O pădure mică de-aş avea, toată ziua aş tăia!Realizarea proiectului drumului de legătură între cartierele Cornişa şi Tudor sau viceversa se împotmoleşte legal în fiecare săptămână. După ce nişte ecologişti, făcuţi cu ou şi oţet de către “onorabilele” oficialităţi locale, au atacat începând de la instanţele din Bucureşti şi până la cele din Târgu Mureş ba autorizaţia de mediu, ba hotărârea Consiliului Local prin care a fost aprobat chiar proiectul privind realizarea şoselei, iată că a mai fost ridicată o problemă juridică.

Anul VIII, nr. 40816 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 7 - 13 iunie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

Milăşan şefă peste Parchet? Da, sau NUP?

Alpine BAU, BAU!

Disputa dintre MTS Company şi Primăria Târgu-Mureş a ajuns la un nou nivel. Traian Olariu, executor judecătoresc, şi soţia sa, Smaranda, au fost acuzaţi de patronul MTS, de mai multe infracţiuni grave. Procuroarea Milăşan a spus NUP. Surpriză, colegii de la Curtea de Apel au spus însă DAP!

Nemţii fac lucruri trainice. Austriecii, fiind fraţii lor, fac... la fel. Când o firmă austriacă de prestigiu are însă un director român, fie el şi de etnie maghiară, lucrurile nu mai sunt trainice, ci tainice. Joia trecută, directorul companiei aus-triece Alpine BAU GmbH, Szabo Laszlo, a fost trimis în judecată de DNA pentru infracţiunea de dare de mită. Din conductele de la Sovata.

pagina 7

pagina 6 pagina 3

Eu am luat 10 la Agricultură, cu teza “Cum raportezi 10.000

de tone buruiene la hectar!” Deci nu mă tem că nu trec clasa…

Cică eu o să devin şeful peste şcoli… ha, ce glumă bună… Fetelor n-aveţi o ţigare, s-o poştălim după colţ?

Tovarăşă Elena Cea…Udrea, io v-am scris o poezioară: Soare bălai, ce-adună mălai,

fecioară de aur, cu forţă de taur, minune supremă, a ţării emblemă… Sau…

problemă… mă rog…

Vomagiu conducătorului iubit

În ciuda faptului că n-au fost înscrişi corect la şcoală, elevii clasei a IV - Boc, cu profil Deconcentrate, îşi asumă riscul de a ajunge la BAC-ul organizat de DNA şi de a merge mai departe să studieze în subsolurile penale ale universităţilor

Copii, repetaţi după mine: To’arăşe Emil Bobcu, în numele deconcentratelor, vă mulţumim fierbinte pentru acest cincinal de dezastre pentru ţară şi progres

pentru partid!

T

Mie mi-o zis tata să mă fac poştaş când cresc mare, da’ eu vreau să ajung ţărănist… Până atunci, merg în tabără cu ăştia

de la PDL…

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

„Târgu Mureşul nu e pregătit pentru un mixt, ca mine: jumate ungur, jumate român!”

2 Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Primii paşi. Paşcan. Dobre. Poruţiu. Frunda. Maior. Frătean. Borbely. Georgescu. Sau lipsa de strategie.

Au fost români şi unguri. Saşii sau plecaseră cu mii de euro plătiţi la Secu-ritate înainte de 1989 sau plecau cu mi-ile legal la începutul lui 1990, în grabă, şi aveau de ce. După 13 -15 iunie s-au închis graniţele. Repejor, înainte de Du-minica orbului, la Mureş ne-am dumirit. Români sau unguri. Aşa a ajuns UDMR să guverneze ţara vreo 3-4 mandate. Şi PUNR, să fie vreme bună ales, fără prea multe întrebări.Electoratul nu avea mari dileme. Sângele decidea. Târziu a apărut PDSR. Chiar dacă imediat după revoluţie avem PNŢCD şi PNL, a trebuit să treacă şase ani până la venirea CDR să apuce şi ei la marele caşcaval. Ungurii la fel, tulipan fără prea multe întrebări. Autonomie, plăcuţe, limbă. Primul alt model. Dorin Florea. Românul. Primul român la Primăria Târ-gu Mureş. Victorie. Cum, necum, victorie. Şi de 16 ani e la putere. De când a fost numit prefect. Patru ani, 1997 – 2000, a făcut din media propria agendă, unică şi personală. Nu a avut niciodată con-tracandidat. Real. Poate într-o formă pe care ţărăniştii ar dezbate-o nopţi întregi ni s-ar vorbi de Ioan Mureşan. Unde e unul azi, unde e celălalt. Nu imi propun să vi-l laud pe Florea. E al vostru, l-aţi votat. Vă conduce. Ci vreau să revin asu-pra votului si a proiectelor. A strategiei. Nu mai e udemerist la primărie de 10 ani, nu vezi un ban dat înspre acest minunat oraş care încet se sufocă financiar din

cauza lipsei investiţiilor. Singura strategie a fost aceeaşi. E român. Nu analizee aici realizări şi contraperformanţe. Român sau ungur.Ciprian Dobre a avut o traiectorie asemănătoare. Prefect mai mult de trei ani. Media bine gestionată. A avut la picioare judeţul. Era mai vizibil decât titularul de scaun din celălalt palat. A pierdut la Lokodi Edita. Care şi-a văzut neclintită de drum. De fapt a pierdut la Ovidiu Natea şi Dorin Flo-rea. A fost prima dată când români versus unguri a fost faultat de interesele de grup. Şi de lipsa de experienţă în negocierile oculte cu candidaţii cu soţi şoferi la putere sau goi la suflet şi plini la pungă. Dar a avut două idei mari şi late. Drumul către Topliţa şi calea ferată de Sighişoara.În rest liste, candidaţi bine aleşi de cen-tru sau aici pe valorizări dintre cele mai condamnate acolo unde focul e veşnic.Oare nici unul nu are strategie pe termen lung?! Iată că sfârşitul primăverii apare cu alte tipuri de abordări. În PDL sunt cele mai vizibile. Declaraţiile pe faţă sau lăsate să se înţeleagă că Florea Dorin ar pleca de la Primărie au declanşat alte tipuri de abordare. Român, român dar care. Mihai Poruţiu şi a vândut acţiunile şi a plecat din grupul de firme Alfa. Are ati-tudine separată în PDL şi sigur vrea să candideze. Să vedem cine-l lasă. Despre strategie, nimic până azi. Unde va duce

oraşul? Sau judeţul...Claudiu Maior, evident pentru toată lumea informată, a fost uns mâna dreaptă a lui Florea. Apare mai des ca premierul Boc. Sau decât preşedintele. Drumuri. Centrale. Renovări şcoli, licee. Echipă în A. Punctează pentru o anumită categorie de votanţi. Toţi au cârtit că a fost fluierat la Albano. Acum, cine nu are duşmani. Sau pe de altă parte, nu cu pedanterii s-au câştigat alegerile la Mureş. Nici românii, nici ungurii. Despre părţi de strategie ştie oricine. Dar care este?! Miercurea trecută, dincolo de poezia mo-mentului şi de cartea lansată. Cu CD, cu actori prieteni şi Florin Piersic pe unde video, dincolo de prieteni şi colegi de guvernare, Marius Paşcan şi-a pus prima cărămidă pentru viitoarea candidatură. Unde?! Azi, pacă nu are importanţă. Cert este că a apărut ca un altfel de politician. Sau încă nu e devreme să înceapă să fie ce nu a fost nicicând, membru. Muzică. Poezie. Acasă la Ţerbea. Cu echipa de comunicare prezentă. Esenţa a fost în poziţionarea din sală.Ioana Roman, încă neînscăunată subpre-fect, a comunicat de pe poziţia de ofiţer de presă la raliu. Să vedem cum va debu-ta Roman la startul cursei pentru desem-nare.Cu Dobre mereu pe televiziunile de ştiri de Bucureşti, şi acasă în mass media mereu, avem singura voce a opoziţiei. Extrem de puţin, fie şi pentru liberali. Strategia

să laşi ţara să moară sub putere ca să nu dezvălui soluţiile tale, e perdantă. Şi comunicarea în organele fostului par-tid iarăşi e o alegere interesantă pentru tinereţea PNL şi a fruntaşilor ei. Strategul a plecat din nou la PSD.La PSD abia se ascut săbiile sau se aleargă prin dicţionarul limbii române poate poate or găsi cale de împăcare şi unire. Şi parcă unirea şi pacea vine după război. Cert e că Ponta a priceput poanta din PSD local şi le-a dat temele de casă. Candi-dat propriu la CJ şi Primărie. Strategie? De unde de vreme ce nu au deschis fili-ala şi nu e desemnat nimeni. SMURD sau Bibliotecă?!Dinspre UDMR ne vin doruri de ducă, vreri de reîntoarcere acasă. Grav de tot. Bor-bely Laszlo vrea la Primărie. Dar cum să îl laşi pe Florea la CJ. Sau pe Dobre. Sau pe Georgescu sau Frătean. Aşa că sunt idei că Frunda Gyorgy vrea acasă. Oare ştie că una e executivul şi alta reprezentarea?! Apropos de muncă.Vorba tuturor. De ce să ne băgăm acum? Trebuie să ne conservăm resursele. Abia la final vom interveni. Sau nici unul nu merită de fapt şi va fi vremea celor ce pot să apară dintre cei din eşalonul doi-trei...Fiecare cu dorinţa lui de preamărire...Pe când o bătălie electorală din vreme desfăşurată pe strategii ale municipilui şi ale judeţului?!

Aurelian Grama

Esenţial

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.

Sic transit gloria mundi. Sub Florea.

“De ce oare mi-o fi mulţumit

poetul Unciei de vise?!”

„Ce mândru sunt de el, Doamne! Trebuie să îl prezint lui Ponta

neapărat!”

„Le mulţumesc special d-lui Ovidiu Natea, lui Ionuţ, şi lui Dorin Florea... „

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010 3Sfânta şpagă

Limba română care este Raliul Târgu Mureş ar fi fost mai frumos dacă unii prezentatori de spectacole folclorice, Al Bano şi alţi interpreţi expiraţi care vin să facă play-back în Românica după ce au ieşit la pensie pe euro frumoşi nu s-ar fi dat în stambă siluind limba română şi miştocărind barbar piloţii. Acest personaj şi-a permis să îi compare pe piloţii de la grupa juniori cu nişte culturişti, umflători pe bază de proteine de muşchi, să cânte tot felul de gogomănii făr’ de legătură cu un raliu, să încurce clasamentul, să le comită barbar la limba română gen „copiloată” sau „să reluăm din nou”. Cireaşa de pe tortul prezentării de toată minunea a fost când l-a întrebat pe Victor Ponta, poate aşa o fi avut sarcină de la tata Florea sau Maior, dacă ţine la fel de bine volanul precum Miron Mitrea. Cum Victor Ponta e copilot în echipajul pe care îl formează cu Edwin Keleti ne mai mirăm încă o dată: care volan? Organizatorilor le sugerăm ca pe viitor ori îl trimit la şcoală să mai înveţe despre cursele de maşini ca să nu mai confunde piloţii cu şoferii, ori îl păstrează doar pentru spectacolele cu artişti răsuflaţi. Oricum să aibă grijă că am observat că atunci când e prin preajmă se huiduie.

Căldură mare prin conturi Primăria Târgu Mureş a primit din nou vizita neserioşilor de controlori financiari care i-au răscolit documentele contabile în căutarea banilor primiţi ca subvenţii pentru energie termică. Spun gurile rele că banii s-au făcut nevăzuţi şi nu au mai ajuns la Energomur, fiind plătite salariile angajaţilor edilitari. Mai că înţelegem atunci de ce funcţionăraşii şi con-tractualii municipalităţii spun pas la orice grevă care presupune întreruperea activităţii şi nu pentru că ar avea vreo legătură cu niscaiva ameninţări de prin cabinetul nr. 1 sau din partea unui poliţist comunitar dătător în gât de colegi întru preamărire.

Rechizitoriul, că nu noi, zice....Aşadar... redăm din rechizitoriul DNA, că nici măcar noi nu am fi putut scrie mai bine (sic!): „În primăvara anului 2009, inculpatul Tăutu Ioan, în calitate de inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID - Sucursala Bucureşti (firmă de consultanţă), a acceptat promisi-unea de a-i fi dată suma de 50.000 de euro de către inculpatul Szabo Laszlo, de către un denunţător şi de o altă persoană în schimbul avizării unor lucrări efectuate precum şi a unor lucrări neefectuate şi pentru a certifica plăţile datorate ALPINE BAU GmbH de către Ministerul vDezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor desemnase firma de consultanţă să supravegheze efectuarea lucrărilor de construcţie şi să certifice plăţile datorate con-tractorului în cadrul executării proiectului inti-tulat „Reabilitare drumuri urbane în staţiunea Balneoclimaterică Sovata” (proiect finanţat din fonduri PHARE), persoanele de la care inculpatul a primit mita fiind reprezentanţii unor societăţi comerciale care au contractat (ALPINE BAU GmbH), respectiv subcontractat efectuarea acestor lucrări (firma reprezentată de denunţător).” Traducere, dacă e nevoie:

Tăutu a acceptat să primească şpagă 50.000 de euro de la Szabo Laszlo (directorul Alpine Bau), de la denunţător (adică cel care a turnat toată afacerea la DNA) şi de la o altă persoană. Firma lui Tăutu fusese desemnată de Ministerul Dezvoltării să avizeze lucrările realizate de Al-pine BAU la Sovata şi să certifice plăţile pe care Ministerul le datorează firmei austriece. Pe lângă lucrările reale, de altfel, destul de frumos realizate la Sovata, Szabo de la Alpine a strecu-rat acolo, la avizare, şi lucrări neefectuate. Cei 50.000 erau pentru ca Tăutu să închidă ochii şi să ştampileze că s-a făcut şi ce nu s-a făcut, astfel încât Alpine să încaseze bani suplimen-tari.

Unul arestat, altul amânatMai departe cu rechizitoriul: „În acest context, în perioada mai 2009 – mai 2010, inculpatul Tăutu Ioan a primit de la denunţător, de la Szabo Laszlo şi de la cealaltă persoană, în mai multe tranşe, suma totală de 30.500 euro şi foloase materiale (sejur turistic) în valoare de 1000 euro. Din aceşti bani, Tăutu Ioan a primit de la inculpatul Szabo Laszlo suma de 10.000 de euro. La data de 11 mai 2010, Tăutu Ioan a fost prin în flagrant de procurorii anticorupţie

imediat după ce a primit de la denunţător suma de 4.000 euro, reprezentând o altă tranşă din banii promişi în cursul anului 2009. La 12 mai 2010, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, iar în aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului Tăutu Ioan pe termen de 29 de zile.” Traducere: Tăutu ăsta a fost atât de tăntălău încât să primească suma în mai multe tranşe şi să accepte şi un sejur turistic, fără să se gândească o secundă cât de uşor poate fi prins. Ştirea la toată chestia asta e că dosarul a fost trimis spre judecare Tribu-nalului Mureş. Unde o să-l putem urmări cu atenţiune.

Cine mai dă şpaga la Bazinul Olimpic?Cine e şi ce mai face Alpine BAU? Păi a reabili-

tat Sovata, cazul cu şpaga, unde ne e clar că frumoasa staţiune şi administratorii ei nu au nicio vină în privinţa dării-luării de mită. A fost o chestie privată, între Szabo şi Tăutu. Alpine a făcut milioane bune de euro aici. Au fost şi alte construcţii interesante, majoritatea pentru companii germane sau austriece din România. Lucrează la Petrom City, un proiect de peste 100 milioane euro. Dar un alt proiect foarte interesant pentru mureşeni este viitorul bazin olimpic, pe care Alpine Bau o să-l construiască la Târgu Mureş pentru suma de 28,69 milioane lei (circa 7 milioane de euro), o licitaţie încheiată recent. E drept, înainte ca directorul Alpine să fie trimis în judecată de DNA. Vom reveni.

Terminator II

Alpine BAU, BAU!Nemţii fac lucruri trainice. Austriecii, fiind fraţii lor, fac... la fel. Când o firmă austriacă de prestigiu are însă un director român, fie el şi de etnie maghiară, lucrurile nu mai sunt trainice, ci tainice. Joia trecută, direc-torul companiei austriece Alpine BAU GmbH, Szabo Laszlo, a fost trimis în judecată de DNA pentru infracţiunea de dare de mită. Bineînţeles, alături de cel care a primit mita, Ioan Tăutu, care a fost şi arestat, pe deasupra. Cine e Alpine BAU? Cum cine? Cei care au reabilitat Sovata şi care vor construi bazinul olimpic din Târgu Mureş cu 7 milioane de euro!

Alai de personalităţi bune de plată, la inaugurarea staţiunii reabilitate Sovata

“Măi, unde-i ăsta de la Alpine, să ne ghideze… să nu cumva să tăiem panglica la ceva ce nu-i construit, dar

pe care l-am plătit deja… “

Asociaţia Civitas Nostra, prin al său reprezentant, Varga Istvan, înclinăm să credem, unicul, dar nu este un caz singular, aşa că oricum nu are importanţă, dacă tot a primit eject din procesul declanşat împreună cu Centrul de Resurse Bucureşti pe tema autorizaţiei de mediu eliberate pentru drumul de legătură, s-a gândit să continue lupta pe plan local. Zis şi făcut. Varga ia la pu-recat hotârârea prin care în 20 mai consilierii locali au dat undă verde scoaterea din circuitul forestier a suprafeţei de pădure necesară execuţiei drumului şi observă că nu este îndeplinit cvorumul de două treimi dintre voturile consilierilor în funcţie, adică 23. Adică nici nu mai trebuia să ia la purecat hotărârea deoarece era în sală şi doar a văzut cu proprii ochi cum a trecut de chinuit şi fără cele două – treimi. Aşteaptă Varga cuminte să observe ce hotărâsc juriştii Prefecturii – o notifică sau nu – şi când observă că nu se întâmplă nimic, pac îi trânteşte reprezen-tantului Guvernului în teritoriu, Marius Paşcan, o cerere de examinare mai atentă a hotărârii. Din care reţinem următoarele: “Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş prevede, la Art. 58. (3) “Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie”; iar Legea administraţiei locale nr. 215, modificată şi completată prin Legea nr. 286 din 6 iulie 2006 prevede la ART. 46: (21) “Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două tre-imi din numărul total al consilierilor locali în funcţie”. Legăm aceste articole de numărul voturilor din Consiliul Local care au fost date astfel: 12 pentru, 3 contra, 5 abţineri, raportat la cei 23 de consilieri în funcţie, şi observăm că două-treimi înseamnă 15 voturi pentru. Specialiştii în ale dreptului – mai puţin administrativ am spune din Instituţia Prefectului – au avut răspuns pe loc: pădurea nu face parte din patrimoniul oraşului, astfel că nici scoaterea sa din circuitul forestier nu reprezintă un act privind transalaţia unei proprietăţi. Nu avem treabă dacă Varga Istvan şi Asociaţia Civitas Nostra au dreptate, ci ne furnică alte curiozităţi. Dacă lecturăm legea 213 din 1998, oricum am întoarce-o pădurea face parte din domeniul public al statului sau altor entităţi ad-ministrative. Şi teoretic inalienabile. Şi posibil de înstrăinat dacă, într-adevăr, sunt trecute în domeniul privat. Dar oricum fac par-te dintr-un patrimoniu – fie el public, fie privat. Şi ajungem din nou la problema patrimoniului şi a lipsei celor două treimi şi a

unei hotărâri declarate trecute deşi, legal, ar fi trebuit respinsă. dar dacă spune prefectura, prin juriştii ei, nu-i aşa, super-pregătiţi, că pădurea nu e în patrimoniul oraşului, or fi ştiind ei ceva. Că pădurea nu e oraşului, ci a direcţiei silvice, probabil, care ea ar trebui să se dea peste cap cu problemele astea de patrimoniu, iar oraşul, prin consiliul local, doar să primească suprafaţa ca ofrandă gata tăiată. Încurcate sunt iţele dreptului administrativ când o hotârâre e musai să iasă aşa cum trebuie nu cum scrie neapărat legea. Patrimonio in desintegrum

O pădure mică de-aş avea, toată ziua aş tăia!Realizarea proiectului drumului de legătură între cartierele Cornişa şi Tudor sau viceversa se împotmo-leşte legal în fiecare săptămână. După ce un grup de ecologişti, făcuţi cu ou şi oţet de către “onorabilele” oficialităţi locale, ca să ne exprimăm decent, au atacat începând de la instanţele din Bucureşti şi până la cele din Târgu Mureş ba autorizaţia de mediu, ba hotărârea Consiliului Local prin care a fost aprobat chiar proiectul privind realizarea şoselei, iată că a mai fost ridicată o problemă juridică.

Marius Paşcan scrie versuri funcţie de poziţia în care se află: de prieten al primarului Dorin Florea sau duşman al ministrului Borbely Laszlo

4 Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Categoria “Apalinic㔓Marius Paşcan face parte din zona apolinică.”Eugen Nistor, critic literar

“O să vedeţi că în curând coaliţia se cam termină.”Florin Vlas, consilier local

“Prostiile pe care le face PSD sunt mult mai mari, ca să mai fie loc de zarvă între partidele din opoziţie.”Ciprian Dobre, deputat

Categoria: Bebe Strumf“La vârsta asta (n.r. – 45 de ani) iau viaţa în piept aşa cum este, nu mai am dorinţe ca în copilărie. Am primit cadou o pereche de ochelari, am început să nu mai văd lucrurile bine.”Gasparik Attila, rectorul UAT Târgu-Mureş

Categoria: Mission Imposible“Nu pot obliga Primăria Târgu-Mureş să vândă blocurile ANL.”Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş.

“Dacă deprinzi automobilismul, vezi altfel modul de a conduce şi dacă acest lucru s-ar întâmpla, nu am mai vedea atâtea nebunii pe şosele”. Dorin Florea, prima-rul Târgu Mureşului.

Categoria: O scrisoare pierdută„Este imposibil să intraţi în posesia acestor scrisori, dar ele sunt materiale interne de partid şi eu nu cred în varianta în care să facem politică în interiorul organizaţiei prin intermediul mass media!” Cristian Georgescu, secretar executiv PSD

Categoria “Moarte cu personalitate!”“Iar dacă intrăm în România în regula în care votăm de-atâtea ori până când iese candidatul meu, gândiţi-vă că asta înseamnă moartea democraţiei şi vă spun sincer, dacă tot omoară democraţia cineva în România, s-o omoare un om cu per-sonalitate, nu doamna Roberta Anastase!” Victor Ponta, preşedintele PSD

Averile se întoarce

Bucuroşi nevoie mare că şi-au văzut modificările la Legea ANI trecute de Senat, parlamentarii mureşeni Frunda şi Başa au acum o mare problemă. „Răul” de preşedinte Traian Băsescu nu vrea legea în forma adoptată de Parlament şi cere să i se mai facă o „operaţie estetică”. Şeful statului propune ca termenul în care ANI poate să verifice persoanele care părăsesc funcţiile publice să fie de trei ani, aşa cum prevedea legea anterioară, şi nu de un an. În plus demnitarii trebuie să declare dacă şi soţul, copiii majori sau părinţii sau socrii lor au de-rulat sau derulează, direct sau prin interme-diul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici. Noua lege ANI nu va avea efect retroactiv, preşedintele recomandând păstrarea publică a declaraţiilor de avere şi interese de până acum.

Frunda şi Başa cei secretoşiLa propunerea lui Frunda, s-au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaţilor, referitoare la comisia de cer-cetare constituită pe lângă fiecare Curte de Apel, care ar fi urmat să sesizeze instanţele dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate. În varianta adoptată de deputaţi se menţiona că pe lângă fiecare Curte de Apel va funcţiona o comisie de cer-cetare a averilor, alcătuită din doi judecători, desemnaţi de preşedintele instanţei şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă respectiva curte. În plus, senatorii, tot la propunerea lui Frunda, au mai eliminat menţiunea “valoare estimată” de la capitolul “bunuri sub formă de metale preţioase, bi-juterii, obiecte de artă şi cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro”, fi-ind adăugată rubrica “modul de dobândire”. Un alt amendament adoptat de plen, după ce anterior fusese respins de comisii, se referă la faptul că nu constituie infracţiune fapta persoanei care îşi modifică declaraţia de avere sau de interese care nu cores-punde adevărului, dacă denunţă fapta mai înainte ca Agenţia Naţională de Integritate să se fi sesizat pentru aceasta. Amendamen-tul în acest sens a fost propus de senatorul mureşean PD-L Petru Başa. Textul a fost adoptat cu 72 de voturi “pentru”, nouă vo-turi “împotrivă” şi opt “abţineri”.

Cum funcţionarii mureşeni au scăpat de „corvoada” depunerii declaraţiilorInstituţiile publice mureşene au primit săptămâna trecută o adresă prin care li se explica modul cum trebuie să-şi completeze declaraţiile de avere şi interese. Şi mai ales faptul că acestea nu vor mai fi publice. Mai ales pentru presă, care a devenit tot mai interesată de veniturile bugetarilor. Asta deşi legea nu a fost promulgată de preşedinte. Ori cei responsabili au crezut că Băsescu nu va avea vreo obiecţie la adresa legii şi s-au grăbit să o considere intrată în vigoare, ori este vorba de o greşeală de procedură. Că doar trăim într-un stat de drept, guvernat

de legi care trebuie respectate. Oricum, dacă preşedintele nu o va promulga până în 15 iunie toţi vor trebui să procedeze ca şi în anii trecuţi. Iar pe site-urile instituţiilor vor trebui publicate declaraţiile ca şi până acum. Cât câştigau funcţionarii şi aleşii publici mureşeni Ne-am grăbit să verificăm ultimele declaraţii de avere publicate pe internet, înainte ca acestea să dispară în eter. Unii le mai au alţii nu. Ca să vă arătăm, încă o dată, cam cât câştigă cei mai bine plătiţi bugetari de la noi din judeţ. Printre primii sunt secreta-rii de municipii şi cel al Consiliului Judeţean Mureş. Astfel secretarul primăriei Târgu-Mureş Maria Cioban câştigă anual 122.706 lei, secretarul CJ Mureş Paul Cosma 107.921 în timp ce secretarul din Reghin, Koss Gabri-ela, are un salar de 73.719 lei anual. Ştefan Blănaru, secretarul municipiului Târnăveni nu a avut bunăvoinţa de a-şi publica pe site-ul instituţiei declaraţia de avere. Deşi are această obligaţie şi este responsabili cu re-spectarea legalităţii. Gheorghe Humă, secre-tarul din Sighişoara, are publicată declaraţia dar ea nu poate fi văzută. Eroare de pagină. Prietenii ştiu de ce. „Sărmanii” de la CJ MureşPreşedinta, directorii şi şefii de servicii ai CJ Mureş nu o duc rău deloc cu veniturile. Totuşi, Lokodi Edita câştigă cu 700 de lei mai puţin decât secretarul ei, adică 107.269 lei. Bartha Iosif, directorul executiv economic, are un „sălărel” de 84 mii de lei anual. El este depăşit de colegul său responsabil cu fon-durile europene, directorul executiv Valeriu Băţagă, care primeşte anual aproape cât preşedinta: 94.819 lei. Nici arhitectul şef al judeţului, Csortan Ilona, nu se poate plânge. Pe lângă salariul de 68.382 de lei primit pentru funcţia deţinută la CJ, doamna mai ia o redevenţă pentru activitatea prestată la Comisia Monumentelor Istorice Mureş.

Băsescu nu-i promulge pe Başa şi FrundaLegea ANI, modificată în urmă cu 3 săptămâni nu a fost promulgată de Traian Băsescu. Săptămâna trecută, preşedintele a cerut reexaminarea legii pentru a se păstra anumite paragrafe existente anterior. Aşa că se-natorii mureşeni, Gyorgy Frunda şi Petru Başa, care au reuşit să „strecoare” articole de lege care îi încurcau în declararea averilor, au luat „ţeapă” de la preşedinte. Oricum efectele legii, chiar şi nepromulgată, se văd în interiorul instituţiilor publice mureşene care deja au primit circulare interne despre modul în care angaja-ţii trebuie să-şi completeze declaraţiile. Şi faptul că nu mai sunt publice. La ce venituri au nici nu ne mirăm.

Petru Başa Kiss Imola

Gyorgy Frunda

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010 5Averile se întoarce

Natea şi Şandru pregătesc ceva Oamenii din umbră ai PSD Mureş şi nu numai, Ovidiu Natea şi Ionuţ Şandru ne pregătesc ceva. Recent au fost văzuţi împreună la un eveniment moden, cu iz de lansare de carte. Cu alte cuvinte scot capul prin lume, la lumină, cu reflectoarele pe ei. Asta poate da de bănuit. Aşa cum îi cunoaşte lumea nu fac nimic fără a avea un in-teres. Aşa că modul cum s-au afişat la lansarea lui Paşcan reafirmă încercarea lor de a reveni la conducerea oficială a PSD Mureş. Şi poate sprijinul pe care îl vor oferi actua-lului prefect într-o viitoare competiţie electorală. Dacă Cristi Georgescu nu are ceva de spus. Pentru că banii lor contează foarte mult în acest judeţ. Şi influenţa. Şi „gaşca” din spate. Şi primarii din judeţ.

Dezinfectarea bugetului local Bazinele din cadrul piscinei municipale „Mircea Birău” şi a Complexului de agrement şi sport „Mureşul” ne cam ard la buzunare. Doar pentru clorul necesar dezinfectării apei municipalitatea vrea să scoată din buget 250.000 de lei. Cam scump, mai ales că apa din bazinele târgumureşene se schimbă o dată pe săptămână. Dacă aruncăm un ochi pe ofertele de pe piaţă un kilogram de astfel de substanţă pe bază de clor costă cam 30 de lei. Aşa că după un calcul simplu vedem că se vor achiziţiona aproape 8400 de kg de dezinfectant!!! Cu asemenea cantităţi, amatorii sportu-rilor acvatice din oraş, care folosesc piscinile publice pot sta liniştiţi. Nu ca în ultimii ani când se puteau obţine gratis boli de piele şi alte surprize după o simplă baie.

Cămăşuţe de milioane pentru comunitariDacă pentru asistenţii persoanelor cu handicap sau pen-tru cei de la Alfa Transilvană autorităţile locale nu au bani, pentru dragii de poliţişti comunitari situaţia stă altfel. Când au nevoie de ceva, edilii scot bani şi din piatră seacă. Aşa că acum vor să le cumpere 400 de cămăşuţe cu mânecă lungă şi scurtă, care vor costa bugetul local aproxima-tiv 17.000 de lei. Cam 42 de lei pentru fiecare piesă de vestimentaţie. Că cele vechi nu mai sunt bune. S-au tocit în lungile plimbări prin centru sau pe la Week-End. Că prin zonele periculoase ale oraşului, comunitarii nu prea dau. Că li se şifonează uniforma de la drumul lung. Şi pentru amărâtul de salariu nu se merită să-ţi pui viaţa în pericol.

Aproape 9000 de lei anual. În total arhitecta a câştigat 77.000 de lei. Să te ia insom-niile nu alta. Dacă „boşii” de la CJ se lăfăie cu salarii între 8.000 şi 10.000 de lei lunar, şefii de servicii se mulţumesc cu mai puţin. Astfel Genică Nemeş are un venit de aproxi-mativ 70 de mii de lei în timp ce colegul său Călin Suciu se „mulţumeşte” cu 69.376 lei salariu şi o indemnizaţie de membru al CA Parc Industrial Vidrasău de 3900 de lei. Nici Mariana Preotu nu se poate plânge de sărăcie. Doamna şef serviciu are un salariu de 77.212 lei, aproape cât un director execu-tiv. Tot să lucrezi la CJ Mureş.

Paşcan scos de pe podiumNici la Prefectura Mureş nu se vede aus-teritatea, conform ultimelor declaraţii de avere publicate. Dacă ne aşteptam ca şeful instituţiei Marius Paşcan să fie şi lider la venituri, realitatea este alta. Paşcan se află abia pe locul al patrulea, cu cei 67.225 lei, după subordonaţii săi mult mai bine plătiţi. Pe primul loc la salariu se află şeful de ser-viciu Dorin Cioban cu aproape 80.000 de lei anual, urmat de şeful corpului de con-trol Ioan Pascu, cu 75.293 lei. Călin Sara, locul trei în clasamentul salariilor cu cele 68.169 lei obţinute, şi-a rotunjit veniturile cu încă 18.000 de lei din redevenţe înca-sate pentru calitatea de membru în consilii de administraţie şi din alte activităţi. În to-tal Sara câştigă aproximativ 86.000 anual, depăşindu-i pe colegii săi la categoria veni-turi cumulate.

Dorin, la jumătatea lui ImolaAleşii publici sunt devansaţi pe departe de funcţionari. La Primăria Târgu-Mureş. Astfel, primarul Dorin Florea şi vicele Csegzi San-dor au câştigat fiecare aproximativ 64.000 lei anual. Puţin peste 5000 de lei pe lună. În timp ce subordonaţii din Primărie se lăfăie cu venituri de lux. Cea mai tare din parcare este fără îndoială Kiss Imola, directorul eco-nomic, care deţine recordul în judeţ cu cei 131.686 de lei câştigaţi numai din salar. Asta înseamnă 11.000 de lei pe lună. Nu-i rău pen-tru un bugetar. Nici celălalt director executiv, Korpodi Gyorgy, nu o duce chiar rău, cu cei 113.557 lei câştigaţi din salariu anual. Asta înseamnă puţin sub 10.000 de lei lunar.

Şefii de servicii Maria Grama şi Aurel Trif se compară cu cei de la CJ. Prima are 66.000 pe an în timp ce responsabilul cu imaginea 61.574 lei. Adevărul că la cât stres au parte din partea „marelui şef” chiar îşi merită banii

aceştia. PS: Toate aceste venituri publicate se referă la anul fiscal 2008. Ultimele declaraţii de avere sunt cele din anul 2009.Ionel ALBU

Primarul Luduşului, Florin Urcan, premiat la concursul “Ursul păcălit de vulpe”, organizat o dată la 4 ani de PDL Mureş

“Uite-aşa se face… pac, pac…

şi raţa cade… Înţelegi? Exact ca Guvernul nostru…

adică al lui Boc!”

U-u-u…la-la-la, hm-hmhm, hooooo, uuuuuu. Ăştia de la Teatru 74 ...cu cheia lor de la budă cu tot. Îmi ceda naibii vezica dacă urcam scările după cheie.

Lalala...bababa...

Manifestările Zilele Târgumureşene, ce au avut loc în Cetate, nu au trecut fără a fi puţin parfumate cu minunatul miros de porumb fiert. Gust nu prea avea, în schimb, comercianţii au fost extrem de inspiraţi şi originali. Unii au reuşit chiar să forme-ze un început de scrabble din “porum”, “fiert” şi “ubr”(?!).

Scrabble fiert

Valeriu Băţagă

Maria Cioban

Disputa dintre MTS Company şi Primăria Târgu-Mureş a ajuns la un nou nivel. După ce instanţele au dispus plata banilor ceruţi de firma mureşeană totul s-a împotmolit la procedura executării silite. Traian Olariu, ex-ecutor judecătoresc mureşean, momentan suspendat din funcţie, şi soţia sa, Smaranda Olariu, au fost acuzaţi de Teodor Moga, pa-tronul MTS, de mai multe infracţiuni grave. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, sesizaţi de omul de afaceri târgumureşean, au ales, să acorde, un răsunător, NUP. Surpriză, plângerile împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată au fost admise de judecătorii de la Curtea de Apel. Palmă dată la adresa Marianei Milăşan, una dintre candidatele pentru funcţia de procuror şef al Parchetului Curţii, cea care a luat respec-tiva decizie.

Patronul SC MTS Company SRL, Teodor Moga, a depus o plângere penală împotriva executorului judecătoresc Traian Olariu pen-tru comiterea „infracţiunii de delapidare, în forma continuată, infracţiunii de abuz în ser-viciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”. În acelaşi dosar 488/43/2009, soţia acestuia, Smaranda Olariu, a fost acuzată de „complici-tate la infracţiunea de abuz în serviciu con-tra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată”. În ambele cazuri actuala purtătoare de cuvânt a Parchetului Curţii,

Marian Milăşan, a decis neînceperea urmăririi penale. Decizia a fost atacată de Moga, iar judecătorii de la CA Târgu-Mureş au hotărât admiterea plângerii acestuia. În acest moment procesul s-a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se judecă recursul formulat de Olariu la adresa deciziei Curţii de Apel. În 11 mai 2010, instanţa a amânat judecarea cauzei, următoare înfăţişare urmând să fie în septem-brie 2010. Dacă hotărârea Curţii de Apel va fi menţinută de Înalta Curte, Milăşan va trebui să-şi recunoască greşeala. Şi să refacă dosarul de urmărire penală. Chiar şi din postura de şef al Parchetului. În ce mod vom vedea.

Care e motivaţia Curţii de Apel?Conform deciziei CA Târgu-Mureş, de retrimitere spre cercetare a dosarului, Traian Olariu a solicitat, în cadrul executării Primăriei Târgu-Mureş virarea banilor (aproximativ 517.000 lei, la nivelul anilor 2007) într-un cont, despre care cei de la MTS spun că era un cont per-sonal al executorului şi nu unul profesional. Olariu a ţinut banii câteva luni în cont. El nu a anunţat firma MTS şi a virat banii direct în con-turile celor de la Finanţe, care au prezentat şi ei documente prin care afirmau că sunt parte ca şi creditori. În timpul anchetei, Milăşan nu a clarificat dacă acel cont era unul personal al lui Olariu, dacă executorul a folosit banii sau dacă banii au produs dobândă şi ce s-a întâm-plat cu aceasta. A concluzionat doar că fapta de delapidare nu există. Într-un alt dosar de execuţie, tot împotriva Primăriei, în care suma de executat ar fi fost de aproximativ 5000 lei,

Olariu a solicitat executarea doar pentru suma de 500 lei. Şi în acest caz, procurorul a consid-erat că executorul judecătoresc a scris în mod eronat suma, fară intenţie, deşi această sumă a fost trecută pe mai multe somaţii în mai multe rânduri succesiv. Traian Olariu a fost acuzat de MTS că a efectuat acte de executare şi după ce a fost suspendat din funcţie, însă procurorul a omis să clarifice aceste aspecte.În plus există şi alte persoane, care au ocu-pat funcţii de conducere în cadrul Finanţelor Mures, care sunt cercetate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş pentru fapte legate de aceste speţe.

Cum a scos MTS milioane de la primărieProcesul dintre MTS şi Primăria Târgu-Mureş, început în urmă cu 9 ani, s-a transformat trep-tat într-unul între şefii celor două entităţi, Te-odor Moga şi Dorin Florea. Cei doi s-au războit pentru o datorie mai veche a autorităţii locale către firma lui Moga, pentru mai multe lucrări efectuate în perioada 1995-2000. În perioada primarului Victor Nagy şi a viceprimarului Pe-tru Călianu. Când Florea era prefect. Patronul MTS a dat în judecată Primăria Târgu-Mureş pentru datorii de aproximativ 380.000 de lei. Plus penalităţi. Care „rotunjesc” suma la 5,3 milioane de lei. Adică de mai mult de 10 ori. Bani care ajung pentru plata salariaţilor primăriei pentru un an. Atât instanţele mureşene, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au dat dreptate afaceristului. Banii trebuiesc plătiţi. Dar degeaba, în momentul în care respectivele hotărâri nu s-au pus în practică de un executor judecătoresc „bine-voitor” la adresa autorităţilor locale. Traian Olariu.

Traian Olariu, ţepuitor de profe-sie?Executorul Traian Olariu nu este la prima abatere de acest fel. A fost acuzat în mai

multe cazuri de abuz în serviciu şi alte fapte prevăzute de Codul Penal. De mai mult „clienţi” de-ai săi mureşeni. Ale căror locuinţe au fost vândute pentru creanţe infime. Cazul lui Margit Gomboş a fost prezentat amânunţit în presă anii trecuţi. Femeii i-a fost vândut apartamentul pen-tru o datorie de 1500 de lei pe care o avea către CAR Târgu-Mureş, cu suma de 65.500 lei. Mureşeanca s-a plâns că executorul şi-a depăşit atribuţiile de serviciu, făcându-se vinovat de: abuz în serviciu contra in-tereselor personale, înşelăciune, fals în înşelăciune sub semnatură privată. În urma plângerilor repetate la adresa sa Olariu a fost de mai multe ori în trecut suspendat din funcţie, nemaiputând practica această profesie. După informaţiile noastre şi în aceste moment se află în aceeaşi situaţie. Dacă va fi găsit vinovat în dosarul intentat de Teodor Moga, el îşi va pierde pentru mulţi ani libertatea, având în vedere gravi-tatea acuzaţiilor pedepsite sever de codul penal.

Milăşan vrea şefia Parchetului...Actualul purtător de cuvând al parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Tîrgu-Mureş, pro-curorul Mariana Milăşan s-a înscris şi ea anul acesta la concurs pentru obţinerea funcţiei de şef al instituţiei. Împreună cu câteva co-lege. Amazoanele, le-am spus noi, urându-le succes. Ca să-l înlocuiască pe Dan Petru, ale cărui rezultate au „promovat” Parchetul pe ultimul loc în ţară ca volum de muncă. Până în acest moment nu s-a auzit de nicio „bubă” pe cariera procuroarei mureşene. Dimpotrivă doar cuvinte de laudă. Care i-au şi dat dreptul să-şi depună candidatura şi să viseze la funcţia de procuror şef.

Procuratores magnatus

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 20106Dosarul MTS Company

Milăşan şefă peste Parchet? Da, sau NUP?

Mariana Milăşan

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010 7„N-am construit vila lui

Nicolăescu!”

Nu e evreu, decât, poate, în afaceri. Nu i-a construit nicio vilă lui Nicolăescu, cum spun răutăcioşii. Nu se înţelege bine cu Lokodi, decât atunci când vorbesc aceeaşi limbă… Nu candidează, pentru că populaţia nu e pregătită pen-tru un ungur român. Nu-i zgârcit ci ponderat. Nu e Akos Mora…Aaa, scuze… Ba da, e chiar Akos Mora, liberalul acela care vorbeşte bine…

Reporter : Evreu, maghiar, român? De toate? Cine sunteţi, Akos Mora?Akos Mora: Sunt Akos Mora. Eu cel puţin nu ştiu să am origini evreieşti... N-am mers pe arborele genealogic să văd cine, cum, de unde... Pur şi simplu piaţa zvonurilor e mai tare decât reali-tatea. Nu, eu mă trag dintr-o familie mixtă, tatăl meu e maghiar, din zona Bistriţei, mama e româncă de prin Braşov.Rep. : Sunteţi evreu în afaceri, atunci?A.M. : Hmm... Nu ştiu ce înseamnă a fi evreu în afaceri... Vreau să cred că sunt un tip corect, care-şi vede de treabă...Rep. : Ştiţi, evreii sunt tipii ăia care fac bani din orice...A.M. : Nu ştiu, are mai multe conotaţii... E un pic periculos să spui că eşti evreu în afaceri... Poate avea şi o chestie negativă, lumea spune că evreu e ăla care trage de pe tine... Nu... Rep. : Sunteţi un zgârcit, atunci?A.M. : Nu aş zice... sunt un ponderat. Măsor bine, cred...Rep. : Care e relaţia cu Mora senior? E un mit celebrul unchi care a participat la crearea Romexterra?A.M. : Nu-i un mit, e chiar un adevăr 100%. Unchiul meu, di-rector economic la fostul Distrigaz, a făcut banca Romexter-ra... La vremea respectivă, înainte de 1989, a apărut o bancă a gaziştilor... care a fost, de fapt, baza băncii Romxterra. El a făcut-o... Era un tip deştept, dar nu a putut fi niciodată director plin, pentru că era maghiar. Era o problemă grea pe vremea lui Ceauşescu!Rep. : Cine a hotărât, în 2005, că un frate merge la Minis-terul Sănătăţii şi unul rămâne să se ocupe de afaceri?A.M. : Cel care s-a dus la Ministerul Sănătăţii, de capul lui! Eu personal nu am fost de acord să meargă... A fost o dispută ex-trem de serioasă în familie pe tema asta... el se ocupa cu... cu ce se ocupă şi acuma... sectorul de Alu-PVC, în cadrul firmelor noas-tre... Abia pornisem cu domeniul ăla de vreun an doi, şi încă nu mergea cum trebuie. I-am zis: Victore, nu pleca la Bucureşti, că dacă pleci se duce dracului zona asta! Nu, mi-a zis, că plec...şi-aşa...şi-aşa...Rep. : Şi s-a dus dracului?A.M. : Nu s-a dus, dar a mers foarte prost cât a fost plecat... După ce s-a întors, am făcut curăţenie în firmă, am dat afară nişte oameni care ne furau de n-aveam aer... acum e ok...Rep. : Sunteţi mare băutor de bere, de faceţi afaceri cu hamei?A.M. : Nu sunt mare, dar îmi place berea... Afacerile sunt afaceri. Noi am fost în zona hameiului, inclusiv înainte de 1989, prin tata care era inginer şef la Direcţia Agricolă şi se ocupa de mecaniza-rea întregului judeţ, la nivelul IAS-urilor. El cunoştea această zonă... În 1991, firma a început cu servicii de mecanizare pentru fermele de hamei... Rep. : Ce e liberalismul? A.M. : Bună întrebare... Pentru mine înseamnă iniţiativă privată şi libertatea individului... Aceasta e definiţia... omul trebuie să aibă libertatea de a decide orice în viaţă... statul să nu-ţi restrângă anumite decizii... Cu cât statul e mai intervenţionist din punct de vedere al deciziilor pe care le are asupra unei comunităţi... din

punctul meu de vedere vorbim de îngrădirea libertăţilor... Prefer un stat care reglează doar piaţa, un stat minimal...Rep. : Mai are vreo treabă doctrina cu politica în ziua de azi?A.M. : Ar trebui... Dacă nu are... ar trebui....Rep. : Mai conduce Eugen Nicolăescu filiala PNL Mureş, prin fraţii Mora?A.M.: Nu....nu... n-a condus niciodată prin fraţii Mora... E doar un mit....Rep. : Păi haideţi să mai demontăm un mit! I-au construit fraţii Mora o vilă lui Nicolăescu în Bucureşti?A.M. : E un alt mit... foarte frumos...(râde)... Rep. : Dar ştiţi ce se spune...A.M. : Nu, chiar nu... dar Eugen Nicolăescu n-are nicio vilă în Bucureşti...Rep. : O fi vândut-o...A.M. : Nici vorbă... Eu îl ştiu pe Eugen din 2000....Rep. : Au construit fraţii Mora vreo vilă în Bucureşti?A.M. : Niciuna, nici pentru Eugen, nici pentru Tăriceanu, nici pentru altcineva... M-aş fi bucurat, că aş fi câştigat bani... doar nu o făceam gratis...Rep. : Cât de puternic sunteţi în PNL Mureş?A.M. : E un termen atât de relativ... Ce înseamnă asta, de fapt? Eu aş vrea să nu fiu puternic, dar să fiu respectat... Şi cred că sunt...Rep. : De ce nu faceţi Opoziţie aşa cum scrie la carte în Con-siliul Judeţean?A.M. : Cum adică?Rep. : Păi rolul Opoziţiei ar trebui să fie...A.M. : Opoziţia faţă de cine?Rep. : Faţă de Putere, evident...A.M. : Care Putere? În CJ nu e aceeaşi Putere ca la Bucureşti... Aici conduce UDMR, prin preşedintele CJ. Lumea face o confuz-ie... Administraţia locală, diferită de cea centrală...Rep. : Coaliţiile se păstrează....A.M. : N-are legătură una cu alta... Dacă aş fi în Parlament aş avea o poziţie clară, ca membru al Opoziţiei... La nivel local, opoziţia se face faţă de administraţia locală, în general... Acolo unde se greşeşte, credeţi-mă că sunt unul dintre cei mai inco-mozi... Şi vin şi cu soluţii alternative... Dar treaba noastră e să lucrăm în comisii...Rep. : Având în vedere relaţia bună cu Lokodi, cum vedeţi schimbarea lui Chirteş?A.M. : Ce înseamnă relaţie bună cu Lokodi? Ştiţi cât e bună? Atâ-ta timp cât suntem pe aceleaşi principii. Când nu... ne certăm permanent... Nu mă feresc să recunosc chestia asta... Pe probleme administrative ne-am certat, constructiv, de multe ori... Dacă vorbim de schimbarea lui Chirteş, e o situaţie politică, care n-are legătură cu administraţia. Din păcate... Cu toate că au propus schimbarea lui Chirteş fără să aducă niciun argument... PD-L-ul

face presiuni foarte mari asupra UDMR să obţină un post de vicepreşedinte...Rep. : Cine va fi primar în 2012? Akos Mora? E o variantă?A.M. : Nu, nu cred. Târgu Mureşul nu e pregătit pentru un mixt, ca mine: jumătate român, jumătate ungur. Din păcate... Eu am urmărit foarte atent alegerile din 2000, 2004 şi 2008. Toate cele trei cicluri au fost marcate profund de separarea votului pe criterii etnice.Rep. : Nu vă daţi nici o şansă?A.M. : Da, în 2020 şi ceva....2030...Rep. : Poate Akos jumate român, jumate maghiar....prove-nit din PNL...ar lua voturi din ambele tabere...A.M. : Mai degrabă n-ar lua nimic nici de la unii, nici de la alţii... Ha, ha.... Mai zic o dată... Am studiat... Nu am văzut nicio evoluţie... cetăţeanul trebuie scos din zona etniei şi dus în zona argumentului... în ziua votului merg toţi încolonaţi şi votează cine e de-al lor... nu contează dacă e bună sau rău...Rep. : Dar dacă ar ajunge Borbely şi Akos în finală?A.M. : Ar fi o şansă, dar e foarte greu să ajungi în turul doi...Rep. : PNL va avea candidat propriu?A.M. : Trebuie să avem, vom avea candidat, indiferent câte şanse va avea... un partid care se respectă nu are voie să nu aibă un candidat propriu...Rep. : Aveţi o listă scurtă? E târziu deja...A.M. : Nu pot să spun nimic... e adevărat... e foarte târziu. Târgu Mureşul e o ecuaţie foarte complicată...

Alin BOLBOS

Mora: „Târgu Mureşul nu e pregătit pentru un mixt, ca mine: jumate ungur, jumate român!”

Omul de afaceri Florin Vlas, înconjurat de doi jurnalişti bine ancoraţi în Realitatea

„Vaaai... Am auzit că aţi luat un hotel în Dubai... Aş putea să vă iau un

interviu acolo, în mijlocul deşertului? Pe fundal să apară doar vântu’ şi cămila asta de...

Tatulici! Ce ziceţi?”

8 Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Caricatura anului

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea

mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10,

la sediul sucursalei.Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis

la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regu-lamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele

fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI

MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Este pe departe cea mai sugestivă caricatură a anului 2010. De multe ori m-am între-bat care este rolul lui Emil Boc în Guvernul României, dacă are vreo putere de decizie, dacă are curajul să ia decizii după cum îl taie capul. S-a dovedit de cele mai multe ori că premierul României, Emil Boc, nu a făcut altceva decât să-i facă jocurile preşedintelui Traian Băsescu. După cum foarte bine rei-ese şi din caricatura expusă de bugetarii care au protestat prin centrul municipiului Târgu Mureş, Emil Boc, nu este altcineva…altceva… decât…Emil Floc. Nu cred că sunt vulgar, asta am înţeles eu din imagine şi asta am înţeles eu din activitatea de până acum a primului ministru. Acest fir de păr din zona intimă a corpului omenesc, poate fi smuls foarte uşor cu o pensetă, cu ceară sau chiar ras, cu un aparat, bineînţeles, de ras. Cam asta se poate întâm-pla în orice moment cu umilul şi slugarnicul Emil Boc, de care preşedintele Traian Băsescu se poate lipsi în orice moment. Şi sincer, chiar mi-aş dori să văd aşa ceva. Problema şi mai gravă ar fi, dacă stau bine să mă gândesc, viitorul prim ministru. Elena Udrea are şanse mari să ajungă în această funcţie în cazul în care Emil Floc ar fi ras. Nu ar fi la fel de grav, dacă nu şi mai grav? Dar ce vină au românii că s-au ales cu ast-fel de conducători? Vă spun eu care este culpa lor. Au greşit în momentul în care au votat pentru o sumă de bani, sau pentru un

pui sau pentru mai ştiu eu ce alte cadouri electorale. Au greşit când s-au dus la vot şi s-au gândit să voteze cu cel care le-a promis că va eradica corupţia, deşi ăla a avut timp la dispoziţie un mandat de 4 ani, poate două, trei, şi nu a făcut nimic în acest sens. Au mai greşit românii care s-au dus la vot pentru că s-au speriat de comunişti, mineri şi de mogulii care deţin trusturi de presă. Au greşit aceia care au pus ştampila pe Băsescu pentru că nu le plăcea cum arată Geoană. Nu puteaţi voi, toţi ăştia, să fi stat acasă în ziua de 6 decem-brie 2009? Oare câţi dintre dumnevoastră vă regăsiţi în cele scrise mai sus? Cred că mulţi, pentru că altfel nu ne-am fi ales cu aceeaşi echipă de impotenţi care au făcut ca româ-nii să iasă acum în stradă, disperaţi că rămân fără o bună parte din lefuri.Foarte tare mă enervează că oamenii care au votat cu Băsescu spun: ”crezi că cu alţii era mai bine?” Mă, nu ştiu dacă era mai bine, dar ăsta cel puţin, ne-a demonstrat că nu a făcut bine în primul mandat, iar noi tot l-am votat. Păi nu ne facem rău noi cu mâinile noastre?Vedeţi foarte bine în caricatura anului, care mie îmi place foarte mult, că preşedintele Băsescu îl scoate în faţă pe cel mai iubit floc, Emil Boc. Dar trebuie să observaţi că preşedintele este pregătit şi mai are acolo nişte fire de păr, pe care le poate scoate în faţă oricând doreşte. Mă întreb, pe unde o fi Udrea?

Decebal către popor

Avatarurile lui Emil Floc

COMPANIE TRADIŢIONALĂ:Ai două vaci. Vinzi una şi cumperi un taur. Ci-reada se înmulţeste iar economia prosperă. Le vinzi şi iesi la pensie cu câştigul.COMPANIE AMERICANĂ:Ai două vaci. Vinzi una şi o forţezi pe cealaltă să producă lapte cât pentru patru. Eşti surprins când vaca moare. COMPANIE FRANCEZĂ: Ai două vaci. Faci grevă pentru că doreşti să ai trei vaci.COMPANIE JAPONEZĂ: Ai două vaci. Le reproiectezi astfel încât să fie de zece ori mai mici decât o vacă obişnuită şi să producă de douăzeci de ori mai mult lapte. Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, nu-mite Cowkemon, şi le promovezi la scară globală. COMPANIE GERMANĂ: Ai două vaci. Le reproiectezi astfel încât să traiască 100 de ani, să mănânce o dată pe lună şi să se mulgă singure. COMPANIE BRITANICĂ: Ai două vaci. Amândouă sunt nebune. COMPANIE ITALIANĂ:Ai două vaci, dar nu ştii unde sunt. Pleci în

pauza de prânz. COMPANIE RUSEASCĂ:Ai două vaci. Le numeri şi afli că ai 5 vaci. Le numeri din nou şi afli că ai 42 de vaci. Le nu-meri din nou şi afli că ai 12 vaci. Te opreşti din numărat vaci şi deschizi altă sticlă de vodcă. COMPANIE ELVEŢIANĂ: Ai 5.000 de vaci, dintre care nici una nu-ţi aparţine. Facturezi celorlalţi cheltuieli de depozitare. COMPANIE INDIANĂ: Ai două vaci. Te închini la ele. COMPANIE CHINEZĂ: Ai două vaci. Ai 300 de oameni care le mulg. Declari şomaj zero, productivitate bovină înaltă şi arestezi reporterul care a publicat cifrele. COMPANIE ROMÂNEASCĂ:Ai 6 vaci, costuri cât de 10, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal pentru alte 5, dai faliment şi dai vina pe bou.ASOCIAŢIE FAMILIALĂ MUREŞEANĂ:N-ai nicio vacă. Contractezi două cu statul şi-ţi faci vilă cu fonduri U.E. pe care o declari staul. Reziliezi contractul pe motiv de regiune defavorizată calamitată. O iei de la capat. Ceilalţi se uită ca viţelu la poarta nouă la vila abia construită.

E veche, dar are atâta adevăr...

9Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Incubator de prefaceri

Dacă afirma cineva zilele trecute că nu există public de jazz în Târgu-Mureş, amarnic se înşela. Păi, cu aşa public de calitate, ce mai contează că au fost aproape goale scaunele Teatrului de Vară la Festivalul „Open Jazz”? Calitatea, nu cantitatea, asta contează, dragilor. Şi imaginaţi-vă, pe scenă presta cel mai mare muzicuţist din România, Marcian Petrescu.

Care o fi diferenţa dintre „vitrină” şi „vitrină” nu ştim, cert este că există una. Putem să ne imaginăm doar, că omul vindea dulap cu două uşi şi două vitrine. Vitrine care puteau fi diferite sau nu.

În 13 mai, un anunţ timid postat pe site-ul www.bincub.ro anunţa întreprinzătorii interesaţi că pot beneficia trei ani de sediu gra-tuit, de consultanţă în dezvoltarea afacerii şi alte asemenea. Câte firme s-au înscris de când a fost lansat anunţul? Niciuna. Spune oficialul incubatorului, Nagy Istvan. Să fie comunicarea de vină?

Incubatorul de afaceri care va funcţiona în Parcul Industrial Mureş SA ar fi trebuit inau-gurat de vreo lună cel puţin. Ceea ce a întâr-ziat demararea etapei de înscriere a firmelor pentru perioada de preincubare a fost faptul că acceptul pentru administratorul incubatoru-lui ar fi trebuit să vină de la Bucureşti, de la şefii Agenţiei Naţionale pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, agenţie care derulează proi-ectul finanţat prin Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, în parteneriat cu autoritatea judeţeană mureşeană. Revenind la accept, spun angajaţii CJ, că preşedintele ANIMMC, Ioan Cristian Haiduc, sau, în lipsă, vicele său, Dumitru Nancu au cam tărăgânat să lase frâiele proiectului pe mâna administratorului pe care l-au selectat. Administratorul incuba-torului a fost desemnat în urma concursului Nagy Istvan, singur candidat, aceeaşi persoană care este şi director al Parcului Industrial Mureş SA. Dar aceeaşi persoană care nu prea se află în graţiile conducerii ANIMMC, motiv pentru care, deşi preşedintele CJ, Lokodi Edita Emoke, a anunţat în repetate rânduri că avem adminis-trator şi că incubatorul de afaceri este gata de start într-o săptămână, iar acea săptămână a cam trecut de multişor, inaugurarea nu a avut loc. Am încercat să intuim care ar fi motivele şi am căutat informaţii despre incubatorul de afaceri. Pentru cei care nu prea au timp să se plimbe de nebuni pe internet le sugerăm să verifice adre-sa www.bincub.ro unde pot să afle informaţii despre viitorul incubator de afaceri. Aşa vagi pentru că vă spunem noi perioada de prein-cubare a început. Aşa la negru. Dacă nu sunteţi internauţi, nu aveaţi de unde să aflaţi că s-a dat startul programului. Şi nu chiar de ieri ci din

13 mai. Când se va încheia? Asta nu mai scrie. De ce s-a preferat acest anonimat? Nagy Istvan ne-a lămurit că doar pe 11 iunie va avea loc inaugurarea oficială a incubatorului, în clădirea construită de Izorep exact lângă sediul Par-cului Industrial Mureş SA, şi abia de atunci va începe şi o campanie intensă de promovare a oportunităţilor înscrierii în acest program. Dacă va fi chiar o oportunitate deoarece printre cei care vor fi acceptaţi să îşi dezvolte o afacere acolo, e probabil să fie cooptaţi şi dintre cei 38 de „studenţi” care au participat la un curs or-ganizat în parc şi care vor primi diplomele în această săptămână. Cum locurile în incubator sunt limitate la 20, va fi foarte interesant de urmărit cum vor fi selectate acestea şi care idei de afaceri ale unor întreprinzători ce merg încă de-a buşilea (au sub doi ani de existenţă) în do-meniul afacerilor vor fi acceptate. Oricum nu disperaţi, pentru că locuri mai sunt deoarece până acum s-a înscris nicio firmă, iar adminis-tratorii speră să atingă cifra de 80-100 de idei de afaceri preincubate.

O investiţie curioasă Ce mai este simpatic legat de proiectul incu-batorului de afaceri este cum s-au modificat costurile investiţiei în condiţii de criză. Dacă la început acestea au fost estimate la 600 de mii de euro, după două luni a mai fost adăugat un plus de 126.000 de euro. Explicat astfel: “În urma schimbărilor economice intervenite pe piaţa autohtonă cauzate de preţul tot mai ridicat al combustibililor şi al energiei, o serie de preţuri ale materialelor s-au majorat, mai ales cele care implică consum mare de ener-gie (ciment, oţel, PVC, etc). De asemenea s-au majorat semnificativ şi tarifele la transport. În urma creşterii ratei de schimb euro-leu precum şi a inflaţiei coroborate cu majorarea venitului minim garantat şi al salariului minim pe econo-mie, costurile legate de manoperă s-au majo-rat în mod semnificativ. La majorarea costurilor de manoperă a contribuit şi lipsa de forţă de muncă în ramura construcţiilor”. Spuneţi-ne dacă vă vine să credeţi că în anul de graţie 2009 când constructorii abia aşteptau să prindă o lu-

crare, când preţul apartamentelor şi, implicit, a construcţiilor industriale s-a prăbuşit cineva invocă necesitatea aprobării unui buget mai mare. Mai mult chiar sugestia de ajustare a cheltuielilor generate de construcţie au venit şi de la Autoritatea Naţională pentru reglemen-tarea şi monitorizarea achiziţiilor publice care “recomandă ca în scopul evitării unor blocaje în derularea investiţiilor preţurile la materiale

să fie ajustate în funcţie de evoluţia lor”. Aşa că devizul general întocmit pentru autoritatea contractantă – Consiliul Judeţean Mureş - a fost reactualizat. În sus. dar dacă nimănui nu i s-a părut curios cum se cheltuie banii PNUD şi ai ANIMMC de ce ne-am agita noi? Cum va continua acest proiect, vom vedea în săptămânile ce urmează.

Cloşca afacerilor şi puii de aur

PNUD ştie pe ce a dat banii?

Public de “hazz” Vând vitrină, cu vitrină şi vitrină

Nagy Istvan

10 Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Un buget ca o lămâie

După ce am descoperit că municipiul este mai sărac dacă susţine Centrul de Zi „Perseverenţa” cu 250.000 de lei, dacă îi restituie restanţa de 90.000 de lei Adăpostului pentru Vic-timele Violenţei Domestice, sau dacă suportă indemnizaţiile pentru îngrijitorii persoanelor cu handicap, persoane care în opinia edilului-şef se mai şi fac că sunt bolnave, am dat o raită prin buget să vedem pe ce se duc anual banii noştri din taxe şi impozite, pe care an de an cu concursul consilierilor locali primăria ni face praf şi pulbere ca să nu se vadă pe ce s-au cheltuit.

Hrană pentru animalele comunitare Una dintre cele mai surprinzătoare capitole a fost Hrană pentru animale. Înţelegem un asemenea capitol în buget la Grădina Zoologică unde într-adevăr animalele trebuie hrănite, cel puţin prost, dar ce o fi căutând asemenea prevederi la Poliţia Comunitară că doar nu sunt chiar trupele SPIR şi au nevoie pentru câinii dresaţi sau la sere unde nu ne gândim că transportă crengile cu căruţa şi măgăruşul sau la administraţia cimitirelor, unde, Doamne iartă-ne, nu se plimbă sicriele cu decedaţii aferenţi cu carul tras de boi. Şi uite aşa se papă câteva zeci de mii de lei din buget, aprobaţi de altfel guralivă comisie de buget – finanţe din CL. Răspunzi şi închizi Energomur-ulApoi, banii noştrii se vor mai duce pe energie termică, doar la capitolul alte transferuri în cartierul Unirii şi lucrările executate vom plăti 10,9 milioane de lei fără 45.000 de lei. În condiţiile în care acum se derulează concursul pe bază de chestionar „Răspunzi şi închizi” Energomurul, organizat la derută de amploaiaţi de prin primărie, de ce om mai fi prevăzut banii ăştia? Şi ce dacă mai avem de plătit încă ani buni credite pentru cea mai scumpă centrală din Tîrgu Mureş, pentru care Dorin Florea şi-ar fi riscat mandatul din 2004, atât de vehe-ment pro investiţie era – cea din Unirii – să vină austriecii să şi-o ia, demonteze şi să şi-o ducă acasă că nouă nu ne mai trebuie pentru că noi, ăştia de pe primăriei, am descoperit un alt gheşeft – microcentralele. Şi uite aşa am economisi banii pe care am dori să îi suportăm pentru cei care aderă la planul nostru „Centrală de apartament ai vrut, centrală ţi-am dat pe banii fraierilor care şi-au pus deja strângând cureaua”. Călătorind pe bani publiciEi, un capitol de-a dreptul amuzant este cel al transportului în comun. Cum nici până în ziua de azi nu ne-am lămurit dacă avem aşa ceva în condiţiile în care totul este controlat de o societate pre numele ei Siletina, întâmplător foarte privată prin acţionariat dar foarte, ombilical vorbind, legată de bugetul local, prevederile bugetare sunt de-a dreptul aiuritoare, în condiţiile în care nu ştim să mai avem vreun autobuz ce să fie al muni-cipiului. Şi totuşi cifrele ne spun altceva. Scump de tot. Astfel, pentru plata leasingului la autobuze este prevăzut un fond de 4,8 milioane de lei, în timp ce subvenţiile acordate pentru tot felul de motive au ajuns la astronomica sumă de 15,260 de milioane de lei, adică aproape 5 % din buget!!! Incredibil, dar adevărat, 20 de milioane de lei se duc pe

firma viceprimarului Claudiu Maior, care nu mai este oficial im-plicat, dar care tot de acolo îşi ia banii de trai că doar nu s-o fi descurcând din cei 1.500 de lei pe care îi încasează lunar de la primărie. Credeţi-ne că având banii aceştia de la târgumureşeni în cont, ne-am permite şi noi să ne dăm cu părerea, despre câte am făcut noi în oraş. Dar cât am păpat de ce nu spunem, oare? Pentru că dacă comparăm cele două societăţi asociate, observăm că Siletina are vreo 502 salariaţi, în timp ce Transport Local SA doar 23, semn că prima conduce asocierea şi încasează grosul banilor care trec pe la transport local doar că aşa dă bine la conturi. Camera de Conturi. SF. Science-fiction cu studiiLa modă în ultimii ani sunt studiile de fezabilitate. Eu, tastatorul acestor rânduri, nu îmi amintesc să fi văzut vreodată un deviz de lucrări despre ce presupune un asemenea studiu, în afară de trasare linii pe nişte hărţi. Cu toate acestea sumele oferite mai tot aceloraşi companii de proiectare sunt an de an generoase şi rotunde. Adică nu am văzut vreodată să fi costat ceva cu zecimale, cu un leu sau bănuţ la coadă. Oricum dacă aveţi vreo curiozitate cât a solicitat Serviciul de Urbanism pentru întoc-mirea unor PUZ-uri, PUD-uri şi alte asemenea vă spunem că 1,7 milioane de lei, din care vor fi executate pe numărate şapte asemenea lucrări de desen. Şi nu sunt singurele. Un capitol special cu studii de fezabilitate l-am găsit şi la sport, unde am descoperit că e mai ieftin să faci un Week-end II decât un PUZ pentru zona Vulpi. De asemenea, ne-am mai distrat că aco-perirea unui bazin cu gonflabil, reproducem din buget pen-tru a nu fi acuzaţi de violare a limbii române, costă 10.000 de lei. Şi dacă tot am ajuns la bazine să nu uităm de propunerile năstruşnice de investiţii de la Piscina ing.Mircea Birău: figurine zoomorfe pe arc elicoidal – 70.000 de lei, sau toboganul tubu-lar 5 ml care costă aproape 21.000 de lei. Cum distrugem banii cu documente Şi serviciul unde merge omul să îşi obţină identitatea ne-a umplut de respect. Adică oamenii au propus să achiziţioneze două distrugătoare de documente cu 10.000 de lei deşi dând un google search am găsit mult mai ieftine, la vreo mie de lei bucata, şi dacă ne contactează, le dăm şi link-urile că acum în perioadă de criză nu se cade să arunci banii de hârtie când o poţi recicla. De asemenea, pentru că tot am observat că sunt în căutare de electronice, mai menţionăm că un „Xerox” color, care poate furniza câteva sute de mii de copii, pe lună, şi alte fiţe de copiator, l-am găsit sub 12.000 de lei bucata, cu tot cu TVA. Ne-am oprit la doar două exemple, dar ne gândim că le-am fi găsit oferte mai bune şi pentru restul pro-duselor. Oricum nu ezitaţi să ne contactaţi pentru a vă ajuta la cumpărături. Poate vă obţinem şi un discount ţinând cont că suma e frumuşică – 105.000 de lei, fără a mai calcula banii pentru celelalte active fixe până la 325.000 de lei prevăzuţi la cheltuieli de capital. Cultura noastră care este... Pentru acţiunile culturale este prevăzută pentru acest an a se cheltui 1,264 milioane de lei. Dar să vedem ce se înţelege prin acţiuni culturale: Ziua Îndrăgostiţilor, Sărbătoarea Mărţişorului, 8 Martie. Sărbătorirea Zilei Copilului, Festivalul de umor, Festivalul

Vinului, Orăşelul copilului şi alte ghiduşii care nu au nici în clin nici în mânecă cu biata cultură. Sunt într-adevăr nişte ocazii populiste foarte bune să mai adormi supărarea votantului cu aşa zise acte de cultură. Locuinţe, cinematografe şi vespasiene Pentru locuinţe – reabilitare, construire, mansardare, cumpărare sunt prevăzute 27 de milioane de lei. Din care 12,5 milioane de lei vor merge la companiile specializate pe reabili-tarea termică a blocurilor, un alt proiect la modă, care ar fi fost cu siguranţă mai economicos dacă ar fi fost derulat direct de privaţi. Alte cinci milioane vor păpa locuinţele sociale din Valea Rece, Rovinari şi Remetea, deci zona rromă din oraş. Pentru imobilul Romcab, fostul hotel Electromureş din cartierul Unirii a cărui destinaţie este incertă se vor aloca, pentru reabilitare, 1,85 de milioane de lei. Nu mai are sens să amintim de mult discutatele apartamente – 90 la număr de pe Bulevardul Pan-durilor – pe care le vom achita de acum încolo vreo 22 de ani. Consilierii locali nu au uitat să prevadă bani pentru reparaţii la tot felul de obiective. De exemplu, pentru cinematografe sunt prevăzuţi 206.000 de lei. Presupunem că vă întrebaţi care cin-ematografe? Sincer şi noi. Apoi, am mai aflat că moartea e scumpă, deoarece întreţinerea cimitirelor doar în 2010 trece de 750.000 de lei. Pentru vespasienele care şi ele sunt mai mult lipsă s-a alocat doar simbolica sumă de 32.000 de lei. Ruşinos. Şi să continuăm în aceeaşi notă plină de umor negru, poate vă întrebaţi ce îi lipsea Casei de Cultură a Studenţilor „Mihai Eminescu”? Vreun pian, vreo sală de spectacole mai acătării sau altele? Nu, nu aţi ghicit. Un tractor de tuns iarba estimat la 14.280 de lei şi un utilaj de nivelat şi bătut zăpada de 128.000 de lei. Şi printre astea şi un sistem de sonorizare – cinematografe de 60.000 de lei. Şi cum nu puteam să nu fim şi noi în rând cu lumea civilizată vom mai cheltui pentru modernizarea Pieţei Teatrului următoarele sume: 250.000 de lei mobilier urban, bănuim că băncile vor fi suflate cu aur de 14 karate, o fântână arteziană, tot de 250.000 de lei, corpuri de iluminat care vor merge fără curent presupunem de costă 600.000 de lei. La anul cred că vom avea alte surprize care să rotunjească cheltuielile pentru reamenajarea pieţei la 10 milioane de lei. Iar dacă aveţi întrebări legate de cât ne costă să fim un aşa zis oraş curat, respectiv să avem prin anumite cartiere drumuri bune vă lămurim îndată: 23,072 de milioane de lei, respectiv 73 de milioane de lei, inclusiv bani europeni. Aproape 1000 de miliarde de lei vechi, 25 % din bugetul local. Biroul de Taxe şi Impozite pentru fraieri

Risipa banului public

Un consiliu local dac-am avea, bani puţini s-ar mai fura

De Zilele Târgumureşene, toţi am fost nişte papagali…

“Lume, lumeeee… Aflaţi viitorul la preţ de criză…

Cică după plecarea lui Boc pensiile se vor tripla de cinci ori şi salariile de şapte, şi toţi rumânii vor umbla

cu merţane şi beemvee…”

Cine s-ar fi gândit că „fluieraşii” ce i-au înnebunit pe şoferi, în fiecare intersecţie, timp de aproape o saptămână, în perioada Zilelor Târgumureşene nu ştiu să acorde primul ajutor? E cazul cetăţeanului turmentat care a cedat în faţa bisericii, înecân-du-se, din cauza lui Al Bano, în propria-i vomă. Poliţistul, cu fluierul la gât stătea deoparte şi se uita. Să fluiere, să nu fluiere... Grea întrebare... Întoarceţi-l pe-o parte, striga cineva de alături. Ce s-ar fi întâmplat dacă leşina un şofer la volan, din cauza aglomeraţiei, în faţa fluieraşului?

Eu când vreau să fluier, fluier

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010 11Sănătate în plic

COMUNICAT DE PRESA02.06.2010

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!”

Titlul proiectuluiDEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA DE NOI SOLUŢII ON-LINE PENTRU EXTINDEREA

COMERŢULUI ELECTRONIC ÎN CADRUL S.C. MATEROM S.R.L.

- Proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională -

S.C MATEROM S.R.L, cu sediul în Com. Cristesti, str. Viilor, nr. 800, jud. Mures, anunta inceperea activitatilor prevazute in proiectul “ DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMEN-TAREA DE NOI SOLUŢII ON-LINE PENTRU EXTINDEREA COMERŢULUI ELECTRONIC ÎN CADRUL S.C. MATEROM S.R.L.“, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Organism Intermediar pentru Axa Prioritară 3 - “Tehno-logia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public” Operatiunea 2: Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi alte soluţii on-line pentru afaceri. Valoarea totală a proiectului care face obiectul finanţării nerambursabile este 726416 lei , din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 321260 lei.Proiectul se va implementa în localitatea Cristesti pe o durată de 12 luni.

Obiectiv general al proiectului:Creşterea eficienţei S.C. MATEROM SRL prin dezvoltarea sistemului de comerţ on-line.Obiectivele specifice ale proiectului:1. Extinderea utilizării catalogului on-line prin dezvoltarea de noi funcţii2. Implementarea aplicaţiei Portal pentru facilitarea realizării comenzilorPrezentul proiect de investiţii contribuie la atingerea obiectivelor specifice ale Axei prioritare III “Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, prin creşterea eficienţei S.C. MATEROM, prin dezvoltarea comerţului elec-tronic.Detalii suplimentare puteţi obţine de la:Nume persoană contact MEZEI RADUFuncţie: CONSILIER JURIDICTel. 0365-401080, Fax: 0365-401080, e-mail: radumezei@materom.ro

Este criză, fără doar sau poate, este criză. Dacă v-aţi îndoit sau dacă aţi cre-zut cele spuse de preşedintele Traian Băsescu, cum că România va ieşi din criză în 2010, v-aţi înşelat amarnic. Se vede foarte clar în zilele noastre că este criză. Unul dintre cei care simte foarte bine dificilele momente prin care trece România este pacientul român. Situaţia se împute tot mai tare în sistemul sanitar iar minitsrul Sănătăţii nu are nicio soluţie. De unde ştiu asta? Păi este foarte evident.

Cseke Attila, a fost săptămâna trecută la Târgu Mureş şi a răspuns, fără să fie ceva organizat, şi întrebărilor adresate de jurnaliştii cei obraznici care nu fac alt-ceva decât să scoată în evidenţă numai părţile negative ale realităţii. Una dintre curiozităţile mele de jurnalist era legată de finanţarea proastă a spitalelor publice din România şi în special a celor din judeţul Mureş, în condiţiile în care spitale private primesc bani frumoşi de la Casa Naţională de Sănătate prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, iar spitalele publice n-au bani nici de medicamente şi nici de alte materiale sanitare. Dacă au ajuns asis-tentele medicale să se plângă de faptul că nu mai pot asigura bolnavilor îngrijirile corespunzătoare, e nasol. Mai ales că, fără supărare, asistentele mimau de cele

mai multe ori grija faţă de pacient, astfel încât aparţinătorii să sară cu ceva bani ca să aibă parte de toată atenţia personalului medical auxiliar. Dar se pare că în această perioadă nu se mai poate nici măcar mima, aşa că, vă reamintesc, este grav.

Nu pot să nu mă refer la denumirea instituţiei publice Casa de Asigurări de Sănătate. Care asigurări? Care sănătate? Păi nu mai există nici sănătate, nici asigurări de sănătate. De unde atâta? Spitalele private au însă, deocamdată tot ce le trebuie. Iar eu, angajat al unei com-panii, plătesc bani din salariu, ca să mai plătesc încă o dată dacă merg la un spital privat sau chiar la unul public. Da da, chiar şi la unul public, unde mulţi medici nu mai iau în considerare că se află în unitatea spitalicească publică şi cer bani pacienţilor.

Şi vreau să vă spun şi răspunsul minis-trului Sănătăţii referitor la situaţia finanţării din sistemul public faţă de cel privat, care a fost unul evaziv, adică, mai exact a spus ceva de genul că spitalele vor trece în ad-ministrarea autorităţilor locale, dar nu a explicat însă de unde vor fi bani pentru spitalele publice care de la o lună la alta acumulează datorii faţă de furnizorii de medicamente. Nu că le-aş plânge acesto-ra de milă, care au participat la falimentul spitalelor prin încurajarea achiziţionărilor

de medicamente scumpe în schimbul unor comisioane faţă de şefii de clinici.

Vă dau un exemplu clar, care arată cât de gravă este situaţia. Aş vrea totuşi ca semnalele de alarmă să ajungă la ure-chile celor care pot decide, dar se pare că ei n-au urechi să audă şi ochi să vadă,

în concluzie, suntem conduşi de surdo-muţi. Adică, Dumnezeu cu mila. Vă spu-neam despre exemplu, şi vroiam să mă refer la renumitul Institut de Boli Cardio-vasculare şi Transplant din Târgu Mureş, care în urmă cu doi ani ne prezenta intervenţii chirurgicale de succes, unele chiar în premieră naţională, iar acum, in-stitutul este pe cale să intre în faliment. Nu vă miraţi, medicii nu mai au bani să asigure nici măcar urgenţele, pentru că nu mai sunt fonduri. Bine, bine, nu mai sunt fonduri, dar închidem spitalul? Nu putem totuşi să-i ajutăm pe micuţii care s-au născut cu malformaţii cardiace şi care au nevoie urgentă de intervenţie? S-ar putea, doar că IBCvT Tîrgu Mureş are nevoie de un manager competent, care să aibă curajul să conducă clinica luând în considerare interesul pacienţilor.

Colac peste pupăză, marţi după-masă, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Radu Crişan, este schim-bat din funcţie cu Valeria Acs, ca şi cum aici stătea destinul sistemului sanitar. Da, acum totul este sub control, dragi români, situaţia va intra pe un făgaş nor-nal, aşa că răbdare... Nu uitaţi însă sfatul meu, staţi departe de spital! E nasol!

Dr. Mengele

Vai de Pacientul Român!

13Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Afacerisme

Pamflet întârziat Într-o zi primirăm pe email o epistolă care ne arăta ce necuviinţe se petrec în primăria din comuna vecină cu Târgu Mureşul, Sântana. Spunea semnatarul scrisorii că autoritatea locală a rămas fără stăpâni deoarece primarul şi vicepri-marul s-au recompensat cu o excursie profesională în Spania, în timp ce secre-tarul s-a îmbolnăvit. Pâra continuă în acelaşi mod sugerându-ne că în Sântana de Mureş se petrec grave afronturi la adresa votantului. Bineînţeles pentru a da greutate scrisorii, autorul este curios re-toric ce spune „amicul prefect Paşcan sau preşedinta CJ Mureş” – l-am citat, de aici ghilimelele, şi continuă despre „această încredibilă situaţie, nu ştiu”. Nici noi şi sincer nici nu ne prea interesează atâta vreme cât prefectul şi şeful CJ se ocupă de cu totul alte treburi decât să îi supra-vegheze pe edilii din Sântana când se duc în concediu sau când se îmbolnăvesc. Şi ca să îi mai alinăm suferinţa prietenului fostului primar Viorel Bubău i-am aminti că aşa cum se supără acum de făţiş, aşa ar fi trebuit să procedeze şi atunci când Dorin Florea a plecat vreo două luni luând ştampilele cu el de n-aveau oamenii cum să facă plăţile. Dar situaţiile nu erau la fel, nu?

Filimon, încălzeşte-te! Am ajuns la concluzia că UDMR-iştii sunt mai buni negociatori după ultimele întâmplări din Consiliul Judeţean şi de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Dar să mă explic: nici de două săptămâni, vicele Claudiu Maior, la braţ cu alt demo-crat-liberal consilier Liviu Todoran, zis şi lopată, s-au aşezat triumfători pe scaunele din sala mare a Palatului Administrativ. Aşteptau să vadă sceneta: “Cum ajunge Vasile Filimon vicepreşedinte?” rezolvată încă din primul act, pardon, în regim de urgenţă de către consilierii judeţeni. Marele triumf a fost însă amânat deoarece UDMR-iştii au spus pas dezbaterii proiectu-lui atâta vreme cât Acs Valeria nu avea în mână încă ordinul de numire în funcţia de preşedinte – director general al CJAS. Acum că s-a întâmplat numirea, democrat-liberalii îşi pot vedea vicepreşedintele înscăunat de-a dreapta lui Lokodi Edita Emoke. Şi o remarcă: să nu mai spună Balogh Jozsef că 7 % nu contează într-un mariaj sau la partaj. Câteodată face cât 100%.

Eugen Popa Laurean este unul dintre longevivi manageri ai societăţilor pe acţiuni privatizate la începutul anilor 90 care se menţine pe poziţie. Privatizarea i-a adus lui Popa Laurean, în timp, 21,5% din SOCOT SA Târgu Mureş că despre com-pania de lucrări de construcţii montaj hidrotehnice e vorba. Are PAS-ul vreo 21%, dar controlul îl deţine contabilul şef Ionel Vas. Lucrurile nu merg rău deloc la SOCOT. Afaceri de peste 92 de milioane lei pe 2009, mai mari cu 14 milioane de lei decât în boomul din 2008. Toate bune şi frumoase. Interesantă lupta de cucerire a celor 51%, când alţi doi mari acţionari Sorin Apostol şi Andrici Adrian au şi ei 36 %, dar şi legalitatea acţiunilor pe numele copiilor. Să faci profit de 800 de mii de euro nu e de colea. Dar nici SOCOT nu e o firmă de birou. Are şantiere mari prin ţara asta. Vezi colaborările cu Repcon, şantierul punct de lucru de la Sighetul Marmaţiei, plus realizările majore din ţară. E inexplicabilă păstrarea oarecum la cutie a unei asemenea bijuterii de companie ce putea să producă mult mai mult. Şi atunci cum o fi să refuzi, să renunţi, să pierzi deliberat, fără vreo scuză o lucrare, o licitaţie imensă cum a fost cea de la reabilitarea răului Trotuş. Undeva la 1000 de miliarde lei vechi. Nu sunt explicaţii, dar poate le vom afla. Pentru că dacă te gândeşti că altul a luat lucrarea oferită de managerul Popa, sigur e vorba de multe zerouri.Despre domnul Urzică, consilierul lui David Csaba de la Apele Române Bucureşti şi menirea domniei sale în CA de la SOCOT nu mai e vreme că e cod portocaliu.

Socotitorul de acţiuni deluviene

Mureşul nu are nici un reprezentant în Consiliul de Administraţie al Bur-sei de Valori Bucureşti în ciuda fap-tului că mureşenii chiar reprezintă o forţă printre acţionari.Sunt, ce-i drept, 85 de acţionari persoane juridice, dintre care din Mureş sunt două: SSIF Romaxa Finance, cu 1,4811%, controlată de omul de afaceri Mircea Oltean, şi SSIF Goldring, cu 0,4444%. La persoane fizice situaţia e alta. Din 256 persoane fizice acţionari, vă prezentăm primii 8 din Mureş: Musgociu Mircea Nicolae cu 4,3473 %, Morariu Emil cu 0,4622, Zahan Alina cu 0,1113, Solovăstru Mircea Ştefan cu 0,1021 procente, Ciubucă Dragoş Alexandru cu 0,0391, Kar-dos Alexandru Ioan cu 0,0391 %, Mesaros Alexandru Emil cu 0.013 şi Sabău Vasile Cristian cu 0,013 %. Cei 8 alături de persoanele juridice deţin împreună 7,0526 din Bursa de Valori Bucureşti.Interesantă este intrarea în acţionariat până la 1 iunie 2010 a milionarului mureşean de la fosta Bere Mureş Emil Morariu, a direc-torului de la OTP Bank Kardoş Ioan şi a doamnei Alina Zahan. Toate bune şi frumoase, dar de ce nu se pot uni aceşti investitori pentru a avea şi Mureşul un reprezentant în CA al BVB?!

Bursucul nevoit să plece la Sibiu

SOCOT-eala de acasă în varianta Trotuş

Mureşul cumpără BVB-ul

“Nici Napoleon n-a întors atâtea bătălii după ce le

credeau toţi pierdute. Valeria, fiecare Ac îşi are naşul său. A cincea tură îmi iau cu mine

toate asigurările...”

Candidat pe ultima suta de metri la Senat. Şi-a făcut treaba onorabil. Răsplătit director la Casa de Sănătate. Lasă IUBCvT pentru drămuirea banilor alocaţi de la stat pentru spitale, farmacii şi toate cele trebuincio-ase sănătăţii. Schimbat de patru ori în acelaşi mandat al premierului Emil Boc. Şi Boci au fost patru. Un Ac(s) i-a venit de cojocul Crişanului.

T

Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 201014Exportul de doftori

Luni întregi vuia presa şi postările online se grăbeau să dea relaţii despre mărinimosul uriaş cu chip angelic, un fel de binefăcător îndrăgostit de plaiurile mioritice, Syl-vain Blondin, care şi-a găsit şi jumătatea lui în zonele din sud de Carpaţi. Jumătatea odată găsită nu a mai fost decât un pas până la înfiinţarea unei firme de consulting, aţi ghicit, de recrutarea medicilor pentru Franţa! Potrivit contractului ce ne-a fost remis de un binevoitor prins în capcană, totul pare frumos şi ademenitor, ca nişte trepte spre Heaven. Dacă treci peste unele mici detalii, cum ar fi adresa de contact de pe prima pagină a contractului, sau adresa de site „forbidden” pentru muritorii de rând, mai departe pare un contract grijuliu întocmit, atent la toate. Dar să ne oprim un pic la datele de contact: căci aici în-cepe prima dilemă. Unde se află sediul acestei organizaţii a lui Blondin, pe strada Monumentului ( 13, Rue du Monu-ment) sau pe strada Bisericii (rue de l’ eglise)? Localitatea pare să fie una şi aceeaşi, undeva la est de autostrada Est, numită Pareid. Siteul nu lasă neavizaţii să-şi bage na-sul, centre-formation-conseil, puteţi încerca, poate veţi avea mai mult noroc. Contractul precizează grija aproape paternală a lui Mr. Blondin în ceea ce priveşte demersu-rile de recrutare, pregătire şi acomodare a proaspătului candidat, semn că sunt şi vechi printre ei. De la găsirea unui cabinet dotat, clientelă, locuinţă, telefon şi ce o mai fi, proaspătul candidat nu trebuie decât să semneze con-tractul, peste care din acel moment nu mai are voie să vorbească. Doar să respecte clauzele, restul e tăcere! Deşi Mr. Blondin a susţinut în mai multe rânduri că el nu per-cepe nicio taxă de la medicii recrutaţi, din contract aflăm că norocoşii vor plăti 20% din sumele câştigate, fără TVA, după prima lună de la instalare, iar în caz că nu plătesc se poate ajunge şi la litigiu, pentru că sumele menţionate în contract sunt cu titlu executoriu.

Cine poartă răspunderea?Contractul se încheie pe doi ani, cu posibilitate de pre-lungire, tacită. Dacă nu este respectat, doftorul va fi scos din Ordinul Medicilor, i se va interzice să practice me-dicina pe o rază de 150 de km timp de trei ani, şi dacă asta vi se pare puţin, va trebui să plătescă şi comisionul de recrutare, plus toate cheltuielile. Vi se pare corect? Nu! E acea clauză de nonconcurenţă, firească de alt-fel. Nicio vorbă în schimb despre mr. Blondin! Dacă te trage în piept? În cazul nerespectării contractului acesta devine nul... dar cum rămâne cu mr. Blondin, despre care tot mai multe voci susţin că ar fi un şarlatan? Payer ou payer pas, Mr Blondin?

Madame Bovary

Nous avons le contract, monsieur Blondin!În mirabolanta noastră ţărişoară, soră dulce a patriei lui Flaubert, acolo unde a existat cândva şi micul Paris, printre altele, sistemul sanitar e în cădere liberă. Nu se mai miră nimeni dacă până şi medicii îşi caută de lucru dincolo de hotare. Şi nu sunt puţini cei care în disperarea lor au apelat dincolo de siteurile ce oferă joburi în străinătate, la un francez cu suflet mare.

Evenimentul săptămânii-venirea Micului Titu-lescu la Târgu Mureş pentru a se da cu maşinuţa şi pentru a tăia nişte capete de prin conducerea PSD Mureş. Zile ale coşarilor, zile ale copiilor şi

grevă în faţa prefecturii. Lansări de carte.

4Fetele de la fotbal au adus cupa la Mureş. Bravo! Lituanianul de la BC Municipal a fost dat afară din lipsă de randament. Am aflat şi de faptul că politicienii au minţit în campanie...de parcă e ceva nou. Numai că a recunoscut-o un “peşte” mare, Berceanu. 4Copiii crizei şi-au serbat ziua de criză cu distracţie de criză. “Ăla micu, ăla chior, Şi-o bătut joc de popor” în faţa Prefecturii Mureş. Se vede că românul s-a născut poet şi nu-şi pierde năravul nici măcar pe tim-puri de criză. 4Se merită să reamintim un “incident” fericit de la zilele târgumureşene. Claudiu Maior, pro urbele, a cam fost huiduit de mama focului lângă Al Bano. Deh, e altă generaţie de melomani...4Ponta vizitează pentru prima dată Târgu Mureşul de când este “marele şef al pieilor roşii”. O întâlnire privată cu PSD-iştii de seamă. Şi a hotărât. Îi lasă pe oameni să se bată cap în cap până în iunie la Con-gresul Judeţean, când va descăleca a doua oară în oraşul nostru. Bine, e clar că deja are în minte noul şef al filialei PSD-escu. 4Uncia de Vise a fost lansată de către poetul prefect Marius Paşcan. Să fie poezia care dă titlul volumului un mesaj secret pentru actualul şef de oraş? Noi aşa zicem... citiţi bine în pagina 16.4Şi săptămâna se încheie în zgomot de motoare, scârţâit de roţi ce lasă în urmă un praf de probleme şi dispute politice. Câte dintre problemele interne ale PSD Mureş a rezolvat copilotul Ponta nu se ştie... Rămâne de văzut.

Kronikaru’ Şukaru’

Metrospectiva săptămânii

După ce a pus PSD-ul pe pilotul automat Năstase, Victor Ponta participă relaxat la o etapă a raliului Paris - Kokalar

“Am ajuns la Mureş, deja? Mamăăă …ce repede merge boli-dul ăsta… dacă ne grăbim un pic

la întors mai prindem ceva la greva din faţa Guvernului!”

Al Bano ne-a Felicita!Fericire, fericire, striga fai-mosul Al Bano pe sub bal-coanele târgumureşencelor.... Fericire, fericire, plângeau bu-nicile amintindu-şi de fericire, fericire, ţinându-se de mână, fericire, fericire. Al Bano a ac-ceptat să cânte în aer liber, cu intrare la fel de liberă. Ce l-a motivat? Fericire, fericire!

15Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Ruşii energizează România

Criticat de multe ori pentru privirile ciocuşe aruncate peste gardul vecinilor ruşi, Guvernul României s-a hotărât să îndulcească puţin această imagine. Păi cum? Păi, invitându-i pe ruşi să se ocupe de viitorul energetic al României. Ministrul Videanu s-a destăinuit recent într-un inter-viu că proiectul Nabucco (având girul UE) rămâne prioritate pentru România, dar că participarea la South Stream (gazoductul ruşilor) are o semnificaţie aparte: va de-schide uşa Kremlinului pentru autorităţile de la Bucureşti. Deocamdată, există un memorandum agreat între Gazprom şi Transgaz pe tema South Stream iar Videanu spune că va discuta orice proiect care va asig-ura siguranţă energetică României! Chiar şi proiecte în care tabloul de siguranţe va fi la Moscova, domnule Videanu? Adică ne vor putea lăsa în pană când vor dori, la fel ca pe ucrainieni? Cât de departe trebuie să mergem, cât trebuie să cedăm, dom-

nule ministru, pentru a deschide uşa lui Putin? Uşă pe care a trântit-o de câteva ori chiar Băsescu, colegul dumneavoastră de South Stream, prin declaraţii inflama-toare? Ziceţi că ruşii vor să facă şi alte investiţii în România, cum ar fi să bage banii în viitoarea centrală nucleară care ar putea fi poziţionată undeva prin judeţul Mureş. Mai ziceţi că nu contează dacă vor fi bani privaţi, sau ai statului rus... Nu zău? V-ar plăcea ca viitoarea centrală nucleară din România (cât o fi el de îndepărtat acest proiect) să aparţină statului rus? Acesta să ne asigure nouă poate un sfert din en-ergie peste 20-30 de ani? Aveţi de grijă la declaraţii, domnule ministru, şi nu vă stresaţi aşa tare cu ruşii ăştia, că rema-nierea e pe-aproape şi nu mai apucaţi să semnaţi nimic cu ei... Zău, aşa...

Înmărmuritul de la Ruşchiţa

Loc de primit proiectile-n cap

Cum alergi, în 10 minute, prin PSD, PDL şi PC

Consilierii fac audienţă pe mail

Ministrul Adriean Videanu, mai preocupat de atacurile energetice asupra PDL decât de viitorul energetic al României

Cunoaştem cu toţii refugiul staţiei de au-tobuz din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Vreau să spun, cunoaştem şi cum arată, unii dintre noi… alţii cunosc mai puţin. De ce spun cum arată? E cea mai jalnică staţie din Oraşul Trandafirilor, unde, Doamne fereşte, rişti să-ţi pice în cap ceva moloz de pe tavan. Oricum nu e bai, doar spitalul e aproape şi primul ajutor vine repede. Dar să începem cu începutul. Undeva, în trecut, în acel loc funcţiona un chioşc de vânzare a biletelor de autotaxare. Mărturie stă o plăcuţă. Dar nu asta contează. Mergem mai departe. Treceam din întâmplare prin zonă şi am asistat la o scenă în care rolul principal l-a avut o bătrânică ce venea de peste drum,

de la spital. După cum am aflat ulterior, aştepta un autobuz să meargă în Tudor. Bătrână, săraca, cu dureri de picioare, ar fi vrut să se aşeze pe băncile din staţie. Unde, dom’le? În murdăria aia, cu chiştoace de ţigară, seminţe şi alte resturi de gunoaie? Am fost totuşi multumită, oarecum, că nu şi-a mai ridicat ochii în tavan să vadă că se pregăteşte şi un proiectil de moloz să-i cadă în cap. Ce e bine, totuşi, ca dacă nu plouă, poţi să stai în siguranţă în afara refugiului. Am aflat deunăzi că refugiul se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Mureş. Să nu fi trecut nimeni de la CJ pe acolo? Ori fi toţi aşa de sănătoşi? Aaa, scuze, ei umblă cu limuzinele, nu cu autobuzele…

Cu lupa-n pupa

E simplu... îţi iei o identitate nouă, îţi faci o adresă de mail şi te pui pe treabă. Toată chestia cu identitatea şi înscrisul la trei par-tide îţi ia 30 de minute. Am reuşit să mă în-scriu în PSD, PD-L şi PC. La PNL e mai greu pentru că scoţi adeziunea la imprimantă, o completezi şi apoi trebuie să mergi cu ea şi cu un CV la sediul PNL din apropiere. Deci aici e o treabă serioasă. La PSD e cel mai simplu. Pe banda din josul primei pagini alegi „Înscrie-te”, completezi nişte date personale, un cod din ăla ca pen-tru idioţi şi gata... îţi apare salvatorul Ponta, care îţi urează bun venit şi toate „bălăriile” alea cu lupta pentru ţară şi drepturile oame-

nilor. Şi să nu uităm, persoana înscrisă nu era una reală. La PDL şi PC e un pic mai dificil. Trebuie să descarci adeziunea şi apoi să o trimiţi pe o adresă. Ideea e că într-o săptămână nu am primit nici un răspuns, dar ne-am considerat înscrişi. În fine, probabil că aşa apar tot felul de membri care nici măcar nu există, care votează cu partidul. Totuşi, PNL mi se pare cel mai în regulă. Trebuie ca oamenii, con-ducerea, să te cunoască mai întâi. Ţi se cere un CV, mergi şi stai de vorbă cu ei şi abia apoi te acceptă. Bilă albă pentru PNL, bilă neagră pentru PSD. Bilă gri la PDL şi PC.

Membrana de partid

Lista pe care o vedeti mai jos nu este o listă a celor mai eminenţi 23 de cetăţeni ai municipiului Târgu Mureş, este lista în care sunt prezentaţi oamenii care decid în mare parte, soarta oraşului nostru, aici includem şi soarta lor. Am ob-servat însă că dragii noştri consilieri locali ai municipiului Târgu Mureş nu sunt prea deschişi la a mai sta de vorbă cu publicul, cu târgumreşenii mai exact, cei pe care îi reprezintă şi pentru care votează. Dacă ne uităm bine, sunt doar 5 consilieri din 23 care îşi prezintă interesul pentru audienţe şi au afişat orele la care pot fi găsiţi. Sunt însă şi mai puţini consilieri, 3 la număr, care au fost drăguţi şi şi-au făcut publice chiar şi numerele de telefon la care pot fi găsiţi. Cred că nu prea au chef consilierii să stea de vorbă cu târgumureşenii. Da’ atunci cum ştiu ei ce este mai bine pentru târgumureşeni? Sunt ei oare atât de ageri încât să cunoască problemele oamenilor fără măcar să stea de vorbă cu ei? Cine ştie? Îi citesc pe stradă? În schimb, toţi au afişate adresele de mail, e mai lejer aşa, nu trebuie să ne vadă la faţă, dar nici noi pe ei... Să nu uităm nici că scumpii noştri consilieri, că doar sunt ai noştri, au vrut să scape şi de reprezentanţii presei oarecum, având în vedere că există o hotărâre prin care se poate solicita excluderea jurnaliştilor din şedinţele PUBLICE ale Consiliului Local. Mie îmi sunt foarte dragi consilierii locali şi chiar îmi doresc să rămână la fel de deschişi faţă de târgumureşeni, pentru că numai aşa vor şti exact când trebuie luata apa şi când trebuie lăsată să curgă.

Scripta manent, vorba votant

Se poate, măi Videanu? Dăm centrala ruşilor?“Dom’le, rusnacii ăştia vor ceva la schimb ca să-i facă lipeala lui Băse cu Putin. Ce naiba să le dăm? Romgazul? Niet… Transgazul? Niet… Păi ce? Aaa,

centrala nucleară de pe Mureş…Perfect!”

16 Anul VIII, nr. 408 | 7 - 13 iunie 2010

Ai carte, ai parte!

Prefectul Marius Paşcan e şi poet. Sau poetul e şi prefect. În fine, ideea e că nu am fost la lansarea primului său volum de versuri „Uncia de vise”, deci nu l-am auzit pe Florin Piersic din Is-rael recitând de pe CD. Nu că aş fi fost invitat la evenimentul de miercurea trecută... dar nu m-am dus din lipsă de timp. Am auzit că a fost mişto!

Am avut însă onoarea să răsfoiesc cărticica frumos ilustrată şi să mă minunez... Chiar le zice bine, poetul Paşcan... Păcat că nu s-a putut dezlipi prea tare de prefectul Paşcan, lucru care se simte în sufletul anumitor versuri... Am zis păcat? Am greşit! Pentru cei care caută neapărat nod în papură, mesajele încifrate de Paşcan în cartea sa sunt foooarte intere-sante... Am luat, mai mult la întâm-plare, sumarul şi am dat de poezia „Chirurgie veritabilă”. Şi atâta am stat de ea până am găsit cifrul ver-surilor. Aşa cred eu, e interpretarea mea de critic literar amator, dar de critic profesionist al politicii. Mesajul? Păi staţi să vedeţi... Urmăriţi-mă vers cu vers. Cu toţii ştim cine e „Chirur-gul” în povestea noastră, nu? Da, ştiţi bine, domnule poet, ne-am săturat. Căutăm, căutăm, dar prin crăpăturile boltei nu se vede nicio luminiţă. Discul cu refrene îl ştim pe de rost, filmul e expirat. Venele şi vorbele născute din nervi sunt principalele

lui elemente de regie. Caută mereu, sensuri... se înconjoară de îngeri păzitori... dar aceştia nu-i asigură decât nişte... miraje. Clar ca lumina... Şi vine poetul... Da, nu ne mai spuneţi, cunoaştem situaţia, domnule poet, dar, totuşi, conspectarea destinelor şi a nedormirilor noastre ar trebui să fie o problemă mai mult decât literară pentru domnia-voastră, domnule prefect... Ne bucurăm, totuşi, că nu ne mai lăsaţi o dată ca să tocmim demiurgi, să mai umblăm, ca până acum, după cai verzi pe pereţi, sub pretextul că vrem linişte. E corect, toţi

mai suspinăm noaptea... doar unii îşi imaginează defilări... dimineaţa însă ne somează să terminăm cu plafonarea şi cu nonşalanţa şi să vociferăm, chiar să ne văicărim, rezonabil. Pentru că vine ea şi ziua spovedaniei, pe urmă frenezia descifrării unor treburi şi la final judecata... Acolo, la judecată, sfântul are bisturiul în mână şi e des-tul de nervos... Noroc cu maestrul, poetul, care pune o vorbă bună pen-tru Chirurg şi-i mai acordă o uncie de vise... Deci... domnule Paşcan, candidaţi?

(Lucian Bleaga)

Descifrarea unciei de vise paşcanieneŞtiu, ştiu

v-aţi săturat:iarăşi povestea cu cerul spart de iarbă...

Aceleaşi căutări mijind prin crăpăturile boltei,un disc uzat de atâtea refrene,

un film coclit de clişee,doar regizorul îl trăieşte entuziasmat;

e pelicula pompată de venele salecu nervi contorsionaţi la naşterea vorbelor,

nedumeriri prelinse din sfârcul maternş-apoi, de-a valma, obsesiile căutărilor,

sensuri şi îngeri păzitoribătătoresc calea atâtor miraje...

- Gata, nu vă mai spun,mi-e clar că vreţi să copiaţi tema de casă,iar eu nu am conspectat printre destine

cea mai mare parte a nedormirilor voastre.- Nu vă las,

Nu vă mai las să tocmiţi demiurgiPentru a escalada cruci şi golgote,

Spre liniştea conformităţii.

Fiece noapte împotmoleşte suspine.Gârbove vitejii imaginează defilări,

doar oglindirea dimineţiite somează să elimini plafonarea de pe cenuşiu,

să termini cu lăfăiala nonşalanţei,rămâi acelaşi vociferant

chiar văicărind rezonabil...Întâi, spovedania,

pe urmă frenezia descifrării;mai apoi, cândva,

într-o măsură discutabilăde circa şi ceva, cine ştie?,

judecata izbutirii...- Maestre, spuse sfântul cu bisturiul suflecând nervi,

- Încă nu e pierdut,- Să-i mai lăsăm o uncie de vise...

Chirurgie veritabilăMarius Paşcan

Oficialităţile oraşului şi judeţului, la lansarea volumului „Uncia de fiţe”, a poetului preferat al prefectului Marius Paşcan

“Vezi, Dorine, uită-te un pic pe geam, să vezi ce de lume a venit la lansarea mea de carte! Cum adică-s greviştii? Ce grevişti, că eu am fost

în concediu şi nu ştiu nimic...”