UNIVERSITATEA .. FACULTATEA DE ..

Referat la disciplina: Titlul: BANCA MONDIALA

Student: Albert B Anul

1

CUPRINS

INTRODUCERE CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL 1.1 APARITIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL 1.2 CARACTERISTICILE SI ROLUL UNUI SISTEM MONETAR INTERNATIONAL 1.3 ELEMENTELE DEFINITORII ALE SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL 1.4 DEFINITIA SI EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL 1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB 1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB 1.7 DEVALORIZAREA CAP. II BANCA MONDIALA 2.1 INFIINTARE SI STRUCTURA 2.2 OBIECTIVELE BANCII MONDIALE 2.3 DESTINATIILE IMPRUMUTURILOR ACORDATE DE CATRE BANCA MONDIALA 2.4 BANCA INTERNATIONALA PENTRU RECONSTRUCTIE CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA 3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE 3.2 SE MAI JUSTIFICA EXISTENTA BANCII MONDIALE IN SEC. XXI? 3.3 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE

Banca Mondial a fost infiintata in anul 1946 in virtutea acordurilor de la Bretton Woods, obiectivul sau initial fiind finantarea reconstructiei economiilor statelor membre, afectate de cel deal doilea Razboi Mondial.Banca Mondial acord mprumuturi guvernelor i ageniilor guvernamentale care pot obine garanii solide din partea statului. Banca Mondial finaneaz o multitudine de tipuri de proiecte n sectoare diferite, precum agricultur, educaie, mediu, sntate, populaie, energie electric, telecomunicaii, transport i dezvoltare urban.Obiectivele Bancii Mondiale sunt:acordarea de imprumuturi statelor membre, intermediere financiara si acordarea de asistenta tarilor membre. Banca mondiala acorda imprumuturi pe urmatoarele destinatii:finantarea proiectelor in domeniul infrastucturii transporturilo,a procedurii si distribuirii energiei elecrtice, finantarea unor proiecte de combatere a saraciei si realizarea unei bune distrbutii a venitului national, imprumuturile pentru ajustare sutructurala si sectoriala,imprumuturi pentru reducerea saraciei unor tari fata de creditorii lor, imprumuturi pentru protectia mediului. Banca n sine este mai mare, mai cuprinztoare i mai complex dect era. A devenit un Grup, care cuprinde cinci instituii de dezvoltare strns legate ntre ele: Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) - infiinat n 1944 ( 1945 ), deseori numit i Banca Modial principala agenie de finanare, cu sediu central la Washington. Asociaia Internaionala pentru Dezvoltare (AID) - nfiinat n 1960, debitorii acesteia sunt rile cele mai srace, care nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a obine spijinul Bncii Modiale; aceasta mprumut pe termene lungi, care se pot extinde pe 30-40 de ani. Corporaia Financiar Internaionala (CFI) - infiinat n 1956, se ocup cu creditarea comercial cu scop lucrativ i investiii de capital. BIRD finaneaz reconstrucia rilor europene prbuite dup cel de-al doilea rzboi mondial, ulterior atunci cnd economiile acestor state s-au refacut, BIRD i-a reorientat activitatea i ctre rile n curs de dezvoltare. Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor ( AGMI ) ofer garanii n sprijinul invesiilor strine din rile dezvolate. Centrul International de Rezolvare a Litigiilor din Domeniul Investitiilor (CIRCDI) a luat fiinta la 14 octombrie 1966,fiind o organizatie internationala autonoma si are legaturi stranse cu Banca Mondial. Scopul tuturor acestor instituii este acela de a contribui la prosperarea economic a rilor n curs de dezvoltare prin finanarea unor proiecte din sectorul public i privat al acestor ri prin acordarea de asistent tehnic i economic

3

CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNAIONAL 1.1 APARIIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL Pn n 1944, inexistena unor reglementri la care s adere majoritatea rilor fcea ca relaiile dintre state s se desfoare pe baze bilaterale. Totui forme incipiente de organizare a relaiilor monetare, dar nu erau ceea ce numim astzi sistem internaional, atat din cauza gradului redus de cuprinde a statelor, ct i a faptului c reglementau doar secvenial problematica relaiilor monetare. n a doua jumtate a secolului XIX-lea, majoritatea statelor europene se confrunt cu o serie de dificulti de ordin monetar, ca urmare a modului defectuos n care funciona sistemul bimetalist aur-argint sau cel monometalist argint. S-a considerat atunci c stoparea acestor dezechilibre putea fi realizat prin adoptarea unui sistem monetar comun, stabilirea unor varieti fixe ntre monedele naionale sau fa de o moned etalon ( aspect care facilita schimburile comerciale), reglementarea emisiunii i circulaiei monedelor asa-zise comerciale, cu ajutorul crora se fceau pli ctre rile din afara uniunii. Acele ncercri de reglementare, faptul c relaiile comerciale, pentru nceput, se limitaser doar la statele membre ale uniunii dar, n special, limitele regimului monetar bazat, parial sau total, pe argint, n condiiile n care valoarea acestui metal cunoteau o depreciere rapid au fcut ca sistemul s cad rapid n deseuetudine, cu timpul fiind repudiat.Uniunea Monetar Latin a fost prima form de organizare care a luat fiina n 1865 i s-a constituit n jurul francului francez; la ea a aderat, iniial, Frana, Belgia, Italia, Elveia i Grecia iar, ulterior, i alte state, prin care i Romnia.A doua uniune monetar a fost cea constituita la nceput din Prusia i Austria (n 1875) i extins mai trziu prin aderarea altor state. Blocurile monetare, ca a doua form de organizare monetar incipient, sunt specifice perioadei interbelice, principala lor caracteristic fiind aceea c se axau pe o moned pivot i pe o serie de monede numite satelite. Sistemul blocurilor monetare poate fi caracterizar mult mai reglementat n raport cu predecesorul su. Astfel, tehnicile monetare se caracterizau prin stabilirea unui raport ntre moneda pivot i cele considerate satelite, convertibilitatea total ntre cele doua categorii de monede, concentrarea rezervelor valutare la statul emitent al monedei pivot, reglementare relaiilor monetare ale statelor membre ale zonei n raport cu statele memebre. Au existat urmatoarele blocuri monetare ( n funcie de moneda considerat pivot ) : blocul lirei sterline, blocul francului francez, blocul dolarului. Zona monetar a fost a treia form de agregare monetar, inferioar sistemului monetar internaional, caracteristic pentru perioada postbelic. ntr-o oarecare msur ea a constituit o form mai evoluat a blocurilor monetare, fiind consecina direct a destrmrii sistemului colonial al marilor puteri. Pricipalele zone monetare au fost cele ale lirei sterline i francului francez, ale cror caracteristici pricipale au fost : convertibilitatea deplin ntre monedele rilor membre ale zonei, micri de capital libere ntre statele membre i rezervele valutare constituite n principal din moneda considerat etalon, dominat pentru zona respectiv. n concluzie, putem spune c uniunile monetare, blocurile i zonele monetare nu au condus la reglementarea global a relaiilor monetare dintre state, dovad lipsa lor de perenitate, i au avut un caracter limitat din punctul de vedere al gradului de cuprindere. Aceste trei forme nu au reuit s asigure o stabilitate a raporturilor valorice dintre monedele naionale ( singura cale spre schimburi comercilale echitabile ), nu au determinat sporirea cantitativ i calitativ a rezervelor valutare, nu 4

au avut ca urmare echilibrarea balanelor de pli ( n cazul apariiei de deficite sau excedente ) i, n sfrit, ceea ce este mai grav pentru c relaiile monetare nu erau reglementate la nivelul ansamblului mondial, ele intrau n contradicie cu interesele altor ri, care rspundeau cu contramsuri. 1.2 CARACTERISTICILE I ROLUL UNUI SISTEM MONETAR INTERNAIONAL Operaiunile cu strainatatea Emisiunea monetar este unul din atributele suveranitii statelor. Existena naiunilor suverane i deschiderea ctre exterior pun problema conversiunii unitilor monetare ntre diferite ri, ca urmare a tranzaciilor comerciale sau financiare ntre agenii economici rezideni sau nerezideni.Sistemul monetar internaional (SMI) poate fi definit ca ansamblul regulilor care permit asigurarea acestor tranzacii, determinand compatibilitatea sistemelor monetare naionale. Existena unui SMI nu are sens doar n raport cu nevoia de a asigura buna funcionare a comerului internaional. Dac toate rile ar avea aceeai moneda , problema determinrii cursului de schimb , adic operaiunea care permite convertirea unei monede n alta , nu s-ar pune.i aceasta tocmai ca pe lnga moneda naionala exist monede strine ( numite devize) , ncat se simte nevoia unui SMI.1 Balana pltilor Definiie: Balana plilor este un document contabil care indic schimburile externe (importuri sau exporturi) ale unitailor economice rezidente cu restul lumii.Schimburile pot avea ca obiect mrfuri , servicii sau capitaluri. Coninut: Schimburile de mrfuri, de servicii ( transporturi , asigurri, brevete si redevene , turism , servicii bancare), la care se adaug transporturile unilaterale fr contraprestaie monetar (de exemplu vrsamintele statului ctre organizaiile internaionale) formeaza operaiunile curente .Rezidenii si nerezidenii pot de asemenea s schimbe fluxul de capital.Aceasta din urma ia diferite forme : mprumuturi , investiii de portofoliu executate n scopul unui plasament , investiii directe adic cumpararea de pri din proprietatea unei ntreprinderi cu scopul deinerii controlului. Probleme : Toate aceste operaiuni au cel putin doua probleme : 1) cea a conversiei unitilor monetare ( cum se produce schimbul cu partenerii strini care posed monede diferite) 2) cea rolului statului.Acesta din urm trebuie s ia cursurile de schimb sa fixeze n mod liber ( schimburi flotante ) sau, dimpotriv , trebuie sa intervin n determinarea cursului de schimb ( schimburi fixe ) Cursul de schimb i piaa schimburilor Cursul de schimb este cantitatea de moned naional necesar pentru obinerea unei uniti dintr-o moned strin .De exemplu 1$=5F este cursul de schimb al francului n raport cu deviza american. Piaa schimburilor este locul unde se scimb devizele i se formeaz cursul de scimb. Este vorba de o pia interbancar , nelocalizat care funcioneaza continuu ( 5 zile din 7). Cambitii sunt conectai unii cu altii printr-o reea perfecionat de comunicare. 1.3 ELEMENTE DEFINITORII ALE SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL Lunga istorie a omenirii nu este altceva dect o continua lupt pentru resurse i implicit, putere. Multe populaii destul de dezavantajate la acest moment, sau chiar unele deosebit de avantajate, 5

lanseaz apeluri de ur, dezordine s.a. pe baza unor urmri directe ale "Momentului Bretton Woods" ndreptate fie asupra Statelor Unite, fie asupra Marii Britanii, fie asupra Germaniei, etc.. Totul, dar absolut totul, nu este dect inconstiena neputinei si inconsecvenei celor care acuz. Experii americani i englezi au iniiat convorbiri despre viitoarea ordine monetara postbelic nc din anul 1943, care au stat la baza discuiilor preliminare ale Conferintei convocat la iniiativa SUA la Bretton Woods (n statul american New Hampshire), la 1 iulie 1944, la care au participat delegai din 44 de state. La Bretton Woods, americanii au nceput prin a propune un sistem monetar bazat pe aur, n special datorit faptului c ei deineau peste 60 % din rezerva de aur occidental. Britanicii, a cror delegaie era condus de J.M. Keynes, au propus crearea unei bnci mondiale i a unei monede internaionale (bancor-ul sau bancaurul) n ideea de a elimina total aurul din circulaie i a da o sans Marii Britanii, chiar i naintea SUA. Sistemul Monetar Internaional preconizat la Bretton Woods a facilitat crearea unui mecanism efectiv de decontri multilaterale, s-au liberalizat ntr-o msur important micrile de capital, s-au asigurat pentru un timp mijloacele de plat i credit, facilitndu-se pe aceasta baz dezvoltarea economic n rile participante i a schimburilor comerciale internaionale. Principiile pe care s-a cldit acest sistem au fost: -1- Etalonul aur-dolar (rolul internaional al dolarului american). Intr-un sistem monetar, rolul esenial l deine etalonul, elementul fundamental de referin pentru monedele naionale, la Bretton Woods stabilindu-se ca etalon monetar aurul si dolarul american, dar, treptat, unicul etalon ramnnd dolarul. Dolarul devine un ban naional de credit, convertibil iniial n aur, dar numai n relaiile oficiale externe, fiind declarat "de facto" "la fel de bun ca aurul" iar, ulterior, ca fiind "mai bun ca aurul", ceea ce i-a consacrat ascensiunea ca moned internaional. Rolul internaional al dolarului nsemn c, n moneda naional a SUA se constituie rezervele valutare ale altor state, se exprim preurile mondiale, se deruleaz cea mai mare parte a plilor internaionale, se acord credite externe sau se efectueaza investiii n strintate, ceea ce reprezint un considerabil avantaj pentru economia i pentru firmele americane. SUA este principala beneficiar a spiritului britanic, n special datorit faptului c a fost colonie britanic ct i, ulterior, datorit faptului c totul a fost cldit n aceasta ar pe "normele intereselor umane" (termen relativ acceptabil la ideea de economie de pia), fr a mai lua in calcul si abundena resurselor naturale. Dintre statele europene, pe lng Marea Britanie, a excelat Germania, cldit pe oameni pe ct de muncitori pe att de dornici de putere. Iniial, componena stpnitoare a "dulcelui sistem colonial" a ajuns n situaia n care dezvoltarea economic i spiritul ntreprinztor s o aduc n poziia ciudat de real de a solicita stpnirea lumii (n strns competiie cu statele relativ suverane ale momentului). i aa a venit primul razboi mondial... Apoi al doilea... Apoi actualul razboi economico-financiar iniiat de geniul japonez i adoptat apoi de toi cei care ii permit (n special Germania care i-a dat seama c trebuia s cucereasca financiar, tehnologic, etc. lumea si nu cu puterea armelor si a lagrelor de concentrare). Economia american, folosind moneda proprie, att pe plan intern ct i pe plan extern, nu cunoate restriciile lipsei de valut i poate promova pe arena mondial o politic expansionist prin intermediul monedei. Situaia a generat (i nc genereaz) o serie de consecine cum ar fi faptul c, asigurarea banilor necesari schimburilor internaionale presupune cantiti mari de dolari circulnd n afara economiei americane, adic un deficit economic al balanei de pli a SUA, iar 6

corectarea acestui deficit ar lipsi economia mondial de resursele baneti necesare. Acest lucru a permis la SUA s ii permit s menin aceste deficite (comparativ cu celelalte state pentru care acest lucru este un semn de alert, fiind necesare eforturi de corectare i de achitare a datoriilor) si s consume mai mult dect produc pentru a "asigura" dolarii utilizai n schimburile internaionale (acest lucru a fost descris ca fiind "secretul deficitului fr lacrimi, care permite s iei fr s dai, sa acorzi credite fr sa te imprumui si s primeti fr s plateti", rile lumii fiind s aleag "sau lichiditate internaional sau echilibrul balanei americane".). -2- Principiul universalitii. Acest principiu care trebuie s stea la baza sistemului, const n aceea c orice stat trebuie sa adere la FMI, deci la Sistemul Monetar. Acest principiu nu a fost respectat niciodat, o serie de ri, inclusiv cele cu un vast potenial natural i economic, cu un rol important n arena internaional, cum ar fi fosta URSS i altele, nu au aderat niciodat la FMI i nu au devenit membre ale sistemului. In realitate, pn n anii '60, Sistemul valutar a funcionat ca un club al rilor capitaliste dezvoltate n care poziia privilegiat a SUA a fost suportat de alte ri membre care erau angajate puternic n refacerea economiei dup razboi. Incepnd mai ales cu anii '70, divergenele de interese dintre rile dezvoltate, precum i ntre acestea i cele n curs de dezvoltare (fr a mai lua n calcul blocul monetar al rublei), trec pe primul plan n domeniul monetar, astfel nct vocaia de universalitate a Sistemului s-a confirmat a fi irealizabil. Istoric, sistemul poate fi descris de urmatoarele evoluii: n perioada 1949 - 1956 cursurile de schimb au avut o stabilitate bun dar cu semne de presiune, n 1957 - 1959 se inregistreaz revalorizarea francului francez urmat de revalorizarile monedelor europene din anii '60 (marca vest german, guldenul olandez, etc.), perioada "finalizat" de devalorizarea lirei sterline din 1967. Pierderea unui echilibru relativ indus de lira sterlin sistemului dolarului a indus dezechilibrul major din anii '70 (cnd se suspend convertibilitatea n aur a dolarului) nsoit i de criza petrolier istartarea fenomenelor destul de generalizate ale inflaiei, recesiunii i dezechilibrelor plilor externe. 1.4 DEFINIIA I EVOLUIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL a) Definitia SMI Sistemul monetar internaional se bazeaz pe reguli care provin n mod direct din practicile comerciale impuse de ctre state.Aceste reguli trebuie s defineasc : Un regim de schimb constnd n principii care asigur convertibilitatea ntre monede; Aprovizionarea cu bani lichizi n cantitate suficient pentru a face fa progresului comerului internaional; Un sistem de rezerv care confer diferitelor naiuni participante la schimb mijloacele de plat ce le permit surmontarea dezechilibrelor temporare ntre cantitile de devize intrate i ieite din ar; Mecanisme de reajustare n caz de dezechilibre ale balanei de pli curente , conservate pe termen mediu sau lung. b) Convertibilitatea Un SMI trebuie s asigure convertibilitatea monedelor i anume posibilitatea de a schimba moneda naionala contra aurului sau devizelor.Exist reguli de conversiune admise de toate statele , modul de convertibilitate depinznd cu strictee de regimul de schimb ales.Convertibilitatea poate fi garantat de ctre autoritaile publice 7

( convertibilitate instituionalizata, n schimburile fixe); banca central care a emis moneda se angajeaz s o livreze sau s o rscumpere n cantiti nelimitate. Convertibilitatea poate fi ntreinut i n cadrul pieei ( convertibilitatea comercial , n schimburile flotante). c) Diferite Sisteme Monetare Internationale Putem distinge de la nceputul revoluiei industriale , patru perioade: secolul al XIX lea asista la instalarea si apogeul etalonului aur, a carui functionare este grav perturbat de inflaia cauzat de primul rzboi mondial; rentoarcerea la aur n perioada interbelic d natere la Gold Exchange Standard (etalonul de schimb-aur), a crui prabuire este cauzat de depresiunea din anii 1930; dup al doilea rzboi mondial, desfiinarea barierelor vamale pe planul comerului, este nsoit de o reconstrucie a SMI pe baze noi : Gold Exchange Standard este centrat pe dolar.;2 la nceputul deceniului opt asistm la prabuirea acordurilor de schimburi fixe , care fuseser semnate la Bretton Woods (datorit dezechilibrelor comerciale care fceau imposibil meninerea paritii n aur a dolarului) Aceasta reprezint trecerea la schimburile flotante 1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB Exist cteva tipuri de schimb : fixitatea ( rigid sau ajustatabil) i flotaia ( pur sau administrat). A. SCHIMBURILE FIXE ntr-un regim de schimburi fixe , monedele sunt definite prin raportare la un etalon ( metal preios , deviz sau co de devize).Fiecare moned are un curs de schimb oficial (prin raportare la acest etalon), numit paritate. a. Fixitatea rigid sau irevocabil Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb nu sunt modificate niciodat (absena valorizrii sau a devalorizrii). Aceasta situaie se regsete in funcionarea etalonului aur.Este de asemenea ideea directoare a proiectului Uniunii Economice si Monetare (UEM) din cadrul Tratatului de la Maastricht, unde cursurile de schimb ntre monedele europene ar deveni n mod irevocabil fixe innainte de a disparea n snul monedei unice. b. fixitatea ajustabil Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb, rmnnd fixe pot fi modificate n mprejurri exceptionale, ndeosebi ca urmare a unei crize externe. Schimbrile de paritate (valorizare i devalorizare) pot fi negociate cu rile partenere ( cazul sistemului monetar european actual [ SME]) , sau pot fi impuse de ctre statul n dificultate (politica faptului mplinit din cadrul acordurilor de la Bretton Woods, ntre 1945 si 1973). c. Variaiile intermarginale Cu excepia cazului particular, cnd o moneda periferic este ataat unei devize a unui stat dominant pe baza unui raport care nu sufer nici o variatie, fixitatea nu este niciodat absolut. ntr-un sistem de schimburi fixe , variaiile cursului de schimb se fac n anumite limite (+/1% in raport cu dolarul in SMI de la Bretton Woods, +/- 2.25% n raport cu ECU in Sistemul Monetar European [SME] la momentul crerii sale).Bncile centrale intervin prin vnzari sau cumprri de devize pe piaa schimburilor , numai cnd cursul amenin s depaeasc fie limita inferioar , fie limita superioar a benzii de fluctuaie.Cnd valoarea monedei naionale crete prea puternic, banca central o vinde

8

contra devize pe piaa de schimb. Ca effect, crescnd oferta de moneda naional, se limiteaz creterea valorii ei. Invers , cnd moneda naional se depreciaz prea puternic, se va simula cererea de moned . n acest caz banca central cumpr moned naional contra devizelor. B. SCHIMBURILE FLOTANTE a. Flotaia pur i impur Intr-un regim de schimburi flotante ,valoarea monedei este determinat de cererea i oferta agenilor economici care se exprim pe piaa schimburilor. La limit, flotaia monedelor ar putea fi pur n sensul c bncile centrale nu ar interveni n stabilirea valorii exterioare a monedei. Totui mai frecvent cotaia este impur ( sau administrat) : chiar dac bncile centrale nu sunt constrnse s protejeze cursurile de schimb, ele intervin prin vnzri sau cumprri de devize sau prin modificarea ratei dobnzii pentru a regulariza cursul de schimb i a preveni sau bloca atacurile speculative.Aceste intervenii neregulate se fac n numele aprrii obiectivelor interne i nu pentru a respecta regulile referitoare la aprarea unui sistem monetar internaional. b. Aprecierea i deprecierea Intr-un sistem de schimburi flotante nu poate exista o devalorizare sau o cretere a valorii unei monede pentru c nu exist o paritate protejat oficial de ctre banca central . Atunci cnd valoarea unei monede crete n raport cu alta se spune c ea se apreciaz iar in caz contrar c se depreciaz. c. Semnificaia flotaiei Faptul c o moned devine flotanta poate corespunde unei alegeri a regimului de schimb.Poate reprezenta de asemenea o soluie tranzitorie pentru o moned care aparine unui sistem de schimburi fixe, dar care la un moment dat nu mai poate rezista presiunii ce se exercit asupra ei.Astfel n cadrul sistemului monetar european, lira italian i lira sterlin au devenit flotante n septembrie 1992 pentru a se sustrage unui val de speculaii ( flotaia permite bncii centrale s nu mai susin cursul monedei naionale). 1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB A. COMPETITIVITATEA COMERCIALA Atunci cnd un stat export mrfuri sau servicii obine n schimb devize , care sunt convertite n moned naional de ctre exportatori ( vnzri n devize ). Dimpotriv importurile necesit cumprri n devize. Deci operaiile comerciale au un impact direct asupra cererii i ofertei de devize pe piaa schimburilor. In caz c un stat este competitiv i ctig pri din pia asistm la intrri de devize pe care agenii rezideni doresc s le converteasc n moned naional . Aceasta din urm este ,deci, solicitat i valoarea ei tinde n mod natural s creasc. B. PARITATEA PUTERILOR DE CUMPRARE ( PPC ) Teoria PPC vede n modificrile nivelului preurilor i /sau ratei inflatiei factorul determinant al evoluiei cursului de schimb. a. Legea preului unic Aceast lege explic mecanismul i raiunea pentru care cursul de schimb ar trebui sa reacioneze la modificrile preurilor sau ale ratei inflaiei.In teorie preul unui co de bunuri de consum dat trebuie s fie acelai de la o ar la alta , n caza contrar , consumatorii se vor aproviziona din ara care practic preurile cele mai sczute.Dar n aceast situaie cursul de schimb

9

al monedelor statului respectiv are tendina de a crete ( moneda este solicitat), ceea ce tinde s corecteze modificrile preului iniial. b. Teoria paritii puterilor de cumprare In versiunea sa absolut , teoria PPC consider c este necesar fixarea cursului de schimb la un nivel care egaleaz valoarea coului de bunuri similare n cele dou ri comparate ( legea preului unic) .In realitate existena costurilor de tranzacie diferite de la o tar la alta (transporturi, drepturi vamale, reele comerciale ) face imposibil egalizarea nivelurilor cursurilor de schimb. In versiunea relativ , teoria PPC consider c este necesar s se fixeze cursul de schimb la un nivel ce compenseaz variaia preurilor relative : acestea sunt modificrile ratei inflaiei n cursul unei perioade de timp care devin principalul factor explicativ al cursului de schimb. C. SPECULAIA Speculaia se bazeaz pe vnzarea sau cumprarea unei monede cu intenia de a o revinde sau a o cumpra la o dat ulterioar n sperana realizrii unui profit.Speculantul sper s cstige bani anticipnd variaiile cursului de schimb. a. O speculaie inevitabil Speculaia este un element cotidian al vieii .Chiar dac nu facem nimic totui speculm! Sa ne imaginm spre exemplu un ef al unei intreprinderi franceze: el afirma ca va vinde marfuri unui client american, n dolari n termen de trei luni. Dac decide s nu faca nimic , adic s ia acei dolari atunci cand vor veni, aceasta semnific faptul c el estimeaz c valoarea dolarului n raport cu francul francez va rmne cel puin identic cu cea de azi sau n cel mai bun caz va crete. Pe piaa de schimb exist ntotdeauna speculani profesioniti care caut n mod sistematic s anticipeze variaiile cursului de schimb.Astfel n momentul n care acetia anticip deprecierea monedei, ei vnd imediat pe piaa aceata moneda , la cursul zilei angajndu-se s o rscumpere ulterior.Dac ntre cele dou date cursul de schimb s-a modificat , ei nregistreaz fie un beneficiu, fie o pierdere , dup cum previziunea lor s-a realizat sau nu. Prin interveniile lor , speculanii particip la formarea cursului de schimb. b. O speculaie facilitat Speculaia este facilitat de transformrile pieei schimburilor (globalizare financiar).Operaiunile de schimb se fac continuu, pieele financiare fiind plasate pe fusuri orare diferite .pieele de schimb sunt interconectate, ca i cum nu ar exista dect un singur loc de tranzacie i de cotaie. Pe principalele piee financiare gsim aceleai produse i aceleai procedee de transmitere rapide a informatiilor. 16. c. O speculatie periculoas Speculaia n sensul negativ al termenului , nu ncepe dect atunci cnd cursurile atinse de monede se deconecteaz de valoarea lor fundamental, astfel ncat ea poate fi apreciat prin comparaii internaionale ale puterii de cumprare sau ale productivitii.Vorbim asfel de formarea unor bule speculative i de apariia unei economiii de casino. Atunci cnd operatorii anticipeaz o cretere a ratei inflaiei, i n consecin o depreciere a cursului de schimb, vnd n mod masiv moneda aflat ntr-o poziie neconsolidat.Asamblarea acestor comportamente , antrenez o scdere

10

a valorii monedei, care trece de nivelul de echilibru pe termen lung, cu respectarea PPC. Dup cum spunea Rudgider Dornbush , are loc o suprareacie a cursului de schimb (overshooting).1 D. LOGICA PATRIMONIALA a. Alegerea de portofoliu Economia mondial poate fi asimilat unui ansamblu de piee n special monetare i financiare . Pe aceste piee care sunt legate unele cu altele prin mijloace de comunicare instantanee, investitorii (bnci , fonduri de pensii etc) caut s maximizeze randamentul portofoliilor lor de active minimaliznd riscurile asumate. Cutarea celui mai bun randament d natere la miscri de capitaluri pe termen scurt . Acestea din urm sunt la originea unor oferte suplimentare n raport cu anumite devize i a unor cererii noi n legatur cu alte devize.Astfel preul de echilibru ( cursul de schimb) al diferitelor monede se modific n cadrul pieei schimburilor. Creterea considerabil a circulaiei de capital pe termen scurt, ncepnd cu primii ani ai deceniului opt , face ca factorii financiari s ocupe un loc predominant n determinarea cursului de schimb i influena lor sa o surclaseze pe cea a variaiilor puterii de cumprare sau pe acea legat de ponderea fluxurilor comerciale. b. Paritatea ratei dobanzii influena ratei dobnzii. Nivelul ratei dobnzii are impact asupra fluxului de capital: dac rata dobnzii crete puternic n Frana de exemplu, investitorii strini- atrai de randamentul crescut vor fi tentai s-i plaseze aici capitalurile.Un aflux de capital n Frana implic o cerere puternic de moned francez, a crei valoare tinde s creasc pe piaa schimburilor. Invers dac rata dobnzii scade n Frana , ieirile de capital provoac o ofert de moned naional pe piaa schimburilor i francul tinde s se deprecieze. Tendina de egalizare a ratei dobnzii. Importana variabilelor financiare n determinarea cursului de schimb i determin pe anumii observatori s insiste asupra rolului ratei dobnzii. Conform teoriei paritii ratei dobnzii valoarea cursului de schimb ar depinde de anticipaiile operatorilor relativ la riscul prezentat de fiecare moned.In absena unei divergene a riscurilor, rata dobnzii din diferite rii ar trebui s tind spre un nivel similar. Primele de risc. Operatorii impun rate ale dobnzii cu att mai ridicate cu ct moneda vizat risc i o scdere a cursului sau devalorizarea ,Primele de risc reprezint suplimentul de remuneraie solicitate de investitori pentru a compensa riscul pierederilor din procesul de schimb anticipat.Astfel rata dobnzii din fiecare ar va evolua pn la egalarea randamentelor atinse de fiecare moned .A priori, nu sunt raiuni ca agenii economici s accepte a-i plasa fondurile n prezenta aceluii risc pentru rate ale profitului diferite. 1.7 DEVALORIZAREA A. REUITA UNEI DEVALORIZRI a. Obiective Ca urmare a operelor lui Nurkse (Essays in International Finance, 1945), apoi ale lui James E. Meade (The Balance of Payments, 1951), cursurile de schimb au fost considerate dup al doilea

11

rzboi mondial ca instrumentul cel mai bine adaptat pentru reechilibrarea balanei plilor i pentru reasigurarea echilibrului intern i extern. Atunci cnd un stat are un deficit al balanei comerciale ( exporturi insuficiente in raport cu importurile)poate incerca a-l resorbi prin devalorizarea monedei proprii.Aceasta operaiune trebuie n mod normal s provoace dou efecte care se vor intensifica: Preul mrfurilor naionale exprimate n moned strin este sczut, exporturile fiind astfel stimulate ; Preul mrfurilor strine exprimate n moned national crete, importurile fiind astfel frnate. b.Condiiile reuitei Pentru ca o devalorizare s fie reuit, trebuie ca importurile i exporturile s fie suficient de elastice (sensibile) n raport cu preurile.Altfel spus volumul schimburilor trebuie s fie sensibil la variaiile de pret.Pentru a consolida reechilibrarea balanei comerciale se poate completa devalorizarea cu un plan de stabilizare care s comprime cererea intern, astfel si importurile. B. LIMITELE DEVALORIZRII a. Un nou context Incepnd din a doua jumtate a anilor 1970 devalorizarile s-au artat mai puin eficace i lupta contra inflaiei a devenit o prioritate.In Europa , filosofia politicii monetare s-a modificat , in sensul c autoritile monetare au considerat c stabilitatea cursului de schimb n cadrul acordurilor de schimburi fixe ar terbui s treac pe primul plan.

Sold balan Intr-o prim period , devalorizarea accentueaza deficitul comercial n loc de a-l corecta, deoarece pe termen foarte scurt , volumul schimburilor se modific puin n timp ce economia sufer o degradare a termenilor de schimb (cresterea preturilor la produsele importate i diminuarea la produsele exportate). Ineficacitatea devalorizrii este legat in primul rnd de o internaionalizare crescnd a economiilor ( importurile al cror pre este n mod mecanic crescut prin intermediul devalorizarii, au o pondere mai mare n cererea final i intermediar, ceea ce provoac o inflaie puternic); apoi apartenena rilor europene la SME le oblig s negocieze nivelul devalorizrii cu ceilali parteneri europeni, ceea ce se traduce prin stabilirea unei limite a 12

devalorizrii , care n final este puin eficace. Reducerea in volum a imporurilor i creterea tot n volum a exporturilor, nu este suficient n cele mai multe cazuri, pentru a compensa degradarea condiiilor de schimb provocat de devalorizare. b) Cercul vicios al devalorizrii Anumite state, precum Frana sau Italia, au trit experiena cercului vicios al devalorizrilor.Acestea ridic preul importurilor, iar intreprinderile cele mai afectate de aceste cresteri ale costului tind a-l reporta n preul de vnzare, ceea ce provoac o transferare a creterii preului ctre alte sectoare. Aceast inflaie constitue originea unei noi devalorizri care ea insi are efecte inflaioniste.La sfritul ciclului , ntrega economie este afectat , iar slaba competitivitate a ntreprinderilor nu este nlturat. De o manier general , devalorizarea poate ameliora competitivitatea preului produselor , dar nu rezolv problemele de competitivitate structural (insuficiena calitativ a produselor , rmnere n urm n materie de inovaii , deficiene ale serviciilor post- vnzare). n plus atunci cnd o ar si devalorizaz moneda , exportatorii sunt tentai de a nu ine cont de ntrega devalorizare n preul propus clienilor strini. Ca efect ei pot crete preul n moneda naional fra a modifica valoare exprimat n devize ( se spune c are un comportament de limit). Transmiterea efectelor devalorizrii asupra preurilor este astfel alterata

Excedent

+

0

Deficit Devalorizarii succesive

ETALONUL AUR FUNCIONAREA ETALONULUI AUR a.Apariia etalonului aur La nceputul secolului al XIX lea , cnd schimburile comerciale se intesific etalonul-aur s-a introdus ca o prelungire a sistemelor monetare naionale, fr ca o conferin internaional s-i oficializeze fundamentele. Automatismele schimbului se statueaz i astfel etalonul-aur a funcionat 13

pe deplin ncepnd din anii 1870 (abandonul bimetalismului aur-argint n cea mai mare parte a rilor) pn la primul rzboi mondial.2 b. Reguli de funcionare Etalonul aur se bazeaz pe cteva reguli eseniale , descrise mai ales de un grup de experti englezi , Comitetul Cunliffe, reunit la cererea guvernului britanic in 1918: definirea monedelor printr-o cantitate de aur fix . Astfel i-a conservat francul francez aceeai valoare din 1803 pn n 1914, i anume 322,5 miligrame de aur fin, convertibilitatea monedelor n aur. libera circulaie a aurului n interiorul i n exteriorul frontierelor. c. mecanismele de reajustare In teorie etalonul aur trebuie s ndeplineasc dou funcii eseniale , fr intervenia statelor : meninerea cursurilor de schimb n benzi de fluctuaie foarte nguste.Determinarea paritii se putea face foarte uor prin simpla alturare si comparare a cantitilor de aur ale fiecarei monede . Cursul de schimb al fiecarei monede era obligatoriu apropiat de paritatea oficial , n msura n care reglementarea unei datorii se putea face n moneda strain dup voina debitorului, fie n moneda fiduciar ( bilete de banca), fie in aur. reechilibrarea balanelor plilor curente prin fluxuri de capital.Astfel n caz de deficit , cu alte cuvinte atunci cnd datoriile aparinnd nerezidenilor depeau creanele exigibile n strintate i n consecin moneda naional tindea s se deprecieze , devenea avantajoas expedierea aurului n strintate pentru a-l converti n devize. Scurgerile de aur ctre strintate erau la baza unei contracii a masei monetare interne . Aceast contracie provoca o scadere a preturilor i chiar o refacere a competitivitii produselor naionale.

2

Nicolae Murgu , Mugur Isarescu , Aurul mit si realitate Ed. Junimea , Iasi , 1981

14

CAP. II BANCA MONDIAL 2.1 INFIINARE I STRUCTR Banca Mondial este cea mai prestigioas intituie internaional de dezvoltare, reprezentnd un model pentru majoritatea bncilor de dezvoltare. Procedurile sale de aprovizionare i aprobare a fost deoseori preluate i adaptate necesitailor instituiilor regionale. De aceea, studierea metodelor utilizate de Banca Modial este necesar att pentru nelegerea acestora, ct i scopul extrapolrii lor. Banca Mondial este un sistem bancar format n principal din urmtoarele intituii: Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) - infiinat n 1944 ( 1945), deseori numit i Banca Modial principala agenie de finanare, cu sediu central la Washington. Asociaia Internaionala pentru Dezvoltare (AID) - nfiinat n 1960, debitorii acesteia sunt rile cele mai srace, care nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a obine spijinul Bncii Modiale; aceasta mprumut pe termene lungi, care se pot extinde pe 30-40 de ani. Corporaia Financiar Internaionala (CFI) - infiinat n 1956, se ocup cu creditarea comercial cu scop lucrativ i investiii de capital. BIRD finaneaz reconstrucia rilor europene prbuite dup cel de-al doilea rzboi mondial, ulterior atunci cnd economiile acestor state s-au refacut, BIRD i-a reorientat activitatea i ctre rile n curs de dezvoltare. Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor ( AGMI ) ofer garanii n sprijinul invesiilor strine din rile dezvolate. Scopul tuturor acestor instituii este acela de a contribui la propirea economic a rilor n curs de dezvoltare prin finanarea unor proiecte din sectorul public i privat al acestor ri prin acordarea de asistent tehnic i economic. La nceputul anului 2000 Banca Mondial avea 181 de membri. Organul suprem de conducere al Bncii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor format dintr-un reprezentat al fiecrui stat membru care, de regul, este ministrul finanelor. Acest organism se ntrunete n edina cel puin odata pe an, cnd are loc o edinta comuna cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea curent a Bncii revine unui Consiliul de Administraie numit i Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de membrii. Consiliul de Administraie conduce i intituiile financiare afiliate ( CFI, AID). Acesta este format din reprezentanii Statelor Unite ale Americii, Franei, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei i din 19 directori reprezentnd grupurile de state. Conducerea Consiliului revine unui preedinte ales pe 5 ani, care conduce si administratia Bncii. De regul, preedintele Bncii este un reprezentant al SUA. Votul in cadrul organismelor de conducere este proporional cu cota de participare la Banc. Elaborarea politicii bncii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care nu este instituionalizat), format din minitrii de finane ai rilor care au reprezentani in Consiliul Directorilor Executivi. Comitetul de Dezvoltare se ntlnete in edin de 2 ori pe an, una din edine desfurndu-se nnaintea ntrunirii Consiliul Guvernatorilor i urmrind s stabileasc volumul transferului de resurse ctre trile n curs de dezvlotare. Banca Mondial are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acetia desfurndu-i activitatea att la sediul central, ct i la reprezentanele deschise n ntreaga lume ( la mijlocul anilor 1990 existau circa 40 de reprezentane). 2.2 OBIECTIVELE BNCII MONDIALE

15

Banca Mondial acord mprumuturi guvernelor i ageniilor guvernamentale care pot obine garanii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156 de ri membere care nregistreaz un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de creditare. Acordarea de mprumuturi statelor membere mprumuturile sunt destinate finanarii unor proiecte ce duc la dezvlotarea economic, rezulatele proiectului dnd posibilitatea rambursrii creditului. Banca ofer valut doar pentru finantarea proiectului, componenta interna a investiiei salariile, consumurile, intermediare fiind finanate din resursele financiare ale rii beneficiare. mprumuturile acordate de BIRD revin, de regula, direct guvernelor rilor beneficiare iar, atunci cnd se finaneaz proiecte private, este obligatorie garania guvernamental. Intermedierea financiar n sensul c acioneaz pentru gsirea de noi resurse sau ncurajarea unor bnci comerciale ori grupuri financiare de a participa la cofinantarea mprumuturilor bncii. Acord asistent si consultant rilor membere Astfel, BIRD elaboreaz proiecte de asistent tehnic pentru infrastructura ( studii de prefrezabilitate si fezabilitate ) sau pentru dezvlotarea capacitailor manageriale. De asemenea acord consultant n implementarea unor proiecte in domeniul privatizrii, dezvlotrii pieei de capital etc. Resursele Bncii Mondiale sunt formate din participaiile statelor membere la capitalul Bncii, care este majorat periodic. Din contribuia statelor membere, numai 6 % se vars, rmne in permanent la dispoziia ei, putnd fi solicitat n orice moment. Aceasta este una din condiiile ce stau la baza credibilitaii Bncii, a doua condiie fiind aceea ca mprumuturile nu pot depii capitalul subscris de membrii, la care se adaug rezervele. Cota de participare varsat, in moneda national a rilor membere, are o pondere redus in totalul resurselor Bncii. Principala resurs de finantare o formeaz lichiditaile obinute de Banc pe piaa internaional de capital, aceasta reprezentnd 85% din totalul pasivului Bancii. Resursele de pe pieele internaionale se atrag prin emisiunea de obligaiuni pe termen mediu si lung si plasarea hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bncilor centrale sau comerciale. De menionat c circa 50% din resursele mprumutate colectate de Banca Mondial provin din lansarea de titluri pe termen scurt, aspect riscant in vedere c creditele acordate sunt pe termen lung. Astfel pot s apar neconcordante la scanden, precum si diferene de dobanzi ce pot afecta profitul Bncii. 2.3 DESTINAIILE MPRUMUTURILOR ACORDATE DE CTRE BANCA MONDIAL Finanarii proiectelor in domeniul infrastructurii trasporturilor, a procedurii si distribuirii energiei electrice Finanarea proiectelor de investiii in acest domeniu a fost specifica primilor 20 de ani de activitate ai bncii, pornindu-se de la idea c dezvlotarea acestor sectoare economice sunt benefice pentru stimularea afacerilor in general. In anii 70, se fcea finanarea unor proiecte tot mai rar, motivandu-se ca ele duceau la crearea unor zone de modernism intr-o ar sarac. Finanarea unor proiecte de combatere a sraciei si de realizare a unei mai bune distribuii a venitului naional Finanarea unor astfel de proiecte a avut loc pe la nceputul anilor 70 si a vizat ndeosebi agricultura i dezvoltarea rural. Ulterior spectrul programelor de finanare a fost lrgit spre sectorul social educaia, snatatea, controlul natalitaii, alimenia cu alte cuvinte, creditarea unor proiecte cu efecte directe asupra populaiei sarace. Trebuie spus c finanarea unor astfel de proiecte s-a lovit de critici puternice, prin care se sustinea c acestea sunt costisitoare, componenta valutar este majoritar si nu se avantajeaz sectorul particular. mprumuturile pentru ajustare structural i sectorial Acestea au fost iniiate la nceputul anilor 80, ca urmare a recesiunii cu care se confruntau rile dezvlotate si a crizei datoriilor ce afecta rile in curs de dezvlotare. mprumuturile de ajustare structurala aveau si continua sa aiba ca 16

scop consolidarea mecanismelor de funcionare a economiei si a creerii ca volum, a exporturilor, urmarindu-se echilibrarea balanei de plai pe termen lung. Avnd in vedere ca Fondul Monetar Internaional pusese la punct o facilitare de ajustare, cam in aceia perioada, deducem o colaborare stransa a celor doua organisme in acest domeniu. n ceea ce privee mprumuturile de ajustare sectorial, ele vizau aprovizionarea cu resurse din import pentru a se putea restructura sectorul privat din economie. mprumuturi pentru reducerea datoriei unor ri faa de creditorii lor, bncile comenrciale Aceste mprumuturi au aprut tot in anii 80, muli analiti incluzndu-le in imprumuturile de ajustare structurala.Aceste mprumturi se bazeaza pe filosofia ca, odata ce datoria publica a statului se afla in scadere, se elibereaza fonduri ce pot fi utilizate pentru investiii si dezvoltare. Banca Mondial acord consultant statelor membre pe durata negocierii datoriei si ii folosete solvabilitatea pentru a da ncredere si sigurana procesului. mprumuturi de protecie a mediului denumite ,, facilitatea ecologic global , ce sunt destinate finanrii unor proiecte de imbunataire a calitii apei, de reducere a efectului de ser. mprumuturile acordate de Banca Mondial vizeaz perioade lungi de timp de 15-20 ani, debitorii beneficiind de un termen de graie in rambursare a creditului, de 3-5 ani. n ceea ce priveste dobnda, ea este egal cu cea pltita de Banca la resursele care se finanteaz, colectate de pe piaa de capital, la care se adauga o marj de 0.5% pentru acoperirea cheltuielilor de gestiune ale Bncii. Atragerea de fonduri Banca Modial colecteaz fonduri prin emisiuni de obligaiuni cu rating AAA, dnd apoi cu mprumut ncasarile in condiiile unei rate a dobnzii cu o jumatate de punct procentual peste costul mediu al fondurilor atrase. n orice moment, Banca Mondial are in finanare cca 2.000 de proiecte si aprob aprox. 200 noi mprumuturi anual. Banca Mondial finaneaz numai costul n valut al proiectelor, de regul in limita a 3040% din costurile totale ale unui proiect, ceea ce ridic mprumuturile acordate de Banca Modial la cca. 15 mld. $ anual, la care se adaug 5 mld. $ credite acordate de Asociatia Internaionala pentru Dezvoltare (AID). Creditele se acord de regul pe perioade de 12-15 ani, avnd perioada de gratie 3-5 ani. Aprovizionarea si finanarea proiectelor ntelegnd nevoile de finanare a proiectelor, furnizorii pot identifica oportunitaile de afaceri n domeniul vnzrii de bunuri, echipamente, servicii si consultan. Propunerea de noi proiecte trebuie adresat Bncii Mondiale chiar de ctre solicitanii guvernamentali. Companiile nu pot solicita pur si simplu Bncii Mondiale finantarea de proiecte. ns, in realitate, iniiative pot avea tere pri interesate de succesul unei asocieri 28. si care pot face propuneri si sugestii potenialilor solicitanti de fonduri. Aceste tere prti pot fi consultani, firme de construcii, alte societai comerciale si bnci. Dup aceaste etape, solicitanii de fonduri prezinta B.M. proiectele pentru a fi evaluate. De multe ori, disponibilitatea poteniala a mprumuturilor, fondurilor cash, asistenei financiare, creditelor de export sau a unei structuri financiare funcionale reprezint o condiie eseniala a reuitei unui proiect. Deseori proiectele sunt cofinanate prin diferite forme de sprijin guvernamental bilateral care s-a sustinut c determin apariia elefantilor albi , supradimensionai fie din punct de vedere al dimensiunii, fie din cel al tehnologiei. De altfel, acesta este un subiect intens dezbtut. Pentru ca proiectele s fie aprobate si finanate, cineva trebuie s preia iniiative i s se ocupe de schimbul comercial iniial, acestea trebuie s aib si experiena, i abilitaile necesare pentru a obine 17

finanarea. n ultima instant, oamenii sunt cei care promoveaza proiectele, mai degrab dect guvernele sau organismele multilaterale. Informarea Banca Mondial finaneaz o multitudine de tipuri de proiecte n sectoare diferite, precum agricultura, educatie, mediu, sanatate, populatie, energie electrica, telecomunicatii, transport si dezvoltare urbana. Proiectele trebuie s fie fezabile din punct de vedere etnic si financiar., in caz contrar ele fiind eliminate chiar in faza iniiala de evaluare. Procedurile de selecie utilizate de B.M. nu sunt neaprat dificile i ndelungate, iar propunerile nnaintate spre dezbatere nu sunt puine. Dou surse utile de informare asupra proiectelor sunt: Serviciul pentru Oportunitai de Afaceri Internaionale un serviciu asigurat de ctre B.M., prin care se ofer informaii si noutai despre aprovizionare, licitaii, finanare si derularea proiectelor. Development Business o publicaie bilunar a Departamentului Economic si Social al Naiunilor Unite referitoare la activiatea B.M. si a altor agenii de dezvoltare regional. Pe lng informaiile disponibile din aceste surse, este necesar contactarea BM pentru a afla despre toate oprtunitile existente. Poate fi util i contactarea funcionarilor regionali i sectorali din Washington i stabilirea unor ntlniri periodice cu acestia, devenind posibil astfel monitorizarea evoluiei tranzaciilor i ntelegerea sistemului de funcionare a BM.. Cine poate licita pentru afacerile finanate de ctre Banca Mondiala? Companii de toate dimensiunile pot licita pentru afaceri finanate de ctre BM. Nu exista nici un sistem de nregistrare pentru producatori, furnizori de mrfuri i contractori, dei uneori se procedeaza la o precalificare pentru anumite contracte de lucrari civile. BM deine un sistem de nregistrare compiuterizat a consulanilor, numit ,, Informaii despre firmele de consultana. n toate situaiile, solicitantul finanrii este responsabil de ntocmirea documentaiei licitaiei pe care furnizorii i contractorii i-o vor solicita dup iniierea proiectului. Sarcina de a respecta etapele procesului urmat de proiecte revine furnizorului/contractorului. Agenia Internationala pentru Dezvoltare (AID) Beneficiarii facilitatilor de credite ale BM sunt in mod necesar ri in dezvlotare, dar care au atins un anumit model de solvabilitate. rile cele mai srace, care au o solvabilitate suficient de ridicat, por beneficia de finanare din parte AID. Si creditele AID sunt oferite numai solicitanilor naionali/guvernamantali. Condiiile mprumuturilor sunt mult mai favorabile, termenele de creditare variaz n general ntre 35 si 40 de ani, avnd perioada de graie de 10 ani. Nu se percep dobnzi, ci numai o taxa anual de operare service charge de 0.75%. Procesul urmat de proiect si licitaia de cumprare n cadrul proiectelor finanate de AID sunt acelea ca n cadrul creditelor acordate de BM. Corporaia finaciar Internaional Aceasta funcioneaz ca o banc comercial prezentnd ns anumite particularitai. Dei CFI funcioneaz ca un creditor cu scop lucrative, ea beneficiaz de statutul sau de divizie a Grupului Bncii Modiale, ca i proiectele n care se implic. Aceasta nseamna c 30. ea ofer finanare pentru proiecte de infrastructur i din sectorul privat n condiii mai avantajoase dect cele practicate de majoritatea bncilor comerciale. ns dac un debitor nu ii onoreaz obligaiile generate de o facilitate oferit de CFI, acesta ii poate pierde credibilitatea n faa BM, 18

ceea ce i va afecta serios posibilitaile de a obine spijinul bncii n viitor. De aceea participarea CFI la finanarea unui proiect este vazuta adesea de bncile comerciale ca un factor de diminuare a riscului, ceea ce le ncurajeaz s ofere finanare prin alturarea la sindicate de creditare conduse de CFI. n cadrul acordului de mprumut, CFI incheie un contract de creditare cu solicitantul fondurilor, prin care se acord n doua trane. Prima trana se constituie ntr-o finanare pe termene lungi sau cu perioade de garantie mai ndelungate dect cele practice de alte bnci implicate n finanarea unui proiect. n cazul celei de-a doua tranee, finanarea este oferit n condiiile practicate de bncile comerciale, ceea ce ncurajeaza bncile s se alture unui club sau sindicat de creditare, ale cror condiii se apropie mai mult pe piaa eurocreditelor, n condiii de risc comparabile. Bncile pot fi nemultumite de nivelul taxelor care reflecta capacitatea suplimentar de creditare generate de participarea CFI. Bncile participante semneaz un acord cu CFI , prin care riscurile comerciale ale tranzactiei sunt distribuite ntre ele. ns dac debitorul nu i onoreaz obligaiile, aceasta nseamn c nu a respectat acordul ncheiat cu CFI. Este demn de remarcat faptul c mprumuturile i participrile CFI nu au fost niciodat reealonate n caz de restructurare a datoriei unei ri. CFI poate oferi capitalul pe care bncile comerciale nu sunt dispuse s l ofere, ca n cazul unor proiecte generatoare de venituri, precum structuri de tipul construciei, propietate, solicitnd un plan de afaceri, un studiu de fezabilitate, istoricul companiei sau al proiectului, precum i detalii referitoare la experiene celui care formuleaz propunerea in domeniu vizat. CFI analizeaz n detaliu propunerile primite putnd aciona n calitate de finanator corporatist, furnizor de capital de risc, creditor pe termen lung, precum i finanator de proiect. n prezent CFI este orientata ctre susinerea dezvlotrii infrastructurii privatizate n condiiile obinerii de profit, ceea concorda cu prevederile contractuale care stipuleaz ca scopul sau este acela de a ,, spijinii dezvoltarea economic prin ncurajarea creterii ntreprinderilor private/sectorului privat n rile membre. 2.4 BANCA INTERNAIONAL PENTRU RECONSTRUCIE I DEZVOLTARE Conducerea, resursele, i operaiile BIRD Banca Internationala pentru Reconstructie i Dezvoltare (BIRD) este un organism financiar interstatal care are o funcie complementar cu Fondul Monetar Internaional. Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare face parte din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite , proeminent n activitatea de finanare i promovare a dezvoltrii economiei rilor membre. BIRD spijin investiiile economiei ale statelor membre ale Fondului Monetar Internaional n curs de dezvoltare prin acordarea de mprumuturi pe temen lung, pentru realizarea investitiilor n valut i pentru garantarea de mprumuturi obinute de un stat membru de pe piaa financiar. BIRD se ocup de coordonarea ajutorului financiar internaional pentru dezvlotare oferit de unele ri dezvoltate rilor n curs de dezvlotare. De asemenea, acorda asisten tehnic cu proiectele de investiii pentru dezvlotare i faciliteaz pregatirea de cadre superioare de specialitate prin instituii cu pregatiri proprii. Principalele avantaje ale rilor membre: contractarea de mprumuturi pentru investiii n vederea realizrii unor proiecte economice necesare rii respective. Solicitantul trebuie s prezinte garanii a caror mrime depinde de propietile obiectivului economic i de posibilitaile economiei respective de a suporta sarcina financiar. Nivelul mprumuturilor nu depinde de cota de participare la capitalul social al FMI. mprumuturile BIRD se acord n valut convertibil pe maxim 20 de ani. 19

Participarea la licitaiile internaionale organizate de BIRD pentru adjudecarea lucrarilor finanate de aceasta. O ar membr poate prelua prin licitaie lucrarile dintr-o alta ar membr cu spijinul bncii. rile membere pentru a putea beneficia de mprumuturi trebuie s se adere n prealabil la FMI i s participe la capitalul social al bncii prin vrsamintele stabilite. De asemenea rile membre sunt datoare s furnizeze informaii de orice fel privind economia financiar a rii respective, informaii solicitate n vederea stabilirii politicii de mpurmuturi fa de ara respectiv. Profitul realizat de BIRD se reinvestete n mprumuturile acordate rilor n curs de dezvoltare. Conducerea bncii este asigurat de un complex de organe i anume : Consiliul guvernatorilor format din cte un guvernator i un supleant, numii de fiecare ar membr; Consiliul administratorilor; Consiliul consultative compus din 7 membrii; Comitetele de mprumuturi care au ca sarcin analiza situaiei i elaborarea de rapoarte privind proiectele mprumuturilor solicitate. Obiectivele i prioritaile financiare ale BIRD n scopul sporirii flexibilitii BIRD n gestiunea sa financiar i pentru a asigura, astfel, o mai bun satisfacere a necesitailor clienilor ei, Consiliul de Administraie a acesteia, reunite n septembrie 1997, a stabilit noi strategii n perioada urmatoare n privina portifoliului lor de mprumuturi, precum i n ceea ce priveste gestionarea lichiditii. n Raportul Bncii Mondiale pentru anul 1997 se arat c fora motrice a acesteia a fost, n anul 1997 i va contiuna s fie i n urmtorii ani, Strategia de restructurare, conceput ca un vast program de restructurare a instituiei, aprobat n martie 1997 i care a avut ca scop transformarea acesteia n instituia cea mai eficienta de pe glob n combaterea srciei. Strategia de restructurare prevede reforma fundamental care s sporeasc eficiena Bncii Mondiale n realizarea misiunii sale principale, aceea de lupt n combaterea srciei. Pe baza acestei strategii, Banca va ntreprinde o serie de modificari care, pe durata a doi ani si jumatate, vor transforma modul de operare al intituiei. De exemplu, mbunatairea metodelor de lucru, reducerea costurilor aferente, alinierea la nevoile clienilor i asigurarea de rezultate mai bune. Se stabilesc o serie de repere clare de performane, pe care trebuie s la ndeplineasc personalul pentru a putea evalua progresul efectiv realizat. Costurile totale aferante acestei strategii vor fi acoperite prin economi 33. stricte i prin realocare. Investiiile suplimentare nete prevzute prin aceast Strategie se cifreaz la 250 milioane de dolari SUA, n anii fiscali 1998, 1999 si de 50 milioane de dolari SUA n anul fiscal 2000. Noile iniiative n sfera politicii instituiei ntreprinse pe tot parcursul anului ilustreaz accentual pe care l pune Banca pe reorientarea programului su de dezvoltare, pe o mai bun satisfacere a nevoilor clienilor i obinerea unor rezultate mai bune n teren. Acestea se refer la : Progresul obinut n implementarea ,, Iniiativei privind Datoriile rilor Srace Puternic ndatorate ( HIPC), ce a reprezentat unele din cele mai importante realizri ale anului. n martie 1997, Uganda a devenit prima ar care a beneficiat de aceast noua iniiativ; Extinderea i perfectionarea studiilor asupra strii de srcie, pentru a facilita strategii mai eficiente n vederea reducerii acesteia;

20

Impletarea mai strans a dimensiunii socilale a dezvlotrii, n activitaile Bncii. Dei activitatea n domeniul dezvlotrii sociale este ntr-un stadium relativ de nceput, se ateapt ca gradul nalt de angajare s duc la un progres rapid; Punerea accentului pe dezvoltarea rural care a fost oarecum neglijat n ultimii ani pentru a contribui la creterea economic i la reducerea srciei n zonele rurale, unde triete 75% din populaia srac pe glob; Intensificarea acordrii de asistena a rilor care se confrunt cu crize financiare i au sisteme bancare fragile ( s-a pus mai puternic accentul pe colaborare dintre Banc i FMI n eforturile lor de ntrire a sistemelor bancare ale statelor membere). Acordarea de spijin din partea Bncii pentru ri ieite din conflicte a fost prezentat ntr-un raport intitulat ,,Cadrul pentru implicarea Bncii Mondiale n reconstrucia dupa ieirea din conflict care a adus elemente noi privind orientarea Bncii ctre reconstruirea infrastructurii n situaii postconflictuale. Printre acestea, se numar promovarea ajustrii i redresrii economice, abordarea necesitailor sociale i dezvoltarea capacitaii instituionale. Suportul local acordat n anul 1997 a inclus curaarea cmpurilor minate i demoralizarea i reintregarea fotilor combatai i refugiai n cadrul comunitailor respective, n ri ca Bosnia, Croatia sau Ruanda. Principalele prioriti financiare ale BIRD, concepute ca strategii de asistenta ale Bncii pentru muli din clienii din Europa Centrala i de Est, s-au concentrate pe asigurarea acestora pentru intrarea n Uniunea European au vizat : reforma pensiilor, care s-a integrat n cadrul reformei sectorului public din regiune, mecanismele de protectie constituind o prioritate pentru protejarea celor vurnerabili la efectele negative ale reformei. Tot aici se include i mprumuturile pentru reducerea lipsurilor din domeniul bunurilor de importana vital i pentru sporirea ncrederii populaiei n programele de reform; spijinul pentru reforma din sectorul financiar, evideniat prin mprumutul acordat Bulgariei, care a ajutat la demararea procesului de restrucutrare a ntreprinderilor, reabilitare a sectorului bancar i de accelerare a privatizarii; sprijinirea reconstructiei i refacerea infrastructurii deteriorate, curarea cmpurilor minate, repararea locuinelor i spitalelor, cum au fost programele derulate n Bosnia i Hertegovina cu sprijinul Uniunii Europene;

21

CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIATATEA CONTAMPORANA 3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE Banca Mondiala a devenit lider al dialogului asupra politicilor structurale, printre care masurile de reducere a saraciei, dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea si administrarea institutionala. Banca dispune de o gama de instrumente cu ajutorul carora conduce acest dialog, inclusiv operatiunile de acordare de imprumuturi pentru ajustarea sectorului privat cum ar fi PSAL 1 si PSAL 2, o serie planificata de Imprumuturi Programatice de Ajustare, cateva operatiuni de investitii sectoriale si de activitati economice, cum ar fi recent incheiata Revizuire a Cheltuielilor si Institutiilor Publice (PEIR) si planificatul Memorandum Economic de Tara (CEM). 35. In unele domenii in care Banca este lider al dialogului, analiza pe care aceasta o efectueaza este impartasita si FMI si este folosita ca baza pentru cadrul fiscal, insa nu exista puncte de referinta structurale sau conditii strategice corespunzatoare in Acordul Stand-By al FMI. In alte domenii in care Banca este lider, ASB reflecta anumite elemente in conditionalitatile pe care le include. Acestea sunt in general masuri de reforma structurala care au importante implicatii fiscale, cum ar fi reforma si restructurarea sectorului energetic. Exista si alte domenii de responsabilitate comuna cum ar fi Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP). Personalul FMI si al Bancii Mondiale mentin o legatura stransa de colaborare in vederea sprijinirii programului de reforma al Guvernului si isi coordoneaza activitatile de consultanta strategica acordata autoritatilor romane. Autoritatile romane urmeaza o strategie menita sa mentina stabilitatea macroeconomica si sa stabileasca o crestere economica sustenabila si o reducere a saraciei, indreptandu-se catre telul final, acela al aderarii la Uniunea Europeana. Elementele cheie ale acestei politici includ intarirea disciplinei platilor in intreaga economie, in special in sectorul energetic, intarirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmarind activ privatizarea si restructurarea intreprinderilor si a bancilor, consolidand protectia si siguranta sociala. Pe termen mediu, continuarea redresarii economice actuale va depinde in mare masura de mentinerea vitezei reformei si de continuarea intro maniera constanta a reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si responsabilitatea guvernului, imbunatatirea mediului de afaceri si actiunile de intarire a regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital. Printre domeniile strategice in care Banca este lider si care nu sunt direct incluse in programul FMI sau in dialogul cu autoritatile se numara consolidarea protectiei si sigurantei sociale, revitalizarea economiei in zonele rurale, dezvoltarea si guvernarea institutionala si imbunatatirea mediului de afaceri. Dialogul Bancii pe probleme de politici pentru consolidarea protectiei sociale include monitorizarea saraciei, asistenta sociala, reforma pensiilor, reforma protectiei copilului, reformele din sectorul de sanatate si instruirea si redistribuirea fortei de munca. Acestea au fost sprijinite de Imprumutul Bancii pentru Protectia Sociala si Forta de Munca, Imprumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social, Fondul de Dezvoltare Sociala si Imprumutul pentru Inchiderea Minelor. Aceste masuri sunt in continuare sprijinite de activitati economice cum ar fi recent incheiatul Profil al Saraciei si Studiul asupra Furnizarii de Servicii pe plan Local si de urmatoarele studii economice asupra saraciei si vulnerabilitatii, reformei pensiilor si evaluarii varstei de pensionare pentru femei si barbati. Banca are o gama de programe pentru revitalizarea economiei in zonele rurale. Acestea includ Imprumutul de Finantare Rurala care sprijina activitatile generatoare de venit si care va fi 22

suplimentat de un Studiu asupra legaturilor existente intre cresterea rurala/urbana care sa pregateasca terenul pentru un Imprumut de Dezvoltare Rurala care sa sprijine dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea administrarii la nivelul comunitatii. Imprumutul pentru Reabilitarea Irigatiilor sprijina reabilitarea infrastructurii si reforma institutionala. Alte activitati de sprijin economic includ Studiul Legaturilor Sociale din cadrul Comunitatii si Studiul de Dezvoltare a Vaii Jiului. Banca are un program puternic de dezvoltare si guvernare institutionala. Acest program este construit in jurul recentelor reforme ce au avut loc in finantele publice, impozitare si descentralizare. Dialogul asupra politicilor a fost facilitat de recent incheiata Revizuire a Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) care au inclus analiza si recomandarile legate de 1) imbunatatirea alocarii resurselor in sectorul de sanatate; 2) furnizarea asistentei sociale la nivel local; 3) reforma sistemului de pensii; 4) institutiile de management al bugetului; 5) descentralizarea fiscala si 6) reformele bugetare in domeniul juridic. Dialogul politic va continua printr-o Evaluare a Responsabilitatii Financiare a Tarii (CFAA) care urmeaza a fi lansata in curand. Banca a incheiat un Raport de Diagnostic al 37. Coruptiei in Romania inainte ca Guvernul sa pregateasca Programul National de Prevenire a Coruptiei. Se incepe acum lucrul asupra unei serii de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), primul dintre ele urmand sa se concentreze asupra reformelor institutionale si de guvernare din cadrul serviciului public si al sistemului juridic, precum si asupra administrarii cheltuielilor publice. Acest program va fi sprijinit de un Imprumut de Dezvoltare Institutionala a Sectorului Public si Privat (PPIBL) in valoare de 18,6 milioane USD, care va oferi asistenta tehnica pentru aceste activitati si pentru activitati legate de privatizare. Alte mijloace de sprijinire a dezvoltarii institutionale sunt finantarea unui proiect cadastral si de inregistrare a terenurilor, un proiect asupra aspectelor de mediu legate de inchiderea minelor, un proiect de reducere a riscurilor, co-finantat de un grant GEF, care se concentreaza pe distrugerile cauzate de cutremure, de deversarea deseurilor toxice precum si pe alte pericole existente in zone cu risc ridicat, si de un proiect regional asupra Facilitarii Comertului si Transporturilor in Sud-Estul Europei. Banca a oferit sprijin si consultanta strategica, in mai multe zone, pentru reformele referitoare la mediul de afaceri. Prin programele PSAL 1 si PSAL 2, Banca si-a concentrat atentia asupra reducerii barierelor ce stau in calea intrarii societatilor si firmelor mixte, punand in aplicare standarde de contabilitate recunoscute pe plan international si introducand proceduri imbunatatite de faliment si lichidare. Programele PAL vor aborda, de asemenea, probleme legate de mediul de afaceri si toate aceste initiative vor fi sprijinite de asistenta tehnica oferita in cadrul PPIBL. Imprumutul pentru ajustare programatica PAL, in valoare de 150 de milioane de dolari, destinat reformei administratiei publice va necesita, la randul sau, eficientizarea serviciilor publice. "In domeniul reformei justitiei, agenda noastra este identica cu cea a Uniunii Europene". Parlamentul European a recomandat Romaniei sa isi redirectioneze eforturile in privinta aderarii catre o reforma reala a justitiei si a administratiei publice, in vederea combaterii coruptiei care tine deoparte investitiile straine. Printre masurile pe care autoritatile romane trebuie sa le adopte pana in luna iunie se numara un pachet legislativ care sa permita scoaterea de sub controlul ministrului Justitiei a judecatorilor, numirea,promovarea si sanctionarea lor urmand sa fie realizate de o comisie formata din alti Judecatori independenti. Domenii in care Banca Mondiala este lider si in care analiza acesteia serveste ca informatie de baza pentru programul FMI Banca sprijina programul de privatizare al Guvernului Romaniei prin intermediul programului PSAL 2, ce include obiective si termene pentru privatizarea societatilor comerciale de 23

stat si a institutiilor financiare. Programul consolideaza progresul inregistrat in cadrul programului PSAL 1 si identifica pachete de societati din cadrul carora un numar minim de societati este selectat pentru privatizarea caz cu caz si pentru restructurare. Au fost identificate si intreprinderi concrete, cum ar fi Alro, Alprom si Petrom. Cheia succesului acestui program este acordul cu Banca privitor la strategiile de privatizare a acestor entitati si adoptarea ulterioara a unui proces de licitatie clar, deschis si transparent, folosind serviciile consultantilor de investitii calificati, intr-o maniera consecventa cu politica Bancii. Banca a condus dialogul asupra restructurarii, reformei si privatizarii intreprinderilor din industria energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale si asupra adoptarii legislatiei de reglementare in procesul de pregatire pentru privatizarea cu investitori strategici. Ca parte a acestui proces, Banca sprijina, printre altele, reforma tarifelor la energie si eliminarea arieratelor in sectoarele energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, aceste obiective fiind incluse in conditionalitatile din cadrul PSAL 2, insotite de conditiile legate de privatizarea intreprinderilor din domeniul distributiei energiei electrice. Aceste conditii au fost indeaproape coordonate cu FMI, deoarece Acordul Stand-By include si prevederi pentru reformele structurale in sectorul energetic, care includ stabilirea tarifelor, eliminarea arieratelor si imbunatatirea ratelor incasarilor. Banca este cea care conduce dialogul institutiilor financiare internationale cu guvernul asupra unor probleme importante pe termen lung, cum ar fi restructurarea sectorului de producere a energiei electrice si integrarea sectorului energetic romanesc in Piata Regionala de Electricitate din Sud Estul Europei si in Piata de Electricitate a Uniunii Europene si ofera asistenta pentru problemele aferente de reglementare si de functionare a pietei. Banca a oferit si asistenta tehnica Ministerului Industriei in vederea punerii la punct a unui sistem de stabilire a pretului si de impozitare a gazului pentru a atrage mai multe investitii in acest sector. Dialogul politic in aceste domenii si precum si in altele, mai ales in sectorul energiei termice, va fi facilitat in continuare de dialogul permanent cu Guvernul asupra documentului final referitor la Strategia pentru Energie si Infrastructura si la recomandarile sale operationale. Din nou, seria de programe PAL va fi folosita ca mijloc de incorporare a consultantei strategice in aceste domenii in operatiunile de creditare ale Bancii. Banca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu privire la reglementarea, restructurarea, privatizarea si lichidarea bancilor. In cadrul PSAL 1 a fost modificata Legea Privatizarii Bancilor si au fost stabilite proceduri transparente de privatizare. Cerintele de lichiditate si solvabilitate ale BNR au fost inasprite si au fost introduse prevederi pentru a imbunatati conformarea la reglementarile prudentiale, fiind efectuate audituri externe in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Au fost introduse reforme legale si institutionale pentru eliminarea ordonata a activelor ne-performante. Aceste schimbari de strategie au stat la baza lichidarii bancii cu cele mai mari probleme (Bancorex), in timp ce Banca Agricola a fost restructurata si privatizata in cele din urma, precum si alte doua banci de stat mai mici. Aceasta strategie este continuata si in programul PSAL 2 cu masuri menite a incheia vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR) si a restructura Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Aceste initiative au fost sprijinite de FMI care a inclus criterii de performanta Stand-By in legatura cu privatizarea BCR si actiuni preliminare legate de cerintele BNR de constituire a provizioanelor. Banca va continua dialogul cu guvernul in ceea ce priveste nevoia de a inainta pe calea imbunatatirii cadrului legal si de reglementare pentru sectorul valorilor mobiliare si cel al asigurarilor precum si pentru sectorul bancar. PPIBL va furniza finantare pentru aceste activitati. Domenii de responsabilitate comuna In timp ce Banca a devenit lider al reformelor structurale si de privatizare in sectorul energetic, asa cum s-a precizat mai sus, FMI si-a manifestat un puternic interes din punct de vedere macroeconomic, deoarece veniturile din privatizare sunt folosite pentru a reduce datoria publica iar 24

deficitul cvasi-fiscal al societatilor de stat reprezinta o amenintare pentru stabilitatea macroeconomica. In consecinta, cele doua institutii dezvolta o consultare si o coordonare intensa cu privire la aceste probleme. FMI a introdus in Acordul Stand-By conditii legate de tariful la energie electrica, arieratele la gaze naturale si incasarea facturilor la energia electrica, precum si privatizarea unui pachet de intreprinderi incluse in programul Bancii. In vreme ce termenii programelor respective sunt consecventi si se sprijina reciproc, programul Bancii este motivat si se concentreaza pe eficienta structurilor de piata rezultate, pe o functionare imbunatatita a intreprinderilor, furnizarea serviciilor, performanta financiara si pe transparenta procesului si imbunatatirea generala a administrarii sectoriale iar FMI se concentreaza pe generarea imediata de venituri, controlul cheltuielilor si restrangerea sarcinilor fiscale actuale. Banca si FMI au efectuat impreuna un Program de Evaluare a Sectorului Financiar, care a fost incheiat in luna iunie 2003. Domenii in care FMI este lider si a carui analiza serveste ca punct de plecare pentru programul Bancii Mondiale In timp ce Banca s-a concentrat pe simplificarea sistemului de impozitare ca metoda de imbunatatire a mediului de afaceri, Fondul conduce dialogul pe probleme fiscale. In plus fata de realizarea obiectivelor fiscale globale, programul Stand-By al Fondului include conditii structurale si criterii de performanta legate de introducerea noilor legi pentru TVA si pentru impozitul pe profit, de majorarea accizelor specifice si de eliminarea preferintelor de impozitare din sistemele de percepere a taxelor vamale si de impozitare a profitului. FMI ofera si asistenta tehnica in sprijinul unificarii sistemelor de impozitare a veniturilor din salarii. FMI conduce dialogul cu privire la anumite politici de restrangere a anumitor cheltuieli in sectorul public. Acestea includ politici privitoare la stabilirea salariilor atat pentru functionarii publici cat si pentru societatile de stat. FMI cere rapoarte de monitorizare a bugetelor pentru o lista stabilita de societati de stat si a impus conditii in programul Stand-By cu privire la micsorarea fondului de salarii in aceste intreprinderi si la realizarea obiectivelor de disponibilizare convenite. In plus, FMI conduce discutiile legate de cerintele de deconectare a neplatitorilor din sectorul energetic si al gazelor. In aceste domenii, Banca ia in considerare recomandarile strategice ale FMI si se asigura ca politica proprie si consultanta oferita sunt consecvente cu acestea. Domenii in care FMI conduce discutiile si in care Banca Mondiala nu este implicata direct FMI este pe deplin responsabil de dialogul asupra politicii monetare, ratele dobanzii, regimul ratei de schimb, balanta platilor si de toate problemele statistice aferente. Strategia si Operatiunile de Creditare ale Grupului Bancii Mondiale Strategia de Asistenta pentru Romania (CAS) a fost prezentata Board-ului Bancii Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultanta ale Bancii, ce se bazeaza pe prioritatile guvernului de reducere a saraciei si de aderare la Uniunea Europeana si dezvolta activitatile initiate sub egida Cadrului Largit de Dezvoltare, pentru care Romania a fost una din tarile pilot. Aproape o jumatate din programul de creditare pentru exercitiile financiare 02-04 este reprezentat de imprumuturile de ajustare. Au fost schitate doua scenarii de imprumut distincte. In scenariul pesimist in care Romania ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bancii Mondiale ar fi redus semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD in perioada programului pentru exercitiile financiare 02-04, activitatile fiind concentrate pe cateva interventii directionate catre reducerea saraciei. Totusi, Romania a ramas cu succes in cadrul scenariului optimist de creditare, conform caruia Banca a prevazut angajamente de pana la 995 de milioane de dolari pe durata exercitiilor financiare 02-04, fata de 600 milioane dolari in perioada exercitiilor financiare 25

98-00. Acest lucru reflecta indeplinirea obiectivelor scenariului optimist, printre care progresul in stabilirea unui climat macroeconomic care sa conduca la scaderea inflatiei si la o crestere sustenabila, precum si la progresul problemelor structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiata in cadrul PSAL 1, initierea privatizarii si procesului de restructurare pentru un numar de societati mari de stat ramase, incheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie electrica, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bancii Comerciale Romane si a CEC, imbunatatirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul asupra strategiei anti-coruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta sociala. Scenariul optimist infatiseaza un program de reforme structurale si sectoriale accelerate care vor deschide drumul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prima etapa a acestui program a fost lansata odata cu aprobarea programului PSAL 2 de catre Board-ul Bancii in septembrie 2002 si inaintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) in luna iulie 2002. In cea dea doua etapa ce va urma PSAL 2, Banca va oferi sprijin printr-o serie de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), concentrandu-se asupra reformelor institutionale si de administrare, incheierea programului de privatizare, punerea in aplicare a recomandarilor din Documentul de Strategie in domeniul energetic si al infrastructurii si imbunatatirea mediului de afaceri, precum si a Evaluarii Financiare a Tarii. IFC a dedicat resurse substantiale pentru punerea in aplicare a strategiei menite a avansa reforma structurala, a sprijini dezvoltarea pietelor de capital si a infrastructurii (utilitati si telecomunicatii) si a oferi sprijin societatilor mici si mijlocii. Pana in prezent, IFC a aprobat peste 200 milioane USD in cadrul a 25 de proiecte totalizand peste 950 de milioane USD (printre care proiecte regionale care investesc in Romania). In plus fata de investitii, IFC s-a angajat la un numar de proiecte de consultanta menite sa sprijine privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat, utilitatile publice si sectorul sanatatii. Gradul de succes pe care IFC il va obtine va depinde intro oarecare masura de vointa Guvernului de a demonstra un angajament sustinut pentru accelerarea reformei, in special cu privire la transparenta in privatizarea intreprinderilor, reforma sectorului bancar si a celui financiar, restructurarea si dereglementarea sectorului energetic, descentralizarea fiscala, privatizarea terenurilor si continuarea reformei in sectorul agricol, accesul la invatamant de calitate in zonele rurale si reforma sistemului de pensii pentru a asigura durabilitatea in contextul imbatranirii populatiei. Succesul va depinde, in final, si de capacitatea Romaniei de a atrage investitii straine directe. 3.2 SE MAI JUSTIFICA EXISTENTA BANCII MONDIALE IN SECOLUL AL XXI? Banca Mondiala si-a proclamat de mult visul unei lumi libere de saracie. Analod Fondul Monetar International si-ar dorii o lume libera de crize financiare. Obiectivele cruciale si provocatoare, dar pre inguste sepntru secolul XXI- lea. Asa cum multi au ajuns sa constientizeze, FMI ar trebuie sa priveasca mai departe de simpla gestionare a crizelor financiare sis a se preocupe si de comporatemetele economice necooperative in special in domeniul monetar. Comunitatea internationala a r avea doar de castigat daca FMI devine centru de monitorizare si dialog permanent intre natiunile unite bogate, cele sarace si cele emergente. Dar, in acest scop, tarile din ultimile doua categorii trebuie sa capete un civant mai greu. Din fericire, asemenea teme reformiste se afla, in sfarsit, pe agenda discutiilor. Intalnirile comune FMI-Banca Mondiala din toamna trecuta au consacrat o crestere a cotelor de votare pentru unele din cele mai subreprezentate economii in plina dezvoltare : China, Mexic, Coreea de Sud, Turcia. O a doua runda de ajustare va trebui sa implice alte economii emergente, fara a pune in claus celor mai sarace.La randul ei, nu atat Banca Mondiala, in special, cat intreaga industri a asistentei 26

oentru dezvlotare, ingeneral, ar avea nevoie de o repozitionare in sensul inradacinari mai profunde in statele emergente. Comunitatea internationala trenuie sa reziste apelurilor mioape de a se retrage din economiile mediu de dezvoltare, pe moriv ca acesta s-ar putea acum descurca si singure. In ceea ce priveste guvernanata globala, bolile contagioase, schimbarile climatice sau amenintarile la adresa bidiversifitatii, iomportanta acestor tari nu poate fi subestimata aici triesc 44% din perosanele infectate cu HIV/SIDA, aici se genereaza 47% din emisiile mondiale CO2.Comunitatea internationala pus si simplu nu are voie sa abandoneze aceste state in asemenea probleme cruciale fara a risca propiul viitor. Combaterea saraciei este un obiectiv non-negociabil. Dar acesta nu poate fi singurul obiectival asistentei internationale sau al Bancii Mondiale. De fapt, un veritabil anagajament in raducerea saraciei chiar presupune o conlucrare cu tarile in cauza. Ele adapostesc 70% din populatia ce supravietuieste cu mai putin de 2 dolari pe zi, si care se confrunta cu somaj masiv si o proununtata inechitate sociala, cu lipsa de infrastructura, decalaje regionale si o intreaga lista de alte provocari. Imprumuturile acordate de catre Banca Mondiala au scazut sub nivelul mediu de la mijlocul deceniului noua, volumul lor creste din nou si reflecta axpansiunea bancilor regionale multilaterale,dar si reorintarea catre proiecte de infrastructura cu finanare publica. Nu inseamna insa ca Banca Mondiala trebuie sa se culce pe laurii in present.Produsele ei au nevoie de adaptare. O data cu descentralizarea din mai multe economii emergente, autoritatile sa poate lucra cu aceiasi actori in lipsa unor garantii ale suveranitatii, si sa ofere imprumuturi in moneda nationala. 3.3 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA Grupul Bancii Mondiale cuprinde Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID).Acestora li se aduga inca 2 organisme afiliate: Corporatia Financiara Internationala ( CFI) SI Agentia pentru Garantarea Multilaterala a Investiilor (MIGA) care, din punct de vedere legal si financiar, sunt entitati separate. Romania a aderat la Vanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972, fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand Iugoslavia, care a intreprins la acea data un asemenea pas. In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism financiar international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda nationala.Contul [entru cota din capital subscrisa in moneda nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, tara noastra efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in moenda nationala. Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de atragere de resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica. Conditiile care ar trebuie sa fie indeplinite de Romania pentru a devenii membra BIRD sunt: aparenta prealabila la FMI aceasta aparenta constituia dovada ca tara membra accepta o anumita disciplina in relatiile valutar-financiare internationale, necesare si in relatiile cu BIRD participarea la capitalul pe actiuni la BIRD, furnizarea de date si informatii. Romania, ca tara membra, furnizeaza Bancii informatii si date privind situatia economica si financiara a tarii.. In general, aceastea sunt aceleasi ca si cele communicate la FMI. 27

Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce degurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor. Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile organizate de BIRD pentru realizarea proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor romanesti, in special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara noastra obtine asistenta tehnica pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra ( daca aceasta asistenta se considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza de pregatire superioara , prin institutul propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la BIRDface posibila obtinerea unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala, comertul international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea omertului si cooperarii internationale. Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii. Banca Mondiala este activa in Romania din 1991 si a construit un portofoliu de 39 de operatiuni finantate de Banca, cu un angajament total in valoare de 3,9 miliarde USD. Portofoliul din Romania este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala in ceea ce priveste numarul de proiecte si pe locul trei in ceea ce priveste angajamentul total. La data de 8 septembrie 2003, portofoliul activ este de 23 proiecte cu un total net al angajamentelor de 1.431,1 milioane USD si cu un sold total nealocat de 837,5 milioane USD. Distribuirea pe sectoare a angajamentelor nete este dominata de energie si infrastructura (30 de procente, sapte proiecte) si sectoarele sociale (26 de procente, de asemenea sapte proiecte).

28

CONCLUZII In eforturile ei de a sprijinii democratia si buna guvernare, Banca Mondiala trebuie s insiste asupra celor mai inalte standarde procedurale. Banca Mondial colecteaz i distribuie o gam larg de date privind msurile sociale i economice n vederea dezvoltrii.Convergenta etse un obiectiv in curs de realizare, dar reduce minim costurile globale pe care le presupune, necesita o reasezare a institutiilor de la Bretton Woods pentru a face fata provocarilor cu care se confrunta economiile emergente. Asa cum sublinia si David de Ferranti, unul dintre fostii vicepresedinti ai Bancii Mondiale, institutia ar trebui sa-si extinda parteneriatele intelectuale si sa faca echipa cu expertii bine pregatiti, firmele de consultanta si institutiile de cercetare, care prospera acum in statele emergente. Banca Mondiala trebuie sa isi arate deschiderea fata de investirea locala, daca doreste sa fie acceptata de tarile dezvoltate si sa ramana relevanta pentru ele. In termenii de paritate a puterii de cumparare, venitul net pe cap de locuitor in aceste tari continua sa se cifreze circa 15% fata de nivelul din statele dezvoltate. Inca nu a sosit mometul despartirii.

Bibliografie: Nicolae Murgu , Mugur Isarescu , Aurul mit si realitate Ed. Junimea , Iasi , 1981

29