană s-a ales cu o ţinută sport, cursanţii în schimb s-au ales cu diplome recunoscute de Ministrul Muncii, deci toată lumea e mulţumită. Mai rămâne să vedem cât valorează aceste diplome în perioada următoare, când producţiile teatrale vor începe în noua stagiune.

SCENARTa de a fi îmbrăcat

Presa cu trainingul, cursanţii cu diplomele graţie proiectului SCENART

De la rectoratul UAT, Attila Gasparik intră într-o nouă etapă existenţială cea a directoratului la Naţional în ritm de cursuri de formare profesională

Mai dădeam şi noi o apă, o cafea, la conferinţele de presă la universitate, dar chiar ţinută sport nu credeam să primească presa. să mai zică careva că nu

suntem pe drumul cel drept

13Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

file de arhivă

(continuare din numărul trecut)

O atmosferă de tensiune greu de descris în cuvinte. Judecători, procurori, avocați și per-sonal auxiliar...Fiecare dintre ei s-a aflat pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în atenția serviciilor speciale. Tuturor li s-au întocmit fișe de urmărire pe baza unor note informative. Mai mult sau mai puțin verificate, aceste note - în mod deosebit cele întocmite de sursele “1672”, “Elevul” și “Filipescu” - au stat la baza unor analize și sinteze informative care au fost înaintate periodic la București. Iar măsurile dispuse împotriva celor considerați indezirabili nu au întârziat să se facă simțite.

”Elementele burgheze” creează o stare de psihoză în justiția mureșeanăPentru comuniști era vital să cunoască starea de spirit din rândul personalului care încadra aparatul de justiție mureșean. Atunci când informațiile obținute se și confirmau valoarea informației era deosebită. Se știa pe cine se poate conta cu adevărat și pe cine mai puțin sau chiar deloc, pentru ca ulterior aceștia din urmă să fie îndepărtați din sistem. Spre exem-plu, pe o astfel de listă întocmită în anul 1949, se afla și judecătorul Kincses Elemer, de la Judecătoria Populară Miercurea Niraj, despre care slt. de securitate Lote Vasile, scria: “….cu-noscut ca reacționar și dușman al poporului…cunoscut ca apărător al elementelor bogate și chiaburești.” Pe o altă listă, întocmită de Securitate în anul 1951, îl regăsim din nou pe Kincses Elemer, de data aceasta în calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Mureș - scăpase de epurare - alături de Stefanelli Radu, procuror la Parchetul Curții de Apel sau de Sauber Bernard, “procuror la Parchetul Tribu-nalului Mureș, provenit din câmpul muncii care a afirmat că, odată raionați (reorganizați – n.a.) vom scăpa și de birocrație și de cei ce susțin aceasta.” Referindu-se la o anume stare de nesiguranță existentă în cadrul aparatului de justiție mureșean - urmare firească a unor per-manente reorganizări și comasări - într-un alt raport-sinteză din 10 noiembrie 1951, un ofițer de securitate preciza faptul că: “…această stare de psihoză se datorește unor elemente burgheze ca de exemplu Stefanelli Radu, pro-curor de curte, Stoica Simion….” Este greu de imaginat astăzi modul în care a fost conceput și realizat aparatul informativ al Securității locale, la începuturile ei, fără consultanța și aportul efectiv al cadrelor provenite din servi-ciile speciale ale fostului regim și care au mai fost păstrați un timp în serviciu. După diversi-tatea informațiilor și a mediilor din care provin informațiile, rezultă că Securitatea mureșeană reușise cu succes penetrarea informativă a tu-turor mediilor de interes.

Ce însemna traficul de influență…Varianta anilor ’50 Spre exemplu, în cazul procurorului Monai Alexandru din Ministerul Justiției, venirea în inspecție la Târgu-Mureș s-a dovedit a-i fi fatală în carieră. Printr-o notă informativă, un informator din anturajul său imediat, ținea să semnaleze Securității faptul că procurorul ar fi promis să intervină pentru a se interesa de situația unui condamnat politic, fiul unui croitor din Târgu-Mureș. Mai mult chiar, procurorul Monai ar fi promis că va face toate diligențele necesare pentru ca fiul croitorului Fodor să fie eliberat. Și cum totul are un preț - potri-vit aceleiași note informative din 10 noiem-brie 1951 - procurorul Monai n-ar fi plecat cu

mâna goală, ci ar fi primit un palton de iarnă și niște…ouă. “…Tovarășul procuror Monai Ale xandru din Ministerul Justiției din București

- se preciza în nota-raport întocmită de ofițerul de Securitate care beneficiase de o informație în acest sens - aflându-se în control și sprijin în regiunea noastră și vizitându-și și socrii săi care domiciliază în Târgu-Mureș, prezentându-se la el croitorul Fodor I., domiciliat în strada Călărașilor, nr. 11, și solicitându-i pentru a in-terveni pentru fiul său ce se găsește depus la Penitenciarul Central, nr. 34 din Constanța, ca și condamnat politic, care a trecut frontiera clan-destin, l-a asigurat pe acesta, că în scurt timp fiul lui va fi pus în libertate. Din informațiuni neverificate rezultă că acest croitor i-ar fi dat niște ouă, și că în prezent îi face un palton de

iarnă pentru care lucru nu-i va lua nimic.” „Ce timpuri, ce moravuri”...parcă-ţi vine să exclami gândindu-te şi comparând nivelul „şpăgii” de atunci cu cel de acum. Nu știm dacă toate informațiile s-au dovedit a fi reale și dacă la dosarul lui Monai se mai aflau și alte acuze, cert este faptul că ulterior a fost demis. Victimă a sistemului sau victimă a propriilor trăsături de caracter ? Incertitudinile de ordin politic, greutățile economice ale perioadei respective - era la mai puțin de un deceniu de când războiul luase sfârșit - la care se adaugă, în cazul unora, și anumite tare de caracter au favorizat cu siguranță acțiunile Securității mureşene.

Supravegherea din interiorul sistemului Foarte interesante şi sugestive se dovedesc a fi notele informative date de unii informatori din justiția mureșeană. Sursa ”Elevul”, spre ex-emplu, într-o notă informativă din data de 30 martie 1949, menționa : “Sunt informat prin grefierul Căliman că funcționarii de la Justiție sunt îngrijorați cu noua încadrare, discutându-se și în mijlocul magistraților care aproape toți au fost degradați și numai Mura a fost avansat ca și consilier, deși socrul său este cel mai înfo-cat reacționar, iar șogorul său este arestat.” Și soluțiile date de judecători în anumite procese erau atent ”monitorizate” de anumiți informa-tori. “Sunt informat – preciza sursa cu indica-tivul 1672, într-o notă informativă din 7 aprilie 1949 - că judecătorii de la Curtea de Apel din Târgu-Mureș sunt prea binevoitori față de inculpații care sunt judecați în recurs. Astfel, numiții Vlasiu, Semo Hoppan et Comp., care au fost condamnați la mai mulți ani de închi-soare corecțională, fiind implicați în afacerea Dujak din Reghin, făcând recurs, Curtea le-a admis în parte recursul și le-a redus în mod simțitor pedeapsa acordată de prima instanță de sabotaj. Acest procedeu de a lucra este cu-noscut de către mulți dintre cetățenii orașului, care consideră astfel Curtea ca o instanță ce reduce pedepsele sau achită cu prea multă ușurință.” Comentariile făcute de angajații din justiția mureșeană nu scăpau nici ele

”vigilenței” informatorilor. Spre exemplu, sursa ”Filipescu”, în nota dată Securității în data de 1 iunie 1951, preciza : “În ziua de 30 mai a.c., Vasiliu Ioan, funcționar la Curtea de Apel din Târgu-Mureș, mi-a spus că Vlădescu Emil și Ke-bici Nicolae, ambii funcționari la Curtea de Apel din Târgu-Mureș, continuă și acum, mai accentuat criticile lor față de regimul socialist…agitând printre ceilalți funcționari și afirmând că în regimul actual se trăiește mizerabil, că viața este mai scumpă, că este mizerie…în general ambii duc o intensă propagandaă împotriva regimului socialist de la noi, din URSS și din statele cu democrație populară.”

Nicolae BALINT

Oamenii partidului din justiţia mureşeană (II)

Spre deosebire de anii 50, notele informative din anii 80 erau mult mai elaborate și mai cuprinzătoare, reflectând pe de-o parte interesul organelor de securitate pentru o multitudine de aspecte, iar pe de altă parte capacitatea intelectuală a sursei folosite și posibilitățile acesteia de informare

Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 201114une biÈre pour mon cheval

Primăria şi Consiliul Local din Gorneşti au organizat în data de 3 septembrie cea de a doua ediţie a Zilei Gorneştiului. Spon­sorul principal, alături de organizatori, a fost Balogh Iosif, fiul satului,om de afa­ceri şi con silier judeţean. Cu ospitali tatea şi gene rozitatea sa cracterisică,Balogh Iosif ne­a acordat un scurt interviu în ex­clusivitate pentru ZMS.

Reporter: Cât de greu este organizarea unei manifestări de Ziua Gorneştiului într­o perioadă de criză financiară? Balogh Iosif: După părerea mea nimic nu ducem cu noi în mor-mânt! De aceea cred că e un lucru extraordinar să poţi să ajuţi păturile sociale mai sărace! În viaţa asta nu putem vorbi numai despre modul în care se pot câştiga bani, mai trebuie să fim şi milostivi şi să sprijinim astfel de evenimente pentru comuni-tatea în care trăim. Deşi unii au criticat acest eveniment…vedeţi părerile sunt împărţite şi e normal să fie aşa...dar eu vreau să fiu aproape de semenii mei. Ultima oară ne-am întâlnit la Zilele satului Petrilaca, unde la fel sute de oameni sau reîntâlnit după ani de zile, în ideea de a- şi reaminti de locurile unde au copilărit şi unde au primit cei şapte ani de educaţie, ce le-au prins bine mai târziu în viaţă. Diferenţa dintre astfel de evenimente şi slu-jbele religioase de la biserică de duminică este că aici se pot întâlni toţi locuitorii de toate confesiunile să-şi susţină copiii care evoluează pe scenă, care participă la diverse competiţii sport-ive şi care pot fi uniţi în astfel de momente şi se pot bucura împreună pentru realizările şi aptitudinile tinerilor din în comuna Gorneşti.

Rep.: Ce aţi făcut astă vară în concediu? B.I.: Am fost în concediu în fiecare după-masă de la orele 16.00 la la 19.00 la Sângeorgiul de Mureş la Apollo unde am înotat şi am făcut puţină saună. Am o problemă mai veche cu un picior

şi pentru asta pot să le mulţumesc cailor mei, în urmă cu cinci ani am căzut de pe cal şi m-am ales cu o mulţime de fracturi,dar acum mă simt foarte bine. Rep.: V­a trecut supărarea pe cai?B.I.: Da şi chiar dacă vă vine greu să credeţi chiar vreau să merg la Salsburg să le achi zi ţionez cele mai frumoase veşminte, ca să îi pot prezenta în viitoarea ediţie a Campionatului Naţional şi Balcanic de Atelaje de la Târgu-Mureş din 23 septembrie, unde vreau să mă prezint la mare înălţime cu fetele mele, iepele: Pil-lango, Mimoza, Kati şi Tunde alături de care îmi face plăcere să îmi petrec timpul liber.

Rep.: Speraţi să obţineţi şi un loc pe podium?B.I.: Nu, pentru că mă voi prezenta în afara concursului şi fiind o competiţie de o înaltă ţinută fără nici un antrenament nu îmi pot permite asta.

Rep.: Cine v­a insuflat această pasiune pentru cabaline?B.I.: Doctorul Kelemen m-a injectat cu acest virus, în urmă cu vreo 12 ani. Iar după ce am învăţat să călăresc am învăţat să privesc pentru totdeauna altfel un cal. Calul e un animal superb, docil şi inteligent, el simte starea celui de lângă el, mai ales ezi-tarea, frica, siguranţa de sine şi mânia şi cred că între cal şi om se stabilesc de obicei legături mai profunde decât între om şi celelalte animale domestice.

Rep.: Aveţi dreptate, dar este un sport costisitor care nu e la îndemâna oricui?B.I.: Da, aşa e. Eu chiar am fost protagonistul unui eveniment neplăcut în acest sens cu Direcţia Generală a Finanţelor Mureş, fiindcă la un moment dat mi-au dat nişte subvenţii. Era vorba de 400 de lei pe cei 4 cai care îi aveam atunci şi în urmă cu vreo doi ani am primit o înştiinţare de la ei că nu am fost îndreptăţit pentru această sumă şi ne-au reţinut banii înapoi plus ne-au ce-rut şi o dobândă. Aşa că vreau să ştiţi că e extraordinar de greu să întreţii 8-9 cai aşa cum am eu azi. Pentru că în primul rând ai nevoie de un paznic, de un fermier şi de cel puţin unul sau doi îngrijitori şi la care salariul lunar se urcă la 6.000-7.000 de lei,

pentru că sunt angajaţi nu îi ţii la negru şi atunci ce poate face un crescător de cai cu subvenţiile nesemnificative oferite pe cabaline? Mulţumesc nu mai vreau subvenţii de la statul român! Eu am 50 de hectare de pământ cultivat cu porumb, am 1.500 de mierţe de ovăz pentru cai şi am cel puţin 10-12 hectare de lucernă care le procur pentru caii mei. Iar la fermă am început să creştem porci, rasa Mangaliţa, eu le fac de plăcere, dar dacă la nivelul Ministerului Agriculturii nu se fac paşi de sprijinire a crescătorilor de animale mediul rural va deveni în curând o catastrofă la nivel naţional!

Robert MATEI

Iepele lui Balogh, la Campionatul Balcanic din Târgu­Mureş

Balogh: „Calul e un animal superb, docil şi inteligent”

Consilierul judeţean Balogh Iosif un adept al portului tradiţional

15Anul VIII, nr. 469 | 12 - 18 septembrie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Buda Edenului

Să ştii Raveca mea dragă, că ne putem con-sidera nişte oameni tare binecuvântaţi de Dumnezeu! Că e lucru mare să ai un prieten în ziua de azi, să te înţelegi cu cineva aşa de bine cum ne înţelegem noi două! Să-ţi împarţi grijile şi gândurile cu cineva care te înţelege şi la nevoie te ajută! Îţi mulţumesc Raveca, dragă pentru tot ce mi-ai scris!

Am şi eu o mulţime de chestii de povestit! Pedanţii s-ar burzului să vadă că folosim un stil mai lejer de exprimare, dar să ştii Raveca mea, că nu din cauza asta se duce Românica noastră de râpă! Deşi nici acest aspect nu ar trebui să fie neglijat! Dar să lăsăm politichia şi să-ţi povestesc ce „minuni” am mai făcut săptămâna asta! Am început printr-o vizită în piaţa mare, ca să iau ceva de pus la iarnă. Apoi am avut ce vedea, Raveco! Dacă trei din toţi vânzătorii din piaţă ar fi avut certificat de producător, cred că i-aş fi putut mânca cu fulgi cu tot! Apoi dacă şi recunoaşte femeia că marfa e din Drăgăşani! Când am întrebat-o din Drăgăşani Olt? A crezut că poate-s de acolo, cine ştie ce aş mai putea întreba, aşa că şi-a revizuit declaraţia şi a venit din ce în ce mai aproape de Ardeal, ca până la urmă ar fi recunoscut şi ce a mâncat la micul dejun de nu ar fi salvat-o clienta care se interesa de gogoşarii ei. Era una oacheşă, una de sigur nu ştia de care capăt se ţine sapa, nu să fie ea producătoare! Tot aşa şi colegul ei, un tuciuriu, despre care zi-cea că nu-l cunoaşte, iar după bronzul lui natural îl puteai crede oltean, vindea tot felul de legume, frumos ambalate în saci, că nu se încurca la datul cu bucata! Cum putea să calculeze cât e un sac de ceapă dacă nu ştia căt costă un kilogram? Apoi după cântarul electronic! Dar până să vezi şi tu din ce cifre a scos rezultatul, venea altul după cântar aşa că nu aveai altceva de făcut decât să plăteşti, dacă aveai nevoie de marfă! Că se bagă marfa stricată la grămadă, în fundul sacului, că nu vezi nicăieri un preţ afişat, că nu se dă chitanţă, cică nu au nevoie de casă

de marcat! Zici că eşti pe altă planetă! Şi ce irascibile sunt unele dudui ce vând direct din dubiţă! Vai, tu, Raveco! Apoi am vrut să fac nişte poze că cine ştie când mai vin la piaţă, şi a sărit una la mine! Că de ce îi pozez marfa,. Că e marfa ei şi e pe domeniul public! Auzi ce argument forte! Păi tocmai pentru că e pe domeniul public, am voie să fac poze la un munte de vinete dacă aşa vor muşchii mei! Noroc că eram cu Ghiţă al lui şogoru tău, că tare mi-i că altfel o încasam! A venit Ghiţă după mine şi a întrebat-o pe recalcitranta ce pro-bleme are! Trebuia s-o vezi, ce mieluşel se făcu văzându-l pe Ghiţă, cu muşchii cât un sac cu cartofi! Numai că nu şi-a cerut scuze, nici pâs n-a mai scos! Tu, Ravecă, dacă ai crezut că în ţara asta autorităţile locale nu-i bagă în seamă pe cetăţeni, să ştii că te-ai înşelat! De unde ştiu asta? Uite că ştiu! Am trimis eu o scrisoare la primărie, la de-partamentul acela periculos care ţine de asociaţiile de locatari şi de astea, şi am arătat necazul unor oameni de pe bulevardul unde e şi biserica cea nouă. Ştii de care zic, no! Ţi-am mai zis de oamenii ăştia că azi –mâine ori le pică tavanul în cap ori îşi prinde careva piciorul în crăpăturile scărilor de la intrare. Că s-au săturat scările să stea de „douj” de ani tot pe loc şi au luat-o la vale, crăpate de ciudă că nu au balustradă de inox, precum lăcaşul de cult. Imaginează-ţi Raveca mea dragă, că au venit domnii de la asociaţie cu scrisoarea mea în mână, fain frumos şi s-au uitat din toate unghiurile posibile la scările cu pricina, au gustat din strugurii ce cresc în viţa din spatele blocului, în timp ce ţineau şi o şedinţă de fezabilitate despre reparaţia scărilor cu bani puţini. Nu a venit cel căruia i-am adresat scrisoarea, normal, dar i-a pus în mişcare pe ăştia care se făceau că nu ştiau de pericolul ce-i paşte pe bieţii oameni. Toate-s bune şi frumoase, dar de la intenţie până la executare e cale lungă! Şi nu ştiu cât mai rezistă scările şi nici pe cine va cădea măgăreaţa! E bine totuşi că măcar s-au sesizat şi au reacţionat, că nu procedează mereu aşa! De pildă, degeaba am semnalat groapa de la trecerea de pietoni, în plin carosabil, în care şi rup axele maşinile ce trec pe acolo, că nu s-a sinchisit nimeni! Şi groapa se adânceşte pe zi ce trece! Şi colac peste pupăză, de parcă asta

nu ar fi fost de de ajuns, au mai apărut şi alte gropiţe în asfalt, care cu timpul se vor transforma în gropi, lărgind triunghiul Bermudelor!Şi dacă tot veni vorba de carosabil nu pot să nu menţionez şi tembelii care bântuie pe drumurile publice! Într-una din seri fu-gea unul ca bezmeticul pe roşu, să treacă strada. De două ori s-a băgat în faţa unui autobuz, ca o găină, ba dădea să treacă, ba se retrăgea! Altul, unul de livrează pizza, călare pe o motoretă, seara, cir-cula fără farul aprins! Greu îl puteai deosebi de asfaltul cenuşiu!Vai, tu , Ravecă, m-am luat cu poveştile şi uite că se prinde zacusca pe foc!

Te las, draga mea prietenă, te pup!

Letiţia

Draga mea Ravecă, dragă!

Sănătatea la un click distanţăSănătatea noastră va fi vizibilă la un click distanţă, nu peste mult timp. În era tehnologiei avansate este şi logic ca atunci când ne prezentăm la medic să nu mai cărăm după noi bilete de trimi-tere, ecografii, analize, fişe de externare, fără să ne mai doară capul că oare sunt toate actele în regulă sau am uitat ceva acasă. Istoricul medical al fiecărui pacient român va fi stocat într-o bază de date electronică ce poate fi accesată de medicii din spitalele de pe tot cuprinsul ţării. Astfel, fiec-are român va avea propriul dosar electronic de sănătate, care îl va înlocui pe cel clasic pe suport de hârtie. În judeţul Mureş toate spitalele publice vor avea un sistem informatic bine pus la punct, cu suport fizic de hardware, server, staţii de lucru şi alte echipamente necesare unui sistem infor-matic integrat, obţinute prin programul E-Health (E-Sănătate) finanţat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Deocamdată spitalele şi-au depus proiectele. Când, cum şi cât va fi finanţarea rămâne de văzut.

Oferta de toamnă la RFV, rebranşare gratuită la sistemSocietatea furnizoare de energie termică în sistem centralizat RFV Mureş Energy ţine să anunţe din timp populaţia târgumureţeană, cei branşaţi la sistemul centralizat de furnizare a en-ergiei termice bineînţeles, că şi în sezonul rece 2011-2012 preţul de facturare al gigacaloriei va rămâne acelaşi ca şi anul trecut, respectiv 231 lei. Ca atare, nu mai există motiv ca oamenii să se tot debranşeze, ci din contră, ar trebui să ia exem-plu de la cei care au binevoit să revină pe reţea. Pentru că, datorită ofertei de vară al RFV pentru apa caldă, mulţi consumatori au revenit pe reţea, fiind reconectate nouă apartamente de pe strada Ceahlăului, aflate într-un bloc care fusese com-plet debranşat de pe sistem. De asemenea sunt şi consumatori noi pe străzile Mimozelor, Viitorului şi Prieteniei, precum şi pe B-dul 1848. Oferta de toamnă a celor de la RFV este că, locuitorii din Târgu Mureş se pot rebranşa în continuare pe reţeaua de apă caldă a RFV, deoarece societate va executa gratis lucrările de instalare.

Azi au venit două per-sonaje interesante la masa din zona mea de acţiune. Vrând-nevrând am auzit tot ce au discu-tat. Uff, de n-aş fi picat la Bac poate ştiam acum cine a zis „câte existenţe atâtea drame”, sau aşa ceva, unul parcă Ladima, ziarist dintr-o piesă...de Camil Petrescu? În sfârşit! Oamenii ăştia m-au pus pe gânduri. Unul dintre ei avea toate elementele ca să se numească „dramă întruchipată”! Tânăr încă, aşa cum îl văd în jur de treizeci, orfan de tată, cu mamă bolnavă, înşelat de gagică, părăsit de prie-teni, cu rate la bancă, fără serviciu, plin de datorii şi doborât de amintiri dintr-o altă viaţă! Cu o bogată experienţă adunată de peste hotare, dar care nu pot fi puse în practică într-o ţară rămasă cu gândirea în Evul Mediu în-tunecat. Cum să schimbe mentalitatea unuia cu bani dar închistat şi pre-ocupat exclusiv de capra vecinului? Şi câte n-a povestit de-mi venea să-i zic că e analist politico-social, aşa de bine le are pe astea cu problemele din firme şi cu psihologia românului! Săracul de el! Un om necăjit, e puţin spus în situaţia lui! Şi cu toate acestea, din vorbă-n vorbă a reuşit să găsească acel licăr de speranţă care să-l pună pe direcţie, să mai încerce încă o dată să se pună pe picioare. Sper să nu-şi pună şi el ştreangul de gât, aşa cum ar proceda majoritatea celor mânaţi de blestemul Mioriţei! N-am cum să-l ajut, dar îi doresc succes, fără să bănuiască măcar că îi ştiu povestea! Sper să reuşească de data asta!

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţeUn pic s-a înnorat şi deja s-au rărit clienţii pe tera-să. În curând va trebui să mă stabilesc şi eu undeva într-un bar, la adăpost, că se vor închide terasele.

Weekend-ul este unul din punctele de atracţie ale oraşului, e Peninsula acolo, e de bălăceală şi de beri reci vara, şi e un ar-gument ce-l foloseşte a nost primar pentru care oraşul nostru ar merge de capitală de macroregiune. Prin urmare e plin de oameni, şi de vezici, care dacă nu sunt pline, se vor umple. Să luăm de exemplu Terasa Eden, e frumoasă, e lângă apă, are numele Eden, dar să aducem vorba de imobilul pe care eu, ca şi expert closetar, mă priveşte, buda. În Edenul biblic puţin probabil să fi fost o toaletă amenajată, aşa că strămoşii noştri, cuplul originar, Adam şi Eva pe numele lor din buletin, probabil că-şi făceau nevoile pe unde apucau. No, cam aşa s-o fi gândit şi patronii de la Eden, să reconstituie această amena-jare sanitară, cu nivelul de igienizare tot la zero. Căci cum intri în baie, pute, de te iau dracii nu îngerii lui Adam şi Eva. După ce-ţi termin treaba, şi scazi în greutate, mergi la chiuvetă, te uiţi în oglindă, vezi că eşti murdar, dai să te ştergi, realizezi că jegul nu e pe faţă, e pe oglindă, vrei să dai drumul la robi-net, de unde, din vreo patru, doar vreo două au manetă d-aia de pornire. Înţeleg că acolo e Weekend-ul şi e apă multă, dar frumos ar fi să te poţi spăla direct la baie, nu să mergi până la bazine.

Buddha