of 16/16
Mare bătălie mare pe unul dintre fondurile de vânătoare mureşene. Două asociaţii de proprietari de terenuri se luptă să obţină 51 la sută din suprafaţă pentru a obţine dreptul asupra sportului regilor din re- spectiva zonă. Anul VIII, nr. 447 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 4 - 10 aprilie 2011 FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 3 www.ziaruldemures.ro Vânătoarea de Cocoş pagina 6 În Mureş, revoluţia comunistă îşi devorează fiii (II) Sănătatea politică şi banii fără culoare Silviu Bot şi Romeo Dăscălescu...Doi mureşeni ale căror destine au interferat în Târgu-Mureşul primilor ani, de după eliberarea zonei. Amân- doi, membrii al elitei intelectuale mureşene, angajaţi total, şi având un rol major - aşa cum am văzut în numărul trecut al Ziarului de Mureş - în instalarea comunismului în acest spaţiu. Aşa cum sunt alocaţii banii primăriilor pentru cheltuieli administrative, mai nou, pe bază de condică în carnetul verde al Ministerului Sănătăţii sunt alocaţi şi banii pentru spitale. Şi pentru ca oranjul de la putere să nu facă gură a alocat bani frumoşi şi pentru spitalele din localităţile unde portocalii sunt la putere. Doar în unele judeţe. pagina 13 pagina 12 Cei trei muşchetari fără partid din Consiliul Local, angrenaţi într-o aprigă bătălie pentru a păstra intactă majoritatea pedelistă din forul local După ce s-au duelat în săbii şi s-au tăiat în pumnale cu oamenii cardinalilor Dobre şi Frătean, războinicii din Consiliul Local au dat un ultim flit: Toţi pentru unul şi una funcţie pentru toţi! Cornele mamă, îţi place ultima fandare cu Precup? M-ai tot săpat tu, da’ tot bătrânul are ultimul cuvânt. Uite aşa are hotelierul Vlas doi consilieri locali, iar PSD-ul vostru doar buza umflată! Coincidenţa de nume cu Florea nu e deloc întâmplătoare! Semn divin, ca să rămânem împreună şi la bine şi la rău. Cum să strice unul ca Dobre voia cerească?! După ce am stat sub Paşcan, oare nu pot să stau şi sub Florea? Credeţi că fac bătături pe partea dorsală? Touché! Băieţi, voi atacaţi frontal că eu, ca urmaş al lui Ştefan cel Mare, le servesc perversa de la Apdo Lider! DNA Mureş şi păcăleala de dosar a avocatului Huza

Ziarul de Mures nr 447

  • View
    232

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

zgomotos dar haios

Text of Ziarul de Mures nr 447

  • Mare btlie mare pe unul dintre fondurile de vntoare mureene. Dou asociaii de proprietari de terenuri se lupt s obin 51 la sut din suprafa pentru a obine dreptul asupra sportului regilor din re-spectiva zon.

    Anul VIII, nr. 44716 pagini, PRE: 2,99 leiApare sptmnal, 4 - 10 aprilie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

    pagina 3

    www.ziaru

    ldem

    ures.ro

    Vntoarea de Coco

    pagina 6

    n Mure, revoluia comunist i devoreaz fiii (II)

    Sntatea politic i banii fr culoare

    Silviu Bot i Romeo Dsclescu...Doi mureeni ale cror destine au interferat n Trgu-Mureul primilor ani, de dup eliberarea zonei. Amn-doi, membrii al elitei intelectuale mureene, angajai total, i avnd un rol major - aa cum am vzut n numrul trecut al Ziarului de Mure - n instalarea comunismului n acest spaiu.

    Aa cum sunt alocaii banii primriilor pentru cheltuieli administrative, mai nou, pe baz de condic n carnetul verde al Ministerului Sntii sunt alocai i banii pentru spitale. i pentru ca oranjul de la putere s nu fac gur a alocat bani frumoi i pentru spitalele din localitile unde portocalii sunt la putere. Doar n unele judee.pagina 13 pagina 12

    Cei trei muchetari fr partid din Consiliul Local, angrenai ntr-o aprig btlie pentru a pstra intact majoritatea pedelist din forul local

    Dup ce s-au duelat n sbii i s-au tiat n pumnale cu oamenii cardinalilor Dobre i Frtean, rzboinicii din Consiliul Local au dat un ultim flit:

    Toi pentru unul i una funcie pentru toi!

    Cornele mam, i place ultima fandare cu Precup? M-ai tot spat tu, da tot

    btrnul are ultimul cuvnt. Uite aa are hotelierul Vlas

    doi consilieri locali, iar PSD-ul vostru doar buza umflat!

    Coincidena de nume cu Florea nu e deloc ntmpltoare!

    Semn divin, ca s rmnem mpreun i la bine i la ru. Cum s strice unul ca Dobre

    voia cereasc?!

    Dup ce am stat sub Pacan, oare nu pot s stau i sub Florea? Credei c fac btturi pe partea dorsal?

    Touch!

    Biei, voi atacai frontal c eu, ca urma al lui tefan

    cel Mare, le servesc perversa de la Apdo Lider!

    DNA Mure i pcleala de dosar a avocatului Huza

  • 2 Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011rozariu de pocin

    Ct mai rezist UDMR la guvernare?Am nfiinat USL doar pentru a-i atrage pe cei din UDMR afar de la guvernare. Vedem dup aia ce va fi! ne-a dezvluit recent un liberal, nu dau nume, persoan destul de important, adevratul scop al nfiinrii alianei dintre PSD, PNL i PC. Aceeai persoan mi-a confirmat c negocierile cu formaiunea maghiarilor se poart la tot pa-sul, n toate colurile de umbr posibile. Ct va mai rezista UDMR la guvernare?Nu foarte mult, o spun indirect chiar casele de sondare a opiniei publice, care i-au intrat serios n pine i arunc pe pia cu cifre. Potrivit acestora, UDMR este pe punctul de a iei n decor n privina susinerii din partea electoratului. Un sondaj realizat de IRES a relevat sptmna trecut c 19,7% dintre etnicii maghiari cred c Uniunea joac un rol negativ n politica romneasc. Mai mult de 10% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR, unde Marko Bela i-a pre-dat tafeta lui Kelemen Hunor i un procent consistent nu cunoate numele preedintelui actual al UDMR. Un alt sondaj, dat publicitii

    tot sptmna trecut i realizat de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde, ne spune c UDMR se nvrte n jurul pragu-lui de existen n Parlament, adic 5%, dar Kelemen Hunor ar primi 2% din voturi n ca-zul unei candidaturi la Preedinia Romniei. De unde concluzia c nici jumtate, dintre cei care ar vota cu UDMR la parlamentare nu i-ar acorda ncredere lui Hunor pentru prezideniale.Lipsa de ncredere a alegtorilor ma-ghiari este cauzat n special de lipsa de performan a formaiunii lor, asociat cu politica dezastruoas a PDL. Etnicii maghiari realizeaz pentru prima oar foarte clar c nevoile lor imediate sunt practic aceleai cu ale romnilor i c prezena UDMR la guver-nare n attea mandate nu le-a adus vreun beneficiu concret. A aprut i la ei, de obicei foarte disciplinai i organizai cnd venea vorba despre vot, lehamitea. ndoiala lor este accentuat i de aciunile anumitor ta-bere din Uniune, cum ar fi cea a lui Peter Eck-stein Kovacs, care, susinut fi de FIDESZ, a

    smuls peste 21% din voturile celor prezeni la Congresul de la Oradea, cea a lui Frunda, care ar fi ieit de mult de la guvernare, ori de decizia europarlamentarului Laszlo Tokes de a nfiina un nou partid al maghiarilor, care va muca, evident, o felie din electoratul tradiional. Plus existena deja a PCM, care va ncurca i el nite socoteli, aparent mrunte.Deci, ct mai rmne UDMR la guvernare? Rspunsul meu e: nu mult! Atta doar ct s mai apuce s mpart din bugetul gras al ministrului Laszlo Borbely. Asta poate dura cteva luni. i pn nu va fi prea trziu, Uniunea va face din nou jocul de glezne al melcului, va spune Pa! coaliiei actuale i va ngroa rndurile USL. Mai bine renuni acum la nite fonduri, oricte constrngeri financiare i datorii politice ai avea, dect s dispari n cimitirul politic de dincolo de Par-lament, nu-i aa? Paradoxal, dar nu pentru ntia dat, pentru UDMR nu exist acum o alt ans dect trecerea n opoziie, ca s se poat menine la putere! Alturi de cine? Asta n-are importan, i cunoate pe toi.

    i mi aduc aminte de un interviu pe care l-a acordat Laszlo Borbely publicaiilor noastre n urm cu un an i ceva. n acel moment, dei i-a venit greu s recunoasc, i era lim-pede c UDMR va ajunge la un moment dat s se dezintegreze! Iar n privina viitorului su politic Borbely a optat nc de atunci pentru PNL: M simt liberal n gndire!S mai avem, deci, rbdare cu ei, cteva luni. Se hotrsc greu ungurii, dar cnd spun una, aia e! Poate unica lor calitate politic e c sunt paroliti.

    Alin BOLBOS

    Din nou edin de Colegiu Prefectural al Judeului Mure, din nou rapoarte citite de pe foaie, ca la cursurile de la gimnaziu, de ctre directori de decon-centrate, din nou fee plictisite sau dis-perate de-a binelea s lupte mpotriva necrutorului Mo Ene. Toate acestea

    s-au ntmplat miercuri, 30 martie, n sala mare de edine a Palatului Administrativ din Trgu-Mure, cnd mai muli efi de instituii au luat loc la prezidiu pentru a da raportul. Cui, nu se tie prea exact, pentru c n sal se aflau doar omologii lor de la alte instituii i civa reporteri

    aflai acolo probabil pentru c-au fost trimii de redactorul ef.Recunoscut a fi un veritabil maestru al deghizrilor, colaboratorul nostru Hom-er omer s-a mbrcat n oale de directora, s-a ferchezuit i s-a nfiltrat cu abilitate printre ceilali efulei din plen. Ba mai mult, la finalul edinei, diabolicul nostru core-spondent a pus mna, nici noi nu tim cum, de ciorna aflat n faa lui Marius Pacan. N-am reuit s aflm dac la mijloc e vorba de vreo fctur pus la cale de adversarii politici ai prefectului sau de un text pe bune. Tot ce tim e c anumite coincidene i rimele ghidue ne-au convins s publicm coninutul fiuicii. Bucurai-v aadar de arta poetic!

    Homer omer

    Homer omer incognito la edina Colegiului Prefectural

    Cina de a fi... martor la o nou lecie de citire

    Ce plictiseal... Doamne...Jumate din plen doarme,Niciun discurs filozofic...Sau mcar vreun text poetic!

    Directorii citesc... i-att...Matematica-mi st n gt,Statisticile-s seci... v spun...De versuri am un chef nebun!

    S jonglez abil, cu rime...Puini prefeci sunt ca mine,Mi-e dor de Hume, Platon, Kant...Hei, n-adormii c-ar fi jenant!

    Am dou cri, dar vreau mai mult...De Andreicu tre s ascult,mi face reclam mereu...n numele lui Dumnezeu!

    Recunosc, am adversari tari...Lokodi cu-armata-i de husari,Dobre-i cunoscut la sate...Alii nu prea m pot bate!

    Cina de a fi i-un brand...Doar locuim n No Mans Land,M cheam Marius, inei minte...Visez la CJ... preedinte!

    doamne, mi amintesc de vremurile n care eram nvtor la deda i fceam ore de citire cu copilaii de

    acolo. directoraii tia mi-ar putea fi iar elevi...

    uite nici nu am parcat bine c mi-au i blocat roata. Vai de

    btrneile mele...acum cum merg acas la nepoi. Mama lor de traci i salubriservi care i-a fcut. mi

    sun imediat avocatul .....

    Mi biei! Hai s mai gsim ceva subiect naionalist de aruncat pe pia c nu ne mai

    bag n seam nici curcile...dapi partidele sau romnaii notri.

    Florine eu zic s tragem obloanele i s ne plimbam mai mult nepoii c nimeni nu mai ascult de Vatra. neamul sta s-a dus pe apa smbetei

    O victim a noului sistem de penalizare a parcrilor fr plat rmas perplex n faa sistemului de blocat roi

    Conducerea de la Vatra Romneasc vrea cu tot dinadinsul s reajung pe firmamentul vieii politice trgumureene i de ce nu romneti. A vrea nu nseamn ns a putea

  • Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011 3a Fost o rat ca niciodat

    Cultele unse din bani localiMajoritatea cultelor din Trgu Mure i-au ngroat conturile n urma unor alocri venite din partea Consiliului Local. Nu mai puin de 4,66 milioane de lei (aproximativ un milion de euro) vor fi date bisericilor pentru sprijinirea activitilor curente. Aa cum era de ateptat, cea mai mare sum a primit-o Protopopiatul Ortodox, care a nghiit frumoasa sum de 1,15 milioane de lei. Acesta a fost urmat din scurt de cele dou protopopiate reformate care s-au ales cu 1,1 milioane de lei. Pe locul trei, la o distan nu prea mare se afl Protopopiatul Romano Catolic cu 900 mii lei urmat de Pro-topopiatul Romn Unit cu Roma Greco Catolic cu 885 mii lei. Mai puin, dar de loc insignifiant avnd n vedere numrul mai mic de enoriai i locae de cult, se afl i cultele unitariene, evanghelice luterane, baptiste i penticostale care mpreun au primit 715 mii de lei. Acum cu toii nelegem nevoile socialo-cultu ralo-religioase ale respectivelor culte religioase. Dar nu putem s ne abinem de a observa i consistena ajutorului oferit de administraia local, n acest an preelectoral, bisericilor. Care au un rol deosebit de important n ceea ce privete convingerea alegtorilor n spre modul n care ar trebui s voteze peste imediat un an. Cine va beneficia de sprijinul cultelor va rmne de vzut. Mai ales c fondurile s-au mprit echitabil ntre cele dou etnii princi-pale ale oraului.

    Noi ceteni de onoare n plin scandal cu stenograme publicate de organizaia american WikiLeaks, autoritile locale din Trgu Mure l premiaz pe amba-sadorul SUA n Romnia Mark H. Gittenstein cu titlul de cetean Pro Urbe. Distincia a fost acordat n urma sprijinului acordat de amba-sada american pentru susinerea i promo-varea strategiei Digital Mure la nivel naional i internaional. mpreun cu ambasadorul, a mai fost rspltit i ministrul Valerian Vreme, de la Ministerului Comunicaiilor i Societii Informaionale. Vorba ctecului: vremea trece, vremea vine...dar digitalul rmne cu mine.

    Generalul n rzboi cu desenatorii de graffitiAl nostru inspector general al Inspectoratului colaj Judeean Mure vrea s declare rzboi autorilor de graffiti. Cum ocup i funcia de consilier local n Trgu Mure, Dumitru Matei a luat cuvntul n plen i a avertizat asupra pericolului existent datorat acestor aa-zii artiti. Generalul, aa cum l alint subordonaii din IJ, vrea amenzi drastice pentru cei care mzglesc pereii oraului. n plus a so-licitat fonduri din partea executivului pentru amenajarea unui fel de ghetou n care dorito-rii de picturi rupestre-moderne s se poat exprima n linite. Ca i concluzie a solicitat cu trie ndeprtarea tuturor desenelor de acest fel din ora. Noi i amintim domnului Matei c n toate trile occidentale practica a cptat o amploare de foarte muli ani, autoritile de acolo nereuind s o stopeze. Mai ales c cei care o practic o fac tocmai ntr-un spirit rebel, nonconformist, ieit din standardele uzuale de comportament. Nu credem c vor accepta varianta alesului i vor risca n continuare s primeasc amenzile i s picteze pereii aa cum le dicteaz a lor imaginaie. PS: Domnule Matei...moda ghetourilor a apus prin 45.

    Mare btlie mare pe unul dintre fondurile de vntoare muree-ne. Dou asociaii de proprietari de terenuri se lupt s obin 51 la sut din suprafa pentru a obine dreptul asupra sportului regilor din respectiva zon. Este vorba de Va-lea Nirajului i Alsonyaradmente Egyesulet, care solicit o asociere cu municipiul Trgu Mure, pe ace-leai terenuri. Cum nu se poate aa, fiecare a primit o bucat bun din punile i pdurile aparinnd ora-ului. Ca s nu le fie cu suprare.

    n edina din februarie, aleii locali aprobau o hotrre prin care municipiul Trgu Mure se asocia cu Asociaia proprietarilor de terenuri Valea Nirajului, cu o suprafa de 248 de ha pdure n vederea obinerii a 50 la sut din suprafaa fondului de vntoare 17 Coco. Respectiva asociaie a fost nfiinat de mai muli politicieni cunoscui ai judeului, n frunte cu primarul comunei Corunca, Nagy Martin, cu scopul de a ctiga gestionarea acestui fond de vntoare. Numai c, aa cum suntem obinuii n Romnica post-revoluionar, iniiatorii asociaiei au apelat la diferite tertipuri mai puin ortodoxe pentru a-i netezi calea. Aa c i-au pclit pe mai muli locuitori din localitile Corunca, Acari, Livezeni, Gheorghe Doja, Ungheni i Cristeti s semneze aderarea la respectiva Asociaie. Chiar i fr voia lor. Cum au reuit? Le-au explicat c semntura se d pentru protecia

    mpotriva pagubelor provocate terenurilor agricole de animalele slbatice. Iar oame-nii s-au lsat prostii ca nite copii. n ceea ce privete terenurile aparinnd domeni-ului public al comunei Corunca, s-a adoptat imediat o hotrre asemntoare cu cea din adoptat de CL Trgu Mure, prin care locali-tatea adera la Asociaia Valea Nirajului.

    Benedek Imre intr pe firCum este cunoscut drept mare iubitor de vntoare, fostul udemerist Benedek Imre i-a fcut i el o Asociaie de proprietari. Also-nyaradmente Egyesulet, cci despre ea este vorba, s-a nfiinat n februarie 2011 cu scopul declarat de a obine gestionarea aceluiai fond de vntoare 17 Coco. Cum obinerea a 51 la sut din terenuri nu se poate face fr participarea administraiei locale din Trgu Mure, n edina de la sfritul lunii trecute a i aprut un proiect de hotrre ce viza aso-cierea municipiului Trgu Mure cu respectiva organizaie. Benedek a cerut ca participarea trgumureean s se fac cu 248 ha pdure (aceeai din cazul asocierii cu Valea Nirajului) plus nc vreo 166 ha de pune oreneasc. Dac cei de la Sere i Spaii Verzi nu obser-vau suprapunerea, mai mult ca probabil c respectiva solicitare ar fi fost aprobat n CL. Aa cum insista fostul consilier judeean n mai multe adrese remise primriei, respec-tiv n atenia vicelui Claudiu Maior. Totui n edin s-a votat doar asocierea cu punea n cauz, pdurea fiind scoas din proiectul de hotrre n timp util.

    n loc de concluziin acest moment nu cunoatem cine a reuit

    s obin mult doritele 51 la sut din terenuri, dar credem c va fi o lupt extrem de strns. Partea frumoas e c btlia se d ntre mai muli frai maghiari care au uitat de snge i partid i vor s ctige fiecare pentru el drep-tul asupra domeniului. Instinctul vechilor grofi proprietari de terenuri pare c nu s-a dizolvat n timp.

    Albeta Ionescu

    Vntoarea de Coco

    Jur c nu tiam nimic....claudel m-a inut n

    umbr cu subiectul sta. s vezi ce i-l

    urechiesc

    Mi, dorine, dup

    ce te-am ajutat

    s ajungi din nou

    primar, dai tu

    pdurea secuilor

    lora de pe Valea

    nirajului. asta

    a mai rmas din

    pretenia noastr?!

    n plin var, cnd v plimbai pe lng frumoasele bazine din Week-end nu v-ai ntrebat niciodat cine sunt proprietarii teraselor la cere v cheltuii avutul? Cei care n cele 3 luni de sezon fac mai muli bani de-ct alii ntr-un an. Noi ne-am ntre-bat i n unele cazuri am aflat.

    Totul a pornit de la o list pus de executi-vul Primriei ntr-un proiect de hotrre ce vizeaz nchirierea terenurilor pentru terase de alimentaie public n Complexul de Agre-ment i Sport Mureul. Prima firm care deine o astfel de teras n Weekend este SC Roger Impex SRL care a venit tocmai din Bistria Nsud ca s fac afaceri pe la noi. Patronul este extrem de cunoscut n al su ora de origine. i nu neaprat pentru lucruri frumoase. Valeriu Predescu, fiul interpretei de muzica popular Valeria Peter Predescu, a fost acuzat n urm cu civa ani c a comis mai multe furturi in Germania. Politia german a emis pe numele lui Valeriu Predescu un man-dat european de arestare pentru furt prin efracie. El este acuzat c ar fi svrit 31 de furturi n perioada iulie 2001 - noiembrie 2002. Acest domn extrem de controversat n oraul su de origine i-a gsit gazd bun n complexul de agrement trgumureena. i aa se ludau autoritile locale c muli bistrieni vin la plaj i baie pe la noi.Firm acuzat de munc la negru

    Urmtoarea firm care a primit concesiu-nea n Weekend este SC Raul&Sanda SRL. n urm cu civa ani patronul acestei firme

    a fost implicat ntr-un scandal cu proporii, tot n Week-end, legat de munc la negru. n urma unei explozii de la o teras din complex, trei persoane au fost rnite (inclusiv patronul respectivului local), dou dintre ele necesitnd internri n spital. Petru Chirilescu, cci despre el este vorba a angajat a recunoscut atunci c a angajat oameni la negru dar spunea el doar n spiritul ajutorului reciproc. Angajatul i era prieten de familie. Luxemburghezi acionari la Weekend

    O alt firm care a primit autorizaie i spaiu n Week-end este SC Emmedi SRL. Societatea are ca asociai pe Laureniu Dochia care are chiar o pagin web prin care direcioneaz investitori italieni n Trgu Mure, spre dome-niul imobiliar i o firma din Luxembrug. Att de celebri s fi ajuns oare nct s atragem in-teresul investitorior din respectivul principat?Acionari la BT cu terasAcionari ai Bncii Transilvania sunt parte-neri n firma SC Brain Plus SRL care deine i o teras n Complexul Mureul. Este vorba de Valentin Nica i de Iulian Badiu doi Clujeni implicai n trecut i n afaceri imobiliare cu iz de eap n Bucureti. Poveste este din 2007 cnd Giulesti Real Estate SRL - Lacul Morii Re-zidential a scos la vnzare la sfritul anului

    2007 un nreg complex rezidenial. Din cauza faptului c afacerea prea a fi un fiasco - doar 20% din locuine au reuit a fi vndute -, pro-prietarii, printre care Valentin Nica, Nicolae Iulian Badiu - oameni de casa ai liberalilor, asociai i cu Marius Nicoar, actual preedinte PNL Cluj, au aranjat cu Primria sectorului 1 s ncheie un contract de vnzare-cumprare prin care Consiliul Local s achiziioneze 80% din apartamente i s transforme complexul rezidenial n locuine sociale. Seamn povestea destul de mult cu cea a Turnurilor Bena nu-i aa? Un alt acionar este omul de afaceri Doru Drbu.

    Acvamarin...terasa-i un chinO alt societate care a beneficiat de un teren n Complex este i SC Acvamarin SRL, o soci-etate care are drept obiect de activitate: Fab-ricarea de constructii metalice si parti compo-nente ale structurilor metalice. Ce legture au structurile metalice cu butura i mncare servit trgumureenilor pe timp de var noi nu prea tim. Ce conteaz este c acionarii societii Sandor Dan, Roman Adina Sorina i Muresan Adrian sunt bgai n mai multe firme importante de pe plaiuri mureene, i nu numai.

    Albeta Ionescu

    Beneficiarii teraselor din Weekend

    Au mai nchiriat terenuri pentru terase i urmtoarele firme sau persoane fizice: SC Alex Com Impex SRL, Avram Matei Mon-alisa, Cozo Ioan Andrei, SC Harex SRL, Sarchiz (Oltean) Carmen, Molnos Akos (cumprat de la Oltean Ana), SC Siletina Impex SRL, Universitatea de Medicin i Farmacie.

  • 4 Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011sindi copy-paste

    Oraul (Trgu-Mure n.r.) a fcut multe proiecte pentru ei (pentru rromi n.r.) i atept ca i ei s rspund cu aceeai moned. Dup ce facem curenie putem s bem un pahar de vin mpreun.Dorin Florea, primarul municipi-ului Trgu-Mure

    A trebuit s comunicm i numrul de telefon al participantului i, prin sondaj, sunt sunai s se vad dac tiu c trebuie s participe (la Conferina Naional a Partidului Conservator).Dinu Socotar,prim-vicepreedintele Partidului Conservator Mure

    Noi nu formm o echip solid, nu-mai poliiti, educatori, psihologi, dac prinii nu sunt alturi de noi.Gabriela Pnc, coordonatorul Compartimentului de Analiz i Prevenire a Criminalitii din cadrul IPJ Mure

    Primul poliist al rii i-a caracterizat pe colegii si drept beivi i corupi. Nu exist ca un individ, pe bani pu-blici, s-i caracterizeze colegii de munc drept beivi i corupi, dect dac ncepe cu el nsui i nu l-am auzit s spun pe acest domn: sun-tem beivi i corupi.Ciprian Dobre, preedintele PNL Mure

    Primarul nu poate fi preedintele Consiliului Local.Iulian badea, secretarul comunei Nade

    mi place foarte mult acest ora, poate i fiindc n tinereile mele am fcut aici ase luni de armat, la Garnizoana din Trgu-Mure.Ducu Bertzi, solist

    Din punctul meu de vedere nu tre-buiau diminuate posturile vacante. Unde-i lege, nu-i tocmeal, nu ne facem c diminum bugetul.Ionela Ciotlu, consilier judeean PNL

    Sprijinul politic nu depinde de ei. n momentul n care eu am fost ales consilier, Frtean era la PD-L iar Bricaru era la PNL, contracandidaii notri. Nu ei mi-au dat mandatul i nu mi-l pot lua ei.Florin Vlas, om de afaceri

    Dumneavoastr ca i poliiti avei un singur stpn: ceteanul!Akos Mora, preedintele Autoritii Teritoria-le de Ordine Public Mure

    Borbely ales umbra lui KelemenConsiliul Reprezentanilor Unionali (CRU) l-a desemnat, smbt, la Cluj pe Ministrul Bor-bely ca vicepreedinte politic. Alegerea nu a fost o surpriz, Borbelic fiind unicul candidat i garda veghe a UDMR neputnd s-l lase pe Kelemen Hunor chiar de capul lui. Alegerea lui Marko Bela era mult prea evident i Bor-bely dorete s mai trag sforile prin Uniune. edina CRU de smbt de la Teatrul maghiar din Cluj-Napoca a fost urmat, de la ora 14,00, de inaugurarea oficial a statuii restau-rate a lui Matei Corvin. Costurile restaurrii au fost suportate n egal msur de guvernele Romniei i Ungariei.

    Vom ntlni romi fericiin fiecare an, n toata lumea, la data de 8 aprilie se srbtorete Ziua Internaional a Rromilor. Ideea de a marca ziua romilor de pretutindeni a luat natere la Londra. n anul 1971, la primul congres internaional cnd s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie s devin Ziua Internaional a Rromilor. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaional, cntecul "Gelem, gelem", cntat de celbra Olivera Vuco, n cunoscutul film iugoslav "Am ntl-nit i igani fericii". Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenia societii asu-pra problemelor cu care se confrunta rromii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei rromilor ce au czut prad nazitilor n tim-pul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. iganii vor fi fericii anul acesta de ziua lor. La Casa de Cultur Mihai Eminescu din Trgu Mure vor gusta mncare tradiional asezonat cu o cru tradiional i cu dansuri specifice din belug pentru toat lumea. Primria, venic preocupat de situaia cetenilor de etnie rrom i va pune nti la curenie prin locurile unde i au rezidena apoi le va da o mas la Casa de Oaspei c deh, pentru bai-raamuri se gsesc ntotdeauna fonduri.

    Mureul arde controlat pe metrul ptratCt ai vrea s-i potoleti romnii nu se pot abine s nu se joace cu focul. Prin urmare prefectul poeto-filosof Marius Pacan a cerut, dup ce numai n luna martie au fost peste 150 de incendii de vegetaie uscat n judeul Mure, primriilor instituirea unor msuri pentru stoparea arderilor necontrolate. Acesta a emis vineri un ordin care prevede c pn la data de 15 aprilie primarii sunt obligai s aduc la cunotina cetenilor pre-vederile generale i specifice care trebuie s fie respectate cnd execut arderi de miriti, vegetaie uscat i resturi vegetale. Potrivit acestuia, arderile respective se vor face cu respectarea unor condiii stricte, cum ar fi condiii meteorologice fr vnt, parcelarea miritii n suprafee de maximum 10 ha, prin fii arate, izolarea zonei de ardere fa de ci de comunicaie, construcii, culturi agricole vecine, instalaii, fond forestier, prin executar-ea de fii arate. n plus, aceste arderi vor fi permise doar pe timp de zi, n intervalul orar 6,00-16,00 i trebuie supravegheate pn la finalizarea arderii cu personalul de suprave-ghere i stingere a eventualelor incendii, dar numai dup ce se asigur, pentru suprafee de ardere mai mici de 5 ha, substanele i mi-jloacele de stingere necesare.

    Sindicatele din Mure s-au artat extrem de afec-tate de scandalul n care a fost implicat liderul naional Marian Petcu. De ruine nici c mai sco-teau nasul pe afar, ca nu cumva s-i trag cineva de mnec i s le cear socoteal. Dup ce Petcu s-a autosuspendat din funcie, liderii mureeni de sindicat s-au grbit s ias n public cu mai multe comunicate de pres. Dup cum s-a vzut au cam avut pan de inspiraie, trimind acelai text. Pi se poate Gogule aa ceva?!Clin Orlando Coci, preedinte al U.J.S.L.Mure CNSLR-Fria a inut s ne transmit c apreciaz decizia domnului Marius Petcu de a se autosuspend din toate funciile deinute n cadrul Confederaiei Naionale a Sindicatelor Libere din Romnia Fria. n plus ne spune c instana este singura instituie care are dreptul i datoria de a se pronuna asupra vinoviei sau nevinoviei domnului Marius Petcu. Colegul su ntr-ale protestelor, preedintele Consiliul Judeean Sanitas Mure, Emil Giurconiu are un mesaj puin diferit. Uniunea Judeean Sanitas Mure apreciaz decizia domnului Marius Petcu de a se autosuspenda din toate funciile deinute, att n cadrul Federaiei Sanitas Romnia, ct i n cadrul Confederaiei Naionale a Sindicatelor Libere din Romnia Fria. Instana este singura instituie care are dreptul i datoria de a se pronuna asupra vinoviei sau nevinoviei domnului Marius Petcu. Acu, noi am observat o oarecare asemnare ntre cele dou comunicate, s nu-i zicem copy-paste. Ambii lideri de sindicat au gsit aceleai cuvinte prin care s-i exprime aprecierea fa de domnul Petcu i ncrederea n justiie. n continuare cele dou opi-nii par trase la indigo. Victimizarea lupttorilor de clas, agresai de clasa politic se rsfrnge din urmtoare rnduri comune. Asistm la un efort

    susinut al politicului, de dezavuare a ideii de sin-dicat, prin extinderea acuzaiilor aduse unui singur om, asupra ntregii micri sindicale. Este de neles de ce atacurile se ndreapt, cu precdere, asupra sindicatelor in condiiile n care acestea au fost prin-tre puinele componente ale societii civile, spun la unison cei doi lideri de sindicat.

    Concurs: cine este plagiatorulDup lecturarea celor dou luri de poziii ne dorim s facem un concurs n care s implicm cititorii. ntrebarea la care v rugm s-i gsii rspunsul este: Cine credei c a fost plagiatorul dintre cei doi: Coci sau Giurconiu. Rspunsurile le putem primi pe adresa de mail a redaciei. Premiile vor fi consistente (materialul a fost scris vineri 1 aprilie), chiar dac nu le ating pe cele de la Realitatea TV n valoare de 100 de mii de euroi. Mult suuces.

    Albea Ionescu

    Sindicatele i lipsa de inspiraie

    La ar timpul curge altfel i problemele sunt diferite de cele de la ora. Gospodarii comunelor mureene ncearc sa fac treab dar i s-i pun pe alii la treab. La Nade, Consiliul Local a gsit o soluie interesant de a-i determina pe cei care beneficiaz de ajutor social s-i realizez munca n folosul comunitii. Astfel, consilierii au aprobat un regulament strict privind volumul de munc ce trebuie depus de aceste persoane. Ca o inovaie la nivel judeean, consilierii din Nade au stabilit pn n cel mai mic detaliu tipurile de activiti ce trebuie derulate de aceste persoane n opt ore de munc n folosul comunitii. Acest lucru este o noutate. Noi am ncercat s facem s fie, ct de ct, o chestiune realist. Omul trebuie s aib reprezentarea faptului c trebuie s presteze o anumit munc. Am mers mai concret i am stabilit o serie de norme, a ex-plicat Iulian Badea, secretarul comunei Nade. Astfel, locuitorii care beneficiaz de ajutor social vor trebui s depun, printre altele, urmtoarele munci n fo-losul comunitii: curarea i refacerea profilurilor anurilor, respectiv s curee 20 de buci capete de poduri i s refac 500 mp de anuri n 8 ore de munc n folosul comunitii; s adune deeurile de pe o suprafa de 1.000 mp i dintr-un refugiu de parcare. Pentru curirea pajitilor i punilor s-au stabilit urmtoarele norme: defriat 20 de ari de

    mrcini, mprtierea a 500 buci muuroaie. La capitolul tierea i ntreinerea trandafirilor au fost stabilite urmtoarele norme: dezgroparea a 100 buci trandafiri, tierea a 50 de buci i adunarea i scoaterea a 200 de grmezi de crengi tiate. De asemenea, beneficiarii mai trebuie s adune 5 saci de deeuri, s pliveasc o suprafa de 0,22 hectare de ronduri de flori i s mture 1.000 de mp de trotuare.

    Lex Tetrix

    Nadeul i lecia de munc n folosul comunitii

    nu-i adevrat c am avut comunica-te identice. este un complot fcut de

    jurnaliti pseudo-deontologi care vor s ne strice imaginea i s ne mpiedice n lupta de clas pe care o desfurm.

  • Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011 5parole, parole

    Rita cea cu vino-ncoloDei a prsit de aproape un an corabia Elenei Curc, de la DNA Trgu Mure, odat cu eternul adjunct Zoltan Dull, pro-curorul Cristina Rita Niculae nu a renunat la visul de urca n scar ierarhic. Pleca-rea din DNA, cauzat, spun sursele noas-tre, tocmai de nscunarea Elenei Curc n locul clasicului prfuit i pensionat Marin Sandu, a fost doar o etap. Rita Niculae i-a dorit nc de atunci s revin n cadrul Parchetului Curii de Apel Trgu Mure, sub comanda lui Dan Petru. N-a fost s fie, pentru c nu au existat pos-turi vacante acolo i astfel a ajuns la Par-chetul de pe lng Tribunalul Mure. Dar, iat, c oportunitatea a aprut acum, i Rita Niculae a solicitat din nou CSM-ului transferul ctre Parchetul Curii. Dac i-a fost acceptat vrerea, nu tim la ora scri-erii acestor rnduri, deoarece totul s-a decis n edina Seciei pentru Procurori a CSM din 31 martie 2011. Vom reveni n ediiile viitoare.

    Primria nu e moart, primria se transformDup btlii seculare care au durat civa ani, sediile aa-ziselor primrii de cartier i-au nchis porile. Cel puin pe hrtie. Asta dup ce aleii locali au aprobat n urm cu ase luni o hotrre prin care anulau contractele de nchiriere pentru respectivele sedii. Autoritile lo-cale au desfiinat la sfritul lunii trecute punctele de lucru. Nu acelai lucru se poate spune despre sediile Poliiei Locale din respectivele cartiere care continu s funcioneze n aceste imobile. Cu alte cuvinte avem puncte de lucru ntr-un hotel din Tudor i ntr-un spaiu din 7 No-iembrie. Nu se tie dac, pentru aceste sedii secundare de poliie, s-au pstrat contractele de nchiriere de pn acum n valoare de cteva mii de euro lunar per spaiu. C dac este aa, nchiderea primriilor de cartier nu a avut efectul scontat. Banii se scurg la fel de bine n buzunarele unor potentai ai zilei.

    Benedek Istvan noul Walker trgumureeanConsilierul local Benedek Istvan, cunos-cut i apreciat medic i politician, nu se mai mulumete cu cele dou activiti i vrea s o fac i pe poliistul de pro xi-mitate. n plin edin de Consiliu Lo-cal, alesul UDMR a anunat oficios c dorete o intensificare a luptei mpotriva consumului de alcool n rndul elevilor i studenilor. Este un bar pe strada Bolyai unde smbt seara se strng tineri, cred c sub 18 ani, care consum buturi alcoolice, anuna cu patos Benedek. Consilierul mai propunea veri-ficarea respectivelor localuri pentru a se combate acest flagel periculos. Nici nu a terminat bine intervenia din plen, c a venit rspunsul din partea executivu-lui Primriei prin gura viceprimarului Maior. Vom face controale i dac se dovedete vor retrage autorizaia de funcionare unde este cazul, afirma vicele dintr-o suflare. Acum gurile rele din trg vor crede c adevrata intenie din spatele acestor afirmaii este de a nchide repectivele localuri pentru a le schimba patronajul. Att Tutun Cafe ct i Office sunt arhipline de doritori de distracii i produc venituri proprietarilor. i pot deveni int ale privirilor pofticioa-se de afaceriti locali.

    Cu cteva minute nainte de nceperea edinei, n faa cldirii instituiei att de iu-bite de trgumureeni, s-a strns un grup de nemulumii. Cetenii urbei care sufer de di-verse tipuri de handicap au venit s protesteze n legtur cu unul dintre proiectele incluse pe ordinea de zi. Potrivit proiectului de hotrre cu pricina, de la data de 15 mai, contractele individuale de munc ale asistenilor perso-nali angajai, care au calitatea de pensionar sau ndeplinesc condiiile legale de pensionare i care se ncadreaz n categoriile cu obligaii legale de ntreinere ar fi ncetat din lips de fon-duri. Pe scurt, adio salarii de la Primrie pentru nsoitorii persoanelor cu handicap. Cum niciun vot nu trebuie ignorat, viceprimarul Claudiu Maior i consilierul local Ioana Roman au stat de vorb cu persoanele prezente pentru a le liniti. Stai linitii azi nu se va adopta nimic pentru c proiectul a fost amnat. Vom mai analiza aceast situaie i vom face n aa fel nct s fie bine pentru toat lumea, le-a spus Ioana Roman celor prezeni. Buuuun. Se stabilete o ntlnire pentru smbta aceasta ntre subiecii proiectu-lui de hotrre i reprezentanii Consiliului Local i a executivului Primriei pentru gsirea unei soluii. Doar oamenii nu pot rmne fr bani.

    Amnarea sau votarea fr aplicaren ritmul specific desfurrii edinelor de Con-siliu, adic 5-6 proiecte merg pe band rulant i 2 ore se discut pe lng subiect, ajungem, n sfrit ajungem la punctul numrul 9 de pe ordi-nea de zi. Desigur, de la discuia din faa cldirii i pn n sala de Consiliu e un drum lung. Surpriz! Proiectul nu este propus spre amnare. Se spune, tot de ctre cei care cu ceva timp nainte promiteau amnarea lui, c proiectul trebuie vo-tat din motive contabiliceti, dar cu meniunea ca acesta s nu fie pus n aplicare dect dup

    discuiile de smbt. Sptmna viitoare vom avea o ntlnire cu persoanele cu handicap i cu nsoitorii acestora la Sapientia, la ora 11.00, i vom discuta n ce fel putem pune n aplicare sau nu hotrrea. Am decis s le lsm o porti de salvare asistenilor personali, a afirmat Claudiu Maior. Am neles portia, nu am neles de ce nu s-a amnat proiectul dar avem ncredere n tiina aleilor locali, doar tiu ei ce fac.

    70 de lei meniul de diabetCum aleii notri locali sunt preocupai de a asigura cetenilor urbei tot felul de subvenii i ajutoare care s-i duc pe culmile popularitii electorale, n edina de consiliu s-a votat un proiect de hotrre avnd drept scop sprijinirea persoanelor defavorizate de cantinele sociale.

    Citm din expunerea ce nsoete acest proiect Acest program de prestaii sociale acordat sub forma unor tichete sociale este o alternativ la programul S ne ngrijim bunicii i la canti-nele de ajutor social, cu precdere pentru per-soanele cu diabet sau cei care din motive medi-cale trebuie s respecte un regim alimentar mai deosebit, pe care programul S ne ngrijim bunicii nu-l poate oferi. De asemenea avem i un procent de 1-2% de nemulumii, care ar avea posibilitatea unei alternative. Ludabil iniiativa. De criticat suma la care se ridic tiche-tele acordate: 70 de lei. Fabuloas alternativ aprobat de distinii consilieri.

    Lex Tetrix

    Vorba-i vorb, fapta-i faptedinele de Consiliu Local a Municipiului Trgu Mure sunt un venic izvor de nelmuri-re. Dificil de spus ce doresc cu adevrat s fac distinii notri alei locali. edina de sptm-na trecut a nceput cu scandal.

    Fluierul de start al meciului dintre generaii n snul Partidului Social Democrat filiala Mure l-a dat Cornel Bricaru, de profesie juristo-traseist o dat cu abandonarea corabiei cu pnze galbene a deputatului Ciprian Dobre. Palidul galben a fost schimbat cu rou aprins i garda veche a social-democrailor nu s-a mai regsit n conducerea judeean a formaiunii. Marcheaz generaia tnr 1-0 i muli rmn mbufnai n tribune. Florin Vlas mut i pleac. Adic demisioneaz din toate funciile deinute n partid. Drept urmarea tinerii muchetari so-ciali l cheam pe Ponta s lmureasc situaia interimatului. Alexandru Frtean s-a dat stra-tegic parc un pas alturi s treac valul Florin Vlas i vntoarea de la Zagr. Helicopterul cu liderii PSD a bucurat copiii din Reghin. Nu aveau ciocolat. Viorile de Gliga i medievalul din cetatea lui Dnean au mulumit dorina de mesaj din Ardeal a lui Ponta, Nstase, Dragnea, Geoan. La Reghin, dup ce a vizitat cu curiozi-tate crescnd firmele deputatului Vasile Gliga, Victor Ponta s-a decis s pun punct, final dar interimar, degringoladei din organizaia muni-cipiului Trgu-Mures. Fiind prezeni toi mem-bri Comitetului Executiv Judeean, preedintele PSD Mures a propus ca Dragos Popa, membru n comisia ce asigura interimatul, s fie ales

    preedinte interimar la PSD Trgu-Mure. Zis si fcut, s-a propus, s-a votat, Victor Ponta a votat i el simbolic dup care a venit la Palatul Culturii n luna februarie i porunca i s-a nde-plinit. Speriat de desfurarea de fore, Bogdan Buda s-a retras din cursa pentru preedinia partidului i a demisionat din CL. Marcat, 2-0 pentru tinerele talente n reafirmare. Greu n politica mureean. Vlas mai are, ns ceva de spus chiar dac Frtean i Bricaru l-au exclus din partid. n locul lui Buda vine cine vrea boss-ul Vlas nu cine vrea conducerea actual a PSD. Octavian Moldovan pe care la dorina PSD, So-rin Pui l-a propus n locul lui Buda nu privete viza de legalitate a secretarului municipiului Trgu Mure i pleac cu buza umflat de la edin. Valentin Precum, urmtorul pe lista din 2008 este votat, jurat i i ia locul n banc alturi de Florin Vlas. Fr discuii marcheaz exilaii scor 2-1, deocamdat. Urmeaz micarea adversarilor care va culmina cu ex-cluderea lui Precup din PSD. Cu aa strategii, junghiuri i bee-n roate PSD trage n jos Uniu-nea Social Liberal care nu are n Consiliul Lo-cal dect timida voce a lui Pui care mai trebuie s-i schimbe penele pentru a se face ascultat.

    Lex Terix

    Zbateri, lupte, lovituri sub centur n tabra social-democrailor mureeni. Noua generaie vrea cu tot dinadinsul s i nlture pe matusalemii aflai la conducere de mai bine de un deceniu. Pri-mii ctig partida n interiorul partidului, ceilali dau lovitura n forul local. Cel care pierde cu siguran este partidul.

    Vlas marcheaz n Consiliul Local

    stai linitii oameni buni...consilierul vostru nu v va lsa de izbelite. Vom lupta s mpiedicm ca aceast aberaie fcut tot de noi s nu fie pus n aplicare

    ioana, ce vorbeti acolo, tii c o s

    votm proiectul. mi trebuie tribune aco-

    perite la stadion.

  • Anul VIII, nr. 446 | 4 - 10 aprilie 20116youre in army now

    Ziua Pclelilor, 1 aprilie, n-a fost una plin de glume pentru avo-catul mureean Gavril Huza, reinut tocmai atunci de procurorii DNA condui de Elena Curc pentru trafic de influen. Grozava aciune anticorupie a fost desfurat de DNA Trgu Mure cu ajutorul Doi un sfert. La Curtea de Apel ns, smbt, cele dou instituii au primit un bobrnac peste nas, n sensul n care judectorii n-au fost de acord cu arestarea preventiv a lui Huza pentru 29 de zile i au dispus cercetarea avocatului n stare de libertate.

    Ce se-ntmplRar se-ntmpl s apar cte-un dosar ct de ct de corupie nu c aceasta nu ar exista n stare pur, de 12 karate n judeul Mure. i cnd acesta apare, e un mare eveniment. Aa s-a ntmplat i sptmna trecut, cnd DNA Trgu Mure, n strns mbriare cu bieii ochilor albatri de la Doi un sfert, a reuit s ncropeasc un asemenea caz. Cic, nu zicem nu, tra-fic de influen. Avocatul Gavril Huza din cadrul Baroului Mure. Din Ordonana de punere n micare a aciunii penale ntocmit de procurori au rezultat urmtoarele: La data de 26 martie 2011, inculpatul Huza Gavril, n calitate de avocat n cadrul Ba-roului Mure, a pretins de la o persoan denuntoare suma de 2.000 lei, lsnd s se cread c ar avea influen asupra unui procuror de la Parchetul de pe lng Judectoria Trgu Mure, astfel nct acel procuror s nu propun instanei competente arestarea preventiv pentru 29 de zile a soului denuntoarei i totodat s dispun restituirea autoturismului aflat sub seches-tru asigurtor. La data de 27 martie 2011, inculpatul Huza Gavril a primit de la denuntoare suma pretins de 2.000 lei n scopul sus menionat. Inculpatului i s-au adus la cunotin acuzaiile n conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedur penal, iar la data de 1 aprilie 2011, procurorii anticorupie au dispus reinerea acestuia pentru 24 de ore. i au cerut Curii de Apel s admit arestarea preventiv a lui Huza pentru 29 de zile.Mult mai calmi, observnd c dosarul instrumentat de DNA nu e chiar o senzaie iar inculpatul nu e chiar un pericol social, judectorii Curii de Apel Trgu Mure au tiat elanul procurorilor i au respins cererea de arestare, impunnd doar o interdicie de a prsi ara. Evident, pentru a nu se face de minune, procurorii au fcut recurs.nelegem c luarea banilor nu a putut fi probat, nerealizndu-se niciun flagrant, pentru c altfel am fi avut parte i de ncadrarea de luare de mit. Dar i de dare de mit, iar denuntoarea ar fi avut la rndul ei probleme penale... i poate nu era cazul, aa c s-a ales calea cea mai bun: traficul de influen.

    Un jalnic nivel al pgilor...E adevrat c un act de corupie nseamn un act de corupie. Nu e mai puin adevrat c suma de 20 de milioa-ne lei vechi pretins, cic, de avocatul Huza este de-a dreptul ridicol pentru a-l putea acuza cu surle i trmbie, chiar pe site-ul oficial al instituiei, de un act de corupie. Adic... ce poi tu, avocat aproape anonim, influena n zona magistrailor cu o sum pe care i-ar scuipa-o napoi orice procuror sau judector pe care ai vrea s l mituieti! Ar presupune, i pe bun dreptate, c i bai joc de el! Adic, e criz, vedem cu toii, dar chiar la acest nivel jalnic s fi ajuns nivelul pgilor? Ne lmurete, n varianta lui, chiar avocatul Huza, bucuros c a scpat de ex-cursia la mititica pentru urmtoarele 29 de zile: Totul mi se trage de la un client. A vrut s m pedepseasc pentru c nu mai poate profita de nite profituri colosale dintr-o activitate ilicit, a susinut la ieirea din cldirea Curii de Apel. i pro-curorii au mucat momeala, dornici de un dosrel care ar putea da bine n statisticile de sfrit de an ale DNA.

    Cine poate nelege ns mintea ntortocheat a unei femei, pen-tru c denuntoarea totodat mituitoare a fost femeie? Nici mcar cei de la Doi sfert, cei care i-au adus contribuia inega-labil la acest grozav dosar penal. Pentru cei care urmresc Ani-mal Planet, National Geographic sau chiar serialele AXN, de data aceasta a fost o aciunea atipic din partea femelei. De regul, cnd masculul comite anumite greeli, femela i vede de puii ei i nu sare n ajutorul soului, cu gnduri de rzbunare... Acesta trebuie s rspund individual. Ei, n cazul nostru, leoai-ca a ncercat din toate poziiile s i salveze masculul, iar cnd a vzut c ansele sunt subiri a apelat la trucuri pe care chiar i jungla le credea uitate.

    Ludueanul Daniel Morar, cu ochii pe Mure...Departe de a-i lua aprarea avocatului anonim Huza, s nu uitm un lucru. Acum cteva sptmni, eful mare de la DNA, Daniel Morar, legat fr voia lui de judeul Mure pentru sim-

    plul motiv c s-a nscut i a copilrit n Ludu i a lucrat ca procuror stagiar n Trgu Mure (1990-1992), a spus ceva. Ceva important. Pentru prima data n istoria de 10 ani a anticorupilor romni, un ef al DNA a recunoscut vina propriilor procurori n dou dosare n care acuzaii au fost achitai. Iar unul dintre aceste dosare venea de la DNA Tr-gu Mure. i nu, nu era un dosar impresionant de corupie, pentru c acelea, a statuat nc din istorie Marin Sandu, nu

    se exist n Mure. Era o chestie simpl, o fraud cu fonduri europene, n valoare de 88.000 de euro. Dou persoane au fost

    trimise n judecat: administratorul societii care obinuse fon-durile respective i un responsabil tehnic de proiect. Instana a constat c frauda a fost comis ntr-adevar, dar numai de ctre administratorul societii, condamnat n final la 3 ani de nchi-soare cu suspendare. DNA Mure acuzase cealalt persoan de fals n nscrisuri sub semnatur privat. Raportul DNA noteaz c procurorul de caz s-a limitat doar la a reine lapidar n-scrisurile semnate n fals dar fr a arta care este legtura ntre aceste nscrisuri i obinerea pe nedrept de fonduri euro-pene, motiv pentru care soluia de achitare este imputabil procurorului de caz.O fi fost imputat? Cine dintre procurori ar putea fi bun de plat? Cu acest subiect o s revenim, dar le dorim incorupt-ibililor de la DNA Trgu Mure s nu mai fac asemenea erori, s fi avut dreptate n dosrelul Huza i s prind gust i curaj pentru a iei la vntoare.

    Justice Timberlake

    DNA Mure i pcleala de dosar a avocatului Huza

    Cic hroaga asta se numete

    dosar... Le atrag atenia colegilor,

    aa cum le-am raportat i celor

    din ambasada Sua, citat de wi-

    kileaks, c stm prost la capitolul

    condamnri... Vreau dosare mici,

    ns cu corupi mari... nelegei?

    La nceputul sptmnii trecute, la Poligonul de tragere din Sngeorgiu de Mure, zeci de pre-sari mureeni s-au ntrecut n intire. Vorbim de cea de-a 13-a ediie a Cupei Presei la Tir orga-nizat de Inspectoratul Judeean de Jandarmerie Mure cu ocazia Zilelor Jandarmeriei Romne. i dac tot s-au adunat toi presarii la un loc, jan-darmii au profitat de ocazie i s-au pus pe de-monstraii naintea concursului propriu-zis. i s fi vzut ce demonstraii periculoase...Concursul s-a desfurat n dou etape, aa c prima dat s-a tras cu o ditamai mitralier de calibrul 7,62 mm, model de pe vremea asasinrii lui Kennedy. S-a tras de prob cu 3 cartue, apoi de efect cu 5. Cei mai experimentai s-au descur-cat excelent, doi dintre ei au fost Teodorescu de la Punctul i vntorul Romana de la Kiss. n a doua tur s-a tras cu pistolu, ceva model din 74, presarii avnd doar 3 cartue la dispo-ziie, c-i criz. i dup toat agitaia cu pac-pac-ul, eroii notri s-au aezat la mas, i nu ori de care ci una jan-darmereasc, cu fasole i afumtur la ceaun. ntre timp s-au adunat punctele i s-au anunat ctigtorii. 1 echipa Punctul cu Teodores-cu n frunte, 2 echipa 24 ore mureene i 3 echipa TVR Trgu-Mure. Prietenii intei au fost declarai pacifitii din echipa tii TV. Pac-pac!

    Vntorul de furnici

    Punctul i gaura, presa i arma: pac-pac!

    am s m-ntorc

    brbaaaaat, am s m-ntorc

    brbaaaat...lalala

    a fost pentru TTm, Loredana Cofari, hihi!

    Ptii, b-ga-mi-a! Sari mai

    sus frate, c toat presa i cu ochii pe noi! i trag dou peste picioare de nu te vezi!

    nu neleg de ce nu vd prin ctare!

    Domnioar, ncercai s ochii cu dreptul,

    nu cu stngul!

    Cine se pune cu

    rock Fm-ul? i rock

    therefore i am, bi!

    De ce trebuie s fiu tot timpul la ce se distreaz

    mai puin? mda poligonul e gol...

    Tragei...

  • Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011 7aSFaLT mango

    Vasile Filimon este proasptul administrator al celei mai noi societi comerciale cu acionar unic Consiliul Local Trgu Mure, SC Administraia Imobile i Piee SRL. Respectiva enti-tate s-a organizat prin fuziunea a dou instituii subordonate Primriei: Administraia Pieelor i Asfamur. Motivul oficial al acestei transformri l reprezint numrul prea mare de angajai deinui de autoritatea local n raport cu limitele im-puse de legislaia n vigoare. Ca s mai scape de dat salarii, edilii au recurs la msura crerii acestei societi. Filimon, n schimb, nu este de acord cu aceast explicaie. Noi (nr. Administraia Pieelor) am fost un serviciu cu personalitate juridic, aa c nu prea neleg logica aceste aciuni, ne-a explicat proasptul administrator. n ultima edin de CL aleii locali nu au reuit s se pun deacord asupra salariului noului mogul local. Aa

    c au amnat decizia pentru luna viitoare cnd se va stabili redevena pentru Filimon nfuncie de criteriile de performan prezentate de acetia. Nici cu acest aspect, fostul militar actual consilier judeean-administrator i membru n mai multe Consilii de Administraii nu este de acord. O s fie un contract de man-dat ntre mine i AGA societii. Care se va stabili ntr-o edin a acestei adunri.Nu n Consiliul Local, a mai spus Filimon.O alt noutate venit odat cu modificarea statutului o reprezint majorarea taxelor pentru pieari. n opinia edililor aceste taxe nu se vor mri efectiv, doar c se va adga TVA-ul de 24 la sut. Obligatoriu pentru o societate comercial. Aa c putem s ne ateptm la majorri de preuri la alimentele din piee. Nu c pn acum ar fi fost prea mici.

    Gogonici de servici

    Filimon regele pieelor...i mpratul asfalturilor

    n aprilie 2009, ntr-o dup amiaz fru-moas de primvar, de la Ambasada SUA pleca o telegram spre Washington care coninea, printre altele, i lacrimile efu-lui DNA, Daniel Morar. Una dintre lacrimi se referea la posibila renfiinare a SIPA, la dorina ministrului Predoiu. Culmea, ace-eai lacrim a vrsat-o i judectorul Cristi Danile, acum membru CSM, povestindu-le americanilor c arhiva SIPA e ca un iarma-roc cu documente compromitoare des-pre magistrai. Lacrimi, poate i un suspin, a vrsat i deputatul Daniel Buda...

    Recent, la bilanul pe 2010 al Administraiei Penitenciarelor, Ctlin Predoiu a lansat ghiuleaua, ca i cum ar fi fost tunarul-ef al fregatei Regele Ferdinand: n 2011, va fi finalizat proiectul de reform a arhivei SIPA, ntruct ne confruntm cu situaii foarte complexe n penitenciare. Referitor la arhiva SIPA, Pre-doiu a spus c aceasta trebuie inventariat complet i se va pune problema optimizrii de informaii, pentru a se evidenia provocrile i riscurile existente. Cu privire la reactivarea SIPA, ministrul a expus dou opiuni: : S pstrm direcia care exist acum n ANP i s-i mrim valenele sau s autonomizm aceast direcie ntr-o nou entitate!

    ntorcndu-ne din nou n timp, fiind unul dintre cei muli care au alimentat cu informaii urechea uria care s-a dovedit a fi Ambasada SUA, cel mai frecventat duhovnic din Romnia, Dan-iel Morar s-a plns i el de necazurile sale de zi cu zi. A vorbit despre Codurile din Parlament, deficitare, n opinia sa, despre divergenele cu Codrua Kovesi, despre posibila renfiinare a SIPA, la dorina lui Predoiu, dar i despre iminena unor dosare grele, pe numele unor ofieri operativi din cadrul DGIPI i DGA, care au fost implicai n mai multe activiti de poliie politic, precum interceptri i diverse tipuri de supraveghere. Putem dovedi asta, a adaugat Morar.(Super tare, sptmna aceasta, se mplinesc fix doi ani de la aceast spovedanie a domnului Morar la Ambasada SUA. i nu am vzut un capt de dosar din DGIPI i DGA.)Morar s-a plns i de faptul c sprijinul pentru Coduri i opoziia fa de revizuirile Codului nu au fost ntotdeauna pe aceeai linie cu politica partidelor. De exemplu, n timp ce ministrul PSD pentru Relaia cu Parlamentul (pe atunci, Victor Ponta) condu-cea comisia ad-hoc care examina Codul Penal (i a promis c urma s aib Codurile gata pn la 15 mai), liderul PSD Mircea Geoan prea c oscileaz. (Iat, deci, c domnul Morar fcea i analiz politic, poate n timpul liber, ca hobby, n afara orelor de lucru la DNA i simea nevoia s-i mprteasc opiniile. i cui altcuiva dect oficialilor de la Ambasada SUA, doar nu era s discute n parc cu pensionarii amatori de ah!) Cic se pare c Geoan a ntrebat la Comisia European dac aceasta ar fi o problem ca aceste Coduri s nu fie aprobate la timp, pn la prezentarea raportului periodic al UE privind justiia i reformele n justitie: rspunsul lor a fost c sunt de preferat nite Coduri bune, n locul unora rapide. Oficialii americani au intrat cu

    Morar chiar n probleme de buget ale DNA, romnul asigurndu-i c se descurc.

    Danile, o nou generaie de vorbreUn alt ardelean care avea obiceiul ciudat de a face vizite i a da raportul americanilor este Cristi Danile, fost judector la Cluj i Bihor, n prezent membru CSM. ntr-o telegram decodificat de Wikileaks, oficialii americani spuneau c Danile le-a explicat c SIPA era n esen serviciul propriu de informaii al Minst-erului de Justiie, care avea scopul de a spiona vieile private ale judectorilor, procurorilor, oficialilor din instane i chiar ale cetenilor de rnd. Danile ar fi vzut dosarele, care conineau detalii despre relaii sexuale ale unor judectori i procurori, chiar dosare medicale potrivit crora unele judecatoare au fcut avorturi. Potrivit lui Danile, dei dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiie a pstrat dosarele din 2001-2005, n dou ncperi mici accesibile ministrului de Justiie. (Cele despre care zicea Predoiu c le inventariaz n prezent n.n).n finalul telegramei, ntr-un comentariu propriu al ambasadei, marcat ca atare n text, se spune: Echipa adunat de noi (!?) cu reformiti din sectorul justiiei este marcat de nentelegeri, muli pur i simplu nu colaboreaza bine. Este revelator, de ex-emplu, faptul c Vicepreedintele CSM Licu a cerut ca ntlnirea noastr s fie i s nu fie adus la cunotina Preedintelui CSM. Licu a i opinat c poate ar fi fost mai bine dac CSM-ul ar fi fost desfiinat i ca arhitectura din justiie s fie redesenat de la zero. n orice caz, el a insistat c reformitii nc reueau s ctige unele lupte i c erau ultimul parapet ntre politicieni i judecatori. Licu a catalogat refuzul CSM de a susine ncercrile transparente ale ministrului Justiiei, Predoiu, de a-l trage pe linie moart pe eful DNA Morar, ca fiind o alt victorie recent (...). Judectorii tineri, inclusiv grupul SoJust, au mulumit ambasadei pentru susinerea unor idei de-ale lor, cum ar fi propunerea lor de a publica toate deciziile judiciare pe inter-net - o simpl, dar puternic modalitate de a mri transparena

    ce a fost acum acceptat i de seniorii din CSM (implementarea complet este promis pn la sfritul anului 2010). n ceea ce privete alte initiaive ale ambasadei, lucrm acum foarte aproape cu Societatea Academic Romn (un loc de refugiu pentru muli oficiali ai Ministerului de Justiie din epoca Macovei) s organizm o conferin unde magistrai din Romnia, Bul-garia i Moldova pot s ntlneasc omologi de-ai lor din SUA, Marea Britanie, Olanda i alte ri pentru a compara date despre cele mai bune practici i s discute posibile soluii - logica fiind c putem mobiliza puterea (...) pentru a promova reforma ntr-o instituie care ntr-un mod vigilent i pzete independena.

    Buda, ntlnire separat cu americaniiUn alt furnizor de informaii al Ambasadei SUA a fost parla-mentarul clujean Daniel Buda, eful Comisiei Juridice din Cam-era Deputailor, omul de ncredere al lui Emil Boc. Asta rezult dintr-un document Wikileaks, publicat sptmna trecut de presa central. Documentul era legat de corupia din Romnia i fcea referire la dosarul lui Adrian Nstase. Potrivit docu-mentului, pe 17 februarie, Bsescu a ntrunit de urgen un summit pe justiie la Palatul Cotroceni. La ntlnire au fost prezeni: ministrul Justiiei Predoiu, procurorul general Kovesi, eful DNA Morar, eful Senatului, Mircea Geoan, preedintele Camerei Deputailor, Roberta Anastase, deputatul Daniel Buda, preedintele CSM, Virgil Andreie, i vicepreedintele CSM Bog-dan Licu. n raportul ambasadei se arat c oficialii ambasadei s-au ntlnit separat cu Buda, Licu i Macovei, care au confirmat c ntlnirea de la Cotroceni a fost mai mult o aciune n for ca s demonstreze UE c se face reforma n justiie. Ne-am ntlnit separat cu trei participani - Buda, Licu i Macovei - care au fost de acord ca ntlnirea convocat de Bsescu a dat un impuls necesar unui plan comun de aciune pentru a ndeplini condiiile UE n ce privete reforma justiei. Licu a descris edinta n mod diplomat ca relativ sincer; Macovei a spus c dezbaterea a fost ncins, cu o tensiune vizibil ntre Bsescu i Geoan. Un exemplu a fost atunci cnd Geoan i ali PSD-isti s-au plns c dosarul Nastase este politic. Bsescu ar fi replicat tios: Nu m facei s dau drumul la aceste dosare n public - fiecare dintre plngerile penale mpotriva lui Nstase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu.Ce o fi zis, ns, Daniel Buda? Tare curioi suntem... Dar vom afla n curnd...

    n loc de concluzie....n principiu, Romnia fiind o ar liber i democrat, nu-i aa, nu avem nimic mpotriv ca oricine s vorbeasc orice despre oricine. E libertate de exprimare. Dar cnd un procuror, un judector i un parlamentar (cu trecut i viitor n lumea justiiei), ca s lum doar exemplele noastre, dau rapoarte complete unor oficiali ai unei ambasade strine, fie ea i cea american, fie ele, rapoartele, bine intenionate, ni se pare c s-a produs o exa-gerare. Oamenii tia toi (i sunt foarte muli, conform docu-mentelor Wikileaks), de la politicieni la jurnaliti, de la magistrai la oameni de afaceri au simit nevoia s se spovedeasc i s cear sprijin. i n loc s mearg la Biseric, au nimerit la Am-basada SUA! Pragmatic decizie, dar i periculoas, dac ne gndim ce mai nseamn n aceste condiii identitatea i suvera-nitatea naional?

    Justice Timberlake

    Morar, Danile i Buda, spovedii de Ambasada SUA

    i s tii c Predoiu, hiclean copil de cas, vrea s reactiveze SiPa! Pi ce treab are el la ce chefuri umblu eu, cu cine face sex colega mea, sau cte

    avorturi are ea n palmares?

  • 8 Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011veni, vidi...

    Mult-ateptata inaugurare a celui mai nou hotel trgumureean, Plaza Spa, a fost un moment foarte bun de socializare pentru personalitile judeului. Care s-au strns cu mic cu mare s-l felicite pe Florin Vlas. S-i mnnce bineneles bucatele, s-i bea buturile alese i s-i viziteze noua perl pe coroana hotelier a domniei sale. Cine cu cine a vorbit, cine cu cine s-au pu-pat putei urmri n reportajul de mai jos.

    Albeta Ionescu

    Lumea bun i preteniile Hotel Plaza

    Mi neluule i-am mai zis

    uite aa trebuie s ne

    pregtim i noi cnd i

    primim pe cei de la iBM. S

    vad c i la noi se poate.

    efu o s pregtesc numai trufe i

    ampanie franuzeasc. O s curg numai

    coniac fin i trabucuri de Havana n-avei grij. O s plece americanii mai satisfcui dect

    arbitrii lui Pinalti

    vali am nfrn

    t. Te-am

    fcut cu Flori

    n consilier

    local. de acum

    votezi cum

    se ridic dege

    tul, pn

    intri n pine

    i nvei i

    tu cum st tr

    eaba

    domn primar promit c o s v satisfac din toate

    punctele de vedere. Avocat sunt, poliist am fost, ce consilier mai bun v gseai

    de cutai cu binoclul n nou

    zri !?

    Printe mi-a spus mitropolitul ca s v zic c i place foarte mult cum slujii. dac m-ai sluji i pe mine peste un an la alegeri poate

    gsim nite fonduri ascunse pe undeva...ce zicei?

    Fiule...

    .cum

    zice

    i cart

    ea sf

    nt:

    domn

    ul a da

    t, dom

    nul

    a luat,

    fie nu

    mele

    domn

    ului bi

    necuv

    ntat!

    Un fleac i-am ciuruit.

    n aceeai zi am artat

    partidului cine-i ef n

    consiliu local i am dat

    drumu la cel mai tare

    hotel din ora. Cine e cu

    noi strig vlasssss....!!!!

  • 9Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011eT (vlAS) vinCi

    Bi biei eu cnd eram la servicii

    nu m puteam afia tam-nesam la un asemenea eveniment.

    Trebuia s merg sub acoperire s

    nu m recunoasc dumanii. Ca

    ef la iPJ, trai neneac....libertate i iar libertate!

    tie el vlas c dac

    vrei s-i mearg,

    bine tre s ii poliistu

    aproape de tine. Parol

    ...

    luai, bei, mncai! e prima i singura dat cnd va fi gratis. de mine vei

    plti ntreit, nu avei grij!

    Radule...eu le-am zis s nu se lege de institut

    da ei Batman-Batman nu m-au ascultat. nu tiu

    cine a fost draqul care i-a bgat coada acolo

    eu cred c tiu, Gyury

    drag. e coleg cu tine de partid, le are prost cu limba

    romn i e jurist

    Bogdane, vali hai s uitm trecutul politic i s ne

    gndim la viitor. Cine m sprijin

    pe mine o s-o duc foarte bine

    eu unu m-am sturat de promisiuni. dup ce visam s ajung primar sau cel

    puin vice n viitorul mandat acum nici mcar consilier local nu mai sunt. i-am cedat locul lui Precup, c poate un avocat

    se descurc mai bine

    noaptea visez doar ape line i o guvernare ct mai ndelungat pentru Pdl. eu i aa sunt cam

    portocaliu la fa. dac vremurile se schimb cine tie poate m nroesc.

    de ruine....de interes...nu se tie

    Tu n ce partid mai eti acum...c am uitat?!

    d doamne s

    mearg bine

    hotelul c am

    bgat aproape

    7 milioane

    de euro n el i

    nu-i de ag.

    Florine drag s mergem s punem i

    nite acatiste c iar vin tia de la Mediu i ne amendeaz

    ca la Bussines.Edilii locali au stat ca pe ghimpi cnd parorhul de la Catedrala Mare a nceput s sfineasc. Unii cu privirea spre cer, alii spre pmnt.

    Tii ce mai stopete i negruiu acesta,era s-mi pteze noul costum luat la de la viena cu enpe

    mii de euroi. Uite au ajus civa stropi pe maior i ncepe s miroase a ars.

    Oare de ce?

    F doamne s mai ias necuratul i din politica romneasc, s

    nu mai fie atta hoie, denare c toate duc la pierzania sufletului

    de cretin

  • 10 Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011nu exist uscciune fr pduri

    Mi-ar fi plcut s fiu eu cea care a ajuns n Bris-tol la facultate, dar cpna mea nu a dat roade acum un an, cnd nc maic-mea m obliga s m uit pe tot felu de site-uri cu diferite aplicaii pentru universiti strine, iar eu mprumutam de fiecare dat caracterul unui catr i rgeam rspicat: vreau s simt viaa de facultate trit n cminele noastre, s merg la Cluj i s sar gar-durile Grdinii Botanice n fiecare noapte, s dau o fug pn n capital, la un party al studenilor de la Facultatea de Teatru, s merg la Hotel Ci-migiu (fostul cmin al facultii de Teatru), s mi dau examenele n dulcea mea limb romneasc,

    cu profii ia tari de 60 de ani, s nv nainte de examen cu patru cafele pe noapte .a.m.d.

    Mcar la aptepe ani ci aveam atunci, credeam cu ardoare n nvmntul universitar de la noi, eram convins i de che-furile cu puini bani, muzic bun, cteva sticle de Coca-Cola puse la rece n van i nite uic de prune; am ajuns pe la optipe i-mi cltesc ochii zilnic, constat c Artniile care con-duc ara sunt din ce n ce mai corupte/uor coruptibile, c nu se dau doi bani pe capacitile intelectuale ale unui tnr, c se intr la facultate dac eti biatu lu primaru (aici intr toate categoriile de bogtani care i trimit plozii semi-analfabei la faculti de prestigiu pentru ca mai apoi s ajung mari efi, ca tticii lor). Acestea fiind spuse, dragi compatrioi cu vrste cuprinse ntre 18 i 30 de ani, evadai din ara tuturor posibilitilor, v garantez c i n Laponia traiul este mai cali-tativ dect aici!Ieri mi-am limpezit toi ochii, am vzut vreo 200 de poze n care oraul Bristol sclipea de curenie, poze n care se vedea de peste nou mri i nou ri c educaia nu se face cu fora (implicit cu pistolul). ntrebai-m: Cum adic i-ai dat seama din poze de nivelul educaiei? Pi simplu, o sut de ceteni care stau n staia de autobuze la coad, nu se adun n cirezi grmad, piste special amenajate pentru biciliti n tot perime-trul oraului, piste speciale pentru autobuze, domni mbrcai la costum care circul cu mijloacele de transport n comun (deci fr ofer personal), tipe mai plinue cu pantaloni scuri dup care nu se uit nici un vielu, exteriorizndu-se ulterior: Cum arei, tu?. Oamenii ia nu distrug o cldire pentru c e veche, nu demoleaz fabrica de zahr care a dat faliment i nu mai au

    ce s fac din ea, nu gseti sere abandonate la drumu mare, deci nimic nu se demoleaz, orice cldire se renoveaz. Mi-nunea minunilor: la captul podului Clifton Bridge, exist un telefon de unde poi s apelezi gratuit un anumit numr, iar la captul firului i va rspunde o voce calm de psiholog care va ncerca din rsputeri s te conving s nu-i pui capt zilelor, 24 din 24.Oare nu vrea s pun cineva i la noi un telefon din sta n fiecare col al Parlamentului i psihologul s strige: Si-nu-ci-de-te a-cuuu-um, nu mai sta pe gnduri, ca soacr-mea pe scnduri!

    Clint Eastwood fr pistol

    Bristolul, coala i pistolul

    Dac 2011 este considerat Anul Internaional al Pdurii, aciunile de mpdurire nu contenesc s-i fac apariia pe meleagurile noastre. O astfel de aciune s-a consu-mat chiar de 1 aprilie, cnd cu mic cu mare, cu directori de Direcii Silvice, de Ocoale Silvice, cu primari, cu elevi, n frunte cu Ministrul Mediului i Pdurilor, Borbely La-szlo, au participat la o aciune de mpdurile pe dealuri-le Sngeorgiului, n zona Tofalu.

    Dup scandalul de acum cteva sptmni cnd unii au srit n sus c se taie pdurea din zon, nsui Ministrul Pdurilor a venit la faa locului s vad cum st treaba. Dac situaia cu pdurea a fost lmurit, nu acelai lucru se poate spune despre tietorii de lemne care ncalc legea, i care nu au parte de un cadru legislativ adecvat. Aa se face c cei care se servesc cu bun tiin din pdurile patriei, care se ncadreaz sub tainul de 5 metrii cubi , aa ca preurile din Nekerman, de 4,8, sau 4,5 metrii cubi de lemn parlit, i nu pot fi ncadrai la infraciune ci doal la amend. Ministrul Borbely a i pregtit, sau cel puin aa a pro-mis, un proiect de lege care s scad baremul i s fie sltai toi cei care fur, nu doar cei cu peste 5 metrii cubi. n acest sens este pregtit un proiect de lege n minister prin care orice furt de lemn, chiar dac e sub 5 metrii cubi, este considerat infraciune. Nu se poate aa ceva, deoarece am vzut nu tiu cte procese verbale i toate erau cu 4,9 sau 4,8 metri cubi de lemn, doar ca s nu fie infraciune. Nu se poate aa ceva, i vom

    nspri legislaia n acest sens a precizat Borbely.Mai plantm un copac, apoi altul, i apoi revenim la problemele pdurilor noastre, mai degrab la partea financiar. Astfel am aflat c se aloc ceva bani europeni pentru mpdurirea terenuri-lor degradate, iar suma nu este una de lepdat, 1,6 miliarde de euro. Dar, cum comoditatea e frate cu romnul, iar acesta de mult nu mai e frate cu codrul, cei care s-au nghesuit la fon-durile europene pentru mpduriri au fost foarte puini, de poi s-i numeri de dou degete, cel puin n cazul judeului Mure. Ruinea judeului a fost splat de comunele Rciu i Saschiz, care au naintate un proiect pentru accesare fondurilor pentru mpduriri, restul probabil c s-au crezut n Elveia sau Austria, i au considerat c nu au nevoie de pduri n plus. Borbely a fcut totui o propunere primarilor, chiar dac pn la alegeri mai e ceva vreme, n cazul celor care vor mai dori s aspire la un nou mandate, c nu ar strica s pun mna pe pix, i s pun de un proiect, iar apoi mna pe hrle i pe puie s mai lrgeasc spaiul verde al pdurilor.Chiar nu neleg aceast situaie. Sptmna trecut am fost la Satu Mare, la Tulcea, i am fcut un apel ctre toi primari s apeleze la acest proiect. Cred c i pentru ei e benefic acest lucru. tiu c nici unul din primari nu o sp candideze anul viitor dar dac cumva, cineva dintre ei vrea s candideze, aici nu e vorba de campanie, poi s arate ce au fcut pentru mediu. Este i la mod s faci ceva pentru mediu, toat lumea se intereseaz de acest aspect .Am reuit s alocm bani pentru investiii verzi, anul trecut am avut 1,6 miliarde de euro, s-au dus anul trecut pe economia verde, dar dac nu se depun proiecte, nu pot s le dau

    bani. Poate la sesiunea din mai vor depune proiecte mai multe autoriti a precizat Ministrlul Mediului..Deci bani ar fi, mai trebui i puin osteneal s ntocmim un proiect, plantm ceva copaci, i dac vom fi sntoi, peste ani s stm i la umbr, dac nu se grbesc alii s ne bage n bezn nc de pe-acum.

    Fiind biet pduri cutreieram

    Fonetul pdurii i palida adiere a proiectelor pentru mpdurire

    Vezi szabi ce harnic e biatul sta, nu ca voi primarii care

    nu v-ai nghesuit s facei un proiect pentru

    mpduriri. dac nu plantezi azi ceva, riti ca mine s nu ai ce tia, lucru valabil i n politic.

  • Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011 11surprize n reprize

    La invitaia europarlamentarului romn, Cor-neliu Vadim Tudor, preedintele PRM, 50 de romni, printre care i 20 de mureeni din Reghin, Chiher, Rciu, Trnveni i Trgu Mure au avut ocazia s viziteze capitala european, Bruxelles. Scopul vizitei a fost prezentarea sediului Parlamentului European din capitala Belgiei, acolo unde i desfoar activitatea europarlamentarii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. 33 dintre deputaii Par-lamentului European sunt romni, ceea ce face ca statul romn s se claseze pe locul 7 n Uniunea European din acest punct de vedere. Pe lng grupul din judeul Mure au mai fost invitate persoane din judeele Braov, Bistria i Bucureti. Ceea ce i-a impresionat pe funcionarii Parlamentului European de la Bruxelles, a fost costumul popular romnesc

    mbrcat de o tnr doamn din municipiul Reghin. Toat excursia a durat 3 zile, timp n care a fost inclus i drumul pn la Bruxelles, dar i vizite la Waterloo, acolo unde Napoleon a fost nfrnt i apoi exilat. Dei drumul a fost istovitor pentru grupul de romni, acetia au declarat c sunt ncntai c au reuit s vad o ar civilizat din vestul Europei i sper ca n viitorul apropiat politicienii romni s ia exem plul celor care guverneaz Belgia i s fie n primul rnd interesai de soarta poporu-lui i abia apoi de afacerile personale, mai ales cnd vine vorba de banul public.

    P.S. Niciun romn din aceast delegaie nu a rmas peste hotarele Romniei. Toi au ajuns cu bine acas.

    (D.M.)

    Mureenii lui Vadim au vizitat sediul Parlamentului European de la Bruxelles

    Recent, firmele de taximetrie din Trgu-Mure au mrit preurile, cum era de ateptat, de altfel. Mai lipsete s ajung tehnologia asta nou-nou care se aplic n capital i anume implantarea unui micro-sistem care n loc s-i arate c ai de pltit 13 lei, spre exemplu, i afieaz 26 lei. mecherai taximetritii notri, dac pn de curnd se plngeau de bani puini, acum s-au gndit i ei s-i nmuleasc pe ci ilegale n loc s ia o atitudine dreapt. Pi da, c doar fiind la vo-lan toat ziulica, s-au cocoat, nu mai pot sta drepi. Cel puin o zi pe sptmn, ceasul telefonului meu se chinuie zadarnic s m trezeasc la ora 7:00, aa c sunt nevoit s-

    mi chem un taxi. Pn sptmna trecut, aveam de pltit 4,5 lei ca s ajung din Tu-dor pn la Papiu. Bineneles c plteam 5 lei i n loc s primesc rest, primeam doar un zmbet plictisit la care se aduga clasica replic : O zi bun!. M-am amuzat copios odat cnd aveam doar o bancnot de 50 de lei, domnul ofer ridica tonul la mine, spunndu-mi c nu are s-mi dea rest la ora 7 dimineaa, s nu mai ndrznesc s urc n taxi dac nu am bani mruni, am cobort, cu banii n mn, am dat Ziua bun i fuga fugua la liceu. Srind peste, de ceva timp, drumul pn la coal m cost 5,5 lei. Dar am nvat s zmbesc i eu la fel, poate mai plictisit, s spun: O zi excelent!, s ntind 5 lei i s cobor linitit. Cred c de acum nainte m voi duce i la Darina cu o pastil Orbit sau un pachet de chibrituri n buzunar, s-i dau vnztoarei dac mi cere mrunt 30 de bani. Pi ori suntem comerciani, ori nu mai suntem!

    Denisa CHEBUIU

    Restul dumneavoastr l pstrez eu!

    Renumitul cascador trgumureean, Si-mon Duble X Ladislau a fost pclit de 1 Aprilie de doi tigri de la Grdina Zoologic din Trgu Mure. Dac pn acum, Simon Ladislau ne obinuise cu celebrele scene de groaz n care i ddea foc, de data aceasta, cascadorul a vrut s ncerce ceva nou i i-a propus s le fac o fars fe-linelor de la Zoo.

    Duble X aa cum a fost poreclit Simon Ladis-lau, a invitat toat presa din Trgu Mure, cu gndul c va face un spectacol de neui-tat. Acesta a inchiriat o macara i nsoit de o femeie, care s joace diverse roluri n timp ce el i execut actul de cascadorie, a trecut la fapte. nainte de nceperea aciunii mult ateptat de jurnaliti, Simon Ladislau Duble x a explicat c el va fi un muncitor, care va

    fi transportat cu ajutorul macaralei deasupra spaiului unde se afl fioroii tigrii, unde mai apoi se va face c se curenteaz i apoi se va preface c va cdea n gura tigrilor. Toate acestea n sperana c tigrii se vor agita i vor da trcoale macaralei, creznd c muncitorul va pica n gol iar ei vor avea un mic dejun copios. Ei bine, n realitate nu a ieit deloc aa. Dup ce cascadorul s-a asigurat bine cu frnghii i toate cele necesare s fie sigur c nu cade de pe macara, s-a ridicat deasupra tigrilor, s-a prefcut i c se curenteaz, dar SURPRIZ, tigrii nici c l-au bgat n seam. A nceput i colega cascadorului s ipe, s fac atmosfer ca i cum brbatul chiar avea pro-bleme i era pe punctul s cad, dar tigrii tot nimic. Din pcate, dei apreciem efortul de-pus de cascadorul Duble X de data aceasta trebuie s recunoasc, a fost nvins de ti grii i cu aceast ocazie recomand tuturor s nu mai ncerce s-i pcleasc. Acetia nu au niciun pic de sim al umorului.

    (C.S.)

    Cascadorul pclit de...tigrii

  • 12 Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011banii nu au miros

    PC marcheaz locul unde activeazCa s nu fie dubii c ntr-o localitate mureean exist organizaie local a Partidului Conservator, acolo unde este, conducerea organizaiei politice a crezut de cuviin montarea unor table care s indice prezena partidu-lui n acaea comunitate. Nu conteaz unde, la membru de partid acas, pe cas, pe magazin, dar musai s ex-iste. Primele tblie s-au montat deja sptmna trecut, urmnd ca, n curnd s fie montate n toate cele 55 de localiti. Iar din var n altele cinci, pentru c PC Mure intenioneaz s nfiineze noi organizaii.

    Spitalul de Urgen din nou cu datoriiAnul i datoria. Sau cel puin aa s-au derulat ultimii ani la Spitalul Judeean de Urgen Trgu Mure. Au scpat n toamana anului trecut de datorii, n primele luni s-au acumulat altele noi. Iar bani pentru stingerea datoriei nu sunt. De la la sfritul lunii februarie nregis-trau peste 12 milioane de lei restan la furnizori. S-a mai adugat i luna mar-tie. Deocamdat se lucreaz pe acte adiionale, banii fiind o problem pn la semnarea Contractului Cadru 2011-2012 de la 1 iunie.

    Avem i omeri analfabeiMuli omeri din judeul Mure nregistrai la Agenia Judeean de Ocupare a Forei de Munc Mure au doar cteva clase. Din cei 18315 omeri, 14.165 au absolvit doar patru clase sau opt clase. Totodat aproape 3000 dintre acetia sunt analfabei i este imposibil nscrierea lor la cursuri de calificare sau recalificare profesional. i majoritatea au vrste cuprinse ntre 35-45 ani i chiar peste aceast vrst. Mai dureros este c circa 370 dintre ei au sub 25 de ani. Puini dintre ei provin ns din mediul urban, nici 200, restul provenind din mediul rural.

    Oferte pentru bursa locurilor de muncAJOFM Mure ateapt oferte din partea angajatorilor pentru Bursa General a Locurilor de Munc ce va avea loc n aprilie, poate o parte din-tre omerii actuali ai judeului i vor gsi un loc de munc.

    Bolnavii vor fi tratai cu servicii de calitate la Spitalul de UrgenSpitalul Judeean de Urgen Trgu Mure a obinut certificarea stan-dardului de calitate pentru Clinica de Ortopedie i departamentul tehnico administrativ, lucru ce nseamn c bolnavii vor avea parte de servicii medicale de calitate i nu vor avea de ce s se mai plng. Pe viitor condu-cerea vizeaz s obin acese certifi-cate i la restul seciilor pentru a dove-di calitatea actului medical practicat la Spitalul de Urgen Trgu Mure.

    Bolnavii nu trebuie s dea bani pe medicamente n spitale Niciun bolnav care se trateaz la Spi-talul de Urgen Trgu Mure nu are de ce s i cumpere medicamentele i materialele sanitare, informeaz conducerea unitii medicale. Dac pn acum, dar i n prezent bolnavii sunt pui s-i cumpere leacurile de ctre personalul medical, conducerea spitalului nu a luat la cunotin de astfel de ndeletniciri n unitatea pe care o conduce. Pentru c bolnavul internat la stat nu este nevoit s i cumpere medicamentele i materi-alele sanitare.

    Prin ordinul 153 din 1 martie, Ministerul Sntii a aprobat lista spitalelor publice din reeaua sanitar a autoritilor administraiei publice locale, crora li se aloc n anul 2011 fonduri pentru lucrri de reparaii capitale. n judeul Mure s-au alocat 5.265.000 lei, mai puin de jumtate fa de judeul Bihor, unde s-au alocat 12.333.000 lei. Un fel de nedrep-tate am zice, dac stm s ne gndim la com-plexitatea mare a cazurilor rezolvate n judeul Mure. i aici m refer la Spitalul Clinic Judeean Mure, pentru care s-au alocat 3.865.000 lei, o unitate medical cu specialiti la care se adreseaz pacieni din toate colurile rii pen-tru calitatea actului medical att din punct de vedere al implicrii medicilor, ct i a aparaturii utilizate. Dar dect nimica e bine i aa.

    Au primit i au cerutLa Spitalul Municipal Dr. Eugen Nicoar Reghin continu lucrrile de reabilitare ncepute la seciile Ginecologie i Pediatrie. Lucrrile au demarat acum doi ani la ginecologie, iar la pe-diatrie anul trecut, banii n timp s-au finalizat i primarul din Reghin, Nagy Andras a solici-tat ministrului Sntii Cseke Attila s aprobe o finanare de 700.000 lei pentru finalizarea, sper el, a tuturor lucrrilor. Ministrul i-a ple-cat urechea la rugminile din partea UDMR i a alocat suma cerut.Alocarea sumei de 900.000 lei la Sovata co-incide i cu comasarea Centrului de Sntate

    Miercurea Niraj cu Centrul de Sntate Sovata, devenind astfel Spitalul Sovata, potrivit unui proiect de hotrre de Guvern postat spre dez-batere public pe site-ul Ministerului Sntii. Fiind i o staiune renumit, dar avnd i un primar, coleg de partid, era i normal ca spita-lul din Sovata s primeasc 900.000 lei.

    De la restul spitalelor, banii iau luat zborulDe ce nu ar fi nevoie de bani la Sighioara, Ludu, poate i Trnveni care e sub oblduirea Consiliului Judeean Mure?Probabil c s-a ajuns la concluzia c, la Sighioara, dac anul trecut au fost alocai din fondurile Ministerului Sntii circa 1.200.000 lei pentru reparaii capitale, mai exact 125.000 lei pentru reparaii la dispensarul TBC, iar 1 milion lei pen-tru lucrri de reparaii la cldirile ce adpostesc pneumoftiziologia, internele i infecioasele anul acesta spitalul intr n post. Unde mai pui, c de la Compania Naional de Investiii s-au primit anul trecut 2.900.000 lei pentru lucrri de reparaii capitale la corpul de cldire B ce adpostete radiologia, chirurgia, oftalmologia, neurologia, ORL, urologia, ghipsarea, ATI.Nicio sum de a bugetul Ministerului Sntii

    nu este prevzut pentru acest an nici pentru spitalele din Ludu i Trnveni, dei lucrri de modernizare, de reparaii ar fi destule. i cost.

    Consilierul impersonal

    Sntatea politic i banii fr culoare

    Cadrul legal pentru muncitorii cu ziua are n vedere activiti cu caracter ocazional cum ar fi activitile gospodreti, agricultur, pomicultur, silvicultur i exploatri forestiere, vntoare i pescuit, piscicultur i acvacultur, spectacole, producii cinematografice i audiovizuale, activiti cu car-acter cultural. n multe activiti se tie clar c se lucreaz cu zilieri, dar domnilor deputai le va fi greu s depisteze n activitile gospodreti de la sat dac exist o relaie clar la nivel de angajat cu ziua i angajator. Zilierii nu beneficiaz de asigurri sociale, iar orele de lucru nu se contabilizeaz la vechime. Un zilier nu poate cumula mai mult de 90 de zile pe an, iar patronul e obligat s-i ncheie contract de munc dac st la el 30 de zile consec-utiv. Durata zilnic a activitii nu poate depi 12 ore, iar plata se face obligatoriu pentru cel puin opt ore, chiar i n cazul n care prile convin asu-pra unui numr mai mic de ore lucrate ntr-o zi. Situaia zilierilor va fi nregistrat lunar, iar anga-jatorul trebuie s plteasc, la sfritul anului, un

    impozit de 16%.Doar c pe la ar legea pe cmp nu se poate aplica la fel ca la ora.

    Pe la sate toi este neamuriCei mai muli vor invoc faptul c sunt rude i prieteni i se ajut unii pe alii, c doar s ajui un prieten nu e interzis prin lege. Adic dac nea Vasile, merge o zi la strns de fn la tovaru Ion, poate cineva s probeze c la sfritul zilei a fost

    pltit? C doar niciunul nu-i prost s recunoasc. Ion va zice la oricine c Vasile l-a ajutat la fn, pentru c i el, Ion, l-a ajutat cu o zi n urm pe Vasile la sapa de a doua. i la vreme sunt i nea-muri, c doar la sat toi sunt rude de pe mam, de pe tat, sau veri prin alian.

    Tocmeala nui numai pe baniPrin satele mai srace sunt i familii care nu se mai toc-mesc i n anumite zile bat palma pentru trei mese pe zi, igri, cafea i butur, plus pachet cu ou, lapte, brnzeturi, crnuri sau alte

    mncruri, pentru c nu prea au bani. i dect nimica i mncarea e bun. Sau dac i dai un pachet de igri, doi litrii de vin, trei mese pe zi i cafea muli dintre zilieri ajung la un acord cu ranul. ntrebarea omului e cum face cu plata ctre stat. Nu are bani s dea 16%, vireaz ou, lapte i cte pahare de butur la stat?

    Cum va monitoriza Primria situaiaDac angajatul nu va merge la primrie s-i ridice cartea de zilier, pentru c bnuiete c an-gajatorul i va reine 16% din banii tocmii, nici angajatorul nu va veni tiind c are s plteasc n plus cum se va ti c Gheorghe merge trei zile la Ioan s-i toarne fundaia la grajd pe bani, sau c are o datorie pentru c Ioan l-a ajutat s-i repare ura?

    Zilier cu ziua

    Cum pltesc ranii 16% din ou i butur pentru zilieri, la statPotrivit unei legi adoptate de deputai, patronii care folosesc zilieri trebuie s in evidena orelor lucrate i s plteasc o cot parte la stat de 16%. Doar c deputaii nu au luat n considerare faptul c zilierii se tocmesc mai mult n mediul rural i pe acolo nu o s explodeze numrul contractelor.

    Aa cum sunt alocai banii primriilor pentru cheltuieli administrative, mai nou, pe baz de condic n carnetul verde al Ministerului Sntii sunt alocai i banii pentru spitale. i pentru ca oranjul de la putere s nu fac gur a alocat bani frumoi i pentru spitalele din localitile unde portocalii sunt la putere. Doar n unele judee.

    uite de aici am scos banii pentru spitale. La unii a ajuns partea solid iar la

    ceilali doar lichiditile. Plac la mine glumele mele...

    mari proti i guvernanii tia. nu tiu ei c mecheria s-a

    nscut la sat. o s pltesc eu impozit cnd i-o vedea ei ceafa

  • 13Anul VIII, nr. 447 | 4 - 10 aprilie 2011fiLe de arhiv

    Silviu Bot i Romeo Dsclescu...Doi mureeni ale cror destine au interferat n Trgu-Mureul primilor ani, de dup eliberarea zonei. Amndoi, membrii al elitei intelectuale mureene, angajai total, i avnd un rol major - aa cum am vzut n numrul trecut al Ziarului de Mure - n instalarea comunismului n acest spaiu. Doi intelectuali, dou destine...i finaluri de carier deloc grandioase. Spre sfritul vieii, pierdui ntr-o uitare aproape total. Triser momente de glorie deplin, dar i momente de cumpn. Fireti dealtfel n orice revoluie, adic acel moment inevitabil n care revoluia i devoreaz fiii sau altfel spus...mau-rul i fcuse datoria, maurul putea s moar.

    Romeo Dsclescu, profesor, director i confereniar al partiduluiMureeanul Romeo Dsclescu, a fost profesor n anii 50 la Colegiul Naional Al. Papiu Ilarian din Trgu-Mure, dar i unul dintre studenii preferai ai strlucitului universitar Onisifor Ghi-bu. Tnrul Romeo Dsclescu, angajat n acei ani cu toate forele n lupta de clas, a ajuns la un moment dat - indirect e drept - s-i renege chiar mentorul, iar el, Dsclescu, mai trziu, n numele aceleiai lupte de clas pe care o ser-vise cu devotament, s fie sacrificat. n anii de nceput ai comunismului n Mure, referindu-se la profesorul Romeo Dsclescu, sptmnalul mureean Ardealul Nou, din 12 noiembrie 1946, nu mai prididea cu elogiile: Cel mai tnr candidat al Blocului (Blocul Partidelor Democrat-ice, dirijat de comuniti - n.a.) i cel mai tnr din ntreaga ar, este fiu al oraului nostru i a cres-cut printre noi. Acelai ziar, ntr-un alt numr i fcea o alt prezentare elogioas: La 22 de ani, este director al colii Tehnice Medii, din ReiaMuncitorii l iubesc i n februarie 1946 cand direciunea reacionar, sub manevrele lui Titel Petrescu, ncearc s-l concedieze, muncitorii protesteaz energic, prin manifestaii uriae, n faa crora dumanii i trdtorii plesc. ntr-un alt context, mai era menionat i faptul c Romeo Dsclescu, fostul elev al Colegiului Naional Alexandru Papiu Ilarian, devenit acum profesor la aceeai instituie colar, era i confereniar al Partidului i lector la coala de cadre din ora, angajat total n munca de lmurire dus de comuniti pentru ctigarea

    alegerilor din noiembrie 1946. Mai mult chiar, la respectivele alegeri, aprea pe una din poziiile eligibile ale listei de candidai ai BPD din Mure. Nevoia unei mrturisirii regsirea de sineTnra speran a comunitilor mureeni, Romeo Dsclescu, nu a avut destinul pe care i-l preziceau cei din jur. n mod inexplicabil, n 1950 - dealtfel nici Romeo Dsclescu nu ine dup 1989 s explice cauza sau poate, cauzele - a fost exclus din partid i abia n anul 1964 a fost reabilitat i reprimit n PCR. n destinul rou al lui Dsclescu a intervenit ns o nou i definitiv sincop. n 1982 a fost implicat n afacerea meditaiei transcedentale i tri-mis la munca de jos ca muncitor necalificat. Avnd n urm o experien de via bogat i tumultoas, dup 1989 Romeo Dsclescu, aflat la o vrst care-i permitea s priveasc cu mult mai mult sim critic spre propriul su tre-cut, s-a rentors cu gndul la anii tinereii sale, dar i la profesorul Onisifor Ghibu cel care ntre 1939-1943 ii fusese mentor i pe care el l re-pudiase. Simt nevoia unei mrturisiri proprii, spunea Dsclescu referindu-se la Ghibu. Viaa lui curat, imaculat, suferinele pe care le-a ndurat cu fruntea sus, n timp ce eu n-am n-treprins nimic spre a-l ajuta, m mping s fac aceast mrturisire publicAm fost unul din-tre acei studeni crora Profesorul i ntreaga lui familie mi-au deschis ua casei lsndu-m s m bucur de un climat intelectual i afec-tiv care nu se uit. Mrturisirea i pocina lui Dsclescu e fcut probabil pentru copiii familiei Ghibu, dar i pentru o mpcare cu pro-pria sa contiin. Copiii lui Onisifor Ghibu l-au iertat i acceptat pe Dsclescu. Mai mult dect att, i-au permis acestuia s fie unul dintre cei care, dup 1989, au valorificat fondul de arhiv lsat n urma sa de ilustrul pedagog Ghibu. Din partea familiei a fost un gest de iertare i de mare caracter, aa cum probabil ar fi fcut i strlucitul dascl Ghibu. Iar din partea lui Dsclescu...cu siguran, un gest de mpcare cu sine, adic cu propria sa contiin moral. PocinaDe atunci, de cnd intrasem n posesia unui

    carnet rou, de dimensiuni mici, productor ns de mari cataclisme interioare, m-am lepdat de Onisifor Ghibu ca Petru de Hristos. Eu nu de trei ori, ci continuu. Nu negndu-l, pentru c nimeni nu m-a ntrebat despre dnsul, ci pur i simplu fcndu-l uitat, ca i cum n-ar fi existat pentru mineOnisifor Ghibu devenise sinonim cu reacionar, bandit, ovin, antisovietic i cu toate celelalte rele ale pmntului. Eu comunistul, nu m puteam declara elev, creatur a unui aseme-nea om (Fragment din mrturisirile lui Romeo Dsclescu exprimate n vol. I din Onisifor Ghibu - Pagini de jurnal, Editura Albatros, Bucureti, 1996) Sau o alt mrturisire a lui Dsclescu: Pe parcursul attor ani, attor slalomuri n care fus-esem mpins, ncepusem s-mi recapt vederea limpede, auzul i contiina moral, degradate n vrtejul ideologic al comunismului. Cu sentimetul de peniten, caut s m reconstitui cu ceea ce a

    mai rmas n mine imaculat. Cu acest sentiment m-am implicat n aciunea de repunere n drep-turi a lui Onisifor Ghibu. De faptul c viaa mea s-a consumat, sub aripa ocrotitoare a partidului, ca o panie, nu am dreptul de a m plnge sau de a acuza. Am avut ce-am cutat! (Fragment din mrturisirile lui Romeo Dsclescu exprimate n vol. I din Onisifor Ghibu - Pagini de jurnal, Edi-tura Albatros, 1996)

    Onisifor Ghibu, o mare contiin romneasc i un mare pedagogNscut la data de 31 mai 1883, n comuna Slite, judeul Sibiu, Onisifor Ghibu este con-siderat unul dintre ntemeietorii pedagogiei romneti. Opera sa cuprinde pedagogie, politic, filosofie, publicistic, memorialistic. Ca ntemeietor al pedagogiei romneti a promovat alturi de Simion Mehedini, C. Rdulescu Motru i I. C. Petrescu ideea necesitii unei educaii ntemeiate pe realitile specifice poporului romn. ntre numeroasele sale lucrri foarte multe au ca obiect educaia poporului romn: Puncte cardinale pentru o concepie romneasc a educaiei, De-spre educaie, Din istoria literaturii didactice romneti. A fost profesor universitar la Cluj i membru corespondent al Academiei Romne. Preocupat de soarta nvmntului romnesc a condus imediat dupa 1918 aciunea de pre-luare a Universitii din Cluj de la autoritile maghiare. n perioada regimului comunist, alturi de familia sa, a suferit numeroase persecuii. A fost epurat din universitate, iar n ziua de 22 martie 1945 a fost arestat i nchis n lagrul de deinui politici de la Caracal unde a rmas 222 zile. S-a stins din via pe 3 octom-brie 1972. Profesorul Onisifor Ghibu rmne, peste timp, un model de moralitate, verticali-tate i contiin romneasc. Nu i-a renegat niciodat principiile, chiar dac n numele lor a ajuns s piard prieteni i poziie social. Cu ntreaga opera interzis i fr posibilitatea de a mai desfura activiti publice, dar n ateptarea unor timpuri mai bune s-a refugiat la masa lui de scris, fiind contient de faptul c n timpul vieii nu va mai fi vreodat publicat.

    Nicolae BALINT

    n Mure, revoluia comunist i devoreaz fiii (II)

    Afiat la CONSILIUL JUDEEAN MURENr. 4.914 din data de 30.03.2011

    Anunde solicitare Acord de mediu

    Consiliul Judeean Mure, titular al investiiei Refa-cere carosabil pe DJ 153 Reghin-Eremitu-Sovata, km 4+360-4+420, jud.Mure care se va realiza pe drumul judeean DJ 153, km 4+360-4+420, anun depunerea documentaiei n vederea obinerii Acordului de mediu la Agenia de Protecia Mediului Mure.Informaii privind potenialul impact asupra mediului al proiectului propus pot fi consultate la sediul A.P.M. Mure din Tg. Mure, Str. Podeni nr.10, zilnic ntre orele 9-12.Observaiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Mure din Tg. Mure, Str. Podeni nr.10, zilnic ntre orele 9-12.

    PREEDINTELokodi Edita Emke

    Americanii s-au temut mult vreme, nainte de aderarea Romniei la NATO, de izbucni-rea unui conflict militar prin care ara noastr s atace Ungaria, profitnd de superioritatea armarei sale, dezvluie pentru Inpolitics is-toricul Zoe Petre. Ea confirm, totodat, c SUA l-au sprijinit pe Ion Iliescu, n 1990, s ia puterea n Romnia. Eu sunt convins c, da, n 1990, America l-a sprijinit pe Ion Iliescu s ajung preedinte al Romniei. FSN s-a bucurat de ajutorul diplomaiei ameri-cane. n acea perioad, SUA nu tiau mare lucru despre noi i s fim sinceri, nici mcar nu i interesam pe americani. Singura miz cu adevrat important pentru americani, n Europa