Băciuţ îşi taie unghiile prefect!

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Ia uitaţi-vă, doamnelor şi domnilor, ce face domnul Nicolae Băciuţ în timpul şedintei de la ultima întrunire a Colegiului Prefectural al judetului Mures! Da’, doam-nelor şi domnilor, nu aveţi orbul găinilor, domnul Băciuţ, acest guru al Culturii mureşene, îşi taie unghiuţele în timp ce alţi şefi de instituţii publice îşi prezintă raportul de activitate prefectului judeţului Mureş.

Anul VIII, nr. 40316 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 3 - 9 mai 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 6

Nani, nani, ANI, ANI!

CSM îi purecă pe judecătorii mureşeni

Agenţia Naţională de Integritate. Pe scurt ANI. În Mureş a vrut să facă prăpăd. A verificat o serie întreagă de politicieni din Opoziţie, dar a luat plasă. Nimeni nu i-a făcut jocul. Majoritatea ce-lor controlaţi au fost găsiţi nevinovaţi. Un cântec de leagăn în...

De vreo şase luni încoace, zicem noi, justiţia mureşeană a luat un alt curs. Bine, hai, tot ăla descendent, dar mult mai abrupt şi asumat, tocmai pentru a renaşte, în cele din urmă, ca pasărea Phoe-nix din propria-i cenuşă. Cinci magistraţi mureşeni au ajuns în ultimele şase luni să fie judecaţi pentru diverse abateri în CSM.

Puţini îşi fac harakiri în politică

pagina 14

pagina 5 pagina 3

“Dragi studenţi, sănătatea de stat, aici de faţă, ar putea ajunge în

moarte clinică privată. Întrebare: cum facem să fie vorba de

clinicile noastre?”

„Meştere, sponsorizez eu să-i facă o proteză!”„Dom’ profesor, bine am

înţeles? Jumate de pacient mi-l livraţi mie, să-l ţin

la rece?”

„Ssst, cred că ne aude...”„Hmm... Eu zic că

mai are până la menopauză...”

Sănătatea. Operaţia pe maStercOrd deSchiS

Toţi marii vraci ai Ţinutului Securesc s-au adunat să decidă soarta pacientului cu cei mai mulţi bani lipsă la co-plată

„Recomand o plicosucţie...”

„Părerea mea...că e doar reumatism...”

„Sunt sceptic... Şanse

mici, fără operaţie!”

T

2 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Adevărul doare întotdeauna

1 mai muncitoresc

Au reînceput telefoanele. Au revenit ameninţările, mai mult sau mai puţin voalate. Primul număr din Ziarul de Mureş, în varianta ZMS, zgomotos, dar haios, a fost privit ca un experiment. Coliszeum. Piperiul contraatacă. Ciu-dat, or fi zis. Au râs. La al doilea ZMS, cu Lampa lui Marin, parcă gluma se îngroşa. Tot mai mulţi pretendenţi la liniştea veşnică a presei mureşene au dat din cap. Şi la stânga şi la dreap-ta. Nu e a bună. Parcă e prea bine scris. Au surse. Au revenit. Şi parcă sunt vârfurile din presa mureşeană şi din alte organe... Designul e mult superior oricărui produs din piaţă şi nu o spunem noi, ci noua regie de publicitate Mydas a lui Silviu Ispas, care ne reprezintă în piaţa naţională. Reclamele de la radio şi tv ne-au readus mare parte din citito-rii tradiţionali din 2002 – 2007. Dar şi alţii noi, pricepuţi într-ale lumii lui Caţavencu şi Kamikaze. La ZMS nr.

3, însă, au început clasicele terti-puri. Presiuni şi ameninţări. Elita aşa zis politico-administrativ financiară a judeţului, şi mulţi alţii care dorm liniştiţi, că e tânără vremea..., iu-bitori în străfundurile sufletului de Scânteia şi Era socialismului, au în-ceput să se agite. Nu am timp şi nu e momentul să fac o analiză a pa-tronatului sau manageriatului presei locale mureşene, dar e evident că semnele dictaturii şi ale cenzurii se instaurează tăcut, pe nesimţite, şi pe malurile Mureşului. În aceste condiţii nu ne va fi uşor, că oricum la noi a fost criză mai mereu, dar măcar ne vom face meseria cu mai multă în-credere. Încercăm, ne străduim să nu acceptăm manipulările ordinare ale opiniei publice bine ţintite din labo-ratoarele puterii. Nu vom fi steno-dactilografi. Acceptam jocul putere – opoziţie, dar cu respectarea libertăţii cuvântului şi a demnităţii jurnalistu-lui. Că tot vine ziua internaţională a

presei, le cer celor ce au milioane de euro în conturi, fie de la stat, fie de la privat, să nu care cumva să ignore libertatea presei. Copiii lor şcoliţi sau garnisiţi cu moşteniri inimaginabile, obţinute în 20 de ani, cât la occiden-tali în cinci generaţii, vor conduce o lume formată din sclavi şi din stăpâni de sclavi, şi nu o democraţie consolidată, dacă se tot ascund de presă pe iaht, la vânătoare de elefanţi, în Maybach, sau în milenara Vienă. Clasicul: „Eu nu am nevoie de presă!”, e extrem de periculos. Cât despre oamenii de rând, ei vor avea tot respectul nostru, prin ceea ce vom scrie, pentru că nu pot niciun Băsescu, Boc, Videanu, Berceanu, Crin, Călin sau Ponta şi Adrian, Mar-ko sau Kelemen, să domnească pes-te un popor fugit peste graniţă din cauza nesătulilor lor conducători.Adevărul doare întotdeauna!

Aurelian GRAMA

˝Esenţial de spus˝

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.

Şeful Direcţiei Agricole Mureş, Liviu Timar, ne dă speranţe că recolta o să fie bună, dacă vremea ţine cu noi şi Puterea cu el

Lorand surprins de Schmidt, şeful DGASPC, într-un moment de maximă solitudine

„Observaţi aici e noua specie de boi, apărută odată cu fondurile europene!

Cine vrea unul în curte, e simplu: face un proiect, îl depune, aşteaptă.

Când vine răspunsul, fermierul se uită în oglindă şi... ce să vadă? Boooul...”

„M-au lăsat singur,

copilul nimănui... fără speranţă...

De ce nu se sesizează nicio

instituţie? Unde e acum Protecţia

Copilului?... Aaa, eu îs aia?

Hmm... ce tare!”

3Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Judgement day

De vreo şase luni încoace, zicem noi, justiţia mureşeană a luat un alt curs. Bine, hai, tot ăla descendent, dar mult mai abrupt şi asumat, tocmai pentru a renaşte, în cele din urmă, ca pasărea Phoenix din propria-i cenuşă.Era prea de tot! DNA-ul sub domnia lui Marin Sandu a fost o glumă bună (pro-curorul nostru îi făcea să râdă de să se prăpădească pe colegii de la Bucureşti, cu cazurile sale “impresionante”, vă spunem din sursă sigură, persoană care a partici-pat la aceste comedii). Şi instituţia a ajuns pe ultimele locuri în statisticile de eficienţă şi volum de lucru. În aceeaşi situaţie se află Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş, după cum aţi văzut în ediţia trecută. E “lanterna roşie” a clasamentului naţional la capitolul volum de lucru. Azi, ne întristăm însă şi mai tare. Constatăm că şi dacă procurorii mureşeni ar arunca mai multe dosare spre instanţe, unii dintre judecători nu sunt capabili să-şi facă treaba pe măsura lefei pe care o încasează. De-parte de noi gândul de a-i beşteli pe aceşti judecători şi de a-i acuza de interese în anu-mite dosare! Nu! Dar îi putem bănui măcar de o oarecare incompetenţă, la fel cum a făcut şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Şi vă dăm voie să-i bănuiţi şi voi. Cinci magistraţi mureşeni au ajuns în ultimele şase luni să fie judecaţi pentru diverse abateri în CSM. Mulţi, zicem noi. E însă un semnal pozi-tiv, dacă avem în vedere că în primele nouă luni din 2009 niciun magistrat mureşean nu a ajuns cu probleme la „centru”. Pojar, rămasă fără obiectÎn dosarul 30/J/2009, aflat pe rolul CSM, judecătoarea Simona Pojar de la Tribunalul Mureş a fost „judecată” de Secţia pentru judecători în materie disciplinară pentru „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”. Dacă la termenul din ianuarie, doamna Po-jar a fost bolnavă, iar la cel din finalul lui martie a fost administrat probatoriul, în şedinţa din 7 aprilie 2010, judecătoarea a primit soluţia CSM: acţiunea formulată de Comisia de disciplină pentru judecători a fost respinsă, „ca rămasă fără obiect”!? Adică? Neglijenţa nu a fost neglijenţă? Ori a fost, dar n-a fost gravă? Ori nu a fost de-loc? Noi, modeşti, n-am înţeles. Fără să fim tendenţioşi, ne e foarte clar însă că doamna judecător nu a fost neglijentă cu sine însăşi. De ce? Pentru că, potrivit declaraţiei sale de avere, în 2009 şi-a vândut apartamen-tul din Târgu Mureş cu 47.000 de euro şi cu banii aceştia, plus cei 10.000 de euro pe care-i are datorie la Deceneus SRL („re-

gele” imobiliarelor din Sângeorgiu de Mureş, vezi Ziarul de Mureş, 2009) şi-a cumpărat o casă de 250 de metri patraţi fix în Sângeorgiu de Mureş. Valoarea impozabilă a casei, spune doamna Po-jar, este de 2.718.00. Na... adică 2718 lei? Euro? Ori 271.800 lei? Mai probabil... Nimic rău, nimic nu pare ilegal. Veniturile consistente ale judecătoarei (total: 89.120 lei/an) ne dau încredere că poate să-şi achite datoriile mai devreme de 2019, cât e stipulat în contract-ul cu Deceneus. Nu ne dau însă garanţia că domnia-sa nu a comis acea abatere pentru care a fost absolvită. Vă amintiţi? Acţiunea a rămas „fără obiect”. Ianoşi, avertismentÎn dosarul 3/J/2010, judecătoarea Mirela Ianoşi, de la Judecătoria Târgu Mureş, a ajuns la CSM pentru „nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputa-bile”. Tot în şedinţa din 7 aprilie, CSM a admis acţiunea formulată de Comisia de disciplină pentru judecători şi i-a aplicat doamnei Ianoşi un „avertisment”. Din informaţiile trecute în declaraţia de avere, Mirela Ianoşi a intrat în magistratură după ce a fost avocat în Baroul Dolj. În Craiova este şi singura ei proprietate imobiliară, primită moştenire. În Târgu Mureş a ajuns de câţiva ani şi locuieşte...nu ştim unde, cel mai probabil în chirie, doar n-o fi dormind în Fordul Focus pe care-l şofereşte. Doamna Ianoşi cumulează în schimb datorii la bănci de vreo 100.000 lei, dar veniturile sunt, de asemenea consistente: total – 74.875 lei/an. Dumitrescu, omul fără nimicCSM. 3 martie 2010. Judecătorul Dumitru Paul Dumitrescu, de la Judecătoria Târgu Mureş, primeşte un salvator avertisment de la CSM, în dosarul 1/J/2010. Dumitres-cu a fost judecat pentru „efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputa-bile”. Cine e el? Dumnezeu ştie, pentru că declaraţie de avere mai goală decât a lui Dumitrescu nu am văzut. Şi altundeva nu am avut unde să căutăm. Practic, omul nu are nimic: nici terenuri, nici imobile, nici maşini, nici bijuterii, nici active financiare sau plasamente, nici datorii! Are numai un venit de 72.450 lei/an, pentru care-l felicităm. Ne îngrijorează însă situaţia

locativă a domniei sale şi ne exprimăm pe această cale speranţa că stă în chirie şi nu se află pe drumuri. Florea, 15% din salariuCu o săptămână înainte de Crăciun, pe 16 decembrie 2009, Cristina Mihaela Florea de la Judecătoria Târgu Mureş a încasat-o. În dosarul 31/J/2009, magistratul a meritat mai mult decât un avertisment şi a primit di-minuarea „indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 15% pe o perioadă de o lună”. Judecătoarea s-a abătut disciplinar în sensul nerespectării „în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi efec-tuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile”. Cristina Florea e venită, pare-se, din Bucureşti, pentru că acolo e singura proprietate pe care o deţine, un apartament cumpărat prin 2000. În Târgu Mureş stă cu chirie, instituţia decontându-i aproape 10.000 lei pe an în acest scop. Ca judecător câştigă frumuşel: 80.310 lei/an. Tofalvi, cea mai aspră sancţiuneMai devreme puţin, pe 2 decembrie 2009, Mihaela Laura Dinea Tofalvi, de la Judecătoria Târgu Mureş, primea o

sancţiune şi mai aspră decât colega ei Florea: 15% din salariu pe o perioadă de trei luni. Motivul? „Nerespectarea în mod repetat şi din motive imputa-bile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”! Deşi câştigă 80.000 lei/an, doamna Dinea Tofalvi pare o fată sărmană, dacă ne uităm în declaraţia de avere. Nu are nimic, nici măcar datorii. Stă în chirie, instituţia de-contându-i aproape 10.000 lei anual. De ce duceţi Mureşul la CSM?Acuma, unii dintre aceşti judecători ar pu-tea argumenta că nu e Mureşul singurul judeţ care are magistraţi cu probleme şi dosare la CSM! Nu e, ar fi chiar culmea, dar Mureşul, e în topul ultimelor luni, semn că se urneşte ceva. Semn că acolo sus cineva e nemulţumit de lentoarea şi de modul de lucru al unor judecători mureşeni. De ce trebuie să ajungă Mureşul cu dosare la CSM, în compania celor de la Gura Humoru-lui, Bârlad sau Rădăuţi? Dintre judeţele mari, parcă numai Constanţa stă mai bine ca noi, dacă se încoardă puţin. Aşteptăm răspuns pe adresa redacţiei.

Terminator – Judgement Day

CSM îi ia la purecat pe judecătorii mureşeni

Arhitectura Miheţiana. Peri albi şi trafic de influenţă.Nu, nu e vorba de arhitectura şi sculptura milesiană ori alte frumoase povesti de pe vremea lui Praxitelles sau Myron. Poate despre mironosiţa de arhitect şef al oraşului, Adriana Mihet. Vreme de luni bune am curtat-o pentru un interviu pe doamna preoteasă, scuze, arhitect şef. La început am crezut că e doar timidă şi vrea să se obişnuiască cu noua postura de vizionar a douăzeci de ani de urbanism în Târgu Mureş. Creduli am fost. Nici vorbă. Era doar timp pentru crearea unui sistem bine pus la punct de a elimina marea masă de arhitecţi şi de a canaliza, urât termen, canalizare, apă, miros, murdării, dar asta e, de a canaliza contractele înspre o şleahtă de patru arhitecţi de casă. Ai onorabi-lei case de făcut bani din poziţia de decident final pentru autorizaţiile de construcţii din târg. Legea Construcţiilor zice una. La termenele de punere a distinsei semnături miheţiene, de nu eşti din patrulaterul euroilor, vei primi o primă respingere cu recomandarea de suplimentare de

documente. Aşa ca să treacă 30 de zile, şi încă 30, iar după alte 30 să afli că nu e de vină documentaţia, dar că, după ce ţi-ai pierdut constructorul ori finanţarea, nu ai ales bine arhitectul. Că are barbă, că are preţuri prea decente, că e faimos prin valoare, nu prin relaţii, că are ce arăta în oraş. Şi că tocmai există unul, cel mai cel, sau una, cea mai cea, care te face ca la nufărul instant de autorizaţie. La preţ dublu, dar fără dureri de cap. Că după ani îţi cade grinda-n cap, de vină-i, de fiecare dată,... mortul. Că individul nu are cu desenul tehnic nici cât filosoful cu bujiile, n-are relevanţă. E omul lui Miheţ. Şi culmea e si coleg de structură. De partid, de instituţie, de împărţit lovelele. Trafic de influenţă să fie oare?! O ţară de şantaj discret din vârful creionului sau al mouse-ului să fie oare?! Şi când te gândeşti că doamna Miheţ e vecină cu DNA, ca şi onor parohul soţ, nu o să fie cu mirare de va primi un număr de ordine la dosar. Penal.

Cioplitorul din cripta Vaticanului

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nedumerit de numărul mic de dosare de mare corupţie prelucrate la Mureş

“Am auzit că la voi e ca pe vremea lui Ţepeş… Pot să-mi las Merţanul deschis că nimeni nu-mi

fură casetofonul! Da’ cum aţi reuşit să stârpiţi ho-ţia? Aaa… aţi neglijat-o şi a plecat singură?

Ce chestie deşteaptă…”

4 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

„Parlamentul este specialist în lălăială.”Doru Oprişcan, deputat PDL

„Până acum n-au fost cazuri de acordare a titlului de cetăţean de onoare unor per-soane cu cazier pătat sau care să fi avut activităţi de poliţie politică, dar e mai bine să prevenim astfel de situaţii.”Ioan Sita, consilier local PRM

„Nu am să mor fără să organizez un chef la care să-mi iau adio de la cei circa şase miliarde de pământeni.”Doru Borşan, consilier judeţean PDL

„A manifesta dorinţa ca numărul de par-lamentari să fie trecut în Constituţie este o propunere de diletant.”Ciprian Dobre, deputat PNL

„Nu vreau o prelegere de ordin economic, dar vreau să vă arăt cum se poate dansa cu picioarele legate.”Marko Bela, preşedintele UDMR

„Trebuia să îmi rup şi un picior pe lumea asta, că în rest am avut parte în copilărie şi de cap spart şi de ambele mâini rupte.”Mariana Vlad, primarul comunei Băla

„Dacă Direcţia Silvică Mureş nu a fost în stare să vină cu un proiect solid, nu este problema mea.”Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

„Rostul unui om în viaţă este să îţi faci o casă, să creşti cel puţin doi copii, să sapi o fântână şi să plantezi un pom.”Eugen Crişan, directorul Oficiului Judeţean de Poştă Mureş

“Dacă e hotărârea Consiliului Local, acesta conduce Energomurul, ştiu ei ce au de făcut, nu ştiu ce va fi acolo, nu ştiu ce e acolo, ce îmi puneţi mie în cârcă Energomurul, eu astăzi plantez copaci!”Dorin Florea, primarul Târgu Mureşului

˝Gura lumii-i slobodă˝

De curând am auzit că trupa mureşeană de pop-rock 112 şi-a schimbat solistul şi am dat o căutare rapidă, pe goagăl (mersi, Mareane), pentru a mă interesa cine-i Florin Vos ăsta, ce-a băgat trupa pe la emisiunile de pe posturile tv naţionale. Primul rezul-tat: „Florin Vos - Fericită-i Astăzi Viaţa Mea www.Muzica.ws – Trilulilu”. Îmi pun căştile pe urechi şi ascult: “Fericită-i astăzi viaţa mea/Şi am tot ce mi-a vrut inima/Am crezut mereu în destinul meu/Şi am luptat să fiu ce sunt azi eu”. Ptiii, păi astea-s manele frate! N-are cum! Trag de mouse mai jos şi găsesc “Florin Vos – Vis Pierdut”; îi dau drumu’: “Eşti un vis pierdut/Care l-am avut /Zi şi noapte în viaţa mea/Totul a trecut/Am un nou început/Îmi doresc să uit de tot/Oare o să sper?”. Încep să mă distrez aşa că-mi continui căutarea pe youtube. “FloRIN Vos & M.C. Geo - Mare chef (HD) - Lansat in 14 August 2009”. Filmare au fost făcute pe malul mării; protagoniştii, sau soliştii sau cum vreţi să le spuneţi, dansau şi cântau îmbrăcaţi – Vos în blugi şi tricou şi aşa-zisul Geo în chiloţi şi tricou - în apă până la genunchi. “Wild for the night” scria pe tricoul lui Vos care era înconjurat, alături de colegul lui de cântare, de cinci piţipoance în costume de baie, uleiate, ce au dansat manelistic de la începutul filmării până la sfârşit şi s-au lasat udate de cei doi băieţi. Udate…adică stropite cu apă! Păi dacă băieţii cântau “sus brunetele să îşi mişte fesele”

ce să fi făcut şi fetele noastre? Piesa asta, daca-mi daţi voie să-i zic aşa, e un fel de muzică uşoară de prin anii ’90, de pe vre-mea când apăruseră la noi Animal X şi toţi figuranţii ceilalţi. No, ideea e că nu-i manea. Dar până la urmă cred că nici zecile de piese pe care le-am mai ascultat astăzi, semnate Florin Vos, nu-s manele ci etno! Adică tot manea dar mai de lux aşa. Ascultaţi şi vizualizaţi şi voi, că aşa ceva nu se poate descrie prea uşor prin cuvinte. În plus de asta, Vos a colaborat chiar şi cu Daniela Gyorfi, alături de care a scos două albume, unul „etno” şi altul pop. E om mare, ce tot vorbim noi aici? Toate sunt de domeniul trecu-tului pentru că acum, ţine-ţi-vă bine, Florin Vos e solistul vocal al trupei de pop-rock, 112. Trupa a fost înfiinţată în perioada în care a adus Arafat 112-ul la Târgu-Mureş. Adi Molnar, fostul solist vocal, a fugit la Bucureşti şi astfel, ghici ghicitoare! Având în spate un impresar ca George Tal – fostul iubit al lui Gyorfi – Vos se afirmă cu noua lui trupă (112) pe la mai toate emisiunile de pe posturile naţionale. Au şi o piesă proprie “It’s true my love”, pe engleză frate, adică omul mai e şi poliglot! Iar piesa e chiar frumoasă, dar mişcarea scenică dragii mei, mişcarea scenică... E ca şi mersul pe bicicleta, sau înotul, odată stăpânite îţi intră-n sânge. Aşa şi Vos cu manelele. Mişcarea scenică, dragii mei, mişcarea scenică…Rock’n’roller

Maneaua rock s-a născut la Reghin

Ponta a fost ales preşedinte. Unii l-au hulit, alţii l-au aplaudat. Şi promitea. Promitea multe. Că va scoate PSD-ul din cutiuţa încrustată cu secera şi ciocanul, că va fi regele opoziţiei, că va face multe... multe şi mărunte. Cam mărunte, după câte se vede. PSD a adormit de când Băsescu a zis sarcastic ”Un fleac. I-am ciuruit!” şi de când „Mihaela, dragostea mea” a fost preşedintele ţării doar pentru o noapte. Nu mai iese cu nimic în evidenţă. Bine, nu cu alde Voicu (sic!) Nu dă dovada unui partid de opoziţie. Nici PSD Mureş nu a făcut nimic... nici măcar o conferinţă de presă în care să anunţe ceva, cât de mărunt... Totuşi, prima mare măsură notabilă a lui Ponta este... atenţie pesedişti... schimbarea site-ului de partid. Şi cum altfel dacă nu cu introducerea unui joc de cuvinte genial, prin care trage o pălmuţă peste pampers PDL-ului, dar şi preamăreşte PSD-ul, par-tidul muncitorimii.Şi am să vă dau nişte exemple. „ Vrem alt Guvern...1 MAI corect.”, „ Gu-vernul Boc... 1 MAI rău nu se poate.” sau „ Boc, Funeriu, Udrea... 1 MAI linguşitor ca altul”. Da’ dragii mei, aceasta este măreaţa strategie a lui Ponta. Să facă o schimbare la site. Aşa şi-a propus el, după câteva luni bune de la alegeri, să fie liderul opoziţiei. Aşa combate micul Titulescu Guvernul Boc, cu glumiţe scoase de mintea unui integramist de 12 ani. Ce mai zic genialii de la PSD? „PSD luptă pentru dreptul românilor la muncă”...da? Când şi unde? La Rovine sau la Podul Înalt? Că în

Parlament, prin amendamente sau alte metode sigur PSD nu s-a afirmat... „ Vrem alt Guvern...1 MAI corect cu şomerii” şi „ 1 MAI e un protest împotriva guvernului Boc” sunt încă sloganuri deştepte dinspre PSD. Desigur, toţi românii au mers de 1 Mai alături de PSD să lupte pentru drepturile lor. Adică mititeii, berea şi maneaua. 1 MAI, cu mic şi bere mare

1 MAI rău s-o ducă-n opoziţie nu se există!

5Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Cântec de leagăn

Avocatul Gyorgy Frunda, ajutat să-şi numere banii de către Agenţia Naţională de DezintegritateMaior, Filimon şi Paşcan îşi doresc, de zilele lor, câte-o maşinuţă portocalie de Formula 1

Agenţia Naţională de Integritate. Pe scurt ANI. Sau „draga de ANI”, după unii miniştri. Scopul: cercetarea averilor şi afacerilor aleşilor şi funcţionarilor publici din Româ-nia. Transparenţa în administraţie. Rezultate: instituţie politizată, declarată neconstituţională de instanţa supremă în stat. În Mureş, ANI a luat la bani mărunţi mai mulţi oameni publici importanţi. Numai din PNL şi UDMR.

Începând cu aprilie 2009, ANI a început să-i ia la puricat pe consilierii judeţeni aflaţi evident în partidele aflate atunci în opoziţie. PNL şi UDMR. Asta deşi au existat mai multe cazuri ale unor aleşi, din partidele aflate la guvernare, care ar fi trebuit luate în seamă. Nu mai puţin de 13 dintre ei consilieri s-au trezit cercetaţi şi trimişi la Parchet. Şarada a început cu Eugen Bândea, Szalkay Josef şi Gombos Geza. Toţi trei au fost acuzaţi de fals în declaraţii iar Parchetul de pe lângă judecătoria Mureş a fost sesizat. Acuzaţia pentru Bândea a fost că nu a declarat că este acţionar la societăţile comerciale Cam-bus SA, Maridana Impex si Cecotrans SRL. Szalkay Josef era bănuit că ar fi deţinut atât calitatea de acţionar, având un număr de 11 acţiuni şi o cotă de participare la beneficii de 55%, cât şi pe cea de administrator la S.C. IOSEFIN S.R.L., aspecte pe care acesta nu le-a menţionat în declaraţia de interese depusă pentru anul fiscal 2007. Conform ANI, Gombos Geza Csaba nu şi-a înscris, în declaraţia de avere, veniturile realizate în anul fiscal 2007 şi nu a menţionat că ar deţine un teren intravilan, un autoturism şi un apartament. După acest „succes”, ANI a vrut să mărească miza. Drept urmare vicepreşedintele CJ Mureş, Szabo Arpad, a fost şi el acuzat de fals în declaraţii. Cei de la ANI au constatat că vicele CJ ar fi omis să menţioneze în declaraţia de interese că a fost asociat la firma Kumatraf şi administra-tor la Servagromec Mureş SA, precum şi că deţine şi un certificat de comerciant ca persoană fizică. „Conform prevederilor Legii nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, funcţia de vicepreşedinte al Con-siliului Judeţean este incompatibilă cu aceea de comerciant persoană fizică, administra-tor, membru al Consiliului de Administraţie la societăţile comerciale”, medţionau inspec-torii. Colegul său, liberal Cristian Chirteş, l-a urmat imediat. Fostul director de la păduri a fost învinovăţit că nu a menţionat calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Pădurilor. Deşi ambii au negat acuzaţiile, cei de la ANI au mers înainte cu

propria „justiţie”. Serialul a continuat. În fiec-are lună, Agenţia a luat în vizor câte un con-silier judeţean din partidele aflate în opoziţie. Akos Mora, Marcela Achim, Horaţiu Moldo-van, din partea liberalilor şi Laszlo Orban, Eros Csaba, Gombos Geza, Benedek Imre, Magyarosi Erzsébet de la Uniune, toţi s-au trezit amendaţi şi sesizaţi parchetelor de către ANI. Cireaşa de pe tort a fost rectorul de la Universitatea Petru Maior, Liviu Marian.

Unde... „Anchetarea se face alea-toriu”Surpriză. Răsfoind toate anchetele ANI din judeţul Mureş putem observa foarte uşor lipsa unor nume aparţinând unor partide anume. Cei PD-L şi PSD nu au „beneficiat” de atenţia neconstituţionalei instituţii. Deşi presa a sesizat numeroase neconcordanţe în declaraţiile lor de avere şi interese, cei de la Agenţie nu au făcut nimic. De aici s-au pus semne de întrebare referitoare la corectitudinea cercetărilor. Întrebaţi printr-o solicitarea oficială de informaţii, cei de la ANI au răspuns sec: „în vederea desfăşurării activităţii în condiţii de pro-fesionalism, cu respectarea principiilor imparţialităţii, independenţei, celerităţii şi bunei administrări, repartizarea cauzelor se face în mod aleatoriu, în sistem infor-matizat, de către conducerea Agenţiei.” Aleatoriu înţelegem, da’ selectarea din care partid? De ce nume ca Teodor Giurgea, Flo-rin Vlas, Claudiu Maior, Dorin Florea, Doru Borşan, Vasile Filimon sau Mihai Poruţiu nu au fost cercetate? Că în declaraţiile lor... Dumnezeu cu mila...

Cum a dat-o ANI-n barăAcuzaţiile de până acum ale ANI s-au dovedit nefondate. Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a dispus neînce-perea urmăririi penale în 90 la sută din ca-zurile Agenţiei. Cei doi vicepreşedinţi ai CJ, Szabo Arpad şi Cristian Chirteş, au primit NUP de la procurori. Acuzaţiile ANI s-au dovedit inexistente. Apoi, colegii lor din CJ primit acelaşi NUP, pe rând, din partea pro-curorilor. Gombos Geza, Szalkay Josef, Eros Csaba, Orban Levente, Horaţiu Moldovan, Bândea Eugen. Despre Benedek Imre, care şi-a pierdut calitatea de consilier judeţean, Akos Mora, Marcela Achim şi Magyarosi Erzsébet, până în acest moment procuro-rii nu s-au pronunţat. Dar având în vedere superficialitatea acuzaţiilor, rezultatul va fi acelaşi. NUP.

Rectorul a dovedit în instanţăRectorul de la UPM a avut parte de o adevărată telenovelă. A fost acuzat de ANI de conflict de interese. După ce a primit NUP din partea Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, cei de la ANI nu s-au lăsat cu una cu două. Pentru prima oară rezoluţia procurorilor a fost atacată în instanţă, iar rectorul s-a trezit intimat într-un proces. Luni de zile Liviu Marian s-a luptat în instanţă să-şi dovedească nevinovăţia. Într-un final, judecătorii i-au dat dreptate, respingând ca nefondată plângerea ANI.

Care e şmecheria cu anchetele?Scopul ascuns ale dosarelor făcute de ANI a fost hărţuirea aleşilor judeţeni şi nu numai. Cei care au fost anchetaţi şi amendaţi au fost plimbaţi la nesfârşit de la poliţie la parchete pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Între timp aceştia nu au putut să-şi facă la fel treaba. Să se opună celor de la guvernare.

Sabia Curţii ConstituţionaleConform deciziei Curţii Constituţionale, Agenţia Naţională de Integritate şi-a pierdut din atribuţii. Astfel, ANI nu va mai putea se-siza parchetul atunci când constată indicii privind săvârşirea unor infracţiuni şi nici nu se va mai putea adresa instanţei de judecată pentru a solicita confiscarea averilor dobândite în mod ilicit.Curtea a declarat neconstituţionale mai multe articole din Legea privind orga-nizarea şi funcţionarea ANI. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost invocate de avocatul Alice Drăghici, în procesul prin care ANI a solicitat confiscarea averii me-

dicului Şerban Brădişteanu. Instanţa a de-clarat neconstituţional articolul care stabileşte atribuţiile ANI: verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor. De asemenea, a fost declarat neconstituţional articolul 46 care prevede procedura de con-fiscare a unei părţi din avere şi contestarea stării de incompatibilitate. Neconstituţional este şi articolul referitor la dreptul Agenţiei de a constata diferenţa vădită dintre averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, cu consecinţa sesizării instanţei civile în vederea confiscării averii dobândite în mod ilicit.

Reformularea Camerei Deputaţilor. Urmează Senatul.Miercuri seara, proiectul de lege care modifică funcţionarea ANI a trecut cu greu de Camera Deputaţilor. Iniţial, Legea ANI nu a putut fi adoptată de Camera Deputaţilor, din cauza lipsei numărului necesar de voturi pentru actele organice, în favoarea ei votând doar 151 de deputaţi, doi s-au împotrivit, iar 49 s-au abţinut. Deputaţii au decis reluarea votu-lui asupra proiectului de funcţionare a legii, prin ridicarea mâinii. De data aceasta, legea ANI a trecut de Camera Deputaţilor, cu 183 de voturi “pentru”, 27 de abţineri, dar niciun vot “împotrivă”. Pentru a fi validată legea va trebui să treacă şi de Senat.

Ionel ALBU

Nani, nani, ANI, ANI!

Majoritatea consilierilor anchetaţi de ANI au fost scoşi de sub urmărire penală

„Zău, spuneţi că ANI ăştia se ocupă cu averile? Pe cuvânt dacă-i înţeleg... Nici eu nu pricep câteodată cum am fost aşa norocos să am atâţia bani, cum dracu’ să priceapă ei?”

“Auuu… Păi aşa ceva dacă

am băga la Siletina…Tu îţi dai

seama ce ar deveni transportul în

comun? Ce-i drept,

pasagerii ar sta cam

înghesuiţi, dar… asta e!”

6 Anul VIII, nr. 403 | 2 - 9 mai 2010

Direcţia de incultură

Un comunitar s-a demisionat pentru mităUn alt scandal de la Poliţia Comunitară Târgu-Mureş a fost băgat sub preş de actuala conducere. Un poliţist comunitar a fost demis pentru că a cerut foloase necuvenite în valoare de 50 de lei din partea unui cetăţean pe care ar fi trebuit să-l amendeze. Fapta a ajuns la urechile directorului care l-a chemat la ordine şi l-a sfătuit să-şi dea demisia. Ca nu cumva să se afle şi să aibă de suferit imaginea instituţiei. Totul la negru: nu tu raport, nu tu informare, nu tu dosar pentru luare de mită. Totul secretizat. Ca la SRI. Totuşi Valentin Bretfelean ar fi trebuit să ştie că neraportarea unei fapte de corupţie poate fi considerată complicitate la respec-tiva faptă. Ca şi cetăţean, şi mai ales ca director al PC Tîrgu-Mureş, el ar fi trebuit să reclame fapta organelor de cercetare penală. Că aşa spune legea. Pe care a jurat să o respecte.

Se pregăteşte falimentarea Energomur?O hotărârea a trecut aproape neobservată în ultima şedinţă de Consiliu Local Târgu-Mureş. Este vorba de trecerea unor centrale termice din patrimoniul Ener-gomur în cel al primăriei Tîrgu-Mureş. De fapt chiar toate centralele din oraş. Ce i-a făcut pe edili să ia astfel de măsuri este întrebarea noastră? În expunerea de motive se explică foarte simplist motivul oficial: datoriile pe care le are furnizorul de energie termică către E-on Gaz pot duce la executarea silită a Energomur. Cu alte cuvinte tot ce înseamnă sistem centralizat de furnizare de apă caldă şi căldură poate intra peste noapte în proprietatea E-on. Pentru prima dată autorităţile lo-cale recunosc public posibilitatea falimentării Energomur. Să se evite astfel plata datoriilor. Exemple s-au mai văzut la Manpel şi în alte companii de stat. Numai că edilii îi cred pe germanii gazului românesc prea proşti. Inclusiv proiectul de hotărâre poate fi o dovadă în instanţă care să ducă la anularea hotărârii. Se vede clar intenţia consiliului de a micşora patrimoniul pentru a scădea pierderea în caz de executare silită. Plus că, din mai, o centrală care asigura energie termică pen-tru 40 de apartamente va fi închisă. Fără a le da o alternativă respectivelor familii de a avea apă caldă. Noroc că acum nu sunt -20 de grade afară, că poate li se tăia şi căldura. Doar suntem oraş european.

Boc face pocLa partidele de şeptică sau şah din parcurile mureşene, cea mai fierbinte bârfă aflată pe buzele pensionarilor este aceea că Boc va să cadă, nu de pe scenă, ci din fruntea Guvernului. Şi odată cu el, biensur, vor pleca acasă toţi miniştrii. Cum ar veni, informaţia e sigură, că a plecat din grădina Palatului Cotroceni, unde câţiva ţărani aduşi la plivit straturile de arpagică l-au auzit, de dincolo de boscheţi, pe însuşi Traian Băsescu. Deci ca să nu rămână repetentă şi anul acesta, în rând cu Grecia şi Islanda, şi să i se taie raţia de îngheţată – a se citi finanţare externă – România trebuie să comită acest gest şi să-şi pună un guvern de tehnocraţi. Arpagicarii spun că Băsescu ar fi rostit în şoaptă numele lui Călin Georgescu ca înlocuitor al lui Boc, un tip şcolit pe afară, cu un CV de nu încape în câteva coli A4. Georgescu are cică o mare influenţă în mediul diplomatic şi susţinere în cercurile economice şi financiare internaţionale. Na… am spus-o.

Primarul din Râciu, Ioan Vasu, mulţumeşte călduros tinerelor sale alegătoare şi le urează sănătate, să apuce să mai voteze o dată.

Ia uitaţi-vă, doamnelor şi domnilor, ce face domnul Nicolae Băciuţ în timpul şedintei de la ultima întrunire a Colegiului Prefectural al judetului Mureş! Da’, doamnelor şi dom-nilor, nu aveţi orbul găinilor, domnul Băciuţ, acest guru al Culturii mureşene, îşi taie unghiuţele în timp ce alţi şefi de instituţii publice îşi prezintă raportul de activitate prefectului judetului Mureş. Se poate totuşi să-l înţelegem pe domnul Băciuţ; poate erau prea plictisitoare informaţiile furnizate de vorbitori. Dar să-ţi faci manichiura aşa în public, nu prea este frumos, ca să nu zicem că-i departe de a fi un act de cultură, sub patronajul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş. Ori-cum, pompoasă denumire a unei instituţii, semn că şeful ei, dar şi subalternii, ar cam avea de lucru de trăzneşte... Dar cum toată lumea ştie că azi nu prea scoţi bani din cultură, e clar că angajaţii Direcţiei nu au bani de saloane de manichiură şi atunci profită de astfel de întâlniri publice, extrem de plictisitoare. Să nu fiu rău, e adevărat, unghiile cresc şi mai trebuie tăiate din când în când. Da’ chiar la întâlnirea cu prefectul, domnule Băciuţ? Ştiu, nu tre-buie să-mi spuneţi, recunoaşte-ţi greşeala şi o regretaţi .... adică... regretaţi că v-am prins. Şi mai regretaţi şi că şedinţa nu s-a

prelungit pentru că plănuiaţi să vă tăiaţi părul din urechi, să vă scoateţi scamele din ombilic şi, cu puţin noroc, ajungeaţi şi la degetele de la picioare. Sic!

Paparazzi şi noapte

Mircea Musgociu a trecut pe locul doi în cla-samentul acţionarilor de la Bursa Română de Valori, după ce amicul său Daniel Ţepeş şi-a trecut pe persoană fizică acţiunile pe care le avea la BVB prin intermediul HTI Valori Mo-biliare şi cumulând alte mici achiziţii a ajuns la 4,53% din acţiuni. Musgociu a rămas la 4,34% în urma achiziţiei din toamnă. Până acum, Ţepeş deţinea în nume propriu doar 1,38% din capitalul BVB, în timp ce HTI con-trola 2,83% din titluri.Buun. Ce vrea însă cuplul de aur al BVB, care deţine aproape 9% din acţiuni? Ţepeş a stârnit mai multe controverse în rândul brokerilor cu oca-zia alegerilor pentru condu-cerea Bursei, din ianuarie. Ţepeş a avut un rol cheie în numirea noilor administratori ai BVB, şapte din cei nouă membri ai Consili-ului de Administraţie fiind candidaţi susţinuţi de el. În rândul brokerilor, au apărut atunci speculaţii potrivit cărora Ţepeş, care este şi cel mai mare acţionar al Bursei din Sibiu, ar forţa o fuziune între cele două platforme de tranzacţionare. N-ar fi un lucru tocmai rău, dar există suspiciuni că această fuziune s-ar putea realiza la o valoare care l-ar avantaja în mod direct pe Ţepeş, în defavoarea al-tor acţionari. Bine, nu şi în defavoarea lui Musgociu, client vechi al HTI Valori Mobili-are şi amic cu Ţepeş. Vă este clar că Ţepes

a negat ulterior speculaţiile, spunând că nu îşi poate submina singur investiţiile şi nu are în plan să subevalueze BVB. Mai ales că aceasta urmează să se listeze pe pro-pria piaţă în câteva luni, după ce recent a fost ales intermediarul operaţiunii, casa de brokeraj Intercapital Invest. Dar dacă o fi să se întâmple ceva dubios, îi avem acolo, de pază, şi la BVB şi la Sibex, pe acţionarii Mir-cea Solovăstru (persoană fizică) şi pe Mircea Oltean, prin Romaxa Finance.

Unde eşti tu Ţepeş, Doamne?

Băciuţ îşi taie unghiile prefect!

Bursa zvonurilor de valori

Mircea Musgociu, cel care a fost detronat din poziţia de lider al acţionarilor Bursei de

„fratele” său Daniel Ţepeş de la HTI Mobiliare

“Deci voi credeţi că vreau să trag Ţepeş, ăăă, pardon, ţepe la BVB? Nici gând! Sunt un

investitor naiv şi nu am habar nici de fuziunea cu Sibiul, care va avea loc în curând...Pe cuvânt...”

7Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Runcan, dragostea mea!

Ministrul Transporturilor, Badu Rerceanu (mulţumim pentru ajutor colegilor de la Caţavencu – n.r), a avut tupeul şi amabili-tatea să ne acorde un interviu imaginar după ce a reuşit să blocheze orice dez-voltare a Aeroportului „Transilvania” Târgu-Mureş. Oficialul recunoaşte că a fost sunat de Boc pentru a sprijini doar Clujul în cursa pentru fondurile europene. Mai mult, Rerceanu zice că primarul Florea l-a rugat să taie macaroana celor de la CJ Mureş, astfel încât Lokodi Edita să nu mai câştige un alt mandat la şefia judeţului.

Reporter: Domnule ministru de ce nu lăsaţi să crească aeroportul din Târgu-Mureş? Badu Rerceanu: Stimabile, eu sunt con-secvent în ceea ce fac. Dacă am vorbit cu piticu’ şi i-am promis că îi voi sprijini Clujul să devină puntea aeriană a Ardealului, cum puteam să nu mă ţin de cuvânt? Că mă re-structura imediat din Guvern, ce naiba? Şi pentru ce să fac acest gest? Să aibă Lokodi cu ce se lăuda în următoarea campanie? Pentru târgumureşenii care l-au votat mai mult pe Geoană la prezidenţiale? Pentru unguri... pardon pentru cetăţenii români de etnie maghiară? Nici gând.

Reporter: Dar judeţul Mureş este cen-trul Ardealului. În zona aeroportului se întâlnesc două autostrăzi...Badu Rerceanu: Aici te contrazic. Inima, centrul Ardealului, e la Alba Iulia. Că acolo Mihai Viteazu (aici îşi face cruce) a făcut prima mare unire a acestei ţări. Nu ai învăţat şi tu la istorie, măi ţâcă. Spui că se

vor intersecta două autostrăzi la Târgu-Mureş. Coreeect. Pe hîrtie! Dar în realitate, nici nepoţii tăi nu vor circula pe ele. Că am eu grijă de asta. Nu-i destul că am cotit Bechtelul să vie şi pe la voi?

Reporter: E adevărat că primarul Flo-rea sprijină construcţia unui mega-aeroport la Cluj?Badu Rerceanu: Aici nu vă pot spune multe. Dorin mi-a zis că nu va sprijini aeroportul vostru câtă vreme nu va intra în patrimoniul oraşului. Cât timp va fi în tabăra judeţeană. De ce să-i facă bine la imagine doamnei de acolo... Edith...nu ştiu cum? Că ea nu-mai de rău îl vorbeşte... Apoi, de ce să cir-cule târgumureşenii cu avionul aşa mult? Să iasă pe afară, să vadă nişte chestii? Şi să ne reproşeze apoi că aici nu avem? Nu-i bine...

Reporter: Dar de ce construiţi un aero-port de la zero când Mureşul are deja o parte din infrastructură?Badu Rerceanu: Am eu o teorie. Lucrurile construite de la zero sunt cele mai avanta-joase. E mai rău să renovezi. Ies mai puţin bani. Aşa, dacă vom avea de investit mai mult şi comisionul va fi mai mare. Şi ce mă interesează pe mine cât costă? Că nu dau din banii mei. Sunt banii voştri, plus ce mai dă Uniunea Europeană. La câte controale ne fac ăştia mă bucur să-i mai fraieresc de câte ori pot. Sîc! (şi trage cu ochiul).

Reporter: Ce zic miniştrii noştri, Borbely şi Marko? Dar parlamentarii mureşeni de la PDL? Nu au făcut lobby?Badu Rerceanu: Mă, eu stau lângă Bor-

bely la şedinţele de guvern. Şi niciodată nu mi-a vorbit despre Mureş. Mai mult stă de vorbă cu Udrea, că na...la toţi ne place blondele...ha ha ha. Cât despre Marko, mie nu-mi plac poeţii, n-am ce vorbi cu el. Ceilalţi... parlamentarii... nu contează ori-cum, tot de Dorin ascultă. Ce zice el, aia face. Aşa că nu m-au deranjat prea mult.

Reporter: Ştiţi că un liberal a propus să vă facă persona non-grata în Mureş. Cum îi răspundeţi?Badu Rerceanu: Măi, ăştia din Opoziţie nu mai ştiu ce să facă să mă pişte de cur. Cum

văd camere de luat vederi, cum dau din clanţă. Am auzit de unu’ Akos Mora care ar fi propus aşa ceva în plenul CJ. M-am că.at pe mine de râs. Săracu’, nu s-a prins încă că România e ţinut portocaliu?

Reporter: Ce le transmiteţi mureşenilor?Badu Rerceanu: În primul rând...de fapt în toate rândurile, că vor avea un aeroport internaţional la Paştele Cailor, ha, ha... Să stea cuminţi... că am văzut că le trebe Ţinut Secuiesc. Să fac io aeroport pentru aşa ceva? Doar nu m-am prostit de tot!

Ireal, dar realist

Badu Rerceanu: „Aeroportul? Daa... La Paştele Cailor...”

Ziua Poliţiei Comunitare a fost sărbătorită într-un mod special de oa-menii de ordine locală din Târgu-Mureş. Strânşi cu mic cu mare la un chef ţinut la Cabana de Oaspeţi a Primăriei Târgu-Mureş, din Complexul de agrement Mureşul, comunitarii târgumureşeni, înfierbântaţi de băuturile alcoolice con-sumate s-au încăierat între ei. Pumni, picioare, îmbrânceli... un adevărat spec-tacol de lupte K1. La chef erau prezenţi şi cei din conducerea Comunitarei, în frunte cu Valentin Bretfelean. Acesta a uitat, în parte, ce s-a întâmplat la petre-cere şi spune că fapta nu are vreo mare importanţă, mai ales că s-a petrecut în timpul liber al comunitarilor. Totuşi, eve-nimentul nu se încadrează cu profilul so-

cial al unei instituţii destinată asigurării siguranţei cetăţeanului. Pentru aceleaşi fapte, orice târgumureşean ar fi fost amendat chiar de poliţiştii locali pentru deranjarea liniştii publice. Dar cum toţi erau la chef nu a venit nimeni de la PC Târgu-Mureş să constate fapta (sic!). A fost nevoie să intervină cei de la Poliţie împreună cu echipa corespunzătoare de jandarmi. Aceştia i-au amendat pe violenţii colegi de breslă conform legii. Sau aşa se crede. Oricum, nefericitul evenimentul s-a ţinut secret pentru a nu deveni un subiect de discreditare a oamenilor legii şi a noii conduceri.

Cocoşul falic

Poliţiştii comunitari s-au caftit între ei, dar nu s-au amendat

Ministrul Berceanu îi explică primarului Florea de ce trebuie să zboare la Viena tocmai prin Budapesta

Uite bă, vezi? E cursa de Cluj! Nu că zboară fain? Păi dacă ajungeai tu prim-ministru, măi Dorine, aici la

tine era buricul pământului…Aşa…să fiţi sănătoşi!”

„Ei.. Nu ne-am bătut... A fost un exerciţiu reuşit, cum fac ăia din Legiunea Străină... Am vrut să stabilim ce se întâmplă, cetăţeneşte vorbind,

dacă bem la greu şi apoi ne înjurăm între noi...Şi e clar...”

8 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Budistul de la budă

www.ziaruldemures.ro

Eram într-o seară, într-un bar, cu băieţii. Care bar? Nu pot să spun, că acolo ne mai dă şi pe caiet... Ce discutam? Ştiţi vorba clasică: noi, băieţii, nu ştim decât fotbal, femei, politică, maşini şi băutură, deşi nu recunoaştem niciodată asta. Aşa că, am băut nişte spirtoase şi pentru a stinge văpaia am consumat şi nişte bericioaice. Din una-ntr-alta, după a doua bere simţii brusc o atracţie nestăpânită de a vizita încăperea aceea mică, ştiţi voi care. Mă ridic de la masă şi mă duc ţintă spre locul vizat. Deschid uşa şi intru. Nimic nu pre-vestea ce avea să mi se întâmple, camera era una ca oricare alta, cu gresie pe jos, cu faianţă pe pereţi, cu miros înţepător şi cu susur de ţevi. Mă proptesc în faţa vasu-lui alb, dau să pun mâna pe prohab când ce să vezi, în faţa ochilor mei apare un anunţ:” În atenţia utilizatorului”! Adică eu, între noi fie vorba, am mai fost eu făcut utilizator de internet, utilizator de telefo-

nie mobilă, dar până în seara aceea nu s-a referit nimeni la mine ca fiind utiliza-tor de closet, dar am depăşit momentul şi am cititi mai departe : „Pentru a putea trage apa la toaletă, după utilizare, tre-buie aplicat rezervorului un pumn lateral. În caz contrar rezervorul de apă rămâne gol!!!” Aaa, da? Continui acţiunea pentru care am venit acolo, între timp analizam şi conţinutul anunţului, trag apa din instinct şi dau să plec. Totuşi, anunţul nu-mi dădea pace, doar îmi era adresat mie, utilizatorul. Mă întorc, mă uit ţintă la rezervor şi îi aplic un croşeu de dreapta, cum i-a tras Bute lui Balbi de l-a făcut K.O. Înfierbântat, mai aplic şi două picioare vasului de toaletă şi ascult mulţumit cum apa inundă rezer-vorul. Citesc şi finalul anunţului, partea în care mi se mulţumeşte, zic „Cu plăcere” şi plec satisfăcut că eu, utilizatorul, mi-am făcut datoria.

Uşurarea reloadedBună (hâc!), sunt tot eu, utilizatorul de closet. Altă seară, alt local, tot la bere, tot cu băieţii, aceeaşi nevoie de a vizita încăperea mică. Uitasem de seara în care am fost îndrumat să bruschez rezervorul toaletei, când în faţa ochilor văd scris fru-mos, de mână, următoarea rugăminte: ”Vă rugăm, respectaţi toaleta”. Inima mi s-a făcut mică, cât un purice. Aşadar ştiau de rezervorul făcut K.O. la crâşma vecină şi pretină. Şi pentru a nu repeta isprava,

mă implorau să nu fac pe nebunul şi în această toaletă. M-am simţit ca în reclama aceea în care un copil privea pe geam cum un vecin bătea cu bestialitate un covor, iar el îşi promitea că nu va bate niciodată co-voarele pentru că le doare. Dar eu, m-am lăsat ademenit de anunţul înşelator în care mi se cerea să lovesc rezervorul. Eu, utili-zatorul, nu m-am gândit, că are şi el suflet şi că-l doare. N-aş fi putut trăi cu vina că n-am respectat toaleta, eu, utilizatorul ei. Şi brusc am realizat că nu sunt demn să mă folosesc de bunăvoinţa ei. Nevoia era însă de nestăpânit, trebuia să mă uşurez de povară. În nebunia mea bahică am ieşit valvârtej pe uşă şi am profitat de umbra primului copac ieşit în cale. Acum cred, totuşi, că nu am greşit, pentru că noi toţi suntem copiii naturii şi ea ne iartă şi ne suportă aşa cum suntem (până când, nu se ştie). Chiar dacă utilizarea toaletei nu

va mai fi niciodată la fel, mă întorc, cu strângere de inimă, în micile încăperi, cu speranţa că rezervoarele se vor umple cu apă printr-un procedeu clasic, fără ca eu, utilizatorul lor, să mai fiu nevoit sa le aplic vreo lovitură.

Cool Papir

Everybody, hands up! Let’s give piss a chance!

9Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Avem echipă, avem valoare...

Nu vrem să zicem şi de ei săracii că au salarii foarte mari şi că nu şi le pot justifica prin activitatea lor acolo. Poate chiar le merită, unii. Nici nu-i facem publicitate lui Băsescu cu Parlamentul unicameral. Am făcut doar aşa un exerciţiu de aritmetică, pen-tru că ne plictiseam. Şi am ajuns la concluzia că deputaţii mureşeni, opt bucăţi la număr, au con-sumat în 2009 suma de 2.571.308 lei. Pe salarii, di-urne, cazări, transport, telefoane, personal birouri parlamentare, chirii, materiale de întreţinere. În aceeaşi vreme, cei opt reprezentanţi ai Mureşului au avut fix 100 de iniţiative legislative, niciuna, deocamdată, transformată, în lege. Cum s-au descurcat din punct de vedere financiar deputaţii noştri, puteţi vedea în rândurile de mai jos. Dacă vă enervează atâtea cifre, să ştiţi că şi pe noi ne-au enervat. Dar relaxaţi-vă ca şi noi, cu gândul că par-lamentarii se enervează şi mai tare, când nu puşcă hârtiile la deconturi!

Banii deputaţilor PDLÎn 2009, Toader Stroian, de la PDL, a avut, o indemnizaţie netă de 57.062 lei, diurnă pentru deplasări la Bucureşti 10.094 lei şi în teritoriu 15.680 lei. Cazarea în Capitală nu l-a costat chiar ca şi pe alţii, dovadă ori că n-a fost prin zonă, ori a stat pe la prieteni/rude. S-au adu-nat, totuşi, 71.473 lei. Pentru transport, Stroian a cheltuit doar 6.847 lei, iar mai puţin decât restul colegilor săi, iar cu telefonul mobil nu s-a omorât la vorbă, inscriindu-se în media colegil-or, cu 771 lei. Cheltuielile cu biroul parlamentar fiecare şi “le-a rezolvat” cum a putut. Stroian a cheltuit 58.235 lei pe materiale de întreţinere, 2485 pe chirii/utilităţi şi 49.410 pe salarii cu personalul. În această perioadă (hai să inclu-dem aici, la activitatea lor, şi primele luni din 2010), pedelistul a avut 14 luări de cuvânt în plen şi 21 de iniţiative legislative, campion din acest punct de vedere. E drept că 3 dintre ele au fost retrase chiar de iniţiator, una a fost respinsă definitiv, dar restul sunt în dezbatere pe la comisii şi în Senat.Colegul de la PDL Doru Oprişcan a câştigat aceeaşi sumă: 57.062 netto. La diurne, cazări şi trans-port, l-a surclasat însă pe Stroian. Aşadar, diurnă deplasări Bucureşti: 18.675; diurnă deplasări teri-toriu: 15.540; diurnă deplasări străinătate: 1376; cazare Bucureşti: 104.625; transport în ţară: 31.198; transport în străinătate: 15.679; telefon

mobil: 758. La cheltuielile cu biroul, Oprişcan e iarăşi puţin diferit. A preferat să consume doar 31.346 lei cu materialele de întreţinere, 2.485 lei cu chirii/utilităţi, dar a plusat la salariile personal-ului: 87.105 lei. Pedelistul a avut 5 luări de cuvânt în plen şi 8 iniţiative legislative, aflate în dezbateri în comisii şi Senat. Activitatea de la comisie, unde se duce munca grea, nu o putem comensura.

PSD nu se lasă mai prejosDeputatul Vasile Gliga de la PSD a încasat exact aceeaşi sumă ca indemnizaţie: 57.062 lei. Diur-nele de deplasare sunt 19.095 (pentru Bucureşti) şi 14.700 (în teritoriu). La cazare în Bucureşti, reghineanul stă bine de tot, cu 105.997 lei. Trans-portul în ţară l-a costat pe Gliga destul de mult, adică 39.227 lei. Deh, o fi făcut mai multe vizite de lucru în Colegiul în care a fost ales. Cu tele-fonul e în linia colegilor, însă, 774 lei. La activitate, notăm 6 luări de cuvânt, 12 propuneri legislative şi activitate la comisie. Colegul Victor Socaciu are o situaţie mai aparte. OK, a luat şi el aceeaşi indemnizaţie, dar pentru că el locuieşte de fapt în Bucureşti era culmea să încaseze diurnă pentru deplasare în Capitală. O ia în schimb pe cea de deplasare în teritoriu, dar nu exagerează: 5.040 lei. Să însemne asta vizite puţine în Colegiul care l-a trimis în Parlament? Evident că în Bucureşti nu consumă bani nici pe cazare, iarăşi un lucru bun, doar stă acasă. Se mai cazează în teritoriu, une-ori, însă suma e modestă: 2.528 lei. Pentru transport a folosit 5.760 lei, iar pe telefon 789 lei. Dar dacă e economicos pe-o parte, Socaciu nu face rabat la cheltuieli pe cealaltă. A cheltuit cu materialele de întreţinere (ce naiba o fi asta: hârtie de fax, igienică, soluţie de şters praful!??) 57.728 lei, cu chirii/utilităţi 14.864 lei, iar pe salarii ale person-alului 39.574 lei. Socaciu a avut 11 luări de cuvânt în plen şi 13 propuneri legislative, plus activitate în comisie.

Liberalii se ţin bineLiberalul Ciprian Dobre a încasat 57.767 lei, a primit diurnă de deplasare în Bucureşti 18.115, pentru teritoriu 14.700 şi pentru străinătate 2.334. Cazarea lui Dobre în Bucureşti a costat Parlamen-tul 104.625 lei, cea din teritoriu 220 lei, iar cea din străinătate 6.837 lei. Cu transportul, liberalul a cheltuit 38.625 în ţară şi 4.179 în străinătate. Pe telefon, 740 lei. La capitolul birou parlamen-

tar, şi Dobre stă binişor: 69.068 pe materiale de întreţinere, 673 pe chirii şi 40.443 salarii ale per-sonalului. În aceeaşi perioadă, deputatul a avut 10 luări de cuvânt în plen, 17 propuneri legislative şi activitate în comisia din care face parte.

Trag banii la UDMRTriada de la UDMR s-a înscris în nota de cheltuieli a colegilor, mai puţin, pe alocuri, Laszlo Borbely. Kerekes Karoly a încasat 57.767 ca indemnizaţie, 17.905 ca diurnă deplasare la Bucureşti, 16.800 diurnă pentru teritoriu şi 3.219 diurnă pentru străinătate. Cazarea în Capitală a lui Kerekes a costat 105.997 lei, iar cea din străinătate 5.819 lei. Transportul în ţară a fost 26.228 lei, iar cel din străinătate 7.626 lei. Telefonul…modest, 796 lei. La birou, Kerekes a tocat 57.477 pe materiale de întreţinere, 5.096 pe chirii/utilităţi şi 58.161 cu salariile personalului. Ca activitate, notăm 30 de luări de cuvânt, 11 propuneri legislative şi munca la comisie.Kelemen Attila a primit 58.509 lei ca indemnizaţie, 16.435 diurnă pentru deplasare Bucureşti, 15.960 diurnă pentru teritoriu, 1.657

pentru străinătate. Cu cazarea în Bucureşti, Kelemen s-a descurcat mai ieftin, cheltuind doar 35.770 lei, iar în străinătate a dormit de numai 3.353 lei. Transportul în ţară l-a costat 17.959 lei, iar cel de afară 2.043 lei. Pe telefon, probabil că au limită la 800, Kelemen a vorbit de 796 lei. În privinţa biroului parlamentar, udemeristul a cheltuit 53.636 lei pe materiale de întreţinere, 3.703 pe chirii/utilităţi şi 63.850 cu salariile personalului. A luat cuvântul de 19 ori în plen, a avut 13 propuneri legislative şi activitate la comisie.Laszlo Borbely (în prezent ministru al Mediului) a avut o indemnizaţie netă de 60.822 lei, diurne pentru Bucureşti – 14.756, pentru teritoriu – 9.380 şi pentru străinătate 6.761. Cu cazarea lui Borbely în Capitală s-au cheltuit 105.997 lei, iar cu cea din străinătate 9.380. Transportul în ţară l-a costat pe actualul ministru 30.862 lei, iar cel din afară 11.884 lei. Pe telefon (oau!), Borbely a vorbit de 11.211 lei. Cu biroul, mureşeanul a con-sumat în totală 121.418 lei.

Liberté, Fraternité, Contabilité

Deputaţii mureşeni valorează 2,6 milioane. La cheltuieli.

Socaciu şi Gliga, cântăreţul şi vioristul, stau cuminţi în prima zi de şcoală la Parlament şi nu ies din cuvântul tovarăşei diriginte Anastase

“Auzi, Victore

, am trecut azi

pe la frizeriţa

aia a ta,

de mi-am tuns mustaţa!

Am luat chitanţa, cr

ezi că o pot

deconta, sau intră la

cheltuieli

neeligibile? T

u cum faci?

10 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Ordinea Reghinului pe drumuriPoliţiştii din Reghin se confruntă cu mari probleme. De cazare. Sediul actual a fost retrocedat iar contractul expiră la sfârşitul lunii mai. Până în acest moment nu a existat o cerere de prelungire a acestui contract. Proprietarii spun că negocierea ar fi trebuit să se întâmple prin luna martie. Pentru că amenajarea noului sediu e într-o mare întârziere. Fostul spaţiu comercial de la parterul unul bloc de locuinţe din oraş, destinat acestui scop, nu va fi gata pentru poliţiştii reghineni decât la sfârşitul anu-lui. Întrebare e ce vor face forţele de ordine după 30 mai când vor fi forţaţi să părăsescă actualul sediu. Cine ştie poate vor lucra de acasă.

Molnar Gabor şi ligheanul fermecat Ruşine pentru cei care acuză politicienii de lux excesiv. Nu este adevărat. Exemplul cel mai bun este cel al consilierului local UDMR din Tîrgu-Mureş Molnar Gabor care timp de o săptămână s-a spălat la lighean. Cât timp Energomurul nu a furnizat apă caldă. Sărmanul consilier nu şi-a permis instalarea unei centrale de apartament. Că doar dividentele financiare ale firmei stimabilului ales local nu au fost suficiente. Cei 150 mii lei de la SC AAGES SRL nu ajungeau pentru o centrală. Şi pentru că Molnar deţine 3 apartamente în Tîrgu-Mureş e clar că nu s-a putut decide în care locuinţă să-şi pună. Rămas fără apă caldă şi mirosind urât, consilierul UDMR a găsit repede vinovatul pentru situaţia creată. Nu primăria, nu CL-ul, nu Energomurul. E-on Gaz-ul e de vină. Nişte nesimţiţi care au îndrăznit să taie gazul. Pentru nişte amărâte de datorii. Câteva sute de miliarde.

„Vichendul” păstrat în CârcuVine un nou sezon la „Complexul de agrement şi sport Mureşul”. Nou regulament de funcţionare, noi reguli şi amenajări. După trimiterea în judecată a lui Ioan Cîrcu de către DNA în urmă cu 2 ani ne aşteptam să avum un nou director. Că omul este anchetat exact pentru fapte de corupţie care au implicat lucrări în cadrul „Vichend-ului” tîrgumureşean. Doar primarul declara sus şi tare că orice angajat al său judecat de o instanţă va fi îndepărtat până la dovedirea nevinovăţiei. Pă cum se poate aşa. În dosarul lui Cîrcu partea vătămată este chiar primăria Tîrgu-Mureş. Nu contează că paguba e de tot că..tul. Deci domnul Cîrcu a rămas angajatul instituţiei pe care este acuzat că a fraudat-o. Nu ca Vamanu care anchetată de DNA a fost imediat suspendată din funcţie.

Paşcan un Merlin modernMagie mare pe site-ul Prefecturii Mureş. Pagina care ar fi trebuit să găzduiască instituţiile decon-centrate mureşene a dispărut ca prin minune. Paşcan a devenit un oare magician care face să dispară instituţii? Hai să nu exagerăm. O explicaţie mai bună ar fi că nici cei de la la prefectură nu mai ştiu cine mai conduc aceste reprezentaţe ale Guvernului în teritoriu. Atât de multe şi de dese au fost schimbările din ultima perioadă că nimeni nu mai poate face o statistică decentă. Aşa că au luat cea mai simplă şi productivă măsură. Au scos aceste informaţii de pe site. Şi pisica face la fel, mai ales când face treaba mare, ascunde totul sub preş.

De luxe

Ideea achiziţionării unor apartamente sociale a venit din partea primarului Dorin Florea încă din mandatul anterior. Primăria Târgu-Mureş se dorea a fi un important jucător imobiliar pe piaţă. De la idee la practică nu s-a dovedit o cale atât de lungă. Între timp a venit criza imobiliară şi mulţi dezvoltatori imobiliari mureşeni s-au văzut cu investiţiile blocate. Cel mai mare dintre ei, Contrascom Benţa, toc-mai construise în Târgu-Mureş două blocuri de apartamente de lux, care peste noapte nu mai aveau căutare. Şi cum statul este cel mai bun client, soluţia a venit imediat. Să le vândă Primăriei la preţul de dinainte de criză. Astfel, în decembrie 2009, după mai multe încercări eşuate, profitând de crearea unei noi majorităţi parlamentare formate din PD-L şi UDMR, consilierii locali târgumureşeni au votat proiectul ce viza achiziţionarea celor 90 de apartamente de la Benţa.

Apartamente de lux, cu preţuri de luxFăcând un calcul simplu putem vedea cos-

tul unui singur apartament achiziţionat de Consiliul Local Târgu-Mureş: este mult peste preţul pieţei. Cu 10 milioane de euro (costul apartamentelor plus dobânda) se ajunge la media de 110 mii de euro pentru un aparta-ment. Cam scump dom’le, având în vedere că un apartament de două camere din centrul oraşului ajunge acum la 60-70 de mii de euro. Bineînţeles că în costul respectiv sunt incluse şi spaţiile nelocuibile (holuri, scara blocului, parcare etc). Dar acest aspect pe contribuabi-lul târgumureşean nu îl interesează. Pentru că, dacă se cumpărau apartamente individuale şi nu un bloc, aceste amănunte nu mai tre-buiau luate în considerare.

Cadoul TVA pentru BenţaPe lângă împrumutul celor 6,6 milioane de euro, consilierii au mai aprobat un credit de 5,3 milioande de lei pentru achitarea către dezvoltatorul imobiliar a contravalorii TVA-ului. Asta deşi conform legii, TVA-ul va fi

achitat de la bugetul de stat în termen de 45 de zile. Pentru acest credit luat pentru o perioadă de 6 luni din bugetul local se va cheltui pentru dobânzi 342.000 de lei. Bani aruncaţi practic la gunoi de edilii locali.

Vlas: „Vi se va imputa această dobândă!”Cel mai vehement opozant al luării aces-tui credit a fost consilierul local PSD, Florin Vlas. Acesta i-a acuzat pe cei de la Locativ de cheltuire haotică a banilor publici. Alesul i-a avertizat pe toţi cei prezenţi că va veni momentul în care dobânda de 342.000 lei va trebui returnată bugetului local. De cei care au hotărât luarea acestui credit. Pe cealaltă parte, Mircea Fărcăşan spune că dobânda respectivă se datorează hotărârii de consiliu din decembrie, atunci când aleşii local au de-cis plata într-o singură tranşă a respectivei achiziţii. Adevărul e întotdeauna la mijloc. Ionel ALBU

Mic ghid pentru marea ghiduşie imobiliarăS-a votat. Încă un împrumut împo-vărează bugetul local. De această dată pentru sprijinirea unui inves-titor privat. Care nu-şi mai vindea apartamentele pe timp de criză. Aleşii locali vor garanta un credit de 6,6 milioane de euro, aproxi-mativ 27 de milioane de lei, pentru cumpărarea a 90 de apartamente. Unul dintre blocurile Benţa de pe strada Pandurilor. În plus pentru acest credit, din bugetul local se va plăti o dobândă de 3,7 milioa-ne de euro, echivalentul a 153 de miliarde de lei vechi. În total 420 de milioane lei, bani locali, banii târgumureşenilor.

Ei când vor să fluiere, fluieră... dar nu a pagubă!

Lavinia Şandru, cel mai bun exemplu că, oricât ar fi de guralive, femeile mici nu ajung mari în politică

“Cozmine, Pavelescule…să fiţi

iubiţi! Îmi fac p

artidul meu şi intru

cu bărbatu-

miu la guvern

are!

Că m-am săturat să

fac foamea

în faţa uşii la

PSD!”

Veterinarul Radu Ungureanu, fostul director de la APIA Mureş, în căutarea timpului pierdut...

„Când eram tânăr fecior,

eram spaima oilor,

pe la APIA mulgeam,

si gipanu-l conduceam, măi, măi!”

11Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

“SC REWE PROJEKTENTWICKLUNG ROMANIA SRL, Şoseaua Fundeni, nr. 38-40, sector 2, Bucureşti, titular al proiectului de plan “Construire magazin comercial “Penny Market”, amenajare platforma, amplasare stalp publicitar, amenajare acces auto si pietonal, sistematizare verticala, imprejmuire, bransamente utilitati si organizare de santier” cu amplasamentul: loc. Ludus, str. 1 Decem-brie 1918, nr. f.n., jud. Mures, in conformitate cu HG 1076/2004 anunta publicul interesat ca s-a elaborat si s-a depus la APM Mures prima versiune a planului men-tionat in vederea solicitarii avizului de mediu.Informatiile privind potentialul impact asupra mediului a planului de urbanism propus pot fi consultate la se-diul APM Mures, str. Podeni, nr. 10 si la sediul titularu-lui SC REWE PROJEKTENTWICKLUNG ROMANIA SRL, Şoseaua Fundeni, nr. 38-40, sector 2, Bucureşti in zilele de luni-vineri, intre orele 9-12.Observatiile publicului cu privire la prima versiune a planului propus si eventualele efecte ale acestuia asu-pra mediului se primesc zilnic la sediul APM Mures, in termen de 15 zile calendaristice de la data aparitiei prezentului anunt.”

“S.C. REWE PROJEKTENTWICKLUNG ROMANIA S.R.L invită publicul interesat la consultarea populaţiei pentru documentaţia PUZ AMENAJARE MAGAZIN “PENNY MARKET” ce va avea loc la sediul Primăriei Ludus, în data de 07.05.2010, orele 12,00. Documentaţia se poate studia la sediul primăriei.”

Eu, general de oşti, Lucian Racz, şi prin-cipe peste Administraţia Domeniului Public, prin puterea ayatollah-ului Dorin Florea, fost-am investit să diriguiesc peste această oştire a apei prin voia Adunării Generale a Acţionarilor întrunită la Anno Domine 2009, în ziua de 27 aprilie, după ce l-am învins în luptă dreaptă în AGA pe fostul general şi preşedinte de CA, Daraban Otto. Pentru a-i lua locul fost-au numite două persoane, subsemnatul şi Ser-giu Horobeţ pentru a duce mai departe indicaţiile trasate de la Primărie. Ceva însă s-a întâmplat pe parcurs şi acum la un an de zile, principala noastră supărare rămâne că cel mai mare dator-nic este Primăria Târgu Mureş, după cum am consemnat în jurnalul de front. Şi acum ne datorează aproape 6,5 milioane de lei pentru facturile de apă. Apă rece. Din păcate, exemplul lor de indisciplină nu este singurul. Apoi, or fi ei constructori mari dar nici pe Contranscom Benţa sau pe Scorillo Prod nu i-am uitat şi nici chiar pe surioara noastră într-ale suferinţelor bugetare, Energomur. Ei însă, pare-se că da, de nu ne-au plătit nici acum fac-turile restante. Noi mai aşteptăm ca să îi menţionăm la raportul de dimineaţă. În anul ce trecu parcă şi plătitorii pentru spălat cu apă rece

– caldă se mai întâmplă să nu prea fie – s-au făcut mai leneşi. Până acum ne virau în conturi banii până la 114 zile, dar se făcură mai indolenţi şi ne plătesc la 122. Ne-am gândit noi la nişte măsuri, dar nu o să le placă atunci când o să li se lipească cămeşa de spate că nu au nici gram de apă rece, cel puţin.

Nu am scăpat nici de războaie. Dacă din-spre primărie am avut parte de linişte şi ne-au lăsat să lucrăm, dar cu toate acestea nu uităm că ei tot uită de facturi, iar cu autoritatea judeţeană şi ADI Aqua Invest am căzut la pace, purtăm bătălii cu Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OCPC) şi, vă vine sau nu să credeţi, cu neserioşii ăia de la Dytras.Nu ştim ce vor exact cei de la OCPC, după ce i-au speriat cei de la Departamentul de Luptă Antifraudă, de ne-au găsit chiar pe noi ţapi ispăşitori şi ne atacă cu o factură plătită de 2,378 de milioane de euro. Noi am încercat o mediere, explicându-le că dacă s-au dat prea mulţi bani, noi nu avem nicio vină pentru că, dacă au uitat şi au rămas fără lecitină, chiar ei au angajat consultantul internaţional, ei l-au

plătit prin 2006, când noi am preluat proiectul doar prin

2008. Mai mult,

Comisia Europeană a supervizat licitaţia, aceeaşi autoritate care i-a recomandat DLAF să schimbe puţin constatările pe ici, pe colo în punctele esenţiale. Acum ne războim pe la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, unde am câştigat deja o bătălie importantă, de le-a suspendat ăstora intenţia de a ne executa silit. Noi cre-dem în balanţa justiţiei şi de aceea n-am prevăzut vreun ban ca să plătim vreodată această factură. Fie ce-o fi. Ăi de la Dytras, neserioşii ăia de ne-au purtat cu zăhărelul lucrărilor şi ne-au tot ameţit ba că astăzi, ba că mâine s-au dus să ne pârască la Curtea de Arbitraj Comercial. Tupeu maxim după ce vreun an şi jumătate am tot tăcut şi înghiţit în speranţa că vom vedea vreodată gata uzina de apă modernizată. Acum ar vrea să ne ia, pentru ce n-au făcut vreo 1,2 milioane de lei. Curat bandiţi, dar nici noi nu cedăm. Aşa să ne ajute arbitrii comerciali să înţeleagă şi spaniolii că noi am reziliat contractul că şi-au bătut joc de 150.000 de suflete care aşteptau apă pasteurizată. Ar fi mai fi multe de spus din acest război, dar închei şi vă urez să aveţi sănătate că apa v-o dăm noi.

Pe Mureş şi pe Târnave

Jurnal de pe frontul Aquaserv

Când vii la independenţi? Hai, că se împart deja ceva funcţii... Ai văzut că Miki Şpagă a primit-o pe aia de trimis în judecată de DNA?

Bravo lui, merita băiatul ăsta!

“Autostrada Târgu Mureş - Iaşi? Păi

dacă aş fi rămas ministrul Transporturi-

lor, azi tăiam panglica la kilometrul 0! Şi

de acolo mai rămâneau fix 330, adică un fleac! Mă crezi, nu?”

Corneliu Grosu trage de Dorin Dăneşan, primarul Sighişoarei, să pupe şi el Piaţa IndependenţeiNicu Havrileţ l-ar fi preferat pe Ludovic Orban coleg la grupul umoristic BUM, decât şef la partidul liberistic PNL

13Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 aprilie 2010

Tropa-trop

Lucian Racz tace şi faceMai numerele trecute, ai mei colegi se delectau cu firma noului şef al Administraţiei Domeniului Public, Lucian Racz, după trecerea intempestivă, zic unii, a lui Dan Gliga în sectorul privat, în curtea grupu-lui Alfa. Pe atunci, citind darea de seamă a firmei familiei Racz, nu ajunsesem să îi descoperim multi-valenţele acestui domn venit de prin părţile mai nor-dice de judeţul Mureş. Şi iacă-tă ce am aflat. Lucian Racz nu doar că se ocupă de unul dintre cele mai complexe servicii din cadrul Primăriei Târgu Mureş, dar mai şade şi pe scaunul de preşedinte al Consili-ului de Administraţie al companiei Aquaserv, şi se mai ocupă mai nou şi de treburile Locativ, din „umi-la” de această dată calitate de membru al Consiliului de Administraţie. Bineînţeles, fiind aşa de ocupat, asemeni profesorilor universitari chirurgi care mai predau dar au şi vreme de bisturiu, noi nu ne-am putut răbda să nu îl compătimim că poate nu are vreme să doarmă.

Incubate gata După cum bine ştiţi la Parcul Industrial se iau câteva firme, se clocesc bine şi se pun de o afacere de vi-itor cel puţin trei ani cât spune proiectul că firmele trebuie protejate. Proiectul ar fi trebuit lansat la apă chiar în săptămâna ce trecu, dar nici dinspre Vidrasău nici dinspre Primăriei nr. 2 nu a bătut vânt de conferinţă. Proiectul e chiar bun, bani de la ONU, via fondul de dezvoltare, plus niscaiva bani judeţeni, doar că buba pare să fie în altă parte. După perioada de preincubare, de 3 – 4 luni, vor fi selectate firmele la început de carieră economică sau mai tinere de doi ani care vor beneficia gratuit de sediu, asistenţă şi alte cele. Cârcotaşii spun însă că numele celor 30 se ştiu deja. Ştie cineva mai mult? Lista, de exemplu?

Traşi în piept de consultant Pe măsura 322, aceea de se repară toată infrastruc-tura rutieră, edilitară sau socială din mediul rural, vreo 60 de primării din comunele mureşene s-au repezit să îşi depună proiecte. Sub consiliere care mai de care. De la Cluj-Napoca, din Târgu Mureş sau de prin alte părţi, fiecare după puteri. Doar că vreo 15 sunt în mare suferinţă acuma pentru că al lor consultant a uitat să amintească de partea socială în proiect şi autoritatea de evaluare de la Bucureşti le-a depunctat fără milă de-au ajuns săracii de pe locurile fruntaşe pe unele codaşe, şi de la vreo 65 de puncte la 50 târâite. ZMS acordă 50 de lei, prin tragere la sorţi, cititorului care ghiceşte firma ce le-a întocmit proiectele primarilor noştri năpăstuiţi.

PD-L şi-a luat nevastă săracăRadu Berceanu, cum s-au revoltat consilierii judeţeni în ultima şedinţă, ne-a trimis la coada aeroporturilor în defavoarea mult mai bine susţinutului politic aero-port de Cluj care a dat un premier şi are preşedinte de CJ PD-L, în persoana lui Alin Tişe. Un semn că UDMR nu prea are trecere pe la căile aeriene şi că nici nu e în situaţia de a pune condiţii chiar aşa de radicale, ori mă sprijini la Vidrasău, ori divorţez. E cum s-a exprimat al nostru consilier judeţean Balogh József ca într-o căsnicie. Dacă îţi iei nevastă de 7 %, doar nu o să faci jumi-juma la partaj când divorţezi. Punct ochit, aeroport lovit.

Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Sibiu

Organizează în perioada 17 – 19.05.2010, concurs pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacantă de comisar, clasa I, grad profesional

debutant la Comisariatul Judeţean MureşCondiţii:

Studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţăInformaţii suplmentare:la sediul instituţiei din Sibiu str. Hipodromului nr. 2A

sau la telefon 0269.0445738 int. 117Comisariatul Judeţean Mureş - str. Podeni nr. 10, tel. 0265.315007

După lupte seculare ce au durat patru ani de zile, pro-cesul Călăraşilor vs Kossuth şi-a dat obştescul sfârşit pe treptele justiţiei. Adică a dat Domnul şi a ajuns la final după ce în 2006, un comando format din Ioan Sita, pe atunci preşedinte PRM Tîrgu Mureş şi consilier local, cum bine îi şade şi astăzi, Uniunea Vatra Românească şi, bineînţeles, românii verzi în ansamblul lor reuniţi sub sigla acvilei au atacat în contencios administrativ blatul legislativ din Con-siliul Local Târgu Mureş. Tergiversat termen de termen, procesul a ajuns într-un final spre final anul trecut. Ce mai vuiet naţionalist era acum vreo jumătate de an când spiritele de prin oraş se agitau cu sârg pe marginea (n.a. a se înţelege asupra unei teme şi nu a unui drum, deşi în cazul de faţă nu prea există vreo diferenţă) dosarului strada Călăraşilor vs. Kossuth Lajos. Când îngrijorarea pentru „şovina” posibilitate ca o stradă care oricum nu ne spune nimic să fie denumită după Kossuth Lajos pusese în funcţiune toată artileria grea fostă şi actuală UVR-istă, re-spectiv PRM-istă. Camere de luat vederi, pixuri alunecând rapid prin agende, pentru a ţine pasul cu tirul verbal al avocaţilor şi contestatarilor, umpleau holurile Curţii de Apel Târgu Mureş. De atunci însă s-a aşternut liniştea, mai ales după ce Curtea de Apel Târgu Mureş a menţinut hotărârea Tribunalului de anulare a hotărârii de Consiliu Local – o rezultantă a unui troc politic PD – UDMR – de redenumire a străzii. Cu toate că deputatul Kerekes a luptat din răsputeri să strămute cauza la Craiova, sorţii nu i-au surâs nici pe acolo, magistraţii de acolo considerându-se mai aproape de Călăraşi decât de UDMR au zis că aşa să-i rămână nu-mele. Străzii. Lucrurile nu s-au sfârşit însă aici. Consiliul Local, reprezen-tat de avocatul – deputat Kerekes Karoly, a mers mai departe. Până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a obţine recunoaşterea supremaţiei lui Kossuth asupra Călăraşilor. Procesul s-a încheiat bine mersi chiar zilele trecute, după cum arată lista de şedinţe afişată pe site-ul ÎCCJ, dintr-o eroare ieftină i-am spune. Consiliul Local

Târgu Mureş ca recurent nu şi-a timbrat cererea de che-mare în judecată, astfel încât, firesc şi simplu, completul de judecată a dat unica soluţie posibilă – respingerea re-cursului ca netimbrat. Cum s-a ajuns la această renunţare, încă părtaşii, adică părţile din proces, nu s-au pronunţat, că e prea repede, doar încheierea s-a dat abia în 27 aprilie.

Kossuthaşilor 22 cu 2

¤ Alteţa-Sa, prinţul Sturdza, şi-a donat banii de bere, vreo 48.000 de euro, dispensarului din localitate. Câtă bucurie pe feţele băbuţelor care îşi vor lăsa pensia acolo pe me-dicamente, dar şi pe ale politicienilor, mândri că au stat lângă cineva de „sânge albastru”, care pe deasupra a şi făcut ceva în locul lor. ¤ Luni, am avut şi Ziua Oraşelor Înfrăţite... cei mai fericiţi primari au fost cei care au primit bani de la omologii lor din străinătate. Şi cei care şi-au dus familia, pe bani publici, în excursie de „înfrăţire”.¤Dar vai, ce să vezi, Garda Financiară a găsit şi tăiat de la rădăcină mafia economică a judeţului Mureş. Nu, staţi calmi, nu a fost arestat vreun înalt oficial, ci nişte traficanţi de purceluşi. ¤Şi poetul minorităţii, Marko Bela, a cerut încă o dată, să fie clar, eliminarea sintagmei „ România-stat naţional” din Constituţie. Din cauză de rimă... ¤Nu uităm nici de „moartea lui Borşan” care a pus pe jar Mureşul. Trezit din morţi (a se citi ţuica de Hodac), domnul Borşan a anunţat că nu mor caii când vor câinii şi oricum dacă se întâmplă ceva o să-şi cumpere sănătatea.¤O avem şi pe Mariana Vlad, primăriţa simpatică din Băla. Poi fie ce o fi, îşi va da viaţa pentru proiectele primăriei. Deocamdată are doar piciorul rupt. Iar în copilărie a avut ambele mâini rupte şi capul spart. Ce ţi-e şi cu primăriţele...¤Marţi a apărut marele eveniment. „Miss Eden”. A câştigat un acordeon. De ce? Pentru că la proba costumelor de

baie îi puteai număra în voie coastele. ¤Am aflat pe la mijlocul săptămânii că şi poştaşii au plantat puieţi. Anunţ de ultimă oră: după gripa aviară şi porcină a apărut încă o boală gravă. Cea a plantării puieţilor. Borbely, Florea şi Crişan sunt primii care trebuie trataţi.¤Turcii au venit în Mureş să investească. Toate bune şi fru-moase dacă traducătoarea ambasadoarei Turciei nu ar fi mulţumit greşit în numele şefei sale: „Mulţumim doamnei preşedinte a Consiliului Local”, arătând către Lokodi Edita, „şi domnului primar”, adică fizicianul Csegzi Sandor. O fi ştiind ea ceva, poate în 2012 aşa o fi. ¤ Locuitorii din Mărăşti au rămas fără apă caldă, dar pri-marul a mers înainte cu cumpărarea celor 90 de aparta-mente de lux, cu acoperirea unui bazin olimpic şi a unui teren de fotbal sintetic. ¤ Familia Cotoi de la Reghin şi-a prezentat săptămâna trecută firma...MobilaDalin. Într-o reuniune de afaceri. Pe trei hectare. ¤ Printre cele mai importante evenimente ale sfârşitului de săptămână a fost acela din care am aflat că pe Berceanu îl doare-n cot de Aeroportul Transilvania. Ba nu, îl doare fix în spatele gării. Nici un leu pentru aeroport. ¤ Să nu uităm de Festivalul Internaţional Studenţesc de Jazz care a avut parte de mare interes. Mare interes din partea unui public mic, dar avizat. Toţi ceilalţi ascultau con-certul lui Guţă pe Taraf TV.

Grigore Într-o Ureche

Pace, pace, între două Călăraşe

Metrospectiva săptămânii trecute

Peremistul Ioan Sita poate dormi liniştit la şedinţele CL: Kossuth rămâne Călăraşilor

„Daa... e o mare victorie pentru românism, o să ne pună în cartea de istorie pentru asta! Că pentru

altceva... mă îndoiesc că avem vreo şansă...”

14 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Micul Ponta...escu

Reporter: Ca vorbitor de japoneză, cât de adevărat e în politică fil-mul „Ultimul samurai”?Cristian Georgescu: Nu sunt doar un vorbitor de japoneză, ci şi un îndrăgostit de arta şi obiceiurile nipone. Din păcate n-am reuşit niciodată să ajung acolo. În privinţa „Ultimului samurai”, samuraii adevăraţi sunt rari nu numai în filme, sau în viaţa de zi cu zi, ci şi în politică...Rep.: De ce nu există noţiunea de harakiri şi în politică? Sau... există?C.G.: Există noţiunea de harakiri însă nu prea se apelează la ea...Rep.: Prietenia cu Cornel Brişcaru apare în volumul de memorii la care lucraţi?C.G.: Nu lucrez acum la memorii, pentru că încă sper să pun în practică anumite idei. Cornel Brişcaru este şi a fost un om la care ţin foarte mult şi cu care am împărţit multe şi am despărţit multe. Adică am avut de foarte multe ori opinii sau muncă depusă în comun şi în alte dăţi ne-am contrat destul de mult. E un om a cărui revenire serioasă în politică o aştept... Cred că se va întâmpla la un moment dat...Rep.: Aţi fost doar senator sau... „senatorul melcilor”?C.G.: Senatorul melcilor mai puţin, pentru că deşi îmi place mân-carea franţuzească nu am determinat, ca în filmul „Senatorul melcilor”, pe alţii să sufere... Cel puţin aşa îmi place să cred. Spre deosebire de personajul lui Dorel Vişan, eu am avut o altă viziune cu privire la mandatul meu. Vişan căuta să-şi satisfacă poftele şi eu, dimpotrivă, am încercat să ajung cât mai aproape de oameni...Rep.: Apropo de mandate... aţi avut unul singur. De ce nu au fost mai multe?C.G.: Pentru că în politică nu poţi să îţi faci un plan de carieră... Nu e suficient să îţi faci bine treaba, să fii implicat, să răspunzi la toate apelurile care ţi se formulează... Am văzut de multe ori următoarea situaţie: omul potrivit la locul potrivit în conjunctură

nefavorabilă pierde, iar omul nepotrivit la locul nepotrivit în conjunctură favorabilă câştigă... Depinde de cât noroc ai când ai plecat de acasă...Rep.: Sunteţi secretar executiv la Bucureşti. Vreţi să aveţi soarta lui Boc?C.G.: Nu ştiu la ce vă referiţi... la faptul că a ajuns prim-ministru? Nu ştiu, nu m-am gândit să ajung premier... Deocamdată...Rep.: Să termin întrebarea... Mă refeream la naveta continuă la Bucureşti...C.G.: Ideea e următoarea: mă bucur că ocup această funcţie pentru că am fost înţeles în ceea ce priveşte viziunea mea pe resurse umane atât de Victor Ponta cât şi de secretarul general Liviu Dragnea. Acest lucru mă face să merg mai departe cu foarte mult aplomb.Rep.: Aveţi puterea să uniţi Generaţia Ponta din Mureş?C.G.: Cred că în organizaţia PSD Mureş sunt multe alte lucruri de făcut înainte de a începe „unirea”. Sunt de parcurs nişte analize, de construit strategii şi dacă aceste lucruri se fac cum trebuie, cu siguranţă că va exista acea „unire”. Mă bucur să fi lucrat cu Victor Ponta şi înainte şi mă bucur să lucrez şi acum cu el... Consider că va fi un preşedinte cu un cuvânt greu de spus... Momentan prima noastră sarcină este de a reorganiza PSD.Rep.: La nivel de Mureş, reorganizarea PSD se face alături sau pe de lături de Alexandru Frătean?C.G.: Indiferent dacă unii oameni se înţeleg sau nu, maturitatea politică îi determină să ajungă la diferite compromisuri şi asta defineşte practic un om politic... Să ţii echilibrul între compro-mis şi principii. Cred că Frătean este încă un om politic intere-sant, preşedinte în funcţie, dar ar putea foarte bine să găsească soluţii pentru a deschide PSD şi să aibă o reacţie mult mai clară la evenimentele politice şi administrative care se petrec în judeţul nostru.Rep.: Sunteţi de acord să caracterizaţi în maxim o propoziţie câteva personalităţi?C.G.: Da.Rep.: Dragoş Popa...C.G.: Tânăr, ambiţios, de perspectivă.Rep.: Lucian Savu...C.G.: Experienţă, mai multă hotărâre decât e necesară... cotitu-rile bruşte nu fac bine niciodată...Rep.: Valentin Precup...C.G.: Un om serios şi de cuvânt.

Rep.: Cristian Ţucă...C.G.: Capabil, inventiv, adaptabil.Rep.: Florin Buicu...C.G.: Prestanţă, hotărâre, o minte deosebită, înţelege întot-deauna şi substratul problemei.Rep.: Câştigă CFR-ul campionatul? Ce vă leagă de „U” Cluj?C.G.: Mă leagă faptul că tatăl meu a fost căpitanul echipei de fotbal „U” Cluj, când a câştigat Cupa României la fotbal...

Alex TOTH

Georgescu: Puţini îşi fac harakiri în politicăE încă director la TTM, secretar executiv la PSD şi ştie câte ceva despre samurai şi harakiri. Iubeşte pe „U” Cluj şi pe Brişcaru. E elegant dar rece cu Frătean. E omul lui Ponta. E Cristi Georgescu.

Cristi Georgescu, Pontat încă la două joburi: PSD şi TTM

“Măi, eu zic că PSD-ul e ca un

bonsai japonez, cum am văzut pe

Google… Oricât îi tai vârful,

se extinde în lateral şi de obicei

plezneşte după alegeri! Dacă nu-i

pui îngrăşământ, clar…”

Fraţii Benedek, medici de profesie, vor să pompeze sânge în instalaţia UDMR Mureş

Gombos Csaba, un politician cu picioarele pe pământ după ce a fost refuzat la Tarom pe motiv de necumetrie cu Băsescu

Viceprimarul Claudiu Maior şi ministrul Adriean Videanu, tete a tete de importanţă strategică pentru afacerile PDL

Doru Borşan, întors sănătos-voinic în lumea vertebratelor de la Consiliul Judeţean Mureş

Eu zic că doamna “Politică”

trebuie operată de urgenţă, că altfel

alegătorii riscă in

farctul! Aduceţi-o la

mine şi-i pun o inimă de secui voinic şi

autonom de n-aţi văzut!

“Recunosc, a fost un

accident, ăla cu ţuica aia de

Hodac! Când m-am trezit

dimineaţa l-am şi sunat pe

Sturdza să văd ce ia un prinţ

pentru dureri de cap!”

“Avem aici o ofertă… Cică să punem scaune din marmură pe stadion la FCM… Că vine una Marmosim cu

materialele… Păi vă rog să verificaţi această firmă, domnu’

ministru, să nu fie cumva din Opoziţie şi s-o muşcăm…”

„Hmm… Adevărul e că n-aş fi mers împăcat la Tarom… Eram mai mult în aer decât pe sol… Ce meserie e şi aia? Şi pierdeam şi terapiile astea de relaxare prin plictiseală organizate de Consiliul Judeţean!”

15Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Fructul interzis

Reghinul retrocedărilor fără de juristOare de ce marile procese de retrocedare a pădurilor strămoşeşti, fiecare cu mămicile şi străbunii lor, au ca teren de joacă Judecătoria Reghin. Acum că la Prefectură nu avem jurist, parcă nu-i numai vina lui Marius Prefect Paşcan. Şeful portocaliilor de pe Mureş a decis să dubleze postul lui Marius cu un alt bun comunicator, respectiv consilierul local PDL Ioana Roman. Că jurnalista director de trust va candida la Primăria Târgu Mureş nu-i încă treaba noastră, dar şi să-l urmăreşti pe Paşcan nu-i uşor, mai ales că relaţiile nu-s tocmai cimentate ca pe vremuri în epoca Primăriei indestructibile. Dacă revenim la oişoarele noastre, trebuie să remarcăm aspectul absolut incredibil, nu are cine reprezenta Prefectura în aceste procese nu tocmai neaoş ardelene legal în ceea ce priveşte actele de la dosar. Oare judecătorii de Reghin ştiu aste lucruşoare sau urmăresc precum precedesorii lor doar să avanseze la Târgu Mureş, mai liberi, mai sănătoşi de la aerul Văii Mureşului, mai înstăriţi. La câte procese au maeştrii Vasile Ghere şi Ioan Pop Sabău şi pe ce sume, ne e greu să pricepem că vor birui cu case de avocatură bucureştene sau clujene gen Bejenariu etc comp. Oricum, o să dăm mai des pe la justiţiabilii din oraşul viorilor. Prea mult ne cântă ceteraşii despre niscaiva nupuri şi casări ori achitări. Cu casa închisă. Temeinic. Apa, focul şi gura lumii nu poţi să le opreşti. Şi poate SIPI nu-i tocmai desfiinţată.Despre poliţia rutieră altă dată...

Salarii nesimţite pentru eşecuri de managementCum poate câştiga în Tîrgu-Mureş un cuplu 130 de mii lei anual? Foarte simplu: te faci director la Energomur şi manager la Aquaserv. Vorbim aici de soţii Bauer Andreea şi Csaba. Directorul general Energomur, instituţia cu cele mai mari probleme economice din oraş, câştigă anual 74 de mii de lei, cam 6200 lei lunar. Soţul ei, manager de ape uzate la Aquaserv se mulţumeşte doar doar cu 56 mii lei, aproximativ 5000 lei lunar. Împreună câştigă pe lună peste 11000 lei. Un venit bunişor având în vedere performanţele instituţiilor pe care le reprezintă. Doamna Bauer a lăsat fără apă caldă câteva zeci de mii de tîrgumureşeni, timp de câteva săptămâni. Cu managementul ei defectuos. Răsplata este un salariu regesc. Domnul Bauer, ca responsabil peste apele uzate, a fost direct respon-sabil pentru mai multe cazuri de deversări ilegale deci poluare a rîului Mureş. Şi în cazul său venitul este pe măsura meritelor.

Dacă reuşiţi, ocoliţi spitalele!Umblă vorba prin târg, nu ştiu dacă e adevărat, că unii directori de spitale, muncesc din greu să ducă acasă bani frumoşi, astfel încât toate cheltuielile familiei să poată fi uşor suportate. Şi ca să ducă ei aceşti bani acasă, pe lângă salariile lor care sunt cuprinse între 4.000 şi 8.000 de lei, mai trebuie să muncească ceva. Bârfa despre care vă vorbeam se referă la unii directoraşi care fac bani frumoşi din comisioane obţinute de la furnizorii de medicamente. Aşa se face că îşi mai suplimentează fondurile proprii cu încă nişte mii de euro. Multe. Şi dacă stăm să analizăm bine, vedem că la unele spitale, clinici, există medicamente scumpe în loc să existe medicamente mai ieftine, pentru că, normal, furnizorul medicamentului mai scump cică a dat comision mai bun. Iar noi auzim că nu sunt fonduri, că nu sunt medicamente, că nu sunt, că nu sunt, că nu sunt... lista poate continua. Închei aici discuţia cu promisiunea că în cazul în care zvonurile vor fi confirmate, vom reveni şi cu detalii. Până atunci, vă doresc multă sanatate şi feriţi-vă, pe cât puteţi, de spitale. Ştiu că nu mergeţi din plăcere şi tocmai de aceea vă spun să aveţi grijă de sănatatea dumneavoastră. Că altfel...

Umbra banilorMuncitorii lui Umbrărescu, ăia pe care i-am găsit speriaţi de şomaj pe drumul Reghin Bistriţa, au încă motive să se teamă. Cică banii de la Compania de Drumuri şi Autostrăzi s-au cam terminat. Dorinel, re-gele asfaltului, a urlat săptămâna trecută pe holurile ministerului lui Berceanu, că ministrul face bataie de batjocură de el. În traducere, n-are să-i dea finanţare nici pentru drumurile naţionale din Mureş.

După programul “Cornul şi laptele”, o nouă măsură urmează să vitaminizeze şcolarii noştri, ei urmând să primească din toamnă un măr pe zi, în baza proiectului “Mere în şcoli”. Nu ştim cum va fi această trecere, de la lapte la mere, oricum învăţământul nostru pare să fie tot mai cufurit în ultimii ani. Probabil efectul acestei măsuri va fi la fel de laxativ pentru progresul educaţional românesc. Şi ca acest program să fie funcţional, el tre-buie implementat din timp, astfel ca în prima zi de şcoală, mărul să intre în alimentaţia copiilor. Mere avem, domnul Farago de la Reghin abia aşteaptă să scoată din depozit, mai urmează doar să înceapă partea tehnică a programului. Distribuţia merelor în şcoli depinde de cât de rapide sunt consiliile locale, de cum vor organiza licitaţiile pentru selectarea firmelor de la care se vor achiziţiona merele. Dacă alte judeţe încep deja să facă primii paşi în implementarea acestui program, în Mureş, deşi este un bazin pomicol important, preocupările sunt de cu totul altă natură. S-au găsit alţii din Caraş Severin sau Hunedoara să se intereseze de fructele de la noi, în schimb, unii primari mureşeni se gândesc mai mult la alte întrebuinţări ale mărului. Cum ar fi produsul acela finit şi aspru care ne stimulează, în cantităţi rezonabile, pofta de mâncare. Este şi cazul primarului din Lunca, Teodor Vultur, cel care l-a contactat deja pe Farago să-l întrebe dacă are de vânzare mere pentru magica licoare. Copiii din Lunca şi satele aparţinătoare, Băiţa, Frunzeni, Logig sau Sântu, s-ar putea să primească în loc de un măr pe zi un păhărel de ţuică, dacă intenţia domnului Vultur se va materi-aliza. Ori voia să-şi alimenteze damigenele personale? Şi dacă tot e să ne formăm generaţia tânără cu tot felul de programe, care să mai dea o mână de ajutor şi producătorilor agricoli au-tohtoni, de ce nu am iniţia programul “Struguri pentru elevi”? Şi unul mai isteţ ca domnul Vultur să le ofere copiilor câte-un vinişor, ca să poată face ca lumea striptease pe catedră după modelul elevelor din Fălticeni?In vino vulturas

Primarul Teodor Vultur de la Lunca interesat de programul “Ţuica şi cornu-n pernă”

Mărul, laxativ pentru elevi sau ingredient pentru ţuica primarilor?

E clar că Guvernul ăsta vrea

să ne ia şi ultima bucurie… Ne cere

să dăm merele la şcolari, iar noi

suntem cu damigenele de ţuică goale,

după un an greu, de criză de ficat!”

Akos Mora, un exerciţiu de charismă mai mult libertină decât liberală

“Auzi, puştoaico, mai e

un loc liber la P

NL, la tineret!

Dar trebuie să

te mişti

repede, că e concurenţă.

Te bagi? N-ai vrem

e? Păi

seara, după ce-ţi term

ini

lecţiile, ce zic

i?”

Târgu Mureşul, campion olimpic la derapaj viteză

“Ia, zi, măi pişicheriule, de ce nu e gata Patinoarul ăsta,

că ne prinde iarăşi iarna? Cum? Iarăşi vreţi bani gheaţă?

Păi bani v-am dat, gheaţa rămâne să o aduceţi voi la şampania de inaugurare!”

16 Anul VIII, nr. 403 | 3 - 9 mai 2010

Românul s-a născut poet

www.ziaruldemures.ro

De Ştefan Augustin Ciobănaş

Un prinţ din Helvant, îndrăgind vânătoareaPrin valea cea verde, din Hodac el trecea.Croindu-şi cu greu printre crateri cărarea

Liniştit el visa, şi din gură grăia:

-Veniţi să vânăm averi nepătrunseSă stârpim sărăcia cu colţi de argint,

Pe Boc şi ai lui, cu legile-ascunseCe zilnic îşi bagă piciorul şi mint.

-Stăpâne, şopteau hodăcenii, timid.Acest vis de mult a pierit pe aici.După cum vezi, comuna-i un vidUmplut cu o bere şi cu doi mici…

Dar prinţul trecea gânditor înainte

Privea împrejur la feţe, culori,Lăsând la o parte teama cuminte

Portocaliul din ochii lor…

Sub fagi, el dădea molozul de-o-parte-Priviţi, cum se-nvârte făcându-ne semn

Sărăcia cea mare, aici, nu departe Veniţi s-o lovim cu săgeată de lemn.

-Prinţe, e apa jucând sub copacizicea primarul, cu glas de alint

Dar el răspundea întorcându-se : Taci !Şi molozul era sărăcie de-argint.

Sub brazi, el zorea nesfârşite alaiuri-Priviţi, aviara cum scurmă stingher,Sărăcia-i întinsă mult peste plaiuri

Veniţi s-o robim, atâta vă cer.

-Prinţe, e colbul de praf foşnind sub copacizicea, primarul, zâmbindu-i şiret,

Dar el răspundea întorcându-se : Taci!

Şi praful tuşea sărăcie, discret.

Deodată Prinţul deschide cărare-Priviţi în jur, o minune de loc,Aici vom face un dispensare

Să-l umplem de ciudă chiar şi pe Boc...

Mai bine ia faxul şi scrie întrunaSă ştie Hodacu’ şi neamul lorCă au doftoriile lor de-acumaÎn noua clădire, lângă izvor!

Iar sărăcia, fiara cu colţi de argint,N-o pot răpune, căci nu o simt!Nu văd sărăcia în toate ca voi,

Şi-atunci mă retrag şi merg înapoi.

Mitucul cu colţi de argint

“Frăţioare… Noi am venit pentru un amărât de dispensar şi ne-am

trezit într-un miting electoral! Toată floarea de partid e aici...

Auzi, ne ţinem tare, nu semnăm nimic cu ei şi în campanie ne

izolăm la Lăpuşna!”

Alina Aldea (centru), purtătorul de cuvânt al CJAS Mureş, alături de două prietene, purtătoare de slipi şi sutienFraţii Dimitrie şi Eric Sturdza, vânaţi de politicieni pe domeniul public de la Hodac

Deputatul Ciprian Dobre şi primarul Mircea Rusu, pe iarba verde-nrourată de la Band

„Sunt liberă la mare / Stau cu tine la soare /

Ne iubim pe nisipul fierbinte /Nu mai sunt o fata cuminte!”

„Rusule, atâta am putut! E bun şi un teren de

miuţă, acuma cât suntem în opoziţie...Hai, începem? Ori nu

vrei să te umilesc în public?”

„Omule, nu ştiu ce să fac... Am promis atâtea în campanie... Acu-ma pot să le cânt, să le descânt, că

nu mă mai crede nimeni!”.