of 16/16
Pe-un picior de plai / Pe-o gură de rai / Plină de mălai! / Iată vin la vale / Se cobor cu jale / O turmă de zei / De la pedelei… Partidul Poporului, între erecţia-n sondaje şi manipularea precoce Nu ştiu ce i s-a întâmplat mogulaşului Dan Diaconescu în prima noapte de arest, ce arătare divină cu chelie o fi avut în somn, dar a ieşit de acolo mai stăpân pe sine decât un armăsar pur sânge arab şi s-a avântat direct, politic, spre ieslea plină de ovăz a Cotrocenilor. Partidul său, scuze, al Poporului, are astăzi 20% în sondaje, dacă ar fi să-i dăm crezare consilierului prezidenţial Lăzăroiu. Şi nici măcar nu există în acte. Unde se va opri D.D.? Păi… acolo unde cel care ţine hăţurile va zice “Hoooo!” Anul VIII, nr. 420 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 6 - 12 septembrie 2010 FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 4 Viaţa politică de noapte a Târgu Mureşului Denunţ cu parfum de femeie Cine credea că viaţa de noapte nu este afectată de „întunecata” politică se înşeală amarnic. Un exemplu evident este chiar în oraşul trandafirilor unde cluburi de noapte concurente dau o bătălie politică pentru funcţionare şi clienţi. Este vorba de cele două corturi muzicale din oraş: unul situat în Complexul „Weekend” iar celălalt pe frumoasa Alee Carpaţi. Odioasele denunţuri ale anilor ’50 te puteau trimite pen- tru ani buni în puşcărie sau chiar în „loc cu verdeaţă”. Douăzeci de ani mai târziu, pe un fond de relativă des- tindere a regimului, o asemenea nemernicie nu mai era suficientă. Un denunţ bine ticluit şi mai ales „dirijat” de băieţii cu ochi albaştri, te făcea însă „dalmaţian”, adică un om cu „dosarul pătat”. Suficient ca să-ţi iei adio de la orice promovare, de la un apartament mai mare, de la o plecare în străinătate,...Pentru regim deveneai dubios, nesigur, adică un cetăţean de „mâna a doua”. pagina 7 pagina 3 pagina 15 www.ziaruldemures.ro Marko Bela: “Nu sunt un loser politic!” Ajunşi la 15% în sondajele de pe Pământ, fruntaşii PDL simt aproape furca încinsă a Opoziţiei şi decontul întârziat pentru păcatul originar: ruperea FSN „Pun pariu că o să pună îngerii de la DNA să ne vegheze la orice pas!” „Îţi spun eu, UDMR-ul e unealta...” T „Noi trei am scăpat de mânia Lui, dar mă tem c-o să ne-ngroape dracii ăia de la PSD şi PNL!” „Ce mişto e grădina asta... Cinci stele, all inclusive, zonă de nudişti... Păi muritorii ăia de jos se pot spăla pe cap cu Carpathian Garden a lor...” „V-am crescut la sânul meu şi aţi avut totul la picioare... Dar aţi început să cârtiţi şi să vă credeţi mici dumnezei, asemeni mie! Plecaţi şi să nu vă mai văd până în 2012!” „Şefu’, dacă tot ne izgoneşti, dă-ne şi pa- rolele la conturile din Elveţia, să ne-acope- rim goliciunea până vii şi matale...”

ziarul de mures nr. 420

  • View
    223

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

zgomotos dar haios

Text of ziarul de mures nr. 420

  • Pe-un picior de plai / Pe-o gur de rai / Plin de mlai! / Iat vin la vale / Se cobor cu jale /

    O turm de zei / De la pedelei

    Partidul Poporului, ntre erecia-n sondaje i manipularea precoce

    Nu tiu ce i s-a ntmplat mogulaului Dan Diaconescu n prima noapte de arest, ce artare divin cu chelie o fi avut n somn, dar a ieit de acolo mai stpn pe sine dect un armsar pur snge arab i s-a avntat direct, politic, spre ieslea plin de ovz a Cotrocenilor. Partidul su, scuze, al Poporului, are astzi 20% n sondaje, dac ar fi s-i dm crezare consilierului prezidenial Lzroiu. i nici mcar nu exist n acte. Unde se va opri D.D.? Pi acolo unde cel care ine hurile va zice Hoooo!

    Anul VIII, nr. 42016 pagini, PRE: 2,99 leiApare sptmnal, 6 - 12 septembrie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

    pagina 4

    Viaa politic de noapte a Trgu Mureului

    Denun cu parfum de femeie

    Cine credea c viaa de noapte nu este afectat de ntunecata politic se neal amarnic. Un exemplu evident este chiar n oraul trandafirilor unde cluburi de noapte concurente dau o btlie politic pentru funcionare i clieni. Este vorba de cele dou corturi muzicale din ora: unul situat n Complexul Weekend iar cellalt pe frumoasa Alee Carpai.

    Odioasele denunuri ale anilor 50 te puteau trimite pen-tru ani buni n pucrie sau chiar n loc cu verdea. Douzeci de ani mai trziu, pe un fond de relativ des-tindere a regimului, o asemenea nemernicie nu mai era suficient. Un denun bine ticluit i mai ales dirijat de bieii cu ochi albatri, te fcea ns dalmaian, adic un om cu dosarul ptat. Suficient ca s-i iei adio de la orice promovare, de la un apartament mai mare, de la o plecare n strintate,...Pentru regim deveneai dubios, nesigur, adic un cetean de mna a doua.

    pagina 7

    pagina 3 pagina 15

    www.

    ziaru

    ldem

    ures

    .ro

    Marko Bela: Nu sunt un loser politic!

    Ajuni la 15% n sondajele de pe Pmnt, fruntaii PDL simt aproape furca ncins a Opoziiei i decontul ntrziat pentru pcatul originar: ruperea FSN

    Pun pariu c o s pun ngerii de la

    DNA s ne vegheze la orice pas!

    i spun eu, UDMR-ul

    e unealta...

    T

    Noi trei am scpat de mnia Lui,

    dar m tem c-o s ne-ngroape dracii ia de la PSD i

    PNL!

    Ce mito e grdina asta... Cinci stele, all inclusive, zon

    de nuditi... Pi muritorii ia de jos se pot spla pe cap cu

    Carpathian Garden a lor...

    V-am crescut la snul meu i ai avut totul

    la picioare... Dar ai nceput s crtii i s v credei mici

    dumnezei, asemeni mie! Plecai i s nu v mai vd

    pn n 2012!

    efu, dac tot ne izgoneti, d-ne i pa-rolele la conturile din Elveia, s ne-acope-rim goliciunea pn

    vii i matale...

  • 2 Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010Povestea vorbei din trg

    De ce a stat Mureul n tufiuri la remaniere?i a fost remaniere... Toat lumea spune c a fost o btlie a conducerii PDL cu propriii parlamentari. La final, singurii ctigtori nici romnii, nici Bsescu, nici mcar Boc au fost cele ase filiale ale partidului care i-au impus minitri: Bacu, Braov, Bistria-Nsud, Bu-cu reti (sector 2), Sibiu i Timi. Patru de dincoace de Carpai, dup cum vedei. Dar ce carte a jucat Mureul n aceast btlie? Niciuna, aparent, pentru c nu a ctigat nimic. UDMR a avut o mic victorie, n sensul c a reuit s-i pstreze oa-menii la Mediu, Cultur i Sntate. Plus postul de vi-cepremier. Dei crcotai au fost destui, e clar c nimeni din PDL nu a ndrznit s propun nlocuirea vreunui ministru UDMR, pentru c n secunda doi Marko Bela ar fi anunat c se raliaz moiunii cu care amenin

    PSD i PNL. Nici aa nu e sigur c n-o va face, nego-cierile continu.Dar PDL Mure? Unde s-a situ-at? Ce au fcut sptmna trecut deputaii Oprican i Stroian i senatorul Baa? Pe cine au susinut ei? Pe cine au propus? Ce sfaturi le-o fi dat preedintele fi-lialei Dorin Florea? De ce Mureul n-a fost n stare s impun acolo un ministru? Cu ce e mai tare Ariton dect Oprican, sau Boti dect Baa? Cu ct e mai tare Ioan Oltean de la Bistria, dect Dorin Florea de la Mure? S fie oare aceasta msura slbiciunii filialei PDL Mure n comparaie cu organizaiile de la Bistria, Sibiu, Botoani? Ct mai valoreaz influena lui Flo-rea la centru? De ce nu tiu liderii politici din Mure s-i valorifice avantajul de zon? Da, poezia aceea veche, dar att de actual, cu centrul

    rii, romni i maghiari, nod de autostrzi, viitor aero-port regional, punct stra-tegic pe harta Romniei. Mureul ar trebui s fie o for la Bucureti. Lokodi s-a prins mai repede dect alii.De ce? De ce? De ce? Sunt ntrebri la care nu pot rspunde dect ei nii, liderii filialei mureene, dac dein aceste rspunsuri. Pn vor binevoi s spun ceva, PDL Mure poart-n crc o imagine de for subjugatoare la nivel lo-cal, dar de iepura fricos la centru. Un iepura care nu ndrznete s ias din tufiuri n mijlocul poienii, s umfle pieptul brbtete i s-i spun leului punc-tul su de vedere. Asta n timp ce vulpea Ioan Ol-tean negociaz n stil mare funcii n conducerea junglei nesfrite care este Rom-nia. Bravo lui.

    Alin BOLBOS

    Dobre, ministru din umbr?PNL i face Guvern din umbr. Cine va avea loc acolo? Dac ar fi s-l ascultm pe Crin Antonescu, premier ar putea deveni Klaus Johannis, iar sub el vor fi oameni la care primeaz nu apartenena la partid, vechimea, ci prestigiul profesional. Cum ar fi Ciprian Dobre? Oare s fie acum momentul ca Dobre s fie rspltit pentru hrnicia manifestat n Comisia Juridic din Camera Deputailor i pentru escapadele numeroase la diverse talkshow-uri unde a reprezentat PNL pe probleme ju-ridice? Ori va ncerca Antonescu o manevr cu recupe-rarea fiului rtcitor Ctlin Predoiu, instalat la Justiie de Triceanu i uitat n tranee pn astzi? Alte variante nu prea exist. Atta c dac Guvernul respectiv ar iei din umbr, alturi de PSD, postul ar putea fi cerut de mai experimentaii juriti ai procurorului Victor Ponta. i atunci, cum rmne cu ambiiosul Dobre? Dar ce, secretar de stat i-ar displcea? Pn una alta, liberalul mureean o curteaz de zor pe Teo Trandafir, creia i-a promis orice Colegiu din Mure dac accept s candi-deze pentru PNL n 2012. Chiar i Colegiul su? Hmm

    Scump e Microsoftu la RomgazV intereseaza ct pltete Romgaz Media pentru licenele Microsoft pe perioada 2010-2013? Conform contractului ncheiat acum cteva zile cu NET Brinel SA Cluj Napoca, nimic mai puin dect 7,12 milioane RON, cum ar veni aproape 2 milioane euro. Nu zicem c boii Romgaz trebuie s lucreze fr licene la laptopurile lor ataate de jipane, dar totui... cte computere poate s foloseasc o companie care se ocup cu prospectarea i extragerea gazului i a petrolului? Multe...dup cum se vede. Dar dac tot suntem n zona asta, a licitaiilor fcute de gigantul de la Media, vrei s tii cine va face reviziile tehnice i reparaiile curente la asiurile

    Mercedes? Cum cine? Firma Allstar Prod, sora mai mic a Aliat, reprezentant Mercedes, aparinnd familiei Murean. Murean care de bun seam are foarte multe alte afaceri cu Romgaz. Asta cu asiurile e de numai 600.000 RON.

    Trdarea la UDMRVom asista la o nou trdare a UDMR? Hai s nu fim ri, de ce s o numim aa... Pentru Uniune e un mod de via, un model strlucit de supravieuire. i pentru prima oar trdarea ar putea avea urmri benefice: drmarea unui guvern incompetent i construirea unui guvern care s par mai puin incompetent... Totul e joc politic... Degeaba Marko Bela d asigurri peste tot c UDMR nu va prsi corabia scufundat de jumtate a lui Boc, pentru c e destul de clar ce urmeaz. Instinctul de supravieuire al UDMR nu le joac maghiarilor feste nici de aceast dat i pn n decembrie (poate chiar foarte repede), s-ar putea s asistm la formarea unei noi coaliii n Parlament: PSD-PNL-UDMR. De altfel, liderii PDL sunt contieni de asta i-i amintesc zi i noapte de termenul-limit dat de Uniune acum cteva luni: decem-brie. Atunci se numr trandafirii.

    Vrem judectori pe posturiConcursul desfurat vara trecut pentru ocuparea pos-turilor de conducere la instanele din raza Curii de Apel Trgu Mure a fost, se pare, doar o etap intermediar. La 1 septembrie, CSM a anunat oficial funciile care sunt n continuare vacante i care urmeaz a se vacanta n urmtoarele 90 de zile. Prin urmare, avem nevoie de un preedinte al seciei de contencios administra-tiv i fiscal n cadrul Tribunalului Mure, de preedinte i vicepreedinte la Judectoria Trgu Mure i de preedini la judectoriile Sighioara, Trnveni i Gheor-

    gheni. Nu facem nc nominalizri, dar vom reveni cu o listu a oamenilor cu anse la funciile respective.

    Regionalizarea se discut tiinificSptmna trecut, Elena Udrea a ieit pentru cteva ore din rochia de ministres a Turismului i a intrat n bocancii de antier ai ministresei Dezvoltrii Regionale. La Reuniunea Anual a Diplomaiei Romne, Udrea le-a explicat efilor de misiuni acreditai n strintate c o eventual reorganizare administrativ-teritorial a Romniei n plan regional trebuie s aib loc n urma unor ample studii tiinifice i a unor consultri a tuturor factorilor interesai. Bineneles c prima consultare a avut deja loc, cu partenerii de guvernare de la UDMR, care nu cedeaz un milimetru de pmnt secuiesc din proiectele lor de regionalizare. C i vor pune n practic planurile alturi de PDL, ori n noua coaliie vehiculat pe pia PSD-PNL-UDMR, e mai puin important. antajul s triasc.

    Investiii guvernamentale la Miercurea ErneiuluiPe lista celor 15 obiective de investiii aprobate n edina de Guvern din 1 septembrie s-au strecurat i dou din Mure. S fi fost o greeal de dactilografiere? Hmm... Nu prea... Pi ce, primarii din Ernei i Miercurea Nirajului nu au muncit destul pentru UDMR? Ia s mai munceasc i minitrii Uniunii pentru ei... Aa c, datorit lui Bor-bely, Marko i Programului de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, a staiilor de tratare a apei potabile i staiilor de epurare a apelor uzate n localitile cu o populaie de pn la 50.000 de locuitori, alegtorii din Ernei vor dispune n curnd, n secolul XXI, de canalizare menajer, iar cei din Miercurea Nirajului de mirifica ap potabil. S mai ntrebm cine vor ctiga licitaiile pentru respectivele lucrri? Mai conteaz?

  • Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010 3Pe aripile muzicii

    PeDaLm

    Maior, Filimon i Boran o dau pe studeneascBucuroi de remanierea guvernului, scoaterea rii din criz i revenirea pedeleului pe val trei dintre liderii portocalii mureeni viceprima-rul Claudiu Maior i consilierii judeeni Vasile Filimon i Doru Boran s-au hotrt miercuri sear s fac un raid prin jungla studeneasc trgumureean. Mai precis la Stud Card Par-tyul organizat din dou n dou sptmni n celebrul deja local J&B Club. Aa c i-au rezer-vat o mas i au aterizat n mijlocul studenilor rmai n ora n timpul vacanei de var. C ei sunt viitorii votani i n acest moment orice vot conteaz. Pentru Maior relaia cu Stud Card este mai veche, aa c cei trei s-au vzut nconjurai de studeni recunosctori care s capteze atenia. Nici sticlele nu au lipsit de la eveniment c doar se spune c orice lucru bun trebuie udat din belug. Iar distracia a fost la ea acas.

    Mansardarea politic a centruluiCine mai spune c exist lucruri imposibile n Tr-gu Mure se neal din nou. Dac mansardrile n centrul oraului erau o zon tabu n ultima perioad se realizeaz tot mai multe lucrri de acest fel. Bineneles c nu oricine poate beneficia de astfel de faciliti. Primul care i-a mansardat imobilul a fost consilierul local Benedek Istvan. Profitnd de faptul c i-a re-novat cldirea n care funcioneaz i farmacia B&B, proprietate a familiei de medici-politicieni, consilierul i-a tras i nc un etaj. C doar zona este extrem de atractiv din punct de vedere imobiliar. Chiar dac cldirea se pare c datorit vechimii nu ar fi putut suporta astfel de lucrri. Prietenii tiu de ce. Al doilea investitor n man-sarde este un alt consilier local, PSD de aceast dat. Florin Vlas, cci despre el este vorba, toc-mai i mansardeaz hotelul Transilvania. Pro-fitnd i el de reabilitarea termic i renovarea consistent pe care o face. Sunt foarte curios dac un proprietar anonim din aceeai zon ar dori s fac acelai lucru va primi din partea autoritilor autorizaiile necesare. C nu am vzut pn acum s se ntmple aa ceva. Aa c singura soluie rmne politica.

    La Casa de Cultur miroase a schimbareActualul ef de la Direcia de Sport Mure, Doru Boran i-a anunat intenia de a pleca de la conducerea instituiei n momentul n care va fi obligat s devin funcionar public. n schimb va rmne consilier judeean care este o funcie aleas. Aa c politicianul proprietar de hotel se gndete s fie nsoit n decizie i de soia sa, Simona Boran, care ocup funcia de director la Casa de Cultur Mihai Eminescu. Pe care a impus-o nu fr dificultate la efia respectivei instituii culturale. Mai ales c be-neficiile obinute de doamna Boran de cnd conduce Casa de Cultur nu sunt pe msura sacrificiilor i muncii depuse. Cei 1500 de lei lunar pe care i primete nu-i ajung se pare s mearg la o edin de nfrumuseare. Aa c la sfritul lunii ne putem atepta s vedem schimbri i n cultura mureean. Nu numai la sport.

    Rdescu cnt la Frunz Directorul interimar al Teatrului Naional Trgu Mure nu are lips de dumani. Care i doresc demisia. i nu sunt puini. Este vorba de fotii directori Mihai Gingulescu, Zeno Fodor n frunte cu Cristian Ioan care la rndul su a fost acuzat de mai multe lucruri n timpul mandatului su. Cei trei spun c actualul ef al teatrului ar trebui s plece ct mai urgent dup un mandat deza-struos. Fr nicio premier pe parcursul unei stagiuni, cu bani aruncai pe spactacole care nu s-au pus n scen. S-a pomenit i numele celebrului regizor Ioan Frunz care se pare c a primit 80 de mii de euro pentru nite pieste de teatru care nu au fost jucate. Rdescu n schimb vede n acuze doar o form de aco-perire a managementurilor fcute de cei trei n perioada n care au condus destinele teatrului mureean. Unde e adevrul? Doar ministrul fi-losof de la UDMR poate s hotrasc.

    n primul caz vorbim de Club Summer Sense de-schis anul trecut. Urmtorul, Gallery Social Club, este mai proasptul club al consilierului local Ioan Frca, deintorul Gallery Cafee din centrul oraului. n timp ce primul, neprotejat politic, a fost nchis recent, al doilea merge binemersi, n ciuda celor civa btrnei care au reclamat c nu pot dormi din cauza zgomotului.Moda cluburilor de noapte de tip cort a fost deschis n Trgu Mure la Weekend. Spuma societii se strngea vara trecut la Cortul Edge din complexul de agrement. Fie, preuri mari, vedete locale i formaii bucuretene aduse pentru showuri locale. n 2009 nu a existat nicio problem pentru funcionarea acestui local. Mai multe evenimente mon-dene au fost inute n spaiul noii atracii de noapte a oraului. Zile de natere ale potentailor municipiului, ale copiilor de bani gata i nu n ultimul rnd ale politicienilor de pe malul Mureului. Toat aceast poveste frumoas s-a ncheiat n aceast var atunci cnd tnrul consilier local PD-L Ioan Frca s-a hotrt s-i deschid un cort asemntor n locul fostului camping de pe Aleea Carpai. Imediat au nceput s existe probleme n ceea ce privete autorizaia de funcionare a Edge din partea mai multor instituii din ora n frunte cu Primria Trgu-Mure. Se pare c dintr-o dat s-a observat c muzica urlat din boxele cu muli wai a nceput s deranjeze. Pe locatarii din zon i pe anumiii politicieni locali. Aa c la sfritul lunii iunie, n plin se-zon, clubul a fost nchis. Sau i-a nchis porile. Nu se tie exact. A mai fost o ncercare de des-chidere la nceputul lui august fr succes. Nu a contat c pn acum ambele cluburi Sense erau destinaia preferat a oficialilor oraului. Localul a rmas nchis.

    Frca pe valDup deschiderea din 4 iunie a cortului Gal-lery Social Club, consilierul Ioan Frca se pu-tea luda cu cea mai de fie discotec din ora. Animatoare, trupe de top, vedete locale au fost ingredientele pentru succesul localu-lui. Ce lipsea era monopolul asupra pieei. Mai exista un loc care fura din clienii destinai propriei afaceri. Aa c decizia s-a luat ime-diat. Rutcioii spun c 2-3 telefoane au rezolvat problema. Dup ce a rsuflat uurat c a rmas singurul trandafir muzical din

    ora, consilierul local s-a apucat de treab. i a apsat pe butoanele sonorizrii la maxim. Boxele bubuiau n fiecare weekend iar banii curgeau valuri...

    Alegtorii nite nesimiiCum nimic nu se face fr probleme, pentru Frca necazurile abia ncepeau. Civa dintre cei care l-au trimis n Consiliul Local n urm cu doi ani, o mn de nesimii de alegtori, au nceput s fac reclamaii. Mai ales c re-spectivul cort se afl la numai cteva zeci de metri de blocurile oamenilor. Iar cartierul n cauz avea renumele de cel mai linitit din ora. Dei ar fi trebuit s se autosesizeze, Poliia trgumureean condus cu onor de Damaschin a dat din umeri la fiecare se-sizare. La fel i funcionarii primriei sau cei de la protecia consumatorului. Locatarii, n majoritate familii de btrni sau de tineri cu copii mici, nu mai stiu ce s fac. Dac pn la deschiderea clubului abia ateptau sfritul de sptmn pentru a se bucura de odihn i linite, acum totul a devenit un comar. Nopi albe din cauza muzicii la maxim, scandaluri, urlete de beivi.

    Legea, bat-o vinaPrincipalul argument al proprietarului clubului i al Poliiei este c se respect distana legal

    fa de imobilele locuite din zon. Totui acetia uit c imobilul din care provine sursa de zgomot nu are niciun fel de izolare fonic n afara de prelatele cortului. i c muzi-ca se aude de la civa kilometri. Iar Legea nr. 61/1991 prevede clar modul n care este interzis zgomotul noaptea. Cum unde-i lege nu-i tocmeal normal ar fi fost ca localul dom-nului consilier s dea puin de draqu. Adic s peasc exact ce le-a dorit colegilor de la Vichend. C doar nu-i prea democratic s ptimeasc un ntreg cartier pentru binele fi-nanciar al unui singur politician. Sau nu?

    DJ Bobo

    Viaa politic de noapte a Trgu MureuluiCine credea c viaa de noapte nu este afectat de ntunecata politic se neal amarnic. Un exemplu evident este chiar n oraul trandafirilor unde cluburi de noapte concurente dau o b-tlie politic pentru funcionare i clieni. Este vorba de cele dou corturi muzicale din ora: unul situat n Complexul Weekend iar cellat pe frumoasa Alee Carpai.

    Art.2 Constituie contravenie svrirea oricreia dintre urmtoarele fapte, dac nu sunt comise n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, s fie considerate infraciuni: 29) tulburarea linitii locatarilor ntre orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larm sau prin folosirea oricrui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare n localurile sau n sedi-ile persoanelor juridice situate n imobile cu destinaia de locuine sau n imediata vecintate a acestora;

    BOOM, BOOM

    Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nsoit de o nsoitoare, la concertul trupei sale favorite Secultura

    Arhitectul-ef al Trgu Mureului, Dana Mihe, i exercit cu brio i al doilea job, singurul neafectat de coasa lui Boc, acela de babysitter

    Copii, stai jos, v-am explicat de acas c mami vine s studieze arhitectura vi-itorului stadion pentru cnd o s jucm n Champions League.

    Fii cumini i s aruncai seminele n ceaf la nenea

    la cu tricou roz, da?

    Uite, draghe, asta n-seamn la mine cultur, nu ce m nva consilierii ia

    tmpii de la minister! Mi-ne-i remaniez pe toi care

    nu-s fani de Omega!

  • 4 Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010D. D. intr n aciune

    Categoria: eroi au fost, esCroCi sunt nCn timp ce martirii au murit ca s apere aceast ar, n momentul de fa noi o cedm parcel cu parcel fr s facem nici un efort. Din pcate, noi cedm fr nici un glon ceea ce au aprat ei.Marius Pacan, prefectul judeului Mure

    Categoria: Criza Care Crete mizaNu face nimeni un secret prin faptul c problema cea mai mare cu care ne confruntm cu toii sunt banii.Vasile Cazan, directorul Filarmonicii Trgu-Mure

    Pur i simplu, ministrul Agriculturii e paralel cu tot ce se ntmpl n agricultur.Iacob Boca, preedintele Asociaiei Cresctorilor de Bovine i Taurine Mure

    Clasa politic din Romnia a dovedit nu o dat c nu are cultura alegerilor anticipate.Dinu Socotar, prim-vicepreedinte PC Mure

    M deranjeaz foarte tare ceea ce se spune despre instituiile publice, c ar primi finanare mai mare!Schmidt Lorand, ef al Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului Mure

    Categoria: BoC iV

    Aceast remaniere este ca i cum ai da cu spray mpotriva narilor contra unui roi de lcuste.Ciprian Dobre, preedintele PNL Mure

    Categoria: roCknrolla

    E aproape o blasfemie s dormi la Penin-sula!Soos Attila, regizor

    Categoria: Ce se-ntmpl, maiore?

    De ce s l demitem pe Falub? Pentru c echipa mai trebuie s i bat!Claudiu Maior, manager general FC Municipal Trgu-Mure

    Am aflat i eu din ziare c sunt demis de la FCM!Adrian Falub

    Categoria: Ce Valoarea Calului...

    Este clar c nu suntem apreciai la valoarea cailor notri. Imediat cnd se aude c sun-tem romni, suntem privii cu suspiciune.Viorel Bubu, preedintele clubului de echitaie Scorillo

    Categoria: sntate, stilul muls

    Anul trecut am fost un prost c am respec-tat legea, la nivelul Spitalului Clinic Judeean Mure. Noi am fost nite fraieri, iar din banii notri se pltesc datoriile cumulate de alte spitale.Silviu Morariu, fostul director al Spitalului Clinic Judeean Mure

    Sistemul de stat este vaca de muls a siste-mului privat.Alexandru Madaras, administrator Dora Medicals

    Ce sentmpl De la Elodia ncoace, OTV a devenit televiziunea poporului, dac prin popor definim gospodinele ce pun zacusc, soii lor, oferi bugetari la instituiile statului, fetele lor de liceu cu couri pe frunte, ori ba-bele suprate pe deontologii Tatulici i Mircea Badea i fascinate de fluxul verbal al mare-lui D.D. i dac OTV a devenit televiziunea poporului, de ce nu ar da aceast instituie de pres i un preedinte, aceluiai popor? i zacusca d n foc, oferii fac manevre riscante s ajung degrab acas, babele i scuipn sn i umbl cu telecomandan or, pentru c OTV transmite zilnic, live i n direct, emisiuni despre urmaul lui Bsescu la Cotroceni.Acuma s fim sinceri, ce alte popoare din Romnia, cum ar fi intelectualii, oamenii de afaceri, politicienii versai, studenii cred n porcria asta? Sincer? Foarte muli E un caz clasic de manipulare, pe care nimeni nu catadicsete sl anihileze. Cnd vine vorba de Dan Diaconescu, toat lumea rde: Hai, domle, c sta nui sntos! Ce partid, ce preedinie avem treburi mai importante, criza, remanierea Toi uit c aa zm-bind, cu iretenie de vulpe, D.D. nea rpit mamele i bunicile i lea trimis so caute n fiecare noapte, pn la 3 dimineaa, pe Elodia, prin vastele garsoniere ale OTV ntre timp, D.D. a crescut de la reclamele la biscuiii Rostar, ai turcului Halil Bulut, i de la emisiunile comandate i pltite de fraii Be-cali, ori de vrul Gigi, la spoturi publicitare serioase, companiile respective fiind atrase de ratingul periculos de mare al micuei OTV. Au urmat bani muli, vile, limuzinei oamenii notri cred n poveti, pentru c aa e natura lor. Nau fost legnai des-tul cnd au fost mici, nu li sa servit dect o poveste mare i urt cnd au crescut cu comunismul sub pern, nu li se ofer vreo realitate imediat mbietoare n zilele noastre. i atunci cred n Elodia, n inepiile lui Oreste, n prediciile lui Netty Sandu, n fotbal i n D.D. ca unic salvator al poporului.

    Salvatorul din umbrDar ce so fi ntmplat n cele cteva nopi de arest ale lui Dan Diaconescu? Nimic mai mult dect ce i sa ntmplat lui Cuneanu, care la ieire a i primit un nou contract de asfaltare, cu precizarea c de data asta va trebui si respecte obligaiile financiare ctre cei care fac aceste mpreli. La ieirea din prnaie, D.D. declara: Lam sunat pe domnul Traian Bsescu i nu mia rspuns,

    mia rspuns doar secretara. Dup ce am ieit din nchisoare am vorbit din nou cu el, mia rspuns de data asta. Iam spus c sunt viitorul preedinte i s facem de acum predareaprimirea la Cotroceni, s nu mai ateptm pn n 2014. Mia spus: dac ar fi duminica viitoare alegeri, ai avea o ans. La finalul convorbirii lam ntrebat dac vrea s intre n Partidul Poporului, mia spus c nu vrea, se retrage din politic, dar n glum a zis c poate s mi fie consultant. Mia spus c a vzut c lam sunat atunci i ia dat seama de ce i sa jurat c nu are niciun fel de legtur cu arestarea.Ce s nelegem de aici? De la acele declaraii ncoace a nceput isteria manipulatoare cu Partidul Poporului. Pn la declaraiile aiuri-toare ale consilierului prezidenial Sebastian Lzroiu, de sptmna trecut, care l abur-ca pe Dan Diaconescu la 20% (cu anse de 40%) n sondaje, nu a fost dect un pas. V nchipuii deja c Lzroiu vorbea s se aflen treab, fr tirea preedintelui Bsescu? Dar cnd a ndrznit cineva din zona PDL Cotro-ceni s vorbeasc fr tirea preedintelui? E clar c Lzroiu a primit ordin s fabrice ma-terialul postat pe blog i sa executat. Cum ordin primete i Cristi Preda s dea n unii lideri ai PDL can fasole, cum ordin primete i Elena Udrea cnd pare c scap pe guri chestii importante, de culise, cum ordin are

    i Ioan Oltean, ori Cezar Preda, ori Monica Macovei, s bage paie pe foc n anumite situaii. Tripleta guvernamental BVB pare nconjurat i aproape de decapitare. Boc nu mai conteaz, e omul de paie care va purta n crc toate msurile nepopulare luate n aceast perioad.Dar de ce ar avea nevoie Bsescu s creasc Dan Diaconescu? Pi de ce nu, dac e sin-gurul care mai are cheia spre electoratul hhit al preedintelui, dar i la o parte consistent a electoratului tcut, cel care a refuzat constant s mearg la vot, dar odat cu lansarea lui D.D. vd n acesta o ans... i odat poziionat zdravn ntro pia politic bolnav, Partidul Poporului i poate per-mite o rocad elegant ntre D.D. i omul lui Bsescu. Primul secretar general... al doilea preedinte de partid. Ei, i ct de uor i va fi atunci, n 2012, lui Bsescu si instaleze un guvern pe pohta lui? Foarte uor... Cine ar putea fi omul lui Bsescu? Oricine, ncepnd de la Mugur Isrescu, trecnd pe la Bacon-schi i Elena Udrea i terminnd cu acelai Lzroiu... Premier ntro ar care n sfrit a ieit din criz, peste cadavrul lui Boc.i dac nu iese acest plan? Dac nu iese va rmne unul dintre zecile de jocuri de acest gen pe care Bsescu le gndete neostoit la Cotroceni. i poporul, mult da proti, lenghite.

    Alin BOLBOS

    Partidul Poporului, ntre erecia-n sondaje i manipularea precoceNu tiu ce i s-a ntmplat mogulaului Dan Diaconescu n prima noapte de arest, ce artare divin cu chelie o fi avut n somn, dar a ieit de acolo mai stpn pe sine dect un armsar pur snge arab i s-a avntat direct, politic, spre ieslea plin de ovz a Cotrocenilor. Partidul su, scuze, al Poporului, are astzi 20% n sondaje, dac ar fi s-i dm crezare consilierului prezidenial Lzroiu. i nici m-car nu exist n acte. Unde se va opri D.D.? Pi acolo unde cel care ine hurile va zice Hoooo!

    Dane, vd c i-a prins bine seminarul la de dou zile

    la Rahova, h, h... ai nceput s pricepi nite lucruri dincolo

    de fustele Elodiei!

    Domnu preedinte, aici, acum, n direct, live, senzaional, dac

    anunai c m susinei la preedinie eu promit telespectatorilor notri

    c v pun de premier!

    Doctorul ortoped Tiberiu Bag se nal de la umbra lui Mircea Pol s-i salute un vechi prieten: pacientul romn

    Daaa, aducei-l la mine! I-a rmas nepenit n sus degetul din mijloc? Hmm

    tiu ce are, e o boal comun care nu se poate trata dect n 2012,

    dup ce votm din nou!

    Micul mogul al marii familii Benedek, Istvan Jr., pregtete nc o achiziie pe piaa media,

    cu gndul la momentul postcriz: electoralele din 2012

    Tataie, sincer a mai investi ceva n pres, dar mi-am uitat portofelul acas Nu ai matale

    ceva mruni la buzunar, c ncepe s-mi plac?

  • Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010 5nclzirea global

    s-a amnat la var

    Iarna nu-i ca vara. Spunea un ministru actual ef al statului. De aceast vorb de duh se vor convinge i trgumureenii forai practic s se debraeze de la reeaua centralizat de termie de autoritile locale. Muli dintre ei nu i pot permite achiziionarea unei centrale proprii de apartement. Cel puin aa spun edilii. Aa c s-a hotrt cumprarea prin licitaie a unor ast-fel de instalaii de ctre autoritile locale. Care ulterior vor fi distribuite boborului nfrigurat.

    Subordonaii l contrazic pe MaiorDup anunarea licitaiei pentru cele 1960 de centrale, unul dintre viceprimarii oraului, Claudiu Maior, afirma c exist 2200 de cereri din partea trgumureenilor cu mai puin de 769 de lei venit pe membru de familie. Astfel se justifica numrul de centrale care se doresc a fi cumprate pentru ajutarea trgumureenilor cu probleme financiare. Totul bine i frumos, doar c responsabilii din aparatul propriu al Primriei, care se ocup cu aceast achiziie, nu au fost de acord. S-a aflat astfel c numrul real de cereri a fost doar 625, de patru ori mai puine dect ceea ce declarase edilul local. Aa c, ne putem da seama c se cumpr mult mai multe centrale dect necesarul existent. Care sunt interesele i de ce s-a luat o astfel de hotrre n timp de criz financiar nu putem dect bnui. Autoritile se ateapt s creasc numrul de cereri ncepnd cu anul viitor. Dac nu se va ntmpla aa, rmn cu centralele cumprate i nedistribuite populaiei.

    Speriai de ipoteca pe propriul aparta-mentFaptul c trgumureenii cu venituri mici nu s-au ngrmdit s cear ajutorul Primriei este uor de neles. n primul rnd comunicarea din partea autoritilor nu a fost suficient pentru

    ca totul s fie clar. Dei au afirmat c pentru central nu se pun apartamentele garanie ci echivalentul sumei ce se cheltuie pentru insta-lare, locuitorii oraului s-au speriat. Oamenii nu vreau s rite pierderea locuinei pentru a-i in-stala o simpl central. Aa c au apelat la alte forme de finanare. Pensionarii s-au ndreptat ctre CARP de unde pot primi mprumuturi cu dobnd mic. Tinerii cu locuri de munc au

    preferat credite pe baza venitului. Restul au obinut bani de unde au putut: mprumuturi de la familie, prieteni etc.

    Distribuia scade .... pe orizontal Nici oferta de trecere la distribuia pe orizontal prin instalarea unui contor propriu pentru e nergia termic nu a fost o soluie agreat de locuitorii oraului. Oamenii au preferat s se

    debraneze dect s rmn la Energomur. Chiar dac costurile pentru instalarea de cen-trale proprii sunt ceva mai mari. Chiar i cei care sunt deja n acest sistem pe orizontal au gnduri de a renuna. Mai ales c n acest an au rmas n repetate rnduri fr ap cald sau cldur. Fapt care a anulat contractul semnat pe 10 ani ntre furnizorul de energie termic i persoanele private care au optat n trecut pentru aceast metod de nclzire. Aa c oamenii pot s se debraneze oricnd, fr a avea repercursiuni juridice din partea Ener-gomur.

    Cine vrea debranri n mas?ntrebarea pus de muli trgumureeni a fost cine a avut interesul de a distruge ce a mai rmas din Energomur. Dup ce s-a pus la vnzare o parte din centralele de cartier iar directorului societii i s-a cerut n repetate rnduri demisia de ctre unii dintre edilii lo-cali am reuit s vedem cine are acest interes. Plus campania de informare n care se sftuiau oamenii s se debraneze plus vnzarea de centrale prezentat mai sus. Aa c unul din-tre obiectivele actualei conduceri a autoritii locale se pare a fi lichidarea i a ce a mai rmas din furnizorul de energie termic. Dup ce s-au investit n ultimii ani zeci de milioane de euro n Energomur. Cum scopul scuz mijloacele dorina s-a ndeplinit pentru c tot mai muli trgumureeni au renunat la sistemul centra-lizat. Chiar dac nu s-au oferit public nc ci-fre exacte n ceea ce privete tabloul real al debranrilor se poate vedea cu ochiul liber amploarea lor. Oricum pn la nceperea se-zonului rece aceste informaii vor trebui oferite opiniei publice.

    Agentul termic 007

    Centrale la tot boborul! Cte trei...Edilii trgumureeni au anunat la nceputul acestui an cu surle i trmbie noua strategia de termie a oraului. C vor da centrale de apar-tament la tot poporul lovit de srcie. C le vor cumpra, monta i pune n funciune doar pe baza unei mici semnturi puse pe un act de ipotec. Pentru asta au organizat o licitaie de achiziie a aproximativ 2000 de astfel de uniti. Mai ales c Primria anuna presei c sunt 2200 de cereri. Contrazis fiind chiar de aparatul de specialitate din cadrul instituiei. Numrul real de cereri din partea trgumureenilor a fost de numai 625. Se pare c autoritatea local va rmne cu peste o mie de aparate pe stoc. Ce vor face cu ele numai ei tiu.

    Alooo, careva s-mi zic unde-i buda, c m-am

    rtcit acilea ntre berile astea Nu m, nu Budapesta, c ios

    romn verde din Harghita, din trupa de heavy metal de drujbiti a lui Verestoy!

    Ministrul Borbely Laszlo, mare fan al festivalului guvernamental Bocknroll V

    Uite, din pcate aa ceva i lipsete

    lui Boc ca s conduc Guvernul cu mn forte Noi udemeritii

    ne facem treaba cum putem, dar ceilali

    sunt de vin Habar n-au de afaceri

    La Weekend, Dumitru Matei i prezint efului su Funeriu unde se duc elevii cnd se duc de la ore

    Domnu Funeriu, sper c v-ai adus i slipii, c dac v prind copiii tia pe care

    i-ai ameit de cap cu programa colar v arunc aa

    mbrcat n bazin!

  • Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 20106Teatrul ne-a lsat masc

    n ara lui Papur Vod supuii au nceput s dea semne de nemulumire, unii trezindu-se chiar s amenine cu pichetri la Palat. Dregtorii, ca s evite neplcerile cau-zate de o eventual ntlnire ntre nemulumii i mria-sa Papur Vod, ce au zis: haidei s ne ntlnim joi sear, ntr-o crciumioar la osea, ca s le venim de hac! Zis i fcut.A doua zi toi crainicii de la posturile de radio i televiziune anunau pe un ton grav: doi supui a-lu Papur Vod au de-cedat n urma picturii de nar purttor al virusului de pe Nilul de Vest. Ce s mai pui de o grev, ce pichetare! Supuii se clcau n picioare dnd nval pe la magazinele de specialitate, c aa au fost ndemnai de vocile grave ale purttorilor de cuvnt domnesc. i au luat cu asalt farmaciile care au epuizat astfel toate stocurile de alifii antinar, i din producia autohton mai proast i mai ieftin, dar i din cea strin cu acelai efect, dar cu nume mai pompos i cu un pre mult mai umflat. Au cumprat toat cantitatea de plas antinar, apoi pn i rezerva de stat deja era n pericol de a fi epuizat! Magazinele mari au scos la vnzare toat colecia de toamn-iarn, tot ce au avut pe stoc, ncepnd cu epoca de piatr i pn-n zilele noastre, toate s-au vndut, nu conta preul, doar s fie hain cu mneca lung! Aa au fost instruii de ctre medicii mriei sale! Numrul celor suspectai de a fi contactat boala adus de bietul nar ns cretea de la o tire la alta. Dregtorii au fost mulumii. Nu mai erau protestatari pe la uile logofeilor, nu mai conta c n-au gologani pentru pit, c n-au medicamente, c unii mor stnd la coad ca s dea dijma la Palat! Supuii stteau cumini pe la casele lor, i cu plasele trase peste termopane, n-au mai aflat c cei doi btrni care au dat ortul popii sufereau de boli cronice de fapt. i astfel narul micu-miculu a ajuns armsarul ce-i ine la respect pe protestatari.

    Anonymus Transylvanicus

    Cum a ajuns narul armsar!

    A venit i toamna, i vacana s-a cam ter-minat, prilej pentru un nou nceput, n ce privete instituiile de cultur, teatrele mai exact spus. Har Domnului, stm bine la capitol numeric la nivelul Trgu Mureului. Tocmai daia ne-am gndit s vedem cam ce au fcut ele pe timpul verii. Teatrul Ariel a poposit n aceast var pe trm francez, cu Amalia, respir adnc, i nu oriunde, ci tocmai la cele-brul festival de la Avignon. Stagiunea bate la u, ea debutnd n aceast lun, la secia pentru copii, iar din octom-brie, seciunea Underground. Trecem apoi n Cetatea Medieval, n Bastionul Mcelarilor, unde, dei linite, lucrurile nu au stat chiar aa, dovad cele dou nominalizri, pentru Festivalul Naional de Teatru din toamna acestui an, pentru spectacolele Hoii (Teatru 74), respectiv 20/20, (Yorick Studio), care au bntuit prin ar, dar i prin strinturi, spec-tacolul semnat de Geanina Crbunariu strngnd deja numeroase premii, la festivalurile pe unde a participat. Nu departe, la Teatru Scena, festivalul de umor, precum i prezenele Cavalerilor Lup, la Sighioara, Dumbrveni dove-desc c nici aici nu s-a omat, s-a mun-cit, i s-a muncit frumos. Dac tot am ajuns n cetate, mai facem civa pai,

    i ajungem pe strada Kteles Samuel, la Universitatea de Arte, unde tabra de scriere dramatic n parteneriat ameri-can a fcut ca lumina actului creativ s nu fie stins pe perioada verii. Nu tre-buie uitate nici legturile dintre aceste teatre, care-i ateapt concretizarea n aceast toamn, att n ce privete scrierea dramatic, prin tandemul UAT-Ariel, dar i prin proiectul Centrului Mul-timedia Teatru 74, Practic Teatral n Regiunile Centru i Nord Vest, care va intra ntr-o prim etap n luna octom-brie a acestui an. Mai amintim, de aseme-

    nea, escapadele celor de la Teatru 74, la Rciu, n Vama Veche, sau chiar pe teras La Motoare n Bucureti. Cu voia dumneavoastr, ultimul pe list, este Teatrul Naional din Trgu Mure, care a bifat o nou var la capitolul vacane. Dup o perioad n care termenul de premier pare s vin din alt limb, se tot ateapt o nou producie semnat de regizorul Frunz. Iunie (titlul pre-conizatei premiere) s-a cam tot dus, au picat i frunzele, a venit i toamna, i tot nimic. Deci, n concluzie, unii, s-au ngrijit, aa cum au putut i ei, Hoii, au mai furat aplauzele publicului i criti-cii, O familie ndoliat, s-a bucurat de un parastas gustat de public, Amalia a respirat adnc teatru, n ara lui Voltaire, pe cnd alii, mai cu finanare de la stat, au fcut precum acesta, adic mai nimic, au tocat banii, fr ca luminile rampei s monopolizeze vreo realizare. Viitorul tomnatic sun a gol, iar relurile specta-colelor jucate n stagiunile anterioare par s fie expresive pentru starea de fapt a Naionalului, Butoiul cu praf de puc, Opera de trei parale, i nu n ultimul rnd, Campionatul de improvizaie, care a trecut de pe scen, n birourile conducerii instituiei.

    Un actor rcit

    Toamna se numr Frunz la Naional

  • Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010 7Marco Polo Be La Bucureti

    Reporter: Poet sau politician?Marko Bela: Eeei, poet ca structur, politician ca nveli... Una peste alta, sunt dou forme de putere care se aseamn... Ca poet eti stpn pe cuvinte, pe hrtia din fa, pe pixul din mn, iar ca politician eti un fel de stpn peste un partid, un colegiu, o ar...

    Rep.: Peste destine?M.B.: N-a merge chiar pn acolo cu responsabilitatea noastr, ca politicieni... De ce s-mi asum eu nite eecuri personale ale unor oameni? Pn la urm fiecare are de-stinul pe care i-l croiete. Nimeni nu ine pe nimeni legat de un anumit loc, de un anumit job, de o anumit ar... Suntem oameni liberi...

    Rep.: V-ai depus declaraia de venit pe drepturi de autor?M.B.: E o capcan ntrebarea dumnea voastr... O s v spun din start c nu sunt de acord cu atitudinea colegilor din Gu-vern privitor la aceast problem, dar coaliia e coaliie i nu am putut obiecta prea mult... Am luat aceast decizie, trebuie s o respectm, e una dintre multele msuri menite s aduc bani la buget...

    Rep.: Ct mai rmne UDMR la guvernare?M.B.: Ca s v rspund cu un clieu, UDMR e mereu acolo... la guvernare. i bine face, pentru c are minitri competeni, care i fac bine treaba. Au aprut tot felul de critici la adresa unora dintre ei, dar n comparaie cu ceilali membri ai Gu-vernului ai notri sunt soarele de pe cer...

    Rep.: Dvs, personal, ca vicepremier, ce-ai fcut?M.B.: Cum adic? Poziia mea e una extrem de important i ingrat, totodat. S nu credei c mi-e uor... a fost greu pn mi-am gsit locul, cteva atribuii, acolo, dar princi-palul meu rol e s menin coaliia n picioare, s am grij ca UDMR s fie partenerul de ncredere de care e nevoie. Apoi, discuiile din Guvern sunt de multe ori istovitoare, noi chiar ne strduim s scoatem Romnia din criz. Personal, chiar dac nu am avut vreo aciune foarte vizibil, am realizat des-tule lucruri, stai linitit.

    Rep.: Boc a dus bani la Cluj, Flutur la Suceava... Dvs ai adus la Mure?M.B.: Dar de unde s aduc, domnu meu? Acolo credei c e un sac unde toat lumea bag mna i scoate teancuri de bani pe care le dirijeaz unde vrea? Boc i Flutur au mun-cit altfel, au fcut proiecte, au nceput proiecte de la nivelul administraiei locale... Noi nu, la Mure...

    Rep.: Bine, dar centura, aeroportul, autostrada... Nu ai micat un deget...M.B.: Aa spunei? Poate c aa pare, dar chiar am micat. Numai eu tiu ct m-am rugat de Blaga i Berceanu s nu uite Mureul cnd se mpart bani pe infrastructur... C nu m-au as-cultat... eu sunt de vin? Ideea e c eu am vrut, am ncercat, dar

    ce s zic de alii, liderii locali ai PDL, cu, vezi Doamne, influen la vrf, care n-au fcut nimic? Ba chiar au sabotat unele chestiuni ncepute de minitri precum Borbely...

    Rep.: Suntei un loser... n politic...M.B.: Trec cu senintate peste jignire, s tii, pentru c pot sta cu capul sus...

    Rep.: Ai fost cam 12 ani la guvernare i nu ai adus nimic Mureului...M.B.: Cred c avei tendina s exagerai... Lucruri s-au fcut, chiar dac foarte ncet i cu btaie mult de cap. V spun, nu am o problem n faa electoratului...

    Rep.: V tragei de ireturi cu Boc? Ce relaie avei?M.B.: Una funcional, destul de formal... Ne vedem n edinele de guvern, discutm pe legi, pe proiecte...

    Rep.: De cte ori ai pomenit cuvntul Mure n discuia cu Boc?M.B.: Prefer s ocolim rutile astea...

    Rep.: Nu-l putei nghesui acolo, s-i optii s mite au-tostrada, de exemplu...M.B.: edinele de guvern nu sunt meciuri de rugby, cum adic s-l nghesuiesc... negocierile sunt ntotdeauna cele care au rezultate. Am discutat multe dintre probleme enunate de dvs. dar unele chiar nu au rezolvare, din cauza lipsei de bani.

    Rep.: Suntei relaxat, parc ara ar merge strun...M.B.: Nu sunt, chiar am o anumit stare de tensiune... Nu tiu exact ce se va ntmpla cu guvernul sta, dac mai

    putem merge nainte aa... am luat mpreun nite msuri de austeritate, multe s-au dovedit pripite, pline de greeli... lumea iese n strad... vine iarna, vin facturile la ntreinere... n-o s fie uor, criza abia se dezlnuie...

    Rep.: Credei n extrateretri?M.B.: Un poet are dreptul sta, de fapt oricine, dar un poet cu att mai mult... M trezesc de multe ori c visez lumi paralele, civilizaii strine de Terra... de multe ori mi ofer surs de inspiraie pentru versuri..

    Rep.: Apropo de versuri, n tineree erai un poet mai...carnal... Scriai despre femeie, trup, eros...chestii... Astzi?M.B.: Pentru unii dintre noi tinereea nu se sfrete cu naintarea n vrst... Scriu ceea ce simt, chiar i la vrsta pe care-o am...

    Rep.: De ce ne chinuii n politic?M.B.: Eu v chinui? Uitai-v n jur i o s vedei attea alte fpturi prin politica asta care v chinuie mult mai ru... De ce m-ai ales tocmai pe mine?

    Rep.: Asta ne ntrebm i noi, electoratul, de ce tocmai pe dumneavoastr?M.B.: Ha, m-ai prins aici... Dar s tii c electoratul meu e tot acolo, UDMR o s supravieuiasc spre ciuda unora...

    Rep.: De ce nu lsai tinerii s creasc n partid?M.B.: Pi ce, tocmai v-am spus c nici eu nu m simt btrn... Dar Kelemen Hunor e btrn? Dar Cseke Attila? Chiar Borbely, e btrn? Nu e... Avem, ntr-adevr un stil mai lent cnd ajungem la schimbul de generaii, dar atunci cnd l facem l facem bine. Prudent. Cu oameni de valoare. Uitai-v la alte partide cum s-au nnoit. Au adus tineri care n-au jumtate din valoarea celor btrni, chiar dac acetia din urm au mai trecut i pe la DNA i au fost acuzai de tot felul de lucruri... Tinerii de azi sunt zbuci, trebuie s le ari direcia i s-i ii de umeri vreo 10 ani pe direcia aceea... altfel se pierd pe crrile lturalnice...

    Rep.: Ai scris vreo poezie despre Romnia?M.B.: Nu cred, dar poate m confundai cu Adrian Punescu... Eu scriu numai despre dragoste, despre lucruri, stri de spirit... Nu sunt un poet comun, care bea o votc la colul blocului, vede o stea pe cer i fuge la maina de scris s-i verse ideea... Muzele mele sunt mai speciale...

    Rep.: Revin, n politic avei vreo muz?M.B.: Cred c da, de vreme ce ne-am meninut acolo i avem tot timpul oameni valoroi n ministere... Personal, faptul c sunt de atia ani preedintele UDMR mi ntrete ideea c mu-zele mele din poezie m ajut i n viaa de politician. Cumva....

    Mihai Feminescu

    Marko Bela: Nu sunt un loser politic!E un tip preios, greu de prins Cnd nu face figuraie la edinele de Guvern, ca vicepremier, face pe poetul. Ce a fcut el pentru judeul care l-a propulsat acum 20 de ani la Bucureti? Mai nimic, cum putei deduce i din interviul de mai jos. Care dac ar fi avut loc, am fi fost bucuroi s-i alocm un spaiu mai amplu. Dar aa

    Marko Bela, poetul nepereche al literaturii maghiare care n timpul liber face pe vicepremierul Romniei

    Ce-i doresc eu ie, dulce Uniune,

    Locul meu de glorii, locul meu de dor, Braele nervoase, arma de trie, La trecutu-i

    mare, verde viitor! ...

  • 8 Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010Psric mut-i cuibul i te du

    Cu sediul n Tg .Mure str. Barajului nr. 6 organizeaz licitaie public pentru vnzarea mijloacelor fixe aprobate la casare i a materialelor rezultate din dezmembrri n fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei.Pentru urmtoarele mijloace fixe, licitaia va ncepe din 09 sep-tembrie 2010:

    Autotobetoniere Renault (an fabricatie martie 2006) (2 buc.) 144.000,00 lei/buc

    Autoturism ARO 3.136,00 lei Autospeciala LEA 9.152,00 lei Autovidanja fluide 11.900 lei

    Preul afiat este preul fr TVA.Licitaia este public, oferta se depune n plic nchis la secretariat cu o zi nainte de licitaie, iar regulamentul este afiat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.Informaii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

    S.N.G.N. ROMGAZ S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC I

    MENTENAN TG.MURE

    Drag pacientule romn, nu tiu cum se face, dar n fiecare sptmn cnd vreau s transmit i eu un mesaj ctre tine, m vd obligat s-i dau cel puin o veste proast. Nu mi doresc acest lucru, dar se ntmpl. i nu vreau s se supere cadrele medicale c scriu numai de ru, dar oame-nii trebuie s tie care sunt deficienele sistemului sanitar, pentru c banii lor se duc acolo i cineva ar trebui s-i gestioneze n aa fel nct actul medical s fie de o calitate ct mai bun.Ceea ce am scris n titlul acestui articol nu este

    denumirea vreunei campanii demarate de Zia-rul de Mure, ci am redat ntocmai un anun de la Spitalul Clinic Judeean de Urgen din Trgu Mure, de la Registratura unei clinici. Anunul era ct se poate de clar i cerea parc bani de la oameni pentru eprubete, necesare la recoltarea probelor pentru analize. Este adevrat, nu e mult un leu, dar numai simplul fapt c se mai cere nc o dat bani n condiiile n care lunar pltim bani pentru sntate. Pentru sntatea cui oare?C nu sunt bani pentru medicamente i pentru alte materiale sanitare o tim deja. Dar pentru ce sunt bani? C asta deja nu o mai tim. S-au alocat acum nite bani pentru plata datoriilor spitalelor i cine tie, poate se vor mai regla puin lucrurile mcar n privina medicamente-lor n spitale. Rmne de vzut cum ministrul Sntii Cseke Attila, unul dintre cei care au scpat de remaniere, va gestiona n continuare situaia din sistemul sanitar.n alt ordine de idei, nici prin farmacii atmos-fera nu e mai roz pentru bolnavi. Dup ce s-au modificat criteriile de compensare, iar pacienii au ajuns s plteasc tot mai mult pentru medica-mente, de la 1 septembrie i bolnavii cronici vor avea de suferit, n sensul c nu vor mai primi me-dicamentele care le-au fost prescrise i adminis-trate de doctori. Vor primi cele mai ieftine medica-mente, fr ca mcar cineva s se gndeasc dac acestea produc sau nu efectul scontat.Mai are cineva chef s protesteze? Nici vorb. Toi trim cu impresia, pe bun dreptate, c reprezentanii Puterii vor s scape de bolnavi, pensionari i de toi cei care primesc cte un ajutor de la stat.P.S. Pn la urmtoarea ntlnire, v doresc din suflet mult sntate.

    Dr. Menghele

    Pacientul romn:

    Donai un leu pentru eprubete!

    Profesoara de limba romn din comuna Snpaul s-a ntors la coal. Nu la unitatea colar din Snpaul, acolo unde a avut loc incidentul din luna februarie cnd s-a plmuit cu poliistul din comun pe holu-rile colii, ci la coala General din Gheor-ghe Doja, acolo unde Domnui Catalina este titular i acolo unde a mai predat timp de aproape 7 ani. Colegii de breasl de la coala din Gheorghe Doja, deocamdat i acord acesteia toat ncrederea, cu toate c tiu despre incidentul de la Snpaul. Prinii din localitatea Gheorghe Doja ns, nu prea i-au deschis braele pentru a ntmpina-o pe Catalina. Sunt rezervai pn acum n a face vreun comentariu referitor la calitatea de dascl a profesoarei.2 septembrie a fost i ziua n care profe-soara din Snpaul s-a dus la Gheorghe Doja s-i pregteasc noul an colar. Nu mic i-a fost mirarea profesoarei Domnui Catalina, cnd n faa ochilor i-au aprut jurnalitii, care vroiau s ia pulsul din localitatea Gheorghe Doja cu privire la detaarea dnsei la coala general din comun. Jurnalitii vznd ns c profeso-ara nu dorete s stea de vorb cu ei s-au dus linitii spre cas. Eu nu te amenin, eu i mut falca!Dup ce materialul filmat de echipa de jurnaliti a fost difuzat pe post, femeia,

    adic profesoara Domnui Catalina i soul dnsei, au considerat c este un mo-ment ideal s-l sune pe cameraman i s-l amenine. Ce au avut cei doi soi la gur, care se pare c se iubesc foarte mult, este imposibil de redat aici n ziar, dar v las pe dumneavoastr s v imaginai limbajul colorat al profesoarei, CULMEA de limba romn. Cert este c brbatul profesoarei, viteaz la telefon, a nceput s-l amenine pe jurnalist c-i mut falca. Cum? N-a explicat. Poate-l mai sun s-i spun exact cum.Incidentul din luna februarie care i-a fcut renumii pe profesoara din Snpaul i pe poliistul din aceeai comun, nu s-a lsat fr sanciuni. Atunci agentul de poliie a fost detaat la un alt post de poliie i i s-a interzis s mai promoveze pe o perioad de doi ani, ceea ce nseamn acelai sala-riu i sczut acum cu 25 la sut. Profe-soara Domnui Catalina, avnd i alte an-tecedente nregistrate la Inspectoratul colar al Judeului Mure, a fost exclus din nvmnt prin decizia inspectorului colar general. Profesoara Domnui Catalina nu s-a lsat i a contestat decizia, iar o comisie de disciplin din cadrul Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, a con-siderat c profesoara se poate ntoarce linitit la catedra, s predea n continuare.

    Ceachi Cean

    Prima zi la coal a dscliei kung-fu

  • 9Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010Spitalul cu chibrituri

    coala General din Snpaul i colile afiliate aces-teia, parc sunt blestemate. Problemele se in scai, iar direciunea pare depit de evenimente. Dup circul de pe holurile colii din Snpaul unde profesoara de romn Domnui Catalina l-a plmuit pe poliistul din comun, a venit rndul unui nou scandal.Mai muli prini romni din Valea Izvoarelor i omotelnic se plng c direciunea colii din locali-tate vrea s le mute copiii la coala din Snpaul pe motiv c nu sunt destui elevi romni pentru a mai forma clase de V-VIII. Romnii, care sunt n minori-tate n Valea Izvoarelor, mai spun c micuii lor sunt trimii la o alt coal care nu este la fel de curat i unde sunt i elevi de etnie rom. Asta n timp ce elevi maghiari din comuna Snpaul au fost adui la coala General din Valea Izvoarelor pentru a completa lo-curile care lipsesc la formarea claselor maghiare. n schimb, dac s-a propus conducerii colii s aduc elevi romni din localitile nvecinate, prinilor li s-a spus c nu este destul spaiu n coal i pentru clase de romni. Direciunea colii, mai exact An-gela Han i Kedei Pal Elod, spune c nu fac altceva dect s respecte legislatia n vigoare, care prevede desfiinarea claselor acolo unde nu sunt destui elevi.Ce este i mai interesant este faptul c prinii romni au auzit aa din vorb n vorb c elevii romni vor fi mutai la coala din Snpaul. Adic nici mcar nu au avut curaj cei din conducerea colii s-i anune pe prini despre planurile lor cu desfiinarea claselor romne de a V-a i a VIII-a. Prinii copiilor romni nici nu vor s aud de coala General din Snpaul, de frica incidentelor care au avut loc acolo n ultimul timp. Mai mult, exist zvonuri potrivit crora exist deja prini romni din localitatea Sn-paul care i-au mutat copiii la alte coli pentru c nu mai suportau s-i vad pe micui c vin plngnd acas de la coal din cauza comportamentului ele-vilor romi din Snpaul.

    n satul Valea Izvoarelor n jur de 400 de familii sunt de etnie maghiar, iar aproximativ 70 de et-nie romn, iar dei romnii se tem c direciunea ncearc transformarea colii din localitate n coal exclusiv pentru maghiari, aceast temere este ns spulberat de conducerea colii care spune c nu are astfel de planuri. Este cunoscut faptul c n Va-lea Izvoarelor exist o grdini de secie romn i clase romneti de I-IV. Aaa, c plcua cu denu-mirea grdiniei n limba maghiar a fost luat de vnt, este o problem care se va remedia n curnd, dac e s ne lum duppromisiunea directorului ad-junct Kedei Pal Elod. Acum decizia final aparine Inspectoratului colar al judeului Mure, care a promis c va calma spi-ritele i va lua msura cea mai bun pentru ca elevii s nvee n mediul n care se simt cel mai bine.Bine, problemele din zon nu se termin aici. Prinii se plng i de faptul c mijloacele de transport pentru elevi nu sunt utilizate corespunztor. Dar despre alte probleme din Valea Izvoarelor, Snpaul, Chirileu, omotelnic, Deaj i Mica voi reveni n numerele urmtoare.

    Ochi de oim

    Scandal la coala General din Valea Izvoarelor

    La romni funcio neaz proverbul la plcinte nainte, la rzboi napoi. Adic de ce s facem ceva ca s eliminm pericolul, cnd putem fa ce ceva dup ce ne-a lovit npasta?! Dup tam-tam-ul cu mater nitatea Giuleti, incendiu, bebelui mori s-a trezit din amoreal i ministrul Sntii i a dat sfoar n ar s se fac verificri pe la spitale, nu cumva s existe vreun pericol de izbucnirea a unui incendiu.Nu c nu ar fi. Da aa de ochii lumii. Oricum cu atta rmne, c Guvernul a deschis bine ochii cnd a auzit ce vrea ministrul Cseke. Deblocarea a mii de posturi din sntate ca s fie personal suficient. Tactica unu nu a funcionat, n totalitate, i a trecut la tactica numrul doi, controale prin spitale, unde sunt baiuri, s se remedieze situaia, cu bani... de unde? Poate i se face mil lui Boc i vrea s salveze ceva din sntatea bolnav a Romniei. Sau a judeului Mure, c tot e cen-tru medical universitar. Dar spitalele mureene las de dorit. Cel puin aa arat raportul ntocmit de echipa mixt format din reprezentani ai Inspec-toratului pentru Situaii de Urgen Mure i Direcia de Sntate Public Mure. C aproape toate spitalele din jude au de remediat deficiene la capitolul dotri pentru prevenirea in-

    cendiilor. Au ieit la iveal instalaiile electrice improvizate, aa e mai ieftin pentru rumni. E prea scump domle un electrician autorizat care s se ocupe de instalaii! Nu exist frica de incendii la spitalele din Mure. Drept dovad a siguranei sunt i cile de evacuare blocate cu mobilier sau alte materiale. Problema e c autoritile romneti cred de cuviin c trecerea sub tcere a numelui spitalelor cu deficiene este oportun. Aa ceva se ntmpl numai n Mure, nu se cade s se afle ce spitale din centrul univer-sitar au probleme. Se rezolv totul sub tcere, dac se rezolv i pacientul nu are de ce s tie c este n pericol. Nu cumva s rmn spitalele fr clieni.

    Raed Parafat

    Pericolul de bum-bum n spitalele din Mure

  • 10 Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010A rsturnat vaca itarul

    Vineri, 27 august 2010, s-a lansat linia de finanare pentru proiectele afe rente Domeniului Major de Intervenie (DMI) 5.1 - Dezvoltarea i imple-

    mentarea msurilor active de ocupare, din cadrul Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

    D.M.I. 5.1 promoveaz interveniile integrate care prevd activiti precum infor-mare i consiliere profesional, asisten n planificarea carierei i cutarea unui loc

    de munc, programe de formare profesional, formare la locul de munc, programe locale de ocupare n lucrri comunitare, job-cluburi etc.

    Persoanele sprijinite prin proiectele finanate de AMPOSDRU trebuie s aib domiciliul sau reedina n regiunea respectiv i s aparin uneia din categoriile urmtoare: persoane

    aflate n cutarea unui loc de munc, omeri (cu deosebire omeri tineri, cu vrsta ntre 16-24 de ani, omeri peste 45 ani i omeri de lung durat, tineri i aduli), persoane care au prsit timpuriu coala, cu vrsta minim de 16 ani. Solicitanti eligibili: In cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte categoriile de beneficiari eligibili sunt: Agenia Naionala pentru Ocuparea Forei de Munca si structurile sale teritoriale; Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocuprii forei de munca, publici si privai, acreditai; Instituii si organizaii membre ale Pactelor Regionale si Parteneriatelor Locale pen-tru Ocupare si Incluziune Sociala; Furnizori de FPC autorizai, publici si privai; MMFPS si structuri/agenii subordonate/coordonate de acesta; Agenii guvernamentale cu atribuii in domeniul pieei muncii; Camere de Comer si Industrie; ONG-uri; Autoriti ale administraiei publice locale (uniti administrativ-teritoriale); Institute de cercetare in domeniul pieei mun-cii; Patronate si organizaii sindicale; Membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica.Conditii de finantare: Fiecare proiect poate primi o finanare de minim 213.270 lei (echival-entul n lei a 50.000 euro) i maxim 2.132.695 lei (echivalentul n lei a 499.999 euro).Durata de implementare a proiectului: va fi cuprins ntre Minimum 6 luni si Maximum 3 ani.Contribuia solicitantului: va fi de 2% din valoarea total a cheltuielilor eligibile, dac solicitantul este persoan juridic de drept privat fr scop patrimonial (ex: ONG-uri, patronate, organizaii sindicale, camere de comer), de 5% dac este o persoan juridic de drept privat cu scop patri-monial (ex.: companii cu capital de stat sau privat) i de 9% dac este instituie public.Beneficiarii gsesc pe site-ul AMPOSDRU toate detaliile privind procedura de accesare a fon-durilor, precum i modalitatea de punctare a proiectelor. Acetia pot completa formularele n limba romn i pot transmite on-line cererea de finanare, accesnd pagina www.fseroma-nia.ro , seciunea Cerere de propuneri de proiecte , link Actionweb , unde solicitantul i creeaz un cont. Link-ul Actionweb poate fi accesat i de pe paginile de internet ale organi-smelor intermediare regionale. Solicitanii i partenerii lor trebuie s cunoasc i s respecte regulile generale de eligibilitate menionate n Ghidul Solicitantului Condiii Generale i cele din Ghidul Solicitantului Condiii Specifice.

    P R E E D I N T E,Lokodi Edita Emke

    Consiliul Judeean Mure, titular al proiectului Pod de beton armat peste Valea ae pe DJ 106 Lim.jud.Sibiu-Apold-Sighioara (DN 13) km

    87+164, judeul Mure anun publicul interesat asupra lurii deciziei eta-pei de ncadrare de ctre Agenia de Protecia Mediului Mure pentru proi-

    ectul Pod de beton armat peste Valea ae pe DJ 106 Lim.jud.Sibiu-Apold-Sighioara (DN 13) km 87+164, judeul Mure pe amplasamentul din comuna

    Apold, DJ 106, km 87+164, judeul Mure.Proiectul deciziei de ncadrare i motivele care o fundamenteaz pot fi consultate la

    sediul A.P.M. Mure din Tg. Mure, Str. Podeni nr.10, n zilele de luni-joi, ntre orele 8,30-16,30 i vineri ntre orele 8,30-14,00, precum i la urmtoarea adres de internet:

    www.apmms.com.Publicul interesat poate nainta comentarii/observaii la proiectul deciziei de ncadrare n ter-men de 5 zile de la data publicrii prezentului anun.

    PREEDINTELokodi Edita Emke

    COMUNICAT DE PRES

    Anun

    Lansarea liniei de finanare pentru proiecte aferente Domeniului Major de Intervenie 5.1. ,

    Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare

    Reporter: Ce crezi, e bine c-a plecat Dumitru?Vaca Ioanica: Muuu, bineee, arz-l focul de la igara lui Ciolo de la Bruxelles. Dac nu scpam acum de el, eram hotrte, noi, astea, din Asociaia Blatelor Abuzate, s blocm parcarea din faa Guvernului n semn de pro-test. Plus, s ncercuim Palatul Victoria cu o linie de blegar, prin care s-i nmoleasc gi-panele minitrii

    Rep.: tia tiu mulge ara, nu vacaV.I.: Pi clar, numai c att de proti sunt tia nct nu-i dau seama c dac nu ai vaci la muls, nici ara nu o mai poi mulge prea mult Ce s mai dea, i ara asta? Privatizrile s-au fcut, marile furtiaguri s-au comis. Ce dracu or mai mulge dac pe noi ne strpesc?

    Rep.: Visai la vremurile de altdat? La CAP-uri?V.I.: Vai, domnule, ce vremi erau Mncrua era mncru, proaspt, gustoas, mulgerea se fcea manual, de-i era mai mare dragul, cu finee nu acuma cu mulgtorile astea elec-trice care te storc cu totul pn le dai ultima pictur i dac nu se umple bidonul le sun alarma c nu mai eti bun, c nu produci destul, c eti de mers la abator. Noroc c i ia de la abatoare ne las n pace, c nu mai vnd nici ia muchiuleul nostru Nu mai au cui V dai seama cum ne simim de jignite, nici tiate nu mai suntem bune

    Rep.: Care e motenirea lui Dumitru?V.I.: Api e un dezastru Pi vi se pare normal s nu-i ajute cu nimic pe fermierii tia, prinii notri adoptivi, care ne cresc i ne hrnesc? Adic, dac un litru de lapte de-al meu a ajuns s coste ct juma de litru de ap de izvor? Care curge natural, fr costuri, fr mncare, mur-n gur la unii care au pus mna pe izvoarele alea? Pi de ce a tiat subveniile? Cum dracu au negociat cu Uniunea European n halul sta? De ce e mai scump laptele meu dect la de la cumtra mea Florika, de la Budapesta? Aia ce mnc i ce bea, m rog, de are ditamai ugerul? Unde sunt irigaiile de altdat? Te rog, nu m mai incita, c iau imediat taurul de coarne i declanez greva general

    Rep.: Bine, dar mcar nu mai tragi la plug Stai bine, mersi n grajdV.I.: i crezi c asta vreau eu? S stau nchis acolo, n loc s zburd pe cmpuri, n aer liber, s admir natura, mai prind cte-o mont... i eu, c-s tnr nc... Degeaba ne-or fcut fermierii notri condiii europene, cu aparta-mente-boxe ANL de 10 metri patrai... c aia nu-i viaa... Noi am rmas cu gndul la flower-power... make love not war sub cerul liber, ce coada mea? n fine, nu m plng de fermieri... dar e tare trist viaa unei vaci n secolul XXI. Nimeni nu-i mai acord respectul de altdat!

    Rep.: Ce e de fcut?V.I.: Pi ce s fie, e de munc... Uite, stpnul meu a ctigat ceva proiect european, s ne fac alte apartamente. i-a fcut omul bugetul, cofinanarea... i astzi s-a trezit c Guvernul i-a btut joc de el... Pi de ce a tiat domne toate subveniile alea...i pe lapte, i pe teren lucrat, i pe cap de porc...colegii notri din fer-

    ma vecin... Omul s-a bazat i pe banii tia la cofinanare... i s-au trezit tia c nu-i mai dau... acuma s umble pe la bnci? Ca s poat finaliza proiectul european, s nu piard ce a investit pn acum? C doar

    a investit din buzunarul propriu, pn vireaz adormiii de la Bruxelles! E de muncit! E de pus rnduial n domeniul sta al nostru, c e vraite. M repet, de ce cumtra din Ungaria primete de la stat o subvenie frumuic, iar eu n-am bani nici s m baleg n centru?... S fim serioi, ori muncim pe rupte, cum fceam pe vremea ncornoratului de Ceauescu, ori o dm dracului agricultur i ne apucm de dat din coad ca s facem toi energie eolian... Aa nu se mai poate...

    Dacian Laptegros

    Ct de tare a muls agricultura remaniatul Dumitru?Pentru c ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a fost primul care i-a luat la revedere de la Boc, lsnd n urm praf i pulbere prin ogoarele patriei, ne-am enervat (c n-a plecat mai repede) i ne-am nfiinat la ua fermierului Pop ca s-i intervievm cea mai bun, de uger, vac. Cea mai bun nainte de criz. i a ieit ce vedei mai jos, c lapte de unde s ias?

    Pe cuvnt c merg direct la Boc, da nu se mai poate... Pic de respect

    nu mai au tia pentru c i-am votat... Au muls ara asta de bani i acuma s-au retras n grajdurile lor

    luxoase de la Snagov!

    Bobby Vasu Ewing i companioana sa, alta dect Pamela, fani nfocai ai rockului de la Peninsula

    i spun eu c dac mai beau o bere m urc pe scen i

    nimeni nu-i mai vrea pe btrnii ia de la Europe... Le bag maneaua aia cu

    Verde-nrourat de sare boxele-n aer, pe onoarea mea de fost ef la Finane!

  • 13Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010Misiune iposibil

    Petru P. Capot, 35 de ani, inginer, originar din Sibiu. Potrivit documentelor prezentate, aceasta era identitatea agentului de informaii arestat de Poliia mureean. Arestarea s-a produs la Trgu Mure, pe strada Horea, nr. 3. Cel reinut nu a opus rezisten. Asupra lui s-a gsit o serviet cu documente care, din n-alt ordin ministerial, a fost sigilat i trimis la Bucureti. La dou zile dup arestare, Petru P. Capot, nctuat i escortat de doi lucrtori de Poliie, a plecat spre Bucureti.

    Jocuri duplicitaren contextul att de tulbure creat dup Al Doilea Rzboi Mondial, consecin direct a nelegerilor convenite ntre cei Trei Mari, la Yalta i ulterior la Postdam, serviciile speciale romneti - multe i atunci, dar nu chiar ca acum - s-au aflat ntr-o postur ct se poate de ingrat. La comanda lor, imediat dup 23 august 1944, s-au perindat persoane, care dincolo de capacitatea lor profesional i care n cele mai multe cazuri nu poate fi pus la ndoial, au fcut totui - forai fiind i de mprejurri -, jocuri complicate i chiar du-plicitare uneori, pentru a-i demonstra astfel loialitatea fa de noii stpni impui din afar. Juraser credin Patriei i Regelui, dar pentru c i n cazul lor funciona instinctul de auto-conservare, au acceptat noile realiti i au fcut astfel jocul cerut de comunitii romni secondai ndeaproape de consilierii sovietici. Pe de alt parte, trebuie recunoscut faptul c i n acele mprejurri att de grave, unii dintre conductorii serviciilor speciale romneti nu s-au ridicat la nlimea ateptrilor impuse de pregtirea lor i de situaia de facto, dovedind orgolii personale mrunte i greu de neles azi, ntreinnd rivalitiile dintre servicii i chiar dintre persoane, fapt care a alimentat, uurat i susinut opera de epurare a respectivelor servicii de ctre comuniti. Pe data de 11 mar-tie 1945 au fost arestate 30 de cadre superioare de informaii din Direcia General a Poliiei i din Serviciul Special de Informaii, care dup aproape cinci luni de anchet, au fost condam-nate la ani grei de temni. Cu foarte rare excepii, atitudinea discutabil manifestat de unii efi din informaiile romneti, nu i-a scutit nici pe ei de condamnrile de care aveau s beneficieze ulterior, drept recunoatere a meritelor dovedite n slujba prelurii puterii de ctre Partidul Comunist din Romnia. Cu alte cuvinte Maurul i-a fcut datoria, maurul poate s moar...

    Dr. Strul Mauriciu, comisarul comunist de trist faim al Siguranei mureene ntre 6 martie 1945 - februarie 1948, director general al Poliiei a fost numit generalul Con-stantin Popescu (1893-1985). Pe lng formaia sa de ofier de informaii provenit din Secia a II-a a Marelui Stat Major, acesta beneficia i

    de statutul de vechi ilegalist comunist, unul dintre puinii comuniti din armata romn, care nu fusese descoperit de organele de contrainformaii n timpul regimului Antones-cu. El a fost cel care, n noua funie ncredinat de comuniti, a reorganizat Direcia General a Siguranei Statului, subordonat Poliiei romne, direcie ce avea n compunere 12 Inspectorate Regionale de Siguran, printre care i unul cu sediul la Trgu Mure. Popescu a reorganizat ntregul aparat de conducere al Poliiei, l-a epurat pe baze juridice asigurate de legile pregtite de ministrul Justiiei, Lucreiu Ptrcanu, i a asigurat nfiltrarea masiv a comunitilor n Poliie i n Siguran. n ast-fel de condiii, a ajuns s conduc Sigurana mureean comisarul de trist faim, ajuns mai trziu colonel de Securitate, dr. Strul Mau-riciu, evreu maghiar. n ceea ce privete un alt serviciu foarte important cu atribuii n dome-niul informaiilor, Serviciul Secret de Informaii (S.S.I.), dup 23 august 1944 i pn n 1951 cnd va fi desfiinat, avea s treac prin dou reorganizri i mai multe epurri. Din cei ase conductori pe care i-a avut n acest interval de timp, cinci aveau s fie ulterior arestai i condamnai de comuniti, iar doi dintre acetia aveau chiar s sfreasc n nchisoare. S.S.I., aflat n 1946 n subordinea Preediniei Consili-ului de Minitri - potrivit nstruciunilor privind munca de informaii i contrainformaii aflate n vigoare la acel moment - ar fi trebui s cola-boreze cu Direcia General a Siguranei Statu-lui, lucru care de multe ori nu s-a ntmplat. Cazul Capot, petrecut n decembrie 1946, la Trgu Mure, actorul principal susinnd c este agent S.S.I., ar putea fi unul dintre aces-

    tea, dar exist n opinia mea - cel puin aa rezult din documentele cercetate de mine - nc multe necunoscute.

    Ce misiune a avut Capot la Trgu Mure?Aa cum a rezultat din documentele anchetei desfurate la Trgu Mure, ocazie cu care Pe-tru P. Capot i declinase calitatea de agent S.S.I., acesta se afla n acest ora din data de 23 noiembrie 1946. nchiriase chiar o locuin pe strada Horea, nr. 3. n jude i n Trgu Mure luase legtura cu mai multe persoane printre care i cu mr. Gh. Vasiliu din Corpul Vntorilor de Munte, mare unitate ce-i avea comandamentul n ora. n adresa cu nr. 7587 din 24 decembrie 1946, dr. Strul Mauriciu, eful Siguranei locale, meniona a fost desco-perit (Petru P. Capot n.a.) c ia contact cu diferite persoane din Trgu Mure i din jude pentru a culege informaiuni ce intereseaz Sigurana Statului. Maiorul Vasiliu fusese cel care informase Sigurana mureean, instituie care ulterior, pe data de 22 decembrie 1946, dup mai multe verificri i filaje succesive, avea s-l aresteze pe Capot la adresa ante-rior menionat. Arestarea lui Capot s-a fcut de ctre comisarul ajutor Lote Vasile, un alt viitor torionar local devenit notoriu, ajutat de agentul de poliie Gheorghe Munteanu. Prin-tre actele i documentele reinute cu aceast ocazie, se afla i un carnet de identitate C.F.R., n cuprinsul cruia era menionat numele i funcia deintorului, dar i instituia (Petru P. Capot, ef birou S.S.I. - Preedinia Con-siliului de Minitri, carnet emis la data de 27 iunie 1946). n cuprinsul raportului su, nain-

    tat Direciei Generale a Siguranei Statului, dr. Strul Mauriciu, mai meniona faptul c ...toate actele gsite la el au fost strnse i sigi-late de noi n prezena sa, fr ca noi s lum cunotin de coninutul lor. Cazul n spe nu are nimic spectaculos, poate doar n eventu-alitatea c identitatea declinat de Capot ar fi fost cu totul alta. Luat ns ca atare, cazul ar putea pune n discuie lipsa de cooperare, la momentul respectiv, ntre dou servicii cu atribuii pe linia culegerii de informaii. Rmn totui cteva ntrebri pertinente, dar incitante. Care era coninutul documentelor sigilate de Siguran? Ce persoane au fost contactate de Capot? Care era subiectul (domeniul de in-teres) n discuiile purtate de el cu persoanele respective? i ceea ce este cel mai important, cine-i ncredinase respectiva misiune care n final dusese la arestarea sa? Nu e lipsit de relevan nici faptul c misiunea lui Capot la Trgu Mure, - ATENIE! - ncepuse la doar patru zile de la consumarea alegerilor parla-mentare din 19 noiembrie 1946, alegeri care aveau s dea ctig de cauz comunitilor, n condiiile binecunoscute azi. Pe data de 24 decembrie 1946, n Ajun de Crciun, Petru P. Capot, nctuat i nsoit de doi ageni de poliie pleca spre Bucureti. Nu tim dac Noul An, 1947, l-a prins n libertate sau n arestul de la sediul Poliiei Capitalei. n fond, nici nu prea conteaz i asta pentru c Petru P. Capot, nu era nimic altceva dect un biet pion pe o tabl de ah imaginar. Oricum, un pion fr ans...pentru c pionii sunt ntotdeauna sacrificai, nu-i aa?

    Nicolae BALINTwww.nicolaebalint.wordpress.com

    Agent al serviciilor speciale arestat la Trgu Mure

    Strada Horea, nr. 3 din Trgu Mure, casa n care a fost arestat agentul de informaii Petru P. Capot

    Tatar Bela de la FC Municipal i explic colegului David Csaba c Apele Romne trec, pietrele din UDMR rmn la guvernare

    i zi, bi, Csabi te-ai luptat singur cu furia

    apelor, cu pieptul dezgolit? Ai salvat omenirea? Pi tia ar trebui s-i fac statuie la Guvern, cum are Superman la Hollywood, nu s te amenine

    cu remanierea...

  • Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 201014Anastasia duios trecea mai departe

    Pe lng acetia, s-au mai gsit nite indivizi / in-divide care nu se sfiau s pun ntrebri stupide, lipsite de vreun iz de farmec, celor de la Smurd. Ba mai mult, veneau foarte lucizi i ntrebau dac nu cumva se poate cumpra leocoplast sau vreun pansament... pcat c pe frunile medicilor nu scria apsat FARMACIE, c altfel...Nite zahr avei? Am eu ceva prafuri i vreau s le amestec. Pe bune!, zice o artanie cu cap de mort desenat pe frunte.Eu sunt beat, voi suntei Smurdu, vreau s nu mai fiu. Trezii-m! , halal replic. S-a linitit rapid domnioara, i s-a pus branul i perfuzie cu Glucoz de 10 i a adormit mpcat c ruga i-a fost ascultat ntr-un sfrit. Dei nu au trezit-o doctorii, au adormit-o pentru cteva ore Azi noapte am adormit aici, la voi, nu cumva mi-ai luat buletinul i nu mi l-ai mai napoiat? Priete-na mea, care era mai treaz, m-a asigurat c una dintre asistente m-a cutat prin buzunare Sper c nu, dai-v seama c toi stteam i ne uitam la ea intuii pn n momentul n care a nceput oarecum s-i ngurgiteze ultimele propoziii, s fac stnga mprejur i s dispar din aria noastr vizual. Sigur nu voia vreo injecie sub limb

    Denisa CHEBUIU

    Replici peninsulare la cortul SMURDPe cei mai comunicativi oameni i-am racolat pe la Peninsula. Cei mai zm-brei au patrulat patru zile acelai pmnt peninsular. Fotografiai n mii de ipostaze, fr ca mcar s fie mane-chini, au ieit cel mai bine cei aflai la cel mai mare festival rock al rii. Au fost o grmad care au venit din Ger-mania, Olanda, Japonia, Frana, Italia, ... s se zbenguiasc n voie prim-preju-rul Weekendului i n apele din bazinele complexului, n timp ce urechile lor s-au alintat cu unele dintre cele mai calitati-ve formaii ale lumii.

    Roberta a absentat cu brio de la dezbaterea organizat sp-tmna trecut la Sngeorgiu de Mure pe tema reformei servi-ciilor sociale din Romnia. Comunicatele de pres ale PDL Mure anunau cu surle i trmbie sosirea Anas tasei, programnd chiar i o conferin de pres la sediul partidului, ceea ce n-a vzut judeul de la alegerile locale... Joia trecut, la 9.30 trecute fix, toi fotoreporterii ateptau cu sufletul la gur s imortalizeze formele de relief ale divei de la Parlament... Comunicatul sec al PDL Mure, intrat pe mail la 9.35, le-a tiat ns maioneza: Datorit evenimentelor de actualitate din sfera politic romneasc, Ro-berta Anastase preedinta Camerei Deputatilor a trebuit s-i anu-leze vizita programat pentru astzi la Tg. Mure. Prin urmare pro-gramul anunat pentru ziua de astzi 02.09.2010, nu va mai avea loc. Ne cerem scuze pentru inconvenientul creat i v vom ine la curent, n tinp util, cu eventualele noi amnunte.V mulumim pentru nelegere!. Deci, dato rit, i nu din cau-za, cum am fi crezut noi, evenimentelor de la Bucureti, adic edinele PDL privitoare la remanierea guvernamental, Ro-berta ne-a fentat elegant i a evitat o baie srat de mulime n sala de conferine a Complexului Apollo. Fotoreporterii au rmas ca la... fotograf. La fel jupnul ef al PDL Mure, Dorin

    Florea, care ar fi fost excited s o aib pe Roberta alturi la conferina multianual de pres. Pentru ea ns a fost mult mai important s-i dea cu prerea n cadrul partidului, cine pleac din Guvern, cine rmne, dect s participe la o dezbatere pe teme sociale, aa cum i st bine unei foste pretendente la Miss. Pi acuma nelegem i noi de ce acum 14 ani s-a clasat pe unul dintre ultimele locuri la Las Vegas... Dintotdeauna, preten-dentele la titlul de Miss rspund la ntrebarea Care sunt marile probleme ale Planetei n care s-ar implica dac ar ctiga? cu clasicul: Srcia, diferenele sociale i nclzirea global. Ro-berta nu a tiut acest rspuns, dovad c de cnd a pierdut la Vegas a ajuns politician, cu o avere considerabil i fr dureri de cap referitoare la nclzirea global... Poate la supranclzirea PDL-ului, care e mai s dea n clocot. i prin gestul de a ocoli Mureul, a luat-o pe urmele celeilalte Miss din PDL, Elena Udrea, care pro mite de aproape 2 ani c ajunge pe malul Pocloului, ori mcar la Sighioara i Sovata, dar nu mai gsete vreme... E mult mai important promovarea Sighioarei i Sovatei la Shanghai, Budapesta i Milano, dect s vin s vad dac are mcar ce pro-mova... Mare e, Doamne, Carpathian Garden i multe miss-uri n ea!

    Emil Poc

    De ce a ratat Roberta Anastase titlul de Miss Mure? Bn ziua, my name is Roberta Anastase and Im coming from the country where the Danube makes sea delta... Rooomania! Aceasta e fraza cu care copilia de 20 de ani Roberta Anastase ncerca n 1996, la Las Vegas, s cucereasc Universul. n aste vremuri, la Bucureti, nea Nicu Vcroiu respira greu la Bufetul Guvernului, simind n spate rsuflarea lui Ciorbea, care venea cu tvlugul restructurrilor. Au trecut 14 ani de atunci, Roberta a mbtrnit frumos. Din pcate, nu am reuit s-i admirm nurii de ef ai Camerei Deputailor pentru c vizita programat joia trecut n Mure a fost anulat peste noapte.

    Pe cuvntul meu de miss c eram n avion, gata de plecare

    spre Mure, cnd m-a sunat Bsescu s rmn la sol, c e

    groas la Guvern Ce era s fac?

  • 15Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010Butura dezleag limba

    Odioasele denunuri ale anilor 50 te puteau trimite pentru ani buni n pucrie sau chiar n loc cu verdea. Douzeci de ani mai trziu, pe un fond de relativ destindere a regimului, o asemenea nemernicie nu mai era suficient. Un denun bine ticluit i mai ales dirijat de bieii cu ochi albatri, te fcea ns dalmaian, adic un om cu do-sarul ptat. Suficient ca s-i iei adio de la orice promovare, de la un apartament mai mare, de la o plecare n strintate,...Pentru regim deveneai dubios, nesigur, adic un cetean de mna a doua. Spun aceasta, pentru a m exprima ct mai plastic i su-gestiv, adic n ton cu memorabilele expresii din ilustra i profunda gndire prezidenil ce se poart n aceste zile.

    Numitul tefan Irimie a fost n 1944 un mare nemofil...n primii ani dup rzboi, odat cu instalarea comunismului de sorginte sovietic, un obi-ectiv major al noului regim a fost compro-miterea i distrugerea elitelor interbelice. ntr-o prim faz, aparatul de represiune al fostului regim, a fost puternic penetrat cu oamenii noului regim pe cale de a se instala, chiar dac cei mai muli dintre cei cooptai nu aveau o pregtire profesional corespunztoare i stpneau precar limba romn, fapt evident mai ales din modul cum i redactau notele-sintez bazate pe rapoartele informatorilor. Nu erau ns lipsii de fantezie atunci cnd i botezau informatorii i informatoarele din diversele instituii mureene. n anii 50, una dintre cele mai prolifice surse din Primria Trgu Mure, s-a dovedit a fi Rina Sorela. Potri-vit instructajului fcut anterior i a sarcinilor primite, aceast surs cu un nume de m-prumut att de nevinovat i suav, l semnala securitii mureene pe dr. tefan Irimie, funcionar n aceeai instituie, cunoscut personalitate interbelic, apropiat al fostului primar liberal, Emil Aurel Dandea. Trebuie spus faptul c lui tefan Irimie, i datorm astzi Zilele trgumureene, el fiind cel care a inaugurat aceast tradiie n perioada interbelic, iar n casa sa, George Enescu venea cu mare plcere atunci cnd ne vizita oraul. Nu e lipsit de interes nici faptul c fiul dr. tefan Irimie - pe care am avut plcerea s-l cunosc specialist stomatolog, a fost un nume de referin n implantologia dentar, docent i membru de onoare al mai multor instituii medicale din lume. Domnia sa, care la momentul la care m refer nu mplinise nc 25 de ani, a decedat recent, aici la Trgu Mure, la o venerabil vrst. Reve-nind la informatoarea Rina Sorela, aceasta indica ofierului recrutor faptul c a cules informaiile de la funcionarii Eugen Mera i Silvia Merlescu, angajai ai aceleiai primrii. Ea i scria ofierului de securitate c Numitul (Irimie tefan - n.a.) a fost n 1940 un mare nemofil...a manifestat ataament fa de regimul fascist i cel hortyst. Dar contrar

    celor scrise de informatoare, autoritile hortyste - iar informatoarea nu a explicat acest fapt - l-au expulzat pe tefan Irimie din Trgu Mure. Rina Sorela i continu informarea ctre ofierul de securitate, n aceeai not acuzatoare, spunnd ...A fost expulzat...a primit un post n Constana. Odat cu eliberarea rii noastre, a fugit de la Constana, unde a fcut i gazetrie i a scris articole contra URSS i a revenit la Tr-gu Mure... Pcat capital s scrii mpotriva URSS n acele vremuri. Dr. tefan Irimie va fi ulterior acestei informri, comprimat, termen folosit pentru cei ndeprtai din serviciu, i va avea de suferit i alte rigori ale regimului. Destinul su a fost marcat, n mod evident, i de acest denun ordinar al Rinei Sorela.

    Primarul se cam ntrece cu buturaAceeai Rina Sorela, surs de ndejde n Primria trgu-mureean, dup cum am vzut, fcea o informare cuprinztoare pe data de 5 decembrie 1951, n legtur cu balul organizat pentru ajutorarea poporului coreean. (Coreea de Nord, stat comunist, susinut de China, se afla n acel moment, n rzboi cu Coreea de Sud, stat susinut de SUA - n.a.) Informatoarea arta faptul c Venitul adunat trece de 25.000 de lei, dar mai aduga ea semnnd ndoiala n mintea securistului, Dup cum spune tovara Fu-lop Ibi (efa de cabinet a primarului - n.a.)...s-a vrsat circa 20.000 de lei pentru Coreea, iar restul de circa 10.000 s-au pstrat ntr-un fond. Nu am putut afla ce fond i de cine se pstreaz. Rina Sorela ddea ns detalii ample i despre cine a participat la bal, ce a fcut fiecare, care a fost atmosfera... La bal a participat, relata informatoa rea, i tovarul

    primar Soos Iosif cu soia, cu tovarul Fried-man Bela, cuscrul su i soia acestuia. Tovarul Soos s-a cam ntrecut cu butura, a but i a cntat din toat inima, petrecnd pn trziu cu lutarii la ureche. Interesant este faptul c Friedman, ofier de securitate la Reghin, i care mai trziu va e migra n Is-rael, aprea i el n nota informativ destinat securitii, adic instituiei din care el nsui fcea parte. S nu fi tiut Rina Sorela cine e tovarul Friedman?

    Dup 20 de ani...O alt surs, numit Cita de aceast dat, i care avea drept ofier de legtur pe lt.maj R., cu care se ntlnea n casa conspirativ Tunad din Trgu Mure, avea ca sarcin n anii 70, s-i supravegheze anumii vecini (cu cine se ntlnesc, ce discut, etc.), dar i anumite persoane din anturajul pe care-l frecventa foarte des. La momentul respec-tiv, obiectul interesului securitii mureene l reprezentau rudele din strintate ale familiei Rodiger din Trgu Mure, str. Cuza Vod, nr. 24. Parcurgnd nota-sintez a lt.maj. R., maiorul de securitate M. A. dispu-nea ca Sursa s fie dirijat n continuare pe lng rudele turiti, pentru a stabili poziia att a turistei, ct a stat n ar, ct i a rude-lor ei dup plecarea turistei. Din cercul de interes al securitii fceau parte i foste personaliti maghiare interbelice, suspeci de agitaii cu caracter iredentist, precum grofii Teleki Adam sau Miko Arpad. Pe data de 13 iunie 1966, relata informatoarea Cita, la obinuita partid de bridgge din casa nu-mitei Torma Gabriella, au participat numitul Teleki Adam i Miko Arpad. Acesta din urm a relatat c n sfrit a primit i el paaport pentru R.P.Ungar... n schimb, pe baza mai multor note informative obinute din cadrul fostului Liceu (actual Colegiu Naional) Al.Papiu Ilarian din Trgu Mure, unul din-tre obiectivele de urmrire informativ n 1966, l reprezenta i profesoara Irina-tefania Simovici, care, potrivit securitii mureene ntreine relaii cu reprezentana diplomatic a SUA din Bucureti. Dac n unele cazuri, n mod firesc, obinerea de informaii din diverse medii era justificat atunci ca i acum, de sigurana naional, n cele mai multe cazuri - excepndu-le pe cele care aveau la baz antajul practicat de securitate - ele s-au dovedit a fi doar denunuri avnd la baz ur, interese ma-teriale sau de alt natur Pe baza acestor note informative, multe destine au fost de-turnate de la cursul lor firesc. i poate c e bine s nu uitm acele timpuri, pentru c exist un risc major. Aa cum spunea omul de teatru Dan Puric Omul de azi, pedaleaz zadarnic ntr-un prezent continuu. A locui cu fiina doar ntr-o dimensiune a timpului - i aceea distorsionat - nseamn moartea lent, dar sigur, a identitii.

    Nicolae BALINT

    * Veste bomb luni, venit taman din Asia. Campi-onatul Mondial de ah pentru Pompieri desfurat n Coreea de Sud a fost ctigat de un pompier din Romnia. i nu de oriunde, ci taman din judeul Mure. Sergentul major Csaszar Attila, acest Kasp-arov al Srmaului, i-a fcut ah mat toi adversarii i a fost ncununat campion mondial. Tot luni am af-lat c n doar trei zile de Peninsula, festival susinut de Ministerul Culturii, s-au but 310 hectolitri de bere. Triasc... cultura! De hamei, desigur.* O fi criz, dar la capitolul piipoance stm bine. Mari am citit c o trgumureeanc va reprezenta Romnia la un concurs internaional de frumusee tocmai n China, ar vizitat recent i de Elena Udrea, cu ocazia lansrii brandului de ar la un trg de turism. Apropo de brandul de ar. Ne tot chinuim s atragem turitii cu Dracula cnd - vorba lui Radu Mazre - am putea s i momim cu adevratul brand al rii, fetele frumoase. C avem destule...* Bambilici pe bune la FC Municipal. nvins trei meciuri la rnd, Adrian Falub a fost anunat mari c trebuie s-i fac bagajele i s plece de la echip. Cel puin aa scria presa pentru c teh-nicianul a susinut c a aflat din ziare c e conce-diat. Oficialii clubului au dat-o la ntors miercuri, spunnd n timp ce negociau cu alt antrenor c Falub nu e demis. Pn la urm, joi l-au de-mis... De data asta microbitii i iart pentru c se tie c echipa a rmas i fr purttor de cuvnt i poate de aici belelele legate de comunicare la club. Aceiai microbiti sper ca municipalii s nu ajung lanterna portocalie a campionatului...* n fine, vineri aflm cu stupoare c o trage-die ca cea de la maternitatea Giuleti se poate ntmpla oricnd i n Mure. Vestea a fost dat de reprezentanii Inspectoratului pentru Situaii de Urgen i ai Direciei de Sntate Public, care au omis ns s fac public i lista spitalelor cu prob-leme, vezi Doamne s nu se creeze panic. De parc dac arunci gunoiul sub pre, el nu mai exist...Dar astea-s timpurile n care trim. Dure i ob-scure. Pn sptmna viitoare, s trii mai bine!

    Kronikaru ukaru

    Metrospectiva sptmnii

    O, timpuri! O, moravuri! Marcus Tullius Cicero

    Denun cu parfum de femeie

  • 16 Anul VIII, nr. 420 | 6 - 12 septembrie 2010F ce zice popa

    Cam aa ar putea suna anunul speakerului Runcan de pe aeroportul viitorului, prin 2050... Da, reprezentanii consiliilor judeene Mure i Cluj s-au pus de acord asupra nevoii de coo-perare strns ntre cele dou instituii. Adic, rmne cum am stabilit i nu ne grbim, ca s nu facem erori de pilotaj care ar putea deze-chilibra bugetele celor dou CJ-uri. nti de toate s-a rspuns la ntrebarea dac e nevoie de o asemenea colaborare: Daaa! Apoi, Lokodi i Tie au anunat c vor angaja o companie specializat care s ntocmeasc o strategie de dezvoltare comun a celor dou aeroporturi. Apoi, am aflat c parteneriatul e de pe picior de egalitate, costurile i beneficiile fiind fifty-fifty. Firma respectiv, prin studiul de oportunitate, va stabili care este cea mai bun metod de asociere. Tie vrea ca Vidrasul s fie o prelun-

    gire a Aeroportului din Cluj Napoca, Lokodi ar vrea ca Transilvania s preia rolul principal, iar la Cluj s rmn un fel de city-airport. Runcan nu ar prea vrea nicio asociere i tot crtete la adresa intereselor Clujului i ridic n slvi avantajele legate de relief i poziionare ale Mureului. Avantaje pe care nu le-a tiut, ori nu le-a putut, folosi de ci ani e director.Ce urmeaz? Urmeaz formarea a dou echipe care s analizeze posibilitatea juridic de a semna contractul. Clujenii zic c vor fi echipe de cte patru persoane, mureenii c vor fi de cte trei... Ce mai conteaz ce limb au vorbit ei acolo? Ideea e c se face. Pasagerii cursei n care ai czut pe direcia Vidrasu-Someeni, v rugm s ateptai rbdtori mbarcarea dup punctul de check-in, 2012. V mulumimmmm!

    Fraier Force One

    Parteneriatul fifty-fifty pentru TransilvaniaPasagerii curselor Vidrasu - Chicago i Vidrasu - Kuala Lumpur sunt poftii n vagoane, par-don, avioaneeee! Aeroportul regional Transilvania nu-i asum rspunderea pentru rtcirea bagajelor n terminalele de la etajul 107 al cldiriiiii! Cltorii curselor low-cost spre Huedin i Ludu sunt rugai s atepte cumini pe miniaeroportul din Cluj-Napocaaa!

    Lokodi i Tie, efii consiliilor judeene Mure i Cluj, bat palma pentru aducerea sub o umbrel a Aeroportului Transilvania

    Madame, cooperarea noastr e extrem de important Dac vine un avion de la transatlantic s-i poat ncepe aterizarea la Mure i pn la

    Cluj, maxim Gherla s putem evacua pasagerii nainte s fac baie n Some, m-nelegi?

    Cunoscut de enoriaii din zona oraului Sr mau drept popa video, din cauz c nainte de 1989 organiza la domiciliu seri de cinema contra cost, preotul protopop onorific Cau Ilie Bucur a comis-o din nou, de data aceasta la Zilele Oraului Srmau, eveniment care a avut loc n perioada 27-29 august. Moleit de canicula de afar, proto-popul Bucur i-a fcut apariia la slujba de sfinire a monumentului Femeie martir, n-chinat martirilor din Srmau nclat n lapi chinezeti cumprai probabil cu 3,80 lei de la magazinul universal din centrul localitii. Ba mai mult, n timp ce unul din colegii si citea din Cartea Sfnt, protopopul Bucur a gsit de cuviin s-i revizuiasc insistent podoaba capilar, asemntoare cu cea a actorului Antonio Banderas, de fa cu toi enoriaii, rtcindu-i astfel discursul pe care un enoria ateu ni l-a expediat la redacie n tr-o scrisoare anonim, semnat de un anume Luci-Feri. C textul e adevrat sau la mijloc e o lucrtur de-a necuratului, asta nu tim. Dar s vedem ce conine misiva.Dragi enoriai, eu sunt popa Cau,V doresc bun venit la Srmau!E cald, foarte cald, simii cum ne topim?Tat ceresc iart-ne dac pctuim!