Declaraţie şocantă a preşedintelui României în prag de sărbători. După ce a analizat situaţia sănătăţii româneşti, Traian Băsescu şi-a dat seama că vinovaţii principali a lipsei de reformare a sistemului sunt cei de la UDMR ai medicul Raed Arafat. Cel pe care PDL îl sprijină în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Anul VIII, nr. 48416 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 29 dec. 2011 - 15 ian. 2012FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 5

www.ziaruldem

ures.ro

Arafat o ia la cap

Piaţa lui Filimon e beton Peste 50.000 de vizitatori în 2011 la Muzeul Judeţean MureşLa nici două săptămâni până la Crăciun,

Administraţia Pieţelor Târgu Mureş a decis că a venit vremea reparaţiilor prin pieţele de zi. Nu au avut suficient timp vara, toamna sau primăvara s-au apucat de schimbat acoperişul în piaţă iarna. Şi nu oricând, ci înainte cu câteva zile de Crăciun, când vânzătorii şi-au făcut socotelile că apetitul mare al românilor pentru cumpărăturile de sărbători le va aduce bănuţi frumoşi.

La final de an, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, se declară mulţumit de activităţile organizate în 2011 la nivelul celor patru secţii ale instituţiei: Artă, Ştiinţele Naturii, Etnografie şi Istorie - Arheologie. Acestea au reuşit să atragă peste 50.000 de vizitatori, cifră în creştere comparativ cu anul 2010.pagina 4 pagina 10, 12, 13

ZMS vă urează un An Nou fericit, plin de împliniri şi „succesuri”!

Eroii, popândăii şi criminalii Revoluţiei din 89 s-au strâns cu mic cu mare la ultimul party din an. Să moară duşmanii de ciudă! Care este!

T

După 22 de ani de la Revoluţie, actorii straniului eveniment petrec ca la prima tinereţe

Relicvoluţionarii

Când a început

Revoluţiunea eu tocmai

scriam o poezie romantică.

Am aruncat pana cât colo

şi am pornit să ucid unul

sau doi miliţieni români

care persecutat

la mine!

Dinescule eu oare am fost colaborator al Securităţii...că la anii mei nici asta nu-mi mai pot aduce aminte

Traiane fă-te că conduci.

Că dacă eşti băiat

cuminte primeşti

şi tu un pahar din

şampania asta de Anul Nou

Am avut un pistol în mână şi era

să-mi retez o unghie de la picior. Aşa că

l-am predat imediat organului...sau

posesorului lui...nu mai reţin bine

La anuL şi La muLţi bani !

Al fiecare 4 ani în mintea şi sufletul fiecăruia dintre noi se înfiripă un sâm-bure de speranţă. Ca un fulger, gândul că poate va fi mai bine, ne trece razant prin creierul obosit după un an greu de muncă. În acel moment raţiunea, bat-o vina, apare din umbră şi ne calmează încetişor. Nimic nu se va schimba în bine...poate doar în rău.Anul 2012 va fi unul esenţial pentru ţara noastră. Putem lua o opţiune serioasă în ceea ce priveşte apropierea de zona occidentală, mai ales că există scădere economică acolo. Şi cu siguranţă va mai fi. Spun că este un an important din două puncte de vedere. În primul rând actuala guvernare are şansa de a îndrepta relele făcute în ultimul timp, printr-o politică echilibrată a cheltuirii banului public di-nainte de alegeri. Dacă va opta pentru populism şi risipă bugetară, doar pentru a obţine voturile necesare rămânerii la

ciolan, vom rata şansa unui progres real în rândul ţărilor Uniunii Europene. Dacă nu va oferi pomană electorală, dacă va da drumul economiei greu încercate de criză, dacă va diminua în mod real birocraţia, vom depăşi poate ţări impor-tante până acum ale Uniunii. Un alt aspect esenţial ţării noastre se aplică absorbţiei fondurilor europene. Dacă ţări precum Spania, Italia sau Portugalia au acum o situaţie economică extrem de dificilă deşi au beneficiat din plin de ajutoarele euro-pene, mă întreb ce şanse avem noi să-i ajungem din urmă dacă nu ingurgităm măcar banii pe care-i vărsăm în fiecare an la bugetul UE?Vorbind pe plan local, şi în judeţul nostru anul pare a fi unul interesant. Alegerile locale şi parlamentare, redesenarea regi-unilor şi judeţelor, vor fi principalele teme de dezbatere publică ale mureşenilor. La Consiliul Judeţean şi Primăria Târgu

Mureş bătălia se va da ca deobicei între partea maghiară şi partea română. Cine va câştiga rămâne de văzut, mai ales că în acest moment există mai multe tabere în interiorul fiecărei comunităţi. Pentru un fotoliu de preşedinte românesc se bat de pe acum liberalul Dobre şi „indepen-dentul” susţinut de PDL, Paşcan. Un fost şi actualul Prefect. În opinia mea, cei doi nu au nicio şansă în faţa candidatului UDMR dacă se vor lupta unul cu celălalt. Aşa cum s-a întâmplat în trecut cu Dobre şi Timar. Aşa că, pentru a avea un român la con-ducerea CJ, va trebui ca unul dintre ei să părăsească competiţia. Problema este că niciunul nu o va face de bunăvoie. Aşa că ne aşteptăm la surprize...unele plăcute, altele nu!La primărie situaţia stă cam la fel. Până acum s-au anunţat Florea de la PDL, Brişcaru de la USL şi Vass de la UDMR. Dacă Brişcaru va reuşi o campanie bună şi va lua aproximativ 10 la sută dintre vo-turile târgumureşenilor, Florea are mari şanse să piardă alegerile. Sau mai bine

zis...ungurilor li se ridică mingea la fileu. Oare nu va exista o înţelegere între UDMR şi USL pentru fotoliul de viceprimar? Că aşa am explica un interes şi o investiţie financiară din partea social-liberalilor. Aşa că şi în municipiul reşedinţă de judeţ vom vedea mişcări de trupe, negocieri, atacuri şi câte şi mai câte.

Ionel ALBU

Un an decisiv pentru România

Comisia de Apărare, Ordine Publică şi Siguran-ţă Naţională din Senatul României a dat un vot pozitiv legii propuse de deputatul PDL Cezar Preda. Practic, anumiţi ofiţeri SRI pot să facă pe procurorii şi să instrumenteze dosare penale. Mai trebuie doar un vot în Comisia Juridică şi apoi va ajunge în plen unde Puterea are majori-tate... chiar dacă una fragilă.

Iniţiativa lui Preda vizează modificarea şi completarea unor legi privind securitatea naţională. Unul dintre articolele pro­iectului menţionează că ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului şi cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competente să efectueze urmărirea penală în condiţiile şi pentru infracţiunile date în competenţa acestora potrivit Codului de procedură penală. Acelaşi articol prevede că organele de cercetare penală speciale ale SRI îşi desfăşoară activitatea sub conducerea şi supravegherea procurorului. Hopa...deci angajaţii instituţiei conduse de un tip pus acolo de Traian Băsescu (iar pe viitor de alt preşedinte) vor putea să facă dosărele. Să pedepsească pe oricine doresc ’mnealor. Chiar dacă proiectul prevede că organele SRI nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preven­tive şi nici dispune de spaţii proprii de arest, acest lucru nu este prea relevant în acest context. Dacă legea va trece în

această formă, vom avea cu siguranţă un nou tip de stat, în care arbitrariul, interesul personal, şi puterea neîngrădită a unor oameni vor fi cu adevărat literă de lege.

Albeta Ionescu

SRI-ul creşte şi dospeşte procurori...

Şeful SRI Mureş, Simion Cecan unul dintre „beneficiarii” noii legi

Oare cine va fi primul

pe listă celor anchetaţi...

hmmmm!?

Radu Ungureanu, veterinarul şef peste sindicatul APIA, protestează împotriva politicii anti-agrare a Guvernului Boc

“E clar că agricultura e la pământ… uite ce gust are şi berea asta şi le-am zis la fraţii mora să nu mai

ţină hameiul atâta-n soare că ne strică reţeta şi stomacul, dar ăştia, deşi e liberali, nu pricep!”

Azi am luat un maxi taxi ca să vin la restaurant. Nu am mers decât o staţie, dar nici că aş fi rezistat mai mult! Abia mă abţineam să nu râd, deşi nu e chiar de râs! E chiar periculoasa manevra şoferului! În spatele lui era un nene, după cât am înţeles şofer pensionar, care din când în când pe lângă şofat mai repară una alta la microbuze. Şi omul explica lipit de spătarul scaunului din faţă, ca să fie mai bine auzit, ce şi cum a schimbat el la maşină. Un Volkswagen „bine aşezat”. Interesantă re­latarea. Ce m­a surprins însă, au fost mişcările şoferului. A lăsat volanul pur şi simplu şi gestic­ula de parcă avea şurubelniţa, planetarul, apoi o altă piesă ce trebuia ridicată mai sus, apoi din nou un şurub, iar o ţeavă, iar schimbătorul...Noroc că drumul era drept! Între două piese relua volanul, ca apoi să anticipeze chiar piesa următoare, ajutân­du­l pe interlocutorul său. Era tare comică situaţia, la prima vedere. Că pe urmă am real­izat că se joacă cu noi! Ce s­ar fi întâmplat dacă pensionarul ar fi dezmembrat un tractor? Mai

ajungeam întregi la destinaţie? Studiindu­l mi­am dat seama că şoferul gesticula doar atunci când încerca să­i dea de înţeles pensionarului care se lăuda, că şi el ştie de astea. Că pe urmă a prins volanul şi a relatat cum a schimbat el nu ştiu ce piesă, fără a mai gesticula. Înseamnă că omul imită tot ce aude! Aşa ceva nu am mai văzut de când sunt! Am ajuns la restaurant şi abia acum mi­am tras sufletul un pic, pregătim sala pentru mese festive de Crăciun. Că nu toată lumea petrece în familie! La treabă, deci!

Una mică

Jurnalul barmaniţei

vine o babă comunistăîn piaţa de zi

La nici două săptămâni până la Crăciun, Administraţia Pieţelor Târgu Mureş a decis că a venit vremea reparaţiilor prin pieţele de zi. Nu au avut suficient timp vara, toamna sau primăvara s-au apucat de schimbat acoperişul în piaţă iarna. Şi nu oricând, ci înainte cu câteva zile de Crăciun, când vânzătorii şi-au făcut socotelile că apetitul mare al românilor pentru cumpărăturile de sărbători le va aduce bănuţi frumoşi.Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Le-a încurcat socotelile Vasile Filimon, şeful de la Administraţia Pieţelor, căruia i s-a năzărit în prag de Sărbători ca din fondurile administraţiei să facă noi investiţii.

Tarabe pline...cu zăpadăMuncitorii ce aveau să schimbe look-ul pieţei de zi din cartierul Dâmbu Pietros s-au apucat de treabă acum mai bine de două săptămâni dar au fost nevoiţi, chipurile, să lase aşa lucra-rea după ce au descoperit jumătate din piaţă şi au schimbat câteva table. „Aş fi lucrat şi sub presiune, dar vânzătorii mi-au cerut să opresc pentru că ei nu-şi pot face treaba”, susţine Fili-mon. Nici aşa nu îşi pot face treaba pentru că piaţa este pe jumătate goală şi tarabele pline de zăpadă. O parte din tablele acoperişului au fost luate jos şi neschimbate şi, potrivit unor surse, donate unui cioban din satul Roteni, comuna Acăţari. Pesemne să îşi facă acoperiş la oi. Nu contează condiţiile în care lucrează oamenii. Pe anumite porţiuni vânzătorii şi-au improvizat un acoperiş mai de Doamne ajută din carton. Alţii au lăsat-o baltă cu vânzarea, mai ales că atunci când au încercat să riposteze pentru că nu le convin condiţiile, deşi plătesc o taxă frumoasă pentru a-şi vinde marfa, li s-a

spus că se pot muta în Valea Rece pentru a-şi continua negoţul. Şi nu numai pentru cei ce vând condiţiile nu sunt tocmai prielnice. Cum a nins şi a plouat, pentru că nu este acoperiş, prin piaţă asfaltul s-a transformat într-un adevărat patinoar şi un real pericol pentru gos-podine şi precupeţe. Dar toate acestea vor lua sfârşit în luna ianu-arie, când şeful pieţelor a promis că lucrările vor fi reluate şi, sperăm noi, finalizate.

Nicoleta Mare

Mai ţineţi minte replica lui Adrian Năstase, când în Parlament, după ce i-au fost aduse critici, acesta a sugerat contestatarilor “să-i numere ouăle”. Nu ştim dacă ouăle cu pricina au fost numărate, ştim doar că acestea au revenit pe tapet, tot în legătură cu ceva cifre. Prin noua directivă europeană care prevede că de la 1 ianuarie, 2012, pe teritoriul UE, inclusiv în România, nu mai sunt acceptate la vânzare ouăle marcate cu cifra 3. Motivul invocat este acela că aceste ouă provin de la păsările ţinute in cuşti, fără lumină naturală, hrănite cu furaje şi chiar sedate, condiţii care fac ca ouăle să conţină un nivel ridicat de hormoni ai stresului. Pentru siguranţa cetăţeanului, specialiştii recomandă ouăle marcate cu cifra 0, mai sănătoase pentru că provin de la păsări crescute natural, dar merg şi cele cu cifra 2 de la găini crescute pe sol, şi cifra 1 de la cele crescute în aer liber. Cum în supermarketuri, abundă de produse venite din afară, se vor apuca românii să se uite în

magazine, scuzaţi expresia, în fundul oului să vadă ce număr are! Problema e că cele cu cifra 3 sunt ceva mai ieftine, faţă de cele cu cifre mai mici. Iată, cum o replică a unui fost premier, ajunge să fie pusă în practică de tot românul începând de anul viitor, să ia la numărat ouăle din magazine de frica cifrei 3, nu cumva să-l apuce stresul după o porţie de omletă. Dacă în privinţa laptelui care nu co-respunde normelor europene, mai marii Eu-ropei ne-au prelungit cu încă un an să-l mai vindem pe piaţa internă. Se pare că vacile de la noi nu sunt atât de stresate precum găinile. Ciudat mod de a combate stresul, abia acum descoperindu-se sursa, de la găinile care îşi duc traiul în cuştile necorespunzătoare. Ce ne facem cu nivelul de trai, cu salariile tot mai mici, cu câte şi mai câte aspecte care ne macină gândurile. Le venim de hac cu nişte biete ouă pe care le scoatem de la vânzare şi gata am rezolvat situaţia. Ce simplu ar fi.

Omleta cu stres

Murphy spune în una din legile sale că orice lucru care începe bine se termină prost, iar ce începe prost se termină şi mai prost. Perfect adevărat în multe privinţe, dare mai sunt şi mici excepţii. Ne oprim la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, la perioada lui ceva mai veche în care lucrurile mergeau să zicem bine. Dar a venit şi momentul în care lucrurile au început să meargă prost care s-au tot prelungit, cu tot felul de directori, care mai de care mai apatici şi neputincioşi. A venit în acest an un director nou şi s-a trecut la curăţenie.Proiectul Scenart, „Sprijin pentru competenţe în artele spectacolului din România”, la care Naţionalul a fost ales partener se anunţa unul ambiţios şi benefic. Şi aici lucrurile au început prost pentru teatrul din Târgu Mureş, unde după o analiză a situaţiei existente din punct de vedere profesional în prima etapă a proi-ectului, în perioada 2009-2010, lucrurile nu stăteau prea roz. Legea lui Murphy se pare că nu s-a mai potrivit în cazul de faţă, lucrurile uşor, uşor îndreptându-se spre calea cea bună. Chiar în luna ianuarie, angajaţii din teatru vor primi diplomele de formatori în artele specta-colului, graţie acestui proiect.

Avem diplomă. Ne ajută la ceva ?Cum diplomele nu sunt făcute doar de dragul

diplomelor, ele trebuie să reflecte şi pregătirea celor care le-au obţinut. Un astfel de prilej de a demonstra că diploma reprezintă ceva va fi în ianuarie, anul viitor când va începe munca la un proiect care se anunţă unul ambiţios, şi anume spectacolul „Carmina Burana”, avân-du-l pe coregraful Gigi Căciuleanu în prin plan. Dacă punem la socoteală că de 10 ani conduce Compania Naţională de Balet din Santiago de Chile, plus alte “greutăţi” la CV-ul său impre-sionant, ne putem da seama de ce personali-tate de marcă vine la Târgu Mureş. Vor pune osul la treabă şi talentul pe scenă şi în afara ei ambele secţii ale teatrului, plus studenţii UAT, care vor contribuii şi ei la transpunerea cu suc-ces a operei lui Carl Orff.

Baba comunistă de la combinatNici nu scăpăm bine de un meseriaş în ale dansului că dăm peste alţi doi meseriaşi care vor fi prezenţi la Târgu Mureş, un scriitor şi un regizor, Dan Lungu şi Geanina Cărbunariu, elementul comun fiind romanul “Sunt o babă comunistă”, scris de Dan Lungu şi pus în scenă la Naţional de Geanina Cărbunariu. Montarea se anunţă una interesantă, prin faptul că docu-mentarea pentru realizarea spectacolului îi are în centru pe foşti şi actuali angajaţi ai combi-natului Azomureş.

PS: Deci semne bune anul 2012 are pentru Naţional, şi sperăm să nu se adeverească zicala lui Murphy, şi lucrurile să rămâne doar la sta-

diul de bune intenţii. Vom trăi şi sper că vom şi vedea.

Murphy, cel optimist

Semne bune de belşug artistic pentru Naţional în 2012

Românii stresaţi la ouă Piaţa lui Filimon e beton

Directorul Teatrului Naţional, Attila Gasparik convins precum astrologii Evului Mediu că totuşi se mişcă ceva la Naţional, ieşit cu fruntea sus din proiectul Scenart

Vasile Filimon, şeful pieţelor din Târgu Mureş nu îşi bate capul cu binele „supuşilor”

Conducerea UMF Târgu Mureş la deschiderea festivă a Zilelor Universităţii pusă pe gânduri de ultimul scandal

Liderul pensionarilor mureşeni, Ioan Hasaşiu gelos pe succesul celor de la FACIAS care au câştigat în instanţă unele drepturi băneşti ale pensionarilor

dacă alţii fac tot felul de scenarii pe seama noas-tră , mai cu ştampile sau alte ciudăţenii, noi ne vedem de treabă şi mergem înainte. viitorul la noi sună bine, cel puţin cel programat pe 2012

„măi taică, e o vorbă din bătrâni. iarna

faci car şi vara sanie. să vezi la vară ce frumos vor arăta

pieţele când mai vin şi oltenii cu pepenii”

măi, ionică, vezi cum se face treaba de nişte tineri. pe tine

te caută acasă şi tu stai şi faci conferinţe de presă

când eram tânăr fecior eram spaima instanţelor

oare la ce se gândeşte aşa de concentrat profu ors?

se gândeşte la scindare, îţi spun

eu Klara! ce-ţi mai este colegialitatea în

zilele astea

unu, unu, doi, faceţi toţi la fel ca noi!

Sediul Poliţiei Rutiere Mureş călcat de DNADeja dată ca informaţie sigură în cercurile de specialitate, raidul făcut de procurorii DNA la sediul Poliţiei Rutiere Mureş, pune o serie de semne de întrebare. În primul rând nu se ştie de ce cei de la DNA au co-piat cele câteva mii de procese ver-bale din arhiva rutierilor mureşeni. În acelaşi timp, nu se cunoaşte dacă există vreo legătură între dosarul instrumentat de anticorupţi şefului Archiudean şi această percheziţie fulger. Gura lumii spune vrute şi nevrute. Ba că este vorba de ceva legat cu dosarul Ţerbea, ba o fan-tezie cu un parlamentar mureşean implicat în ceva trafic de influenţă. Noi nu ştim exact de aceea nici nu vă spunem acum. Ce este cert e faptul că ai noştri rutieri stau cu spaima-n sân...dacă nu mai apucă Revelionul în libertate?

Apold...localitatea cu cele mai multe alegeri pe cap de locuitorUna dintre cele mai sărace localităţi din judeţul Mureş, comuna Apold, riscă să intre în bătălia pentru un record naţional. Asta după ce în localitatea mureşeană, actualul primar riscă să fie schimbat din funcţie la numai câteva luni după ce a fost ales. În plus, într-un singur mandat de 4 ani, în comună au fost (sau vor fi) demişi doi primari pentru condamnări în cazuri de corupţie. În acest moment, problema politică a comunei este lipsa de candidaţi viabili în cazul viitoarelor alegeri locale ce se vor desfăşura mai mult ca probabil la începutul anului viitor după soluţionarea contestaţie făcute de liberalul Bizo. Dacă fostul candidat al PDL îşi freacă mâinile şi aşteaptă cu înfrigurare o nouă şansă (chiar dacă este perceput în comună puţin instabil după cele aproximativ 70 de plângeri penale făcute împotriva contracandidaţilor săi), cei de la USL nu prea mai au opţiuni. Ei se gândesc chiar să pună un candidat ţigan, poate-poate o să obţină din nou fotoliul de primar. Curat murdar coane Alecule!

USP, USL ce puii mei mai e!Românii pot răsufla uşuraţi: s-a înfiinţat Uniunea Social Progresistă. Din acest moment viitorul ţării este asigurat iar progresul ei va fi cu siguranţă unul accelerat. Ai noştri usepişti mureşeni, Grosu şi Georges-cu vor şi ei organizarea teritorială necesară unui campanii electorale de succes. Aşa că s-au apucat de racolat primari din cadrul celorlalte partide, lideri politici locali de toate formele şi tipurile, oameni de afa-ceri locali etc etc. În acest amalgam de persoane care nu se cunosc, care nu au nimic în comun decât setea de putere acumulată în lungii ani de opoziţie tronează discursul diplomatului Cristian Diaconescu: „societatea civilă trebuie să iasă din expectativă şi din evaluarea adesea critică asupra a ceea ce se întâmplă în societate şi să se implice în decizia politică. Iar datoria partidelor politice este să se recredibilizeze în faţa societăţii prin dialogul cu socie-tatea civilă şi preluarea iniţiativelor acesteia”. Frumoase cuvinte ca şi formă....totuşi unde-i şi fondul domnule parlamentar?

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Meciul de hochei România-Un-garia a trezit din nou instinctele naţionaliste în rândul comuni-tăţilor etnice din iubita noastră ţară. După ce presa românească s-a mirat de faptul că jucătorii de etnie maghiară din echipa României au cântat cu foc imnul ţării vecine (şi mamă pentru ei), a venit şi declaraţia celui mai bun jucător al ţării noastre. Ni-meni altul decât Tihamer Becze, care a vorbit în presa maghiară de felul în care „Ţinutul Secuiesc a învins Ungaria”.

Dacă la noi în Târgu Mureş avem sediul cen-tral al Consiliul Naţional Secuiesc, cu al său preşedinte Iszak Balazs care mai incită din când în când cu declaraţii belicoase, „echipa de şoc” a comunităţii maghiare se află de fapt la Miercu-rea Ciuc. Jucătorul pomenit mai sus, membru al echipei HSC Miercurea Ciuc, declara după meciul câştigat cu Ungaria că: „românii nu au, practic, nici o legătură cu naţionala de hochei, dar nici cu sportul acesta, în general. În lotul de 26, avem un ucrainean şi un jucător cu nume românesc, portarul, care este născut la Gheor-gheni, şi vorbeşte bine ungureşte, mama lui fiind unguroaică”. Ca să dreagă busuiocul, jucătorul a lăudat faptul spectatorii de la meci au aplaudat „până” şi imnul României. „Spectatorii au ascultat în linişte imnul României, nu au huiduit, nu au scandat trivialităţi, s-au purtat decent şi chiar au

aplaudat. Apoi, s-a intonat imnul Ungariei, pe care l-am cântat şi noi împreună cu spectatorii. Apoi, aşa cum sunt obiceiurile în zona Miercurea Ciuc-Gheor-gheni, la finalul partidei, am cântat Imnul Secuiesc împreună cu spectatorii din sală. Nu ştiu de ce se face atâta caz, s-a întâmplat un lucru firesc, care se întâmplă de ani buni la noi”, spunea Tihamer Becze pentru un cotidian sportiv central.

Şantajul la nivel de artăAflând de posibilitatea existenţei unor posibile sancţiuni la adresa gestului organizatorilor şi a jucătorilor echipei naţionale, eminentul jucător dă iar cu crosa în baltă. „Eu am dublă cetăţenie româno-maghiară. Dacă noi am refuza, în bloc, convocările la echipa naţională, România nu ar fi în stare să alinieze o echipă, care să nu ajungă ciu-ca bătăilor în Europa. Normal că de la Bucureşti,

cazul pare foarte grav, însă nu e vina noastră, noi avem conştiinţa curată”, ameninţa pe faţă Tihamer Becze. Tanczos Barna preşedintele Federaţiei Române de Hochei îşi apără jucătorii. “Nu poţi obliga pe nimeni să se dea cu o etnie anume, sau să se decare român, ungur sau ţigan. Fiecare face ce simte. Că au cântat sau nu imnul Ungariei eu n-am văzut pe nici o înregis-trare. În schimb, imnul Secuiesc se cântă de 21 de ani în Covasna. Dacă în România se vrea, o să-i excludem pe toţi maghiarii din Harghita care joacă în echipa asta. O să plec cu toţi jucătorii din România ca să fie toată lumea mulţumită şi să jucaţi în Liga H! Încet, încet o să plece toţi din ţara asta minunată", a ameninţat şi Barna.

Un românaş-unguraş de-aş avea

Isterie hocheisto-secuiască

Bătălia pentru autonomia Ţinutului Secuiesc se duce acum pe gheaţă

Când vom începe lupta pentru pământul nost, comandourile vor fi făcute din îaintaşii echipei de hochei a României. dau cu crosa la fel de bine ca attila cu barda.

Declaraţie şocantă a preşedintelui Ro-mâniei în prag de sărbători. După ce a analizat situaţia sănătăţii româneşti, Traian Băsescu şi-a dat seama că vino-vaţii principali a lipsei de reformare a sistemului sunt cei de la UDMR şi medi-cul Raed Arafat. Cel pe care PDL îl spri-jină în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Fondatorul SMURD, secretarul de stat Raed Arafat este criticat de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului susţine că în acest moment nu există un "duşman mai mare al apariţiei unui sistem de sănătate" decât Arafat. Băsescu spune că îl nemulţumeşte această atitudine întrucât Arafat însuşi a fost un beneficiar al sistemului privat de

sănătate. „Am avut o discuţie cu Raed Arafat, cel care a creat sistemul SMURD. Dacă este vreun duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat de sănătate el se numeşte Raed Arafat, uitând că el a fost fundaţie la Târgu Mureş. Şi eu am contribuit cu 2% din salariu”, a declarat preşedintele Băsescu la TVR. După ce l-a premiat, l-a pupat undeva, i-a păstrat funcţia dată în gu-vernarea liberală, Băsescu i-a dat cu tifla medicu-lui de origine palestiniană care a înfiinţat practic serviciul public de urgenţă din ţara noastră. „Nu văd nicio nenorocire dacă aşa cum a început Raed Arafat la Târgu Mureş o să apară la Constanţa sau la Suceava un al doilea Raed Arafat. Noul sistem asta va asigura: concurenţa între spitale”, mai afirma Băsescu. Noi îi spunem preşedintelui că în acest moment creatorul SMURD are mai multă popularitate decât orice politician din România. Şi dacă ar candida chiar l-ar învinge pe Băsescu într-o competiţie electorală pentru preşedinţie. Dacă am avut un rege german de ce să nu avem un şef de stat palestinian?

UDMR luat şi ea în colimatorPreşedintele a atacat dur şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România pe care o consideră responsabilă pentru blocarea reformei în sănătate. Drept răspuns, preşedintele Uni-unii, Kelemen Hunor i-a spus şefului statului că nu vrea băieţi deştepţi şi în sănătate aşa cum există în energie sau infrastructură. "În ultima perioadă, când a plecat zvonul că există o ast-fel de intenţie de a reforma sistemul asigurărilor de sănătate, cum au apărut băieţii deştepţi din sănătate, din asigurările de sănătate. Noi vrem să facem această reformă pentru fiecare cetăţean, şi nu pentru băieţii deştepţi din asigurările de sănătate", a declarat preşedintele UDMR.

Albeta Ionescu

Băsescu: „Şi eu am contribuit cu 2% din salariu la înfiinţarea SMURD Târgu Mureş”

Edilul din Sărmaşu, Ioan Mocean nu prea are concurenţă pentru funcţia de primar.

dacă mă gândesc bine şi dacă nu îmi fac campanie tot aş câştiga...la ce adversari politici am.

uite acum am citit presa şi am văzut declaraţiile lui traian. abia aştept să mai aibă o seară de chef că o să-i trimit cel mai prost echipaj la spălături stomacale

Medicul mureşean prin adopţie Raed Arafat a intrat în colimatorul preşedintelui Traian Băsescu

Hora noastră e frumoasă,

cin’ o joacă să trăiască!

Deşi a fost marcat de reduceri de perso­nal, anul 2011 a fost unul cu numeroase manifestări reuşite pentru Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, instituţie aflată sub tutela Consiliului Judeţean Mureş. Detalii despre activitatea din acest an, precum şi despre perspectivele din 2012 ne­au fost oferite de Monica Dohotariu, direc­toarea Centrului pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş.

Reporter: Pentru început ărezentaţi vă rog structura instituţiei pe care o conduceţi.Monica Dohotariu: Instituţia noastră, sub noua ei denumire Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, s­a înfiinţat în august 2010, prin Hotărâre de Con­siliu Judeţean, prin reorganizarea şi respectiv comasarea altor două instituţii, Şcoala Populară de Artă şi Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale. Această reorganizare a fost necesară datorită măsurilor de reducere a personalului de la ambele instituţii, reducere care a însemnat zece posturi, creându­se o economie în acest sens, dar şi o instituţie mai puternică şi mai vizibilă şi mai agresivă ­ dacă îmi permiteţi acest termen ­ pe piaţa culturală. Ne dorim o instituţie mai puternică, în special pe segmentul de accesare de fonduri.

Rep.: În ce măsură aţi reuşit să realizaţi obiectivele propuse în contractul de ma na­gement?M.D.: Cu privire la contractul de manage­ment, aş trece în revistă acţiunile pe care le­am propus a fi realizate. S­a dorit ca instituţia să devină mai puternică şi mai vizibilă în mu­nicipiul Târgu­Mureş, în judeţ şi chiar în ţară şi în străinătate. În acest sens, am încercat să investim în publicitate, adică evenimentele ar­tistice să beneficieze de afişe de calitate şi chi­ar mashuri care se instalează pe clădiri, astfel încât acţiunile noastre să fie cât mai vizibile în comunitate. Precizez sprijinul important avut la realizarea afişelor din partea colegului meu, profesorul de fotografiei Cezar Buliga, care este şi şeful secţiei Şcolii Populare de Arte.

Rep.: Care sunt principalele acţiuni organi­zate în acest an la nivelul instituţiei pe care o conduceţi?M.D.: Pe lângă ceea ce era inclus în progra­mul anilor anteriori am realizat şi acţiuni noi, păstrând evenimentele de tradiţie, unele din ele ajungând la a 20­a sau a 30­a ediţie. Unul din evenimentele de tradiţie este Festivalul „Jocul din bătrâni” care se desfăşoară la Târgu­Mureş, cu participarea celor mai reprezenta­tive formaţii din judeţ şi nu numai, anul acesta fiind prezente şi formaţii din judeţele limitrofe şi chiar Caraş Severin. În acest an am organizat şi Festivalul Şcolilor de Arte, manifestare ajunsă la ediţia a zecea, unde au participat zece Şcoli Populare de Artă din România. Aceste două festivaluri au fost cele mai importante acţiuni organizate în anul 2011. Ţin să mulţumesc pe această cale sponsorilor care ne­au ajutat în realizarea evenimentelor, sponsorizările con­stând în materiale. Am fost ajutaţi de Grafix Art Reghin, restaurantul La Liga Târgu­Mureş şi desigur de Consiliul Judeţean Mureş care a oferit cazare gratuită participanţilor.

Rep.: Aţi organizat şi evenimente în premieră?M.D.: Da, iar dintre acţiunile noi aş menţiona organizarea în premieră a unei tabere naţională de creaţie de arte plastice, aceasta semnificând pictură, grafică şi fotografie, o premieră cred în ţară, cu participarea elevilor Şcolii Populare de Arte şi a profesorilor de la trei şcoli din ţară,

din Târgu­Mureş, Cluj şi Dâmboviţa. Tabăra s­a ţinut la Sighişoara, locaţie aleasă cu scopul de a crea o tradiţie deoarece Sighişoara este o locaţie fermecătoare, cu un mare potenţial turistic, iar participanţii au plecat cu gândul de a reveni în 2012. Având în vedere succesul acestei ediţii, ne dorim ca în anul viitor eveni­mentul să aibă o anvergură internaţională, cu invitaţi din alte ţări, tabăra fiind o oportunitate excelentă de reclamă pozitivă în special pentru judeţul Mureş, finalizându­se cu un calendar care conţine imagini realizate acolo.

Rep.: Câţi cursanţi aţi avut în 2011?

M.D.: Numărul de cursanţi a crescut, deşi numărul posturilor a scăzut, acesta fiind un aspect destul de dureros al reducerilor de personal care s­au realizat şi care ne­a afectat destul de tare. Avem peste 300 de elevi, ceea ce înseamnă o creştere de 10% comparativ cu anul trecut şi solicitări sunt în continuare deşi ­ paradoxal ­ suntem în austeritate şi taxele nu au scăzut ci, dimpotrivă, au crescut cu indicele de inflaţie, rămânând totuşi la un nivel de su­portabilitate. În medie taxa este de 500 de lei per an şi se poate plăti în două rate.

Rep.: Cum aţi colaborat cu Consiliul Jude ţean Mureş?

Şeful Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, Vajda Andras, s­a declarat mulţumit de activităţile bifate în anul 2011, dezvăluind că unul din proiectele de viitor ale secţiei pe care o coordonează este realizarea unui inventar al troiţelor din judeţul Mureş.

Reporter: Care este filozofia după care vă desfăşuraţi activitatea?Vajda Andras: Noi avem un desfăşurător care de ani buni are cam aceeaşi structură, cu o medie de 12 festivaluri într­un an. La prima vedere pare puţin, dar acestea necesită un efort destul de mare pentru a fi realizate. De asemenea, în 2011 am încecrat să deschidem orizonturi către un tip de cercetare a stării actuale a culturii tradiţionale, respectiv spre a conştientiza şi educa populaţia în ideea de a păstra această cultură şi arta tradiţională. Am mers pe ideea că cei care vin şi solicită ajutorul nostru, noi încercăm să îi ajutăm. De fapt noi suntem deschişi la orice proiect care este interesant şi care merită efortul nostru, indiferent din ce parte a judeţului vine.

Rep.: Care au fost principalele acţiuni din 2011?V.A.: Încep cu tabăra de dansuri populare care a mers pe ideea că întâi instructorii trebuie să fie instruiţi şi să aibă un schimb de experienţă, iar ideea este să mergem pe diferite zone fol­

clorice. Anul acesta s­a predat dansul de pe Valea Superioară a Mureşului, iar în 2012 ne dorim ca tema să fie Câmpia Transilvaniei, adică dansuri române şi maghiare de pe câmpie. De asemenea, un alt eveniment im­portant a avut loc la Hodoşa. Am primit de la primăria de acolo o solicitare pentru a­i ajuta în a face un inventar al patrimoniului zidit, al caselor vechi din comuna respectivă, proiect finanţat din fonduri europene, în cadrul căruia am oferit consiliere metodologică, am explicat cum se face o fişă de evaluare a unei case, ce elemente trebuie fotografiate la casele vechi. Proiectul s­a finalizat cu peste o mie de foto­grafii şi cu un album care conţine o selecţie a celor mai frumoase case. În fine, am primit o solicitare de la Universitatea Sapientia pentru a participa în calitate de co­organizator la un seminar – şură, organizat într­o şură veche, tradiţională, cu studenţi din ţară şi străinătate, tematica din 2011 fiind lemnul.

Rep.: Ce alte provocări aveţi pe agenda de lucru?V.A.: Cu paşi mici, dar cu un devotament mare încercăm să facem paşi pentru realiza­rea unui inventar al troiţelor, în prima fază de pe Valea Superioară a Mureşului, iar apoi de pe teritoriul judeţului. Ideea este că oriunde mă deplasez, şi în general mă deplasez des­

tul de des, văd foarte multe troiţe vechi într­o stare destul de precară şi ne dorim ca după ce avem un inventar cât de cât pus la punct, să găsim soluţii de sensibilizare atât a localni­cilor cât şi la nivelul autorităţilor pentru a face demersuri pentru conservarea acestor troiţe.

Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş la momentul bilanţului

Monica Dohotariu vrea colaborări internaţionale

în 2012

Troiţele din Mureş inventariate în vederea conservării

M.D.: Am găsit întotdeauna deschidere din partea lor. Chiar de anul trecut când am primit bugetul s­a ţinut cont de aceste acţiuni în plus, de tabăra de la Sovata şi de o altă tabără de dansuri populare care a fost, de asemenea, o acţiune nouă, reuşită. Anul acesta tabăra a fost una experimentală, organizată mai mult pentru instructori, cum ar veni o formare de formatori. Locaţia a fost comuna Aluniş, o zonă de interferenţă culturală care s­a potrivit bine cu ceea ce ne­am dorit să facem. Revenind însă la întrebarea dumneavoaastră, colaborarea cu Consiliul Judeţean a fost una bună.

Rep.: Ce vă propuneţi să realizaţi în 2012?M.D.: Pentru anul viitor ne propunem şi acţiuni noi, în special pe domeniul literatu­rii, festivaluri ­ concurs de poezie, de cân­tece populare şi eventual de romanţe, atât în limba română cît şi în maghiară. Sunt lucruri care riscă să se piardă, în special la folclo­rul maghiar unde se observă un interes mai scăzut în ceea ce priveşte cursurile şcolii. În acest sens, am dus o campanie în şcoli şi chiar în biserici, cu afişe, pentru a atrage cursanţi pentru păstrarea tradiţiilor maghiare. Tocmai de aceea intenţionăm să organizăm şi concur­suri, pentru a fi o formă de stimulare pentru participanţi. Totodată, îmi doresc să demarăm colaborări internaţionale. Anul acesta a venit o ofertă de la Bruxelles, proiect aflat în fază de evaluare, în care am propus o colaborare cu comunităţi din Valonia. Colaborările ar în­semna participarea partenerilor din străinătate la evenimentele organizate de noi, astfel încât taberele de creaţie şi pictură, precum şi festi­valurile ar căpăta o anvergură internaţională şi desigur şi participarea noastră la manifestări din străinătate. Dorim cât mai multe colaborări internaţionale, să intrăm în parteneriate şi să accesăm fonduri nerambursabile.

A consemnat Alex TOTHalextoth@zi­de­zi.ro

Monica Dohotariu, directoarea Centrului pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş

Zeul de la MuZeul Judeţean

La final de an, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, se declară mulţumit de activităţile organizate în 2011 la nivelul celor patru secţii ale instituţiei: Artă, Ştiinţele Naturii, Etnografie şi Istorie - Arheologie. Acestea au reuşit să atragă peste 50.000 de vizitatori, cifră în creştere comparativ cu anul 2010.

Reporter: Să începem interviul cu Muzeul de Artă. Sub ce auspicii s-au desfăşurat activităţile din 2011?Soos Zoltan: În principiu, ideea de bază a Muzeului Judeţean Mureş şi a secţiilor este să îmbunătăţim în continuare serviciile oferite şi să atragem publicul. Este şi o încercare din partea noastră de a schimba în mod pozitiv aspectul Muzeului, un loc unde se întâmplă evenimente culturale de seamă şi care oferă experienţe unice. Nu trebuie mers neaparat la Sibiu, la Bucureşti sau la Berlin, pentru că şi la Târgu-Mureş avem colecţii foarte valoroase care merită să fie văzute.

Rep.: Aceasta a fost ideea organizării galeriei de artă românească modernă?S.Z.: Da. Mai demult, în anii ‘80, o parte din aceste opere erau expuse. Desigur, pinacoteca iniţială era într-un spaţiu mult mai limitat şi la sfârşitul anilor ‘90 era o cerinţă de a prezenta colecţia Bernady care n-a fost expusă timp de decenii şi atunci s-a făcut prima expoziţie organizată de domnul Ioan Şulea, care este colecţia Bernady, colecţia de artă maghiară clasică. În 2005 am preluat conducerea Muzeului şi m-am gândit cum să valorificăm arta românească, care este o colecţie la fel de valoroasă şi pentru a nu fi nici în detrimentul celeilalte colecţii. Noi ne-am gândit doar în termeni culturali, nu politici, şi n-am vrut să lăsăm ca o influenţă politică să schimbe aceste expoziţii superbe. Astfel, în 2006 administraţia Muzeului s-a mutat efectiv pe strada Mărăşti şi am reuşit să golim depoz-itele din Palatul Culturii, de la etajul trei. Atunci am luat decizia de a face acolo o nouă galerie de artă care să arate în paralel atât operele artiştilor maghiari şi cele ale românilor. După trei ani am reuşit să ajungem în faza finală, au avut loc renovări la etajul trei şi anul acesta am reuşit în sfârşit să organizăm vernisajul. Desigur, am fost ţinuţi puţin în impas şi de finanţări, pentru că nu am vrut să facem ceva mediocru şi tehnica de securitate a costat destul de mult, cheltuieli pe care am reuşit să le finanţăm din bugetul judeţean. De asemenea, a durat şi crearea catalogului. Se ştie, fără un catalog bine gândit nu prea merită să faci o expoziţie bună pentru că aceasta rămâne fără ecou. Martorul care rămâne după expoziţie este catalogul şi foarte mulţi iubitori de artă care n-au putut ajunge la Târgu-Mureş pot vedea catalogul şi vor putea desigur să vadă ce să facă mai departe.

Rep.: Ce ecouri a avut expoziţia?S.Z.: În primul rând, vernisajul a fost combinat cu o conferinţă – sesiune naţională la care au venit 20 de participanţi de la toate muzeele de seamă din România care au avut şansa de a vedea, de a critica. Evident, au dus ştirea cu ei, în primul rând în mediul de specialitate, dar am ţinut ca informaţia să ajungă şi la publicul local.

Rep.: Cum veţi promova expoziţia în 2012?S.Z.: De anul viitor vom începe un marketing mai amplu, care va fi un concept de promovare nu doar a Mureşului, ci a re-giunii şi a judeţelor limitrofe pentru că suntem convinşi că vor fi persoane interesate să viziteze cele două galerii foarte bine puse la punct, cu opere rare şi foarte importante, de la artişti ca Grigorescu sau Luchian. Acum trebuie să vindem ce am făcut, până acum am lucrat, de acum trebuie să învăţăm să atragem publicul în muzee şi să convingem iubitorii de cultură că merită să vină la Târgu-Mureş, la Palatul Culturii, unde avem o ofertă bogată de care ar fi păcat să nu se profite. Desigur, pe lângă Palatul Culturii, vom avea din 2012 abona-mente pentru toate secţiile muzeului, deci cu un abonament oamenii vor putea vizita toate muzeele. Majoritatea turiştilor care ajung la Târgu-Mureş vin direct cu ţinta Palatul Culturii, iar restul oraşului nu îl prea cunosc, au prea puţine informaţii şi din acest punct de vedere este foarte dezavantajos pentru Târgu-Mureş. Intenţia noastră este să oferim aceste informaţii şi birourilor de turism şi vrem să avem abonamente comune cu celelalte instituţii culturale, ceea ce în prezent nu există la Palatul Culturii.

Rep.: Ce alte evenimente de prim rang aţi mai organizat în 2011?S.Z.: Ceea ce mai este de menţionat, în Palatul Culturii au fost expoziţii mai mici, organizate de colegii de la secţia de Artă, cum ar fi expoziţia care reprezenta donaţia soţilor Gheorghe şi Elisabeta David. Spaţiul este în prezent în renovare, dar la anul se va redeschide. În prezent se lucrează la elaborarea şi la pregătirea unor spaţii noi expoziţionale, prin care dorim să punem în valoare colecţia Ion Vlasiu, Nagy Imre şi desigur dorim să avem spaţiu pentru expoziţii temporare. Etajul trei a fost finalizat din acest punct de vedere al spaţiilor de expoziţii, iar acum coborâm la nivelul doi pentru a pregăti şi renova spaţiile de acolo.

Rep.: Apropo de lucrările de la Palatul Culturii. Explicaţi vă rog care sunt motivele pentru care acestea nu au fost finisate 100%.S.Z.: Trebuie ştiut că Palatul Culturii a intrat în reparaţii generale. Începând din 2008 se lucrează la renovarea Palatu-lui, clădire care are 5.000 de metri pătraţi suprafaţă utilă, ceea ce ridică ştafeta la un nivel ridicat în operaţiunea de renovare. Având în vedere cantitatea de lucrări, singura soluţie era să le împărţim în etape. S-a început cu sala mare, s-a continuat cu sala mică, au fost restaurate vitraliile de pe holuri care erau într-o stare foarte degradată şi era riscul să cadă. În 2011 s-a realizat sistemul de încălzire care era foarte deteriorat, efectiv centralele care erau modernizate nu aveau nicio eficienţă din cauza deteriorării infrastructurii. Caloriferele nu mai permite-au circulaţia apei şi capacitatea de încălzire era foarte redusă. Datorită acestor lucrări, avem căldură în Palat.

Rep.: Ce urmează în 2012?S.Z.: În prezent se află în licitaţie restaurarea interioarelor. Având în vedere că sute de calorifere şi foarte multe ţevi au fost schimbate în Palat, desigur că multe locuri vor trebui res-taurate. O parte era prevăzută în licitaţie, o altă parte nu era prevăzută, acestea urmând să le realizăm separat în 2012. Va începe şi restaurarea holului mare şi a scărilor, ceea ce e posibil să incomodeze foarte mult vizitatorii. Totuşi, noi vom încerca să menţinem deschis Palatul pentru că foarte mulţi turişti vin în oraş pentru a vizita Palatul Culturii, iar dacă îl vom închide acest lucru va avea un ecou negativ. Încercăm să găsim soluţii pentru a avea o fluiditate din punct de vedere al vizitatorilor. Totodată, vom începe şi repararea acoperişului, care va fi o lucrare foarte mare.

Rep.: Când a fost realizată ultima renovare a Palatului Culturii?S.Z.: În anii 60. Ritmicitatea acestui tip de lucrări este 40-50 de ani. Este o datorie să găsim soluţii pentru protejarea mai eficientă a Palatului Culturii pentru că şi la palatele similare din Europa există anumite restricţii referitor la vizitarea lor.

Rep.: Să trecem la Muzeul de Etnografie. Ce expoziţii au fost organizate acolo?S.Z.: Am avut mai multe expoziţii, atât temporare cât şi una pe perioadă mai lungă, este vorba despre „Ceramica transilvană în secolele XVII – XIX”. De asemenea, clădirea este în renovare, mai mult de o treime din sălile palatului fiind renovate. Exte-riorul păstrează în continuare eleganţa barocă, iar interiorul a suferit mai multe modificări, clădirea fiind folosită pe tim-puri ca sediu de bancă. În anul 1968 a fost predată Muzeului şi reparaţiile generale într-un fel au omis să facă o cercetare detaliată asupra elementelor de arhitectură, a frescelor. Tre-buie să menţionez că şi la celelalte secţii, Noaptea Muzeelor a fost foarte intensă şi am avut circa 7.000 de vizitatori, iar co-legii de la Etnografie au adus chiar un meşter olar din Corund care a iniţiat copii în tehnica olăritului, iar copii au experimen-tat cum se produc vasele din lut, au vopsit şi au pictat pe ele şi le-au dus acasă. Totodată, am avut expoziţii temporare mai scurte care efectiv au atras fiecare un alt tip de public, datorită tematicii variate. Am început anul cu „Fumatul, un viciu istoric” care se leagă de tradiţia fumatului. A urmat expoziţia „Un secol de istorie în imagini” care era concepută de colegii de la secţia de Istorie, dar ideea de bază era turismul. Pe baza vederilor, în colecţia muzeului s-a făcut un fel de hartă-traseu a omu-lui din secolul XIX, începutul secolului XX, care indica locurile vizitate de aceştia. Am organizat apoi o expoziţie temporară care prezintă ţesături tradiţionale secuieşti şi este un fel de „reînviere” a acestei tradiţii care din păcate zonele etnogra-fice pierd foarte repede tehnicile vechi din cauza depopulării şi industrializării. Efectele industrializării forţate din anii ‘70 se simt mai ales acum, aceasta absorbind forţa de muncă şi tine-retul din zonele rurale, foarte multe dintre acestea ajungând la capătul puterilor din punct de vedere economic.

continuare în paginile 12, 13

Peste 50.000 de vizitatori în 2011 la Muzeul Judeţean Mureş

„Majoritatea turiştilor care ajung la

Târgu-Mureş vin direct cu ţinta Palatul Culturii, iar restul oraşului nu îl

prea cunosc, au prea puţine informaţii şi din acest punct de vedere este foarte dezavantajos pentru Târgu-Mureş. Intenţia noastră este să oferim aceste informaţii şi birourilor de turism

şi vrem să avem abonamente comune cu celelalte instituţii culturale,

ceea ce în prezent nu există la Palatul Culturii”

„Avem un program nou

intitulat “Fotoetnografica”, în urma căruia va fi realizat în curând un album. Proiectul se focusează pe câteva sate din judeţul Mureş din zone diverse. Ideea de

bază este că elevii din şcoli să aducă pozele vechi, de acasă, de la

bunici”

Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş

Lucrările semnate Nicolae Tonitza, una din atracţiile galeriei de artă românească

Participanţii la deschiderea programului „Un secol de istorie locală în imagini” (15 septembrie 2011)

Cafeaua de dimineaţă

Rep.: Ce ne puteţi spune la capitolul programe noi?S.Z.: Avem un program nou intitulat “Fotoetnografica”, în urma căruia va fi realizat în curând un album. Proiectul se focusează pe câteva sate din judeţul Mureş din zone diverse. Ideea de bază este că elevii din şcoli să aducă pozele vechi, de acasă, de la bunici. Am fost surprinşi să vedem câte valori zac încă în dulapurile vechi de bucătărie: poze din cele două războaie mondiale, vestimentaţie populară din perioada interbelică, care încă se folosea pe vremuri. Proiectul se află în stadiu de finalizare, se lucrează la catalog, urmând să se organizeze o expoziţie în 2012, după expoziţia de ţesături secuieşti.

Rep.: Se vor face reparaţii şi la Muzeul de Etnografie?S.Z.: Da. Avem finalizat proiectul tehnic al clădirii, avem toate avizele de la Ministerul Culturii şi obţinerea autorizaţiei de construcţie este în stadiu de finalizare. Desigur, între timp reparaţiile sunt în curs, mă refer aici la reparaţii de bază, conservare primară. În prezent este dat în licitare sistemul de încălzire pe care trebuie să îl schimbăm. Vom continua cu infrastructura instalaţiei electrice şi între timp vom renova tot palatul, sală cu sală. Sperăm ca în toamna viitoare totul să fie gata şi să deschidem o cafenea pentru a atrage mai mulţi vizitatori.

Rep.: De ce o cafenea?S.Z.: Într-un fel, instituţiile culturale trebuie să înveţe sistemul occidental şi anume că şi noi trebuie să oferim servicii. Nu ne putem permite luxul de a sta în birou şi de a spune ce muncă valoroasă facem. Dacă noi nu oferim servicii, atunci şi posibili-tatea de a atrage publicul este mai mică.

Rep.: Anul 2011 a fost unul foarte bogat pentru Muzeul de Ştiinţele Naturii...S.Z.: Aşa e, Ştiinţele Naturii este o secţie care are probabil cele mai multe activităţi cu copii şi pedagogie muzeală, mai ales că profilul instituţiei permite mult mai mult acest lucru. Ma-terialele din colecţii se aseamănă cu materialul pedagogic din şcoli şi de aceea foarte multe şcoli preferă să vină acolo cu clase, pentru a ţine prezentări elevilor. Este o secţie aparte care are o relaţie foarte bună cu învăţământul.

Rep.: Care este situaţia în ceea ce priveşte spaţiile?S.Z.: Am iniţiat reconstrucţia depozitelor şi a birourilor deo-arece condiţiile de lucru din clădirea veche-monument sunt neperformante şi nu oferă spaţiu suficient activităţii de cer-cetare. Am făcut o extindere şi o reabilitare a garajelor din curtea muzeului care a fost realizată de un arhitect experi-mentat, care a integrat clădirea în ambianţa existentă. Efectiv clădirea este finalizată, urmând ca în primăvară să fie instalată încălzirea şi corpurile de iluminat, iar clădirea să fie pusă în funcţiune. În prezent, clădirea este finalizată în proporţie de 85%, iar colegii de la Ştiinţele Naturii vor avea alte condiţii de lucru şi desigur, în sfârşit, colecţiile vor ajunge în depozite performante pentru că depozitele existente se află în podul clădirii, în condiţii nu foarte favorabile, ceea ce le-ar putea pune în pericol.

Rep.: Ce urmează în 2012?S.Z.: Subliniez colaborarea foarte bună existentă cu peda-gogii din exterior, care organizează diferite ateliere pentru copii, acţiuni care au avut cel mai mare impact. Expoziţia de bază urmează să fie refăcută, dar prima dată ne-am propus să finalizăm depozitele şi birourile. Clădirea-monument a fost propusă pentru a obţine finanţare europeană, este pe lista de aşteptare şi după ce putem porni linia de finanţare, imo-bilul şi expoziţia va căpăta alt aspect. Expoziţia de bază va fi făcută cu folosirea tehnicilor moderne de muzeu, mă refer la diverse exponate interactive cu care copii se vor putea juca. Vor fi touchscreen-uri, LCD-uri cu filme documentare, astfel încât oferta muzeului să fie mult mai bogată şi să se ridice la valoarea colectivului pe care îl avem. În concluzie, Muzeul de Ştiinţele Naturii este într-o etapă de tranziţie. Prima dată tre-buie asigurăm depozite moderne şi birouri şi apoi să trecem

la refacerea muzeului şi a expoziţiei de bază, iar acest lucru va dura circa doi ani de la pornirea finanţării.

Rep.: Şi Muzeul de Istorie şi Arheologie va beneficia de un spaţiu modern... S.Z.: Aşa e. Muzeul de Istorie şi Arheologie este în reconstrucţie, încadrându-se astfel în ceea ce se întâmplă per ansamblu la Muzeul Judeţean Mureş. Am primit o clădire nouă în Cetatea medievală, fostul imobil în care se realizau recrutări militare. Imobilul era într-o stare avansată de degradare, de patru ani lucrăm la renovarea lui, iar în 2012 este preconizat a se finaliza lucrările. Acum suntem la ultima etapă de restaurare, va urma etajul şi exteriorul clădirii, restul fiin pivniţele, parterul. În ceea ce priveşte infrastructura, aceasta este finalizată.

Rep.: Ce surprize pregătiţi la acest muzeu pentru anul care vine?S.Z.: Treptat, cu această investiţie, în 2012 vom organiza şi expoziţia de bază, pe care o vom muta din sediul actual în Ce-tate. Deocamdată avem o expoziţie în Palatul Culturii, la etajul doi, dar acel spaţiu va fi destinat expoziţiilor temporare şi unor colecţii mai mici de artă. Avem expoziţii temporare şi în Cetate, prin intermediul cărora testăm piaţa.

Rep.: Sunteţi mulţumit de expoziţiile vernisate în 2011?S.Z.: Da. În primăvară am avut o expoziţie de succes intitulată „Calea vieţii, cărările morţii”, care era despre rituri şi ritualuri de înmormântare în Imperiul Roman, dar explicit în oraşul Po-rolissum. Am organizat apoi expoziţia „Istoria cafelei”, care a avut foarte mulţi vizitatori şi a atras un public vast şi mă bucur că am reuşit astfel să ajungem la un public care până acum nu era prezent în muzeu. De asemenea, am deschis şi cafeneaua muzeului, loc care a început să funcţioneze ca o minigalerie de artă contemporană, ceea ce era şi scopul nostru iniţial, ca pe lângă ceaiul sau cafeaua oferită vizitatorilor, aceştia să be-neficieze şi de altceva. Muzeul trebuie să fie cât se poate de deschis la idei noi, astfel încât numărul de vizitatori să crească, iar cultura promovată să fie una de calitate.

Rep.: Proiecte pentru 2012?S.Z.: În 2012 cafeneaua se va muta în pivniţă, iar sălile de expoziţii vor găzdui colecţia de tezaur a Muzeului Judeţean, care va fi o expoziţie de impact. Oamenilor întotdeauna le-au plăcut obiectele valoroase, preţioase, care au mişcat şi mişcă în continuarea fantezia. În paralel cu această expoziţie vom deschide o expoziţie despre oraşul din secolul XVII, de-spre cetatea Târgu-Mureş şi spre surpriza noastră, fosta clădire de recrutare a găzduit pe timpuri şi primăria oraşului din secolul al XVII-lea. Vom amenaja o încăpere astfel încât să arate ca o sală de şedinţe unde funcţiona o primărie din secolul al XVII-lea. Vom încerca să reconstituim cu fidelitate, începând de la mobilă şi până la alte obiecte de interior şi îmbrăcăminte. Vă mărturisesc în premieră că am găsit şi o temniţă, temniţa oraşului din secolul al XVII-lea care de fapt ne-a oferit răspunsul final la întrebarea despre destinaţia aces-

„Muzeul de Ştiinţele Naturii este într-o etapă de

tranziţie. Prima dată trebuie asigurăm depozite moderne şi birouri şi apoi să trecem la refacerea muzeului şi a expoziţiei de bază,

iar acest lucru va dura circa doi ani de la pornirea finanţării”

„În 2012 cafeneaua se va muta în pivniţă, iar sălile de

expoziţii vor găzdui colecţia de tezaur a Muzeului Judeţean, care va fi o expoziţie de impact. Oamenilor întotdeauna le-au plăcut

obiectele valoroase, preţioase, care au mişcat şi mişcă în continuarea

fantezia”

Expoziţia „Mineralia” a fost un succes şi în 2011 Seară muzeală la secţia de Ştiinţele Naturii (3 noiembrie 2011)

Cafeneaua din Cetatea medievală, o oază de relaxare pentru iubitorii de artă

continuare din pagina 10

Vrajitoarele se ard pe rug

tei clădiri. Şi temniţa va fi valorificată în sala de tezaure, sub podeaua existentă şi vom lega puţin comoara de temniţă. Pe vremea aceea lucrurile erau cu totul altele, un om închis pen-tru un lucru banal în temniţă putea foarte uşor să îşi piardă viaţa acolo şi vom încerca să reconstituim atmosfera acelor timpuri. De asemenea, pe vremurile acelea aveau loc execuţii publice împotriva vrăjitoriei, inclusiv la Târgu-Mureş. Ultima asemenea execuţie a avut loc la sfârşitul secolului al VII-lea, iar vizitatorii vor putea vizualiza, grafic pentru început, cum arăta o asemenea execuţie, prin ardere pe rug.

Rep.: Cum colaboraţi cu alte instituţii similare?S.Z.: Colaborările cele mai strânse le avem cu muzeele din ţară. Este logic să fie aşa pentru că avem aceleaşi interese şi prob-leme, lucrăm pe proiecte comune şi încercăm să ne ajutăm şi să ne sprijinim reciproc. La capitolul colaborări amintesc Insti-tutul Academiei Române din Cluj Napoca, Muzeul Orăşenesc din Reghin, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Judeţean Bistriţa Năsăud şi toate muzeele din jurul judeţului Mureş, cu care avem proiecte comune. De asemenea, colaborăm cu Muzeul Judeţean din Satu Mare şi cu muzeele din secuime. Nu în ultimul rând, relaţiile cu Ministerul Culturii sunt bune, be-neficiem de consultanţă şi de sprijin financiar pentru acţiunile noastre, mă refer atât la săpături cât şi la expoziţii.

Rep.: Aveţi şi colabărări internaţionale?S.Z.: Pe plan exterior, relaţiile sunt pe termen mai scurt, mai ales că noi avem protocoale de parteneriat pe perioadă determinată, atunci când avem un proiect comun. Colaborăm de mai mult timp cu muzeul din Zalaegerszeg şi Kecskemet, ambele oraşe fiind înfrăţite cu oraşul Târgu-Mureş. De aseme-nea, avem relaţii bune cu muzeul din Debrecen, cu mai multe muzee din Budapesta, cu Muzeul Naţional de Istorie a Repub-licii Moldova din Chişinău, iar din 2012 sperăm să avem o co-laborare cu un muzeu din Slovacia şi cu Institutul Academic din Bratislava şi am stabilit un contact cu Muzeul Naţional de

Arheologie din Zagreb, Croaţia.

Rep.: Cum aţi colaborat cu Consiliul Judeţean Mureş având în vedere că sunteţi instituţie subordonată?S.Z.: În ultimii cinci ani am avut un sprijin moral şi financiar foarte puternic, ceea ce este vizibil şi la rezultatele obţinute. Desigur, am putea beneficia şi de bugete mai mari, dar acest lucru depinde nu numai de noi ci şi de bugetul naţional. Din acest punct de vedere ne dorim să ne creştem veniturile pentru că dacă avem venituri mai consistente şi bugetele ar putea să

crească. Desigur, deciziile de finanţare nu sunt legate neaparat de acest aspect, ci şi de priorităţi şi de importanţa investiţiilor. În concluzie, relaţia cu consilierii şi cu conducerea Consiliului Judeţean Mureş este una pozitivă. Primim sprijin de la fiecare formaţiune politică, colaborăm bine cu consilierii, precum şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, doamna Lokodi Edita Emoke şi cu vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Mureş, domnii Szabo Arpad şi Cristian Chirteş.

Rep.: Să nu uităm să amintim şi colectivul alături de care vă desfăşuraţi activitatea...S.Z.: Fiecare secţie are un şef şi personal, cărora le mulţumesc pentru activitatea intensă depusă în acest an: domnul Ioan Şulea este şeful secţiei de Artă, doamna Angela Pop este şefa secţiei de Etnografie şi Artă Populară, doamna Daniela Botoş este şefa secţiei de Ştiinţele Naturii, domnişoara Raluca Dumi-trescu este şefa secţiei de Restaurare, doamna Nicoleta Man este şefa secţiei de Arheologie, domnul Panczel Szilamer este şef birou la castelul Gurghiu. În 2010 am preluat administraţia Palatului Culturii, iar acesta este administrat de domnul Vasile Naste. De asemenea, domnul Virgil Pană este directorul ad-junct al Muzeului şi şeful secţiei de Istorie.

Rep.: Sunteţi mulţumit de fluxul de vizitatori din 2011?S.Z.: Cifra finală nu o avem deocamdată, dar estimăm că în 2011 am avut peste 50.000 de vizitatori la toate secţiile muzeului. Comparativ cu anul trecut este vorba despre o creştere, numărul de vizitatori din 2010 cifrându-se la 47.000.

Rep.: La final de interviu transmiteţi vă rog câteva gân-duri colegilor, colaboratorilor şi amatorilor de cultură din Mureş.S.Z.: În primul rând doresc un an nou fericit tuturor colegilor, colaboratorilor şi vizitatorilor noştri şi chiar şi viitorilor vizitato-ri, cărora sperăm să le oferim evenimente culturale atractive. Le dorim să aibă parte de o şedere plăcută în muzee şi să vină permanent cu observaţii despre ce idei au pentru că fiecare muzeu are un caiet de oaspeţi de care ţinem cont. La mulţi ani şi să ne reîntâlnim cu bine în 2012!

A consemnat Alex TOTH

„Relaţia cu consilierii şi cu

conducerea Consiliului Judeţean Mureş este una pozitivă. Primim sprijin

de la fiecare formaţiune politică, colaborăm bine cu consilierii, precum şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, doamna Lokodi Edita Emoke şi cu vicepreşedinţii Consiliului

Judeţean Mureş, domnii Szabo Arpad şi Cristian Chirteş”

„Estimăm că în 2011 am avut peste

50.000 de vizitatori la toate secţiile muzeului. Comparativ cu anul trecut este vorba despre o creştere, numărul de vizitatori

din 2010 cifrându-se la 47.000”

Vasile Mureşan, alături de una din lucrările expoziţiei „Crucea din fereastră” (14 aprilie 2011)

Muzeul de Ştiinţele Naturii Mineralele transformate în bijuterii atracţia expoziţiei Mineralia Târgu Mureş

Muzica înainte de toate!

Anul 2011 a fost unul bun pentru Filarmonica de Stat din Târgu-Mureş, ale căror spectacole au fost urmărite de un număr din ce în ce mai mare de melomani. Mai multe detalii privind activi-tatea instituţiei din acest an ne-au fost oferite de dirijorul Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Târgu-Mureş.

Reporter: Cum a fost anul 2011 pentru instituţia pe care o conduceţi?Vasile Cazan: Am marea bucurie să vorbesc despre Filarmonica de Stat din Târgu-Mureş, o instituţie a artei interpretative de la noi, în spaţiul cultural mureşean, unde locul instituţiei noastre este foarte bine definit fiindcă noi pe orice cale suntem cei care promovăm genul muzicii clasice, simfonice, vocal - simfonice, corale. Dacă ar fi să fac o retrospectivă a acestui an, o să constat cu bucurie că din punct de vedere artistic toate ideile pe care le-am propus în stagiuni au putut fi respectate. Cu bucurie constat că din punct de vedere al publicului - care este cel mai impor-tant lucru pentru noi - suntem pe un trend ascendent. Lumea vine la concerte şi în fiecare joi sala Palatului Culturii este plină, publicul este numeros, ceea ce înseamnă că există interes pen-tru ceea ce se întâmplă la Filarmonică şi interes pentru genul muzicii clasice.

Rep.: Care au fost principalele reuşite ale Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureş?V.C.: Au fost lucruri câteva interesante care s-au putut realiza. În primul rând, dacă mă gândesc la faptul că am fost „prinşi” şi noi în ediţia din acest an a Festivalului Internaţional Muzical „George Enescu”, lucru care este unul extrem de pozitiv pentru că asta demonstrează forţa profesionalismului şi a seriozităţii cu care se lucrează la Filarmonica târgumureşeană şi pe de altă parte este rezultat al unor zbateri pe care le-am avut în ultimii ani, acelea de a „prinde” cadrul unei manifestări atât de renumite cum e Festivalul Internaţional „George Enescu”. De obicei, lucrul acesta se consumă în capitală, acolo de unde se dă ora exactă, de aceea este o satisfacţie enormă faptul că am reuşit să fim şi noi incluşi în programul festivalului. Enescu a fost un compozi-tor naţional şi el aparţine tuturor romînilor, deci întregii ţări. El a concertat de mai multe ori la Târgu-Mureş, pe scena noastră de concerte, şi se simţea aici ca la casă, aprecia nivelul muzicienilor de la vremea respectivă, cu care a colaborat excepţional.

Rep.: Ce alte manifestări aţi mai organizat în 2011?V.C.: Aceste demersuri au găsit ecouri pozitiv la organizatorii din Bucureşti şi pe conceptul de deschidere a stagiunii 2011-2012, în luna septembrie, a fost un concert în cadrul acestui festival renu-mit. Apoi, în săptămâna următoare, a cântat la noi, tot în cadrul fes-tivaluuli, un ansamblu de renume, şi anume Filarmonica Naţională din Budapesta cu renumitul muzician Kocsis Zoltan la pupitru şi cu unul dintre cei mai mari pianişti ruşi contemporani, Boris Be-rezovski. Este o împlinire şi o mândrie în acelaşi timp pentru noi pentru că alături de celelalte evenimente de excepţie pe care le realizăm în mod tradiţional, cum ar fi Festivalul „Zilele Muzicale Târgumureşene” sau Festivalul Internaţional „Constantin Silvestri”, Festivalul Muzicii de Cameră „Săptămâna Tiberius”, cât şi Festivalul „Musica Sacra”. Sunt lucruri frumoase care se întâmplă şi care au fost nişte piloni pentru fiecare stagiune a noastră pentru că de fapt

activitatea noastră de bază este aceea de a prezenta publicului concerte în fiecare joi.

Rep.: Cum v-a susţinut Consiliul Judeţean Mureş în anul care se încheie?V.C.: La nivel european şi mondial traversăm o perioadă de criză care se resimte peste tot. Am avut ocazia, în 2011 şi în anii trecuţi, să călătoresc şi să am turnee în ţări europene şi din păcate am remarcat faptul că trecem printr-o criză. Şi spun din păcate pentru că întotdeauna când este vorba despre o criză, cei mai afectaţi sunt de regulă artiştii pentru că mulţi consideră că se poate şi fără artă, fără muzică, ceea ce nu e de-loc adevărat pentru că artiştii, muzicienii, noi cei care profesăm şi care ne-am pregătit pentru această meserie, avem o vocaţie, o chemare de a face mai frumoasă viaţa semenilor noştri. Cum ar fi viaţa noastră fără muzică, fără teatru, fără artele vizuale, fără literatură, fără carte? Ce viaţă ar fi asta?

Rep.: Nu ştiu... Răspundeţi dumneavoastră...V.C.: Ar fi o viaţă la nivelul vieţuitoarelor inferioare. Omul, prin structura lui, are suflet şi sufletul acesta, exact ca şi trupul, are nevoie de hrană. Or, această hrană nu este altceva decât arta şi cultura. Aşadar, noi cei care am fost înzestraţi de la Dumnezeu cu acest har al muzicii trebuie să profesăm pentru că de fapt suntem în slujba semenilor noştri. Şi unde se înţelege menirea artiştilor e foarte bine. Suntem o ţară civilizată, care aparţine marii familiei europene, ne mândrim cu acest aspect că într-adevăr suntem parte integrată în acest concept al naţiunilor în

domeniul cultural şi avem o reţea culturală foarte bine pusă la punct, care funcţionează şi sunt convins că va funcţiona şi în continuare, cu o condiţie: să fie susţinută de forurile tutelare cărora se subordonează. În cazul nostru, acest for este Consiliul Judeţean Mureş. Cu bucurie pot spune că pentru noi, Filarmo-nica de Stat din Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş este o entitate care ne susţine şi în toţi aceşti ani a fost alături de noi.

Rep.: Cum aţi fost susţinuţi?V.C.: S-au făcut nişte investiţii serioase la Palatul Culturii. Vor-besc despre restaurarea din sala mare din 2007 sau cea din sala mică din 2009. De asemenea, toate spaţiile Filarmoni-cii sunt funcţionale. Cabinele din spatele scenei unde se desfăşoară repetiţii pe compartimente sau studiu individual al artiştilor noştri. Toate au fost refăcute în ultimii ani şi sunt absolut funcţionale şi dotate chiar cum trebuie să fie, la nivel european. Totodată, este îmbucurător faptul că salariile au fost asigurate şi anul acesta, s-au putut face şi alte cheltuieli care ţin de natura muncii noastre, mă refer la repararea instrumentelor sau achiziţionare după caz pentru că multe din instrumentele noastre din dotare sunt deja învechite şi dacă sunt folosite în fiecare zi, după un timp e nevoie de reparaţii sau schimbări pen-tru că suntem responsabili de calitatea concertului, iar aceasta derivă şi din calitatea instrumentului la momentul respectiv. Dacă instrumentul este uzat, de fapt atunci cu siguranţă că şi interpretarea noastră va fi foarte dificilă sau chiar imposibilă. În concluzie, sunt recunoscător Consiliului Judeţean Mureş, do-amnei preşedinte Lokodi Edita Emoke în special, pentru că au deschidere faţă de nevoile noastre deoarece noi, cei de aici, ne ducem existenţa din această activitate, iar colectivele artistice sunt foarte serioase. Ne străduim să facem viaţa spirituală a mureşenilor cât mai bogată şi mai consistentă.

Rep.: La final, transmiteţi vă rog câteva gânduri mureşenilor în general şi melomanilor în special.V.C.: Este o bucurie să avem un public atât de minunat alături de noi. Am subliniat şi îmi afce plăcere să repet de fiecare dată, publicul meloman târgumureşean este unul special, foarte cald, foarte exigent şi care are aşteptări legate de concertele la care participă. Sunt oameni care vin la concerte de pe vremea în care eram copil. Sunt oameni care au abonamente pe care şi le reîn-noiesc în fiecare an, oameni faţă de care am o deosebită stimă. Mai este şi un public ocazional care vine la anumite concerte şi mai este un public al generaţiei tinere, respectiv elevii dinTârgu-Mureş şi din alte localităţi care vin la concerte cu scop educativ şi sutn foarte convins că mulţi dintre elevi sunt melomanii şi poate muzicienii de mâine. Tuturor le mulţumesc pentru faptul că vin la concertele Filarmonicii. Le doresc melomanilor şi tu-turor târgumureşenilor Sărbători fericite, cu bucurie în familie şi speranţe de un an mai bun, cu sănătate, cu noi împliniri şi cu belşug.

A consemnat Alex TOTH

Concertele Filarmonicii urmărite de tot mai mulţi melomani

„Cu bucurie constat că din punct de vedere al publicului - care

este cel mai important lucru pentru noi - suntem pe un trend ascendent. Lumea vine

la concerte şi în fiecare joi sala Palatului Culturii este plină”

„Publicul meloman târgumureşean este unul special,

foarte cald, foarte exigent şi care are aşteptări legate de concertele la care

participă. Sunt oameni care vin la concerte de pe vremea în care eram copil. Sunt oameni care au abonamente pe care şi le reînnoiesc

în fiecare an, oameni faţă de care am o deosebită stimă”

Dirijorul Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Târgu-Mureş

Concertele Filarmonicii au fost urmărite cu interes de iubitorii muzicii de calitate