Două grupuri de rezistenţă anticomunistă. Unul având centrul de acţiune în zona Sibiu-Mediaş-Sighişoara, celălalt în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin. Ambele grupuri au folosit metode similare de acţiune şi au acţionat aproximativ în aceeaşi perioadă. Deşi în plan teritorial erau situate relativ aproape, nu a existat o minimă coordonare a acţiunilor desfăşurate. Lipsa unităţii de comandă - un principiu eficient de conducere militară -, dar şi lipsa unei conspirări depline, a facilitat lichidarea acestora de către Siguranţa statului.

Anul VIII, nr. 42316 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 27 septembrie - 3 octombrie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 15

Standul Marijuana în Mureş Mall şi greva SMURD

Disponibilizarea trece, piloşii rămân comunitari

Totul a început joi după-masa, pe vremea când unii ieşeau de la serviciu cu maşinile şi s-au abătut din drum din cauza “rutierilor” care nu-i lăsau să intre în centru. Joi. Centru. Închis. De ce? Pentru că vineri se împlineau 20 de ani de când SMURD-ul a ieşit din pântecul lui Ara-fat. Joi, în centru s-a desfăşurat repetiţia pentru parada ce urma să aibă loc vineri. Şoferi nervoşi şi neştiutori, agitaţie în tot oraşul, nebunie.

Disponibilizările din rândul bugetarilor mureşeni au afectat bineînţeles şi Poliţia Comunitară Târgu Mureş. Nu mai puţin de 100 de agenţi au fost puşi pe liber pentru a respecta ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui Boc. Problema a fost când a trebuit să se decidă cine urmează să plece. Mai ales că mulţi dintre co-munitari au fost angajaţi pe pile sau relaţii de rude-nie, într-un cuvânt nepotisme. Aşa că a rămas doar cine trebuie, fără a se ţine cont de competenţe.

pagina 7

pagina 8 - 9 pagina 3

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Mamă adoptivă, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, care viitor?

Fiarbă vinu'n cupe, spumege pocalul, Căci românu-i vesel, deopotrivă surd; Şi când o-nţelege că e gata balul, O să vie toţi, încolonaţi, la SMURD.Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Jalnică mireasă, mamă cu amor!

Să ajung acolo, la Preşedinţie Ăsta este planul meu de viitor... Viaţă în vecie, glorii, bucurie,

De la Oaş la vale, pân’la Calafat, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, ia-l pe Arafat!

T

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Nessuno dorma când Pavarotti din Carpaţi deschide gura!

La 20 de ani de la înfiinţarea SMURD, Raed Arafat nu înţelege de ce România a rămas la statutul de preerie a Uniunii Europene şi Mădălina Manole s-a sinucis

Pentru un pumn de kokalari în plus

CÂND GUVERNUL ESTE SURDAPELĂM CU TOŢII LA SMURD

Exclusiv: Grupul mureşean de rezistenţă Grigorescu-Cândea-Voinescu

2 Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Pesmistul e un optimist mai bine informat

Lecţie de lobby pentru Autostrada TransilvaniaÎntr-una dintre definiţiile din DEX, lobby înseamnă un pro-ces prin care un grup de per-soane influenţează, din afară, hotărârile unui parlament. Sau guvern. Un grup de pre-siune. În România, a şasea variantă a Legii Lobby-ului s-a rătăcit undeva la Senat. Toţi se tem să nu legifereze cumva traficul de influenţă. Cu toate acestea, preşedintele Băsescu a declarat zilele tre-cute că a făcut lobby pe lângă FMI pentru acordarea unui nou împrumut pentru Româ-nia. Prin august, premierul Boc le cerea diplomaţilor ro-mâni să facă lobby în stră-inătate pentru interesele Ro-mâniei. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, râ de de noi. Foarte mulţi ani el a profesat ca avocat spe-cializat pe lobby. De la nivelul preşedintelui şi premierului în jos, chiar dacă legea nu e încă în vigoare, lobby-ul ar trebui să devină o nouă meserie. Din

acest motiv m-am bucurat când senatorul liberal Cornel Popa, de la Bihor, a anunţat recent că a demarat o acţiune de lobby care are ca scop a determina Guvernul român să reia lucrările la tronsonul Autostrăzii Transilvania care traversează judeţele Bihor şi Sălaj. Popa a obţinut acordul unor parlamentari din Un-garia, al preşedinţilor de con-silii judeţene Bihor şi Sălaj, al reprezentanţilor Ministerului Transportului şi al Companiei de Autostrăzi. Toţi aceştia şi-au fixat ca loc de întâl-nire Suplacu de Barcău, pe şantierul autostrăzii. La final, participanţii şi-au propus să redacteze un document poli-tic adresat Guvernului, care să sublinieze importanţa demersului. Din câte ştiu eu este primul caz în care un parlamentar al României face lobby la modul serios pentru judeţul său. Nu iau în calcul negocierile la rectificările de

buget, prin care deputaţii şi senatorii, în special cei ai pu-terii, care-o fi ea, mai primesc câte-o găluşcă pentru Cole-giul din care provin. Nu iau în calcul nici “lobby-ul” în fami-lie – de la fin la naş – Alin Tişe – Emil Boc, care a pus Clujul pe roate prin zecile şi sutele de milioane de euro dirijate dinspre Bucureşti. Şi nu iau în calcul nici micul “lobby”, la limita traficului de influenţă şi a şantajului, pe care unii din-tre politicienii noştri îl practică frecvent când participă la împărţirea banului public. Vorbesc de promovarea unui proiect de infrastructură se-rios, care ar putea afecta în bine viaţa tuturor locuitorilor dintr-o anumită zonă, cu in-terese chiar internaţionale, cum e cazul Autostrăzii Tran-silvania.De ce doarme Marko Bela şi nu face acelaşi lucru pentru Mureş? Bună întrebare…

Alin BOLBOS

Reporter: Cum se prezintă starea economică a judeţului Mureş în primul semestru al anu lui 2010?Ioan Matei: Păi cum să fie, nu e nicicum. Pri-vind partea industrială, a mers să zicem bine comparativ cu anul trecut, când industria a scăzut foarte mult. Sunt semne pozitive pen-tru anul acesta. Se vede că oamenii ar vrea să facă, dar statul nu vrea. În momentul în care creşte producţia industrială, sunt semne îmbucurătoare. Suntem cu 20 de procente mai productivi comparativ cu anul trecut. Totuşi nu ştim dacă se vor păstra aceste semne după ul-timele măsuri fiscale care s-au tot luat şi după haosul prezent în politică. Această schimbare continuă a fiscalităţii nu încurajează deloc me-diul de afaceri, în special producţia. În aceste condiţii destul de vitrege ale mediului de afa-ceri în 2010 totuşi întreprinzătorii au încercat să facă nişte lucruri bune. Şi-ar trebui încurajaţi mai des de către stat.

Rep.: Creşterea producţiei indică o amelio-rare a crizei?

I.M.: Posibil. Totuşi criza este mai profundă, dar este un semn îmbucurător pentru noi creşterea industriei. Ieşirea din criză nu se poate face decât pe baza de creştere a producţiei. Banii din producţie se obţin, odată ce produci, creezi bani. Părerea mea e că cei ce au puterea de decizie trebuie să vadă acest lucru, că mediul de afaceri vrea să iasă la suprafaţă, să producă. Doar prin consum şi import nu scoatem ţara din criză. Trebuie susţinută producţia.

Rep.: Cum se prezintă turismul pe raza judeţului Mureş?I.M.: Chiar dacă suntem în perioadă de criză indicatorii de turism nu erau foarte răi, numai că paradoxul cu aceste cifre de turism este că numărul de turişti români a crescut, şi a scăzut numărul de turişti străini. Este un lucru negativ că a scăzut numărul de turişti străini, înseamnă că sunt nişte lucruri în România care nu atrag turiştii străini, care nu sunt strict le-gate de criză. Cred că în mare parte este vorba de starea proastă a drumurilor. Rep.: În domeniul agriculturii cum sunt da tele?

I.M.: Date prea multe în domeniul agricul-turii nu avem, anchetele statisticii legate de agricultură se finalizează înspre toamnă. Totuşi ceea ce se întâmplă cu agricultura e trist, e foarte mult pământ necultivat şi care-i culti-vat e foarte fărâmiţat. Producţiile sunt slabe, menţinerea agriculturii e destul de grea. Dacă în perioada comunistă erau suprafeţele alea enorme de cultivat ale vreunui CAP, în prezent cădem în cealaltă extremă, am trecut de la nişte suprafeţe prea mari, la suprafeţe prea mici, am căzut dintr-o extremă în alta, de la prea mult la prea puţin.

Rep.: Dacă datele statistice erau analizate mai profund, la nivelul ţării, ar fi fost alta situaţia?I.M.: Absolut. Căruţa ca să meargă bine trebuie împinsă de toată lumea în aceeaşi direcţie. Dacă unul trage într-o parte şi altul în alta, nu vom ajunge nicăieri, din păcate. Cu resursele pe care le are România ne aflăm într-un loc codaş, faţă de locul pe care ar trebui să îl ocupăm. Ar trebui să fim la un nivel mult superior decât cel

la care ne aflăm acum, dar se pare că această situaţie e tocmai fiindcă lumea trage de căruţă în toate direcţiile şi nu toţi în aceeaşi direcţie.

Alexandra HUZA

Matei: „Toţi tragem în toate direcţiile de căruţa României!”Şeful Direcţiei Judeţene de Statistică are o veste bună – a crescut productivita-tea muncii – şi una proastă: toţi tragem în direcţii diferite de căruţa care este România. Cum am putea s-o pornim la trap? În interviul de mai jos...

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010 3P(ile)C(unoştinţe)

R(elaţii) nu moare!

Poliţia Comunitară a fost grav afectată de disponibilizări. Aproape jumătate dintre comu nitari au fost trimişi acasă. Explicaţia autorităţilor: trebuiau să rămână doar 144 de angajaţi din cei 250 existenţi, întrucât legea prevede un poliţist comunitar la 1.000 de locuitori. La re-spectivul moment, conducerea PC Târgu Mureş a declarat sus şi tare că majoritatea celor care vor pleca vor fi din rândul celora care nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. Că se vor lua în considerare calificativele obţinute de poliţişti, punctajele obţinute la testele profesionale, pre-cum şi eventualele abateri disciplinare. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Majoritatea funcţionarilor disponibilizaţi aveau ani de zile vechime, calificative foarte bune şi salarii de merit. Ce le lipsea pentru a nu fi daţi afară erau pilele. Sau înrudirea cu vreun potentat local.

Mică, mică dar ridicăPe parcursul timpului, la PC Târgu Mureş au fost angajate o serie de rude ale unor apropiaţi ai conducerii primăriei şi nu numai. Pe locul întâi este fără îndoială primarul PD-L al comu-

nei Mica, Szekely Ladislau, care a reuşit „să-şi impună” ambii copii în rândul comunitarilor târgumureşeni. Prima a fost angajată Sze-kely Kinga, fiica primarului care a ajuns peste noapte şefă de schimb. Deşi nu avea nicio ex perienţă în domeniu. A urmat imediat şi frăţiorul mai mic, Lorand, care de la ocupaţia de fermier s-a trezit comunitar pe intervenţii în Târgu Mureş. Ambii au fost bineînţeles păstraţi pe funcţii după marea disponibilizare. Ca să nu se supere primarul de Mica şi prin el şeful său de partid.

Bretfelean de gradul IŞi actualul şef al PC Târgu Mureş, Valentin Bret-felean, nu a ratat ocazie să-şi angajeze rudele în instituţia pe care cu onor o conduce. Aşa că s-a gândit că sora sa ar fi foarte bună pentru o funcţie de conducere. Aşa că a luat măsuri şi a angajat-o rapid în instituţie. Să nu uităm că Bretfelean are precedente reuşind anul trecut să o „infiltreze” pe soţia sa într-o altă instituţie publică. Vecinii de la SC Locativ SA, societatea cu acţionar unic Consiliu Local, care se ocupă de spaţiile publice ale oraşului. Promovarea a

fost evidentă mai ales că doamna Bretfelean ocupa în trecut simpla funcţie de casier la o bancă din oraş. Iar acum este şefuţă pe lângă Fărcăşan.

Foaie verde ghiocel, angajam un nepoţel!Următorul pe listă este consilierul judeţean Vasile Filimon, proaspăt revenit şef peste pieţele târgumureşene, care şi-a recomandat şi el un nepot pentru a servi cetăţenii oraşului. Vorba aia: niciun sacrificiu nu este prea mare pentru oraşul care îţi dă atât de multe. Aşa că, peste noapte, Vlad Manoilă a devenit agent plin la comunitari. Bineînţeles doar pentru calităţile sale în ceea ce priveşte cunoştinţele şi aplicarea legii. Mai ales că Filimon ştie totul despre cum trebuie ea încălcată. Alţi politicieni apropiaţi Primăriei Târgu Mureş nu s-au ruşinat să-şi angajeze familia la comunitari. Şeful peste profesorii mureşeni, generalul Dumitru Matei, i-a deschis calea spre cariera de poliţist comu-nitar nepotului său Vasile Gliga, iar consilierul local Ioan Sita l-a recomandat pe Vasile Sita, o rudă apropiată, pentru un post la PC Târgu

Mureş. Şi consilierul Ioan Fărcaş şi-a impus un protejat într-o funcţie de conducere la aceeaşi instituţie. Fratele contabilei firmelor sale, un ofiţer militar în rezervă, conduce echipa de intervenţie a comunitarilor. Până şi secretara personală a primarului Dorin Florea şi-a băgat codiţa în instituţia condusă de Bretfelean. Şi şi-a angajat nepoţelul, pe Doru Bumbu, ca agent la poliţia locală.

Agent Garcea

Disponibilizarea trece, piloşii rămân la Poliţia Comunitară Târgu Mureş

Numele meu este nu contează. Ce contează este faptul că sunt fan înrăit al echipei de fot-bal locale, proaspăt promovate în prima di-vizie. Sunt mândru că avem, după atâţia ani de secetă, posibilitatea de a vedea echipe de prima ligă la Târgu Mureş. Niciodată nu m-a interesant altceva în afară de fotbal aşa că pentru prima oară ştiu şi ceva politică. Am af-lat deunăzi că numele primarului este Florea şi că mâna sa dreaptă este un om simplu ca şi noi, Maior parcă îl chema. Şi mai ales că cei doi au reuşit aceste performanţe fenomenale care mi-au adus atâta bucurie în familie. Nu vă mai spun că la fiecare meci sunt prezent cu trup şi suflet alături de echipă pe stadionul Transil. Cu mine vine şi nevastă-mea, copiii şi cei doi nepoţi. Suferim şi ne bucurăm la fiecare meci. Nu singuri. Pentru că la tribuna oficială se consumă alături de noi administratorii oraşului, celor care trebuie să le mulţumim pentru tot. Vreau să vă mai spun că am învăţat pe de rost tot lotul, după nume şi prenume, salarii pri-mite şi experienţă. Când moţul a acceptat să

antreneze Municipalul am fost în al noulea cer pentru că a făcut parte din generaţia de aur care la Mondialul din America aproape a ajuns în semifinale. Sper că Sabău va reuşi imposibi-lul şi va scăpa echipa de retrogradarea atât de apropiată, mai ales după evoluţia din primele meciuri. Nu vă mai spun cât de fericit am fost în ziua în care am bătut campioana la ea acasă la Cluj. Am tras o beţie cu prietenii din galerie de s-a dus vestea. Chiar dacă în aceeaşi zi mi-am pierdut locul de muncă. Că eram paznic la Locativ şi ni s-a spus că guvernul trebuie să economisească. Şi eu eram cel care îi îm-piedica. În extaz am fost când ne-am calificat în optimile Cupei României. Chiar dacă în acea zi pentru a nu ştiu câta oară în acest an ni s-a tăiat apa caldă şi a trebuit să mă spăl la lighean. Aşa că dragi edili locali vă rog să munciţi cât mai mult pentru fericirea mea şi faceţi cumva şi băgaţi mai mulţi bani din bugetul local în echipa asta ca să fiu cât mai fericit. Numai bani de bilet să am.

Claudio Sotomayor

Disponibilizările din rândul bugetarilor mureşeni au afectat bineînţeles şi Poliţia Comunitară Târgu Mureş. Nu mai puţin de 100 de agenţi au fost puşi pe liber pentru a respecta ordonanţa de urgenţă a Guvernului Boc. Problema a fost când a trebuit să se decidă cine urmează să plece. Mai ales că mulţi dintre comunitari au fost angajaţi pe pile sau relaţii de rudenie, într-un cuvând nepotisme. Aşa că a rămas doar cine trebuie, fără a se ţine cont de competenţe.

„Acum că am rămas mai puţini, sper să fim ca o

adevărată familie... Că nu degeaba am angajat nepoţeii şi frăţiorii rudelor

noastre de partid!”

Scrisoarea unui microbist către Primărie

4 Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Sunt măr de lângă drum european

Categoria „BuliBaşa, merţanul şi savarina”

„Propun acordarea titlului de „Bulibaşă” minis-

trului Cseke Attila, pentru tot ce a reuşit să facă

în sistemul sanitar românesc, pentru această

bulibăşeală generală, ca să n-o numim haos.”

Dr. Silviu Morariu, Partidul Conservator Mureş

„Sunt fan Mercedes încă din 1991 de când am

cumpărat primul Mercedes, model coadă de

rândunică.” Gheorghe Chira, primarul comu­nei Breaza

„Plăteşti ceva, consumi ceva, eu ştiu că dacă lu-

crezi la brutărie sau la prăvălie şi vreau să-mi iau

doboş, indiană sau savarină, dau 1,80 lei, iau sa-

varina şi am mâncat-o.” Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

Categoria: „s-a răsturnat Căruţa!”„APIA Mureş a devenit o familie cu probleme, ca

orice familie, de lucru, de stres, de oboseală, în

care se munceşte şi sâmbătă, fără să mai fie im-

pus acest lucru.” Ioan Tet, directorul executiv al APIA Mureş

„Căruţa, ca să meargă bine, trebuie împinsă de

toată lumea în aceeaşi direcţie. Dacă unul trage

într-o parte şi altul în alta, nu vom ajunge nicăieri

din păcate.” Ioan Matei, director coordonator al Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş

“Cultura hameiului nu este cunoscută suficient

de mult.”

Mora Acaţiu, preşedintele producătorilor de hamei din România

Categoria: „Poliţist, adjeCtiv!”“Din punct de vedere al moralului, poliţiştii

nu mai au satisfacţie în activitatea pe care

o desfăşoară şi sunt din ce în ce mai puţin

preocupaţi de îndeplinirea atribuţiilor de ser-

viciu, fiind mai degrabă preocupaţi de grija pen-

tru păstrarea locului de muncă.”

Dorin Chibulcutean, liderul sindicatului “Pro Lex” Mureş

Categoria: „ProPrietarii de dragoste”„Târgu-Mureşul este singurul oraş care nu a

accesat fonduri europene pentru asociaţiile de

proprietari, deoarece preşedinţii de asociaţii nu

se interesează.”

Ştefan Budai, preşedintele Federaţiei Alianţei Asociaţiilor de Proprietari din Târgu-Mureş

„Persoanele cu dizabilităţi au nevoie de dragoste,

nu de compătimire.” Lokodi Edita Emoke, pre­şedintele Consiliului Judeţean Mureş

Categoria: „vorBe moale!”“Vreau să fiu alături de cei care mi-au dat

această misiune de a-i reprezenta în Parlamen-

tul României şi am venit cu plăcere la Chiherul de

Jos, ca să pot discuta cu ei şi despre pro blemele

ţăranului român.” Vasile Gliga, deputat PSD

Am venit pe lume la Batoş, data naşterii nici nu o mai ştiu, că e destul de mult de atunci. Şi dacă tot am venit pe lume, aveam nevoie şi de un nume. Oficial, prin cărţi, mi se spune Malus domestica, dar cei mai mulţi mă cu-nosc sub tot felul de porecle, Jonathan, Gold-en Delicios sau Jonagold, depinde de cum mă simt, sau în ce loc sunt găsit.

Pentru a creşte mare şi puternic, am nevoie de părinţi harnici, care să mă hrănească, să mă spele, astel risc să ajung un biet flăcău pădureţ, liber în voia sorţii. Dacă până mai ieri, părinţi îmi erau CAP-urile şi IAS-urile, brusc ei au plecat şi m-au lăsat orfan, bântu-ind prin grădini, stingher şi fără vreo bucurie. Dar deodată, am fost înfiat şi perspectivele unei vieţi lipsite de griji se întrezăreau în trunchiul meu, care a continuat să fie înfipt în pământ şi să spere. A început noul stăpân să se se îngrijească de mine, să-mi cumpere haine noi, igiena a început să fie şi ea mult bună. Dar şi cerinţele au început să crească, astfel ca eforturile depuse pentru creşterea mea, să fie răsplătite. Crescut mare, perspec-tivele erau uriaşe, mai ales că puteam fi ales pentru multe întrebuinţări, din te mai miri ce domenii.

Degeaba-i dorinţă, dacă nu-i putirinţăÎmi făceam deja planuri cum voi călători prin farmacii, magazine de cosmetice, res-taurante, supermarketuri, şi nu pe vreo tarabă veche, ruginită dintr-o piaţă de cartier marginaş. Dar de la dorinţă la putirinţă e cale lungă, şi multă bătaie de cap din partea stăpânului meu. Şi aşa, cei care s-au îngrijit de mine, au început să caute soluţii, pentru a păşi cum se cuvine în lume. Pentru început mi-au procurat un adăpost pe timp de iarnă, pentru a putea găsi momentul oportun pentru a mă scoate în lume. Dar aşteptarea devenea tot mai mare, şi atunci strategia trebuia schimbată. Aşa au apărut mai mulţi părinţi, uniţi într-o familie mai numeroasă, recunoscută chiar şi de cei care au pro-

grame care să-mi asigure naveta către alte zone, benefice atât pentru părinţii mei, cât şi pentru cei unde destinul mă va purta. Dar piedicile nu se opresc aici, alte intemperii au început să-mi taie calea de a merge înainte. Au început să apară confraţi de-ai mei, veniţi de pe alte meleaguri, cu părinţi mult mai influenţi, care le facilitează tot felul de locaţii, chiar în coasta mea, pe motiv că sunt mai pieptănaţi, mai aspectuoşi, dar după cum îi văd eu, doar carcasa e de ei, frumoasă ce-i drept, dar lipsită de conţinut. Şi ca mirarea mea să fie şi mai mare, aceşti musafiri veniţi din ţările calde, sunt şi mai ieftini la preţ, rapid sunt înfiaţi de alţi părinţi, care vin cu coşul, îi aşează frumos, şi îi duc la noua locuinţă, pe când eu, mă uit prin vitrina sălii de aşteptare, de unde ei sunt preluaţi de noii părinţi. Chiar dacă sunt bogat în seva dulce a gândului bun, nu sunt acceptat pe bancă, lângă confraţii mei, pe motiv ca sunt prea costisitor pentru eventualii părinţi. Şi dacă tot

nu am acces lângă alţii, s-au gândit unii să mă trimită la şcoală, să le asigur copiilor, un gust plăcut şi sănătos. Dar şi aici risc să dau de mei prieteni din ţările calde, care şi de această dată au găsit o cale mai rapidă de a ajunge înaintea mea la bieţii copii. Mă tot în-treb cum de reuşesc alţii să fie tot mai rapizi, cum de găsesc ei calea cea mai de a ajunge la destinaţie, chiar dacă fac cale lungă, chiar foarte lungă. Te şi pufneşte plânsul când te găndeşti că nu poţi trece nici măcar strada, să ajungi să-ţi îndeplineşti destinul şi sa reuşeşti să aduci şi o mulţumire părinţilor care s-au îngrijit şi şi-au pus toate speranţele materiale în tine.

Prietenii mei sideraţi: cartoful, roşia şi ardeiulÎn aceeaşi situaţie sunt şi prietenii mei roşia, cartoful, ardeiul, trişti că nu pot fi profeţi în propria lor ţară. Ce vremuri trăiam, când zburdam peste tot hotarul, stăpânii cei mulţi se bucurau şi ei, şi tot neamul era fericit. Degeaba au venit vremuri mai noi, graniţele s-au deschis, şi am crezut că ne va fi mai bine. Dar din păcate, părinţii noştrii cei mari, care trebuiau să se îngrijească de noi, ne-au cam lăsat baltă, ne-au stropit doar cu promi-siuni, ne-au îngrăşat cu tăieri de subvenţii, şi ne-au lăsat cotropiţi de alţi confraţi din alte ţări. Nici pe părinţii noştri, cei care s-au trudit atât să ne crească, să avem un rost finan-ciar în lume, nu i-au prea susţinut, în loc de sprijin, oferindu-le doar programe peste pro-grame, venite şi ele, culmea, tot de la părinţii confraţilor de peste hotare. Ceva aici nu e în regulă, şi tare mă tem că acelaşi lucru îl resimte şi vaca, porcul, oaia, şi mai departe, la cei care ar putea să ne desăvârşească destinul. Cer oare eu prea mult, să vă opriţi şi asupra gustului şi savorii noastre, mult mai consistente decât ale celui venit din afară? Poftă bună consuma-torilor, şi aviz amatorilor care ne-au consumat tinereţea ultimilor 20 de ani.

Mărul lui Adam

Aventurile mărului de aur în epoca de piatră a lui Boc

Pare simplu la prima vedere, dar de la teorie la practică, distanţa e mare, birocraţia la fel, plus că factorul uman care trebuie să pună pe picioare aceste programe este încă la sta-diul de grupă pregătitoare. Să începem cu programul Cornul şi laptele, care de bine de rău, a început să funcţioneze, aparent fără nici o problemă. Dacă tot primesc copii un corn şi o sana, de ce n-ar primi şi un măr, că doar mere avem destule. Şi aşa, România s.a înhămat şi la acest program, minunat pe hârtie, dar deficitar în fişele fiscale. Dovedin-du-se unul prea stufos, demararea lui a fost lăsată în sarcina primăriilor, pe motiv că, vezi Doamne, Consiliul Judeţean nu-şi permite să-l deruleze. Ba chiar au fost promişi şi ceva bani, de la bugetul de stat, dar aceştia s–au cam risipit, odată cu rectificările bugetare. Şi aşa, primăriile, din banii proprii, vor trebui să se descurce cum pot, şi apoi să aştepte de-contul de la APIA. De bine de rău, primăriile au mai găsit ceva bănuţi, şi copiii vor muşca din măr începând cu 1 noiembrie. Dacă, co-piii pot sta liniştiţi, cu un măr, un corn şi o sana, nu acelaşi lucru se poate spune de-spre cei nevoiaşi, Europa gândindu-se şi la ei, printr-un program ce le oferă de-ale gu-rii, ca dovadă a bunătăţii de care dă dovadă. Pentru acest lucru sunt puse la bătaie, făină albă, făină de mălai, lapte praf, zahăr, biscuiţi şi paste făinoase! Să recunoaştem, un me-niu mai bogat decât cel de anul trecut, care includea doar făină şi zahăr. Meniul fiind

făcut, mai lipseşte doar ca ospătarii să-l servească celor aflaţi pe tabelul nominal al celor nevoiaşi. La nivelul judeţului Mureş, sunt în jur de 80.000 de persoane care vor beneficia de acest meniu bogat asigurat cu generozitate de Uniunea Europeană. Greul de abia acum începe, când alimentele vor trebui să ajungă la primării, şi de acolo mai departe la cei sărmani. Depozit avem, ali-mentele sunt pe drum, mai urmează etapa finală, distribuţia. Dar lucrurile în România nu pot funcţiona, dacă neprevăzutul nu-şi face simţită prezenţa. Şi acest neprevăzut e toc-mal laptele praf, care stagnează distribuţia acestor produse, că doar nu se vor plimba şoferii în fiecare zi, ba cu făină, ba cu zahăr, ba cu lapte praf, ca o veritabilă paradă a

alimentelor către populaţia defavorizată. Până ca meniul să fie complet, să pornească spre beneficiari, pensionarii, asistaţii sociali, sau şomerii mai au de aşteptat, să-şi poată umple cămara cu bunătăţile promise. La cum evoluează lucrurile în România, care a ajuns o ţară de asistaţi sociali, unde şomerii se înmulţesc ca iepurii, traista cu alimente va avea nevoie de mai multe mânere, pen-tru a sătura pe toată lumea. Deci, se anunţă precipitaţii cu lapte praf, făină, zahăr, venite din norii tot mai negri ai României, chiar dacă, paradoxal, nu se întrevede vreun scrutin elec-toral. Sau poate, cine ştie, se anunţă ceva şi noi nu ştim. Vom trăi şi vom mânca. Ce?

Să mâncaţi bine!

80.000 de mureşeni au pus-o de mămăligăDacă tot am intrat în marea familie a Uniunii Europene, părinţii adoptivi ai României, s-au gândit să nu ne lase de izbelişte, şi au început să ne întindă o mână de ajutor. Cum? Foarte simplu, prin tot felul de programe, pe care trebuie să le implementăm, iar banii necesari, vor veni şi ei odată cu implementarea acestor programe.

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010 5De Baktalo, Sokere

Dar pentru orice există o limită. Chiar şi pentru mizeriile care se petrec într-un loc public, întreţinut cu bani grei din banul public, sub privirile indiferente ale poliţiştilor comunitari, plătiţi degeaba ani la rând, tot din buzunarul proştilor din Reghin, că nu e o zi lăsată de la Dumnezeu ca în timp ce te relaxezi o jumãtate de oră în cartierul Aplina fără să se lege un ţigan de tine” declară o femeie care locuieşte în Apalina de 15 ani. Este cunoscut faptul că postul de poliţie comunitară a fost desfiinţat după ce anul trecut sediul din cartier a fost spart şi s-a furat chiar televizorul „curcanilor”. Azi, culmea tupeului, fostul se-diu al poliţiei a fost cumpărat chiar de unul dintre liderii ţiganilor, Biga Iosif. Locuitorii din cartier sunt îngroziţi de faptul că se fură în fiecare noapte ciotărnele de la casele de pe strada principală fără ca poliţia să intervină şi fo-arte mulţi recidivişti se plimbă prin cartier şi fac raliuri fără să deţină permis de conducere şi cu maşini furate din străinătate şi neînmatriculate. Aceştia se plâng că liderul rromilor practică cămătăria în cartier de ani de zile cu bani primiţi la alegeri de la candidaţii care au vrut să-l detroneze pe primarul Nagy Andras. În fiecare lună, în curtea fostului CAP, liderul vine şi încasează pe baza buletinelor luate de la concitadinii săi rromi alocaţiile co-piilor celor pe care i-a împrumutat cu bani. Dobânzile practicate de Biga sunt exagerat de mari, spun chiar fraţii săi de cartier. Omul a ajuns ca la un împrumut de 100 de milioane de lei vechi să perceapă o dobândă de 50 de milioane. Plus că Biga mai este acuzat de vecini că încasează pensii pe baza buletinului de identitate de la persoane decedate de ani de zile, dar pe care nimeni nu le-a declarat ca decedate la serviciile sociale. “Nu putem să ne dezvăluim identitatea pentru că recuperatorii lui Biga intră peste noi în casă noaptea şi ne dau foc, anul trecut tot aşa pentru o reclamaţie la Poliţie au tăbărăt noaptea în casa oamenilor şi i-au snopit în bătaie cu bâte de baseball, iar Poliţia a intervenit după câteva ore, după ce vecini noştri au fost internaţi la urgenţă în spital şi bineînţeles că nu au găsit nici un atacator” declară un locuitor al cartierului, care a preferat să rămână anonim.

Miţu Tulceanu

Şeful cămătarilor din Apalina exagerează cu dobânzileMai mulţi cetăţeni din cartierul Apalina se plâng de faptul că în zonă poliţia reghineană nu are curaj să intre să îşi facă datoria, iar oa-menii sunt nevoiţi să trăiască mereu cu frica-n spate. “Ţigăncile te înjură dacã nu le dai bani să-ţi ghicească viitorul iar copiii lor te scuipă, te lovesc cu băţul şi chiar cu şlapul în cap dacã nu le dai îngheţata sau guma din gură.

Nagy Andras îşi numără câinii

Apropiaţi ai primarul reghinean Nagy Andraş spun că edilul şef al „Oraşului Viorilor” este foarte supărat pe cetăţenii care deţin animale, în special câini, şi îi abandonează pe străzi sau care îi înfometează şi îi lasă la voia întâmplării să circule pe străzile oraşului. Drept urmare e hotarât ca în luna ianuarie a anului 2011 să realizeze un recensământ al câinilor din municipiu pentru a identifica numărul exact al acestor animale de pe raza municipiului, pentru a putea mai târziu, prin controale realizate prin sondaj, să depisteze cetăţenii care nu îşi ţin câinii acasă şi să îi sancţioneze pe stăpâni cu amenzi. Costurile pentru sterilizarea câinilor fără stăpân ar fi mult prea mari şi Fundaţia pentru Protecţia Animalelor "Fiducia", înfiinţată în anul 2000 cu scopul de a oferi un adăpost câinilor abandonaţi din Reghin şi

împrejurimi, are o capacitate de maxim 120 de patrupede şi realizează eutanasierea acestora doar în cazuri extreme.

Urcan cel vesel şi criza cea reaLa Luduş nu a lovit criza. Pe plaiurile lui Urcan curg laptele şi vinul. Aşa că edilul local s-a gândit să le dea oamenilor pâinea şi circul de care orice oraş are nevoie. Sâmbăta viitoare, sub titulatura de „Toamna Luduşană”, se va desfăşura Festivalul Vinului. Formaţiile, DJ, vinul şi micii îi vor face pe luduşeni să uite de problemele cotidiene. Că doar disponibilizările, tăierile salariale, majorările de preţuri şi criza financiară nu îi afectează deloc. Şi iarna nu va aduce cu ea facturi mari şi preţuri ridicate. Toate acestea au fost uitate în momentul în care au ajuns pe scenă Alexandra şi DJ Alexya, Aliona, Annie, Deepside Deeja Ys şi Fly Project.

Florea jigneşte SMURD-ul tîrgumureşeneanUnul dintre cele mai importante evenimente ale anului, 20 de ani de la înfiinţarea SMURD, nu a fost onorat de edilul municipiului Dorin Florea. Medic de profesie, primarul a preferat să se ocupe de as-pecte politice în timp ce salvatorii de vieţi mărşăluiau în faţa târgumureşenilor. Asta deşi a fost ajutat de „tatăl” SMURD-ului, Raed Arafat, în timpul campaniei electorale din 2004, când a câştigat al doilea man-dat de primar. Florea a preferat să-şi lase mâna dreaptă, Claudiu Maior, să vorbească în faţa celor câteva sute de angajaţi SMURD. Deşi motivul oficial era plecarea din oraş, gurile rele spun că edilul a evi-tat cu orice preţ întâlnirea cu ministrul Vasile Blaga. Care nu îl mai înghite datorită colegului de guvern, pădureanul Borbely Laszlo. Care l-a descris pe pri-marul târgumureşean în culori foarte sumbre.

“Sokere…mo, da’ ce ne filmezi mo, parcă n-ai văzut Parisu’, la-s că mintenaş

îţi pun io poalele-n cap de-o să vezi şi pă Sorbona, ce i-am arătat-o

şi lu’ nen’tu Sarkozi!”

Revenită cu cocoşei de la Paris, o familie de rromi vrea să se aşeze în Apalina

şi să crească găinile vecinilor

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 20106Publicitate

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizeazălicitaţiepublicăpentruvânzareaunormaterialediverseşipieede chimb auto noi şi recuperate aprobate la casare) pentruurmătoareletipurideautovehicule:

– Aro– U 650– S 1500– Dacia

ListelecupieseleşimaterialelesepotconsultalasediulSucursalei. Vânzarea va avea loc în fiecare zi demiercuri, ora 10îcepândcudatade20,09,2010,pânălaepuizareastocului. Informaţiisuplimentarelatelefon0265-250501interior337,ServiciulAchiziţii,AprovizionareşiDepozitare.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010 7Ce iaşte muzica?

Reporter: Ola, Costel Busuioc! Îmi acordaţi câteva minute, vă rog?Costel Busuioc: Ola, ola, seniorita! Como no! Desigur!

Rep.: Ce ziceţi de o plimbare, sper că se împacă Busuiocul cu trandafirii!C.B. (râde cu vocea lui de tenor): Înţeleg aluzia, vorbiţi de trandafirii din parc... îmi plac florile, dar haideţi să plecăm de aici, dacă vreţi să discutăm!

Rep.: Nu vă reţin prea mult. Aş vrea să-mi povestiţi totuşi despre viaţa dum nea-voastră, despre acest vis american, devenit visul busuiocului!C.B.: Ehei! Atunci să începem cu începutul cum se zice. Când m-am născut am fost atât de mic, încât nu mai reţin exact locul, ştiu că au cam trecut 35-36 de ani de atunci. Unii biografi ai mei, pentru că trebuie să reţineţi că am şi aşa ceva, susţin că m-aş trage dintr-o familie de rro-mi din satul Goruni din comuna Tomeşti, judeţul Iaşi, iar alţii că-s din satul Ghilad, judeţul Timiş. Într-un fel e bine, pentru că astfel sunt recunos-cut ca fiu al ţării, de la un capăt la altul! (râde din nou, mulţumit, acceaşi voce de tenor.)

Rep.: Desigur, toată ţara se mândreşte acum cu Busuioc! Până şi cei din Spania vă revendică!C.B.: Ajungem şi acolo, dar să luăm cronologic. Rep.: Povesteaţi de locul naşterii..C.B.: Aşa. Deci, atâta ştiu sigur că aveam o familie numeroasă, mama mea Georgeta şi tatăl meu Constantin au dat mulţi copii patriei, eu fiind al doilea din cei 12. Ca să vă daţi seama ce înseamnă asta, aflaţi că cel mai mic frate al meu a promovat liceul abia anul acesta!

Rep.: Îmi imaginez. Dar să continuăm. Cu ce se ocupau părinţii, povestiţi-mi, vă rog!C.B.: Ca să nu lungim vorba, imaginaţi-vă un cătun, unde nu era apă potabilă, nu era curent electric, tata era şofer de tir, dar nu prea o duceam bine. Eu zic că n-am greşit dacă am fugit de acasă la 14 ani, imediat ce am ter-minat a opta. Am încercat eu să-mi continui studiile, dar traiul pe cont propriu era şi mai greu decât acasă la mama! (şi zâmbeşte, cu-prins de nostalgie)

Rep.: Povestiţi-mi cum aţi ajuns în Oastea Domnului?C.B.: Am stat câţiva ani în satul Reea din judeţul Hunedoara, unde am cunoscut doi oa-meni minunaţi care m-au ajutat, luându-mă la ei în gospodăria lor, astfel am ajuns un copil adoptat, mă duceam cu oile, lucram pe lângă casă, apoi am depus jurâmântul de legământ în Oastea Domnului, aşa se numeşte asociaţia de misionari.

Rep. Apoi aţi cunoscut-o Daniela!C.B.: Da, era pe la începutul lui ’98, când am cunoscut-o pe Daniela, a fost dragoste la prima vedere, că prin luna mai eram deja soţ şi soţie. Ne-am stabilit în Ghilad, apoi au venit rând pe rând copiii: Tabita, Daniel, Sara şi Rebeca.

Rep.: Fiind singurul care aducea bani în casă, unde aţi lucrat?C.B.: Ehei, unde n-am lucrat! Nu mi-e ruşine să recunosc, munca te înnobilează, nu-i aşa, numai că pe lângă nobleţe trebuie şi să astupi atâtea guri flămânde! Aşa că am spălat vago-ane la CFR, am fost cantor la capela spitalu-lui de bătrâni din Ciacova, masor tot acolo, şi după cum se vede fiind o fire veselă, am tot cântat peste tot, pe unde am lucrat. Vecinii şi oamenii care mă ascultau ziceau că am o voce tare frumoasă şi că ar trebui să încerc să fac ceva cu ea.

Rep.: Dar când aţi plecat în Spania nu v-aţi gândit că acolo vă aşteaptă norocul?C.B.: Am plecat în 2006 ca tot omul la lucru în Spania. Căpşunar nu aveam cum să fiu, aşa puternic cum sunt, m-am angajat în construcţii. Acolo era mai uşor şi mult mai sigur de a câştiga un ban ca să pot trimite acasă Danielei, care a rămas în ţară cu copiii. Nu, nu ştiam ce mă aşteaptă. Munceam cu voie bună, chiar dacă nu-mi ardea mereu de cântat, dar când îmi deschideam gura, nici nu observam că se făcea linişte, iar după ce terminam câte un fragment, mă aplaudau! Apoi la insistenţele lor m-am înscris la concurs.

Rep.: E vorba de celebrul concurs Hijos de Babel!C.B.: Da, am câştigat finala Fiii din Babel, cu un total de 46 de puncte, am interpretat aria mea favorită, „Nessuno dorma”, juriul a vrut să fie

momentul mai tensionat, plin de suspans, şi mi-a dat nota opt, dar publicul mi-a dat zece! Astfel am obţinut un contract cu casa de dis-curi Sony BMG, ei mi-au produs şi primul disc...

Rep.: Aţi fi putut pleca la studii la Viena!C.B.: Aşa este, dar din recunoştinţă pentru ţara care m-a descoperit, m-a ajutat, consider că voi rămâne în Spania!

Rep.: Ce oferte aţi primit din ţară?C.B.: Fostul ministru al Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, mi-a oferit o bursă de studii de canto şi de teoria muzicii la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Rep.: Cum vi se par notele muzicale pe por-tativ, pentru un fost zidar care n-a urmat liceul de artă?C.B.: Hehe! Vă puteţi imagina! În clasele pri-mare, acolo la mine în sat nu prea făceam noi solfegii, liniile alea de tramvai (portativ, da?) mă exasperau la început şi nici acum nu prea sunt prieten cu cheia sol şi de astea! Nu ştiu cum se face dar eu cânt aşa după ureche, dar cei care mă ascultă spun că fac pielea de găină când îmi deschid gura! Ce mai, în glumă îmi spun că nessuno dorma, aşa voce puternică am! (şi din nou râde cu vocea lui de tenor).

Rep.: De atunci aţi făcut turnee prin ţară,

aţi ajuns, iată la Segundo, numai lucruri bune vi se întâmplă!C.B.: Omul cu frica lui Dumnezeu, aşa ca mine, are parte de lucruri bune. Ştiţi cum se zice, omul şi-l face norocul, dacă e la locul potrivit, la momentul potrivit, ca să-l sfinţească!

Rep.: Ce transmiteţi mureşenilor care v-au apaludat în seara aceasta?C.B.: Le mulţumesc pentru căldura cu care m-au primit şi le promit că voi mai veni în acest oraş ospitalier ca să vă înveselesc cu ari-ile mele! Şi apoi, îmi place mai mult să cânt în concerte, mă simt mai în largul meu decât în studio.

Rep.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă doresc mult succes, domnule Pavarotti din Carpaţi!C.B.: Cu multă plăcere!(Mergând aşa agale, am ajuns la o terasă vestită din apropiere. Lumea bună ce se afla acolo la ora aceea târzie din noapte, se prefăcea că nu-l observă. Tenorul s-a aşezat la o masă, alături de cei care ne-au urmărit până acum discret, o domniţă – nu semăna cu Daniela - şi doi bodyguarzi. Nu am ajuns departe de local, şi o voce curată, cristalină, de tenor răsuna în no-apte: Nessuno dorma!)

A consemnat Eliza MUNTEAN

Nessuno dorma când Pavarotti din Carpaţi deschide gura!Melomanii mureşeni s-au putut delecta la un concert extraordi-nar, joi, 23 septembrie, în Sala Mare a Palatului Culturii, susţinut de Costel Busuioc, supranumit Pavarotti din Carpaţi, acompaniat de orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş. Având ca in-vitaţi pe mezzosoprana Ştefania Barz şi baritonul Ball Sandor, tenorul Busuioc a prezentat în premieră absolută canzonette, zarvuzele (hmm... vuvuzele?) din noul său album „Segundo”. Ci-tiţi mai jos interviul imaginat în exclusivitate pentru ZMS, alături de vocea de aur a muzicii noastre de bronz.

”Ma il mio mistero e chiuso in me”

8 Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Camera obscură

Despre o seară, o zi şi încă o seară într-un oraş cu centrul închis

Standul Marijuana în MureşTotul a început joi după-masa, pe vremea când unii ieşeau de la serviciu cu maşinile şi s-au abătut din drum din cauza “ru-tierilor” care nu-i lăsau să intre în centru. Joi. Centru. Închis. De ce? Pentru că vineri se împlineau 20 de ani de când SMURD-ul a ieşit din pântecul lui Arafat. Joi, în centru s-a desfăşurat repetiţia pentru parada ce urma să aibă loc vineri. Şoferi nervoşi şi neştiutori, agitaţie în tot oraşul, nebunie.

Tot joi, de cu seară, au aruncat zeci de mingi la coş ai noştri baschetbalişti, contra clujenilor. S-au enervat albăstruii după pauza mare de i-au lăsat în ceaţă pe ăştialalţi de la Cluj, în final cu 82-68. No, să nu fii mândru că-i echipa ce reprezintă oraşul ăsta frumos şi aglomerat? Cică am avea un jucător nou, Jason Forte. A jucat până acum în Germania. N-are carte verde încă, deci nu a jucat contra Clujului. Măi fraţilor, imaginaţi-vă că atunci când sare ăsta, se scarpină la subraţ cu coşul. Zboară de-a dreptul. Şi să vezi acolo slam dunk. Să nu-l rataţi în sezonul ăsta.

Şi ca seara să fie întregită de-a dreptul a mai venit şi Costică Busuioc, ce şi-a lansat acum câteva zile album şi site în Square 7, să cânte la Palatul Culturii. Are o voce puternică băiatu’, îl auzeam şi din Unirii. Pe bune. Mai multe despre el vă las să citiţi în interviul realizat de unul din colegii mei.

Dacă joi a fost nebunie, să vă povestesc despre coloritul zilei de vineri.

Cu noaptea-n cap, ca să exagerăm, adică începând cu ora 9 şi ceva, Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş a oma-giat împlinirea a 250 de ani de la naşterea marelui iluminist Petru Maior, prin organizarea Simpozionului Naţional: „Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale”. După câteva ore bune de “citire” şi după câteva pauze de masă, întrebarea a fost: “şi totuşi, Petrică s-a născut la Târgu-Mureş sau la Miheş”? Nu s-au prezentat cadrele didactice invitate din Ungaria iar toată mani-festarea s-a desfăşurat între cadrele didactice universitare de la noi. Nici presa nu s-a îngrămădit. Deşi finalul simpozionului era anunţat seara, totul a luat sfârşit în jurul orei 13. Se va scrie şi o carte, dar mai târziu.

Puţin după ora 10, Palatul Culturii s-a pătat cu roşu. În faţa pre-fecturii, priveliştea era umplută de un imens ecran pe care se difuza ce se întâmpla în sala mare. V-am povestit ceva mai sus despre “20”. Ei bine, vineri dimineaţa a avut loc ceremonia de înmânare a diplomelor şi plachetelor aniversare SMURD, celor care au contribuit la consolidarea SMURD în România. A spus “prezent” toată frişca târgumureşeană în afară de doctor Flo-rea. Naşpa. Mai târziu, la 13, în sala de oglinzi, pe lângă tata Arafat a avut ceva de spus şi ministrul Sănătăţii, Attila Cseke şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Laude peste laude, dar cu merit dom’le şi asta am apreciat! La 14, tot alaiul s-a făcut cerc, afară, pentru paradă. Dacă roşia de la Palatul Culturii nu mi-a înţepat destul ochii, ce să mai zic de parada din centru, pregătită cu o zi în urmă. 35 de echipaje SMURD din toată ţara, pompieri, maşini. Roşu tot! A mai ieşit şi soarele, nervos parcă pentru toată treaba asta şi i-a bătut în cap pe săracii roşiatici aproape două ore. Să-i fi văzut cum stăteau pe scările de la farmacie sau pe trotuare. Ei ca ei, măcar ştiau de ce sunt acolo, dar trecătorii habar n-aveau. A trebuit să răspund pe puţin la 20 de târgumureşeni la întrebarea “ce se întâmplă în centru?”.

“N-am timp, lasă pe altădată, Marijuana, cea mai fidelă fată”

Frumos de privit însă spectatorii nu s-au prea îngrămădit. Antichităţi, la Mureş Mall

Să prinzi roşu la semafor când centru-i închis...

Pauză de ţigară

În faţa prefecturii, priveliştea era umplută de un imens ecran pe care se difuza ce se întâmpla în sala mare

Pe lângă tata Arafat a avut ceva de spus şi ministrul Sănătăţii, Attila Cseke şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga Să-i fi văzut cum stăteau pe trotuar...

Ceremonia de înmânare a diplomelor şi plachetelor aniversare SMURD

Şi la un moment dat îl văd pe Blaga că dă o tură prin faţa tuturor, mai ceva ca pe un podium la o prezentare de modă

9Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Camera obscură

Mall şi greva SMURDAm auzit şi o conversaţie telefonică stând la semafor în centru (atenţie, centrul era înschis iar eu prindeam roşu la semafor, în centru) care suna ceva de genul: “îs în centru…da…nu ştiu ce se întâmplă…e plin de maşini SMURD şi de oameni în roşu, cred că face SMURD-ul grevă”. Şi la un moment dat îl văd pe Blaga că dă o tură prin faţa tuturor, mai ceva ca pe un podium la o prezentare de modă apoi porneşte alaiul, cu roşiatici, cu maşini. Ah, şi elicopterul, ce şi-a fâlfâit elicele atât de aproape încât a ridicat tot praful din centru. Fain tare. SMURD-ul, de la Târgu-Mureş a pornit. Toţi eram mândri. Bine, noi, ăştia care ştiam că nu-i grevă.

Între timp, porţile Casei de Cultură “Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş s-au deschis pentru Bursa Locurilor de Muncă pentru absolvenţi, unde s-au prezentat 30 de angajatori. Săracii absolvenţi, mai bine ziceau că nu au studii superioare. Majori-tatea, asta căuta. Oricum se zice că numărul celor care s-au interesat pentru un loc de muncă s-a înjumătăţit faţă de cel de anul trecut.

La ora 15 s-a dat startul concursului hipic “Finala Campionatului Naţional de Probă Completă” precum şi concursul internaţional “Balkan Cup”, organizat din nou la Târgu-Mureş după o absenţă de opt ani, la baza hipică din cadrul depozitului de armăsari. A ţinut până duminică. Cross şi obstacole. Frumos de privit însă spectatorii nu s-au prea îngrămădit.

Tot vineri, la Mureş Mall şi-au amplasat tarabele anticarii din toată ţara, la Târgul de Antichităţi. Interesant contrastul între Mall şi obiectele de antichitate. Toate minunile de pe lume le-am văzut acolo. De la ceasuri, cărţi, fotolii, gablonţuri până la aparate foto, pickup-uri, statui şi statuete, monede, vederi, et caetera. Dar nu o să ghiciţi nici într-o mie de ani cine a venit să-şi expună “antichităţile” la târg. Vă dau un hint: “Tre’ să spun, tre’ sa spun’, tre’ sa spun / Nu pot să închid ochii la ce văd în jur / Simt durerea băieţaşilor mei, lacrimile fraţilor mei.”. N-aţi ghicit? Dar: “N-am timp, lasă pe altădată, Marijuana, cea mai fidelă fată”? Ei bine, e vorba de Marijuana sau Dana Coteanu, ce cânta pe Atomic TV cu Puya prin ’99. Mare brânză nu vindea ea acolo dar a dat bine târgului. De la ora 17 a avut loc meciul de volei dintre Ştiinţa Bacău şi CSU Medicina Târgu-Mureş, din cadrul Turneului Internaţional de Volei “Cupa Ardealul” 2010. Să vă mint? Dacă v-aş minţi atunci aş spune că am câştigat, însă am pierdut cu 3-2 în faţa moldovencelor. În schimb, am câştigat în faţa unguroaicelor de la R.S.E Bekescsaba, joi, cu 3-1 şi în faţa S.C.M.U Craiova cu 3-0, sâmbătă. La futsal stăm bine. Vineri a avut loc meciul de Liga 1, etapa a II-a dintre City`us şi KSE Târgu-Secuiesc. I-am tăiat cu 10-3. Măcar ăştia au reuşit trei goluri, pe lângă CSM Focsani pe care i-am bătut în prima etapă cu 10-0. Şi ca ziua să se sfârşească cum nu se putea mai frumos, după a doua tură de “20”, ce a început la ora 19 tot la Palatul Culturii, cu înmânare de diplome şi alte cele, vorbe multe, oameni mari, oameni de tot felul, lacrimi, zâmbete, felicitări, Felicia Filip şi lansare de carte (surpriza pentru Raed Arafat n.r.), pe scenă a urcat Johnny Răducanu şi Teodora Enache & Band. Un jazz de excepţie, un jazz pentru oameni mari, un concert pentru care cuvintele se pierd.

Toate acestea într-o seară, o zi şi încă o seară. În Târgu-Mureş.

Foto şi text: Michelle your belle

Strada Călăraşilor, vineri

Simpozion Naţional: „Petru Maior şi iluminismul Euro-pei Centrale”

Un jazz de excepţie, un jazz pentru oameni mari, un concert

pentru care cuvintele se pierd.

Centru

Felicia Filip

Laude peste laude, dar cu merit!

10 Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Hârtie pentru vremurile care vin

1. Proiect de hotărâre privind modificarea con-tractului de concesiune încheiat cu S.C. Locativ S.A. în sensul includerii în acesta a apartamentelor nr. 1 şi 2 situate în Tîrgu Mureş, str. Banat, nr. 15. 2. Proiect de hotărâre privind mandatarea d-rei Oşan Gabriela, director la Direcţia Şcoli, din partea Consiliului local municipal, de a semna Contractul pentru asigurarea unor cheltuieli de natura cheltuielilor de personal aferente medicilor şi medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor pen-tru medicamente şi materiale sanitare pentru baremul de dot-are din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile sanitare de învăţământ din Municipiul Tîrgu Mureş. 3. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă către Cotoi Cristina, Suciu Mircea şi soţia Adriana, a terenului în suprafaţă de 19,74 mp aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 4. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 251/29.07.2010 având ca obi-ect concesionarea directă către Universitatea de Arte din Tîrgu Mureş a terenului în suprafaţă de 105,90 mp aparţinând Muni-cipiului Tîrgu Mureş. 5. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă către S.C. Voiajor S.R.L. a terenului în suprafaţă de 38,57 mp aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 6. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă către Tanalt Ioan Viorel şi soţia Tanalt Elisabeta, a terenului în suprafaţă de 18 mp, aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 7. Proiect de hotărâre privind acceptarea unor propuneri de preluare a unor construcţii şi teren de 6,4550 ha din domeniul public al Statului şi administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Municipiului şi în ad-ministrarea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş. 8. Proiect de hotărâre privind completarea şi modi-ficarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 266/2010 privind aprobarea achiziţionării unui imobil format din teren şi construcţie

necesar amenajării intersecţiei str. Eminescu - str. Mărăşti. 9. Proiect de hotărâre privind stabilirea preţului de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice furnizată în sistem centralizat în Municipiul Tîrgu Mureş. 10. Proiect de hotărâre privind mandatarea reprezentantului A.G.A., dl. Todoran Liviu Emil Nicu să aprobe documentele referitoare la punctele de pe ordinea de zi a şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor ordinare a S.C. COM-PANIA AQUASERV S.A. din data de 25.10.2010, conform convo-catorului şedinţei. 11. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea publică a Munici-piului Tîrgu Mureş din proprietatea lui Tilinca Ioan şi soţia Ma-ria. 12. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea publică a Munici-piului Tîrgu Mureş din proprietatea lui Obreja Nicolae şi soţia Mărioara. 13. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicato-rilor tehnico-economici la investiţia ˝ Extindere str. Tudor Vladi-mirescu, Tîrgu Mureş ˝. 14. Proiect de hotărâre privind aprobarea în principiu a achiziţionării din proprietatea lui Cotfas Maria în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş a terenului şi a casei în suprafaţă de 157 mp situat în Tîrgu Mureş, str. Predeal nr. 29A. 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea în prin-cipiu a achiziţionării din proprietatea lui Dan Maria în propri-etatea Municipiului Tîrgu Mureş a terenului în suprafaţă de 389 mp situat în Tîrgu Mureş, str. Budai Nagy Antal nr. 32. 16. Proiect de hotărâre privind susţinerea proiect-ului “Modernizare reţea stradală la nivelul municipiului Tîrgu Mureş – tranşa II”. 17. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regula-mentului de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei şcoli. 18. Proiect de hotărâre privind aprobarea Listei

rectificate cu obiectivele de investiţii propuse a se realiza în anul 2010 cu finanţare parţială sau integrală de la bugetul local repartizată pentru S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu Mureş. 19. Proiect de hotărâre privind aprobarea Listei rectificate de utilaje independente şi lucrările de investiţii din domeniul public propus a se realiza în 2010 din sursele proprii ale S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Tîrgu Mureş. 20. Proiect de hotărâre privind majorarea preţului la biletul de călătorie pentru serviciile de transport public local de persoane. 21. Proiect de hotărâre privind aprobarea în princi-piu a achiziţionării din proprietatea lui Soos Eva Elisabeta şi Dako Laszlo în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş a terenului în suprafaţă de 88 mp situat în Tîrgu Mureş, str. Predeal nr. 47. 22. Proiect de hotărâre privind modificarea organi-gramei si statului de funcţii al Serviciului public Administraţia Complexului de agrement şi sport ,,Mureşul”. 23. Proiect de hotărâre privind acceptarea unei donaţii şi trecerea unui teren în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş din proprietatea lui Santo Robert Levente. 24. Proiect de hotărâre privind finanţarea din bugetul local a cheltuielilor de deplasare pentru o delegaţie oficială, cu ocazia vizitei la Chişinău/Republica Moldova, în perioada 12 – 15 octombrie 2010. 25. Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării prin licitaţie publică în scopul amenajării unei parcări pentru riverani, a terenului în suprafaţă de 150 mp aparţinând domeniului public al Municipiului Tîrgu Mureş, studiului de oportunitate, a caietului de sarcini, a comisiei de licitaţie şi membrilor înlocuitori. 26. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic de Detaliu – construire locuinţă unifamilială, str. Eden, fn”, beneficiar Nuţu Gheorghe Cătălin.

P R I M A Rdr. Dorin Florea

C O N V O C A T O RÎn conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 4.977 din 23 septembrie 2010 se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş,

care va avea loc joi, 30 septembrie 2010, orele 14,00, la sediul Municipiului Tîrgu Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea

O R D I N E D E Z I :

Horea Gheorghe este consilier local la Reghin din partea PDL şi e administratorul unic al unei firme care se ocupă de debitarea primară a lemnului, dar şi de fabricarea hârtiei igienice şi a prosoapelor de bucătărie. Are de gând să investească o sumă importantă de bani pen-tru fabricarea utilelor batistuţe şi a banalelor şerveţele de masă. Ce caută în politică?

Reporter: Cum aţi devenit om de afaceri? Şi cum vă afectează criza? Horea Gheorghe: Am început de la 0 angajaţi şi azi am ajuns la 16. Nu mă plâng din pri-cina crizei economice, dimpotrivă. În această perioadă am angajat trei muncitori, dar s-a îndepărtat termenul de plată foarte mult şi ajungem să ne achităm facturi chiar la trei luni, la patru luni. În acelaşi timp trebuie să ne dăm toate dările la stat la zi. TVA-ul, fiind mărit, ne afectează, pentru că noi eliberăm o factură şi imediat trebuie să plătim TVA-ul. Este foarte greu pentru achiziţionarea de materie primă, pentru că şi acolo trebuie să plătim TVA-urile şi ... aşa mai departe. E un lanţ al slăbiciunilor. Dar sper ca până în 2011, undeva prin aprilie, să începem să ieşim din criza asta financiară, pentru că nu mai putem continua aşa. Ce mă enervează în România acum este faptul că nu se merge pe un TVA redus la alimentele de bază, chiar dacă rămânem la 24% la produsele industriale. La alimente ar trebui obligatoriu redus TVA-ul la un 9%, pentru că nu poţi în-fometa atâta populaţie care va ajunge în scurt timp să considere pâinea un aliment de lux. Rep.: Ce va determinat să intraţi în politică?H.G.: Eu nu sufăr de delir de grandoare şi nu aveam nevoie de imagine, când am intrat în

politică eram deja un om realizat profesio-nal şi familial. Am intrat în politică pentru a reprezenta interesele cetăţenilor din Reghin. Oricum consilierii nu sunt retribuiţi, avem o indemnizaţie mică şi aceea redusă acum cu 25%. Vă daţi seama că pentru o şedinţă de consiliu trebuie să studiezi câteva zile pro-iectele de hotărâre pe care le votezi, timp în care din firmă eu pierd bani. Tocmai de aceea vă daţi seamă că interesul meu e să fac ceva pentru acest municipiu. Eu sunt genul de om care întotdeauna se întreabă: oare nu se poate face nimic ca să fie şi mai bine? Exact asta cred şi despre Reghin, că poate fi şi mai frumos şi se poate dezvolta şi mai mult. Vreau să am şi eu un mic aport la această dezvoltare, pri pro-iectele de hotărâre care privesc acest aspect şi la care am contribuit şi eu. Rep.: Spuneţi-ne un proiect de hotărâre care a trecut şi de care v-a părut rău că nu l-aţi putut bloca...H.G.: Au fost mai multe, dar pe creier mi-a rămas un studiu de fezabilitate pentru un sens giratoriu în Piaţa Mare a Reghinului, de-spre care tot timpul am susţinut că nu e be-nefic pentru trafic şi aruncăm nişte bani aiurea. Totuşi, studiul de fezabilitate a trecut, cu toate că eu nu l-am votat, dar până la urmă condu-cerea primăriei şi-a dat seama că nu e bine gândit acel studiu şi nu au avansat cu lucrările.Rep.: Cu concesionarea serviciului de apă canal către Aquaserv aţi fost de acord? H.G.: Într-adevăr, la început am votat împo-trivă, dar fiind acest proiect de mai multe ori pus pe ordinea de zi a şedinţelor mi-am dat seama că totuşi este benefic să o dăm. Opera-torul regional Aquaserv a preluat serviciile de

alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din localitatea Reghin, contractul de concesionare a operării reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Reghin şi acum sperăm să fa-cem o investiţie de extindere de reţele în valoare de 90 de milioane de euro, care va fi suportată de Aquaserv. Este un proiect care sperăm să se realizeze. Drept dovadă la ora actuală spun că este mai bine pentru că nu mai plătim taxă de modernizare şi preţul apei nu a mai crescut. S-a menţinut la acelaşi tarif şi noi vrem să menţinem acest preţ. La discuţiile pe care le-am avut cu conducerea Aquserv-ului cel puţin doi ani de zile în Reghin nu se va schimba preţul apei, indife-rent de schimbările economice.Rep.: Care este momentan situaţia la Avân-tul Reghin? Se zvonea că aţi plătit locul pentru a rămâne în liga a III?H.G.: Ni s-a cuvenit locul de drept, deoarece nu s-au înscris echipe, noi nu ne-am plătit locul după retragerea Mureşului Deva.Rep: Daţi un pronostic? Cum va termina Avântul acest campionat?H.G.: Nu dau pronosticuri, dar având în vedere că lotul pe care îl avem acum e compus în mare parte din fotbalişti foarte tineri, de 17-18 ani, şi având o medie de vârstă de 21 de ani, eu cred că putem să fim optimişti. Mai ales dacă punem la socoteală că avem trei jucători cu experienţă. Rep.: Cum staţi la capitolul salarii pentru jucători şi memorii către Federaţie?H.G.: Din punctul de vedere al memoriilor tri-mise la Federaţie şi al salariilor, toate sunt la zi, s-au plătit şi cele care nu erau problema mea, pentru că erau contractele vechi, ale fostei conduceri. Am refăcut contractele cu

jucătorii şi acum ne-am asigurat să nu mai ne trezim cu aceleaşi gafe pe care le-au făcut foştii conducători. Avem de gând să facem un regulament de ordine interioară, pentru că nu se poate ca un jucător de fotbal să nu se pre-zinte la antrenamente sau să nu vină chiar la unele meciuri şi să motiveze că trebuie să îşi îngrijească copilul acasă, sau că îl doare piciorul, dar fără să aibă o adeverinţă de la medic. Sau sunt jucători care au avut tupeul murdar să ceară prin Federaţie bani pentru îngrijirile medicale închipuite, deşi nu aveau nicio zi de concediu vizat de medicul clubului nostru. Ne-am scăpat de astfel de jucători. Noi avem nevoie de oa-meni care să ţină cu inima la echipa asta de fotbal, nu cu portofelul.

Robert MATEI

Consilierul PDL Horea Gheorghe, de la Reghin, se destăinuie:

„Ce mă enervează în România e că n-avem TVA redus la alimentele de bază!”

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010 11Dacă eşti prost şi uiţi,

notează aşa ca mine

CusediulînTg.Mureşstr.Barajuluinr.6organizeazălicitaţiepublicăpentru vânzareamijloacelor fixe aprobate lacasareşiamaterialelorrezultatedindezmembrări înfiecarejoilaora10,lasediulsucursalei. Pentru următoarele mijloace fixe, licitaţia va începedin 14 octombrie 2010:

– Autoturism ARO – 872,00 lei– Autospeciala LEA – 4.704,00 lei

– Autovidanja fluide – 9.520,00 lei PreţulafişatestepreţulfărăTVA. Licitaţia estepublică, oferta sedepune înplic închislasecretariatcuoziînaintedelicitaţie,iarregulamentulesteafişatlasediulsucursalei.Mijloacelefixesepotvedealasediulsucursaleidinstr.Barajuluinr.6.Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345sau517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Ţin să te anunţ că scrisoarea ta ne-o găs’t binie, sănătoşi, sănătate pe care v-o dorim şi vouă, că după cum vedeţi şi voi, Raveca dragă, sănătatea e mai scumpă decât tăte helea!Auzi, tu, medicamentele ce le lua şinu, îl ştii, a lu’ Ţonu din Toroc, auzi că are un component ce e interzis şi-n Ieuropa şi-America! No amu cu ce să se trateze săracu’ om, că ăştia au mai zîs şi că nu are voie să întrerupă tratamentu’ aşa tam nisam! Apăi să-mi zişi tu mie, cum poate omu’ să ia un medicament care e şi scump, nu e nici indicat şi să mai ştii şi că te omoară de cancer, dacă nu ţi-o fo’ destul diabetu!Mă uit la tilivizor şi văd că poliţiştii se duc în vizită prin capitalie, pi la Piaţa Victoriei defilează spre Palatul Cotroceni. Am ajuns s-o videm şi p-asta! Poliţiştii –vreo 5000, se duc la Cotroceni şi acolo îi aşteaptă fain-frumos, cu gărduleţul de metal, gata de luptă, jandarmii! Îs şi ei vreo 300. Nu ştiu ce-o ieşi! Apăi vom videa şi noi că, prea binie nu-i, aista-i drept, tu! Auzi ce zăşe ministrul lor! Cică „nu tre să fac restructurări în poliţie, cei ce nu m-ascultă se vor restructura singuri”! Ha! Parcă ar fi tătuca!Dar să revenim la ale noaste! Sor-mea stă la Murăş, după cum ai aflat şî tu. Săraca de ea, a ajuns înapoi la lighean, tu! Că până şi voi la ţară acolo, aveţi baie, boiler, apă caldă la discrăţie, şî ea, săraca după ce o plătit tăte facturile, tu, stă de o lună mintenaş fără apă caldă! Că i-o trebuit cartier cu centrală termică

reabilitată! Din aia modernă, cu robinete faine în subsol, de poa’ să dea mai înşet dacă e prea cald, sau să-l oprească, de pacă ar fi d-ăsta ca al nost’- de apartament, numai că-i pentru toată scara! Au pus un contor ca să vie cineva să-l citească di vreo trei ori pi an, apă caldă nu zîc, că a fo’ la orişe oră din zî şi din noapte, tu, da’ amu...Sufletu! Nu ştie nimeni să zîcă măcar când va fi, dacă va mai fi vreodată apă prin ţăvile alea! I-o trăbuit cartier sălect? No. Cică acolo n-ai tu treabă cu nimic! Nu zău! Parcă ar fi în ievul mediu, tu! Ba se ia apa rece, ba ambele, ba curentul, da ăşe numa! Fără niciun aviz, tu! Ca un sat fără câini, tu! Iar oamenii, parcă ar fi drogaţi, ba nu, tu, hipnotizaţi. Majoritatea tac şi rabdă. E tare dezbinat boboru’. Că aista era şi ideea, tu. Ştii tu vorba aceea: divide et impera! Bine că unii nu prişep şi cred că-i vorba de dividi din alea cu filme şi tempera dă la pictură! Glumesc, draga mea Raveca!Deşi situaţia e cam albastră! Da să revenim la soru-mea, tu. S-o vezi amu cum încălzăşte cu cratiţa apa pe aragaz, şi face duş zgârcit, no, şi eu, duş scoţian! Apăi mai mere cât mere, c-o fo vară lungă, da mintenaş vine iarna, şi fără încălzire, fără apă caldă, vai de capu’ ei! Şi mai plăteşte ş-amu cheltuileile comune, e drept că amu e doar 100 de lei, dar ...no!Raveca mea, dragă! Uite că a trecut vara şî n-am pus nimic

la iarnă! Nu-ş ce vom îmbuca amu, că de mâncat se pare că nu prea va fi vorba! No, da s-o lăsăm în seama lui Dumnezo! Ne-o ajuta cumva să ieşim din năcaz! Marşurile astea nu fac nimic, săracii oameni strică şi bruma lor de bani cu naveta la Bucureşti! Degeaba strigă „jos-bă-ses-cu”!Legile –s făcute bine, tu, nu –l dă jos nimeni pe Băsescu, ăsta e clar! Important e ca noi să trăim bine, tu! Nu-i ăşe? No, te pup, tu, draga mea Ravecă dragă şi s-auzim de binie, tu!

Letiţia, prietina ta cea bună.

Din corespondenţa Letiţiei cu prietina sa, Raveca

Draga mea Ravecă, dragă!

13Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

Publicitate

Înfiinţarea,laTîrgu-Mureş,aunuiadintrecelemaimodernesistemedeurgenţădinEuropaestestrânslegatădeevoluţiapost-decembristăacomunităţiilocale,fiind,dincolodeoricedubiu,unuldintremomentelemajoreale istorieinoastrerecente.Azi,târgumureşeniinicinuarputeaconcepeviaţadezicuzifărăexistenţaSMURDunde,dedouădecenii,viaţaestemereupemâinisigure,chiardacănuaiesemereuînvingătoare. De laSMUR (ServiciulMobildeUrgenţăşiReanimare) înfiinţat însep-tembrie1990şiavândîndotaredoarosingurămaşinăpentruintervenţierapidăpânălaprimuldispeceratintegrat112deschislaTîrgu-Mureş,SMURD,înciudarezistenţelorcucares-aconfruntatşiaîncercărilordeoprireaactivităţiisale,acunoscutoevoluţieascendentăcontinuă,fiindunrealcâştigpentrucomunitatealocalăşiconferindoraşuluirenumenaţionalşiinternaţional:dacăTîrgu-Mureşvarămâneîn istorieesteşipentrucă, în1992,prinordinalministruluisănătăţii,noulsistemdinTîrgu-MureşafostdeclaratdreptCentruPilotNaţional,aicifiindcreatşiprimullaboratordeinstruirepentruurgenţă.ConştientizândimportanţavitalăaSMURD,membriicomunităţiilocales-auimplicat,larândullor,însprijini-reaactivităţiiacestuia,astfelîncât,colectapublicăorganizatăîn1998,apermisachiziţionareaceleimaimoderneambulanţedereanimaredinRomânialaaceavreme. Suntdoarcâtevamomentecareaumarcat,de-alungulacestor20deani,relaţianoastrăspecialăcuSMURDşicuoameniisăi–medici,asistenţi,pom-pieri-pentrucarevocaţiasacrificiuluiestesintagmacedefineşte,simpluşilapi-dar,menireaasumatăavieţiipuseînslujbavieţii,aumanităţii. Laceasaniversar,dorimîntregiiechipe,doctoruluiRaedArafat,fărădecareexistenţaSMURDnuarfostposibilă,sănătateşiputeredemuncăînnobilaactivitatepecareodesfăşoară!

Dr. Dorin FloreaPrimarul municipiului Tîrgu-Mureş

Primăria Municipiului Târgu Mureş

„La mulţi ani !”, S.M.U.R.D

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Înbazaart.94alin.(1),(3),(5),(7),(8)şiîntemeiulart.106alin.(1)dinLegeanr.215/2001privindadministraţiapublicălocală,republicată,cumodificărileşicompletărileulterioare,

dispune :Articol unic:SeconvoacăplenulConsiliuluiJudeţeanMureşînşedinţăpublicăordinarăpentrudatade30 septembrie 2010, orele 13.00, însalamaredeşedinţedinPalatulAdministrativ,avândurmătoarea

ordine de zi :1. Proiect de hotărâre pentrumodificarea Anexei la HCJ nr.42/2001privindînsuşireainventaruluibunurilorcarefacpartedindomeniulpublicaljudeţuluiMureş2.ProiectdehotărâreprivindstabilireaunormăsuriînvedereaasigurăriialimentăriicuenergietermicăaPalatuluiCulturii3.ProiectdehotărâreprivindrectificareabugetuluiConsiliuluiJudeţeanMureşpeanul20104.Proiectdehotărâreprivindstabilireaunor taxeşi tarife lainstituţiiledeculturăpentruanul20115. Proiect de hotărâre pentru modificarea Anexei la HCJnr.83/2010privindtarifelepentruserviciiledetransportpublicjudeţeandepersoaneprincurseregulate6. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii între Con-siliul Judeţean Mureş şi Consiliul Judeţean Cluj în vedereaachiziţionării,încomun,deserviciideconsultanţă7.ProiectdehotărâreprivindaprobareaAcorduluidecolaborareîntreConsiliulJudeţeanMureşşiAsociaţia„Drepturicivile”înve-

derearealizăriiproiectului„Românipentruromâni,prinRomânia”8.ProiectdehotărâreprivindmodificareaHCJMnr.121/2009privindaprobareaproiectului„ModernizareaşidotareaAmbu-latoriuluiSpitaluluiClinicJudeţeanMureşşiacheltuielilorleg-atedeacesta”9.ProiectdehotărâreprivindaprobareaparticipăriiBibliote-ciiJudeţeneMureşîncadrulProgramuluiAMERICANCORNERSderulatdeAmbasadaStatelorUnitealeAmericii10.ProiectdehotărârepentruaprobareacooperăriidintreCon-siliuluiJudeţeanMureşşiAsociaţiaClubSportiv„Olympikus”învedereaorganizăriiceleide-apatraediţiiaCupei„Olympikus”11. Proiect de hotărâre privind actualizarea datelor şiinformaţiilor cuprinse în anexele1, 4 şi 5 laprotocoaleledepredare-preluareaprobateprinHCJnr.94/201012. Proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor desoluţionare a contestaţiilor la concursurile pentru ocupareafuncţieidemanagerlaspitalelepublicedeinteresjudeţean13. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri depregătire a concursului de proiecte demanagement pentruocupareapostuluidedirector-manageralCentrului JudeţeanpentruCulturăTradiţionalăşiEducaţieArtisticăMureş14. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţeiComisieipentruProtecţiaCopiluluiMureş15.ProiectdehotărâreprivindaprobareaRegulamentuluideorganizareşifuncţionarealaparatuluidespecialitatealCon-siliuluiJudeţeanMureş

16.ProiectdehotărâreprivindaprobareaPlanuluideocuparea funcţiilor publice din aparatul de specialitate al ConsiliuluiJudeţeanMureş,pentruanul2010 17.ProiectdehotărâreprivindaprobareaRegulamentuluideorganizareşifuncţionarealServiciuluidePazăaObiectivelordeInteresJudeţeanMureş18.Proiectdehotărâreprivindmodificareaarondăriiactualeacincilocalităţilaunnouserviciupubliccomunitardeevidenţăapersoanelor19. Proiect de hotărâre privind actualizarea Programuluijudeţean de transport rutier public de persoane prin curseregulatepentruperioada2008-201120.Proiectdehotărâreprivindaprobareainvestiţieişiaindica-torilortehnico-economiciaiinvestiţiei„ÎnlocuireşireamplasareconductădetransportapăpotabilăînintravilanulmunicipiuluiReghin, judeţul Mureş” şi stabilirea unor măsuri în vedereaexecutăriiacesteia21.Proiectdehotărâreprivindaprobareaindicatorilortehnico-economiciai investiţiei „Restaurareclădire - secţiadeartăşiGaleriaIonVlasiu”22. Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date deComisia de amenajarea teritoriului şi urbanism de pe lângăConsiliulJudeţeanMureş PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETARLokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 296din 24 septembrie 2010

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publicăordinară pentru data de 30 septembrie 2010, orele 13.00

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 201014Cine nu speră nu disperă

Dragă pacientule român, dormi liniştit, nimeni nu mai veghează pentru tine. Cel puţin aşa lasă impresia autorităţile din domeniu şi în special Ministerul Sănătăţii. Se tot vorbeşte despre des centralizarea spitalelor, adică transferul aces tora la administraţiile publice locale, se vorbeşte mai nou şi despre o clasificare a spi­talelor şi despre acreditarea spitalelor, dar ni-meni nu vorbeşte despre condiţiile pe care tre-buie să le îndure pacientul, nimeni nu vorbeşte concret despre îmbunătăţirea calităţii actului medical. Sau dacă vorbeşte, pot să spun liniştit că nu se vede. Poate că multe cadre medicale sar acum în sus şi spun că exagerez, că servi-ciile medicale sunt mult mai performante, că pacienţii au parte de tratamente la standarde mai ridicate. Nu vreau să supăr pe nimeni pen-tru că sunt conştient şi de faptul că doctorii, dar şi personalul auxiliar din sănătate, trec acum printr­o perioadă dificilă: salarii tăiate, deficit de personal şi lipsă materiale. Dar să nu uităm că pacienţii nu au fost mult mai băgaţi în seamă atunci când nu existau aceste probleme. Excepţie cei care acordau mici/mari ”atenţii”.

Întrebarea este dacă ne îndreptăm către ceva mai bun. Deocamdată eu văd că nu. Farmaciile deja au ajuns la limita răbdării. De luni bune nu li s­au mai decontat reţetele, astfel că sunt acum în imposibilitate de plată faţă de furnizori şi încep să rămână fără medicamente. Dar să nu uităm că tot pacientul suferă, pentru că el are nevoie de medicamente şi nu farmacia.Cică mare pas mare în reforma sistemului sa­nitar. Ministrul Cseke Attila a descentralizat spitalele, mai exact, le­a transferat către autorităţile locale. De exemplu, la Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean a trecut în administrarea Con-siliului Judeţean Mureş, însă, cel puţin până în prezent, în afară de faptul că s­a alcătuit un Consiliu de Administraţie, în fruntea căruia se află Vass Levente, nu am văzut nicio schimbare mai importantă. Vom vedea probabil anul vi-itor când vor fi împărţiţi banii judeţului, dacă spitalul va beneficia de sume de bani im por-tante, astfel încât acesta să poată fi dezvoltat şi adus la standarde europene. Să nu cumva să îndrăznească să spună cineva acum că Spitalul Clinic Judeţean Mureş oferă servicii de înaltă

calitate că­i dovedesc contrariul. La acest capi-tol mai avem mult de lucru. Sau mai bine spus, mai au mult de lucru, şi aici mă refer la acei in-divizi care iubesc funcţiile de conducere şi care trebuie să facă mai mult. Hai că se poate!O altă temă care a născut controverse printre doctorii mureşeni a fost clasificarea spitalelor. Pe site­ul Ministerului Sănătăţii, apare un or-din, la nivel de proiect, potrivit căruia unităţile spitaliceşti să fie clasificate în cinci categorii, în funcţie de nivelul de competenţă. Cert este până în prezent că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş nu se încadrează la spital de rang întâi, adică la spital cu un nivel de competenţă foarte înalt, pentru că potrivit proiectului, în forma sa actuală, acestui spital îi lipsesc câteva secţii. Aceste secţii se regăsesc în schimb la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Putem spune că cele două mari spitale din Târgu Mureş au fost separate, pentru ca acum să fie poate reunite. Dar acum eu mă întreb, de ce au fost separate? Să satisfacă oare cineva dorinţele unor colegi partid care îşi doreau funcţii înalte? Cine ştie?

Nu­i nimic, să facă fiecare ce poate, să iasă public şi să spună că a făcut numai bine, pa-cientul să suporte în continuare pe lângă du-rerile unei boli şi condiţiile de multe ori precare din spitale şi totul va fi în regulă. Dar oare cât mai poate suporta românul? Cât?

Dr. Menghele

Pacientul român – Reforma fără anestezie

Am primit acum mai bine de trei săptămâni o scrisoare anonimă, semnată de un anume Luci­Feri, care a stârnit oarecare reacţii după publi-carea ei, atât în cercurile ecleziastice, cât şi la nivelul opiniei pu blice laice. Iată că misteriosul nostru corespondent revine în forţă, expediin-du­ne o nouă misivă care de această dată conţine un răvaş uitat ­ se pare ­ într­o sutană găsită abandonată în apropierea stadionului TranSil din Târgu­Mureş. Îi mulţumim colaboratorului nostru fidel pentru per severenţa ­ zicem noi diabolică ­ de care dă dovadă şi publicăm integral conţinutul bileţelului, cu menţiunea că nu ştim nici noi dacă acesta e autentic sau e vreo nouă lucrătură de­a necuratului:“Diavolii roşii” nu­mi plac, sunt al “municipalilor” fan,Pentru cei ce nu mă ştiu, mă cheamă Nicu Şincan.Întreg stadionul să strige: “Doamne miluieşte­ne”Nu ne duce­n ispită şi dă­ne toate punctele!Ridicaţi­vă­n picioare, haideţi să ne rugăm,Ajută­ne, Tată ceresc, să nu retrogradăm!Ocroteşte­ne echipa, fă­l golgheter pe VanceaDumnezeule, ce gust divin au seminţele astea!Dacă­l învingem pe Piţurcă, jur că mă fac vegetarian,“Ştiinţa”­i la Sabău, un adevărat magician!Conducerea­i profi, iar lotul e solid,Ce bine­ar fi să batem pe Steaua şi Rapid!Nu ne temem de nimeni, am învins chiar şi­n Gruia,Hai FCM, hai băieţi! Luptaţi! Aleluia!”

Luci-Feri

Protopopul suporter şi seminţele divine

15Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 2010

“File de arhivă”

Două grupuri de rezistenţă anticomunistă. Unul având centrul de acţiune în zona Sibiu-Mediaş-Sighişoara, celălalt în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin. Ambele grupuri au fo-losit metode similare de acţiune şi au acţionat aproximativ în aceeaşi perioadă. Deşi în plan teritorial erau situate relativ aproape, nu a existat o minimă coordonare a acţiunilor desfăşurate. Lipsa unităţii de comandă - un principiu eficient de conducere militară -, dar şi lipsa unei conspirări depline, a facilitat lichidarea acestora de către Siguranţa statului, devenită ulterior (din august 1948) Securitatea statului. Credinţa într-o idee, dăruire pentru o cauză şi sacrificiul suprem...rămân însă exem-ple pentru o generaţie care încă nu s-a născut.

Arestări, reorganizări, reduceri...După 23 august 1944, toate serviciile româneşti de informaţii au intrat într-un amplu proces de reorganizare şi reducere a efectivelor. Era o evoluţie firească, dar nefastă, consecinţă a celor petrecute în plan politic. În România, la acea dată, începea procesul de comunizare şi acaparare a instituţiilor de forţă ale statului, de către comunişti. Grupul anticomunist de rezistenţă Grigorescu-Cândea-Voinescu (sau lotul “Mureş” cum a fost denumit de Securi-tate), ce urma a acţiona în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin, a fost depistat în 1947, prin acţiuni specifice derulate de Poliţia de Siguranţă mureşeană - instituţie aflată atunci în plin pro-ces de reorganizare - şi care era subordonată Direcţiei Generale a Poliţiei (D.G.P.). Această instituţie colabora cu instituţia cu atribuţii similare, respectiv Direcţia Siguranţei şi Ordinei Publice (D.S.O.P.) din Inspectoratul General al Jandarmeriei. După un val masiv de arestări la vârful Jandarmeriei - la fel cum se întampla şi în rândurile conducerii superioare a Armatei, a Serviciului Secret de Informaţii şi a Direcţiei Generale a Poliţiei - începând cu luna noiem-brie 1944, în cadrul Jandarmeriei române au urmat reduceri succesive de personal. Dacă în noiembrie 1944, Jandarmeria a trebuit să-şi reducă efectivele la 30.718 jandarmi, câteva luni mai târziu, în martie 1945, efectivele aces-tei instituţii au ajuns la 12.000, pentru ca un an mai târziu, respectiv februarie 1946, să ajungă la circa 4.300 de oameni. Concomitent cu arestările şi condamnările unei bune părţi din cadrele de conducere, în locul acestora, în Jan-darmeria română - la fel ca în celelalte instituţii cu atribuţii de siguranţă naţională - au fost aduse elemente de încredere, fie comunişti, fie simpatizanţi comunişti. În proporţie de circa 85 % din cei recrutaţi, proveneau din Diviziile “Tu-dor Vladimirescu” şi “Horia, Cloşca şi Crişan”, mari unităţi române constituite în URSS, din foşti prizonieri români, unităţi comandate de coloneii, deveniţi generali, Lascăr şi Cam-brea. La jumătatea anului 1947, organele de siguranţă din D.G.P., preluate de comunişti, au emis Ordinul nr. 12.100 prin care au impus Jan-darmeriei române ca activitatea informativă a D.S.O.P. să se desfăşoare exclusiv în favoarea sa. Practic, din acest moment, D.S.O.P. începe

să se orienteze către activităţi de poliţie politică. Pentru cei care ştiu să citească printre rânduri şi să privească dincolo de faptul brut, dar şi coroborând cu alte informaţii, toate aceste momente - reduceri succesive, reorganizări şi încadrări - sub o formă sau alta, şi la o scară mai mică, se reflectă şi în documentele din arhivele mureşene.

“Deţinem informaţii...”Grupul anticomunist Grigorescu-Cândea-Voi-nescu, urma să acţioneze în zona Răstoliţa-Deda-Vătava-Reghin. Primii doi, Alexandru Grigorescu şi Nicolae Cândea, erau încadraţi ca funcţionari la întreprinderea forestieră din Răstoliţa, iar Silviu Voinescu era avocat. Grupul era numeros - circa 100 la final - fiind format din preoţi, învăţători, militari deblocaţi, agricul-tori şi meseriaşi particulari, dar nu apucase să

treacă la acţiuni de anvergură, aşa cum pre-conizau, în special sabotaje. Încă de la consti-tuire, grupul a fost penetrat informativ, fiind monitorizat permanent, atât de Siguranţă, cât şi de Jandarmerie, care colaborau pe această linie. Pe data de 11 iunie 1948, plutonierul major de jandarmi Ştefan Moise, comandan-tul Sectorului de Jandarmi Deda, transmitea la Mureş, nota-raport nr.75, în care menţiona că “Deţinem informaţia că activitatea lor teroristă (a grupului anterior menţionat – n.a.) a fost executată din proprie iniţiativă şi în mod izolat, deşi ei au avut ramificaţii şi în alte regiuni fiind încadraţi într-o organizaţie cu caracter subver-siv de sub conducerea numitului Pătraşcu, de-votat lui Horia Sima şi fost activist în mişcarea legionară.” O altă notă-raport, cea cu nr. 83 din 18 iunie 1948, a aceluiaşi Ştefan Moise, pluto-nier major de jandarmi la Deda, specifica şi

agenţii de legătură ai grupului, cei care făceau munca de curieri, respectiv pe Vasile Covrig şi Ion Netea din Vătava, precum şi pe Iov Ciontea din Deda. Totodată, în cuprinsul notei, erau nominalizaţi şi foarte mulţi membrii ai grupului.

Arestaţi de Siguranţă...şi anchetaţi de Securitate. De la bătaie, la crimăPractic, arestările în rândul grupului, începuseră încă de pe data de 3 iunie 1948, moment în care Serviciul de Siguranţă din cadrul Poliţiei Mureş, arestase deja un număr de 11 persoane din Răstoliţa (Teodor Moldovan - preot şi pe soţia acestuia, Viorel Iustinian - inginer, Octavian Mihon - inginer, Vasile Movilă - fost notar, Au-rel Gliga - agricultor, Ioan Napan - funcţionar, Nicolae Vlădescu - funcţionar, Magda Szocs - funcţionar, Ioan Senici - funcţionar şi pe Ro-zalia Toncean, “concubina lui Grigorescu”, aşa cum specifica plin de zel ofiţerul ce întocmise raportul). Cinci zile mai târziu, tot la Răstoliţa, au mai fost arestate încă 4 persoane (Filip Lircă - administrator agricol, Ioan Gabor - fiul adop-tiv al lui Lircă, Dumitru Oprea - brigadier silvic şi soţia acestuia. Pe data de 17 iunie 1948, au mai urmat încă alte 6 arestări: Dumitru Cioată (Vătava), Ioan Timar (Deda), Maria Timar, soţia sa şi Eugenia Timar, fiica lor, precum şi Pavel Câmpean din Bistra-Mureşului. În nota-raport întocmită cu ocazia arestării, se menţiona sec, dar fără alte specificaţii că “ceilalţi sunt dispăruţi.” La mai puţin de trei luni, cei arestaţi de Siguranţă, se mai aflau încă în anchetă. În ancheta Securităţii, de data aceasta. Şi asta pentru că pe data de 30 august 1948, prin de-cretul nr. 221, a fost înfiinţată Direcţia Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P.), direcţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta era formată din 10 direcţii centrale şi 12 direcţii regionale, iar până în anul 1958, organizarea noii instituţii a fost realizată cu ajutorul unor consilieri sovietici. Deci după cum vedem, Siguranţa se “schimbase la faţă” - devenise o altă instituţie. Ofiţerii de Securitate băteau însă la fel de temeinic ca şi foştii comisari de Siguranţă. Aveau însă în ei mai multă “ură de clasă”. Îşi schimbaseră doar uniformele, nu şi năravurile. Acum problema era alta pentru cei proveniţi din vechiul aparat. Trebuiau să fie mult mai convingători faţă de noii stăpâni dacă vroiau să-şi păstreze posturile. Într-o în-scenare de-a dreptul diabolică s-a recurs chiar şi la crimă. Din acest lot - pe care anchetatorii l-au numit lotul “Mureş” - au fost luaţi şi duşi la Răstoliţa, fostul ofiţer Alexandru Grigorescu, doctor în ştiinţe economice, Eugen Cengher şi studentul Ion Gheorghiu, zis Cândea. Cu cătuşe la mâini şi legaţi la picioare au fost împuşcaţi la marginea comunei sub pretextul “că au în-cercat să fugă de sub escortă.” Tiberiu Hentea, membru al grupului şi unul dintre cei care a reuşit într-o primă fază să se sustragă arestării, povesteşte..............

(urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT

Cei ce au îmbrăcat cămaşa morţii (II)

Grupul mureşean de rezistenţă Grigorescu-Cândea-Voinescu

Anul VIII, nr. 423 | 27 septembrie- 3 octombrie 201016Cu maşina din dotare facem alfabetizare!

În ziua de azi, dacă nu ai imaginaţie rişti să devii un biet privitor la tot spectacolul ce se desfăşoară cu atâta graţie în jurul nostru. Dar dacă ai ceva cunoştinţe de matematică, totul e perfect şi poţi intra cum se cuvine în horă. Pentru a prinde un loc mai în faţă, o maşină e oricând binevenită, multă din agitaţia cotidiană având ca loc de desfăşurare aerterele rutiere. Cu temele astfel făcute, poţi păşi în văzul lu-mii, convins că nu vei trece neobservat, poate ignorat de cei care nu pot desluşi subînţelesul semnelor particulare, afişate pe accesoriul cu patru roţi. Privind imaginea de alături, ne întrebăm şi noi, ca tot curiosu, ce-o fi fost în capul posesorului automobilului, de a ales să iasă pe drumurile publice cu aşa înscripţionări (…3,14 ZDA). O fi bărbat, ceea ce e mai les-ne de înţeles, sau femeie, interesant e că dă dovadă de mult tupeu să combine matematica cu anatomia. Nu ştim ce au înţeles cei de la înmatriculări, văzând o asemenea ciudăţenie,

dar ştim că, agentul de circulaţie, ca tot omul, e şi el supus păcatului, şi nu va conteni să fileze maşina în cauză, crezând poate că va găsi la volanul acesteia, chiar ceea ce scrie pe numărul de înmatriculare al maşinii. Mai lipseşte ca maşina de poliţie să aibă iniţialele FAQ şi atunci să vezi cum agenţii de circulaţie vor opri tot într-o veselie maşina cu pricina. Până atunci, avem parte de o maşină cu giro-far portocaliu, cu iniţialele BOC, care trage pe dreapta tot ce prinde, bugetari, pensionari, aplicând sancţiuni drastice pentru cei care mai au încă tupeul să se deplaseze pe artera rutieră numită România. Bolidul BOC nici măcar nu are nevoie de imaginaţie, are doar culoarea por-tocalie, care-i permite să gonească în trombă peste galben, roşu, verde, precum şi peste pietonii care s-au cam săturat de acest raliu, al cărui finiş, se anunţă unul fără câştigători. Poate Ponta? Nu, că şi ăsta e doar copilot.

Serviciul de Înmatriculări Banale!

Cum combini anatomia cu matematica pe drumurile publice? Mult e dulce şi frumoasă, limba ce-o vorbim…

suna un vers învăţat de noi toţi în perioada şcolii. Apoi, această limbă, a devenit, pentru cei care au prins perioada comunistă şi cea neo-comunistă, adică asta, limbă de lemn. Dar era, totuşi, nevoie de o schimbare, astfel ca limba să intre şi ea pe făgaşul progresului. Şi aşa s-au îmmulţit limbile. Cum am devenit peste noapte europeni, suntem şi noi obligaţi să le cinstim (limbile n.r.) cum se cuvine, cu ocazia Zilei lor europene, care va fi omagiată luni, 27 septembrie. În prim planul acţiunii de omagiere a limbilor, este Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, care a înţeles că fără aceste limbi, nu putem face faţă timpurilor prezente. Şi unde putea fi mai potrivit locul pentru elo-giul adus limbilor decât la ceasul cu flori din centrul Târgu Mureşului? Îndrăgostiţii par să se simtă ameninţaţi că alţii le vor şuti locul de mozolit. Şi nu doar locul, ci şi tabieturile. În programul dedicat limbilor, sunt incluse activităţi care să ducă la o apropiere între oameni, printre care marşuri de comuniune în pas de dans, dacă se poate vreo baladă mai la sentiment, sau împărţirea de fluturaşe, dacă se poate fără arome şi culori, pentru a nu fi catalogată toată treaba ca o acţiune politică, chiar dacă gustul de portocală încă e la modă. Şi ca să fie totul complet, mani-festarea va include şi o tematică interesantă : Cuvântul meu preferat într-o limbă străină. Tema nu e chiar nouă, limba folosită în ultimii 20 de ani de profesorii puterii fiind chiar una străină pentru noi toţi. Care o fi acel cuvânt, greu de spus, poate doar intuit? Variantele ar fi bunăstare, linişte, sau poate bogaţie. Prea sună a cuvinte dintr-o limbă străină, nicide-cum modernă. Organizatorii evenimentului s-au gândit şi la acest aspect, mesajul trans-

mis fiind unul de dialog, în mai multe limbi, şi anume: Vorbeşte-mi! Parle-moi! Talk to me! Parlami! Sprich mit mir! Şi… bineînţeles, Beszelj velem! Ne întrebăm cine sunt inter-locutorii acestui dialog colorat de limbile de circulaţie naţională şi internaţională, că prea sună a lipsă de comuniune. Din păcate prea am ajuns să vorbim singuri, să nu ne mai înţelegem unii cu alţii, fericiţi doar cei care o pot face cu ajutorul limbilor, moderne, dar vechi de când lumea.

Limba oii cea tăcută

Mult e dulce şi frumoasă, limba ce o dăm!