R A P O R T · 2006-10-12 · BEI Banca Europeana de Investitii European Investment Bank ... BIT Acordul Bilateral de Investitii Bilateral Investments Treaty BM Banca Mondiala World

GUVERNUL ROMÂNIEI

R A P O R T asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la

Uniunea Europeană în perioada

septembrie 2004 - iunie 2005

- Iunie 2005 -

2

3

C U P R I N S

1. INTRODUCERE ................................................................................................................... 16 1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2005.................................................................... 16 1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA......................................... 18

Desfasurarea si incheierea negocierilor de aderare.......................................................... 18 Evolutii recente in relatiile bilaterale .................................................................................. 18

Dialogul politic ...................................................................................................................................18 Traducerea acquis-ului comunitar ....................................................................................................20 Aplicarea Acordului European ..........................................................................................................20 Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare)................................................................................................................22

2. CRITERIILE DE ADERARE ................................................................................................. 39 2.1. CRITERIILE POLITICE.................................................................................................. 39

2.1.1. Democratia si statul de drept................................................................................... 39 Parlamentul .......................................................................................................................................39 Executivul..........................................................................................................................................40 Reforma administratiei publice .........................................................................................................43 Sistemul judiciar................................................................................................................................56 Masuri anticoruptie............................................................................................................................86

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor ............................................................. 108 Drepturile civile si politice ...............................................................................................................108 Protectia copilului si adoptia ...........................................................................................................113 Drepturile economice, sociale si culturale ......................................................................................129 Drepturile si protectia minoritatilor ..................................................................................................133

2.2. CRITERIILE ECONOMICE .......................................................................................... 138 2.2.1. Evolutii macroeconomice ...................................................................................... 138 2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga......................................................... 153

Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana .......192 2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE........... 201

2.3.1 Tabele de monitorizare .......................................................................................... 201 2.4. DATE STATISTICE...................................................................................................... 203

4

LISTA DE ABREVIERI

ABREVIERI ROMANA ENGLEZA ADR Agentia de Dezvoltare Regionala Regional Development Agency

ADNS Sistemul de Notificare a Bolilor la Animale

Animal Disease Notification System

ADS Administratia Domeniilor Statului Agency of State Domains

AE Acordul European Europe Agreement

AELS Asociatia Europeana a Liberului Schimb

European Free Trade Area

AFM Administratia Fondului de Mediu Administration of the Environmental Fund

AIEA Agentia Internationala pentru Energie Atomica

International Atomic Energy Agency

AJOFM Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca

County Agencies for Employment

AM Autoritate/Autoritati de Management

Management Authority

AMPOSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Management Authority for Sectoral Operational Programme for Human Resources Development

AN Agentia Nationala „Leonardo Da Vinci”

National Agency “Leonardo da Vinci”

AN Agentia Nucleara Nuclear Agency

ANA Agentia Nationala Antidrog National Antidrog Agency

ANAF Agentia Nationala de Administrare Fiscala

National Agency of Tax Administration

ANAR Administratia Nationala Apele Romane

National Administration Roamanian Water

ANCA Agentia Nationala pentru Consultanta in Agricultura

National Agency for Agricultural Consultanncy

ANCEX Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice

National Agency for Export Controls

ANCPI Agentia Nationala pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara

National Agency for Cadastre and Land Registration

AND Alianta Nationala Impotriva Discriminarii

National Antidiscrimination Alliance

ANDIPRZM Autoritatea Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie in Zonele Miniere

National Authority for Development and Implementation of the Reconstruction Programmes in Mining Regions

ANDRAD Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive

National Agency for Radioactive Waste

5

Radioactive Waste

ANEIR Asociatia Nationala a Importatorilor si Exportatorilor din Romania

National Association of the Romanian Importers and Exporters

ANES Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse

National Agency for Equal Opportunities between Women and Men

ANES Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse

National Agency for Equal Opportunities

ANFP Agentia Nationala a Functionarului Public

Civil Servants National Agency

ANIMMC Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

National Agency for Small and Medium Enterprises and Cooperative

ANM Agentia Nationala a Medicamentului

National Drug Agency

ANOFM Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

National Agency for Employment

ANP Administratia Nationala a Penitenciarelor

National Penitenciary Administration

ANPC Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

National Authority for Consumer Protection

ANPDC Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului

National Authority for Child Rights

ANPE Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice

National Authority for Organic Products

ANPF Agentia Nationala pentru Protectia Familiei

National Agency for Family Protection

ANPH Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap

National Authority for Persons with Handicap

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

National Agency for Environment Protection

ANR Autoritatea Navală Română Romanian Naval Authority

ANR Agentia Nationala pentru Romi National Agency for Roma

ANRC Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii

National Regulatory Authority for Communications

ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei

National Authority for Energy Regulation

ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale

National Authority for Natural Gas Regulation

ANRM Agentia Nationala pentru Resurse Minerale

National Agency for Mineral Resources

6

ANRS Administratia Nationale a Rezervelor de Stat

National State Reserves Administration

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunale

National Authority for the Regulation of the Public Utilities

ANSIT Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor

National Agency for Support Youth’s Initiatives

ANSPCP Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase

National Agency for Dangerous Chemical Substances and Preparations

ANSVSA Agentia Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

National Sanitary Veterinary Agency and Food Safety

ANV Autoritatea Nationala a Vamilor National Customs Authority

ANV Autoritatea Nationala a Vamilor National Customs Authority

APCR Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania

Association for Consumer Protection of Romania

API Agentia de Plati si Interventie Paying And Intervention Agency

APM Agentia de Protectia Mediului Environmental Protection Agency

APM Agentiile pentru Protectia Mediului Agencies for Environment Protection

APS Autoritatea pentru Straini Authority for Aliens

ARBDD Administratia Rezervatiei Biosferei “ Delta Dunarii”

Administration of Biosphere Reserve “Danube Delta”

ARCE Agentia Romana pentru Conservarea Energiei

Romanian Agency for Energy Conservation

ARIS Agenţia Română pentru Investiţii Străine

Romanian Agency for Foreign Investments

ARPM Agentia Regionala de Protectia Mediului

Regional Environmental Protection Agency

ARR Autoritatea Rutiera Romana Romanian Road Transport Authority

ARS Asociatia Romana de Salubritate Romanian Sanitation Association

ASRO Asociatia Romana de Standardizare

Romanian Standardisation Association

AVAS Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

State Assets Resolution Agency

AVAS Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

Authority for State Assets Recovery

BCR Banca Comercială Română SA Romania Commercial Bank SA

BEI Banca Europeana de Investitii European Investment Bank

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

European Bank for Reconstruction and Development

7

BIRD Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

International Bank for Reconstruction and Development

BIT Acordul Bilateral de Investitii Bilateral Investments Treaty

BM Banca Mondiala World Bank

BNR Banca Nationala a Romaniei National Bank of Romania

BRIPS Biroul regional pentru implementarea Programului SAPARD

Regional Office for the implementation of the SAPARD Programme

BRML Biroul Roman de Metrologie Legala

Romanian Legal Metrology Bureau

CAFR Camera Auditorilor Financiari din Romania

Chamber of Financial Auditors from Romania

CAPI Comitetul pentru Audit Public Intern

Committee for Public Internal Audit

CASPIS Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale

Anti-Poverty and Promoting Social Inclusion Commission

CAT Colectivul de Analiza Tehnica Technical Review Committee

CC Consiliul Concurentei Competition Council

CCG Corpul de Control al Guvernului Government Control Body

CCPM Corpul de Control al Primului Ministru

Prime Minister’s Control Body

CCR Curtea de Conturi a Romaniei Romanian Court of Accounts

CDCAS Centrul de Documentare pentru constructii, Arhitectura si Sistematizarea teritoriului

Documentation centre for Building, Architecture, Town and Territory planning

CDI Cercetare, Dezvoltare tehnologica si Inovare

Research, technological development and innovation

CDR Consiliul de Dezvoltare Regionala Regional Development Board

CDT Cercetare si dezvoltare tehnologica

Research and technological development

CEDO Curtea Europeana a Drepturilor Omului

European Court of Human Rights

CEI Comisia Internationala pentru Electrotehnica

International Electro Technical Commission

CEIE Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana

European Integration Executive Committee

CEIP Centrul European al Interprinderilor Publice

European Center for Public Entreprise

CEN Comitetul European de Standardizare

European Committee for Standardisation

CENELEC Comitetul European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic

European Committee for Electro Technical Standardisation

8

CES Consiliul Economic si Social Economic and Social Council

CFR Caile Ferate Romane Railways National Company

CIIE Comitetul Interminsterial pentru Integrare Europeana

Interministerial Committee for European Integration

CIJ Curtea Internationala de Justitie International Court of Justice

CILID Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor

Interministerial Committee for Fight against Drugs

CIP Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND

Inter-institutional Committee for PND Drafting

CIR Centrul Informational Roman Romanian Informational Centre

CJAS Case de Asigurari de Sanatate Judetene

Counties House for Health Insurance

CN ADNR SA

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA

National Company of Motorways and National Roads

CNA Consiliul National al Audiovizualului

National Audiovisual Council

CNAS Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

National House for Health Insurance

CNCAN Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare

National Commission for Nuclear Activity Control

CNCD Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

National Council for Combating Discrimination

CNFPA Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor

National Council for Adult Training

CNP Comisia Nationala de Prognoza National Commission for Prognosis

CNPAS Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

National House of Pensions and Other Social Insurance Rights

CNRED Centrul national de recunoastere si Echivalare a Diplomelor

National Center of Equivalence and recognition of Diplomas

CNVM Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

National Commission for Securities

CODES Comisia Consultativa Interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre femei si Barbati

Consultative Inter-ministerial Commission in the Field of Equal opportunities for men and women

CONES Comisia Nationala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre Femei si Barbati

National Commission of Equal Opportunities between Men and Women

COR Clasificarea Ocupatiilor din Romania

International Standard Classification of Occupations

COSA Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare

Council for Occupational Standards and Attestation

9

CPVO Oficiul Comunitar al soiurilor de plante

Community Plant variety Office

CSA Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Insurance Supervisory Commission

CSAT Consiliul Superior de Aparare a Tarii

Supreme Council for National Defence

CSC Codul de Sprijin Comunitar Community Support Framework

CSM Consiliul Superior al Magistraturii Superior Council of Magistracy

CSMFF Comitetul de Statistica Monetara, Financiara si Balanta de plati

Committee of Monetary, Financial and Balance of payments Statistics

DACL Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte

Milk Quota Administration Department

DCE Departamentul de Comert Exterior Department of Foreign Trade

DECIS Dezvoltarea Capacitatii de Integrare a Egalitatii de Sanse

Development of the Capacity for Integrating equal opportunities

DGA Directia Generala Anticoruptie Anticoruption General Directorate

DGAIA Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara

General Directorate for Agriculture and Food Industry

DGASPC Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

General Directorate for Social Assistance and Child Protection

DGCCOA Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog

General Directorate for Combating Organised Crime and Antidrug

DGEIP Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei

General Directorate for Personal Data Registering

DGIPI Directia Generala de Informatie si Protectie Interna

General Directorate for Inteligence and Internal Protection

DGPA Directia Generala de Protectie Anticoruptie

General Directorate for Anticoruption Protection

DIICOT Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism

General Directorate for Investigation of Organised Crime and Terorism

DOC Denumire De Origine Controlata Controlled Denomination Of Origin

DRI Departamentul pentru Relatii Interetnice

Inter-ethnic Relations Department

DRVI Directia Regionala Vamala Interjudeteana

Regional Custom Directorate

ECDL Certificatul European de Operator pe Calculator

European Computer Driving Licence

EIA Evaluarea Impactului de Mediu Environment Impact Assessment

ERA Zona Europeana de Cercetare European Research Area

FC Fondul de Coeziune Cohesion Fund

FEE Federatia Expertilor Contabili Europeni

European Federation of Accountants Experts

10

Europeni Accountants Experts

FGDSB Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar

Bank Deposits Guarantee Fund

FIAS Serviciul de asistenta pentru investitii straine din cadrul Bancii Mondiale

Foreign Investment Assistance Service

FMI Fondul Monetar Internaţional International Monetary Found

FNAE Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica

National Federation for Organic Farming

FNGCIMM Fondului National de Garantare al Creditelor pentru IMM

National SME Credit Guarantee Fund

FREE Fondul Roman pentru Eficienta Energetica

Romanian Fund for Energy Efficiency

FS Fonduri Structurale Structural Funds

FSE Fondul Social European European Social Fund

FVO Oficiul pentru Probleme Veterinare si de Alimentatie

Food and Veterinary Office

GATS Acordul General privind Comertul cu Servicii

General Agreement for Trade and Services

GICP Inspectoratul General pentru Protectia Consumatorilor

General Inspectorate for Consumer Protection

GIRMIFS Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat

Romanian Interministerial Group for Integrated State Border Management

GNM Garda Nationala de Mediu National Environment Guard

HACCP Analiza Riscurilor in Puncte Critice de Control

Hazard Analisys for Critical Control Points

I&R Identificarea si Inregistrarea Animalelor

Identification and Registration of Animals

IACS Sistemul Integrat de Administrare si Control

Integrated Administration and Control System

IAvC Inspectoratul Aviatiei Civile Inspectorate of Civil Aviation

ICAS Institutul de Cercetare pentru Amenajari Silvice

National Institute for Research and Forest Planning

ICAS Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice

Forest Research and Management Institute

ICCJ Inalta Curte de Casatie si Justitie High Court of Casation and Justice

ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului

National Research-Development Institute for Environmental Protection

ICPBMV Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si al Medicamentelor Veterinare

Institute of the Control of Biological Products and Veterinary Medicines

11

ICSTA Asociatia Internationala pentru Testarea Semintelor

International and Seed Testing Association

IDSA Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala

Institute for Diagnosis and Animal Health

IER Institutul European din Romania European Institute of Romania

IFAC Federatia Internationala a Contabililor

International Federation of Accountants

IFOP Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului

Financial Instrument for Fishing Guidance

IGCTI Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei

General Inspectorate For Communication and Information Technology

IGJR Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane

Genral Directorate of the Romanian Gendarmerie

IGPF Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

GeneralInspectorate of Border Police

IGPR Inspectoratul General al Politiei Romane

General Inspectorate of Romanian Police

IISPV Institutul de Igiena si Sanatate Publica

Institute of Hygiene and Veterinary Public Health

IM Inspectia Muncii Labour Inspection

IMM Intreprinderi Mici si Mijlocii Small and Medium sized Enterprises

INA Institutul National de Andministratie

National Institute of Administration

INCS Institutul national pentru calitatea semintelor

National inspection of seeds quality

INM Institutul National al Magistraturii National Institute for Magistrates

INS Institutul National de Statistica National Institute for Statistics

IOVR Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi Disable, Orfans, War Widows

IRZ Fundatia Germana de Cooperare Juridica Internationala

German Foundation for International Legal Cooperation

ISAR Standardele Internationale de Contabilitate si Raportari

International Accounting Standards and Reports

ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat

State Authority for Boilers, Pressure Vessels and Hoisting Equipment

ISO Organizatia Internationala de Standardizare

International Standards Organisation

ISO Organizatia Internationala de Standardizare

International Standards Organisation

ISTIS Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor

State Institute for Testing and Registration of Varieties

12

JAP Documentul comun de evaluare a politicii de ocupare a fortei de munca

Joint Assessment Paper

LCCMS Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor

Central Laboratory for the Quality of Seeds and Propagating Material

LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

Land Parcel Identification System

MAE Ministerul Afacerilor Externe Ministry of Foreign Affairs

MAI Ministerul Administratiei si Internelor

Ministry of Administration and Interior

MAPDR Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development

MApN Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence

MCC Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults

MCTI Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministry of Communications and Information Technology

MEC Ministerul Economiei si Comertului Ministry of Economy and Commerce

MEdC Ministerul Educatiei si Cercetarii Ministry of Education and Research

MFP Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MIE Ministerul Integrarii Europene Ministry of European Integration

MJ Ministerul Justitiei Ministry of Justice

MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Ministry of Environment and Water Management

MMSSF Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Ministry of Labour, Social Solidarity and Family

MS Ministerul Sanatatii Ministry of Health

MTCT Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Ministry of Transports, Construction and Tourism

OCP Organizarea Comuna de Piata Common market organisations

OEB Oficiul European de Brevete European Patent Office

OI Organisme Intermediare Intermediary Bodies

OINLR Organizatia Interprofesionala a Laptelui din Romania

National Inter-professional Organization “Milk” in Romania

OMAI Ordinul ministrului administratiei si internelor

Order of the ministry of administration and interior

OMC Organizatia Mondiala a Comertului

World Trade Organisation

OMCTI Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei

Order of the minister of communication and information technology

13

OMEC Ordinul al ministrului economiei si comertului

Order of the minister of economy anf commerce

OMEdC Ordin al Ministrului educatiei si cercetarii

Order of the Minister of Education and Research

OMFM Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca

Office for Labour Force Migration

OMFP Ordin al Ministrului MFP Order of the Minister of Public Finance

OMJ Ordinul Ministrului Justitiei Order of the Minister of Justice

OMPI Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale

World Intellectual Property Organization

OMS Ordinul Ministrului Sanatatii Order of the minister of health

OMSS Ordin al Ministrului MMSS Order of the Minister of Labour and Social Solidarity

OMTCT Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului

Order of the minister of transport, construction and tourism

ONDOV Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor

National Office for Origin Denominations of Wines

ONPCSB Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul Spalarii Banilor

National Office for Prevention and Control of Money Laundering

ONR Oficiul National pentru Refugiati National Refugee Office

OPANIMMC Ordinul Presedintelui ANIMMC Order of the President of ANIMMC

ORA Oficiul Roman pentru Adoptii National Office for Adoption

ORDA Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor

Romanian Copyright Office

OSIM Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci

State Office for Inventions and Trademarks

PAS Planul de Actiune Schengen Schengen Action Plan

PC Programe cadru de cercetare Framework Programmes for Research

PECA Protocolul la Acordul European privind Evaluarea Conformitatii Produselor si Acceptarea Produselor Industriale

The Protocole to the European Agreement of Conformity Assessment and Acceptance of Industrial Products

PEP Programul Economic de Preaderare

Pre-Accession Economic Program

PICCJ Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Prosecutor’s Office attach to High Court of Casation and Justice

PIF Punct de Inspectie la Frontiera Border Inspection Posts

PNA Parchetul national Anticoruptie National Anticorrution Prosecutor's Office

PNADR Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

National Plan for Agriculture snd Rural Development

14

PNAinc Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale

National Anti-Poverty for Social Inclusion Promotion Plan

PNAT Planul National de Actiune pentru Tineret din Romania

National Action Plan for Youth in Romania

PND Planul National de Dezvoltare National Development Plan

PNF Punctul National Focal National Focal Point

PO Program Operational Operational Programme

POR Program Operational Regional Regional Operational Programme

POS Program Operational Sectorial Sectoral Operational Programme

PPC Pesta Porcina Clasica Classical Swine Fever

PPP Parteneriat Public Privat Public Private Partnership

PSA Evaluare Probabilistica de Securitate

Probabilistic Safety Assessment

PTF Punctul de Trecere a Frontierei de Stat

Border Crossing Point

RAR Registrul Auto Roman Romanian Register of Road Vehicles

RENAR Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania

Romanian National Accreditation Network

RGA Recensamantul General Agricol General Agricultural Census

RICA Reteaua de Informare Contabila Agricola

Farmer Accountancy Data Network

RNP Regia Nationala a Padurilor Forestry National Regie

RNR Registrul Naval Roman Romanian Register of Shipping

RUCODEM Asociatia Importatorilor si Producatorilor de Produse Cosmetice

Association of Importers and Producers of Cosmetic Products

SAPS Schema de Plata pe Unitatea de Suprafata

Single Area Payment Scheme

SEI Sistemul national de invatamant bazat pe utilizarea computerului

National computer based education system

SGG Secretariatul General al Guvernului

General Secretariat of the Government

SNA Strategia Nationala Anticoruptie National Anticoruption Strategy

SNG Scoala Nationala de Grefieri National School for Clerks

SNM Strategia Nationala privind Migratia

National Strategy for Migration

SNSA Sistemul National al Statisticii Agriculturii

National System For Agricultural Statistics

SRAC Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii

Romanian Society for Quality Assurance

SRI Serviciul Roman de Informatii Romanian Service of Informations

15

SSIF Societăţi de servicii de investiţii financiare

Financial Investments Services Companies

SVIAM Statia de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale

Verification and Maintenance Station for Medical Equipment

TFU Traficul de Fiinte Umane Trafficking in Human Beings

UCAAPI Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern

Central Harmonising Unit for Public Internal Audit

UCIA Unitatea Centrala pentru Informatii si Analiza

Central Unit for Information and Analysis

UCRAP Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice

Central Unit for Public Administration Reform

UNICE Uniunea Confederatiilor Industriei si patronatului din Europa

Union of Industrial and Employer’s Confederation of Europe

UPP Unitatea de Politici Publice Public Policy Unit

16

1. INTRODUCERE

1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2005 Consiliul European de la Bruxelles (16-17 decembrie 2004) a confirmat progresele inregistrate de Romania in implementarea acquis-ului comunitar si a angajamentelor asumate care au condus la finalizarea la 14 decembrie 2004 a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Dupa finalizarea negocierilor de aderare si semnarea la 25 aprilie 2005 a Tratatului de Aderare, Romania a trecut intr-o noua etapa a procesului de aderare la UE. In cadrul acestei etape, monitorizarea pregatirilor de aderare a fost consolidata si extinsa in vederea asigurarii indeplinirii integrale si la termen atat a angajamentelor asumate in negocieri cat si a criteriilor de aderare la UE pentru a deveni stat membru incepand cu 1 ianuarie 2007. De la data semnarii Tratatului de aderare, Romania este reprezentata, cu statut de observator activ, la cea mai mare parte a reuniunilor institutiilor comunitare. Astfel, Romania va participa la reuniunile Consiliului European, Consiliului UE, Parlamentului European, Comitetului Reprezentantilor Permanenti (COREPER), precum si la grupurile de lucru ale Consiliului, Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor si Comitetului Economic si Social. Conform unui Memorandum aprobat de Guvern la data de 12 mai 2005, pozitiile Romaniei in domeniul afacerilor europene sunt stabilite printr-o procedura de coordonare inter-institutionala in cadrul unor reuniuni saptamanale, cu participarea reprezentatilor Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integarii Europene, Cancelariei Primului Ministru, precum si ai ministerelor de linie, responsabile de subiectul in discutie. Evaluarea angajamentelor asumate de Romania in cadrul procesului de aderare reprezinta un element esential in cadrul exercitiului de monitorizare al UE. In acest context, unul dintre instrumentele de evaluare il reprezinta tabelele de monitorizare a angajamentelor asumate in cadrul negocierilor de aderare. Astfel, in cursul lunilor martie si mai a.c., au fost transmise Comisiei Europene tabelele de monitorizare pe toate cele 29 de capitole de acquis, completate de autoritatile administratiei centrale cu informatiile privind stadiul indeplinirii angajamentelor. In vederea evaluarii capacitatii administrative a institutiilor romanesti de implementare a acquis-ului comunitar precum si pentru identificarea acelor sectoare in care este necesara o consolidare a structurilor administrative, organizarea misiunilor de peer-review prezinta o importanta deosebita pentru o informare cat mai exacta a Comisiei Europene si a statelor membre referitor la gradului de pregatire si implementare a legislatiei europene armonizate. Pana in prezent, au fost organizate o serie de misiuni de evaluare in urmatoarele domenii: agricultura – “Agentia de Plati”, “Mecanisme comerciale”, “Vin”, “Cote de lapte”, transporturi – “Cai navigabile interioare”, produse cu dubla utilizare – “Controlul exporturilor produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare”, protectia mediului inconjurator – “Calitatea apei, protectia naturii si controlul poluarii industriale”. Avand in vedere recomandarile formulate in Raportul pe anul 2004 al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii (6 octombrie 2004), Guvernul Romaniei a elaborat „Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana in anul 2005”. Acest plan reuneste intr-un cadru unitar si coerent obiectivele si masurile care sunt inscrise in Foaia de Parcurs si Parteneriatul pentru Aderare revizuit (editia 2003), in documentele de programare elaborate de autoritatile romane, precum si in Planul de actiune guvernamental si in planurile sectoriale adoptate de Guvern. De asemenea, planul include angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare la UE si ia in considerare directiile strategice din Programul Economic de Preaderare si din alte documente programatice majore.

17

Totodata, pentru a se asigura continuitatea procesului de aplicare la nivel local a noii legislatii armonizate cu prevederile comunitare a fost adoptat “Planul de implementare a legislatiei si consolidare institutionala la nivel local in anul 2005”. Acest Plan reprezinta o detaliere in profil teritorial, pe judete, a modului de implementare a obiectivelor si masurilor prevazute pentru anul 2005 in Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana. Monitorizarea indeplinirii masurilor si actiunilor prevazute in „Planul de implementare a legislatiei si consolidare institutionala la nivel local in anul 2005” se realizeaza trimestrial de catre prefecturi prin structurile de integrare europeana din cadrul acestora, in colaborare cu serviciile deconcentrate ale ministerelor si institutiilor centrale existente pe plan local, cu avizul ministerelor. Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Administratiei si Internelor prezinta Guvernului informari periodice asupra stadiului realizarii masurilor incluse in Plan. Organizarea Subcomitetelor de Asociere UE-Romania ofera posibilitatea de a examina principalele aspecte ale strategiei de pre-aderare si de a analiza progresele inregistrate in domeniile acoperite de Acordul de Asociere. Astfel, in cursul acestui an au fost organizate reuniunile urmatoarelor sub-comitete: nr. 1 “Agricultura si Pescuit”, nr. 2 “Piata interna”, nr. 3 “Comert, industrie si produse CECO”, nr. 4 “Uniunea economica si monetara, circulatia capitalurilor si statistica”, nr. 5 “Inovare”, nr. 6 “Tranporturi, Retele Trans-Europene, Energie si Mediu”, nr. 7 “Dezvoltare regionala, Ocuparea fortei de munca, Politica sociala” si nr. 8 “Vama, Impozitare, Droguri si Spalarea Banilor”. In vederea unei informari concise, prompte si sistematice a evolutiilor legislative, progreselor referitoare la constructia institutionala si imbunatatirea capacitatii administrative, cat si alte evenimente de relevanta comunitara, Ministerul Integrarii Europene elaboreaza lunar Raportul asupra progreselor (Progress Report) referitor la cele mai importante realizari inregistrate in luna precedenta. Raportul asupra progreselor este elaborat pe baza raportarilor ministerelor si institutiilor centrale si este transmis reprezentantelor diplomatice la Bucuresti ale statelor membre ale Uniunii Europene, DG Extindere din cadrul Comisiei Europene, Delegatia Comisiei Europene in Romania, precum si membrilor Parlamentului European. In ceea ce priveste cadrul institutional al procesului de pregatire pentru aderare, este de remarcat activitatea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana (CEIE), ca organism la nivel inalt prezidat de Primul Ministru al Romaniei. CEIE se intruneste periodic pentru a solutiona operativ aspectele sensibile aparute si a discuta optiunile strategice ale Romaniei in procesul de aderare la UE. Raportul asupra progreselor inregistrate de Romania, in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, prezinta realizarile in domeniul indeplinirii criteriilor de aderare, in perioada septembrie 2004 - iunie 2005. Raportul anual pune un accent deosebit pe urmatoarele aspecte: - gradul de indeplinire a criteriilor politice. Editia de anul acesta furnizeaza o

analiza detaliata a stadiului principalelor reforme initiate de Guvernul Romaniei, in special cele din administratia publica si din sistemul judiciar, prevenirea si combaterea coruptiei, respectarea drepturilor omului, protectia copilului si protectia minoritatilor;

- evolutiile sub-criteriilor economice de aderare in vederea confirmarii explicite a indeplinirii criteriului economiei functionale de piata, precum si a capacitatii de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE;

- capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE si evolutiile pe fiecare capitol de negociere, prin actualizarea datelor cuprinse in cadrul tabelelor de monitorizare transmise de catre Comisia Europeana la data de 26 mai a.c., cu accent deosebit asupra realizarii angajamentelor asumate in cadrul negocierilor de aderare.

18

Raportul va fi completat in luna septembrie 2004 printr-un Addendum care va cuprinde progresele realizate in perioada iulie – septembrie 2005.

1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA Desfasurarea si incheierea negocierilor de aderare In perioada Presedintiei olandeze, in data de 23 septembrie 2004, au fost inchise provizoriu negocierile pentru capitolele: 3– Libera circulatie a serviciilor, 21– Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale si pentru o parte a capitolulului 22– Protectia mediului inconjurator. Incheierea tehnica a negocierilor de aderare a avut loc in data de 8 decembrie 2004, in cadrul Conferintei de Aderare Romania-UE la nivel de negociator sef, cand au fost inchise provizoriu negocierile pentru ultimele doua capitole: 6- Concurenta si 24- Justitia si afacerile interne, finalizarea negocierilor fiind confirmata formal in cadrul Conferintei de Aderare Romania-UE la nivel ministerial din data de 14 decembrie 2004. Confirmarea politica a finalizarii negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a avut loc cu ocazia Consiliului European din 16-17 decembrie 2004. In perioada de referinta, a continuat activitatea grupului de lucru pentru redactarea proiectului Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. In acest interval, partea romana a transmis Comisiei Europene contributia sa privind adaptarile tehnice referitoare la capitolele de negociere, precum si partile generale ale Tratatului. Finalizarea procesului de redactare a proiectului Tratatului de aderare a avut loc la sfarsitul lunii ianuarie 2005. Dupa ce, la 13 aprilie 2005, Parlamentul European si-a dat avizul conform privind Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei, in data de 25 aprilie 2005, Statele Membre UE au aprobat in cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale si Relatii Externe (CAGRE) textul Tratatului de aderare. La aceeasi data, a avut loc semnarea acestuia si de Romania si Bulgaria. Dupa semnarea Tratatului de Aderare, Romania a dobandit statutul de observator activ si participa la reuniunile Comitetelor si Grupurilor de lucru ale Consiliului UE, la reuniunile Consiliului UE, precum si la reuniunile Grupurilor de lucru la nivelul Comisiei Europene.

Evolutii recente in relatiile bilaterale Dialogul politic Dialogul politic intre Romania si Uniunea Europeana si-a pastrat si accentuat caracterul intens, reflectand nivelul excelent al relatiilor dintre cele doua parti, in contextul dat de inchiderea negocierilor de aderare in decembrie 2004, semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si intrarea intr-o etapa noua a dialogului bilateral. După semnarea Tratatului de aderare Romania a devenit tara in curs de aderare, si participa ca observator activ, incepand cu 26 aprilie 2005, la reuniunile formatiunilor Consiliului UE si la reuniunile UE din statele membre si statele terte. Romania a participat pentru prima data ca observator la reuniunea Consiliului European de vara din 16-17 iunie 2005. Dialogul politic a continuat sa se desfasoare pe toate cele trei planuri: al contactelor la nivel guvernamental/prezidential, la nivel de experti, precum si la nivel parlamentar – dimensiune ce a capatat o importanta sporita in prima jumatate a anului 2005, pe fondul acordarii de catre Parlamentul European a avizului conform asupra Tratatului de aderare al Romaniei, la 13 aprilie 2005. Dialogul politic s-a axat pe evidentierea

19

masurilor intreprinse de Romania in vederea pregatirii pentru aderare, si a prioritatilor in materie, pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. Astfel, premierul roman s-a intalnit cu oficiali europeni la Bruxelles (24 – 25 ianuarie 2005, 22-23 martie 2005) si la Bucuresti (28 februarie– 1 martie 2005; 11 mai 2005). Ministrul afacerilor externe, ministrul integrarii europene si negociatorul-sef cu UE au avut contacte periodice cu oficiali europeni si interlocutorii din statele membre UE. La 2 februarie 2005, Ministrul afacerilor externe s-a intalnit cu Inaltul Reprezentant al UE pentru PESC, Javier Solana, si cu Comisarul European pentru relaţii externe si politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner. In mod analog, reprezentanti ai ministerelor sectoriale s-au intalnit cu omologii lor si oficiali din UE. Totodata, au avut loc vizite in Romania ale comisarilor europeni, in cadrul carora a fost discutat stadiul pregatirii Romaniei pentru aderare si au fost examinate in detaliu domeniile de actiune viitoare. Astfel, au avut loc vizite ale fostului comisar pentru agricultură Franz Fischler (14 octombrie 2004), comisarului pentru extindere Olli Rehn (28 februarie -1 martie 2005 si 11 mai 2005 – cu ocazia summit-ului SEECP), comisarului pentru concurenţă Neelie Kroes (11-12 mai 2005), comisarului pentru energie Laszlo Kovacs, 22-24 iunie 2005. Romania a fost invitata si a participat la numeroase reuniuni de experti, in domenii de activitate variate. Printre acestea se numara reuniunile informale ale Consiliului si alte conferinte ministeriale organizate de Presedintiile olandeza si luxemburgheza, iar, in planul relatiilor externe, reuniunile directorilor politici din statele membre si tarile candidate si reuniunile Troicii UE cu tarile candidate. Pe linie parlamentara, au avut loc numeroase contacte intre oficiali si parlamentari romani si membri ai Parlamentului European. Astfel, Presedintele Parlamentului European si raportorul PE pentru Romania au vizitat Romania la 28 februarie – 2 martie 2005, prilej cu care s-au intalnit cu presedintele, premierul si ministrul roman al afacerilor externe, iar Presedintele Parlamentului European s-a adresat Parlamentului Romaniei. Premierul roman s-a intalnit la Bruxelles (in ianuarie, martie 2005) cu lideri ai grupurilor politice din PE, iar in februarie 2005 ministrul afacerilor externe a avut intalniri cu membri ai PE si s-a adresat Comisiei pentru relaţii externe din PE. Membri ai grupurilor politice din PE – Socialistii, Verzii – au vizitat Romania in martie-aprilie 2005. Liderul grupului PPE a vizitat de asemenea Romania (2-3 iunie 2005). La 7-8 aprilie 2005 a avut loc la Bucureşti reuniunea Comitetului parlamentar mixt Romania-UE, prilej cu care a fost reconfirmat sprijinul pentru aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. A continuat, de asemenea, dialogul politic in formulele instituite prin Acordul de Asociere. La 14 iunie 2005 a avut loc, la Luxemburg, Consiliul de Asociere UE-Romania. In martie-iunie 2005 au fost organizate subcomitetele de asociere, iar la 15 iulie se desfasoara la Bucuresti, reuniunea anuala a Comitetului de asociere. Un element nou al dialogului politic in cadrul instituit de Acordul de asociere este dat de constituirea Comitetului Consultativ Mixt intre Comitetul Regiunilor si autoritatile romanesti relevante de la nivel local si regional. Romania a continuat sa aiba o prezenta activa, in calitate de observator, la lucrarile Conferinţei Interguvernamentale pentru viitorul Europei. Dupa aprobarea Constitutiei pentru Europa, Romania a semnat la Roma Actul Final al Conferintei. Dialogul in domeniul Politicii de Securitate si Aparare Comune si al Politicii Externe a jucat un rol important in cooperarea politica cu Uniunea. La 22 noiembrie 2004, Romania a semnat scrisoarea de intentie pentru participarea la Grupul de Proiect „Transport aerian strategic” (Strategic Air Lift) din cadrul Planului european de actiune pentru capacitati (European Capabilities Action Plan). La 23 mai 2005, Romania a semnat scrisoarea de intenţie privind participarea Romaniei, alaturi de Turcia, la Grupul Tactic de Lupta italian.

20

Traducerea acquis-ului comunitar Romania a continuat procesul alert de transpunere a acquis-ului. In acest interval, au fost adoptate peste 820 de acte normative cu relevanta comunitara, din care aproape jumatate transpun direct norme comunitare. Au fost inregistrate progrese semnificative in urmatoarele domenii legislative: In ceea ce priveste criteriile politice, cele patru legi privind protectia drepturilor copilului au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2005. In domeniul liberei circulatii a marfurilor, au fost adoptate sau modificate o serie de acte normative care reglementeaza achizitiile publice prin licitatii electronice, conditiile de introducere pe piata si de punere in functiune a recipientelor simple sub presiune, echipamentelor sub presiune transportabile, ambarcatiunilor de agrement etc. In ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, un progres semnificativ consta in adoptarea de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) a actelor normative prin care s-a realizat un angajament deosebit de important asumat in cadrul negocierilor cu UE, respectiv liberalizarea contului de capital. La capitolul societati comerciale, a fost armonizata legislatia privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. In domeniul reformei in justitie, au fost adoptate legile ce reglementeaza organizarea judiciara, statutul magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, in aceasta perioada, au fost adoptate acte relevante pentru prevenirea si combaterea terorismului, a criminalitatii organizate, a traficului si consumului de droguri. La inceputul acestui an a fost adoptat Programul legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea in Uniunea Europeana, pe semestrul I 2005. Acest program, elaborat de Ministerul Integrarii Europene in urma consultarii cu celelalte ministere si institutii cu responsabilitati in domeniu, contine un numar de 64 de legi considerate prioritare pentru integrarea in Uniunea Europeana si care trebuie adoptate de Guvern, in acest interval. Programul cuprinde legile relevante atat pentru capitolele de negociere, cat si pentru criteriile politice si economice pe care trebuie sa le indeplineasca Romania. Accentul a fost pus pe domenii precum justitia, libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor sau agricultura. Pana in prezent, Institutul European din Romania a tradus aproximativ 89.000 de pagini JO, din care aproximativ 75.000 reprezinta acte aflate in vigoare. In cadrul sedintei Guvernului din 9 iunie a.c., a fost adoptata Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea OG nr. 15/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din Romania. Prin aceasta, Institutului European din România beneficiaza de 21 de posturi suplimentare, astfel încat procesul de traducere in limba romana a acquis-ului comunitar să fie finalizat pana la data aderarii. De asemenea, personalul Institutului European din Romania angajat in coordonarea si revizia traducerii acquis-ului comunitar in limba romana si a legislatiei romanesti in limbile de lucru ale Uniunii Europene va beneficia de un spor în valoare de 15% din salariul de baza.

Aplicarea Acordului European Comertul exterior a continuat sa exercite un impact pozitiv asupra economiei romanesti, fiind apreciat ca principalul motor al cresterii economice. In anul 2004, comertul exterior al Romaniei a crescut cu 22,8% atingand nivelul de 45,2 miliarde euro, din care 18,9 miliarde euro la export (+21,3%) si 18,9 miliarde euro la import (+24%).

21

Comertul cu Uniunea Europeana (UE-25) a inregistrat, in anul 2004, o crestere de 34,5% fata de anul 2003 (UE-15), insumand 30,9 miliarde euro – cel mai inalt nivel inregistrat de la intrarea in vigoare a Acordului European; exportul romanesc a crescut cu 30,61%, la 13,8 miliarde euro, iar importurile din UE cu 39,62%, la 17,1 miliarde euro. Aderarea, in luna mai 2004, a celor 10 state la UE a adus un plus de 3,9 miliarde euro (+ 14,5%) la comertul Romaniei cu UE, din care 1,4 miliarde euro la exportul romanesc (+ 11,4%) si 2,5 miliarde euro la import (+17,2%). Drept urmare, ponderea comertului dintre Romania si UE in totalul comertului exterior romanesc s-a majorat de la 61,9% in 2003 la 68,1% in 2004; in acelasi timp insa, deficitul comercial al Romaniei in relatia cu UE a crescut la 3,25 miliarde euro, de la 1,65 miliarde euro in 2003 (+ 96,9%). Cu toate acestea, deficitul comercial in relatia cu UE inregistrat in anul 2004 a reprezentat 44% din totalul deficitului comercial al Romaniei, ceva mai mic fata de ponderea de 49% inregistrata in anul 2003. Comparativ cu anul 2003, nu au intervenit modificari majore in structura comertului bilateral. La exporturile romanesti catre UE ponderea a fost detinuta de: textile si imbracaminte ( 29,1%), masini si echipamente electrice (20,6%), metale comune si produse din acestea (9,6%), incaltaminte si articole din piele (8,8%), vehicule si echipamente de transport (6,9%), produse minerale (3,5%), lemn si produse din lemn (3,2%). In ceea ce priveste importurile, printre produsele care au inregistrat cele mai mari fluxuri se numara: masini si alte echipamente electrice (25,2%), prooduse textile (16%), vehicule si echipamente de transport ( 11,5%), produse chimice (9,2%), metale comune si produse din acestea (8,7%). In anul 2005, datele statistice disponibile la 30 aprilie a.c. indica mentinerea aceleiasi tendinte de crestere, atat la export cat si la import. Pe primele patru luni ale acestui an, comertul exterior total a fost de 16,07 miliarde euro (+21%); la export s-au inregistrat 6,88 miliarde euro (+18,15%) iar la import 9,19 miliarde euro (+22,94%). Cresterea puternica a importurilor a determinat adancirea deficitului comercial, de la –1,65 miliarde euro in aprilie 2004, la 2,31 miliarde euro in aprilie a.c. Comertul bilateral cu UE a continuat, de asemenea, sa creasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, la data de 30 aprilie 2005 exporturile au crescut cu 12,8%, atingand 4,79 miliarde euro si importurile cu 20,48%, insumand 5,77 miliarde euro, ceea ce reprezinta un total de 10,56 miliarde euro al comertului bilateral, cu o pondere de 65,71% in comertul exterior total al Romaniei. In privinta imbunatatirii cadrului legal si a adoptarii aquis-ului comunitar, la data de 4 mai 2005 Romania a semnat, la Bruxelles, Protocolul Aditional la Acordul European pentru a tine cont de aderarea celor zece noi membri la UE si liberalizarea, in continuare, a comertului cu produsele agricole de baza. Procesul de ratificare a acestui document este in curs, in procedura parlamentara de urgenta. Romania asteapta Decizia Consiliului de Asociere privind amendarea Protocolului 3 la Acordul European, negociat si agreat anul trecut, avand drept scop imbunatatirea comertului bilateral cu produse agricole transformate. La data de 1 aprilie 2005, Romania si UE au finalizat negocierile asupra Acordului privind recunoasterea reciproca, protectia si controlul denumirilor in domeniul vinurilor, bauturilor spirtoase si vinurilor aromatizate. Exercitiul de negocieri a avut in vedere, printre altele, completarea listei indicatiilor geografice si a denumirilor de origine pentru a se tine seama de noile dezvoltari in domeniu prin aderarea la UE a noilor zece membri, precum si reglementarea cadrului juridic bilateral cu privire la marcile de comert pentru vinuri, bauturi spirtoase si vinuri aromatizate.

22

Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare) Volumul asistentei financiare nerambursabile furnizate de Uniunea Europeana prin cele trei instrumente de preaderare, PHARE, ISPA si SAPARD a inregistrat o crestere importanta incepand cu anul 2004 si este prevazut ca aceasta sa se mentina pentru anii 2005 si 2006. In aceste conditii, intarirea capacitatii administrative de gestionare a fondurilor comunitare reprezinta principala prioritate a guvernului roman in acest domeniu. Accentul este pus pe 2 aspecte: a) pregatirea pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata

(EDIS) a fondurilor de pre-aderare; b) intarirea capacitatii si dezvoltarea institutionala pentru coordonarea,

gestionarea si implementarea instrumentelor structurale, in conformitate cu structurile specifice ale Uniunii Europene.

In perioada de referinta s-au inregistrat progrese semnificative in ambele directii, care au fost remarcate si apreciate la nivelul Comisiei Europene in diferite ocazii. Totusi, exista inca recomandari din partea Comisiei care trebuie indeplinite in perioada urmatoare, iar activitatile Ministerului Finantelor Publice, in calitate de Cordonator National al Asistentei pentru programul Phare si de Coordonator National al programului ISPA se concentreaza pe gasirea celor mai bune solutii pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.

Actiuni de intarire a capacitatii administrative Una din cele mai importante masuri luate in scopul intaririi capacitatii administrative o constituie crearea cadrului legal pentru o crestere semnificativa a salariilor personalului implicat in gestionarea fondurilor Uniunii Europene. Legea nr. 490/2004 (MO nr. 1096/24.11.2004), care este in vigoare de la 1 ianuarie 2005, permite cresterea cu pana la 75% a salariilor acestei categorii de functionari publici. Legea a fost urmata de HG nr. 170/2005 (MO nr. 215/14.03.2005), care stabileste metodologia pentru primirea sporurilor salariale si de OMFP nr. 436/11.04.2005 (MO nr. 326/18.04.2005) care stabileste etapele ce trebuie urmate in vederea acreditarii, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul ce cade sub incidenta prevederilor Legii 490/2004. Pe langa aceasta masura si pentru a ajuta autoritatile romane sa reduca fluctuatia de personal in administratia publica implicata in gestionarea fondurilor comunitare, Comisia Europeana a fost de acord cu alocarea unei parti din bugetul Phare pentru acordarea de stimulente aceleiasi categorii de functionari publici. In acest scop va fi semnat in perioada urmatoare un memorandum de intelegere intre Comisia Europeana si guvernul roman. Avand in vedere existenta mai multor Planuri de Actiune care vizeaza intarirea capacitatii administratiei romane de a gestiona asistenta acordata Romaniei de Uniunea Europeana intr-o maniera eficienta si transparenta (atat fondurile de pre-aderare, cat si viitoarele instrumente structurale), precum si necesitatea unei coordonari de ansamblu a tuturor masurilor luate in acest scop, in cadrul sedintei Comitetului Mixt de Monitorizare din 15 Aprilie 2005 s-a decis ca autoritatile romane sa prezinte un plan unic de masuri pentru cresterea capacitatii administrative. Astfel, a fost elaborat “Planul unic de actiune in vederea imbunatatirii sistemelor de management pentru gestionarea fondurilor acordate Romaniei de Uniunea Europeana (fonduri de preaderare si instrumente structurale)”.

23

Planul Unic de Actiune a fost prezentat in sedinta Guvernului din data de 9 iunie si a fost transmis ulterior serviciilor Comisiei Europene.

Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS) Cu sprijinul furnizat prin Programul Orizontal Phare de pregatire a tarilor candidate pentru implementarea descentralizata (EDIS) in gestionarea fondurilor de pre-aderare, s-au inregistrat progrese, dupa cum urmeaza: In cursul lunii ianuarie 2005 au fost finalizate activitatile din cadrul contractului Eliminarea decalajelor la nivleul Fondului national si al Agentiilor de Implementare implicate in gestionarea fondurilor Phare si ISPA in Romania”. Contractul “Evaluarea conformitatii autoritatilor romane pentru implementarea programelor Phare si ISPA conform EDIS”, finantat de asemenea prin Programul Orizontal, a fost semnat in iulie si a inceput in august 2004. In mai 2005 contractorul a transmis Proiectul Raportului preliminar al evaluarii conformitatii, cuprinzand recomandari privind managementul si sistemele de control, pe baza carora organismele ISPA/PHARE vor opera modificarile necesare in vederea finalizarii etapei de evaluare a conformitatii. La nivelul Coordonatorului National al Asistentei au avut loc activitatile de elaborare a procedurilor de programare, monitorizare si evaluare, iar manualele redactate sunt analizate in cadrul etapei de evaluare a conformitatii. Stadiul actual al pregatirii pentru acreditarea EDIS va fi analizat in cadrul intalnirii Grupului de Lucru la Nivel Inalt care va avea loc la sfarsitul lunii iunie 2005. Pasii catre acreditare trebuie accelerati, avand in vedere fondurile in crestere care vor trebui gestionate incepand cu anul viitor. Se estimeaza ca cererea pentru acreditarea EDIS va fi inaintata Comisiei Europene de catre autoritatile romane in septembrie 2005. Programul Phare Programul Phare continua sa fie cel mai important instrument financiar al asistentei nerambursabile acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana in scopul atingerii obiectivelor de intarire a constructiei institutionale si al transpunerii acquis-ului comunitar, care reprezinta directiile principale in pregatirea pentru aderare. Programarea Pentru perioada 2004-2006 alocarea Phare a devenit mai orientata strategic, axandu-se pe sectoarele cheie pentru finalizarea pregatirii pentru aderare. Pe baza prioritatilor identificate in Foaia de parcurs si a angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor, au fost elaborate strategiile sectoriale si Programul multi-anual 2004-2006, care au definit cadrul pentru finantarea de propuneri concrete, aprobate in fiecare an de Comisia Europeana. Odata cu aceasta schimbare de abordare, Uniunea Europeana a aprobat si o crestere importanta a bugetului alocat Romaniei: 405.3 milioane euro pentru Programul Phare national 2004, 397 milioane euro pentru 2005. Suma acordata de UE pentru anul 2004 este cu aproximativ 50% mai mare decat cea prevazuta in programul similar din 2003, reprezentand cea mai mare alocare de fonduri de la inceputul procesului de pre-aderare. Sectoarele prioritare care beneficiaza de fonduri Phare pe baza Programului multi-anual sunt: justitia, controlul frontierelor, reforma administratiei publice, minoritatile, finantele publice, agricultura, mediul, coeziunea economica si sociala.

24

Memorandumul de finantare pentru Programul Phare national 2004 a fost semnat in decembrie 2004. Pe langa bugetul Programului Phare national, Comisia Europeana a alocat si 2 milioane euro pentru Programul Phare Orizontal in domeniul Securitatii Nucleare si 28 milioane euro pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera. Memorandumul de finantare pentru acest program a fost semnat in aprilie 2005. Spre deosebire de anii trecuti, a fost elaborat un singur Memorandum de Finantare, cuprinzand 5 Programe Transfrontaliere, intre Romania si: Bulgaria, Ungaria, Moldova, Ucraina, Serbia si Muntenegru. Obiectivele generale ale acestor programe sunt aceleasi, dar activitatile prevazute pentru indeplinirea lor difera de la un program la altul. In februarie 2005 a fost lansat exercitiul de programare pentru Phare 2005. Bugetul Phare 2005 prevede o alocare totala de 430.9 milioane euro, din care 396.9 milioane euro pentru Programul Phare national si 34 de milioane euro pentru Programele de Cooperare Transfrontaliera cu Bulgaria si Ungaria si pentru Programul de Vecinatate cu Serbia-Muntenegru, Ucraina si Moldova. Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria va fi implementat conform procedurilor programului INTERREG IIIA. Programul Phare national 2005 este structurat ca si cel anterior, pe 2 componente: componenta muti-anuala pentru cele 8 sectoare prioritare (justitie, controlul frontierelor, reforma administratiei publice, minoritatile, finantele publice, agricultura, mediul, coeziunea economica si sociala) si componenta anuala, cuprinzand si bugetul pentru participarea la Programele Comunitare. Alocarea pentru componenta multi-anuala, ca si in 2004, reprezinta 80% din bugetul Programului national iar partea de Coeziune Economica si Sociala reprezinta 40% din totalul componentei multi-anuale. In mai 2005, Coordonatorul National al Asistentei a inaintat Comisiei Europene matricele logice care vor sta la baza elaborarii Propunerii Financiare. Pentru componenta anuala, din 49 de propuneri primite, Coordonatorul National al Asistentei a considerat ca fiind prioritare numai 27. Toate aceste propuneri au fost inaintate oficial Comisiei Europene in martie 2005, pentru analiza si aprobare. Avand in vedere bugetul limitat al componentei anuale, in timpul celei de-a doua runde de negocieri au fost retinute un numar de 15 propuneri din cele 27 inaintate, in urmatoarele domenii: dezvoltarea societatii civile, drepturile de proprietate intelectuala, supravegherea asigurarilor, valorile mobiliare, statistica, reteaua EURES, eficienta energetica, transportul, piata interna, administrarea fondurilor comunitare, sistemul de evaluare national, participarea la programele comunitare. Pana la mijlocul lunii iulie 2005 documentele finale vor fi inaintate Comisiei si, conform calendarului stabilit impreuna cu Comisia Europeana, se estimeaza ca negocierile sa fie finalizate anul acesta in septembrie, cand Propunerea Financiara va fi inaintata pentru aprobare Comitetului de Management Phare. In acelasi timp, exercitiul de programare pentru ultima alocare Phare, 2006, este planificat sa inceapa in iunie 2005. Se estimeaza ca exericitiul va fi finalizat in ianuarie 2007, cand Propunerea Financiara va fi inaintata spre aprobare Comitetului de Management Phare. Monitorizare

25

Volumul crescut al bugetului Phare in perioada 2004-2006 necesita din partea administratiei romane un management financiar solid, care implica o calitate superioara a documentelor pregatite si o capacitate corespunzatoare a personalului. Pentru monitorizarea mai eficienta a performantei sistemului de management, Comisia Europeana si autoritatile romane au fost de acord in cadrul intalnirii Comitetului Mixt de Monitorizare ce a avut loc la Bucuresti in 15 aprilie 2005, asupra unui sistem de referinta (benchmarking) in vederea evaluarii indeplinirii cerintelor rezultate din volumul si calendarul alocarilor Phare pentru 2005 si 2006. Sistemul se refera la consolidarea personalului, la capacitatea de implementare si la controlul calitatii. Cu referire la capacitatea de implementare, sunt prevazute termene clare pentru contractarea fondurilor Phare 2003 si 2004. In vederea accelerarii contractarii, Coordonatorul National al Asistentei, care este responsabil pentru monitorizarea progresului realizat de Autoritatile si Agentiile de Implementare, a organizat intalniri periodice cu toti factorii implicati si a luat masuri de redresare, precum realocari de fonduri in cadrul memorandumurilor de finantare, pentru evitarea pierderii de fonduri. In scopul imbunatatirii acestui indicator, autoritatile romane au creat in anul 2004 Grupul Comun de Monitorizare a Calitatii, condus de Coordonatorul National al Asistentei, grup care se intalneste periodic si care are ca obiectiv principal monitorizarea calitatii documentelor inaintate pentru controlul ex-ante al Delegatiei Comisiei Europene si de a recomanda masuri pentru imbunatatirea implemetarii descentralizate. In acelasi timp, au fost create in cadrul Agentiilor de Implementare, OPCP si Ministerul Integrarii Europene, unitati ex-ante pentru a exercita controlul calitatii documentelor de licitatie inaintea transmiterii lor Delegatiei Comisiei Europene spre aprobare. Este un pas important, care vizeaza reducerea ratei de respingere, imbunatatindu-se astfel capacitatea de implementare. La reuniunea anuala a Comitetului Mixt de Monitorizare (JMC) din iulie 2004 au fost stabilite cateva recomandari orizontale referitoare la monitorizare. Stadiul indeplinirii lor a fost analizat la intalnirea JMC din 15 aprilie 2005. Recomandarea referitoare la mecanismul de urmarire a aducerii la indeplinire a recomandarilor JMC a fost considerata aplicata: intalnirile Comitetului de Coordonare Phare, la care participa Coodonatorul National al Asistentei, Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii, Agentiile de Implementare si Delegatia CE, au fost organizate regulat, incepand cu septembrie 2004; tabele cu recomandarile JMC, actualizate, au fost pregatite si transmise tuturor institutiilor implicate pentru a insera informatii si comentarii cu privire la stadiul implementarii si au fost dezbatute in intalnirile Comitetului de Coordonare Phare. Referitor la functionarea Subcomitetelor Sectoriale de Monitorizare, o noua structura a fost agreata de Coordonatorul National al Asistentei si Delegatia Comisiei Europene si functioneaza incepand cu anul 2005, incluzand 10 sectoare, conform abordarii programului Phare multianual. In privinta rapoartelor de monitorizare, o prima intalnire a grupului de lucru a avut loc in aprilie 2005, cand s-a cazut de acord asupra formatului Raportului Sectorial de Monitorizare, iar, pentru aplicarea lui incepand cu a doua intalnire a Subcomitetelor Sectoriale de Monitorizare din acest an, au fost organizate de catre NAC sesiuni de formare in luna mai 2005, cu asistenta daneza, si de catre ECOTEC in datele de 16-17 iunie 2005. Participanti din aproape toate Autoritatile de Implementare au fost invitati pentru a se familiariza cu noul format de rapoarte si cu datele pe care acestea trebuie sa le contina.

26

Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS), in curs de realizare in cadrul proiectului Phare de asistenta tehnica pentru Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar va fi functional pana la sfarsitul acestui an si va reprezenta un instrument util atat in monitorizarea asistentei Phare in derulare, cat si in managementul fondurilor structurale.

Programe Phare in derulare Phare 2002 Din bugetul Phare 2002 Romania a beneficiat de 278.50 milioane euro, dupa cum urmeaza: 265.50 milioane euro pentru Programul Phare national si 13 milioane euro pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria. Perioada de contractare pentru fondurile Phare 2002 s-a terminat la 30 noiembrie 2004 si rata totala de contractare a fost de aproximativ 90%. Prin Anexa la Memorandumul de Finantare pentru Programul Phare national 2002, semnata in noiembrie 2004, au fost acordate extinderi ale perioadei de plata pentru 15 proiecte. In completare, in aprilie 2005, alte 9 cereri de extindere au fost transmise spre aprobare Comisiei Europene. Phare 2003 Fondurile Phare alocate Romaniei in 2003 au insumat 276.5 milioane euro, din care 265.5 milioane euro pentru Programul Phare national si 11 milioane euro pentru cele doua Programe de Cooperare Transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria. Termenul limita pentru contractarea acestor proiecte este 30 noiembrie 2005 si plata se va face pana la data de 30 noiembrie 2006. Cererile de extindere ale perioadei de plata pentru un numar de 11 proiecte au fost transmise spre aprobare Comisiei Europene in aprilie 2005. Suma de 3 milioane euro a fost alocata pentru Programul Phare 2003 de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Ungaria pentru proiecte comune in domeniul cooperarii economice, protectiei mediului si dezvoltarii sociale si economice. Cooperarea transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria a beneficiat din fondurile Phare 2003 de 8 milioane euro pentru proiecte in domeniul infrastructurii de transport, cooperarii economice, protectiei mediului si dezvoltarii economice si sociale. Programul Phare Orizontal in domeniul securitatii nucleare include un numar de 4 proiecte pentru Romania, in suma totala de 2.885 milioane euro. Stadiul contractarii este monitorizat la nivelul Coordonatorului national al asistentei si este supus analizei in intalnirile lunare de coordonare Phare. Pe baza intarzierilor in contractare identificate, s-au luat masuri pentru evitarea pierderii de fonduri, cum ar fi realocarea fondurilor de la componentele cu intarzieri la componentele care pot absorbi fonduri suplimentare. Phare 2004 Bugetul Programului Phare national 2004 este impartit pe urmatoarele 6 componente: - Subprogramul 1 “Criterii politice” (50 milioane euro-UE + 8.17 milioane euro -

bugetul Romaniei) contine proiecte incluse in 3 sectoare prioritare ale programarii multianuale (reforma administratiei publice, reforma in justitie, minoritati), ca si proiecte referitoare la: societatea civila, lupta impotriva coruptiei, inchisori, cooperare politieneasca);

27

- Subprogramul 2 “Criterii economice” (4.45 milioane euro – UE + 0.09 milioane euro - bugetul Romaniei) include un proiect anual pentru sistemul cadastral;

- Subprogramul 3 “Realizarea obligatiilor din acquis” (155.43 milioane euro -UE + 32.02 milioane euro– bugetul Romaniei) acopera 4 sectoare multianuale (agricultura, mediu, controlul frontierelor, finante publice) si 10 sectoare anuale: social, migratie, statistica, IMM-uri, sanatate, lupta impotriva drogurilor, lupta impotriva coruptiei, transport si audio-vizual;

- Subprogramul 4 „Coeziune economica si sociala” (160,1 milioane euro – UE + 37,73 milioane euro– din bugetul Romaniei) include proiecte pentru constructie institutionala si investitii in dezvoltarea regionala, structurate in functie de trei prioritati: dezvoltare regionala, infrastructura, educatie, formare (1), dezvoltarea resurselor umane (2) si mangementul fondurilor structurale (3);

- Subprogramul 5 „Facilitatea pentru actiuni speciale” (11,22 milioane euro –UE + 0,44 milioane euro– din bugetul Romaniei) include proiecte anuale pentru gestionarea fondurilor UE si participarea la initiative comunitare (INTERREG);

- Subprogramul 6 „Participarea la programele si agentiile comunitare” (24,1 milioane euro – UE + 21,2 milioane euro– din bugetul Romaniei).

Bugetul pe anul 2004 al Programului Phare de Cooperare Transfrontaliera este constituit din urmatoarele 5 componente: - Programul de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Bulgaria (8 milioane de

euro Phare si 2,65 milioane euro din bugetul national) este proiectat pentru a promova buna vecinatate, stabilitatea si cooperarea in interiorul si intre regiunile de granita, precum si pentru a promova crearea si dezvoltarea ulterioara a retelelor de cooperare de ambele parti ale granitei, ca si stabilirea de legaturi intre aceste regiuni si retelele extinse ale Comunitatii;

- Programul de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Ungaria (5 milioane de euro Phare si 1,58 milioane de euro din bugetul national) proiectat pentru a stabili si a dezvolta sistemele fizice si de infrastructura ce sustin cooperarea, pentru a stabili si dezvolta un sistem comun de protectie si capitalizare a resurselor naturale, pentru a intari legaturile comerciale intre regiunile de granita si a dezvolta coerenta sociala si culturala intre oameni si comunitati.

- Programul de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Moldova (5 milioane de euro Phare si 1,59 milioane euro din bugetul national) care va sustine cresterea nivelului general al cooperarii transfrontaliere sociale si economice si va imbunatati nivelul de coerenta al infrastructurii transfrontaliere deoarece contribuie la imbunatatirea calitatatii vietii populatiei.

- Programul de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Ucraina (6 milioane euro Phare si 1,9 milioane euro din bugetul national) care va contribui la imbunatatirea integrarii transfrontaliere intre regiunile de granita, punand in acelasi timp bazele unei dezvoltari economice durabile.

- Programul de Cooperare Transfrontaliera si Vecinatate intre Romania si Serbia si Muntenegru (4 milioane euro Phare si 1,27 milioane euro din bugetul national) care va oferi suport pentru realizarea unei dezvoltari economico-sociale echilibrate a regiunilor eligibile din Romania si Serbia si Muntenegru, prin dezvoltarea principiului de cooperare transfrontaliera.

Prin Programul Orizontal Phare pe anul 2004 in domeniul securitatii nucleare au fost finantate un numar de 4 proiecte in valoare de 2 milioane euro. Potrivit sistemului de referinta agreat, contractarea fondurilor Phare pe anul 2004 trebuie sa mearga in paralel cu cea pentru fondurile Phare 2003, astfel incat rata de contractare de 30% sa poata fi atinsa la sfarsitul lunii februarie 2006.

28

Planul de contractare pentru Programul Phare national 2004, asa cum este prevazut in Memorandumul de Finantare 2004 este in curs de realizare de catre Fondul National impreuna cu Agentiile de Implementare, astfel incat sa fie transmis Delegatiei Comisiei Europene inainte de data limita de 1 iulie 2005. Proiectele de infratire institutionala (twinning) Proiectele de twinning finantate prin Phare sunt un instrument important al constructiei institutionale in Romania si numarul acestui tip de proiecte a crescut continuu in toate domeniile de activitate. Ca o recunoastere de catre Guvernul Romaniei a importantei proiectelor de twinning, in mai 2005 Primul Ministru s-a intalnit cu consultantii residenti ai programelor de twinning (in total 61). Intalnirea a constituit un schimb de informatii asupra prioritatilor din sectoarele principale in faza actuala a pregatirii pentru aderare si a permis partenerilor de twinning sa-si exprime opinia in legatura cu solutiile necesare indeplinirii obiectivelor prevazute. Impreuna cu proiectele twinning in curs de implementare din fondurile Phare 2002 si 2003, in perioada de referinta un numar de 45 fise de proiect pentru anul 2004 au fost transmise statelor membre pentru exprimarea ofertelor de twinning. Au avut loc doua runde de selectie a partenerilor, una in martie 2005 si alta in aprilie – mai 2005. Au fost primite oferte pentru 44 de proiecte. In concordanta cu calendarul stabilit in manualul de twinning, contractele trebuie finalizate in august – septembrie 2005, astfel incat proiectele sa poata incepe cel mai tarziu in luna octombrie. Incepand cu luna iunie 2005 a intrat in vigoare manualul de twinning modificat, care aduce amendamente procedurilor de implementare pentru acest tip de proiecte, in vederea trecerii la EDIS. Programele comunitare si programele Phare multi – tara Participarea Romaniei la programele comunitare in 2004 si 2005 a continuat in aceleasi conditii stabilite prin Decizia cadru a Consiliului de Asociere Romania – UE, in vigoare de la 1 martie 2002, respectiv pe baza de competitie fara nici o legatura intre contributia financiara achitata si sumele returnate prin proiectele selectate. Fonduri din programele nationale Phare au continuat sa fie alocate pentru a acoperi o parte din contributia de participare la Programele Comunitare. Astfel, in fisa de proiect Phare 2004, suma de 20,10 milioane euro fonduri Phare a fost aprobata pentru plata intr-un procent de pana la 50% a contributiilor pe care Romania trebuie sa le plateasca in 2005 pentru a participa la un numar de 16 programe comunitare: Leonardo da Vinci II, Socrates II (2000 – 2006), Tineret (2000 – 2006), Cultura 2000 (2000 – 2006) Intreprinderi si Anteprenoriat (2001 – 2005), Actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2001 – 2006), Egalitatea intre sexe (2001 – 2005), Combaterea discriminarii (2001 – 2006), Combaterea excluziunii sociale (2001 – 2005), Programul cadru 6, incluzand Euratom (2002 -2006), Masuri stimulative in domeniul angajarii fortei de munca (2001 – 2005), Energie Inteligenta, Mecanismul de protectie civila (2002 – 2007), Actiuni comunitare in domeniul protectiei consumatorilor (2003 – 2007), Vama 2007 (2003 – 2007), Fiscalis (2003 – 2007). Pe langa competentele privind programarea fondurilor Phare pentru participarea la Programele Comunitare, Coordonatorul National al Asistentei supravegheaza procesul de pregatire a participarii la aceste programe si pentru aceasta mentine contact permanent cu ministerele de linie care gestioneaza fiecare program. In ianuarie 2005 Comisia Europeana a lansat oficial exercitiul de evaluare intermediara in sectorul social, incluzand participarea Romaniei la Programele Comunitare.

29

Programele Comunitare evaluate au fost: - Sprijin Phare pentru participantii la schemele de mobilitate ale programului

comunitar Socrates II - Sprijin pentru imbunatatirea participarii Romaniei in Programul Cadru 6 si in Zona

Europeana de Cercetare. - Participarea la Programele Comunitare (fisele de proiect 2001, 2002, 2003). Raportul final, prezentat de evaluatorul ECOTEC in mai 2005 a ajuns la concluzia ca participarea Romaniei la Programele Comunitare a avut in general un impact pozitiv, intrucat a contribuit la dezvoltarea strategiilor in domenii de interes pentru procesul de preaderare. Astfel: - Programul Suport pentru imbunatatirea participarii Romaniei la Programul Cadru 6

si la Zona de Cercetare Europeana a fost considerat o buna abordare privind cresterea accesului la FP 6;

- Eficienta sprijinului Phare pentru participantii la schemele de mobilitate a fost apreciata mai mult decat satisfacator.

O concluzie importanta a raportului pe aceasta tema s-a referit la importanta sprijinului Phare pentru plata contributiilor financiare. S-a admis ca, fara asistenta Phare, participarea la anumite Programe Comunitare nu ar fi avut loc, datorita nivelului ridicat al contributiilor care au trebuit sa fie platite din bugetul national si avand in vedere ca rata de returnare a acestor fonduri prin proiecte selectate a fost destul de redusa in anii precedenti. Necesitatea de a intensifica participarea la Programele Comunitare impune in primul rand, in scopul de a creste eficienta acestei participari, diseminarea informatiei cu privire la obiectivele si activitatile fiecarui program. Este responsabilitatea fiecarei institutii care gestioneaza un program comunitar de a optimiza nivelul participarii si raportul intre costurii si beneficii. Pentru imbunatatirea fluxului de comunicare intre toti actorii implicati in monitorizarea participarii la programele comunitare, la inceputul lunii iunie 2005 Coordonatorul National al Asistentei a organizat o reuniune inter-institutionala la nivel tehnic, la care au fost invitate punctele de contact din toate institutiile care gestioneaza programe comunitare. Dialogul a condus la propuneri concrete pentru o comunicare eficienta intre toti actorii implicati, privind pasii care trebuie urmati inainte si dupa semnarea memorandumului de intelegere pentru participarea la un anumit program, dupa primirea cererii de plata de la Comisie. In decembrie 2004 Romania si-a exprimat acordul pentru participarea la 4 noi programe Phare multi-beneficiari: Programul Networking, Programul pentru Proiecte mici pentru Bulgaria, Romania si Turcia, Participarea Romaniei si a Bulgariei la unele Agentii Comunitare, Programul de statistica. Asistenta Financiara Bilaterala Avand in vedere faptul ca Asistenta bilaterala din partea statelor membre UE este monitorizata de catre Coordonatorul National al Asistentei si ca ea se concentreaza in principal pe aceleasi domenii acoperite de instrumentele de preaderare Phare, ISPA si SAPARD, in scopul asigurarii complementaritatii cu aceste fonduri, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de Coordonator National al Asistentei si de asemenea de unic negociator pentru imprumuturile externe primite de Romania, a preluat de la Delegatia CE responsabilitatea coordonarii donatorilor.

30

Reuniunea de lansare a acestui exercitiu, organizata de Ministerul Finantelor Publice, impreuna cu Delegatia CE a avut loc pe 30 mai 2005. Au fost invitati sa participe reprezentanti ai Ambasadelor statelor membre UE la Bucuresti si ai institutiilor financiare internationale care au reprezentante in Romania. Scopul intalnirii l-a constituit lansarea dialogului intr-un cadru formal. Aceasta va fi urmata in perioada urmatoare de intalniri sectoriale la nivel tehnic, cu scopul de a indentifica toate oportunitatile care sa sprijine prioritatile pentru stadiul actual de pregatire pentru aderare al Romaniei. In perioada 2004-2005 Ministerul Finantelor Publice a continuat implementarea programelor de cooperare incheiate cu Belgia, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Grecia, Italia, Olanda.

Belgia

In mai 2005 a fost lansata cererea de propuneri pentru fondurile furnizate Romaniei de Guvernul Flamand in 2005, iar exercitiul este in derulare. Bugetul alocat a fost redus de la 960 000 de euro la 700 000 de euro. Prioritatile financiare au ramas neschimbate fata de anii anteriori de cooperare. Pe 25 mai 2005 a fost semnat la Bruxelles Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Franceze din Regiunea Bruxelles. Acordul evidentiaza evolutia relatiilor romano-belgiene din ultimii ani, avand la baza Acordul de Cooperare incheiat in 1998 intre Guvernul Romaniei pe de o parte si Guvernele Comunitatilor Flamande si Franceze din Belgia, pe de alta parte. In perioada 23-24 mai 2005 a avut loc de asemenea la Bruxelles cea de-a treia Sesiune a Comisiei Mixte Romania – Guvernul Flamand – Comunitatea Franceza din Belgia. In timpul intalnirii, care se desfasoara o data la doi ani conform principiului rotatiei, au fost stabilite principalele domenii de cooperare si proiectele eligibile pentru asistenta in perioada 2005-2007.

Danemarca

In anul 2004 Guvernul Danez a decis sa concentreze asistenta pentru tarile candidate in cadrul unui program intitulat “Programul de vecinatate 2004-2007”. Sprijinul furnizat prin acest program va completa efortul pe care Romania il face in vederea aderarii, precu si alte programe, in special pe acelea ale Uniunii Europene. Guvernul Danez a informat partenerii romani ca suma alocata pentru acest program pentru intreaga perioada 2004-2007 va fi de aproximativ 1,2 milioane euro. Un numar de 8 proiecte au fost deja aprobate in cadrul acestui program. Unul din proiecte sprijina Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar la redactarea manualului de proceduri pentru monitorizare, care este o cerinta pentru acreditarea EDIS.

Republica Federala Germania

In anul 2005 partenerii germani si romani au decis continuarea cooperarii in urmatoarele domenii principale: - Promovarea reformelor economice, comertului si dezvoltarii intreprinderilor mici si

mijlocii, parteneriatelor economice; - Dezvoltarea formarii profesionale, sustinerea fortei de munca; - Sprijinirea agriculturii; - Reforma administratiei publice.

31

Guvernul Federal German a alocat pentru cooperarea tehnica si financiara cu Romania o suma de 12,5 milioane euro, in care sunt incluse deasemenea fondurile pentru masurile bilaterale din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Fondurile preconizate a fi alocate in 2005 pentru cooperarea financiara se ridica la 6 milioane de euro iar pentru asistenta tehnica la aproximativ 6,5 milioane de euro. Exercitiul de programare si selectie a proiectelor in cadrul asistentei oferite de Germania a fost finalizat cu ocazia intalnirilor bilaterale dintre reprezentantii Guvernului Federal German si reprezentantii Coordonatorului National al Asistentei din cadrul Ministerului Finantelor Publice care au avut loc intre 18 -19 mai 2005 la Bucuresti. Rezultatele concrete ale discutiilor se vor concretiza in Acorduri de cooperare intre cele doua guverne pentru 2005, ce vor fi semnate in perioada urmatoare.

Marea Britanie

In cadrul cooperarii bilaterale cu Marea Britanie sunt in derulare proiecte in domenii importante ale pregatirii Romaniei pentru aderare, precum: dezvoltarea sectorului social, societatea civila.

Republica Elena

Cooperarea economica dintre Republica Elena si Romania este sustinuta de o asistenta financiara nerambursabila pentru perioada 2002-2006 in suma de 70,43 milioane euro. Un procent de 79% din aceasta suma este utilizat pentru sprijinirea administratiei centrale si locale, 20% pentru investitii in sectorul productiv, iar restul de 1% este utilizat de Ambasada Republicii Elene in Romania pentru proiecte mici. Domeniile acoperite de program sunt: asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatii administrative in concordanta cu pregatirea in vederea aderarii, pentru adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar, pentru modernizarea infrastructurii, in principal in domeniile transporturilor si energiei, pentru modernizarea administratiei publice, pentru sprijinirea educatiei si pregatirii vocationale, pentru promovarea investitiilor in sectorul productiv. Avand in vedere cerintele programului, partenerul roman a infiintat Comitetul pentru Coordonarea programului HiPERB, format din reprezentanti ai ministerelor cu responsabilitati in implementarea programului. Partenerul grec a desemnat ALPHA BANK, o banca comerciala elena activa in Romania, sa efectueze platile pentru proiectele finantate prin acest program. Regulile si procedurile Phare vor guverna implementarea programului HiPERB. Implementarea activiatilor proiectului se va realiza in concordanta cu regulile si procedurile Phare. Exercitiul de programare pentru 2005 este in derulare.

Italia

Asistenta financiara nerambursabila din partea Italiei este asigurata prin intermediul Ministerului italian al Afacerilor Externe si Ministerului Activitatilor Productive din Italia. Principalele domenii vizate se refera la dezvoltarea serviciilor financiar-bancare, la privatizarea si restructurarea intreprinderilor, la perfectionarea fortei de munca, dezvoltarea managementului companiilor, dezvoltarea Intreprinderilor mici si mijlocii, crearea societatilor mixte romano-italiene. Bugetul alocat in 2004, exlusiv cel al Ministerului Afacerilor Externe este in suma de 1,2 milioane euro. In 2004 un numar de 11 proiecte au fost selectate si aprobate de Coordonatorul National al Asistentei Roman, referitoare la:

32

- Formarea profesionala si manageriala a expertilor; - Asistenta tehnica. Din cele 11 proiecte prezentate partenerilor italieni, un numar de 7 proiecte au fost aprobate. Pentru anul 2005 exercitiul de programare inca nu a inceput.

Olanda

La sfarsitul anului 2004 exercitiul de programare pentru 2005 a fost lansat in cadrul asistentei oferite de Guvernul Olandez prin programul de pre-aderare PSO, programul MATRA si Programul PSO Mediu. Selectarea proiectelor pentru 2005 este in curs. Din cele 100 de propuneri primite, Coordonatorul National al Asistentei a selectat 26, care urmeaza sa fie supuse analizei si aprobarii partenerului olandez. Incepand cu anul 2005 programul MATRA, care sprijina dezvoltarea sociala in Romania, a adaugat o noua componenta referitoare la activitatile de pregatire pentru aderare, numit MATRA - flex, ce sprijina proiecte pe termen scurt. Si in cadrul acestei componente au fost primite propuneri de proiecte, care vor fi inaintate partenerului olandez pentru examinare. Programul ISPA

Cadrul legislativ si institutional

In contextul consolidarii capacitatii adminstrative in vederea gestionarii eficiente a asistentei nerambursabile acordate de Uniunea Europeana si avand in vedere necesitatea crearii unor structuri institutionale pentru coordonarea, gestionarea si implementarea Instrumentelor Structurale, au fost luate o serie de masuri in vederea definitivarii cadrului legal si organizatoric adecvat. Astfel, in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 208/ 31 martie 2005 (M.O. nr. 426/19.05.2005) privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in structura Ministerului Finantelor Publice a fost organizata, la nivel de directie generala, Autoritatea de Management pentru Infrastructura (fosta Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune), a carei responsabilitate principala consta in asigurarea managementului general si a coordonarii asistentei nerambursabile acordata de Uniunea Europeana atat in perioada de pre-aderare (Programul ISPA) cat si dupa aderare (Fondul de Coeziune, FEDER-proiecte mari pentru infrastructura de mediu si transport). In plus, responsabilitatile Autoritatii de Management pentru Infrastructura sunt descrise si in Manualul Operational NIC, elaborat prin intermediul unui grant in cadrul proiectului „Sprijin pentru organizarea Comitetelor de Monitorizare”. Elaborarea acestui Manual a fost determinata de necesitatea de a prezenta in detaliu activitatile si reponsabilitatile NIC, reprezentand astfel un instrument de lucru util atat pentru personalul Autoritatii de Management pentru Infrastructura cat si pentru personalul altor institutii implicate in procesul de management al Programului ISPA in Romania. Directia Generala Autoritatea de Management pentru Infrastructura cuprinde urmatoarele structuri: Directia Programare, Evaluare si Scheme de Finantare, Compartimentul Monitorizare si Raportare, Compartimentul Management Financiar si Control, Unitatea Centrala pentru Coordonarea Acivitatilor in Domeniul Parteneriatului Public-Privat. Un alt aspect important referitor la cadrul institutional este reprezentat de infiintarea unitatilor pentru controlul calitatii documentelor in toate Agentiile de Implementare ISPA. In plus, au fost nominalizati si responsabili de calitatea documentelor la nivelul

33

fiecarei Unitati de Implementare a proiectelor ISPA, stabilindu-se un mecanism clar de monitorizare a calitatii documentelor pentru Programul ISPA. In ceea ce priveste progresele inregistrate in pregatirea profesionala a personalului, trebuie precizat faptul ca dezvoltarea resurselor umane, prin intermediul politicii de formare continua, reprezinta o prioritate in contextul consolidarii capacitatii de absorbtie si de uitilizare eficienta a fondurilor europene. Astfel, in luna martie 2005 Autoritatea de Management pentru Infrastructura a elaborat Planul General de Formare ISPA pentru perioada 2005-2006, fiind responsabila pentru coordonarea, monitorizarea si evaluarea implementarii acestui Plan. Elaborarea Planului s-a facut pe baza unei analize a nevoilor de pregatire la nivelul institutiilor implicate in managementul Programului ISPA in Romania. Din perspectiva analizei resurselor umane la nivelul Autoritatii de Management pentru Infrastructura, in prezent sunt ocupate 16 posturi din totalul de 47, urmand ca restul posturilor vacante sa fie ocupate pana la sfarsitul anului 2005.

Stadiul actual al derularii Programului ISPA in Romania

Pana in prezent, Romania a incheiat cu Comisia Europeana 48 de Memorandurmuri de Finantare ISPA, in valoare totala de aproximativ 2,4 miliarde euro, din care aproximativ 1,75 miliarde euro sunt asigurati prin intermediul Programului ISPA. De asemenea, alte 9 proiecte ISPA (7 in domeniul mediului si 2 in domeniul transporturilor) urmeaza sa fie transmise la Comisia Europeana pana in luna iunie a.c., in vederea angajarii in totalitate a bugetului ISPA alocat Romaniei pentru perioada 2000-2006. In ceea ce priveste procesul de licitare si plati, bugetul contractat pana in prezent este de aproximativ 674 milioane euro, iar platile efectuate sunt de aproximativ 300 milioane euro.

Monitorizarea implementarii Programului ISPA in Romania

Principalele obiective ale mecanismului de monitorizare a implementarii Programului ISPA in Romania sunt: analizarea stadiului de implementare a proiectelor, idenificarea problemelor intalnite in cadrul fiecarui proiect si a solutiilor corespunzatoare, asigurarea schimbului de experienta intre beneficiarii finali, in vederea accelerarii procesului de implementare a proiectelor ISPA in Romania etc. Astfel, in perioada 14-15 decembrie 2004 s-a desfasurat, la Poiana Brasov, cea de-a VIII-a reuniune a Comitetului de Monitorizare ISPA. In cadrul acestei reuniuni au fost discutate o serie de aspecte, printre care: stadiul actual al procesului de licitare si contractare, portofoliul de proiecte pentru Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala, elaborarea Strategiei pentru Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala, aspecte legate de masurile ISPA (mediu si transporturi). In perioada 16-17 iunie 2005 se va desfasura, la Bucuresti, cea de-a IX-a reuniune a Comitetului de Monitorizare ISPA. De asemenea, un alt instrument al mecanismului de monitorizare este reprezentat de reuniunile lunare de monitorizare ISPA, la care participa atat institutiile implicate in derularea Programului ISPA in Romania, cat si beneficierii finali ai proiectelor ISPA.

Infiintarea Unitatii Centrale pentru Coordonarea Acivitatilor in Domeniul Parteneriatului Public-Privat

In decembrie 2004 a fost publicata Legea nr. 528/2004 (MO nr. 1153/7.12.2004) pentru modificarea OG nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat si a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, care are ca obiectiv armonizarea legislatiei romanesti cu prevederile normelor comunitare in aceste domenii si reprezinta totodata,

34

conform Capitolului 21 din cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, indeplinirea unui angajament deosebit de important. In conformitate cu prevederile noii Legi nr. 528/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum si a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, Ministerul Finantelor Publice trebuie sa elaboreze si sa propuna spre aprobare Guvernului norme metodologice pentru aplicarea acestui act normativ. In acest context, s-a constituit un grup de lucru, care a participat si la elaborarea noii legi mai sus mentionate, format din reprezentanti ai institutiilor cu competenta in acest domeniu, respectiv: - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor; - Ministerul Finantelor Publice; - Ministerul Administratiei si Internelor; - Ministerul Integrarii Europene; - Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor Comunale. Obiectivul acestui grup de lucru consta in elaborarea proiectului legislatiei secundare privind Parteneriatul Public-Privat, respectiv regimul concesiunilor, proiect care este in prezent subiectul unei serii de consultari cu reprezentantii Comisiei Europene, urmand ca adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a normelor metodologice de aplicare pentru Legea nr. 528/2004 sa fie realizata in cel mai scurt timp posibil. Mai mult decat atat, in conformitate cu angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare, prin care autoritatile romane au obligatia de a asigura armonizarea atat a cadrului legislativ, cat si a cadrului institutional pentru dezvoltarea de proiecte de investitii in Parteneriat Public-Privat, s-a aprobat prin HG nr. 208/2005, infiintarea la nivelul Ministerului Finantelor Publice, in cadrul Autoritatii de Management pentru Infrastructura, Unitatea centrala pentru coordonarea activitatilor in domeniul parteneriatului public-privat, care va avea ca principale atributii: - Elaborarea politicii Guvernului Romaniei in ceea ce priveste promovarea si

implementarea proiectelor in parteneriat public-privat; - Dezvoltarea, promovarea si implementarea de linii directoare (ghiduri) privind

PPP-ul; - Evaluarea propunerilor de proiecte PPP din punct de vedere tehnico – economic si

emiterea de recomandari in vederea promovarii unor proiecte de calitate; - Asigurarea de asistenta tehnica, juridica si financiara autoritatilor administratiei

publice care initiaza proiecte PPP; - Organizarea de activitati de formare in beneficiul autoritatilor administratiei publice

centrale si locale, care isi manifesta intentia de a lansa proiecte in parteneriat public - privat;

- Promovarea, in cadrul administratiei publice centrale si locale, a conceptului de finantare a investitiilor in infrastructura prin recurgerea la capitalul privat;

- Activitati de informare si promovare a conceptului de parteneriat public – privat pentru sectorul privat;

- Anual, Unitatea va prezenta Guvernului/Parlamentului un Raport privind stadiul proiectelor PPP in curs de implementare si, daca este cazul, propuneri de optimizare a cadrului normativ/cadrului institutional;

35

- Unitatea PPP ar putea sa joace rolul de secretariat tehnic de sprijin pentru un Comitet Interministerial pentru aprobarea proiectelor PPP de interes national.

Audit

In vederea indeplinirii recomandarilor formulate de auditorii Comisiei Europene, a fost convenita constituirea Autoritatii de Audit pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, ca structura responsabila pentru auditul de sistem, verificarile de 15% si 5% si pentru auditul final al fondurilor ISPA si fondurilor structurale. In acest context, Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta de Urgenta privind amendarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei in vederea constituirii Autoritatii de Audit. Pana la aprobarea organizarii si functionarii acestui organism (deci pana la data cand Organismul asociat va deveni operational), CCR va asigura cele trei functii de audit (audit de sistem, sample checks si winding-up), fapt convenit intr-un Acord semnat de Presedintele CCR, Coordonatorul National ISPA si Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii. In mai a.c., Curtea de Conturi si Coordonatorul National ISPA au definitivat planul de actiune privind principalele masuri care vor fi intreprinse in vederea indeplinirii sarcinilor care ii revin Organismului Asociat Curtii de Conturi in anul 2005. Finalizarea Regulamentului de Organizare si Functionare al Organismului Asociat va avea loc pana la data de 15 iunie a.c. Programul SAPARD

Cadru institutional

Prin HG nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MO nr. 211/14.03.2005), a fost organizata Directia Generala Dezvoltare Rurala prin comasarea Autoritatii de Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala cu Directia de Dezvoltare Rurala. Potrivit HG nr. 374/2005 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MO nr. 398/11.05.2005), Directia Generala de Dezvoltare Rurala va asigura elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare echilibrata a spatiului rural indeplinind functia de autoritate de management atat pentru Programul SAPARD, cat si pentru Planul National de Dezvoltare Rurala perioada 2007 -2013.

Implementarea Programului SAPARD

In ceea ce priveste amendarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) si pregatirea fiselor tehnice pentru noile masuri, incepand cu 1 septembrie 2004, pentru pregatirea reuniunii celui de al VII-lea Comitet de Monitorizare pentru Programul SAPARD (28 octombrie 2004), in cadrul Autoritatii de Management din Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale au avut loc consultari asupra modificarilor si completarilor efectuate de grupurile de lucru asupra fiselor tehnice ale masurilor, cu organizatiile neguvernamentale reprezentative, membre ale Comitetului de Monitorizare. La aceasta reuniune au participat coordonatorii si membrii grupurilor de lucru, desemnati prin Ordinul ministrului nr. 578/2004 privind constituirea grupurilor de lucru pentru pregatirea ultimelor cinci masuri din PNADR. In cadrul acestei reuniuni s-au discutat propunerile de modificare a fiselor tehnice pentru masurile acreditate 1.1, 3.1, 3.4, masurile noi 1.2, 3.2, 3.5 si 3.3, astfel au fost intocmite documentele justificative pentru a fi prezentate argumentarile tehnice de sustinere a acestor modificari in Comitetul de Monitorizare, eveniment ce s-a organizat pe data de 28 octombrie 2004. In Comitetul STAR din data de 23 Februarie 2005 au fost aprobate Fisele masurilor 3.3 Agro-mediu, Masura 1.2 Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului

36

de calitate veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor ; masura 3.5 Silvicultura si masura 3.2 Grupurile de Producatori.

Pregatirea sistemului institutional

In anul 2004, in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 970/2003, sistemul administrativ de implementare a masurii 4.1 a fost asigurat de: MAPDR - Directia de Dezvoltare Rurala - 2 experti, ANCA - 6 experti. Prin OG nr. 22/27.01.2005 (MO nr. 102/31.01.2005) privind reorganizarea activitatii de consultanta agricola, Centrele/Oficiile de Consultanta Agricola Judetene si a Municipiului Bucuresti au revenit in structura ANCA, deci a MAPDR si este in curs de formare sistemul administrativ de implementare a masurii 4.1.

Masuri acreditate incepand cu august 2002

Masura 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii si marketingul produselor agricole si piscicole”

- Proiecte depuse: 224 in valoare de 123,08 mil Euro - Proiecte contractate:159 in valoare de 82,08 mil Euro - Proiecte neeligibile: 26 proiecte - Proiecte in evaluare:19 proiecte - Proiecte demarate: 113 proiecte - Proiecte finalizate:65 proiecte - Proiecte in faza initiala:46 proiecte (in proces de achizitii, de stabilire contracte

furnizori, de demarare lucrari care nu au realizat inca min. 30% din investitia prevazuta)

Masura 2.1 „Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”

- Proiecte depuse: 1354 in valoare de 1.064,74 mil Euro - Proiecte contractate: 607 in valoare de 483,49 mil Euro - Proiecte demarate: 474 proiecte - Proiecte finalizate: 310 proiecte - Proiecte in faza initiere:113 proiecte (in proces de achizitii, de stabilire contracte furnizori, de demarare lucrari care nu au realizat inca min. 30% din investitia prevazuta) Masura 3.1 „Investitii in exploatatiile agricole”

- Proiecte depuse: 427 in valoare de 43,73 mil. Euro - Proiecte contractate: 306 in valoare de 30,60 mil Euro - Proiecte neeligibile: 11 proiecte - Proiecte in evaluaare: 109 proiecte - Proiecte demarate: 117 proiecte - Proiecte eligibile in etapa de contractare: 40 proiecte - Proiecte finalizate: 56 proiecte - Proiecte in faza initiala:189 proiecte (in proces de achizitii, de stabilire contracte furnizori, de demarare lucrari care nu au realizat inca min. 30% din investitia prevazuta)

37

Masura 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple”

- Proiecte depuse: 364 cu o valoare publica de 21,38 mil. Euro - Proiecte contractate: 221 cu o valoare publica de 12,82 mil. Euro - Proiecte neeligibile: 33 proiecte - Proiecte in evaluare: 107 proiecte - Proiecte neincheiate: 3 proiecte - Proiecte demarate: 71 proiecte - Proiecte eligibile in etapa de contractare: 35 proiecte - Proiecte finalizate: 16 proiecte - Proiecte in faza initiala: 150 proiecte (in proces de achizitii, de stabilire contracte furnizori, de demarare lucrari care nu au realizat inca min. 30% din investitia prevazuta) Masura 4.1 „Imbunatatirea pregatirii profesionale”

A a fost finalizat, prin Masura 4.1, studiul referitor la nevoile de pregatire profesionala. Prin acest studiu s-au stabilit tipurile de cursuri pe masuri si submasuri; continutul cursurilor pe module, durata acestora si numarul de participanti; structura standardului de pregatire profesionala pentru specializare pe fiecare masura si submasura; normele metodologice pentru alcatuirea propunerilor de cursuri de pregatire profesionala; cerintele privind locul si formele de activitate ce trebuiesc asigurate de catre furnizor. In vederea inceperii derularii actiunilor din cadrul masurii 4.1 s-au stabilit primele activitati de pregatire profesionala necesare, in concordanta cu strategia MAPDR, respectiv: - Managementul asociatiilor de fermieri – pentru productia vegetala si pentru cea

zootehnica; - Pregatire profesionala a fermierilor pentru productia vegetala; - Pregatirea prefesionala a fermierilor pentru cresterea vacilor de lapte; - Pregatire profesionala pentru lucratorii din gospodariile agroturistice. A fost declarata conforma si avizata fisa de proiect “Pregatire profesionala in agricultura”, in valoare de 967 950 Euro, structurata pe 4 module: Modulul I – Pregatire profesionala in managementul general al exploatatiei/societatii comerciale pentru productia vegetala si pentru cea zootehnica Modulul II – Pregatire profesionala a fermierilor pentru productia vegetala Modulul III – pregatire profesionala a fermierilor pentru cresterea vacilor de lapte Modulul IV – Pregatire profesionala pentru lucratorii din gospodariile agroturistice Masura 4.2 „Asistenta tehnica”

- Proiecte depuse: 18 in valoare de 2,19 mil Euro - Proiecte contractate: 13 in valoare de 1,71 mil Euro - Proiecte reziliate: 3 proiecte

38

Masuri intreprinse pentru imbunatatirea implementarii Programului SAPARD si consolidarea capacitatii institutionale a Agentiei SAPARD

Masuri pentru imbunatatirea implementarii Programului SAPARD :

Grupul de lucru pentru consolidarea procedurilor pentru masurile 1.1, 3.1 si 3.4 , alcatuit din reprezentanti ai Agentiei SAPARD - nivel central si regional si experti din cadrul Directiei de Dezvoltare Rurala din MAPDR au finalizat versiunile consolidate pentru aceste masuri. Procedurile consolidate vin in sprijinul potentialilor beneficiari ai Programului SAPARD prin simplificarea cererii de finantare, fluidizarea si scurtarea intregului proces, incepand cu depunerea proiectului si pana la finalizarea acestuia. Procesul de consolidare a procedurilor a avut in vedere: - includerea tuturor recomandarilor formulate de catre entitatile de audit intern si

extern; - includerea in procedurile de lucru a tuturor instructiunilor de modificare emise pana

in prezent; - eliminarea verificarilor redundante dintre entitatile implicate in sistemul de

implementare al Programului SAPARD; Agentia SAPARD a elaborat Strategia pentru absorbtia fondurilor SAPARD pentru perioada 2000 – 2006. Aceasta a fost elaborata prin consultarea departamentelor de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Autoritatii Nationale Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. In cadrul strategiei se face analiza implementarii Programului SAPARD pana in prezent si pornindu-se de la experienta derularii celor 6 masuri acreditate si de la specificul celor 5 masuri neacreditate s-au identificat masurile necesare a fi intreprinse in vederea realizarii investitiilor propuse prin PNADR si consumarii tuturor fondurilor alocate pana in Decembrie 2008. In scopul acordarii de facilitati pentru beneficiarii privati ai Programului SAPARD, Agentia SAPARD in data de 24 noiembrie 2004 a fost semnat protocolul intre Agentia SAPARD, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, CEC, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru IMM si Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie care are drept obiectiv sprijinirea solicitantilor care nu dispun de fondurile proprii de cofinantare si nu au posibilitatea sa intocmeasca cererea de finantare SAPARD, in vederea realizarii de investitii cu valori de pana la 10.000 Euro, in cadrul Masurii 3.1. „Investitii in exploatatiile agricole” si Masurii 3.4. „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative”. Totodata au mai fost incheiate protocoale de colaborare cu inca trei institutii financiare in vederea acordarii de credite bancare necesare asigurarii conditiilor de cofinantare pentru solicitantii de finantari prin Programul SAPARD, respectiv cu MTS Leasing Gmbh, Creditcoop Casa Centrala si Finansbank (Romania) S.A.

39

2. CRITERIILE DE ADERARE

2.1. CRITERIILE POLITICE 2.1.1. Democratia si statul de drept Parlamentul In noiembrie 2004 au avut loc alegeri parlamentare si prezidentiale, apreciate de observatorii internationali si nationali drept libere si corecte. In urma alegerilor, Camera Deputatilor are un numar de 331 de membri, iar Senatul 137. Parlamentul nou ales s-a intrunit pentru prima data la 13 decembrie 2004. Cu privire la structura politica a celor doua Camere ale Parlamentului nou ales, la Camera Deputatilor s-au constituit 7 grupuri parlamentare, iar la Senat 5 (La Camera Deputatilor s-au constituit grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat (PSD - 111 membri), Partidului National Liberal (PNL - 66 membri), Partidului Democrat (PD - 44 membri), Partidului Romania Mare (PRM - 41 membri), Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR - 22 membri), Partidului Conservator (PC - 20 membri), al minoritatilor nationale (18 membri), iar 9 deputati nu au apartenenta la un grup parlamentar. La Senat exista 5 grupuri parlamentare: Dreptate si Adevar PNL-PD (D.A. - 50 membri), Partidului Social Democrat (PSD - 45 membri), Partidului Romania Mare (PRM - 20 membri), Partidul Conservator (PC - 11 membri), Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR - 10 membri) si un senator independent). Parlamentul functioneaza ca un real for de dezbateri, care permite o examinare detaliata a proiectelor de lege, initiative guvernamentale sau parlamentare. Au continuat eforturile pentru imbunatatirea activitatilor forului legislativ, in lumina recomandarilor din Raportul de tara 2004 al Comisiei Europene. Astfel, in ceea ce priveste personalul de specialitate calificat, acesta a fost suplimentat la Camera Deputatilor dupa alegerile legislative de la sfarsitul anului 2004, cu 25% la grupurile parlamentare si cu 10% la comisiile parlamentare. In vederea calificarii si perfectionarii personalului angajat in Camera Deputatilor, au fost organizate cursuri de perfectionare la Institutul National de Administratie, axate in principal asupra managementului financiar, tehnicilor legislative, programelor de finantare ale Uniunii Europene, problematicii europene. Astfel, in anul 2004 au beneficiat de astfel de programe 289 de persoane, fata de 113 in anul 2003, pentru anul 2005 fiind prevazuta participarea a 400 de persoane. Pentru formarea lingvistica, au fost organizate cursuri de limba franceza, la care au participat 66 de persoane in anul 2004, iar pentru anul 2005 este preconizata participarea a 300 de persoane. Referitor la managementul carierei personaIului, incepand cu ultimul trimestru al anului 2004, publicitatea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante se face si prin intermediul site-ului oficial al Camerei Deputatilor, suplimentar mijloacelor traditionale de publicare la sediul Camerei Deputatilor si in presa. In procesul de selectie se utilizeaza, pe langa probele clasice (proba scrisa, practica si interviu), testele tip chestionar, in special pentru determinarea nivelului pregatirii profesionale de specialitate. Din septembrie 2004, Camera Deputatilor beneficiaza, printr-un program PHARE, de prevederile Conventiei de twinning incheiate cu Adunarea Nationala a Frantei. In cadrul Conventiei se desfasoara un program de modernizare a gestiunii resurselor umane la nivelul Camerei Deputatilor, in scopul unei mai bune adaptari a competentelor personalului acesteia la exigentele activitatii, nu numai in ceea ce priveste serviciul deputatilor, dar si al comisiilor. Aplicatia este programata sa se incheie in luna decembrie 2005. Senatul Romaniei urmeaza sa beneficieze in egala masura de programul de asistenta PHARE „Intarirea capacitatii administrative a Senatului Romaniei”. Una dintre

40

principalele componente ale programului o constituie elaborarea si implementarea unor politici pe termen mediu si lung privind resursele umane, inclusiv stabilirea unor criterii moderne privitoare la selectia, evaluarea si promovarea personalului. Legea privind Statutul functionarului public parlamentar, se afla in prezent in ultima faza a procesului legislativ, cea a adoptarii a raportului comisiei de mediere. Legea stabileste modalitatile de selectare si numire a functionarilor publici parlamentari, precum si cele de evaluare a activitatii, promovare si formare profesionala a acestora. Legea prevede conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a ocupa o functie publica parlamentara, dar ofera, in plus, si posibilitatea unor conditii specifice pentru ocuparea unor functii publice in cadrul Parlamentului, cu aprobarea Biroului permanent al fiecarei Camere. De asemenea, ocuparea unei functii publice parlamentare, precum si promovarea intr-o functie parlamentara superioara se vor face numai prin concurs sau examen. In ceea ce priveste formarea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici parlamentari, aceasta se va realiza atat prin participarea la cursuri organizate de Parlament sau de furnizorii de servicii de formare si perfectionare profesionala specifica activitatii parlamentare, cat si prin strategii de adaptare profesionala la cerintele functiei, stagii de practica in tara si in strainatate, formare si perfectionare profesionala individualizata. In domeniul monitorizarii activitatii comisiilor parlamentare de catre societatea civila si implicarii acesteia in procesul legislativ la nivelul comisiilor, Proiectul Phare „Intarirea capacitatii administrative a Parlamentului Romaniei” (demarat in luna septembrie 2004), precum si Conventia de Twining cu Adunarea Nationala a Frantei cuprind fiecare o sectiune speciala privind imbunatatirea mecanismelor de consultare si de participare a societatii civile la activitatea comisiilor Camerei Deputatilor. Cu sprijinul expertilor francezi, s-a facut intr-o prima etapa o evaluare a prevederilor din Regulamentul Camerei Deputatilor referitoare la consultarea societatii civile in procesul de elaborare a legilor, la nivelul comisiilor, precum si a efectelor acestor prevederi. Totodata, in luna martie 2005 a avut loc o dezbatere informala pe tema participarii reprezentantilor societatii civile la activitatea comisiilor permanente, la care au participat 13 organizatii neguvernamentale importante din Romania. Propunerile si sugestiile acestora sunt avute in vedere in dezvoltarea unei strategii proactive privind implicarea si consultarea societatii civile la nivelul comisiilor parlamentare. In cadrul acestui proiect in perioada de referinta s-au desfasurat si doua seminarii de informare cu privire la practicile existente in materia asocierii societatii civile la activitatea comisiilor parlamentare din parlamentele altor tari membre ale Uniunii Europene (Franta si Germania), precum si in Parlamentul European. Beneficiarii acestor seminarii sunt functionarii parlamentari romani angrenati in activitatea comisiilor. Preocuparea pentru cresterea transparentei activitatii comisiilor permanente si supravegherea de catre societatea civila a activitatii acestora s-a accentuat si la Senatul Romaniei, fiind materializata in special prin informarea curenta in mass-media asupra proiectelor de lege aflate in dezbatere si, dupa caz, invitarea la dezbateri a reprezentantilor presei scrise si audiovizuale.

Executivul In urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004, o noua echipa guvernamentala a fost formata prin coalitia dintre Alianta DA, fosta in opozitie, si doua alte partide: UDMR si PUR (ulterior a devenit Partidul Conservator). Guvernul in functie este alcatuit din 24 de membri desemnati, dupa cum urmeaza: prim-ministru, 3 ministri de stat, 15 ministri de resort si 5 ministri delegati. Noul guvern a pastrat in linii mari structura fostului Guvern. Garda Financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor au trecut din subordinea Autoritatii Nationale de Control in subordinea Ministerului Finantelor Publice. De asemenea, Ministrul mediului

41

si gospodaririi apelor a preluat atributiile ministrului delegat pentru coordonarea autoritatilor de control, aferente coordonarii activitatii Garzii Nationale de Mediu. Postul de ministru delegat pentru coordonarea activitatilor de control a fost desfiintat. Cadrul general al preaderarii a fost stabilit in conformitate cu Programul de guvernare 2005-2008 si cu Calendarul de implementare a masurilor si actiunilor pentru realizarea Programului de guvernare 2005-2008. Programul de guvernare detaliaza prioritatile noului executiv, si include un capitol special privind integrarea europeana, care confirma importanta prioritara acordata acestui obiectiv. Prioritatile specificate privesc intarirea statului de drept, implementarea reformei in justitie si combaterea coruptiei, cu accent asupra coruptiei la nivel inalt, realizarea convergentei economice cu statele membre din Uniunea Europeana. La nivel local, implementarea masurilor prevazute in Planul de actiuni prioritare pentru aderarea la UE pentru anul 2005 este realizata pe baza Planului de actiuni prioritare la nivel local pentru implementarea legislatiei armonizate si constructiei institutionale pentru anul 2005, a carui implementare este monitorizata trimestrial. Initiativa legislativa

In perioada de referinta Guvernul si-a exercitat dreptul de initiativa legislativa prin transmiterea catre Parlament a unui numar de 281 de proiecte de legi. Dintre acestea, un numar de 134 de proiecte de legi reprezinta initiativa legislativa a actualului Guvern, exercitata in perioada care s-a scurs de la investitura (28 decembrie 2004) si pana in prezent (Initiativa legislativa a Guvernului in functie s-a concretizat in reglementari juridice noi sau modificari aduse reglementarilor existente privind diferite domenii de activitate, incepandu-se procesul de adaptare a legislatiei nationale potrivit obiectivelor stabilite in Programul de guvernare si in Programul legislativ al Guvernului pentru anul 2005. Proiecte legislative importante adoptate in aceasta perioada sunt: modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (relaxarea fiscala); modificarea si completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala; recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat; cresterile salariale aplicabile magistratilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei pentru anul 2005; modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese; Tariful vamal integrat roman; prevenirea si combaterea evaziunii fiscale). In cursul lunii iunie, la initiativa Guvernulului, se desfasoara procedura parlamentara prin care Guvernul isi angajeaza raspunderea pentru proiectul de Lege privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si unele masuri adiacente, cuprinzand o serie de reglementari necesare pentru realizarea unor obiective importante prevazute in Programul de guvernare si necesare in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, in ceea ce priveste reforma in justitie, proprietatea, fondul funciar. Controlul parlamentar asupra activitatii Guvernului este exercitat prin posibilitatea depunerii unei motiuni de cenzura. Referitor la exercitarea modalitatii de legiferare prin ordonante de urgenta, actualul Guvern a legalizat obligativitatea avizului de oportunitate necesar pentru promovarea acestor acte normative, in scopul diminuarii numarului de ordonante de urgenta si motivarii fundamentate a existentei situatiei extraodinare a carei reglementare nu poate fi amanata. Astfel aceasta obligatie a fost reglementata expres in Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin HG nr. 50/2005 (MO nr. 71/20.01.2005). In perioada 1 septembrie 2004 – 1 iunie 2005 au fost emise 125 asemenea acte legislative. Numarul relativ mare este generat de faptul ca perioada de raportare cuprinde atat ultimele luni ale fostei guvernari, cat si primele luni de guvernare ale noului Executiv rezultat in urma alegerilor din decembrie 2004, situatie in care de regula numarul ordonantelor este mai ridicat. Totusi, in perioada 1 ianuarie - 25 mai

42

2005, au fost emise 45 de ordonante de urgenta, fata de 80 de ordonante emise in aceeasi perioada la inceputul legislaturii trecute (Motivele care au determinat recurgerea la aceasta modalitate de legiferare sunt in principal legate de realizarea unor obiective asumate prin Programul de guvernare: indeplinirea unor sarcini asumate de Romania fata de Uniunea Europeana la termenele si in conditiile rezultate in cadrul procesului de negociere; combaterea coruptiei, prin eliminarea imunitatii fostilor ministri si a notarilor, precum si prin inasprirea drastica a regimului declararii si controlului averilor; reglementarea urgenta a unor probleme financiare si fiscale, in urma introducerii noului sistem de impozitare; eliminarea practicilor de scutire si esalonare a datoriilor agentilor economici catre bugetul de stat; intensificarea luptei impotriva fenomenului criminalitatii organizate si a terorismului; solutionarea crizei financiare din sistemul public de sanatate). In perioada 1 ianuarie - 1 iunie 2005, Guvernul a folosit calea delegarii legislative prin emiterea de ordonante simple si de urgenta intr-o mai mica masura decat in aceeasi perioada a anului precedent. In acest an au fost adoptate in total 68 ordonante simple si de urgenta, fata de 89 in aceeasi perioada a anului 2004. Aparatul din subordinea Guvernului

In primul trimestru 2005, departamentele din subordinea Guvernului au trecut printr-un proces de rationalizare si reorganizare, in vederea imbunatatirii focalizarii Guvernului asupra reformelor necesare in pregatirea interna, precum si a intaririi capacitatii de asumare a statutului de observator pe langa UE. In perioada ianuarie-februarie 2005, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a fost supus unui proces de restructurare in vederea eficientizarii activitatii, prin desfiintarea unui post de secretar de stat si a unui post de subsecretar de stat, precum si prin intarirea Unitatii de Politici Publice din subordine, prin ridicarea acesteia la rang de directie. Organizarea sedintelor Guvernului si evaluarea din punct de vedere juridic a proiectelor de acte normative au continuat sa fie principala functie a SGG in perioada de raportare. A continuat organizarea saptamanala a reuniunilor pregatitoare ale sedintelor de Guvern, la nivelul secretarilor de stat din toate ministerele, pentru planificarea agendei, permitand Executivului sa se concentreze exclusiv asupra deciziilor importante. Prin HG nr. 50/2005 (MO nr. 71/20.01.2005) se prevede ca reuniunea pregatitoare are rol de “filtru” pentru sedintele Guvernului si de cadru de desfasurare a consultarilor interministeriale. De asemenea, HG nr. 50/2005 modifica circuitul de aprobare a actelor normative, instituind obligativitatea initierii unui proces de consultare interministeriala inainte de avizarea actelor normative. Noua formula permite eficientizarea procesului de consultare, in raport cu situatia anterioara, realizarea de consultari mai flexibile pentru fundamentarea actelor normative. S-a constatat scaderea numarului de acte normative adoptate de Guvern in perioada ianuarie – mai 2005, dupa cum urmeaza: cu 272 mai putine hotariri de Guvern decat in aceeasi perioada a anului 2004 si cu 35 mai putine ordonante de urgenta decat in aceeasi perioada a anului 2004. De asemenea, Secretariatul General al Guvernului a initiat un proiect de reformare a comunicarii si coordonarii interministeriale, prin restructurarea si reorganizarea organismelor interministeriale, in vederea eficientizarii implementarii politicilor guvernamentale intersectoriale. Scopul este rationalizarea organismelor existente si delimitarea a 10 – 12 organisme interministeriale permanente, fiecare consacrate unui domeniu major si problemelor aferente acestuia. Se urmareste eficienta sporita a activitatii noilor organisme interministeriale si reducerea fenomenului supraincarcarii institutionale, printr-un sistem flexibil de gestionare a problematicii interministeriale. Proiectul se afla in procesul de consultare.

43

In primul trimestru 2005, Cancelaria Primului-Ministru a trecut printr-un proces amplu de reorganizare in vederea intaririi rolului de interfata intre Seful Executivului si principalele ministere. In acest sens, au fost constituite 8 noi departamente multisectoriale, corespunzatoare domeniilor de activitate ale ministerelor, care permit asigurarea coordonarii structurilor guvernamentale, precum si urmarirea transpunerii in practica a sarcinilor stabilite si identificarea si propunerea rapida a solutiilor pentru problemele aparute. Departamentele sunt conduse de consilierii de stat ai Primului-Ministru si colaboreaza strans cu ministerele de resort. (Cele opt departamente nou constituite sunt: departamentul relatii externe; dep. politica economica generala, politica financiara si politica pietei muncii; dep. securitate nationala; dep. agricultura, mediu si protectia consumatorilor; dep. social, educatie, cultura si culte; dep. infrastructura, comunicatii, transporturi, turism; dep. dezvoltare regionala, amenajarea teritoriului, constructii si locuinte; dep. justitie si administrare interna) Tot din perspectiva competentei externe a activitatii Primului-Ministru, a fost constituit Oficiul Diplomatic al Primului Ministru. Atributiile Aparatului ministrului delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar din subordinea Cancelariei Primului-Ministru au fost regandite in vederea crearii cadrului institutional necesar coordonarii luptei antifrauda prin asigurarea controlului utilizarii fondurilor europene, precum si in sensul cresterii gradului de absorbtie a fondurilor, prin formularea de propuneri in vederea eliminarii blocajelor care produc intarzieri in procesul de implementare a programelor cu finantare comunitara sau de la Banca Mondiala. In prezent, Aparatul de lucru al ministrului delegat elaboreaza „Strategia Nationala de Lupta Antifrauda pentru Protectia Intereselor Financiare ale Uniunii Europene in Romania”, care urmeaza sa fie aprobata in sedinta de guvern in cursul lunii iunie 2005 (proiectul se afla in faza de avizare juridica), precum si Planul de masuri aferent Strategiei. De asemenea, in cadrul aparatului de lucru s-a infiintat Autoritatea de Control a Guvernului, prin desfiintarea Autoritatii Nationale de Control. Noua structura are atributii privind: armonizarea activitatilor si procedurilor derulate de entitatile cu atributii de control din cadrul sistemului; controlul aplicarii acquis-ului comunitar si a eficientei actului de guvernare la nivelul administratiei publice locale; verificarea conflictelor de interese in exercitarea functiei de membru al Guvernului si a altor functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala. In plus, in subordinea Cancelariei Primului-Ministru a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (HG nr. 361/28.04.2005, MO nr. 367/29.04.2005).

Reforma administratiei publice

Implementarea Strategiei Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei administratiei publice In luna martie 2005, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a prezentat Guvernului Romaniei un raport de evaluare privind stadiul implementarii strategiei de reforma a administratiei publice in perioada mai 2004 – martie 2005. Raportul contine evaluari referitoare la cele trei domenii de reforma: reforma functiei publice; descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice, elaborarea si implementarea politicilor publice. El evidentiaza principalele realizari, precum si dificultatile inregistrate in procesul de reforma. Au fost propuse solutii pentru imbunatatirea strategiei. In domeniul reformei functiei publice

In plan legislativ

In perioada septembrie 2004 – iunie 2005, in domeniul functiei publice si al functionarilor publici au fost adoptate urmatoarele acte normative:

44

- H.G. nr. 2291/ 9.12.2004 (M.O. nr. 1248/ 23 .12.2004) pentru aprobarea Planului de ocupare a functiilor publice pe anul 2005;

- H.G. nr. 181/ 9.03.2005 (M.O. nr. 234 / 21 .03.2005) privind modificarea si completarea H.G. nr. 624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

- O.U.G. nr. 82/ 14.10.2004 (M.O. nr. 975/22.10.2004) privind unele masuri in domeniul functiei publice;

- O.U.G. nr. 92/ 10.11.2004 (M.O. nr.1091/23.11.2004) privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005;

- O.U.G. nr.15/ 3.03.2005 (M.O. nr.205/10.03.2005) privind unele masuri pentru ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante din cadrul autoritatilor si institutiilor publice implicate in implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

- Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nr.4.520/2004 (M.O. nr.1205/16.12.2004) pentru aprobarea Criteriilor de performanta pe baza carora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru anul 2004;

- Ordinul presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nr. 190/20.01.2004 (M.O. nr.342/22.04.2005) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului de control;

- Ordinul Presedintelui A.N.F.P. nr. 206/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor si a criteriilor de evaluare a posturilor;

- Ordinul Presedintelui A.N.F.P. nr. 1012/22.04.2005 pentru aprobarea Regulamentului cadru pentru organizarea examenului de promovare in clasa a functionarilor publici, incadrati pe functii publice cu nivel de studii inferior, care absolvesc o forma de invatamant superior de lunga sau de scurta durata in specialitatea in care isi desfasoara activitatea.

La elaborarea acestor acte normative, ANFP a respectat procedura de transparenta decizionala, organizand intalniri si dezbateri cu partenerii de dialog social.

Implementarea de instrumente necesare modernizarii managementului resurselor umane la nivel central si local

- Au fost elaborate si publicate doua ghiduri de procedura: „Cariera in Functia Publica” si „Ghid privind Evaluarea Performantelor Profesionale Individuale si Motivatia Functionarilor Publici”. Ghidurile au fost distribuite gratuit institutiilor din administratia publica centrala si locala.

- Pentru implementarea bunelor practici descrise in ghiduri au fost organizate 4 sesiuni de instruire (Timisoara, Sibiu, Piatra Neamt si Predeal) pentru 191 de secretari generali de ministere, consilii judetene, prefecturi, directori si experti din cadrul compartimentelor de resurse umane din administratia publica centrala si locala.

Imbunatatirea sistemului de management al resurselor umane din institutiile publice

Au fost realizate urmatoarele actiuni: - Elaborarea Ghidului privind analiza nevoilor de instruire. Ghidul a fost publicat pe

site-ul ANFP la data de 10.05.2005. - Instruirea, in luna mai 2005, a 50 de functionari publici care participa in cadrul

comisiilor de concurs si al comisiilor de solutionare a contestatiilor, organizate pentru recrutarea functionarilor publici.

45

- Dezvoltarea sistemului informational integrat de evidenta a functiilor publice si a functionarilor publici. A fost incheiata testarea noii solutii informatice pentru baza de date. Accesul pentru operarea bazei de date – introducere informatii, prelucrare, vizualizare - se face direct pe Internet. Solutia se bazeaza pe principiul delegarii drepturilor de administrare a datelor. Operatiile de import al datelor primite de la structurile de resurse umane vor fi eliminate. Structurile de resurse umane vor putea sa-si actualizeze datele direct in baza ANFP. Administrarea datelor va fi structurata pe mai multe nivele de acces si fiecarui nivel ii va fi alocata o aplicatie prin care sa poata gestiona informatiile corespunzatoare institutiilor aflate sub acest nivel.

- Instruirea, in cadrul a 12 sesiuni (6 la sediul ANFP si 6 pe centre zonale), a unui numar de 224 de functionari publici din administratia publica centrala si locala in vederea introducerii noului soft de gestiune a informatiilor referitoare la evidenta functiilor publice si a functionarilor publici. Scopul instruirii a fost crearea unei retele de specialisti care sa transmita in timp real la ANFP modificarile survenite in schema de personal.

Elaborarea Strategiei privind sistemul de salarizare unitara a functionarilor publici

In luna noiembrie 2004, au fost elaborati termenii de referinta pentru accesarea fondurilor externe necesare realizarii unor studii complementare referitoare la salarizarea functionarilor publici. Realizarea studiilor constituie o premisa fundamentala pentru elaborarea unei Strategii privind reforma sistemului de salarizare unitara a functionarilor publici.

Monitorizarea aplicarii corecte si unitare a legislatiei in domeniul functiei publice

Activitatea de monitorizare a aplicarii corecte si unitare a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici permite identificarea problemelor cu care se confrunta institutiile si functionarii publici, precum si adoptarea unor masuri adecvate in vederea solutionarii acestora. Incepand cu luna septembrie 2004 au fost solutionate 1892 de petitii, memorii si adrese inaintate ANFP de catre institutii si autoritati publice, sindicate, functionari publici si cetateni. Petitiile au vizat in principal urmatoarele aspecte: - Solicitari de consultanta privind modul de completare a dosarului profesional al

functionarului public, posibilitatea participarii functionarilor publici la campania electorala, constituirea comisiilor paritare si a comisiilor de concurs.

- Codul de Conduita a functionarilor publici – 639 petitii. - Salarizarea functionarilor publici – 292 petitii. - Contestatii asupra actelor administrative ale autoritatilor sau institutiilor publice –

304 petitii. - Conditii pentru dobandirea calitatii de functionar public, modul in care s-a realizat

reincadrarea in functii publice – 297 de petitii. - Modalitatea de ocupare a unei functii publice de executie vacante, organizarea

concursurilor, numirea in functii publice pe durata determinata – 66 petitii. - Incompatibilitati privind functia si functionarii publici – 69 petitii. - Modificarea, suspendarea, incetarea raporturilor de serviciu - 80 petitii. - Modalitatea de transformare a posturilor in urma dobandirii unei diplome de nivel

superior – 69 petitii - Conditiile de promovare si de avansare a functionarilor publici – 76 petitii.

46

In ceea ce priveste monitorizarea modului de aplicare si respectare a prevederilor Legii nr. 7/2004 privind Codul de Conduita a functionarilor publici, in perioada septembrie 2004 – iunie 2005, au fost inregistrate un numar de 174 de sesizari privind incalcarea normelor de conduita, din care 116 sesizari la nivelul administratiei publice centrale si 68 de sesizari la nivelul administratiei publice locale. Sesizarile au fost facute pentru incalcarea urmatoarelor prevederi: - obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in

conditiile legii, transparenta administrativa - 45 sesizari; - obligatia de a se conforma dispozitiilor legale privind regimul incompatibilitatilor

referitoare la functia publica - 32 sesizari; - obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din

cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice – 35 de sesizari;

- obligatia de a avea o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor – 22 sesizari;

- interdictia de a exprima in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice – 16 sesizari;

- interdictia de a face aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si de a dezvalui informatii care nu au caracter public -14 sesizari;

- interdictia de a acorda asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice, in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau autoritatii ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea - 8 sesizari;

- interdictia de a urmari obtinerea de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane prin activitatea de luarea deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare, de participare la actiuni de control – 2 sesizari.

In 98 de cazuri, au fost aplicate sanctiuni disciplinare dupa cum urmeaza: - mustrare scrisa – 57 de cazuri; - diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni – 24 de

cazuri; - trecerea intr-o functie publica inferioara pe o perioada de pana la un an, cu

diminuarea corespunzatoare a salariului – 13 cazuri; - destituirea din functia publica - 4 cazuri. In celelalte cazuri, aspectele sesizate nu s-au confirmat. A fost adoptata Legea nr. 477/ 08.11.2004 (M.O. 1105/ 26.11.2004) privind Codul de Conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice. Ministerul Administratiei si Internelor este institutia care coordoneaza si controleaza aplicarea normelor prevazute in acest cod. Ea va prezenta rapoarte anuale privind modul de aplicare a legii.

Situatia concursurilor organizate pentru recrutarea functionarilor publici

a.Concursuri organizate de autoritati si institutii publice In perioada septembrie 2004 – mai 2005, au fost organizate 988 concursuri in vederea ocuparii a 1151 functii publice de executie si functii publice de conducere: sef serviciu si sef birou. - La concurs s-au prezentat 2835 candidati. Media de candidati este de 2,46

candidati pe post;

47

- Rata de ocupare pentru functiile publice de executie este de 80,4%; - Rata de ocupare pentru functiile publice de conducere de sef serviciu si sef birou

este de 93,8%. Un numar de 464 de concursuri sunt in curs de derulare.

b.Concursuri organizate de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici In perioada septembrie 2004-mai 2005 A.N.F.P. a organizat concursuri pentru ocuparea functiilor publice de conducere, altele decat cele de sef serviciu si sef birou, dupa cum urmeaza: - 111 concursuri pentru ocuparea a 265 de functii publice de conducere (director

executiv, director executiv adjunct, director, director adjunct si director general adjunct), din care au fost ocupate 254 de functii publice. Rezulta o rata de ocupare a posturilor de 95,8%. Media de candidati pentru un post a fost de 1,58.

Sunt in curs de desfasurare 93 de concursuri pentru ocuparea a 242 functii publice de conducere. - 7 concursuri pentru ocuparea a 9 functii publice aferente categoriei inaltilor

functionari publici. Au fost ocupate toate cele 9 functii publice. Media de candidati pentru un post a fost de 1,1.

Sunt in curs de desfasurare 9 concursuri pentru ocuparea a 13 functii de inalti functionari publici.

Baza de date referitoare la functiile publice si functionarii publici

Din inregistrarile existente in baza de date a ANFP, la 24 mai 2005, rezulta urmatoarea situatie: Numarul total al functiilor publice 112.847, dintre care: - In administratia publica centrala: 62.707; - In administratia publica locala: 50.140; - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari

publici: 246; - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici

de conducere: 12.267; - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici

de executie: 100.334. Numarul total al functiilor publice ocupate din administratia publica 94.576 (83,8%), dintre care: - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari

publici – 188 (76,42%); - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici

de conducere - 10.616 (86,54%); - Numarul total al functiilor publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici

de executie - 83.772 (83,49%). Publicatii:

In perioada de raportare, septembrie 2004 - iunie 2005, au fost editate si distribuite urmatoarele documente: - Cartea Alba a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici 2001 – 2004;

48

- Pliante care contin prevederile legislative in diferite domenii de interes pentru functia publica

- Raportul privind managementul functiei publice si al functionarilor publici pentru anul 2004.

In domeniul formarii functionarilor publici – rolul Institutului National de Administratie

Referitor la formarea functionarilor publici au fost adoptate urmatoarele acte normative: - H.G. nr. 1629/ 07.10.2004 (M.O. 926/ 11.10.2004) pentru modificarea si

completarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere la programele de formare specializata in administratia publica;

- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 418/ 12.11.2004 (M.O. 1073/ 18.11.2004) privind tipologia programelor de formare continua destinate functionarilor publici.

Programe de formare organizate de Institutul National de Administratie:

- Finalizarea in ianuarie 2005 a programului de specializare in administratia publica pentru tinerii manageri publici – 29 participanti;

- Organizarea, in perioada septembrie 2004 – august 2005, a programului de specializare in administratia publica, pentru anul II de studiu, al tinerilor manageri publici – 89 participanti;

- Organizarea, in perioada octombrie 2004 – iulie 2005, in parteneriat cu 4 universitati si 5 centre regionale, a programului de formare specializata in administratia publica, cu durata de 1 an, destinat unui numar de 1025 functionari publici de conducere din administratia centrala si locala. Programul are o structura tematica unitara si se va finaliza prin obtinerea de catre participanti a diplomei INA de specializare in administratia publica. Programul s-a organizat cu sprijinul expertilor europeni, acordat prin Programul PHARE RO 0106.02;

- Organizarea, in perioada aprilie – octombrie 2005, a primului program de formare specializata in administratia publica, la care participa 80 inalti functionari publici; programul beneficiaza de asistenta tehnica a unor experti din Germania prin compania InWent, precum si de asistenta tehnica a expertilor irlandezi.

- Programul de formare specializata pentru prefecti si subprefecti. Conceptia si structura programului au fost elaborate in cadrul proiectului PHARE RO 0106.02 de catre specialisti ai Ecole Nationale d’Administration Franta (ENA). Programul este finantat partial de Ambasadei Frantei la Bucuresti;

- Organizarea a 438 programe de formare continua, cu durate medii de 5 zile, pentru functionarii publici din administratia publica centrala si locala, dupa cum urmeaza:

- 188 programe de perfectionare cu tematici generale si specifice de reforma a administratiei publice;

- 76 programe de perfectionare cu tematici de integrare europeana; - 127 programe de perfectionare privind finantele publice in contextul procesului de

reforma; - 47 programe de perfectionare privind resursele umane din administratia publica in

contextul reformei si al integrarii europene. Colaborare institutionala

Pentru buna organizare si derulare a programelor de formare, Institutul National de Administratie a initiat activitati de colaborare institutionala, pe baza de parteneriat, la nivel national si international:

49

- In martie 2005 s-a finalizat Programul PHARE RO 0106.02 „Crearea unui Institut National de Administratie operational, capabil sa formeze functionari publici competenti”. Proiectul a beneficiat de asistenta tehnica de specialitate din partea urmatoarelor institutii europene: Scoala Nationala de Administratie din Franta (ENA), Institutul National de Administratie Publica din Spania (INAP), VNG – International Olanda, Academia Federala a Functionarilor Publici din Germania – Dbb Akademie. In cadrul asistentei tehnice au fost elaborate tematica si programele de formare. A fost creat Centrul de Documentare al Institutului.

- In cadrul proiectului MATRA RO 5871 “Crearea capacitatii operationale pentru o administratie descentralizata in Romania”, au fost organizate cursuri pilot de e-learning pe tema “Descentralizarea si cresterea autonomiei locale”.

- Participarea in calitate de partener la Programul AO 116.000.000 “Adaptarea administratiei publice centrale din Romania la standardele Uniunii Europene”, alaturi de compania InWent Germania, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Integrarii Europene din Romania. In cadrul programului se desfasoara un curs de formare de formatori in problematica afacerilor europene.

- In noiembrie 2004 a fost semnat protocolul de cooperare dintre INA si Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (CNUCED) si a fost lansat proiectul „Intarirea capacitatilor de negociere a acordurilor internationale de investitii pentru tarile francofone din Europa Centrala si de Est“.

- In luna martie 2005 a fost semnat protocolul de colaborare intre INA si Institutul de Administratie Publica din Irlanda si a fost lansat proiectul de asistenta tehnica „Dezvoltarea resurselor umane in Romania“, care are ca obiectiv general cresterea capacitatii INA in raport cu nevoile de formare ale functionarilor publici si dezvoltarea rolului sau in cadrul procesului de reforma a administratiei publice. Proiectul este sustinut de Departamentul de Afaceri Externe al Irlandei, are 3 componente si se va implementa pe o perioada de 2 ani (martie 2005 – ianuarie 2007).

- In luna aprilie 2005 a fost semnat protocolul de colaborare cu Academia Federala de Administratie Publica Bakov (Germania), care are drept obiectiv organizarea de schimburi de experienta intre cele doua institutii.

- In luna mai 2005 a fost semnat protocolul de colaborare cu Scoala Nationala de Administratie Publica din Quebec. Obiectivul protocolului este organizarea de seminarii si conferinte pe tema reformei administratiei publice.

Incepand cu septembrie 2004, s-a constituit Reteaua Nationala de formare continua a functionarilor publici care are ca nucleu Institutul National de Administratie. Din Retea fac parte cele 8 Centre Regionale de formare continua pentru administratia publica locala si alti furnizori de formare continua. Pentru coordonarea activitatilor in domeniul formarii continue, Institutul National de Administratie organizeaza anual Forumul Formarii Continue din Administratia Publica. In anul 2005, forumul va fi organizat in luna iulie.

Proiectul Tinerilor Profesionisti, Young Professional Scheme (YPS)

Programul a fost implementat de catre Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice, impreuna cu echipa de asistenta tehnica oferita de Consiliul Britanic si in colaborare cu Institutul National de Administratie si Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Prin Legea nr. 452/ 1.11.2004 (M.O. 1034 din 9.11.2004) a fost aprobata cu modificari si completari O.U.G. nr. 56/ 2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager public. De asemenea, a fost adoptata O.U.G. nr. 6/ 01.02.2005 (M.O. 149/ 18.02.2005). Aceste acte normative definesc functia de manager public si stabilesc conditiile de promovare rapida in cadrul functiei publice.

50

Conform acestor acte normative a fost infiintata Comisia pentru managerii publici ca organism independent care urmareste si asigura aplicarea prevederilor legale referitoare la functia de manager public. In luna noiembrie 2004, cei 29 de stagiari participanti la programul de un an au efectuat stagii de pregatire de 3 luni in institutii publice din Uniunea Europeana. In luna decembrie 2004, acestia au fost evaluati de catre o Comisie Interimara a Managerilor Publici, infiintata prin Ordinul nr.454/15.12.2004 al ministrului administratiei si internelor. Potrivit prevederilor acestui Ordin, Comisia este formata din reprezentanti ai Guvernului, ai mediului academic, ai mass-media, ai ONG-urilor si din experti ai UE. Comisia are rolul de a superviza procesul de evaluare a absolventilor proiectului YPS. In urma acestei evaluari toti cei 29 de absolventi ai programului de formare specializata cu durata de un an au fost incadrati ca manageri publici treapta II. In vederea plasarii ca manageri publici in institutii si autoritati publice, a fost aprobat, de catre Primul Ministru al Guvernului Romaniei, Memorandumul nr. 5/11.442/AN/03.11.2004. In baza acestuia, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a introdus in Planul de Ocupare a functiilor publice pentru anul 2005 posturile de manageri publici pentru primii 29 de absolventi si pentru cei 100 de participanti la program, care vor absolvi in iulie 2005. Incepand cu luna februarie, toti cei 29 de absolventi au fost plasati in institutii ale administratiei publice centrale si locale. In vederea pregatirii celui de-al doilea ciclu de formare, in perioada august-noiembrie 2004, au fost inregistrate 1209 cereri de inscriere, ceea ce reprezinta o crestere cu 77% fata de primul ciclu. Programul PHARE 2003, prin care se va derula cel de-al doilea ciclu de formare, se afla in procedura de licitatie.

Intarirea capacitatii Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP)

Numarul de personal al UCRAP a fost suplimentat prin angajarea a 6 manageri publici, absolventi ai programului „Young Professionals Scheme” – prima promotie. Intarirea capacitatii institutionale a UCRAP constituie si obiectivul Programului PHARE RO03/IB/OT/01 – „Sprijin pentru procesul de reforma a administratiei publice din Romania”.

Intarirea capacitatii Retelei Nationale de Modernizatori

Reteaua Nationala de Modernizatori a fost constituita pentru a promova si monitoriza reforma administratiei publice, atat la nivel central cat si la nivel local. Pentru cresterea eficientei Retelei Nationale de Modernizatori, prin Ordinul nr. 619/2005 al ministrului administratiei si internelor, a fost aprobat Ghidul de proceduri privind functionarea Retelei Nationale de Modernizatori. Acest ghid de proceduri cuprinde: obiectivele specifice pentru fiecare dintre cele trei categorii de institutii implicate (UCRAP, grupurile de modernizatori de la nivelul ministerelor, grupurile de modernizatori de la nivelul judetelor), procedurile de lucru si modalitatile de comunicare.

Introducerea de noi instrumente de management public la nivelul administratiei publice centrale si locale

Programele Multianuale de Modernizare (PMM)

Din anul 2004 a inceput implementarea in ministere, prefecturi si consilii judetene a Programelor Multianuale de Modernizare care constituie instrumente de planificare strategica. Pe baza rapoartelor de monitorizare transmise in luna februarie 2005, UCRAP a elaborat in luna martie raportul anual privind aplicarea Programelor Multianuale de Modernizare la nivelul ministerelor, prefecturilor si consiliilor judetene.

51

Pe baza acestui raport au fost stabilite urmatoarele masuri: - mai buna coordonare a UCRAP cu factorii de decizie de la nivelul institutiilor care

elaboreaza si implementeaza Programele Multianuale de Modernizare; - Realizarea unui program de instruire referitor la elaborarea si implementarea

Programelor Multianuale de Modernizare, cu responsabilii din ministere, prefecturi si consilii judetene;

- Promovarea bunelor practici ale institutiilor care au obtinut rezultate pozitive in elaborarea si implementarea Programelor Multianuale de Modernizare.

Planurile de actiune aferente PMM –ului fiecarei institutii vor fi actualizate pana la data de 31.06.05. In acest scop, in luna aprilie 2005 a fost organizata o instruire a prefectilor si subprefectilor nou numiti si a fost acordat sprijin tehnic ministerelor.

Simplificarea procedurilor administrative

Ministerul Administratiei si Internelor a realizat un experiment pilot la prefecturile din judetele Bihor si Ilfov, in domeniul simplificarii procedurilor de eliberare a pasapoartelor si a procesului de inmatriculare a autovehiculelor. Proiectul urmareste furnizarea catre cetateni a unor servicii rapide, de calitate si cu costuri reduse. Proiectul urmareste, de asemenea, identificarea posibilitatilor de extindere a simplificarii administrative si in alte domenii. Rezultatele primei etape a experimentului au fost analizate la reuniunea din mai 2005 a Comitetului de Pilotaj pentru simplificarea procedurilor de inmatriculare a vehiculelor, comitet constituit din reprezentanti ai tuturor factorilor implicati In luna noiembrie 2004, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a lansat site-ul dedicat modernizarii administratiei publice http://modernizare.mai.gov.ro. Site-ul a fost realizat cu sprijinul programului Phare RO03/IB/OT/01. El ofera informatii care se refera la: - Documente strategice despre reforma administratiei publice; - Structuri institutionale cu responsabilitati in implementarea si monitorizarea

reformei administratiei publice; - Instrumente suport pentru modernizarea administratiei publice: Programele

Multianuale de Modernizare, Cadrul de Autoevaluare a Functionarii Institutiei (CAF);

- Modul in care se realizeaza monitorizarea implementarii reformei administratiei publice;

- Elemente referitoare la procesul de descentralizare; - Evenimente si actiuni organizate in vederea promovarii masurilor de reforma, bune

practici privind modernizarea administratiei, precum si date privind programele PHARE care se deruleaza in cadrul MAI, menite sa sprijine procesul de reforma a administratiei publice.

In domeniul descentralizarii/ deconcentrarii serviciilor publice Cadrul legislativ si institutional:

- Au fost aprobate H.G. nr. 2201/30.11. 2004 (M.O. 1277/30.12.2004) si H.G. nr. 310/14.04.2005 (M.O. 336/21.04.2005), privind structura, atributiile si responsabilitatile Comitetului Tehnic Interministerial si ale Grupurilor de Lucru, organizate in conformitate cu Legea cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea. Conform prevederilor acestor Hotarari de Guvern, in vederea accelerarii procesului de descentralizare administrativa si financiara a fost constituit si operationalizat Comitetul Tehnic Interministerial. Comitetul Tehnic Interministerial este condus de

52

ministrul administratiei si internelor care detine functia de presedinte. Din comitet fac parte seful Cancelariei Primului-Ministru, secretari de stat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si al Ministerului Finantelor Publice si din cadrul ministerelor a caror activitate este supusa procesului de descentralizare: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. De asemenea, din comitet fac parte: presedintele Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, seful Unitatii pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Secretariatul tehnic al acestui comitet este asigurat de catre Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Pana in prezent, comitetul s-a reunit in doua sedinte (25 si 30 mai 2005).

Au fost constituite si operationalizate grupurile de lucru pentru descentralizare si deconcentrare la nivelul urmatoarelor ministere: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii. Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor a elaborat Strategia de reforma institutionala a Ministerului Administratiei si Internelor pentru perioada 2005-2006, aprobata prin H.G. nr. 306/ 14.04.2005 (M.O. 335/ 27.04.2005). Strategia prevede reducerea etapizata a numarului posturilor de conducere si a personalului din aparatul central, prin descentralizarea si deconcentrarea unor activitati de ordine si siguranta publica. Au fost constituite, la nivelul tuturor judetelor si la nivelul municipiului Bucuresti, comitete tehnice judetene pentru descentralizare. A fost adoptata Legea nr. 393/ 28.09.2004 (M.O. 912/ 6.10.2004) privind statutul alesilor locali. Aceasta lege stabileste conditiile de exercitare a mandatului de catre alesii locali, drepturile si obligatiile ce le revin in baza mandatului incredintat. A fost adoptata H.G. nr. 158/ 03.03.2005 (M.O. 220/ 16.03.2005) privind constituirea, stabilirea componentei si competentelor Comisiei de autorizare a imprumuturilor locale. Comisia este condusa de un secretar de stat din cadrul Ministerului Finantelor Publice si analizeaza cererile si documentatia aferenta, inaintate de autoritatile publice locale prin care se solicita contractarea sau garantarea imprumuturilor interne sau externe, pe termen scurt, mediu sau lung. La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor au fost constituite grupurile de lucru pentru elaborarea proiectelor de modificare si completare a urmatoarelor acte normative: Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala; Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

In domeniul deconcentrarii serviciilor publice

In luna ianuarie 2005, a fost infiintat, prin Decizia nr. 217 din 11.02.2005 a Primului Ministru al Guvernului Romaniei, Comitetul Interministerial pentru coordonarea procesului de deconcentrare. Comitetul este condus de secretarul de stat pentru relatia cu prefecturile din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si este format din reprezentanti ai ministerelor si ai altor autoritati publice centrale care au servicii publice deconcentrate. In luna aprilie 2005, pornind de la criteriile stabilite prin H.G. nr. 1844/ 28.10.2004, Comitetul a definitivat lista serviciilor publice deconcentrate care urmeaza sa fie supusa spre aprobare Guvernului Romaniei.

53

Institutia prefectului

Conform H.G. nr.1844/ 28.10. 2004 s-a creat in cadrul fiecarei institutii a prefectului un aparat propriu format din functionari publici, functionari publici cu statut special si personal contractual necesar pentru pregatirea si punerea in aplicare a deciziilor si ordinelor prefectului, in urmatoarele domenii: - conducerea activitatii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale

celorlalte organe ale administratiei publice centrale; - verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de consiliul

judetean, de consiliile locale sau de primari; - organizarea si desfasurarea activitatii pentru situatii de urgenta, precum si

pregatirea si ducerea la indeplinire a masurilor de aparare care nu au caracter militar;

- organizarea serviciilor de eliberare si de evidenta a pasapoartelor simple, respectiv a permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor;

- aplicarea Programului de guvernare si a programelor de dezvoltare economico-sociala a judetelor.

Au fost reglementate structura organizatorica a aparatului de specialitate al prefectului si modul de organizare a oficiilor prefecturale. In urma evaluarii procesului de aplicare, pe parcursul unui an, a legislatiei referitoare la institutia prefectului s-a decis constituirea unui grup de lucru care va face propuneri pentru completarea Legii nr. 340/ 2004 privind institutia prefectului.

Organizarea serviciilor publice comunitare pentru eliberare si evidenta a pasapoartelor

In perioada de raportare s-a actionat pentru implementarea O.U.G. nr. 50/ 23.03.2004 (M.O. 595/ 01.07.2004) privind stabilirea cadrului organizatoric si functional corespunzator desfasurarii activitatilor de eliberare si evidenta a cartilor de identitate, a actelor de stare civila, a pasapoartelor simple, a permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a vehiculelor, aprobata prin Legea nr. 520/ 23.11.2004 (M.O. 1153/ 07.12.2004); Ministerul Administratiei si Internelor a elaborat o Foaie de parcurs in care s-au stabilit actiuni cu termene precise, precum si factorii responsabili. Actiunile cuprinse in Foaia de parcurs au vizat urmatoarele: - Adoptarea H.G. nr. 1693/ 14.10.2004 (M.O. 968/ 21.10.2004) privind modul de

organizare si functionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple;

- Aprobarea organigramei Directiei Generale de Pasapoarte, a structurii organizatorice si a numarului de personal.

- Aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Directiei Generale de Pasapoarte.

- Aprobarea Ordinului ministrului administratiei si internelor privind transferarea personalului din Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, in cadrul Directiei Generale de Pasapoarte.

- Incheierea protocoalelor de cooperare a Directiei Generale de Pasapoarte cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane, Inspectoratul General al Politiei Romane, Autoritatea pentru Straini, Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor

54

si Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor.

Pentru operationalizarea serviciilor publice comunitare de eliberare si evidenta a pasapoartelor simple create in cadrul prefecturilor, a fost adoptat Planul de masuri privind transferarea resurselor umane, financiare si logistice de la aparatul central al Ministerului Administratiei si Internelor la structurile nou create. Pentru transpunerea ,,Programului de masuri pentru combaterea birocratiei in activitatea de relatii cu publicul”, aprobat prin H. G. nr. 1.723/ 14.10.2004 (M.O. 1009/ 02.11.2004), Directia Generala de Pasapoarte a pus in aplicare Planul de actiune pentru realizarea sarcinilor cuprinse in programul mentionat. Planul cuprinde un program flexibil de lucru cu publicul, sistemul de inregistrare si solutionare a sesizarilor si reclamatiilor. A fost infiintat un serviciu care gestioneaza cererile de eliberare a pasapoartelor simple pentru cetatenii romani aflati in strainatate.

Organizarea serviciilor publice pentru situatii de urgenta

In perioada de raportare s-a actionat pentru implementarea urmatoarelor acte normative: - Legea nr. 15/ 28.02.2005 (M.O. 190/07.03.2005) pentru aprobarea O.U.G. nr. 21/

2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta; - Legea nr. 329/ 08.07.2004 (M.O. 652/20.07.2004) privind infiintarea, organizarea si

functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; - Legea nr. 481/ 08.11.2004 (M.O. 1094/24.11.2004) privind protectia civila; - H.G. nr. 1489/ 09.09.2004 (M.O. 884/28.09.2004) privind organizarea si

functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta; - H.G. nr. 1490/ 09.09.2004 (M.O. 884/28.09.2004) pentru aprobarea

Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta;

- H.G. nr. 1491/ 09.09.2004 (M.O. 885/28.09.2004) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta;

- H.G. nr. 1492/ 09.09.2004 (M.O. 885/28.09.2004) privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste;

- H.G. nr. 2288/ 09.12.2004 (M.O. 9/04.01.2005) pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

Prin aplicarea acestor acte normative s-a constituit un sistem national, cu structuri permanente, de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta care functioneaza pe trei nivele: local, judetean si national. La nivel local si judetean activitatea se desfasoara sub conducerea primarului, respectiv a prefectului. La nivel national conducerea revine ministrului administratiei si internelor, sub coordonarea Primului Ministru al Guvernului. Pentru managementul situatiilor de urgenta functioneaza Comitetul National si comitetele ministeriale, judetene si locale. Pentru monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta, au fost organizate centre operationale si operative, precum si unitati si subunitati specializate in organizarea si punerea in aplicare a actiunilor si masurilor de raspuns rezultate din planurile de analiza si acoperire a riscurilor specifice. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta coordoneaza, la nivel national, activitatea de monitorizare si gestionare a situatiilor de urgenta.

55

Progrese privind democratia participativa si dialogul Guvernului cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale

Pentru consolidarea dialogului dintre Guvernul Romaniei si structurile asociative ale autoritatilor publice locale, H.G. nr. 1201/ 14.10.2003 privind constituirea Comitetului interministerial pentru relatia cu administratia publica locala a fost modificata prin adoptarea H.G. nr. 330/ 21.04.2005 (M.O. nr. 380/ 05.05.2005). Modificarea consta in faptul ca reprezentarea ministerelor in cadrul acestui comitet se realizeaza la nivel de ministru si/ sau secretar de stat, ceea ce faciliteaza organizarea reuniunilor. Presedintele acestui comitet este ministrul administratiei si internelor. In comitet sunt reprezentate structurile asociative ale autoritatilor publice locale din Romania: Federatia Autoritatilor Locale din Romania, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania, Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Oraselor din Romania si Asociatia Comunelor din Romania. In domeniul elaborarii si implementarii politicilor publice In baza H.G. nr. 117/24.02.2005 (M.O. 177/1.03.2005) a fost infiintat Comitetul interministerial pentru coordonarea reformei procesului politicilor publice. Acest comitet are ca atributie principala coordonarea reformei administratiei publice in domeniul elaborarii si implementarii politicilor publice. Comitetul este condus de catre ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului si de catre seful Cancelariei Primului Ministru. Comitetul este sprijinit in activitatea sa de Grupul de lucru, alcatuit din reprezentanti ai Unitatii de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, ai Cancelariei Primului Ministru si ai Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. In perioada imediat urmatoare vor fi aprobate prin Hotarare de Guvern procedurile de elaborare, monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel central, precum si crearea unor unitati specializate de politici publice in cadrul fiecarui minister. Prin implementarea adecvata a acestor proceduri se urmareste crearea unui cadru unitar pentru elaborarea politicilor, imbunatatirea fundamentarii propunerilor de politici publice (sustinute de analize adecvate) si implementarea eficienta a politicilor publice. De asemenea procedurile vor avea impact si asupra modului de elaborare a actelor normative, evitandu-se situatiile de suprapuneri legislative, de amendare repetata a actelor normative in vigoare. Constituirea unor structuri specializate in politici publice la nivelul ministerelor va contribui la intarirea capacitatii acestora pentru elaborarea propunerilor de politici publice si de acte normative la nivel sectorial. Intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara In luna august 2004, prin Hotarare de Guvern nr.1210/ 29.07.2004 (M.O. 718 din 9.08.2004), a fost infiintata Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara prin reorganizarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si prin preluarea activitatii de publicitate imobiliara de la Ministerul Justitiei. Agentia Nationala are personalitate juridica si reprezinta unica autoritate in domeniu, aflandu-se in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. In perioada septembrie 2004 - ianuarie 2005 au fost organizate, la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, 42 de Oficii de Cadastru si Publicitate Imobiliara (O.C.P.I.) prin reorganizarea fostelor Oficii Judetene de Cadastru, Geodezie si Cartografie si prin preluarea celor 177 de Birouri de Carte Funciara din cadrul instantelor de judecata. In conformitate cu noul cadru legislativ a fost incheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Notarilor Publici care stabileste sistemul de comunicare privind extrasele de carte funciara si solicitarile de transcriere in cartea funciara. Prin acest protocol s-a simplificat procesul de derulare a tranzactiilor imobiliare. Noul sistem prezinta o

56

siguranta sporita deoarece toate tranzactiile (actele si faptele juridice care au ca obiect terenurile si cladirile) se realizeaza numai prin Notarii Publici, exclusiv pe baza actelor autentice. Este obligatoriu ca, pentru imobilele care nu au mai fost inscrise, inregistrarea in cadastru si in cartea funciara sa se faca inaintea oricarei tranzactii. Pentru a accelera functionarea creditului ipotecar a fost negociat un protocol cu reprezentantii bancilor. Numarul de documentatii cadastrale inregistrate in anul 2004 se ridica la 356.700. In primul trimestru al anului 2005 numarul documentatiilor cadastrale se ridica la 55.145. Din datele inregistrate la Birourile de Carte Funciara, rezulta ca in anul 2004 au fost solicitate 1.370.810 extrase si copii de carte funciara pentru acte si fapte juridice care au ca obiect terenuri si cladiri. In perioada ianuarie – aprilie 2005 numarul extraselor de carte funciara se ridica la 300.000. In perioada ianuarie – martie 2005 au fost inregistrate un numar de 32 949 de inscrieri de ipoteca. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a incheiat cu firme specializate, in urma unei licitatii publice, contracte de realizare a ortofotoplanurilor digitale care sa asigure acoperirea nationala. Aceste lucrari se vor finaliza in decembrie 2005. Se creeaza astfel premisele pentru realizarea planurilor cadastrale si a registrelor intr-un format standardizat, la nivel national, pentru toate terenurile extravilane. In luna aprilie 2005 a fost aprobata Strategia privind dezvoltarea sistemului de cadastru si publicitate imobiliara pentru perioada 2005-2008. Conform aceste strategii, prioritatile pe termen scurt si mediu vizeaza realizarea unui sistem eficient de inregistrare a proprietatilor la nivelul intregii tari, in conformitate cu standardele europene in domeniul cadastrului si publicitatii imobiliare. Pe termen lung, se are in vedere crearea unei baze de date complet informatizate, unitara si usor accesibila utilizatorilor. Totodata, s-a infiintat si Centrul National de Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie si Teledetectie prin reorganizarea Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie si Cartografie. In luna septembrie 2004, a fost numit Consiliul de Administratie si au fost desemnati directorii interimari ai Agentiei si din institutiile subordonate. In perioada septembrie –decembrie 2004 au fost organizate concursuri si testari pentru personalul intregii structuri si s-a derulat procesul de preluare a activitatii de la Ministerul Justitiei. Prin Legea nr. 499/2004 (MO nr.1069/17.11.2004) privind aprobarea OUG nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996 a inceput procesul de organizare si preluare la nivel local a noilor OCPI, in conformitate cu noul cadru legislativ.

Sistemul judiciar I. Completarea cadrului reformei sistemului judiciar si monitorizarea

implementarii acesteia I .1. Cadrul reformei sistemului judiciar

A. Pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar Procesul de reforma a sistemului judiciar in Romania a fost accelerat prin intrarea in vigoare in Septembrie 2004 a pachetului legislativ privind reforma justitiei – Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (Legea nr. 317/1.07.2004 (MO nr. 599/2.07.2004)), Legea privind organizarea judiciara (Legea nr. 304/28.06.2004 (MO nr. 576/29.06.2004)), Legea privind statutul magistratilor (Legea nr. 303/28.06.2004 (MO nr. 576/29.06.2004)). In conformitate cu noile prevederi legislative, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este un organism independent, supus numai legii, dispunand de buget si aparat administrativ propriu, fiind singurul organismul competent in privinta carierei magistratilor.

57

Modificari aduse pachetului legislativ

Desi prevederile celor trei legi, asa cum au fost adoptate in iulie 2004, au constituit baza pentru realizarea reformei sistemului judiciar, implementarea acesteia a dovedit ca sunt necesare modificari ulterioare ale legilor pentru a imbunatati eficienta si raspunderea celor care infaptuiesc justitia. Acesta este motivul pentru care, atat Programul Legislativ pentru perioada 2005-2008, adoptat in ianuarie 2005, cat si Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, actualizat, prevad elaborarea unei legi pentru modificarea pachetului legislativ privind reforma justitiei. Proiectele de modificari ale celor trei legi vizeaza, printre altele: - modificarea procedurii de numire in functii de conducere la instante si la parchete in

baza unor concursuri publice care sa testeze abilitatile manageriale si de comunicare, capacitatea de a lua decizii, responsabilitatea si capacitatea de a lucra sub tensiune;

- modificarea procedurii de numire si de revocare a Procurorului General al Romaniei si a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie (PNA), pentru a asigura responsabilizarea si eficienta acestora;

- instituirea obligatiei de a prezenta un raport anual al activitatii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitei si a PNA;

- asigurarea stabilitatii judecatorilor in cadrul sectiilor si a completelor; - reducerea conditiilor de vechime pentru promovarea si numirea in functii de

conducere; - eliminarea posibilitatii de a ramane in functie dupa implinirea varstei de pensionare; - eliminarea obligatiei de a infiinta instante specializate; - reorganizarea instantelor si parchetelor militare; - stabilirea de criterii obiective pentru distribuirea cazurilor procurorilor si prevederea

de garantii pentru independenta procurorilor (dreptul de a contesta in instanta sau in fata CSM in cazurile de interferenta in cauzele pe care le instrumenteaza);

- incompatibilitatea intre calitatea de membru CSM si pozitii de conducere in instante sau parchete;

- asigurarea permanentei activitatii membrilor CSM; - cresterea competentelor sectiilor CSM. Procesul de pregatire a proiectelor de lege, initial prevazut pentru a fi aprobate de guvern in Aprilie 2005, a fost intarziat datorita necesitatii de a asigura o consultare reala a tuturor partilor implicate si a societatii civile. Un proces larg de consultare a fost lansat: variantele de lucru privind amendamentele au fost afisate in mod constant pe web-site-ul Ministerului Justitiei (MJ) (primul proiect fiind publicat pe 24 Aprilie 2005) si au fost organizate dezbateri in toata tara. Proiectele au fost adoptate de Guvern in data de 1 iunie 2005 si vor trece prin Parlament prin procedura asumarii raspunderii. In vederea realizarii acestei proceduri, toate grupurile parlamentare au fost consultate asupra modificarilor.

B. Strategia pentru reforma sistemului judiciar si a Planului de Actiune pentru implementarea acesteia Ca rezultat al angajamentelor asumate, Strategia de reforma a justitiei si Planul de Actiune aferent au fost actualizate si adoptate de Guvern, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, pentru a asigura finantarea masurilor prevazute de acestea (HG 232/30.03.2005 (MO nr. 273/1.04.2005) privind aprobarea Strategiei pentru reforma sistemului judiciar 2005-2007 si a Planului de Actiune pentru implementarea acesteia).

58

In acest scop, un grup central de lucru, implicand reprezentanti ai MJ, CSM, judecatori si procurori, societatea civila, precum si alte parti interesate, au actualizat Strategia de reforma a justitiei si Planul de Actiune pentru implementarea acesteia, in cadrul a sase sub-grupuri. Propunerile au fost dezbatute public, prin organizarea a trei sesiuni de consultare a magistratilor din toata tara; prin crearea unui forum pe pagina de web a ministerului in scopul colectarii opiniilor practicienilor din toata tara, si prin afisarea progreselor realizate pe site-ul Ministerului Justitiei si al CSM-ului. Strategia de Reforma a Sistemului Judiciar urmareste realizarea unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient. Principalele directii de actiune vizeaza: - Garantarea independentei efective a sistemului judiciar: Strategia prevede

asigurarea unor garantii sporite pentru independenta judecatorilor (inclusiv prin modificarea pachetului legislativ privind reforma sistemului judiciar) si se refera la: modificarea componentei colegiilor de conducere la nivelul instantelor si parchetelor pentru a asigura o reala reprezentativitate; asigurarea stabilitatii completelor de judecata si distribuirea aleatorie a cauzelor, astfel incat dosarele sa fie repartizate exclusiv pe criterii obiective (aplicarea sistemului de distribuire aleatorie va fi monitorizata strict); permanentizarea activitatii membrilor CSM in vederea asigurarii functionarii eficiente a institutiei, obligativitatea prezentarii de catre CSM a unui raport privind activitatea proprie si reglementarea raspunderii membrilor CSM.

- Asigurarea transparentei actului de justitie: masuri pentru asigurarea transparentei in comunicare si a facilitarii accesului la informatii, cu respectarea riguroasa a normelor privind protectia datelor personale.

- Imbunatatirea calitatii actului de justitie: masuri de unificare a practicii judiciare prin asigurarea accesului magistratilor la legislatie si jurisprudenta si prin adoptarea unor solutii legislative conforme standardelor UE. In ceea ce priveste pregatirea magistratilor si a personalului auxiliar, Strategia cuprinde masuri pentru consolidarea capacitatii administrative a INM si a Scolii Nationale de Grefieri. Sistemul de selectie a magistratilor va fi reformat, iar programele de formare se vor concentra asupra aspectelor practice.

- Sporirea eficientei si responsabilizarii sistemului judiciar: masuri in vederea reducerii volumului de activitate a instantelor si a duratei de solutionare a cauzelor. Un accent special se adreseaza solutionarii rapide a situatiei dosarelor restante pe rolul ICCJ. In ceea ce priveste procurorii, vor fi facute propuneri de reorganizare pe criterii de eficienta. Rolul procurorului va fi redus in litigiile civile si vor fi restrictionate posibilitatile de redistribuire sau preluare a dosarelor pe linie ierarhica. Sunt de asemenea prevazute masuri pentru realizarea unui sistem informatic integrat pentru sistemul judiciar, precum si pentru evaluarea activitatii executorilor si a cadrului legislativ, in vederea asigurarii punerii in executare a hotararilor judecatoresti intr-un timp scurt, cu stabilirea unui sistem de plata echitabil, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse.

- Garantarea accesului liber la justitie - se va realiza prin extinderea si stabilirea unor criterii obiective pentru acordarea asistentei juridice gratuite, in special in materie civila, informarea cetatenilor cu privire la formele si conditiile de obtinere a asistentei, asigurarea accesului la consultanta pentru persoanele private de libertate prin hotarari definitive.

- Justitia pentru minori: asigurarea cadrului crearii unor conditii procedurale si materiale speciale, corespunzatoare standardelor europene. De asemenea, Strategia prevede si masuri privind pregatirea specializata a magistratilor care solutioneaza astfel de cauze.

59

- Consolidarea mediului de afaceri – prin accelerarea si simplificarea procedurilor de insolventa, unificarea practicii judiciare, specializarea judecatorilor si procurorilor in domeniile relevante pentru mediul de afaceri (drept comercial, concurenta, etc.).

- Consolidarea cadrului institutional si legislativ in domeniul cooperarii judiciare internationale – sunt prevazute masuri pentru asigurarea, de la data aderarii, a contactului direct intre autoritatile judiciare romane si cele din statele membre ale Uniunii Europene, in aplicarea principiului recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti.

- Consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene – prin aducerea conditiilor de detentie la standarde europene, respectiv: extinderea spatiilor si dotarea corespunzatoare, asigurarea si pregatirea personalului etc.

- Protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor – prin asigurarea punerii in aplicare a asistentei post-penale a infractorilor, precum si prin protectia victimelor infractiunilor. Masurile sunt esentiale pentru completarea dimensiunii de serviciu public a sistemului judiciar.

- Prevenirea si combaterea coruptiei din sistemul judiciar reprezinta un obiectiv prioritar in reforma sistemului, in concordanta cu cadrul mai larg al Strategiei Nationale Anti-coruptie 2005 – 2007. Se are in vedere asigurarea transparentei in exercitarea functiei de magistrat, prin verificarea declaratiilor de avere si interese, monitorizarea distribuirii aleatorii a cauzelor, masuri pentru implementarea Codului deontologic al magistratilor, cresterea integritatii si a rezistentei la coruptie.

Prevederile Strategiei sunt completate de Planul de Actiune in care sunt detaliate masurile pentru atingerea obiectivelor enuntate, termenele de realizare, institutiile responsabile, resursele financiare necesare, precum si indicatorii de evaluare a realizarii acestor masuri.

I.2. Monitorizarea implementarii reformei justitiei

Monitorizarea implementarii pachetului legislativ In iulie 2004, ca urmare a adoptarii celor trei legi privind reforma justitiei, la nivelul Ministerului Justitiei a fost infiintat un grup de lucru pentru monitorizarea implementarii reformei jutitiei. Activitatea de monitorizare este realizata in conformitate cu Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a justitiei. Activitatea de monitorizare include toate aspectele vizate de cele trei legi. In conformitate cu Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a justitiei, au fost luate masuri pentru consolidarea grupului de lucru, prin implicarea tuturor partilor interesate - Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii (INM), Scoala Nationala pentru Grefieri (SNG), Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si Ministerul Public. Prima intalnire a grupului consolidat a avut loc la data de 26 aprilie 2005, cand a fost aprobata metodologia de lucru. Grupul de lucru se intruneste lunar in vederea dezbaterii si monitorizarii procesului de implementare a pachetului legislativ (cea de-a doua reuniune a avut loc la data de 25 mai a.c.). Sunt elaborate raportari lunare cu privire la stadiul implementarii legilor, in scopul de a asigura, in primul rand, implementarea lor coerenta si la timp, si in al doilea rand, pentru identificarea problemelor care necesita imbunatatire administrativa sau legislativa.

Monitorizarea implementarii strategiei actualizate Strategia actualizata prevede infiintarea unei Comisii de monitorizare, compusa din Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justitiei, Presedintele ICCJ, Procurorul General de la Parchetul de pe langa ICCJ, directorii de la INM si SNG si reprezentantii altor profesii juridice, un reprezentant al asociatiilor magistratilor si al Ministerului Finantelor Publice. Reprezentantii societatii civile pot participa la sedintele Comisiei de monitorizare. Comisia este asistata de un grup tehnic de experti.

60

Comisia de monitorizare a avut prima intalnire pe 15 aprilie, consacrata discutarii implementarii masurilor prevazute sa fie realizate in aprilie si mai 2005. Grupul tehnic de lucru, la nivel de experti, s-a intalnit la 21 aprilie 2005 si a stabilit metodologia de lucru. Primul raport de monitorizare a fost redactat pe 16 mai 2005 si aprobat de grupul de lucru la cea de-a doua sa sedinta. La 8 aprilie 2005, CSM a organizat o intalnire cu toti presedintii curtilor de apel si cu membrii colegiilor de conducere ale instantelor, pentru a discuta masurile privind implementarea planului de actiune si a creste gradul de informare asupra unei corecte implementari a strategiei. Pentru a asigura responsabilizarea in cadrul procesului de implementare, toate institutiile implicate au desemnat persoanele responsabile pentru a indeplini masurile cuprinse in planul de actiune. La 19 aprilie 2005, CSM si MJ au desemnat persoanele responsabile pentru implementarea fiecarei masuri. Mai mult, mecanisme interne de monitorizare exista pentru fiecare institutie, acestea actionand ca sisteme de alerta cu privire la stadiul indeplinirii masurilor. II. Masuri de implementare

II.1. Dezvoltarea legislatiei secundare privind independenta justitiei

Cele mai multe dintre prevederile incluse in pachetul legislativ au fost implementate la timp, in conformitate cu termenele prevazute. Legile sunt in concordanta cu prevederile Cartei Europene cu privire la statutul judecatorului. In aceasta privinta, CSM a preluat toate prerogativele in legatura cu cariera judecatorilor. Legislatia secundara pentru implementarea legilor privind reforma justitiei a fost adoptata de CSM, MJ si ICCJ (in conformitate cu competentele lor). Astfel, in Septembrie 2004, CSM a adoptat o serie de regulamente pentru aplicarea noilor prevederi legislative: Regulamentul de ordine interioara al instantelor (Hotararea CSM nr. 159/24.09.2004 (MO nr. 881/27.09. 2004)); Regulamentul privind organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii (Hotararea CSM nr. 160/27.09.2004 (MO nr. 880/27.09.2004)); Regulamentul privind examenul de admitere si absolvire a Institutului National al Magistraturii (Hotararea CSM nr. 158/27.09.2004 (MO nr. 87/27.09.2004)); Regulamentul privind examenul de capacitate a magistratilor stagiari (Hotararea CSM nr. 155/27.09.2004 (MO nr. 879/27.09.2004)); Regulamentul privind examenul de admitere in magistratura (Hotararea CSM nr. 157/27.09.2004 (MO nr. 879/27.09.2004)); Regulamentul privind pregatirea continua a magistratilor (Hotararea CSM nr. 153/27.09.2004, (MO nr. 879/27.09.2004)); Regulamentul privind examenul de promovare a magistratilor (Hotararea CSM nr. 154/27.09.2004 (MO nr. 879/27.09.2004)); Regulamentul privind procedura de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor (Hotararea CSM nr. 163/24.09.2004 (MO nr. 880/27.09.2004)); Regulamentul privind concediul magistratilor (Hotararea CSM nr. 156/22.09.2004 (MO nr. 880/27.09.2004)); Regulamentul privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (Hotararea CSM nr. 167/27.09.2004 (MO nr. 894/30.09.2004)); Regulamentul privind organizarea si functionarea Consiliului Superior la Magistraturii (Hotararea CSM nr. 166/30.09.2004 (MO nr. 890/30.09.2004)). De asemenea, Regulamentul de organizare interna al parchetelor (Ordin al Ministrului Justitiei nr. 2850/C (MO nr. 1087/23.11.2004)) si Regulamentul de organizare interna al Parchetului National Anticoruptie (Ordin al Ministrului Justitiei nr. 2695/C (MO nr. 1013/3.11.2004)) au fost aprobate in septembrie 2004. Ca urmare a adoptarii legii, au fost aprobate regulamentele de organizare a examenelor pentru managerii economici de la curtile de apel si de la tribunale (Ordin al Ministrului Justitiei nr. 2720/C (MO nr. 929/12.10.2004)). In concordanta cu prevederile legilor, ICCJ a adoptat regulamentul intern de functionare (Regulamentul din 21.09.2004 (MO nr. 876 /25.09.2004)) si si-a reorganizat structura in mod corespunzator.

61

Regulamentul de ordine interioara a instantelor a fost modificat pentru a asigura distribuirea aleatorie a cauzelor, prin Hotararea CSM nr. 71/9.03.2005 (MO nr. 222/16.03.2005), precum si in ceea ce priveste obligatia presedintilor de instanta de a distribui zilnic lista actelor normative publicate in Monitorul Oficial, prin decizia CSM nr. 146/26.04.2005 (MO nr. 387/9.05.2005). CSM a adoptat Codul Deontologic al Magistratilor (Hotararea CSM nr. 144/26.04.2005, MO nr. 382/6.05.2005), care ia in considerare observatiile si sugestiile primite de la instante. Codul stabilileste standardele de conduita ale magistratilor. Ca urmare a intrarii in vigoare a celor trei legi, CSM a inceput sa functioneze in concordanta cu noul cadru legal (pentru mai multe detalii a se vedea sectiunile II.2), in timp ce atributiile si structura Ministerului de Justitie au fost reduse prin noua reglementare. De asemenea, pentru implementarea pachetului legislativ a fost adoptata Legea 567/2004 (MO nr. 1197/14.12.2004) privind statutul personalului auxiliar specializat in cadrul instantelor si parchetelor ce functioneaza pe langa acestea. Totodata, salariile grefierilor au fost sporite substantial, incepand cu mai 2005, ca urmare a adoptarii Legii nr. 100/2005 (MO nr. 378/05.05.2005). CSM a adoptat de asemenea Codul Deontologic al personalului auxiliar (Hotararea CSM nr. 145/26.04.2005 (MO nr. 382/6.05.2005)), elaborat in cadrul programului de colaborare cu ABA CEELI (American Bar Association/ Central European and Eurasian Law Initiative).

II.2. Consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii

Cu incepere de la 1 ianuarie 2005, CSM a inceput sa functioneze conform noilor sale competente.

A. Activitati desfasurate inainte de infiintarea CSM-ului La 29 septembrie 2004, a fost semnat protocolul dintre Ministerul Justitiei si membrii fostului CSM, prin care toate competentele ministerului, legate in special de cariera magistratilor au fost oficial transferate catre CSM. De asemenea, la 15 octombrie 2004, doua protocoale similare au fost incheiate intre CSM, pe de o parte, si Ministerul Public, si respectiv PNA, pe de alta parte. In consecinta, toate deciziile privind numirea si promovarea magistratilor au fost supuse spre aprobare CSM-ului. De asemenea, toate deciziile disciplinare in cazul procurorilor au fost transferate de la Parchetul de pe langa ICCJ catre CSM.

B. Alegerea membrilor CSM si preluarea noilor atributii Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au avut loc in noiembrie - decembrie 2004, conform calendarului si a procedurii prevazute de lege. Calendarul a fost comunicat tuturor instantelor si parchetelor, asigurandu-se astfel, o larga publicitate printre magistrati. De asemenea, in perioada de referinta au fost organizate intalniri cu magistrati in 21 de orase, cu participarea unor experti straini. In cadrul intalnirilor au fost dezbatute calendarul si procedura pentru alegerea magistratilor si pentru alegerea reprezentantilor societatii civile ca membri ai CSM. Membrii CSM au fost alesi intr-o maniera democratica, desi a fost recunoscut faptul ca ar fi fost necesara o mai buna campanie de promovare a candidatilor, pentru a fi mai bine prezentati colegilor lor. Au fost 199 candidati (119 judecatori si 80 procurori). Doi dintre membrii alesi ai CSM erau membri ai Asociatiei Romane a Magistratilor, la momentul alegerii lor. Alegerile au fost organizate dupa cum urmeaza: la 12 noiembrie 2004, au fost organizate alegeri pentru desemnarea candidatilor pentru categoriile de instante si parchete; la 3 decembrie 2004, adunarile generale au fost convocate pentru alegerea membrilor CSM care reprezinta magistratii de la judecatorii, tribunale, curti de apel si

62

de la parchetele de pe langa acestea, de la ICCJ , de la parchetul de pe langa ICCJ si de la PNA. Cei doi reprezentanti ai societatii civile din CSM au fost alesi de Senatul Romaniei, la 6 decembrie 2004 (Decizia Senatului nr. 55/2004 (MO nr. 1191/14.12.2004)). Acestia sunt specialisti in drept, cu un minimum de vechime profesionala de 18 ani, care se bucura de o inalta reputatie morala si profesionala si nu sunt membri ai vreunui partid politic. O coalitie de ONG-uri a afirmat ca alegerile au fost partial incorecte. Comisia juridica a Senatului a evaluat aceste afirmatii si a considerat ca per ansamblu alegerile au fost corecte. Alegerea noilor membri CSM a fost validata la 27 decembrie 2004 prin Decizia Senatului nr. 65/2004 (MO nr. 1268/29.12.2004) si noul CSM a tinut prima sedinta la 12 ianuarie 2005. La aceasta sedinta, au fost alesi presedintele si vicepresedintele CSM, si a fost stabilita noua structura a consiliului, pe 6 domenii de activitate. De asemenea, a fost stabilita noua metodologie de lucru in cadrul sectiilor si membrii CSM au hotarat sa aiba intalniri saptamanale, atat in plen, cat si in sectii.

C. Capacitatea administrativa a CSM Personalul administrativ al CSM

Intr-o prima etapa, au fost efectuate, la 24 si 25 ianuarie 2005, interviuri pentru a selecta persoane din MJ, de la instante si de la parchete care si-au exprimat consimtamantul de a lucra in cadrul aparatului tehnico-administrativ al CSM. Dintr-un total de 74 candidati, au fost selectionate 45 de persoane. La 18 ianuarie 2005 au fost alesi de plenul CSM secretarul general si secretarul general adjunct. Pentru a ocupa pozitiile vacante in cadrul personalului administrativ, urmatoarele regulamente au fost adoptate: Regulamentul privind organizarea examenului pentru ocuparea pozitiilor vacante de consilieri juridici (Hotararea CSM nr. 30/2.02.2005 (MO nr. 140/16.02.2005)); Regulamentul privind organizarea examenului pentru ocuparea posturilor vacante pentru personalul contractual (Hotararea CSM nr. 31/2.02.2005 (MO nr. 140/16.02. 2005)). La 14 aprilie 2005, a avut loc un examen pentru ocuparea a 23 de posturi vacante pentru personalul contractual (12 candidati au fost admisi). La 20 aprilie 2005, in urma unui alt examen, au fost ocupate 8 posturi de functionari publici. In consecinta, in prezent 99 de posturi din cadrul personalului administrativ al CSM au fost ocupate, din totalul de 139 pozitii.

Dotari si resurse bugetare

In anul 2004, finantarea cheltuielilor suplimentare privind personalul, dotarile si chiria pentru CSM au fost asigurate prin realocarea fondurilor Ministerului Justitiei. Pentru anul 2005, bugetul CSM este de aprox. 4.8 milioane euro. In prezent, cladirile alocate CSM sunt urmatoarele: o cladire in Bucuresti, str. Petofi Sandor, cu o suprafata totala de 587 mp, si 4 alte birouri, pe care le impart cu alte institutii, amplasate la sediul Ministerului Justitiei si al Parchetului de pe langa ICCJ. Acestea sunt folosite pentru activitatile zilnice, iar cladirea INM pentru sedintele CSM. Cladirile mentionate sunt dotate corespunzator. Guvernul este in curs de a identifica spatii mai mari pentru a oferi cele mai bune conditii pentru activitatile CSM. La 26 mai 2005 Guvernul a alocat un spatiu aditional pentru sediul CSM. Pana cand acest spatiu va fi efectiv disponibil (octombrie 2005), Guvernul a alocat 90.000 de Euro pentru inchirierea de spatii adecvate, prin HG nr. 493/1.06.2005 (MO nr. 493/2.06.2005). La 15 februarie 2005 a fost elaborat un plan pentru achizitionarea de tehnica de calcul. Conform acestui plan, au fost achizitionate 64 de statii de lucru, 15 imprimante, 8 scanere si 7 echipamente de comunicatie. La 15 martie 2005, a fost efectuata conectarea la Internet a sediului CSM. Website-ul CSM este functional. Pana la 30

63

iunie 2005 un nou server va fi functional pentru a imbunatati operabilitatea website-ului CSM. Procedura pentru licitatie publica a fost initiata pentru achizitionarea de programe (baze de date legislative, aplicatii financiare, aplicatii pentru inregistrare). Oferta va fi finalizata pana la data de 30 iunie 2005.

D. Activitatile CSM pentru indeplinirea atributiilor sale CSM a adoptat legislatia secundara necesara implementarii pachetului legislativ pentru reforma justitiei (vezi sectiunea II.1. de mai sus). De asemenea, pentru implementarea efectiva a masurilor prevazute de planul de actiune pentru aplicarea Strategiei de reforma a justitiei, CSM, prin Hotararea nr. 152 din 26.04.2005, a infiintat 6 grupuri de lucru, fiecare coordonata de un membru CSM. Pana la 15 mai 2005, CSM, atat in plen, cat si pe sectii, a emis 167 decizii, printre care 66 de decizii privind cariera individuala a magistratilor, 29 cu privire la legislatie si 23 de organizare judiciara.

Promovarea judecatorilor si procurorilor la instante si parchete superioare

Intre 20 – 24 Septembrie 2004, Parchetul de pe langa ICCJ a organizat un concurs pentru promovarea procurorilor, 58 de procurori fiind promovati. Concursul a fost validat de CSM. In prezent, promovarea judecatorilor si a procurorilor se realizeaza numai prin concurs organizat la nivel national, tinandu-se seama de vechimea in magistratura si de activitatea profesionala a magistratului, precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete. Concursul pentru promovarea magistratilor in functii de executie se organizeaza, anual sau ori de cate ori este nevoie, de Institutul National al Magistraturii, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 43 din Legea nr. 303/2004). Reglementarea detaliata a concursului se face prin Regulamentul privind examenul de promovare a magistratilor, adoptat prin Hotararea CSM nr. 154/2004. Dupa data de 12 ianuarie 2005, noul CSM nu a organizat examene pentru promovarea judecatorilor si procurorilor, intrucat proiectul de lege pentru modificarea celor 3 legi privind sistemul judiciar prevede reducerea considerabila a conditiilor de vechime pentru promovare si numire in functii de conducere (de ex. de la 8 la 5 ani de la judecatorii la tribunale, si de la 12 la 6 ani de la tribunale la curtile de apel).

Promovarea in functii de conducere

Potrivit dispozitiilor legislative in vigoare, promovarea in functii de conducere la instantele judecatoresti si parchete se face pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reinvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistratii care au calificativul „foarte bine” in ultimii 5 ani, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o buna capacitate de organizare si decizie (art. 48, alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratului). In perioada anterioara constituirii noului Consiliu Superior al Magistraturii, au fost numiti in functii de conducere la instante 77 magistrati, iar 49 de magistrati au fost delegati in functii de conducere. Inca din momentul adoptarii pachetului legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat pe site-ul sau functiile vacante, a consultat adunarile generale ale magistratilor din instantele care inregistrau posturi de conducere vacante, a intervievat toti candidatii in Plenul Consiliului si a consultat documentele depuse la dosarul de interviu. Dupa momentul constituirii noului CSM, procedura prevazuta de Legea nr. 303 a fost implementata in mod corespunzator, principalele etape in promovarea in functii de conducere fiind respectate de institutiile responsabile. Urmarind aceste etape

64

mentionate, CSM a numit, incepand cu 12 ianuarie 2005, un numar de 35 de judecatori, din care 7 presedinti de instante. Au fost delegati un numar de 18 judecatori cu functii de conducere, din care 12 presedinti de instante si un numar de 81 de procurori, din care 49 prim-procurori/procurori generali.

Evaluarea magistratilor

Activitatea judecatorilor si a procurorilor este supusa anual unei evaluari privind indeplinirea cu celeritate a lucrarilor, practica de casare sau, dupa caz, infirmarile de solutii, obligatia de formare profesionala continua, comportamentul in cadrul raporturilor de serviciu. Pentru aplicarea dispozitiilor legislative referitoare la evaluarea anuala a magistratilor, CSM a adoptat Regulamentul privind procedura de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor, care reglementeaza in detaliu intreaga procedura. Evaluarea este realizata de comisii constituite in cadrul fiecarei curti de apel, prin decizie a CSM, separat pentru judecatori si procurori. Evaluarea judecatorilor de la ICCJ sau procurori de la PNA este realizata de comisii constituite prin decizie a CSM. Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor sunt stabilite in Anexa la Legea nr. 303/2004, fiind unitare in toata tara. Calificativele acordate in evaluare pot fi contestate de catre judecatorul sau procurorul vizat, la sectia CSM corespunzatoare, iar hotararea sectiilor poate fi contestata in fata plenului CSM. Deciziile CSM, ca instanta, sunt finale.

Raspunderea disciplinara a magistratilor

Magistratii raspund disciplinar in conformitate cu art. 97 din Legea nr. 303/2004. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor. In prezent, actiunea disciplinara se exercita de catre colegiile de conducere ale instantelor si parchetelor. Pentru exercitarea actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile de judecatorii desemnati de Colegiul de conducere al ICCJ, de judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori, dupa caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, Parchetului National Anticoruptie sau din cadrul parchetelor de pe langa curtile de apel. Din februarie 2005 au fost exercitate 9 actiuni disciplinare (7 pentru judecatori si 2 pentru procurori). Dintre cele 7 pentru judecatori, o actiune disciplinara a fost respinsa ca fiind ramasa fara obiect si 6 au fost admise. La cele 6 actiuni disciplinare admise, sanctiunile aplicate variaza dupa cum urmeaza : trei avertismente, o diminuare a salariului cu 15% timp de o luna, o mutare de la un tribunal la altul (de la Galati la Braila) si o excludere din magistratura. Pentru contestatiile la procurori, una a fost respinsa ca fiind ramasa fara obiect si cealalta a fost admisa, aplicandu-se sanctiunea diminuarii salariului cu 15 % timp de o luna. In data de 26 aprilie 2005, Plenul CSM a adoptat Codul Deontologic al Magistratilor. In perioada mai-octombrie 2005 va urma o ampla campanie de diseminare a prevederilor noului Cod in randul magistratilor. De asemenea, in cadrul CSM a fost infiintat grupul de lucru G5, care are ca atributii elaborarea unui set de masuri de control si prevenire a incalcarii Codului, beneficiind de sprijin Phare in realizarea acestei activitati.

II.3. Distribuirea aleatorie a cauzelor la judecatorii, tribunale si curti de apel

Pentru a creste obiectivitatea si increderea in sistemul judiciar, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1284/C/2004 (MO nr. 482/28.05.2004), a fost introdus un sistem de distribuire aleatorie a cauzelor, ce a intrat in vigoare la data de 1 septembrie 2004. Pentru implementarea efectiva, a fost nevoie de masuri ulterioare. Astfel, in luna septembrie 2004 a fost organizata o licitatie publica pentru a achizitiona echipamentul necesar realizarii distribuirii aleatorii a cauzelor in toate instantele.

65

Echipamentul achizitionat consta in: 1 server, 210 computere si 191 imprimante, in valoare de 12.2 miliarde de lei (aprox 300,000 EUR), si a fost livrat in noiembrie 2004. In luna februarie 2005, Ministerul Justitiei a trimis 50 de experti care au verificat distribuirea aleatorie a cauzelor la toate instantele. Toate problemele tehnice intalnite pe parcursul verificarilor efectuate, precum si cele raportate ulterior au fost solutionate de Ministerul Justitiei in luna februarie; soft-ul deficitar fiind modificat corespunzator.

Incepand cu data de 1 martie 2005, distribuirea aleatorie este functionala la toate instantele si se realizeaza atat electronic, cat si manual (metoda ciclica). In vederea asigurarii distribuirii aleatorii complete, atat electronic cat si alfabetic, CSM a adoptat Decizia nr. 71/9 martie 2005. Aceasta decizie reglementeaza distribuirea aleatorie a cauzelor in cazul incidentelor procedurale (recuzare, abtinere, incompatibilitate), prevazand o distribuire ciclica a cauzelor pe complete. In conformitate cu Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar 2005-2007, CSM a aprobat un raport privind sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor, inclusiv informatii referitoare la implementarea Deciziei CSM nr. 71/2005. Pe baza acestui raport, Consiliul Superior al Magistraturii va emite normele necesare pentru aplicarea Deciziei nr. 71/09.03.2005. Ministerul Justitiei a continuat sa furnizeze asistenta tehnica necesara pentru sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor. Datele necesare utilizarii sistemului IT pentru perioada cuprinsa intre 1 martie - 10 aprilie 2005 au fost centralizate de catre Directia pentru Tehnologia Informatiei din cadrul Ministerului Justitiei si trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru analiza si pentru dispunerea masurilor adecvate. MJ a infiintat o linie telefonica la care instantele pot apela oricand. Totusi, in cazul in care sistemul nu functioneaza, solutia de rezerva o constituie utilizarea sistemului ciclic, asa cum a fost acesta reglementat de catre CSM. In lunile septembrie si noiembrie 2004 au fost organizate doua sesiuni de pregatire pentru expertii IT de la instantele din tara referitor la sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor. Ministerul Justitiei va organiza si in viitor sesiuni de pregatire pentru personalul instantelor care utilizeaza sistemul. III. Imbunatatirea calitatii hotararilor judecatoresti

III.1. Imbunatatirea accesului la jurisprudenta si legislatie

Pentru a se asigura aplicarea si interpretarea unitara a legii, s-au depus eforturi pentru a facilita accesul la jurisprudenta Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). In acest sens, textele integrale ale tuturor deciziilor ICCJ, precum si rezumate ale hotararilor sunt publicate pe site-ul oficial al acestei instante. La inceputul lunii mai 2005, 1.115 hotarari in rezumat si textul integral al 18.285 hotarari emise de ICCJ intre 2003-2005 au fost publicate pe site. De asemenea, a fost publicat si distribuit instantelor Buletinul Jurisprudentei ICCJ pe 2003. Primul numar al Buletinului Casatiei, revista trimestriala oficiala a ICCJ, continand jurisprudenta recenta a acestei instante, doctrina si alte informatii, a fost publicat in luna martie 2005. La data de 12 mai 2005, 25 de instante si 17 parchete aveau 55, respectiv 41 de abonamente pentru Buletinul Casatiei. In prezent se depun eforturi pentru a pune la dispozitia tuturor instantelor Buletinul Casatiei pentru a respecta prevederile Strategiei de reforma actualizate. Au fost luate masuri pentru imbunatatirea accesului la jurisprudenta si la nivel local. Buletinele continand jurisprudenta aferenta anului 2003 pentru noua Curti de Apel, au fost publicate si distribuite gratuit tuturor instantelor aflate in raza teritoriala a acestora; doua Curti de Apel si-au publicat buletinele pe site-ul Ministerului Justitiei. In conformitate cu Strategia de reforma a sistemului judiciar, CSM a modificat Regulamentul de ordine interioara a instantelor, parchetelor, precum si a Parchetului

66

National Anticoruptie (PNA), astfel incat presedintii instantelor si prim procurorii parchetelor au obligatia de a pune zilnic la dispozitia fiecarui judecator si procuror lista cu toate tipurile de legi publicate in Monitorul Oficial (Deciziile CSM nr. 146/2005 MO nr. 387/9.05.2005), 147/2005 si 148/2005). In luna ianuarie 2005, Monitorul Oficial in forma electronica a fost instalat la nivelul ICCJ, judecatorii si magistratii asistenti avand acces permanent la Monitorul Oficial in format electronic. In luna aprilie 2005, a fost incheiat un contract pentru distribuirea zilnica a Monitorului Oficial in format electronic, Parchetului de pe langa ICCJ, in prezent luandu-se masuri pentru achizitionarea versiunii on-line a Monitorului Oficial de catre Parchetele de pe langa Curtile de Apel. Pentru a facilita accesul la legislatie, inclusiv la amendamentele recente, al tuturor utilizatorilor din cadrul instantelor, aplicatia LLDS, o baza de date continand legislatie si jurisprudenta in cadrul programului de management al cauzelor, a fost incarcata si pusa la dispozitia tuturor Curtilor de Apel, tribunalelor, a 43 de judecatorii si 39 de parchete. Baza de date este actualizata zilnic. In prezent CSM desfasoara o monitorizare pentru a avea o privire de ansamblu asupra accesibilitatii efective la legislatie in cadrul sistemului judiciar. In conformitate cu datele preliminare primite (numai 169 de judecatorii si 151 de parchete de pe langa judecatorii au raspuns pana in prezent acestei monitorizari), 166 de judecatorii si 151 de parchete au abonamente la Monitorul Oficial; 163 de judecatorii si 123 de parchete au acces la un program legislativ electronic (aplicatia LLDS sau alte programe legislative).

III.2. Unificarea jurisprudentei

Unul din cele mai importante mijloace pentru imbunatatirea calitatii hotararilor judecatoresti este unificarea jurisprudentei. Aceasta poate fi realizata prin folosirea mijloacelor legale existente, cum ar fi prerogativa Parchetului de pe langa ICCJ de a introduce recursul in interesul legii (aceasta modalitate constituie un mijloc de notificare a ICCJ cu privire la chestiunile legale care au generat o jurisprudenta neunitara, dar nu produc efecte fata de partile implicate). In perioada 1 iulie 2004 – 20 mai 2005, au fost introduse 7 recursuri in interesul legii de catre Parchetul de pe langa ICCJ si au fost emise 3 decizii de catre ICCJ in aceste cauze. In vederea unei utilizarii mai eficiente a recursului in interesul legii, au fost luate anumite masuri pentru identificarea chestiunilor legale care au condus la o practica neunitara. Astfel, la data de 4 mai 2005 a avut loc o dezbatere in cadrul CSM, cu privire la o sinteza preliminara referitoare la acest subiect, si a fost elaborat un document pe baza informatiilor trimise de catre instante. Documentul a fost trimis Ministerului Justitiei, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Parchetului de pe langa ICCJ, pentru ca acesta din urma sa poata introduce recursuri in interesul legii. Astfel de sinteze vor fi elaborate trimestrial.

III.3. Certitudinea juridica

In vederea asigurarii certitudinii juridice, prin legea nr. 576/2004 (MO nr. 1223/20.12.2004), a fost eliminat recursul in anulare in materie penala. Prin urmare, toate plangerile introduse inainte de intrarea in vigoare a noii legi impun o solutionare. Astfel, in perioada 1 iulie – 24 septembrie 2004, au fost introduse 195 de recursuri in anulare in materie penala. Incepand cu luna septembrie 2004, nu au mai fost introduse recursuri in anulare in materie penala. In perioada cuprinsa intre iulie 2004 si mai 2005, au fost judecate 279 de recursuri in anulare, din care 241 au fost admise (215 de catre Sectia Penala si 26 de catre Sectia de 9 judecatori). De asemenea, 2 recursuri in anulare au fost retrase de pe lista de solutionare a Sectiei Penale. In perioada de referinta, 6.445 notificari scrise pentru recursuri in anulare au fost solutionate de catre Ministerul Public.

67

In prezent, 4 recursuri in anulare in materie penala sunt inregistrate la Inalta Curte de Casatie si Justitie (2 inaintea Sectiei de 9 judecatori si 2 inaintea Sectiei Penale).

III.4.Specializarea activitatii judiciare

A. Crearea instantelor specializate In conformitate cu prevederile pachetului legislativ adoptat in iulie 2004, au fost luate masuri in vederea crearii instantelor specializate. Astfel, au fost infiintate un tribunal specializat pentru minori si familie (in Brasov, la 22 noiembrie 2004) si trei tribunale comerciale (in Pitesti si Cluj, la 27 septembrie 2004, si in Targu Mures, la 23 noiembrie 2004). A fost evaluata oportunitatea infiintarii altor instante specializate. Evaluarea a aratat ca, pe termen mediu, numai cresterea considerabila a activitatii in unele judete ar justifica infiintarea unor instante specializate in regiunile respective. Acesta este motivul pentru care infiintarea obligatorie a instantelor specializate va fi inlocuita cu obligatia crearii unor sectii/complete specializate in cadrul instantelor. Tribunale specializate pe anumite probleme mentionate in lege pot fi create numai atunci cand situatia o cere (de exemplu, volumul de dosare referitoare la un anumit domeniu specific din drept). In prezent, sectii/complete specializate (drept comercial, administrativ, fiscal, dreptul muncii, minori si familie, dreptul proprietatii intelectuale) functioneaza la nivelul tuturor Curtilor de Apel, in conformitate cu Decizia CSM nr. 189/20.10.2004.

B. Pregatirea specializata a judecatorilor In legatura cu acest domeniu, a se vedea sectiunea III.5, sub-sectiunea A.2 de mai jos.

III.5. Sporirea profesionalismului personalului din sistemul judecatoresc

A. Pregatirea judecatorilor A.1. Consolidarea capacitatii administrative a Institutului National al

Magistraturii (INM)

O data cu intrarea in vigoare a pachetului legislativ, CSM coordoneaza organizarea si functionarea INM. In cursul elaborarii legislatiei secundare pentru pachetul legislativ, CSM a adoptat Regulamentele cu privire la activitatea INM (a se vedea sectiunea II.1 de mai sus) Bugetul INM pentru anul 2005 este de aproximativ 2,4 milioane EURO. Fonduri suplimentare sunt prevazute in Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar si urmeaza sa fie obtinute in urma rectificarilor bugetare din 2005. In urma unei proceduri publice si transparente, in martie 2005 si respectiv decembrie 2004, directorul INM si un director adjunct au fost numiti de CSM pentru o perioada de 3 ani. Urmeaza sa se organizeze un concurs pentru ocuparea celui de al doilea post de director adjunct. In urma intrarii in vigoare a pachetului legislativ, la sfarsitul anului 2004, a fost numit noul Consiliu Stiintific al INM. In ianuarie 2005, 2 posturi de experti INM au fost ocupate de judecatori detasati de la instante. De asemenea, in aprilie 2005 a fost angajat un psiholog pedagog, care coordoneaza activitatea formatorilor INM. Numarul tutorilor de practica pentru auditorii de justitie din al doilea an a crescut de la 12 la 24. In septembrie 2004, in urma unei proceduri publice si transparente, 32 noi formatori au fost inclusi in reteaua de formatori pentru pregatirea initiala. La 15 octombrie 2004, CSM a aprobat lista cuprinzand 120 de formatori pentru pregatirea initiala (incluzand pe cei 32 nou recrutati).

68

In perioada de referinta, INM a recrutat si a organizat in cadrul Programului PHARE „Asistenta pentru consolidarea independentei si functionarii sistemului judiciar din Romania (RO 02/IB/JH-10)” sesiuni de pregatire pentru 160 de viitori formatori de pregatire continua in cateva domenii specializate (drepturile omului, proprietate intelectuala, rolul magistratului, dreptul muncii, cooperare judiciara, dreptul concurentei, dreptul consumatorului etc.). In noiembrie 2004 si in februarie 2005, sediul INM a fost extins (4 birouri suplimentare). In perioada de referinta, INM a achizitionat 15 computere, un laptop, un video proiector, un copiator mutifunctional si o masina de indosariere. In aprilie 2005, caminul INM pentru auditorii de justitie a fost cablat pentru a putea fi conectat la internet. De asemenea, a fost imbunatatita in mod semnificativ noua pagina de internet a INM. S-au inregistrat progrese in ceea ce priveste transformarea bibliotecii INM intr-un centru de cercetare juridica, masura ce beneficiaza de asemenea si de asistenta Bancii Mondiale (PAL II). INM a continuat pregatirea auditorilor de justitie care vor absolvi in 2005 in vederea ocuparii celor 114 posturi de magistrati. Numarul auditorilor de justitie care au fost declarati admisi in urma examenului de admitere la INM in 2004, a crescut la 158, ceea ce reflecta efortul INM de a recruta si a pregati viitorii magistrati. Capacitatea initiala de pregatire a INM pentru anul universitar 2005-2006 a crescut la 180 de locuri de auditori.

A.2. Activitati de pregatire

CSM a aprobat Strategiile pentru pregatirea initiala si continua (2004 - 2007), Strategia pentru recrutarea si pregatirea formatorilor 2004 – 2007 si Strategia de pregatire in domeniul informaticii 2004 – 2007 (Hotararea CSM din 4.11.2004). INM sprijina imbunatatirea accesului profesionistilor din cadrul sistemului judiciar la sursele de informatie, prin publicarea pe pagina sa de internet a: Materialelor de specialitate privind drepturile omului, dreptul comunitar etc; 8 manuale elaborate si distribuite in cadrul Programului PHARE Twinning RO/IB/2003/JH/10 „Continuarea asistentei pentru dezvoltarea INM si a SNG”, in urmatoarele domenii: drepturile omului – in materie civila si penala, proprietate intelectuala, rolul magistratului intr-o societate democratica, dreptul muncii, cooperare judiciara in materie penala, dreptul concurentei, protectia consumatorului. Pentru a asigura pregatirea judecatorilor recrutati prin concursurile din noiembrie 2003, februarie 2004 si septembrie 2004 (151 de judecatori numiti) a fost dezvoltat un program de pregatire. Astfel, acesti judecatori au fost impartiti in 6 grupuri. Programul prevede un numar total de seminarii de pregatire (4 seminarii/grup) pe drept procesual civil, drept procesual penal, drept comunitar, drepturile omului, etica si deontologie profesionala. Pana in prezent, 8 din cele 24 de seminarii au fost organizate, incepand cu 14 martie 2005, pentru cinci din cele sase grupuri (125 judecatori). Cel de-al saselea grup, format din 26 de judecatori, va incepe seminariile in septembrie 2005. De asemenea, in plus fata de seminarii, stagii de practica vor fi organizate la instante si parchete unde isi vor desfasura activitatea. In ceea ce priveste cei 16 judecatori recrutati pe 19 martie 2005, programul de pregatire va incepe in septembrie 2005, urmarind aceleasi coordonate descrise mai sus.

Pregatirea initiala

In prezent, sistemul de pregatire are un caracter practic crescut, ca urmare a reformelor realizate prin Decizia Consiliului Stiintific al INM din data de 30 septembrie 2004: reorganizarea unor materii de studiu, unificarea metodelor de pregatire, accentuarea pregatirii in anumite domenii precum: drepturile omului, dreptul familiei, justitia pentru minori punandu-se accent pe elemente de natura practica a pregatirii.

69

In luna octombrie 2004, CSM a aprobat modificarile si completarile pentru programele de pregatire initiala (anul intai si al doilea) pentru 2004-2005 si planul de practica pentru auditorii de justitie pentru aceeasi perioada. Programul de pregatire initiala a INM a fost actualizat si aprobat de CSM, cu luarea in considerare a sugestiilor primite de la absolventii INM, precum si a observatiilor instantelor si a parchetelor unde acestia au fost repartizati, si a evolutiei legislatiei si a jurisprudentei, ca urmare a consultarilor cu instantele, parchetelor si ONG-urile. La 9 martie 2005, Consiliul Stiintific al INM a decis descentralizarea teritoriala a stagiilor de pregatire practica pentru auditorii de justitie aflati in al doilea an de studiu. Incepand cu anul academic 2004-2005, durata studierii drepturilor omului si a dreptului european a crescut de la un semestru la un an. De asemenea, programul de pregatire initiala a INM include cursuri obligatorii de limbi straine si informatica. De asemenea, a fost inclus in programa INM un modul privind „Justitia pentru minori” pentru cel de al doilea an de studiu (in cadrul pregatirii initiale). In cadrul programelor bilaterale ale INM-ului cu Consiliului Europei si Curtea Europeana a Comunitatilor Europene, se desfasoara urmatoarele activitati: o perioada de pregatire de 3 luni la Curtea Europeana de Justitie, pentru 2 absolventi ai INM din 2004; o perioada de 3 saptamani de pregatire la Scoala Nationala de Magistratura, Franta, pentru 3 absolventi ai INM din 2004; o vizita de studiu pentru doi auditori de justitie la CEJ si CEDO.

Pregatirea continua

Regulamentul privind pregatirea continua a magistratilor, precum si Strategia pentru pregatirea continua, au imbunatatit efectiv accesul la programul de pregatire continua a INM-ului. De asemenea, au fost luate masuri pentru diseminarea informatiilor privind programul de pregatire continua catre toti magistratii. Astfel, fiecare magistrat este indreptatit la 10 zile de studiu pentru a participa la pregatirea continua si mai mult, are dreptul de a alege tipul pregatirii relevante pentru activitatea si interesele sale, precum si pentru planificarea carierei. A fost creata o baza de date electronica pentru toti participantii la stagiile de pregatire continua. De asemenea, in luna decembrie a fiecarui an, incepand cu anul 2006, programul de pregatire continua pentru urmatorul an este anuntat si publicat pe pagina de internet a INM. Programul de pregatire continua pentru 2005 a fost aprobat de CSM la 2 martie 2005, publicat pe site-ul INM si trimis instantelor si parchetelor. Noua pagina de internet a introdus, de asemenea, o noua modalitate de a face cunoscute magistratilor seminariile organizate de catre INM. Pentru o cat mai buna informare cu privire la noile metodele pentru inscrierea la seminariile INM, au fost organizate de catre INM, in aprilie 2005, intalniri cu judecatorii de la Curtile de Apel din Timisoara si Cluj. In perioada cuprinsa intre 1 septembrie 2004 – 30 mai 2005, INM a organizat 109 seminarii pentru grupe formate din aproximativ 25 de magistrati, in domenii precum: drept comunitar (21 seminarii), drepturile omului (12 seminarii), justitia pentru minori (4 seminarii), dreptul concurentei (4 seminarii), dreptul muncii (9 seminarii), proprietate intelectuala (2 seminarii), spalare de bani (1 seminar), schimbarile intervenite in procedura penala (3 seminarii), drept comercial (9 seminarii), faliment (1 seminar) etica si deontologie (9 seminarii), cooperare judiciara in materie civila si penala (8 seminarii), acces la informatii publice (1 seminar), cooperare internationala in lupta impotriva criminalitatii organizate (1 seminar), drept administrativ-fiscal (1 seminar), managementul instantelor (1 seminar), abilitati didactice (4 seminarii), comunicarea in instanta (3 seminarii), educatia in contextul social (1 seminar), motivarea, analizarea si redactarea hotararii (1 seminar), dezvoltarea abilitatilor non-juridice – administrare de program (1 seminar), mediere (4 seminarii) si pregatirea magistratilor recrutati prin examen de admitere in magistratura (8 seminarii). De asemenea, in ianuarie si februarie 2005 au fost organizate de catre ONG „Alternative sociale - Iasi” 2 seminarii

70

in domeniul justitiei pentru minori (la care au participat 25 de magistrati), beneficiind de sprijin financiar din partea Ambasadei Marii Britanii din Bucuresti. Totii judecatorii si magistratii - asistenti la Sectia administrativa si de contencios fiscal de la ICCJ au participat la 5 seminarii organizate in cadrul proiectului PHARE Twinning RO/02/IB/FI/02 – Componenta Concurentiala (octombrie 2004 – iunie 2005). De asemenea, 100 de judecatori de la ICCJ au participat la seminarul cu tema „Dreptul comunitar general si rolul judecatorului national”, organizat la Bucuresti, de Comisia Europeana (15-16 aprilie 2005). In perioada cuprinsa intre iulie 2004 – 30 mai 2005, pentru pregatirea judecatorilor implicati in activitati de judecata specializate, INM a organizat urmatoarele seminarii ce sunt incluse in numarul total mentionat anterior: 9 seminarii de drept comercial (la care au participat 177 magistrati), 4 seminarii pe justitia pentru minori (la care au participat 109 magistrati), 7 seminarii de dreptul muncii (la care au participat 178 magistrati), 1 seminar de drept administrativ-fiscal (la care au participat 25 de magistrati). Incepand cu luna februarie 2005, INM a distribuit aproximativ 500 de exemplare din „Jurisprudenta CEDO” catre judecatori, procurori si auditorii de justitie. Alte 5.000 de exemplare urmeaza sa fie distribuite in acest an. La data de 31 martie 2005, documentele de licitatie au fost finalizate (temenii de referinta si specificatiile tehnice) pentru proiectul PHARE 2004 pentru INM (un program de asistenta tehnica). INM desfasoara cateva programe ce cuprind o componenta pentru pregatirea formatorilor: PHARE RO/02/IB/JH-10, programul Europe Aid/116027/D/SV/RO – program pentru asistenta tehnica in domeniul falimentului si programul dezvoltat cu Elvetia. Pentru a dezvolta abilitatile didactice pentru viitorii formatori, a fost inclus in schema un specialist in pedagogie.

B. Pregatirea personalului auxiliar B.1. Consolidarea capacitatii institutionale a Scolii Nationale de Grefieri (se

va folosi in continuare denumirea SNG)1

Conform noilor prevederi cuprinse in pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii coordoneaza organizarea si functionarea Scolii Nationale de Grefieri, astfel fiind asigurata autonomia acestei institutii fata de puterea executiva. CSM numeste directorul, directorii adjuncti, precum si magistratii membri in Colegiul de Conducere al Scolii Nationale de Grefieri. Aceasta institutie dispune de buget propriu, prevazut distinct in cadrul bugetului CSM. La nivel academic, autonomia SNG este asigurata prin stabilirea de catre Colegiul de Conducere a directiilor de actiune ale programei scolare, precum si prin aprobarea de catre acesta a proogramelor de cooperare internationala. Bugetul SNG pentru anul 2005 este de aproximativ 0,5 milioane Euro; fonduri suplimentare sunt prevazute in Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar si urmeaza sa fie obtinute in urma rectificarilor bugetare din 2005. In anul 2005, sediile SNG au fost extinse cu 140,5 m2, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 600/C din 20 aprilie 2005. Numarul persoanelor pregatite a crescut in anul academic 2004-2005, in comparatie cu anul anterior, a crescut de la 86 la 101 si procesul va continua in urmatorul an academic. SNG dispune de o retea de 40 de formatori pentru pregatirea initiala si 97

1 Urmare a intrarii in vigoare a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul pentru Pregatirea si

Perfectionarea Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar, si-a schimbat denumirea in Scoala Nationala de Grefieri

71

de formatori pentru pregatirea continua. Reteaua este formata din magistrati cu experienta si grefieri. In cadrul programului de infratire PHARE RO 02/IB/JH/10, au avut loc 7 sesiuni de pregatire pentru formatori, in urmatoarele domenii: procedura civila, drept comunitar, etica, managementul instantelor si informatica.

B.2. Activitatile de pregatire

Strategia de pregatire a cursantilor Scolii Nationale de Grefieri trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a asigura o programa diferentiata la nivelul pregatirii initiale si continue pentru grefierii absolventi ai unei facultati de drept, pentru cei ce au absolvit o forma de invatamant superior de alta specialitate precum si pentru grefierii cu studii medii (in conformitate cu articolul 21 din Legea 567/2004). Astfel, durata studiilor si programa difera ca urmare a pregatirii profesionale a cursantilor.

Pregatire initiala

In luna septembrie 2004, SNG a organizat un concurs de admitere si a recrutat un numar de 101 cursanti care, in prezent, urmeaza programul de pregatire initiala al Scolii pentru o perioada de 9 luni. Continutul programei de invatamant a fost modificat, astfel incat sa corespunda cerintelor legate de recentele modificari legislative, cat si de necesitatea aplicarii jurisprudentei CEDO si a specializarii judecatorilor. De asemenea, au fost elaborate suporturi de curs cu ajutorul expertilor straini, pentru urmatoarele materii: procedura civila, procedura penala, drept administrativ, informatica, dactilografie si drepturile omului. Pentru a asigura o coordonare eficienta intre pregatirea asigurata in cadrul Scolii si practica instantelor, stagiul practic a fost impartit in trei etape: doua saptamani la inceputul anului academic (pentru a da posibilitatea cursantilor sa se familiarizeze cu sistemul judiciar), doua luni in cadrul judecatoriilor din Bucuresti in timpul anului academic si, dupa o noua perioada de cursuri, inca doua saptamani la Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti.

Pregatirea continua

Programul de pregatire continua pentru anul 2005 a fost aprobat si include 32 de sesiuni de pregatire pentru grefierii recent angajati in cadrul instantelor, 26 de sesiuni de pregatire pentru grefierii cu experienta si 5 pentru grefierii din cadrul parchetelor. Din septembrie 2004 pana in prezent, a fost pregatit un numar de 1.450 de grefieri in domenii diferite. In perioada septembrie 2004 – iunie 2005, formarea continua asigurata de SNG a constat in organizarea urmatoarelor activitati ce s-au desfasurat in Bucuresti si in centrele regionale de la Arad, Barlad, Sovata si Timisoara: - 32 de seminarii adresate grefierilor debutanti, la care au participat, in total, 1052 de

grefieri. Sesiunile de formare au cuprins cursuri pentru urmatoarele materii: procedura civila, procedura penala, dreptul familiei, organizare judecatoreasca, drept comercial, deontologie, drepturile omului, drept european si informatica.

- 15 seminarii adresate grefierilor cu experienta din cadrul instantelor, pentru un numar total de 334 de participanti. Acestia au beneficiat de perfectionare profesionala in materiile mai sus mentionate.

- 3 seminarii pentru grefierii din cadrul parchetelor, pentru un numar total de 64 de participanti. Pregatirea profesionala a constat in cursuri de procedura penala, organizarea parchetelor, informatica si deontologie.

72

Programe academice internationale

Programul Twinning RO/02/IB/JH-101 “Continuarea asistentei in vederea dezvoltarii institutionale a Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri” este in derulare. In perioada de referinta, in cadrul proiectului PHARE, au fost desfasurate urmatoarele activitati: - 10 seminarii adresate grefierilor cu experienta din cadrul instantelor, pentru un

numar total de 150 de participanti. In cadrul sesiunilor de pregatire s-au desfasurat cursuri referitoare la dreptul procesual civil, etica, informatica si managementul instantelor si au fost coordonate de catre formatorii care au beneficiat de sesiunile de formare a formatorilor in cadrul aceluiasi proiect.

- 7 seminarii pentru pregatirea formatorilor. - 1 vizita de studiu in Olanda si in Franta, organizata pentru un grup de 6 formatori si

un expert SNG. Asociatia Baroului American (ABA CEELI) s-a implicat in organizarea a 10 seminarii de deontologie profesionala. Participantii la aceste seminarii au fost cursantii Scolii (5 seminarii pentru un nr. total de 87 de persoane) si grefieri cu experienta din cadrul instantelor (5 seminarii pentru un nr. total de 125 de grefieri). In colaborare cu Fundatia Germana pentru Cooperare Internationala (IRZ), SNG a organizat un seminar de management al instantelor si al timpului, adresat unui numar de 20 de prim-grefieri si grefieri-sefi. Seminarul a beneficiat de participarea unor experti germani.

C. Formarea in domeniul IT O atentie speciala se acorda pregatirii resurselor umane din cadrul sistemului judiciar in domeniul IT. In acest scop, la data de 4 noiembrie 2004, a fost adoptata de catre CSM, Strategia de formare in domeniul IT. Strategia prevede masurile necesare in vederea pregatirii personalului din cadrul sistemului judiciar in domeniul informaticii si stabileste termene si institutii responsabile. Strategia prevede realizarea a 3 etape de pregatire: - Prima etapa care s-a realizat deja, consta in pregatirea expertilor din cadrul

instantelor si a parchetelor, in domeniul IT (utilizarea modulelor CDMS si LLDS din cadrul programului ECRIS, precum si a programului referitor la distribuirea aleatorie a cauzelor); in cadrul celei de-a doua etape a strategiei, expertii IT vor deveni formatori in ceea ce priveste pregatirea magistratilor si a grefierilor. Doua sesiuni pentru expertii IT din cadrul instantelor si parchetelor au avut loc in septembrie 2004 (56 de experti IT din cadrul instantelor si 3 experti de la Ministerul Justitiei), respectiv noiembrie 2004 (56 de experti IT din cadrul instantelor si 3 experti de la Ministerul Justitiei).

- Cea de-a doua etapa a Strategiei, care se va desfasura in cursul anului 2005, prevede formarea magistratilor si a grefierilor la nivelul curtilor de apel si tribunalelor dotate cu echipament IT; magistratii si grefierii vor fi pregatiti pentru a putea folosi atat aplicatiile soft elementare (ex. Windows, internet, posta electronica, MS-Word) precum si programele speciale cum ar fi baza de date legislativa (modulul LLDS) si sistemul de management al cauzelor (modulul CDMS). Presedintii curtilor de apel sunt responsabili cu organizarea sesiunilor de pregatire. In prezent, rapoartele de la curtile de apel privind activitatea desfasurata in acest sens, pentru primul semestru al anului 2005 sunt centralizate la nivelul Ministerului Justitiei.

- A treia etapa a Strategiei se va desfasura in perioada 2006-2007 si va consta in sesiuni intensive de pregatire in domeniul IT, organizate in cadrul centrelor de

73

pregatire speciala pentru magistrati si grefieri, existente in intreaga tara. Aceasta etapa va fi coordonata de catre Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri.

IV. Sporirea eficientei si responsabilitatii sistemului judiciar IV. 1. Reducerea duratei procedurilor judiciare

Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar cuprinde masuri pentru reducerea duratei procedurilor judiciare, cum ar fi: asigurarea controlului judecatorilor asupra propriului volum de activitate, optimizarea alocarii resurselor umane si masuri de reorganizare interna a instantelor si parchetelor de pe langa acestea. De asemenea, Planul de actiune prevede masuri legislative pentru reducerea duratei procedurilor civile si penale (reducerea numarului de cai de atac pentru anumite cauze, reducerea motivelor de amanare, stabilirea unor conditii stricte pentru solicitarea stramutarii si recuzarii, obligarea instantelor de a comunica motivele de apel/recurs tuturor partilor inaintea trimiterii dosarului la instanta de apel/recurs etc.). Prin Hotararea CSM nr. 152/26.04.2005, a fost creat un grup de lucru care se ocupa de problematica legata de volumul de munca optim al magistratului si de reorganizarea instantelor. Acesta este format din 12 membri CSM, 16 membri ai personalului tehnic CSM, 1 judecator de la Tribunalul Bucuresti si un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Grupul de lucru analizeaza categoriile de cauze in functie de gradul de complexitate. Urmare a acestei analize, durata optima de solutionare a fiecarui tip de cauza se va stabili pana in aprilie 2006, conform Strategiei de reforma a sistemului judiciar si astfel se va determina schema de volum optim de activitate a magistratului si a personalului necesar. Pentru a asigura reducerea duratei procedurilor judiciare, Departamentul Inspectiei Judiciare din cadrul CSM a realizat un studiu tematic in vederea identificarii masurilor necesare pentru asigurarea si urmarirea stricta a echilibrului de distribuire a cauzelor intre procurori. Aceasta abordare ar putea asigura continuitatea solutionarii cauzelor, solutionarea efectiva a cauzelor pe rol distribuite procurorilor, respectarea termelor limita de notificare a instantelor in timpul urmaririi penale, ca si atunci cand aceasta s-a finalizat. Evaluarea a fost realizata de procurori inspectori iar elaborarea concluziilor este in curs. Modificarile aduse Legii de aprobare a OUG no. 138/2000 au in vedere, in principal, eliminarea din competenta ICCJ a recursurilor referitoare la un numar mare de cauze civile si includ si masuri de limitare a motivelor de solutionare a stramutarii cauzelor, motivele de amanare si stabilirea conditiilor stricte de recuzare a judecatorilor. Legea de aprobare a fost adoptata de Parlament si se afla in prezent in faza de reexaminare ceruta de Presedintele Romaniei Strategia de reforma a sistemului judiciar se refera si la metodele de solutionare alternativa a cauzelor. Astfel, in urma consultarilor organizate incepand din martie 2005 si a publicarii proiectului pe site-ul MJ, Guvernul a adoptat la 1 iunie 2005 proiectul de lege privind medierea.

IV.2. Reorganizarea ICCJ si masuri pentru reducerea numarului dosarelor restante

In vederea imbunatatirii capacitatii administrative a ICCJ, au fost adoptate noul Regulament de reorganizare si functionare administrativa a ICCJ (MO nr. 876/25.09.2004) si Regulamentul de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor de manager economic in cadrul ICCJ (Ordinul presedintelui ICCJ nr. 208/27.09.2004). Astfel, ICCJ a trecut printr-un proces de reorganizare prin: restructurarea Camerei civile si a Camerei de contencios administrativ in Camera civila si de proprietate intelectuala si Camera de contencios administrativ si fiscal; stabilirea Colegiului de conducere al ICCJ, reorganizarea si sporirea personalului

74

Departamentului Legislatie, Studii, Documentare si Informatica Judiciara etc. In conformitate cu legea privind statutul magistratilor in sesiunea din 17 noiembrie 2004, CSM a confirmat mandatul pe viata al judecatorilor numiti inainte de intrarea in vigoare a legilor (inainte de intrarea in vigoare a noii legislatii judecatorii ICCJ erau numiti pentru un mandat de 6 ani). Pentru continuarea cresterii eficientei si reducerii dosarelor restante la nivelul ICCJ, conform angajamentelor Romaniei, un grup intern de lucru a evaluat nevoia de modificare a regulilor de competenta, in vederea diminuarii numarului de dosare, in special de drept civil si al familiei. Concluziile au determinat adoptarea OUG no. 65/2004 (MO nr. 140/14.09.2004) pentru modificarea Codului de procedura civila, aprobata prin Legea no. 493/2004 (MO nr. 1071/18.11.2004), care a eliminat din competenta ICCJ recursurile referitoare la partajul bunurilor si cauze de dreptul familiei. Ca rezultat al masurilor legislative, cat si a celor administrative, aplicate de ICCJ, numarul cauzelor pe rolul Sectiei Civile si de Proprietate Intelectuala a ICCJ a scazut la mai putin jumatate de in 9 luni (la 30 iunie 2004 erau 34.489 cauze iar la 31 martie 2005 erau 16.300 cauze pe rol). Pe langa acestea, conform angajamentelor, Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar include un Plan de reducere a numarului dosarelor restante la nivelul ICCJ. Planul prevede masuri legislative (pentru modificarea codurilor de procedura pe termen scurt si pentru elaborarea unora noi) si masuri administrative (ocuparea posturilor vacante de magistrati si suplimentarea numarului personalului auxiliar)2. Planul este in curs de implementare: - Un al doilea complet de judecatori a fost creat in cadrul Sectiei Civile si de

Proprietate Intelectuala; - Procesul reducerii perioadelor dintre infatisari este in curs; pe 9 mai 2005

intarzierile in 1.170 dosare inregistrate in 2004 la Sectia civila s-au redus (termenele initial stabilite pentru martie - iulie 2006 au fost schimbate pentru mai – septembrie 2005),

- la propunerea Ministrului Justitiei si ICCJ, au fost aduse modificari proiectului de lege de aprobare a OUG no. 138/2000 care a fost adoptat de Parlament si este acum in faza de reexaminare, la solicitarea Presedintelui Romaniei; amendamentele vizeaza reducerea numarului de cai de atac pentru anumite cauze, reducerea motivelor de amanare, stabilirea conditiilor stricte de recuzare a judecatorilor.

IV. 3. Alte masuri care vizeaza sporirea eficientei si responsabilizarii sistemului judiciar

Strategia de reforma a sistemului judiciar prevede masuri care vizeaza cresterea atat a eficientei, cat si a responsabilizarii sistemului judiciar. Astfel, referitor la cel din urma aspect, cele mai importante imbunatatiri vor fi realizate prin intermediul modificarilor prevazute a fi aduse pachetului legislativ (in special referitor la sistemul de evaluare a judecatorilor si procurorilor si numirea si revocarea in/din functiile de conducere). Magistratii raspund disciplinar conform art. 97 a Legii nr. 303/2004. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor. (A se vedea sectiunea II.2, sub-sectiunea D).

2 Vezi Sectiunea II.2, pag 25-27 din Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului

judiciar

75

In ceea ce priveste eficienta sistemului judiciar, pe langa eforturile de ocupare a posturilor vacante din sistem, de asigurare a conformitatii cu jurisprudenta si de larga diseminare a legislatiei si jurisprudentei, urmatoarele directii de actiune sunt luate in consideratie, conform Strategiei de reforma a sistemului judiciar:

a) Reorganizarea judecatoriilor

Studiul privind rationalizarea instantelor a fost finalizat la data de 12 aprilie 2005 (realizat in cadrul programului derulat cu Banca Mondiala). Acesta a scos in evidenta o distribuire defectuoasa a resurselor umane, in sensul existentei unor decalaje apreciabile intre instantele de acelasi grad, in ceea ce priveste numarul de cauze per judecator. Studiul mentionat, alaturi de evaluarea interna a ultimilor doi ani, inclusiv a propunerilor de reorganizare, a fost transmis instantelor spre consultare. Concluziile studiului vor fi comparate de un grup de lucru din cadrul CSM pentru a fundamenta o decizie pana in luna ianuarie 2006, conform Strategiei. Principalele concluzii ale studiului se reflecta in cadrul Strategiei de reforma a sistemului judiciar si a Planului de actiune pentru implementarea acesteia.

b) Reducerea incarcarii instantelor

Instantele din Romania se confrunta cu un volum de activitate ridicat. Cu toate acestea, cu exceptia ICCJ (situatie care va fi ameliorata conform Planului), nu mai exista dosare restante. Conform prevederilor Strategiei de reforma a sistemului judiciar, CSM a initiat verificari pentru a determina numarul dosarelor mai vechi de un an si al cauzelor care intarzie solutionarea acestora. In conformitate cu Strategia, Plenul CSM a hotarat in cadrul sedintei din data de 4 mai a.c. efectuarea unor verificari in ceea ce priveste aplicarea normelor de procedura privind sanctionarea faptelor care impiedica desfasurarea in bune conditii a proceselor, inclusiv intarzierea nejustificata a solutionarii cauzelor datorata partilor, aparatorilor, martorilor, si/sau expertilor. CSM va elabora rapoarte trimestriale in acest sens.

c) Degrevarea judecatorilor de sarcinile administrative

Regulamentul de organizare si functionare a instantelor judecatoresti a fost modificat prin Hotararea CSM nr. 146/26.04.2005. Acesta prevede posibilitatea transferului de la judecatori la grefieri a atributiilor legate de supravegherea si controlul anumitor compartimente auxiliare ale instantelor. In vederea realizarii acestui obiectiv, a fost creat un grup intern de lucru, prin Hotararea CSM nr. 152/4.05.2005.

d) Eliminarea principiului colegialitatii

In urma unei reevaluari serioase si a unor consultari profesionale, principiul colegialitatii pentru solutionarea cauzelor in prima instanta a fost eliminat, prin OUG nr. 124/2004 (MO nr. 1168/9.12.2004) aprobata prin Legea nr. 71/2005 (MO nr. 300/11.04.2005) care modifica in consecinta Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor.

IV.4. Statistica judiciara

Datele statistice privind sistemul judiciar sunt centralizate la nivelul Ministerului Justitiei, avand la baza rapoartele trimestriale ale tuturor curtilor. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 317/2004 privind CSM, datele statistice judiciare sunt centralizate atat de MJ, cat si de CSM. Urmare a unei evaluari interne a indicatorilor statistici, MJ a negociat, in cadrul programului Bancii Mondiale PAL II, un proiect 2005 pentru dezvoltarea sistemului

76

statistic informatizat, avand la baza programul ECRIS, bazat pe indicatorii de monitorizare a realizarilor judiciare identificati de CSM (termen mai – septembrie 2005). Fonduri ale Bancii Mondiale sunt alocate si pentru angajarea unui consultant in vederea elaborarii indicatorilor statistici de performanta. In prezent, CSM este in curs de contractare a serviciilor de consultanta pentru stabilirea acestor indicatori (termen iunie 2005). Un grup comun MJ – CSM a fost creat pentru a se asigura implementarea tuturor masurilor prevazute de PAL II referitoare la dezvoltarea unui sistem statistic informatizat. De asemenea, echipamentul IT pentru dezvoltarea acestuia va fi achizitionat in cadrul aceluiasi program. Ministerul Justitiei a lansat o licitatie pentru reproiectarea si implementarea modulului de statistica judiciara din aplicatia de management integrat al dosarelor ECRIS. In cadrul proiectului de cooperare dintre SNG si Ambasada SUA, au fost organizate 4 seminarii pentru grefierii de instanta, pe teme referitoare la „elaborarea rapoartelor de statistica judiciara a instantelor” care au avut loc la Bucuresti, Timisoara, Sovata si Barlad si la care au participat un numar de 105 grefieri. Seminariile au fost tinute in 2004 de experti americani cu experienta in elaborarea si utilizarea rapoartelor de statistica judiciara a instantelor.

IV. 5. Executarea hotararilor civile

Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar prevede pentru luna septembrie 2005, aprobarea de catre Guvern a proiectului de lege privind eliminarea cererii de plata in avans a onorariilor executorilor judecatoresti pentru persoanele cu venit redus. In prezent, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 (MO nr. 382/6.05.2005) privind executorii judecatoresti a fost adoptat de Parlament si este la promulgare. Proiectul de lege prevede faptul ca executorii judecatoresti „nu pot conditiona executarea hotararilor de plata in avans a onorariului lor”. Romania aplica deja unilateral principiul recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele statelor membre ale UE, in materie civila si comerciala, prin implementarea, din mai 2004, a Legii nr. 187/2003 (MO nr. 333/16.05.2003) care transpune prevederile Regulamentului CE nr. 44/2001. Legea nr. 302/2004 (MO nr. 594 /01.07.2004) privind cooperarea judiciara in materie penala este guvernata de principiul recunoasterii reciproce a hotararilor, asa cum a fost definit de Consiliul European de la Tampere, din 17 – 18 octombrie 1999. Legea nr. 302/2004 este o lege organica, structurata pe 11 titluri care reglementeaza procedurile cooperarii privind: extradarea, predarea in baza mandatului european de arestare, transferul de proceduri in materie penala, recunoasterea si executarea hotararilor in materie penala, transferarea persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, infatisarea martorilor, expertilor si a persoanelor urmarite, notificarea actelor de procedura care se intocmesc ori se depun intr-un proces penal, cazierul judiciar. V. Accesul la justitie Au fost realizate studii de evaluare asupra problemelor care ingreuneaza accesul la justitie, iar 3.600 de copii ale studiului privind articolul 6 al CEDO (Liberul acces la justitie, reglementat de articolul 6, alineatul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) au fost distribuite tuturor judecatorilor si procurorilor, pentru a-i constientiza cu privire la garantarea accesului la justitie. De asemenea, prin OG no. 12/2005 (MO nr. 98/28.01.2005) care modifica articolul 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobata prin Legea no. 52/2005 (MO nr. 235/31.03.2005), a fost eliminata obligatia de plata a taxelor judiciare de timbru in situatia cererilor de compensare pentru tratamente contrare articolelor 2 si 3, conform jurisprudentei CEDO (cazul Notar vs. Romania).

77

In ceea ce priveste accesul la justitie si la asistenta judiciara gratuita, prin legea nr. 51/1995 privind exercitarea si organizarea profesiei de avocat, se asigura accesul la asistenta judiciara gratuita in materie penala si civila, a persoanelor in nevoie, atunci cand este prevazut de lege ca obligatoriu sau ca urmare a solicitarii din partea instantelor, parchetelor ori administratiei publice locale. Cheltuielile sunt platite de Ministerul Justitiei sau de administratia publica locala. Orice avocat care indeplineste conditiile legii mentionate anterior poate fi desemnat sa asigure asistenta juridica gratuita unei persoane in fata instantei, parchetului sau administratiei publice locale, de catre Decanul Baroului. In plus, Barourile sunt obligate sa organizeze si sa furnizeze servicii de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor si parchetelor; aceste servicii fiind furnizate de catre un avocat desemnat in mod special de catre Consiliul Baroului. Bugetul total pentru 2004 pentru asistenta judiciara gratuita era de aproximativ 2,1 milioane EURO, din care 1,85 milioane EURO au fost cheltuite efectiv pentru asistenta judiciara gratuita. Bugetul total pentru 2005 pentru asistenta judiciara gratuita este de aproximativ 2,3 mil. EURO. Cadrul legislativ cu privire la interpreti este format din Legea nr. 178/1997, astfel cum a fost modificata. Principalele modificari la aceasta lege au fost aduse prin Legea nr. 281/2004 (MO nr. 589/1.07.2004) si Legea nr. 110/2005 (MO nr. 410/16.05.2005) privind aprobarea OUG nr. 11/2005 pentru modificarea Legii nr. 178/1997. Principalele schimbari efectuate in acest domeniu prin amendamentele mentionate anterior, constau in stabilirea obligatiei de a se inregistra la Curtea de apel sau la Tribunal, posibilitatea unor cresteri anuale a onorariilor, in functie de rata inflatiei, cresterea cu 50% a onorariilor pentru traducerile urgente sau pentru cele dintr-o limba orientala, un acces mai larg la aceasta profesie. Lista interpretilor autorizati se comunica tuturor instantelor, parchetelor, cabinetelor notariale si barourilor de avocati. O baza de date IT a interpretilor si a traducatorilor autorizati a fost stabilita, si poate fi accesata de catre toate curtile de apel si tribunalele conectate la reteaua WAN. Pana la data de 11 mai 2005, erau 12.737 traducatori si interpreti autorizati. Bugetul Ministerului Justitiei pentru plata interpretilor a fost de aproximativ 54.000 Euro in 2004. Pentru 2005, bugetul prevede aproximativ 65.000 Euro. Ministerul Public a cheltuit aproximativ 8.000 Euro cu plata interpretilor in perioada ianuarie - aprilie 2005. Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, prevede o serie de masuri, dintre care, cele mai importante sunt urmatoarele (decembrie 2005): modificarea cadrului legislativ privind suma totala si mecanismul de stabilire a taxelor de timbru; realizarea unui studiu in scopul stabilirii unor criterii obiective pentru acordarea asistentei judiciare in cauze civile si masuri pentru ameliorarea calitatii asistentei judiciare in toate cazurile si elaborarea unei legi in baza acestui studiu; cresterea onorariilor pentru avocatii numiti din oficiu. In scopul imbunatatirii bazelor de date statistice in domeniu, Planul de Actiune prevede de asemenea colectarea datelor statistice privind asistenta judiciara (numarul de cauze in care este acordat, numarul de avocati si interpreti, precum si calificarea lor), care trebuie realizat pana in octombrie 2005. VI. Capacitatea administrativa

VI. 1. Resursele umane in cadrul sistemului judiciar

In prezent numarul total al posturilor alocate instantelor judecatoresti este de 13.398, din care: 4.322 posturi judecator; 170 posturi asistenti judiciari; 7.268 posturi personal auxiliar de specialitate; 443 posturi functionari publici; 1.002 posturi personal contractual; 193 posturi consilieri de reintegrare sociala si supraveghere. Numarul total al posturilor de procuror la nivelul Ministerului Public este de 2.500, din care 685 pozitii de conducere si 1.815 pozitii de executie. In prezent, 1.925 posturi sunt

78

ocupate: 484 posturi de conducere si 1.441 posturi de executie. Exista finantare pentru 2.211 posturi. Inalta Curte de Casatie si Justitie are un total de 121 posturi de judecatori in schema de personal, din care 115 sunt ocupate in prezent. De la 1 septembrie 2004 si pana in prezent, 18 judecatori au fost numiti la ICCJ. De asemenea, din numarul total de 79 posturi de magistrati asistenti existente, 73 sunt ocupate. Toate cele 6 posturi de conducere pentru judecatori in cadrul ICCJ au fost ocupate. Din cele 8 posturi de conducere pentru asistenti magistrati, 1 este vacant. In prezent, la nivelul Parchetului de pe langa ICCJ, sunt 85 posturi de conducere (din care 60 sunt ocupate, iar 25 sunt vacante). In ceea ce priveste posturile de executie, sunt 141 de posturi (din care 116 sunt ocupate, iar 25 sunt vacante). Referitor la posturile vacante pentru judecatori si procurori, sunt 523 posturi vacante de judecatori si 575 posturi vacante de procurori (din care 204 posturi de conducere si 374 posturi de executie). Exista finantare de la buget pentru ocuparea a 286 posturi de procurori (din care 201 posturi de conducere si 85 posturi de executie). Prin Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005, a fost suplimentat numarul de posturi pentru instantele judecatoresti, dupa cum urmeaza: 15 posturi de manageri economici pentru curtile de apel; 62 posturi de expert pentru departamentele economico-financiare si administrative, infiintate la nivelul curtilor de apel, potrivit art. 113 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare; 15 posturi de psiholog; 90 de posturi de grefier (pentru repartizarea absolventilor Scolii Nationale de Grefieri – promotia 2005).

Masuri pentru ocuparea posturilor vacante in cadrul sistemului judiciar

In perioada de referinta au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de judecatori si procurori. La data de 25 septembrie 2004 si 19 martie 2005, 2 concursuri au fost organizate, pentru ocuparea a 370 posturi de judecatori si 244 posturi de procurori. Dintr-un numar semnificativ de candidati (645, respectiv 872), 32 au fost declarati admisi. Rata scazuta de promovare s-a datorat atat inaltului nivel al cerintelor examenului, precum si unor deficiente in organizarea celui de-al doilea concurs (ex. accesul la materialele de formare pentru anumite materii, inaccesibilitatea Codului deontologic, in conditiile in care intrebarile referitoare la acesta reprezentau peste 20%). Un nou examen este planificat pentru 25 iunie 2005, 258 posturi de judecatori si 40 posturi de procurori fiind scoase la concurs. In sesiunea din 4 mai a Plenului CSM, a fost adoptata programa examenului, precum si bibliografia. Regulamentul privind organizarea concursului de admitere in magistratura, a fost modificat de catre CSM (Hotararea CSM/22.12.2004 (MO nr. 13/5.01.2005)), in scopul de a dezvolta o metodologie orientata spre practica, candidatilor fiindu-le permis sa consulte acte normative in timpul examenului. Mai mult, modificari subsecvente (Hotararea CSM nr. 154/3.05.2005). au fost aduse in scopul schimbarii sistemului de notare, a termenului de anuntare a organizarii examenului, a perioadei de inscriere si de transmitere a dosarelor catre CSM. Urmare a modificarii Legii 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara aprobata prin OUG nr. 41/2004 (MO nr. 509/7.06.2004), activitatea referitoare la cartile funciare a fost preluata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara de la Ministerul Justitiei, un numar de 652 de posturi de personal auxiliar de la registrul de publicitate imobiliara a fost reorientat catre activitatea judiciara.

Salariile personalului din sistemul judiciar

Astfel cum este prevazut de catre Carta europeana privind statutul judecatorilor, asigurarea unei remunerari adecvate pentru judecatori si procurori constituie o

79

preocupare reala. Ca urmare, remuneratia magistratilor a fost marita cu 6%, incepand cu 1 octombrie, 2004. De asemenea, prin OG nr.23/2005 (MO nr.101/31.01.2005) aprobata prin Legea nr. 100/2005 (MO nr.378/5.05.2005) se prevede o crestere a remuneratiei magistratilor cu 8% incepand cu 1 octombrie 2005. Legea nr. 100/2005 prevede de asemenea o crestere a salariilor personalului din cadrul sistemului judiciar cu 8% si stabileste o valoare de referinta mai mare, in functie de care se calculeaza salariul (de la 1.934.726 la 2.571.040 lei). Mai mult, datorita introducerii cotei unice de impozitare (de 16%), salariile au crescut in termeni reali din luna ianuarie 2005.

Managerii economici

Conform Legii nr. 71/07.04.2005 (MO nr.300/11.04.2005) de aprobare a OUG nr. 124/2004 care a modificat prevederile Legii 303/2004 privind statutul magistratilor si ale Legii nr. 304/2004 privind organizare judiciara, postul de manager economic este asimilat cu cel de director executiv, iar prevederile referitoare la managerii economici vor intra in vigoare incepand cu 1 iulie 2005. Pentru punerea in aplicare a Legii nr. 304/2004, numarul de posturi alocate sistemului judiciar au fost suplimentate cu 15 posturi de manageri economici si 60 posturi de functionari publici pentru departamentele economice, financiare si administrative ale instantelor. Pana la data de 13 mai 2005, toate curtile de apel au obtinut aviz de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru a organiza concurs pentru recrutarea managerilor economici, iar o cerere din partea Ministerului Public pentru obtinerea avizului in vederea asimilarii pozitiei de director executiv cu aceea de manager economic a fost inaintata Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Managerii economici sunt desemnati printr-o procedura transparenta, ca urmare a unui concurs, organizat la nivelul curtilor de apel, conform Regulamentului pentru organizarea concursului pentru ocuparea pozitiei de manager economic, precum si alte posturi vacante din cadrul departamentelor economice, financiare si administrative ale instantelor la nivelul curtilor de apel si tribunalelor (aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2720/C/2004 (MO nr. 929/12.10.2004)). Potrivit Planului de Actiune pentru implementarea Strategiei de Reforma, recrutarea managerilor economici la nivelul curtilor de apel si parchetelor de pe langa acestea si reorganizarea functiei de director economic la nivelul tribunalelor (personal deja existent) se va face pana la sfarsitul lunii iunie 2005, astfel incat pana la data de 1 iulie a.c., toate posturile de manageri economici sa fie ocupate. Elaborarea unei proceduri disciplinare pentru managerii de instanta, cu garantii procedurale adecvate si asigurarea unei remuneratii corespunzatoare, este in evaluarea MJ si CSM. Conform Strategiei, elaborarea acestor proceduri este prevazuta pentru iunie 2005.

VI.2. Imbunatatirea infrastructurii instantelor

A. Investitii cu privire la sedii si dotari Intre 1 iulie 2004 si 31 decembrie 2004, doua noi sedii au devenit functionale. Suma totala alocata pentru constructia noilor sedii in 2004 a fost de aprox.4 milioane Euro. De asemenea, s-a finalizat renovarea a doua tribunale si a unei judecatorii. Suma totala alocata pentru acest tip de activitati, instantelor si Ministerului Justitiei, a fost de aprox. 9,2 milioane Euro. Renovarea, consolidarea si restaurarea Palatului de Justitie este in curs de realizare. Valoarea totala a fondurilor alocate in 2004 pentru dotarea instantelor si a MJ a fost de aproximativ 1,4 milioane Euro. Din acesta, 360.000 Euro au fost alocate pentru achizitionarea de echipament pentru inregistrarea audierilor in procesele penale.

80

Pentru 2005, sumele alocate din bugetul pentru investitii este de aproximativ 7,7 milioane Euro. De asemenea, pentru renovarea sediilor instantelor, bugetul pentru 2005 prevede aproximativ 9 milioane Euro. Bugetul total pentru dotari in 2005 este de aproximativ 0,7 milioane Euro. Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar prevede pentru 2005 finalizarea a 2 sedii de instanta si lucrari de renovare pentru 6 sedii.

B. Investitii in sediile parchetelor si dotari Bugetul Ministerului Public pentru investitii a fost de aprox. 1,4. milioane Euro pentru iulie – decembrie 2004. Bugetul Ministerului Public pentru renovari a fost de aprox. 1,47 milioane Euro, in timp ce bugetul pentru dotari a fost de aprox. 0,205 milioane Euro pentru aceeasi perioada de referinta. Referitor la reparatiile curente, suma totala a fost de aprox. 0,45 milioane Euro. Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar prevede pentru 2005 finalizarea a 2 sedii de parchete si lucrari de renovare pentru 15 sedii de parchete.

C. Continuarea procesului de informatizare O noua Strategie de informatizare a sistemului judiciar, vizand crearea unui sistem informatic unitar pentru toate organele sistemului judiciar, a fost adoptata de Guvern la 1 iunie 2005. Strategia a fost elaborata de o Comisie formata din membri ai ICCJ, MJ, MP, ANP si Oficiul National al Registrului Comertului. Programul ECRIS (sistemul IT pentru managementul integrat al dosarelor, distributia aleatorie a cauzelor pe complete si biblioteca legislativa si de jurisprudenta), dezvoltat cu fonduri PHARE, se afla in faze diferite de utilizare in cadrul sistemului judiciar. Astfel, modulul CDMS (sistemul de management integrat al cauzelor si documentelor) este functional in 30 instante si 28 de parchete, si este testat in alte 5 instante. Componenta LLDS (baza de date legislativa) este operationala in 39 de parchete, la toate curtile de apel, tribunale si 43 de instante. Contractul de dobandire a dreptului de proprietate asupra bazei de date legislative si de jurisprudenta (modulul LLDS, componenta sistemului de management al dosarelor) a fost semnat. Acest contract, a carui valoare este de aproximativ 440.000 Euro, permite Ministerului Justitiei sa modifice aceste surse si sa dezvolte aplicatia cu orice alta firma de soft. Aplicatia ECRIS a fost imbunatatita in conformitate cu sugestiile si observatiile primite de la cei care folosesc aplicatia in cadrul instantelor. Alte imbunatatiri se afla in curs de a fi dezvoltate si promovate. Aceasta este o operatiune permanenta si se realizeaza in functie de necesitati. Pentru continuarea extinderii functiilor sistemului ECRIS, a fost organizata o licitatie publica finantata din fonduri bugetare (aprox. 500.000 Euro) in luna mai 2005. A fost selectata firma castigatoare a licitatiei, iar dupa semnarea contractelor, se vor dezvolta module de executare silita in materie civila, de executari penale, de statistica judiciara si privind sistemul general de inregistrare. De asemenea, dosarul licitatiei include si dezvoltarea site-urilor fiecarei curti pentru a imbunatati accesul cetatenilor la informatiile legate de sistemul judiciar, dar si de transparenta in activitatea instantei. La 1 ianuarie 2005 a devenit operational in Ministerul Justitiei un sistem de management al documentelor care permite o inregistrare mai eficienta si mai sigura a actelor. Se intentioneaza extinderea acestui sistem si la nivelul instantelor pentru documentele administrative. O aplicatie antivirus a fost cumparata si implementata pentru a imbunatati sistemul de securitate la utilizarea echipamentului IT. Au fost achizitionate licentele pentru

81

Ministerul Justitiei si toate instantele. De asemenea, la 5 ianuarie 2005 a fost schimbata si pagina de web a Ministerului Justitiei. Ministerul Justitiei are in derulare un nou program PHARE pentru crearea unei aplicatii IT, cuprinsa in ECRIS pentru inregistrarea dosarelor privind falimentul. Pentru dezvoltarea unui sistem eficient de statistica judiciara, se deruleaza un proiect cu fonduri de la Banca Mondiala, dar si din resurse proprii. Referitor la dotari, pe langa echipamentele IT pentru sistemul de distributie aleatorie a cauzelor (a se vedea sectiunea II.3), au fost achizitionate si livrate instantelor in noiembrie 2004 echipamentele necesare aplicatiei IT privind falimentul – 1 server, 97 computere, 84 imprimate, ridicandu-se la o valoare de 5,9 miliarde lei (aprox. 146.000 Euro). Prin HG nr. 455/19.05.2005 (MO nr. 457/30.05.2005) a fost recunoscut dreptul de achizitionare a echipamentelor IT pentru instante prin operatiuni de leasing. Leasing-ul va incepe in 2005 pentru suma de 12 milioane Euro (inclusiv valoarea reziduala pentru echipamentul IT). In privinta resurselor umane, la nivelul instantelor si parchetelor, sunt angajati 170 experti IT si 119 pozitii sunt vacante. Dupa aprobarea Regulamentului privitor la organizarea concursurilor de ocupare a posturilor de experti IT la instante si parchete (Hotararea CSM nr. 92/16.03.2005 (MO nr. 266/31.03.2005)), se organizeaza concursuri la nivelul intregii tari. VII. Justitia pentru minori

VII.1. Masuri legislative si studii

Legea 272/2004 (MO nr. 557/23.06.2004) privind protectia drepturilor copilului, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Legea 211/2004 (MO nr. 505/4.06.2004) pentru protectia victimelor infractiunilor, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. In decembrie 2004 a fost finalizat un studiu solicitat de Ministerul Justitiei si finantat de UNICEF, referitor la practicile din domeniul protectiei juridice a victimelor minore. Studiul include recomandari de imbunatatire a capacitatii institutionale, a infrastructurii, a pregatirii profesionale si suport financiar si de resurse umane in domeniu. In perioada de referinta, s-au realizat pasi importanti pentru finalizarea urmatoarelor studii ale Institutului National de Criminologie: „Violenta in Scoli”; „Dinamica tipurilor de infractiuni. Categorii specifice de delicventi juvenili. Masurile educative si pedepsele aplicate in perioada Octombrie 2003-Martie 2004”. Aceste studii sunt folositoare pentru imbunatatirea implementarii cadrului legislativ in materie, dar si pentru viitoarele modificari legislative.

VII.2 Masuri administrative

La 22 noiembrie 2004 a fost infiintat primul tribunal specializat pentru minori, la Brasov, iar la 1 februarie 2005 parchetul atasat acestui tribunal. In prezent, la nivelul a 9 curti de apel functioneaza sectii specializate pentru minori si familie. Pentru celelalte 6 curti de apel, cazurile cu minori sunt solutionate de complete specializate din cadrul sectiilor penala si civila, in functie de numarul cazurilor si judecatori (Hotararea CSM nr. 189/20.10.2004). In practica, la toate instantele exista o specializare in fapt; magistratii care solutioneaza aceste cazuri sunt selectati in functie de cursurile de pregatire la care au participat, dar si de calitatile umane si profesionale ale acestora. CSM monitorizeaza pregatirea profesionala a magistratilor si a celorlalte categorii de personal cu competente in domeniul justitiei pentru minori. Grupul de lucru infiintat in cadrul CSM privind „Profilul magistratului si pregatirea profesionala a acestuia” a

82

elaborat un raport privind specializarea in domeniu, cuprinzand propuneri de imbunatatire. Raportul a fost dezbatut si adoptat in Plenul CSM in luna iunie 2005. Cu privire la pregatirea initiala, INM a inclus din octombrie 2004 in programa un modul referitor la justitia pentru minori. Intre septembrie 2004 si 30 mai 2005, au fost organizate 4 seminarii de pregatire continua privind justitia pentru minori cu participarea a 109 de magistrati (2 seminarii au fost organizate in cadrul programului de twinning PHARE 2003). De asemenea, 2 seminarii privind justitia pentru minori au fost organizate in perioada ianuarie – februarie 2005, de catre ONG-ul „Alternative Sociale Iasi”, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, cu participarea a 25 de magistrati.

VII.3 PHARE 2003 Proiectul de Twinning „Sprijin pentru imbunatatirea justitiei pentru minori”

Proiectul de Twinning din Programul PHARE 2003 „Sprijin pentru imbunatatirea justitiei pentru minori” a inceput la 15 octombrie 2004 si se deruleaza pe o perioada de 24 de luni. Programul are urmatoarele obiective: expertiza si propuneri pentru imbunatatirea cadrului legislativ si institutional; crearea unor structuri specializate pentru minori la nivel central si local pentru asigurarea protectiei judiciare a minorilor; crearea unor grupuri multidisciplinare; formarea formatorilor si a altor persoane implicate in pregatirea in acest domeniu; infiintarea unui centru de resurse si documentare la dispozitia tuturor categoriilor profesionale din domeniu; dotarea centrelor de reeducare pentru minori si a serviciilor de probatiune. Pana in prezent au fost realizate urmatoarele activitati: - Au fost infiintate cinci centre pilot (Bucuresti, Timisoara, Brasov, Iasi, Cluj) - Doua misiuni de evaluare a legislatiei si cadrului institutional; raportul final redactat

de expertii Uniunii Europene a fost predat beneficiarilor la data de 17 ianuarie 2005;

- Prima misiune a expertilor, pentru evaluarea infiintarii de structuri specializate pentru protectia judiciara a minorilor la nivel central;

- Selectia membrilor celor 5 echipe multidisciplinare; echipele sunt formate din judecatori, procurori, consilieri de probatiune, grefieri, functionari din penitenciare si centre de reeducare, ofiteri de politie, asistenti sociali din cadrul Directiei pentru Protectia Copilului din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov;

- Doua stagii de 3 saptamani in Franta, unul organizat pentru 5 consilieri de probatiune si unul pentru 3 judecatori din echipe multidisciplinare;

- Primele doua seminarii de formare pentru formatori, unde au participat cei 35 de membri ai celor 5 echipe multidisciplinare;

- Primele doua seminarii de formare pentru judecatori si procurori de la 9 Curti de Apel si tribunalele din jurisdictia acestora;

- Doua stagii de pregatire in Franta si Portugalia pentru membrii viitoarelor structuri specializate pentru minori de la nivelul administratiei centrale din cadrul Departamentul pentru protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor, respectiv din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

In plus, urmatoarele programe nationale au fost indeplinite in 2004: - „Justitie Restaurativa – un posibil raspuns la delincventa juvenila”, dezvoltat

impreuna cu ONG-ul Centrul de Resurse Juridice – CRJ cu sprijinul financiar de la proiectul PHARE – Acces Social

- „Masuri alternative, Reactia comunitatii la justitia juvenila” dezvoltat impreuna cu ONG-ul Centrul roman pentru educatia si dezvoltare umana – CREDU, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

83

VIII. Sistemul penitenciar Cadru legal

In urma demilitarizarii sistemului penitenciar, consecinta a intrarii in vigoare la 29 septembrie 2004 a Legii 293/28.06.2004 (MO nr. 581/30.06.2004) privind statului functionarilor publici ai Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), personalul din penitenciare a obtinut statutul de functionari publici speciali. Prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor a fost creata Administratia Nationala a Penitenciarelor, subordonata Ministerului Justitiei. Pentru implementarea Legii 293/2004 a fost elaborata legislatie secundara dupa cum urmeaza: - HG nr. 1848/28.10.2004 (MO nr. 1062/16.11.2004) privind organizarea,

functionarea si competentele Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Codul deontologie al personalului din sistemul penitenciar (Ordinul Ministrului

Justitiei nr. 2794/8.10.2004, MO nr. 1098/25.11.2004) - Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2790/C/8.10.2004 (MO nr. 1098/25.11.2004) privind

aprobarea Competentelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului justitiei, directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si directorilor unitatilor subordonate.

Resurse umane

A fost dezvoltata o politica de resurse umane pentru atingerea obiectivului demilitarizarii, ce urmareste imbunatatirea raportului dintre personalul de supraveghere si detinuti (care este in acest moment 1/5). Potrivit HG nr. 83/2005 (MO nr. 132/11.02.2005), schema de personal din penitenciare cuprinde 13.502 posturi. La data de 17 mai 2005, 12.344 de posturi erau ocupate, reprezentand 91,42% din posturile din schema de personal. De asemenea, in 10 penitenciare au fost transferati temporar magistrati in pozitii de conducere (Aiud, Braila, Codlea, Margineni, Iasi, Vaslui, Targsor, Ploiesti, Colibasi si penitenciarul pentru minori si tineri Techilesti) precum si 3 magistrati au fost transferati la ANP. Personalul din sistemul penitenciar are fie studii universitare (juristi, doctori, profesori, psihologi, personal din servicii sociale, economisti, ingineri etc.) fie studii liceale, insa beneficiaza de formare de specialitate, in domenii cum ar fi siguranta detentiei, individualizarea regimului de detentie, administratie, logistica, asistenta medicala. Pentru imbunatatirea formarii profesionale a personalului, in cadrul Proiectelor Global Fund pentru prevenirea si controlul HIV/SIDA, a fost organizat un curs pentru personalul medical implicat in controlul dependentei de droguri. De asemenea, 83 de membri ai personalului care activeaza in domeniile medial si reintegrare sociala au beneficiat de formare pentru utilizarea WATCH HIV software pentru a se putea asigura o baza de date, care opereaza cu informatiile din fisierele de consiliere, inainte si dupa efectuarea testului HIV. In perioada de referinta, un numar de 118 ofiteri si 265 agenti au participat la cursuri de formare profesionala, reprezentand 6,01% din personalul angajat in sistemul penitenciar. De asemenea, programul „Prison Star” ce are ca partener Olanda, este in derulare si are ca obiective: organizarea de cursuri de formare pentru personalul implicat in activitati de formare a detinutilor si crearea unei baze de date care poate fi folosita de toate inchisorile, dupa sfarsitul proiectului in 2007. In cadrul Programului PHARE 2004, Administratia Nationala a Penitenciarelor a primit aprobarea fisei de proiect „Imbunatatirea a sistemului penitenciar” cu o valoare totala de 1,667 milioane Euro pentru imbunatatirea transportului detinutilor, prin

84

achizitionarea de vehicule si pentru formarea managerilor si personalului care isi desfasoara activitatea in inchisorile de maxima securitate. IX. Activitatea de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor

IX.1. Activitati de probatiune

In 2004 numarul total al cazurilor aflate in evidenta serviciilor de probatiune a fost de 11.460, din care 7.514 dosare cu adulti si 3.946 cu minori. Dintre acestea, intre categoriile de activitati, 489 au fost cazuri de asistenta in supraveghere, 758 asistenta in penitenciare, 194 asistenta post-detentie, 4.471 supraveghere, 755 referate de evaluare socio-familiala si 5.282 referate. Statisticile pentru anul 2004 au fost analizate nu numai pentru identificarea tendintelor, dar si pentru a fundamenta analiza nevoilor institutionale si administrative. Pentru a se asigura respectarea normelor de conduita in indeplinirea activitatilor de probatiune a fost adoptat Codul deontologic al consilierilor de probatiune (Ordin al Ministrului Justitiei nr. 510/C/4.04.2005).

IX.2. Programe

„Probatiunea in Romania” din cadrul programului DFID derulat cu Guvernul Marii Britanii are ca obiective implementarea unui model efectiv de management, formarea profesionala a personalului si promovarea sanctiunilor comunitare in sistemul judiciar si de asemenea, promovarea activitatii la serviciile de probatiune in comunitate. Programul a fost finalizat in februarie 2005, dar cooperarea cu Marea Britanie va continua inca 2 ani, mai 2005 – 2007, cu un nou proiect intitulat „Consolidarea sistemului de probatiune”, sustinute de Fondul Global de Oportunitate. - Programul bilateral cu Statele Unite ale Americii pentru cresterii constientizarii

rolului sistemului de probatiune in cadrul sistemului judiciar. - Programul „Serviciul comunitar”, derulat impreuna cu ONG Penal Reform

International a fost finalizat in octombrie 2004. Proiectul s-a desfasurat in 7 judete: Arad, Arges, Bucuresti, Cluj, Dambovita, Iasi si Vrancea cu sprijin financiar din programul PHARE – Acces Social si urmareste consolidarea practica a serviciului comunitar.

IX.3. Capacitatea administrativa a sistemului de probatiune

Resurse umane

Pentru consolidarea capacitatii institutionale a serviciului de probatiune, in urma concursului de ocupare a posturilor vacante din luna septembrie 2004, 12 persoane au fost angajate in functia de consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. Tot in luna septembrie 2004 a fost organizat un examen de promovare in grade profesionale pentru personalul din probatiune, iar 70 din cele 73 de persoane inscrise au fost promovate. In prezent sunt angajati in cadrul sistemului de probatiune 187 de consilieri de probatiune. Cu toate acestea, in ceea ce priveste politica pe termen lung de resurse umane, eforturi considerabile sunt necesare pentru asigurarea unui nivel corespunzator de angajati. Astfel, un studiu de fezabilitate realizat impreuna cu Institutul National de Criminologie ce a vizat estimarea impactului noii legislatiei in materie penala (Legea nr. 211/2004 privind protectia victimelor, Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei domestice si noul Cod Penal) asupra necesarului de personal din serviciile locale, cat si de la nivel central a aratat ca, pentru a functiona la un nivel optim, serviciile locale au nevoie de o suplimentare de personal de 1.553 de consilieri in perioada 2005-2006.

85

Imbunatatirea sistemului de management al sistemului de probatiune

Pentru asigurarea unei administrari adecvate a serviciilor de probatiune a fost adoptat Regulamentul de ordine interioara a serviciilor de probatiune (Ordin al Ministrului de Justitie nr. 3172/C/2004). Pentru imbunatatirea sistemului management al sistemului de probatiune, Modelul European de Excelenta – un model pentru evaluarea performantelor, a fost realizat in parteneriat cu experti britanici, in cadrul proiectului DFID „Probatiunea in Romania”. In vederea implementarii sale pe plan national, s-au derulat urmatoarele activitati: - Modelul European de Excelenta a fost adaptat sistemului de probatiune roman si

modelul a fost pilotat in 3 servicii locale (Arges, Bacau, Brasov); - au fost organizate 2 sesiuni de formare profesionala (noiembrie 2004 si februarie

2005); la fiecare dintre acestea au participat sefii celor 41 servicii teritoriale si 5 membri ai directiei din cadrul Ministerului Justitiei.

- Modelul European de Excelenta a fost instrumentul principal in evaluarea performantelor serviciilor locale de probatiune in anul 2004 si in planificarea obiectivelor prioritare pentru 2005, la nivel national si local.

De asemenea, proiectul standardelor nationale de performanta a fost finalizat si supus spre consultare serviciilor locale. Standardele nationale de performanta stabilesc standarde calitative si cantitative in evaluarea performantelor serviciilor locale de probatiune, urmarind unificarea practicii in domeniu, si de asemenea, imbunatatirea calitatii activitatii specifice prin identificarea principalelor dificultati cu care s-au confruntat.

IX.4. Activitati de pregatire profesionala si de diseminarea informatiilor privind serviciile de probatiune

- 180 de voluntari au participat la cursurile de formare initiala organizate la nivel de servicii locale;

- In vederea cresterii standardelor profesionale pentru personalul din probatiune, prin programul DFID s-a realizat formarea continua in domeniu. Astfel, in septembrie 2004, 39 de judecatori si 8 sefi de probatiune participat la seminarul privind „Sanctiunile comunitare in Marea Britanie”.

- In noiembrie 2004, s-a organizat un seminar privind „Justitia restaurativa si victimologia”, la care au participat 20 de persoane de la nivel local si 2 persoane de la nivel central.

- In proiectul PHARE „Sprijin pentru imbunatatirea justitiei pentru minori” 5 consilieri de probatiune au participat la un stagiu de formare in Franta, iar membrii viitoarelor structuri specializate pentru minori de la nivel central din cadrul Directiei pentru Protectia Victimelor si Reintegrarea Sociala a Infractorilor si din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor au fost in doua stagii de formare in Franta si Portugalia.

- 21.000 de exemplare de pliante de prezentare a serviciilor de probatiune au fost publicate si diseminate in cadrul programului DFID.

- 6 seminarii la nivel local au fost organizate in martie 2005 in cadrul programului bilateral cu Statele Unite ale Americii, unde s-a prezentat participantilor atat experienta romaneasca, cat si cea americana in domeniu. La fiecare seminar au participat 2 consilieri de probatiune americani, 3 reprezentanti ai ambasadei SUA, 10 judecatori, 10 reprezentanti ai comunitatilor locale, 5 reprezentanti ai serviciilor de probatiune si 1 reprezentant al Ministerului Justitiei.

86

X. Instantele militare Prin HG nr. 1092/8.07.2004 (MO nr. 663/23.07.2004) privind redistribuirea unor posturi, a personalului si a fondurilor aferente de la instantele militare, Directia instantelor militare, parchetele militare si Sectia Parchetelor Militare, la instantele civile si parchetele de pe langa acestea, numarul de posturi din cadrul instantelor si parchetelor militare a fost redus. HG nr. 1092/2004 a intrat in vigoare la data de 1 septembrie 2004. Astfel, personalul din cadrul instantelor militare a fost redus cu 10 posturi de judecatori, respectiv 15 posturi de personal economic, administrativ si de specialitate. De asemenea, personalul parchetelor militare a fost diminuat cu 25 de posturi de procuror si 5 posturi de personal economic, administrativ si de specialitate. Prin HG nr.83/2005 (MO nr. 132/11.02.2005), Directia Instante Militare a fost eliminata din structura Ministerului Justitiei. Rolul si volumul de activitate al instantelor militare a scazut ca o consecinta a demilitarizarii personalului militar din cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor, urmare a adoptarii Legii nr. 293/2004 (MO nr. 581/31.06.2004) privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor. In vederea asigurarii unui regim unitar atat pentru instantele militare cat si pentru cele civile, prevederile referitoare la organizarea si functionarea instantelor si parchetelor militare au fost incluse in proiectul de modificare a pachetului legislativ referitor la reforma sistemului judiciar. Prevederile mentionate anterior sunt in conformitate cu angajamentul din Strategia de reforma a sistemului judiciar referitor la reducerea numarului de instante militare si parchete. XI. Progresele inregistrate in domeniul publicitatii imobiliare Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) a fost infiintata si se afla in subordonarea Ministerului Administratiei si Internelor (OUG nr. 41/27.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, aprobata prin Legea nr. 499/12.11.2004, (MO nr. 1069/17.11.2004)). ANCPI coordoneaza atat activitatea legata de cadastru – coordonata anterior de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie – cat si cea referitoare la cartea funciara, indeplinita anterior de catre oficiile de carte funciara de la nivelul judecatoriilor. Motivatia acestor schimbari rezida in necesitatea de a unifica sistemul de carte funciara, eliminarea neconcordantelor si imbunatatirea activitatii de inregistrare, precum si degrevarea judecatorilor implicati in aceste activitati de sarcinile non-jurisdictionale. Urmare a semnarii unui Protocol intre Ministerul Justitiei si Agentia Nationala la sfarsitul anului 2004, activitatea de carte funciara precum si arhivele de publicitate imobiliara au fost transferate de la Ministerul Justitiei precum si de la oficiile de carte funciara Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

Masuri anticoruptie

Elaborarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005 – 2007 (SNA) In ianuarie 2005, Ministerul Justitiei a organizat procedura de selectie de oferte privind realizarea unui audit independent asupra implementarii SNA 2001-2004 (conform Documentului de Pozitie Comuna al UE (CONF – RO 55/04)). Din 9 organizatii care au cumparat caietul de sarcini (urmare publicarii in presa), doar Freedom House Washington a prezentat oferta in termenul legal, intrunind solicitarile impuse de termenii de referinta. Raportul de audit a fost transmis Ministerul Justitiei la 10 martie 2005. Principalele concluzii ale raportului de audit se refera la: Necesitatea de a imbunatati coordonarea intre institutiile cu atributii in domeniul luptei impotriva coruptiei; Necesitatea de a asigura independenta efectiva procurorilor individuali; Necesitatea de a creste eficienta si responsabilitatea Parchetului National Anticoruptie; Insuficienta coordonare intre corpurile de control si Parchetul National Anticoruptie – se recomanda incheierea de protocoale de cooperare si adoptarea de planuri de control in sectoarele vulnerabile la coruptie; Crearea sau desemnarea unei institutii sa

87

supravegheze si sa stabileasca un mecanism eficient de control al declaratiilor de avere, declaratiilor de interese si a incompatibilitatilor; Inflatia de institutii cu competente in lupta impotriva coruptiei - recomanda rationalizarea acestora si o mai buna coordonare in domeniu; Aprecierea noilor formulare pentru declaratiile de avere si interese adoptate de Guvern; Insuficienta mecanismelor prin care sa se restrictioneze puterea discretionara a administratiei publice in relatie cu persoanele fizice si juridice, in special cu mediul de afaceri (ex: inspectiile, reesalonarile sau inlesnirile la plata a obligatiilor bugetare). SNA 2005-2007 a fost elaborata in consultare cu societatea civila (in perioada septembrie 2004 – martie 2005, au fost organizate 32 intalniri pentru elaborarea SNA 2005-2007, la care au participat reprezentanti ai institutiilor publice, societatii civile (Transparency International, Institutul de Politici Publice, Asociatia Pro Democratia, ABA/CEELI, Centrul pentru Resurse Juridice, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Notarilor Publici, Fundatia Concept, Centrul de Jurnalism Independent, Societatea Academica Romana, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului etc), mediul de afaceri (Asociatia Romana a Oamenilor de Afaceri, Alianta pentru Dezvoltarea Romaniei, Asociatia Romana a Actionarilor, Comunitatea de Afaceri – ARIES, Alianta Strategica a Asociatiilor de Afaceri, Asociatia Romana a Exportatorilor si Importatorilor etc.), donatori internationali.) si pe baza recomandarilor evaluarilor din 2004: Raportul de tara al Comisiei Europene, auditul independent Freedom House, Raportul National asupra Coruptiei Transparency International Romania. SNA 2005-2007 si Planul de Actiune au fost avizate de Ministerul Finantelor Publice si adoptate de Guvernul Romaniei prin HG nr. 231/2005 (MO nr. 272/01.04.2005). SNA 2005-2007 este structurata pe trei domenii si zece obiective care includ masuri, termene stricte, prevederi bugetare, institutiile responsabile pentru indeplinirea masurilor. Consiliul pentru coordonarea implementarii SNA 2005-2007 a fost constituit prin HG nr. 233/2005 (MO no. 273/01.04.2005), prin reorganizarea Consiliului National de Prevenire a Criminalitatii, ca institutie subordonata Primului Ministru si coordonata de Ministrul Justitiei (Membrii Consiliului sunt: Ministrul Justitiei, Ministrul Finantelor Publice, Ministrul Administratiei si Internelor, Procurorul General al Parchetul National Anticoruptie si Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Presedintele Curtii de Conturi, Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, un secretar de stat de la Ministerul Economiei si Comertului, un secretar de stat de la Ministerul Integrarii Europene, un secretar de stat de la Secretariatul General al Guvernului, Seful Cancelariei Primului Ministru, Seful Departamentului Primului Ministru de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare). Regulamentul de functionare al Consiliului a fost adoptat la 26 aprilie 2005.

Scurta prezentare a SNA 2005 – 2007 Strategia Nationala Anticoruptie 2005-2007 are ca obiectiv prevenirea si combaterea coruptiei prin perfectionarea si aplicarea riguroasa a cadrului normativ, prin stabilitate si coerenta legislativa si prin consolidarea institutionala a organismelor cu atributii majore in domeniu. Principiile care stau la baza Strategiei sunt: principiul statului de drept, principiul bunei guvernari, principiul responsabilitatii, principiul prevenirii, principiul eficientei in combaterea coruptiei, principiul cooperarii si coerentei, principiul transparentei, consultarii societatii civile si al dialogului social, principiul parteneriatelor public-private. Domeniile prioritare si obiectivele sunt: Prevenire, transparenta, educatie - Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica

- Prevenirea coruptiei in mediul de afaceri

- Campanii de informare si masuri educative

88

Combaterea coruptiei - Cresterea integritatii si a rezistentei la coruptie a sistemului judiciar: elaborarea si

aprobarea proiectului de modificare si completare a celor 3 legi privind reforma justitiei; monitorizarea distribuirii aleatorii a cauzelor de catre instante, inclusiv a aplicarii principiului continuitatii completului/judecatorului in solutionarea cauzelor; reformarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie, prin redefinirea competentelor, demilitarizare, precum si instituirea unui mecanism eficient de control a activitatii acesteia.

- Reducerea numarului de structuri cu atributii in lupta impotriva coruptiei in vederea limitarii actualei fragmentari institutionale si a suprapunerilor de competente;

- Consolidarea capacitatii institutionale a PNA prin: consolidarea independentei PNA; reorganizarea PNA si redefinirea resurselor umane si financiare necesare functionarii eficiente; delimitarea competentei PNA la marea coruptie – competenta materiala si dupa calitatea persoanei;

- Revizuirea procedurii penale prin reducerea duratei procedurilor; - Combaterea coruptiei prin mijloace administrative. Desemnarea unei institutii

abilitate sa verifice si sa controleze declaratiile de avere, de interese, starile de incompatibilitate. Revizuirea regimului de sanctiuni administrative astfel incat sa se asigure efectul descurajator, precum si evaluarea anuala a activitatii acestui organism din punctul de vedere al performantei manageriale.

Cooperare interna si coordonare internationala - Coordonarea si monitorizarea implementarii SNA 2005-2007 si a planului de

actiune de o singura autoritate inter-institutionala; - Implementarea completa a tuturor instrumentelor anticoruptie ale UE, ONU,

Consiliu Europei si OECD. Evaluarea progresului in implementarea SNA 2005-2007 se va face anual, in noiembrie, in conformitate cu termenele si indicatorii prevazuti in planul de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007. Strategia va fi actualizata daca aceasta necesitate va rezulta din evaluarea anuala.

Implementarea SNA 2005-2007 Masuri realizate in cadrul Planului de Actiune al SNA 2005 - 2007

Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica

- Publicitatea din fonduri guvernamentale. A fos adoptata OUG nr. 40/2005 (MO nr. 430/20.05.2005) care amendeaza (amendamentele au fost elaborate in cadrul grupului de lucru pentru reglementarea publicitatii de stat, coordonat de Secretariatul General al Guvernului si compus din reprezentanti ai institutiilor publice, societatii civile si mass media) OUG nr. 60/2001 privind achizitiile publice. Obiectivele OUG nr. 40/2005 sunt: definirea clara a contractului de publicitate media; reglementarea stricta a transparentei contractelor de publicitate media, inclusiv prin crearea unei pagini de Internet (www.publicitatepublica.ro) pe care autoritatea contractanta are obligatia de a publica invitatia de participare, anuntul de participare sau un anunt referitor la procedura, pentru toate procedurile avand ca obiect atribuirea contractelor de publicitate cu valoare mai mare de 2.000 de Euro; reglementarea liberului acces la informatiile de interes public privind atribuirea contractelor de publicitate media, astfel incat contractele de publicitate media sa cuprinde o clauza privind obligativitatea ca partile contractante sa asigure accesul publicului cel putin la urmatoarele informatii: destinatarii finali ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor fonduri, sumele aferente fiecarui beneficiar final si termenele de executare a prevederilor contractuale. Autoritatea

89

contractanta va avea obligatia, prevazuta in contractul de achizitie publica, de a detine informatii actualizate cu privire la derularea contractului; stabilirea unor contraventii si a sanctiunilor corespunzatoare pentru situatia incalcarii dispozitiilor legale referitoare la atribuirea transparenta a contractelor de publicitate media.

- Elaborarea si publicarea de catre Curtea de Conturi a rapoartelor de audit privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale. In martie 2005, Curtea de Conturi a elaborat raportul de activitate privind campaniile parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie 2004. Raportul constata progrese privind: asigurarea transparentei surselor de finantare, controlul activitatii de tiparire si distribuire a materialelor de propaganda electorala, coordonarea, din punct de vedere financiar, a actiunilor derulate la nivel central si local, referitoare la veniturile si cheltuielile aferente campaniilor electorale.

- Monitorizarea implementarii Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si a Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. La 4 aprilie 2005, Agentia de Strategii Guvernamentale a publicat pe propria pagina de Internet rapoartele de evaluare privind implementarea in anul 2004 a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si a Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Aspectele pozitive ce au reiesit privind implementarea Legii nr. 544/2001 sunt: cresterea solicitarii de informatii, cu o tendinta pozitiva de rezolvare in favoarea cetateanului (98,7%); cresterea numarului de plangeri administrative, ce demonstreaza ca spiritul civic a crescut o data cu gradul de informare privind drepturile legale. Rata plangerilor (6.154) este redusa comparativ cu cererile de informatii (815.528). In ceea ce priveste Legea nr. 52/2003, aceasta a stimulat participarea activa a cetatenilor si a asociatiilor legal constituite in procesul decizional. In 2004, peste 321.000 persoane au participat la dezbateri publice, fiind formulate 19.000 recomandari, din care 8.820 (45,2%) au fost incluse in deciziile luate. De asemenea, s-a dezvoltat o practica a dezbaterilor publice in elaborarea actelor normative. Pentru nerespectarea prevederilor Legii transparentei decizionale, au fost inregistrate 168 de actiuni in justitie, din care 65 (39%) au fost rezolvate favorabil, 46 (27%) au fost respinse, iar 57 (34%) sunt in curs de solutionare.

Prevenirea coruptiei in mediul de afaceri

- Acordarea de facilitati la plata obligatiilor bugetare restante: A fost adoptata OUG nr. 26/2005 (MO nr. 296/8.04.2005) care a abrogat dispozitiile legale referitoare la acordarea inlesnirilor la plata obligatiilor bugetare restante.

- Evaziunea fiscala. Proiectul de lege privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, a fost aprobat de Guvern la 7 aprilie 2005, in prezent aflandu-se in dezbaterea Senatului.

- Amendarea Legii nr. 656/2002 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, pentru armonizarea cu Decizia Cadru a Consiliului UE din 26 iunie 2001 si cu recomandarile FATF: Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 31 martie 2005 si transmis Parlamentului.

- Revizuirea prevederilor legale cu privire la faliment: in cadrul Proiectul-ui Phare (2002) “Sprijinirea imbunatatirii si aplicarii legislatiei si a hotararilor judecatoresti in domeniul falimentului”, consultantul (PricewaterhouseCoopers), a propus deja amendamente, care vor fi supuse dezbaterii publice. Noile prevederi vor fi adoptate de Guvern in iulie 2005.

Cresterea integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar

- Codul Deontologic al Magistratilor: Codul Deontologic actualizat al magistratilor a fost adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la 26 aprilie 2005 (Hotararea CSM nr. 144/2005, MO nr. 382/6.05.2005). Pentru diseminarea codului,

90

CSM a stabilit o agenda de sesiuni in cadrul tuturor Curtilor de Apel si in cadrul unor tribunale, cu ajutorul programului Phare "Strengthening the functioning of the Romanian judiciary and its representative body - Superior Council of Magistracy". CSM va beneficia de asistenta a doi experti straini din statele membre UE. Prin Hotarirea plenului CSM nr. 144/2005 (MO nr. 382/6.05.2005), a fost adoptat Codul Deontologic al personalului auxiliar. Cele doua coduri sunt publicate pe site-ul CSM.

- Asigurarea independentei efective a procurorilor: MJ a elaborat amendamente la cele 3 legi privind reforma sistemului judiciar (Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Amendamentele au fost publicate pe site-ul MJ si dezbatute pe larg cu Asociatia Romana a Magistratilor, membrii CSM, judecatori, procurori si reprezentanti ai societatii civile. Cele trei proiecte de lege au fost aprobate de Guvern in cadrul sedintei acestuia din 1 iunie 2005. Amendamentele la cele 3 legi urmaresc sa asigure o independenta reala a procurorilor, dupa cum urmeaza: - Procurorii pot obiecta la CSM impotriva oricarei interventii a procurorului

ierarhic superior in cursul urmaririi penale; - Au fost introduse reguli clare pentru asigurarea distributiei aleatorii a cazurilor si

continuitatii completelor de judecata. In plus, distributia cazurilor la procurori se va baza pe criterii obiective si se va reduce posibilitatea procuroriilor sefi de a redistribui dosarele in timpul urmaririi penale, cu exceptia unor cazuri limitativ prevazute de lege, cu posibilitatea procurorului vizat de a ataca hotararea la CSM;

- Structura colegiilor de conducere ale instantelor si parchetelor se va schimba (mai putini sefii), pentru a asigura un acces mai mare si mai democratic al judecatorilor si procurorilor la functiile care presupun luarea deciziilor;

- Au fost create incompatibilitati intre pozitia de membru CSM si functia de conducere de la instante sau parchete. Functia de conducere inceteaza de drept la data la care incepe functia de membru CSM.

- Calitatea de membru in fostele structuri de securitate este un criteriu de non-eligibilitate pentru membrii CSM.

- Au fost stabilite criterii pentru sefii de instante si parchete bazate pe buna administrare, organizare eficienta, responsabilitate, comportament si comunicare.

- Amendamentele la Legea nr. 304/2004, prevad obligatia Procurorilor Generali ai PICCJ si Parchetului National Anticoruptie de a redacta raporte anuale de evaluare a activitatii acestor institutii, bazate pe criterii obiective si uniforme. Ministrul Justitiei va prezenta concluziile acestor rapoarte Parlamentului, pentru a facilita dezbaterile publice privind eficienta si rezultatele celor doua parchete. Rapoartele vor fi transmis totodata si catre CSM.

- Cresterea controlului direct si eficient al procurorului asupra activitatii de urmarire penala realizata de politia judiciara. Amendamentele propuse la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara urmaresc cresterea controlului procurorului asupra politiei judiciare prin urmatoarele masuri: ofiterii de politie judiciara vor fi numiti prin Ordin al Ministrului Administratiei si Internelor, cu aprobarea Procurorului General al Romaniei; ofiterii de politie judiciara isi vor desfasura activitatea sub directa conducere si supraveghere a procurorului si vor duce la indeplinire ordinele acestuia. In situatia neindeplinirii corecte a acestora, la propunerea procurorului care desfasoara sau supravegheaza urmarirea penala, Procurorul General al Romaniei poate retrage aprobarea.

91

- Continuarea reformarii Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (DGPA) prin redefinirea competentelor si eliminarea suprapunerilor, demilitarizare si instituirea unui control eficient asupra activitatii sale. Directiile de reformare a acestei institutii vor fi facute publice in primul semestru al 2005, cand se va lua decizia privind stabilirea unei structuri care sa cuprinda toate serviciile de informatii - Comunitatea de Informatii. Masuri luate pana in prezent: - In martie 2005, doi din cei trei directori adjuncti, fosti ofiteri de Securitate, au

fost demisi. - In aprilie 2005, directorul si un al treilea director adjunct (de asemenea fost

ofiter de Securitate) au fost demisi. - In aprilie 2005, un procuror civil a fost numit director al DGPA si un civil a fost

numit director adjunct. - Modificarile care urmeaza sa fie aduse Regulamentului intern vizeaza numirea

mai multor civili in cadrul DGPA, interdictia pentru DGPA de a se implica in activitati politice si obligatia de impartialitate

- DGPA a oferit pentru prima data informatii privind adresa sediului, numele, statutul, calificarile, salariile sefilor DGPA si bugetul institutiei pentru 2004 si 2005.

- In prezent, la cererea MJ, Ministerul Apararii Nationale realizeaza un audit privind resursele umane si financiare ale DGPA.

- Evaluarea integritatii sistemului judiciar si a rezistentei la coruptie: rezultatele chestionarelor de integritate completate in 2004 de 1625 de procurori se afla in curs de procesare, urmand ca Raportul final sa fie facut public. Cele 67 de intrebari au facut referire la: opinia personala privind integritatea sistemului judiciar, existenta presiunilor politice, coerenta legislatiei, volumul de munca, perceptia asupra activitatii parchetelor, necesitatea asigurarii independentei procurorilor etc. Analiza datelor va beneficia de expertiza unor juristi, psihologi, sociologi si reprezentanti ai societatii civile (Asociatia Pro-Democratia, Centrul de Resurse Juridice, LADO).

Reducerea numarului de structuri care au competente in prevenirea si combaterea coruptiei astfel incat suprapunerile sa fie evitate: o analiza cu privire la functiile si competentele diferitelor institutii implicate in combaterea sau prevenirea coruptiei va fi finalizata cu asistenta proiectului Phare 2003 si va fi facuta publica. Pe baza evaluarii, Guvernul va lua masuri de rationalizare a numarului de structuri cu competente in domeniu. Asigurarea tratarii cazurilor de coruptie de o maniera rapida si transparenta pentru a garanta sanctiuni adecvate cu un efect descurajator : Planul de Actiune al SNA 2005-2007 prevede masuri cu scopul de a reduce durata procedurilor cu privire la toate cazurile de coruptie, respectand deplin drepturile celor trimisi in judecata si ale celorlalte persoane implicate. De asemenea, Codul de Procedura Penala a fost modificat prin Legea nr. 480/2004 (MO nr. 1088/23.11.2004), care introduce astfel obligatia de notificare in extenso a solutiilor de neurmarire penala adoptate de procuror si a rezolutiilor si ordonantelor care rezolva plangerile impotriva solutiilor de neurmarire penala ( Legea a beneficiat de expertiza Transparency International Romania.).

Asigurarea alinierii depline la acquis-ul European si cele mai bune practici europene, standarde ONU si CE

In aplicarea Conventiei ONU impotriva coruptiei, semnata si ratificata prin Legea nr. 365/2004 (MO nr. 687/30.07.2004), din septembrie 2004 pana in prezent, au fost adoptate urmatoarele prevederi de transpunere in legislatia romaneasca:

92

- Legea 521/2004 (MO nr. 1123/29.11.2004) pentru modificarea Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, care include in sfera faptelor de coruptie urmatoarele: abuzul in serviciu impotriva intereselor personale (articolul 246 Codul Penal); abuzul in serviciu prin restrictionarea anumitor drepturi (articolul 247 Codul Penal); abuzul in serviciu impotriva interesului public (articolul 248 Codul Penal), cu conditia ca faptele sa fie comise pentru obtinerea unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altii.

- Legea nr. 571/2004 (MO nr. 1214/17.12.2004) privind protectia personalului in cadrul autoritatilor publice si alte institutii bugetare care sesizeaza incalcari ale legii si reglementeaza institutia avertizorului de integritate. Scopul este de a asigura protectia avertizorului de buna credinta in ceea ce priveste raportarea oricarei fapte care constituie o incalcare a legii, deontologiei profesionale sau bunei administrari si principiilor transparentei, cand astfel de fapte sunt sesizate in realizarea atributiilor de serviciu. Astfel de persoane care ar avea de suferit in urma unor raportarii de fapte de coruptie sunt acum protejati impotriva actiunilor disciplinare sau judiciare daca sesizarea este facuta cu buna credinta.

- Legea nr. 477/2004 (MO nr. 1105/26.11.2004) instituie Codul de conduita pentru personalul contractual din institutiile si autoritatile publice. Legea stabileste norme de conduita standard pentru personalul angajat in cadrul institutiilor publice, dar care nu are statut de functionar public.

Asigurarea conformitatii cu recomandarile GRECO: Raportul de conformitate pentru Romania, elaborat de GRECO in iulie 2004, a concluzionat ca Romania a implementat toate recomandarile din prima runda (13), cu exceptia uneia care a fost implementata partial, si care priveste imunitatea fostilor ministri si a notarilor publici. Pentru transpunerea in totalitate a recomandarilor, au fost adoptate urmatoarele acte normative: - Legea nr. 90/2005 (MO nr. 322/15.04.2005) pentru aprobarea OUG nr. 3/2005 (MO

nr. 116/4.04.2005) a eliminat imunitatea pentru urmarirea penala a fostilor ministri, pentru infractiunile comise in exercitarea mandatului.

- OUG nr. 25 /2005 (MO nr. 278/4.04.2005) pentru modificarea Legii nr. 36/1995; elimina imunitatea pentru urmarirea penala a notarilor publici.

- Desi raportul GRECO nu face referire, a fost inlaturata si imunitatea executorilor judecatoresti pentru urmarirea penala a executorilor printr-un amendament la Legea nr. 188/2000. Amendamentul a fost adoptat de Parlament, iar legea urmeaza sa fie promulgata.

Controlul declaratiilor de avere si interese: OUG nr. 14/2005 (MO nr. 200/9.03.2005) privind modificarea formularelor declaratiilor de avere si de interese, adoptata prin Legea nr. 158/2005 (MO nr. 449/26.05.2005). Formulare sunt cele mai stricte din Europa si sunt publice, inclusiv pe pagina de web a fiecarei institutii. Continutul declaratiilor de avere, include informatii privind: modul de dobandire a terenurilor si cladirilor; bunuri, precum metalele pretioase bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii numismatice, obiecte sau parti din patrimoniul cultural national sau universal, sau altele asemanatoare, a caror valoare totala depaseste 5.000 Euro; bunuri mobile a caror valoare depaseste 1000 euro si bunuri imobile vandute in ultimele 12 luni; conturile si depozitele bancare, fonduri mutuale si alte forme echivalente de investitii si economii, investitii directe si imprumuturi, alte bunuri care produc valori nete, daca valoarea acestora depaseste 5.000 Euro pe an; datorii (inclusiv impozite neplatite), ipoteci, garantii luate in beneficiul unui tert, bunuri cumparate in leasing si alte bunuri asemanatoare daca valoarea totala depaseste 5000 euro; daruri, servicii sau avantaje primite fara plata sau cu subventii, fata de valoarea de piata, de la persoane, organizatii, companii nationale, institutii publice romane sau straine, inclusiv burse, credite, garantii, cheltuieli, discounturi sau altele asemenea daca valoarea individuala

93

depaseste 300 euro, dobandite de declarant si/sau membrii familiei; veniturile declarantului si ale familiei sale, acumulate in ultimul an fiscal. Noile formulare a declaratiilor de interese includ referiri la urmatoarele activitati: calitatea de asociat sau actionar la societati comerciale, companii/societati nationale, institutii de credit, grupuri de interes economic; calitatea de membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale; calitatea de membru in organele de conducere, administrare si control ale societatilor comerciale, regiilor autonome, companiilor/societatilor nationale, institutiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociatiilor, fundatiilor sau altor organizatii neguvernamentale; calitatea de membru in cadrul asociatiilor profesionale si/sau sindicale; calitatea de membru in organele de conducere, administrare si control, retribuite sau neretribuite, detinute in cadrul partidelor politice, functia detinuta si denumirea partidului politic. Revizuirea cadrului legislativ (amendamentele vor reconsidera regimul sanctionator, pentru a se asigura un efect descurajator) pentru desemnarea unei structuri pentru verificarea si controlul respectarii obligatiilor legale privind declaratiile de interese si avere si regimul incompatibilitatilor se va realiza pana la sfarsitul lunii iunie 2005. Structura se va infiinta pana la sfarsitul lunii octombrie 2005 (asigurare cu echipament, personal, sediu, buget). Campanii de constientizare privind efectele devastatoare ale coruptiei: Planul de actiune al SNA 2005 - 2007 prevede organizarea de campanii de constientizare pentru 2005, cu un buget alocat de 150.000 Euro. Prin proiectul PHARE Twinning 2003-005 551.04.15 se vor organiza conferinte de constientizare si se vor elabora si distribui brosuri informative. Proiectul are un buget de 285.000 Euro (partea de co-finantare este de 45.000 Euro).

Alte rezultate

Dezvoltari legislative In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind combaterea coruptiei: - Legea nr. 521/2004 (MO nr. 1123/29.11.2004) privind modificarea si completarea

Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

- OUG nr. 3/2005 (MO nr. 116/04.02.2005) pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

- Decretul nr. 82/2005 (MO nr. 194/2005) privind numirea membrilor Comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membri ai Guvernului.

La nivelul Parchetului National Anticoruptie (PNA)

- OUG nr. 103/16.11.004 (MO nr. 1097/24.11.2004) aduce modificari privind competenta PNA de investigare a infractiunilor de coruptie, prin marirea pragurilor valorice in ceea ce priveste prejudiciul cauzat (de la 10.000 Euro la 100.000 Euro), si valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie (de la 3000 Euro la 5000 Euro). In 2005, OUG nr. 103 din 16 noiembrie 2004 a fost aprobata prin lege. Inainte de promulgare, a fost sesizata Curtea Constitutionala cu privire la necostitutionalitatea articolului de lege care stabileste competenta PNA de a investiga faptele de coruptie comise de membrii Parlamentului, deputati si senatori (art 13 din OUG 43/2002). Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 235 din data de 05 mai 2005, a decis ca textul este neconstitutional, incalcand dispozitiile art. 72 din Constitutia Romaniei, conform caruia “senatorii si deputatii pot fi urmariti penal si trimisi in judecata numai de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

94

- Legea nr. 601/16.12.2004 pentru aprobarea OUG nr. 24/12.04.2004 privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, aduce modificari privind procedura de numire a Procurorului General si a procurorilor din PNA, precum si conditiile de vechime in vederea numirii in functie a Procurorului General al PNA (vechimea in functia de magistrat crescand de la 10 ani la 18 ani) si a procurorilor PNA (vechimea in functia de magistrat crescand de la 6 ani la 15 ani). Prerogativele Ministerului Justitiei in acesta privinta au fost transferate catre CSM. Actul normativ stabileste ca PNA sa prezinte raportul anual de activitate catre CSM si nu catre Parlament.

La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI)

- Legea nr. 161/2005 (MO nr. 466/06.06.2005) privind stabilirea unor masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei in cadrul MAI creeaza cadrul legal al functionarii Directiei Generale Anticoruptie.

- Dispozitia IGPR nr. 239/13.04.2005, care stabileste obligatiile politistilor, cu termene precise, privind depunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, ca urmare a aplicarii OUG nr. 14/03.03.2005 privind modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese.

- O.M.A.I. nr. 264/2004 privind cercetarea penala a personalului M.A.I., care armonizeaza normativele interne in lupta impotriva coruptiei interne cu prevederile Codului de procedura penala. Principala modificare se refera la competenta de efectuare a urmaririi penale, in sensul ca urmarirea penala a politistilor Politiei Judiciare se realizeaza de catre procuror, iar politistii anume desemnati efectueaza actele premergatoare sau acte din dispozitia procurorului.

La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB – FIU-Romania): Proiectul de lege pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor si finantarii terorismului a fost aprobat la 31.03.2005 de catre Guvernul Romaniei si se afla la nivelul Comisiilor juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului. Amendamentele se refera la: Instituirea masurilor pentru prevenirea si sanctionarea actelor de terorism; Inserarea conceptului de „finantare a actelor de terorism”, in conformitate cu art. 36 al Legii nr. 535/2004; Inserarea conceptelor de „tranzactie suspecta”, „transferuri externe” si operatiuni legate intre ele; Marirea perioadei de suspendare a efectuarii operatiunii de la 48 la 72 ore si a perioadei de prelungire a suspendarii efectuarii operatiunii de la 3 la 4 zile lucratoare; Solicitarea si de catre alte unitati de Parchet, in afara de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a completa informarile transmise de Oficiu; Informarea Serviciului Roman de Informatii cu privire la operatiunile suspecte de finantare a actelor de terorism; Modificarea art. 8 al Legii nr. 656/2002 cuprinzand noi clarificari cu privire la entitatile cu obligatii de raportare; Stabilirea atributiilor ofiterilor de conformitate in aplicarea prevederilor legislative de combatere a spalarii banilor; Inserarea in cadrul obiectului de activitate al Oficiului si a responsabilitatii de a preveni si combate finantarea actelor de terorism; Actualizarea nivelului sanctionator contraventional pentru incalcarea prevederilor prezentei legi; Intarirea sistemului procedural de confiscare speciala si a metodelor de investigatie, cu tehnici ale sistemelor de comunicare a informatiilor, livrarea controlata, supravegherea conturilor bancare, comunicarea actelor legale si a documentelor bancare, financiare si contabile si utilizarea agentilor sub acoperire.

La nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV)

- adoptarea noii Strategii anticorupţie a ANV pe perioada 2005-2007, precum si a Planului de Actiune aferent privind anul 2005 (Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 789/29.04.2005)

- aprobarea normelor privind procedurile simplificate de vamuire. Acestea asigura diminuarea posibilităţilor de coruptie prin eliminarea contactului direct dintre agentii

95

economici si comisionarii in vama, pe de o parte, si lucratorii vamali, pe de alta parte. Reducerea contactului dintre lucratorii vamali si agentii economici se realizeaza de asemenea si prin depunerea declaraţiilor vamale prin procedee informatice.

Dezvoltari institutionale in domeniul combaterii coruptiei La nivelul Parchetului National Anticoruptie (PNA)

A fost rezolvata situatia personalului operativ delegat, tot personalul fiind in prezent numit in cadrul PNA. Situatia la 1 iunie 2005 este redata in tabelul de mai jos, gradul de ocupare a posturilor fiind de 88%.

Total posturi ocupate la nivel central

Total posturi ocupate la nivel teritorial

din care din care

Nr. crt.

Categorie de

personal

Total posturi

aprobate

Total posturi ocupate Total

numiti delegatiTotal

numiti delegati

Total posturi vacante

1 Procurori 130 110 55 55 - 55 55 - 20

2 Ofiteri de politie judiciara

170 151 74 74 - 77 77 - 19

3 Specialisti 45 43 32 32 - 11 11 - 2

TOTAL 345 304 161 161 - 143 143 - 41 - Prin bugetul de stat pe anul 2005, PNA i-au fost alocate fonduri in valoare totala de

572 miliarde lei (aprox. 15 milioane Euro). Cheltuieli de personal: 364 miliarde lei (aprox. 10 MEuro); Cheltuieli materiale si servicii: 177 miliarde lei (aprox. 4,2 Meuro); Cheltuieli de capital: 7 miliarde lei (aprox. 0,2 Meuro); Transferuri: 25 miliarde lei (aprox. 0,6 MEuro).

- In luna decembrie 2004, au fost finalizate lucrarile de reabilitare a tronsonului II al cladirii sediului structurii centrale a PNA, in suprafata aproximativa de 5.800 mp.


- Infiintarea Directiei Generale Anticoruptie (DGA), prin OMAI nr.I/623/2004, ca urmare a adoptarii Legii nr. 161/2005 privind stabilirea unor masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Proiectul de lege prevede autonomia functionala si independenta operationala a DGA pentru a initia si promova anchete in domeniul combaterii coruptiei; DGA este abilitata cu culegerea de informatii si efectuarea de anchete preliminare privind cazurile de coruptie savarsite de personalul propriu al MAI; DGA este rezultatul Programului Phare Ro 02/IB/JH/07 “Dezvoltarea masurilor anticoruptie in cadrul MAI”; pentru crearea DGA, MAI a urmat recomandarile Misiunii de Evaluare JAI 2004, privind revizuirea competentelor DGIPI; atributiile sefilor structurilor MAI privind cazurile de coruptie se vor limita la sesizarea aspectelor, instrumentarea acestora fiind preluata de noua DGA.

- In cadrul Directiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Compartimentul de analiza a informatiilor, responsabil cu evaluarea, stocarea si valorificarea datelor si informatiilor din sfera coruptiei. Metodologia privind culegerea, evaluarea, stocarea si valorificarea informatiilor pe linia prevenirii si combaterii fenomenului de coruptie, este in curs de elaborare.

96

- 152 ofiteri de politie din MAI au fost detasati la PNA, pana in prezent - Stabilirea normelor interne privind promovarea in functii de conducere in cadrul

Politiei Romane, numai pe baza de concurs si prin aplicarea unui set de criterii folosit pentru evaluarea competentei si probitatii candidatilor, cu respectarea stricta a principiului transparentei.

La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB – FIU-Romania) - Prin HG nr. 233/30.03.2005, ONPCSB este parte a Consiliului pentru Coordonarea

Implementarii SNA 2005-2007, fiind reprezentat de catre Presedintele institutiei. - In anul 2005 a continuat un proces de recrutare de personal, in scopul completarii

posturilor vacante, pana la ocuparea numarului maxim de 84 de posturi prevazut in structura organizatorica a institutiei.

- Pentru eficientizarea managementului resurselor umane, a fost numit un specialist in domeniu, care a fost instruit la cursuri speciale organizate de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. S-au stabilit, de asemenea, responsabilitatile si atributiile fiecarui angajat in cadrul Directiilor.

- In ultimele sase luni, Oficiul a inceput un proces de obtinere a autorizatiilor pentru personalul sau de la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), in vederea acordarii accesului la informatii clasificate si prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si prevederile HG nr. 585/2002 privind aprobarea standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, acte normative interne care sunt deplin armonizate cu normele NATO existente in domeniu. In prezent intreg personalul Oficiului a obtinut avizul pozitiv al ORNISS si detine autorizatii de acces la informatii clasificate emise de Presedintele Oficiului, cu exceptia a 6 noi angajati.

Cooperare institutionala La nivelul Parchetului National Anticoruptie (PNA): in continuarea protocoalelor incheiate in perioda anterioara, dupa 1.09.2004, PNA a incheiat protocoale cu: Curtea de Conturi (octombrie 2004), Bursa de Valori Bucuresti (octombrie 2004), Compania Nationala “Imprimeria Nationala” S.A. (aprilie 2005) Cooperarea PNA - Curtea de Conturi: - Sesizarea PNA (4 sesizari) de catre Curtea de Conturi in vederea desfasurarii de

cercetari cu privire la infractiuni de competenta acestui parchet, constatate cu ocazia unor controale efectuate de Curtea de Conturi, conform planului sau de audit.

- Solicitari ale PNA catre Curtea de Conturi (10 dosare) in vederea transmiterii unor documente de audit intocmite in cadrul actiunilor proprii de control ale curtii, documente necesare clarificarii unor aspecte ale anchetei desfasurate in dosare de competenta PNA

- Solicitari ale PNA catre Curtea de Conturi (4 dosare) in vederea declansarii sau devansarii datelor programate pentru efectuarea unor controale financiar – contabile in cauze in care PNA desfasoara anchete

- Solicitari din partea PNA catre Curtea de Conturi de a desemna controlori financiari pentru a lucra in echipe mixte de ancheta ale PNA, in vederea clarificarii unor aspecte financiar-contabile in dosare aflate in lucru la acest parchet (exemplu: dosare privind achizitii publice, licitatii)

- A fost desemnat un procuror de legatura cu Curtea de Conturi, pentru facilitarea centralizarii solicitarilor trimise si primite de la Curtea de Conturi.

97

- Actiuni comune de training (3 seminarii organizate de Curtea de Conturi la care a participat si cate un procuror PNA)

Cooperarea PNA - Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor: - In perioada de referinta, PNA a primit de la ONPCSB 31 de sesizari in legatura cu

infractiuni de coruptie sau asimilate coruptiei, de competenta PNA. In 11 dintre acestea s-a constatat ca faptele in legatura cu care s-a facut sesizarea sunt de competenta PICCJ – DIICOT, astfel incat au fost declinate acestui parchet. Restul sesizarilor se afla in curs de investigatii.

- Solicitari din partea PNA de informatii si documente suplimentare referitoare la operatiuni financiare suspecte (7 dosare). Un exemplu de dosar important in care PNA a sesizat instanta cu o infractiune de spalare a banilor (in concurs cu infractiuni de luare de mita, bancruta frauduloasa, evaziune fiscala si altele) este cel al unui consilier din Ministerul Finantelor Publice, fost director al unei directii financiare judetene, trimis in judecata in aprilie 2005, prejudiciul cauzat statului in acest caz fiind de peste 10 miliarde lei (275.000 Euro). De asemenea, date si informatii primite de la ONPCSB au fost utilizate anihilarea unei retele de crima organizata si mare coruptie, ce actiona in mai multe judete din centrul tarii, din care faceau parte inalti functionari publici, oameni de afaceri, personaje ale lumii interlope, care a prejudiciat statul cu peste 300 miliarde lei (8,3 milioane Euro), dosar trimis in judecata de PNA in decembrie 2004.

- Actiuni comune de training: 4 seminarii organizate de ONPCSB la care au participat 7 procurori si 2 ofiteri de politie PNA

Cooperarea PNA - Banca Nationala a Romaniei si cu bancile comerciale, in perioada de referinta, s-a materializat in: - 5 sesizari din partea BNR sau a unor banci comerciale cu privire la savarsirea unor

infractiuni asimilate coruptiei, privind, cu precadere, acordarea de credite cu incalcarea legii sau utilizarea acestora in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate

- Controale efectuate, la solicitarea PNA, de specialisti ai Directiei de Supraveghere Bancara din cadrul BNR, sau de compartimentele de audit intern ale unor banci comerciale importante (de ex. BCR) in dosare aflate in curs de ancheta la PNA. Urmare valorificarii informatiilor primite, PNA a sesizat instantele de judecata in perioada de referinta cu un numar de 4 dosare privind acordarea de credite cu incalcarea legii sau utilizarea acestora in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, in care prejudiciul cauzat diverselor institutii bancare a totalizat 5,7 milioane Euro.

- Comunicarea de documente bancare, solicitate conform legii de catre PNA, in vederea desfasurarii urmaririi penale in cauze de competenta sa (25 dosare)

- Actiuni comune de training Cooperarea PNA - Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor: - PNA a participat la reuniunile grupului de lucru privind constituirea in cadrul MAI a

unei Directii Generale Anticoruptie avand in competenta culegerea de informatii privind fapte de coruptie comise de cadre de politie si ale administratiei publice, sesizarea PNA in vederea efectuarii urmaririi penale in aceste cauze, sprijinirea procurorului in efectuarea activitatilor tehnic-operative si efectuarea acelor acte de urmarire penala dispuse de procuror, conform competentei sale.

Cooperarea PNA - celelalte parchete - Conform dispozitiilor OUG nr. 43/2002, competenta de urmarire penala a PNA este

strict delimitata de a celorlalte parchete.

98

- Infractiunile de coruptie, asimilate coruptiei sau conexe acesteia care se afla in competenta PNA, sunt anume prevazute de lege.

- In situatia in care, intr-o cauza penala, se efectueaza cercetari cu privire la mai multe infractiuni conexe, printre care se afla si o infractiune de competenta PNA, acest parchet va efectua urmarirea penala pentru toate infractiunile. Daca, din ratiuni de operativitate, se constata ca urmarirea penala pentru infractiunile care nu sunt de competenta PNA s-ar desfasura mai eficient de catre alt parchet, se dispune disjungerea cauzei si declinarea competentei pentru acele infractiuni catre parchetul competent. PNA va ramane, in aceste cauze, competent pentru efectuarea de cercetari in ceea ce priveste infractiunile de coruptie. In aceste situatii, poate avea loc un schimb de informatii sau actiuni comune intre cele doua parchete, in interesul reciproc al solutionarii rapide si corecte a ambelor cauze, care privesc, de regula, aceeasi persoana sau acelasi context in care faptele au fost savarsite.

- In unele cauze, daca dupa primele cercetari se constata ca faptele cu care PNA a fost sesizat nu pot primi incadrarea juridica a unor infractiuni de competenta sa, se dispune declinarea competentei in favoarea parchetului competent.

Exemple de forme in care PNA a colaborat sau colaboreaza cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in special cu Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism: - dosare in care dupa efectuarea primelor cercetari de catre PNA, s-a constatat ca

infractiunile care pot fi retinute in sarcina persoanelor cercetate nu sunt de competenta PNA – au fost declinate PICCJ (exemple: dosarul privind privatizarea S.C. PETROMIDIA, dosarul privind privatizarea S.C. IPRS BANEASA, dosarul privind fapte de evaziune fiscala comise de un important om de afaceri din Craiova, dosarul privind S.N. TUTUNUL ROMANESC S.A.)

- dosare in care PNA efectueaza cercetari ca urmare a sesizarii primite de la PICCJ (exemplu: dosarul privind fapte de coruptie presupuse a fi comise de un presedinte al unui consiliu judetean)

- dosare in care atat PNA, cat si PICCJ desfasoara cercetari penale cu privire la aceleasi persoane, dar pentru fapte penale diferite (exermplu: dosarele privind privatizarea si ilegalitati in procesarea produselor petroliere, incluzand suspiciuni de coruptie, in cazul S.C. RAFO Onesti). In aceste cauze au loc schimburi de informatii si actiuni comune. In cazul RAFO a fost desemnat, prin ordin al procurorului general al PNA, un procuror de legatura cu PICCJ

- pentru asigurarea unui schimb eficient de informatii cu valoare operativa intre PNA si PICCJ, un ofiter de politie judiciara al PNA a fost delegat la PICCJ ca ofiter de legatura intre cele doua parchete.

Participarea PNA la Programul Phare RO 02/IB/JH/08 „Intarirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in combaterea spalarii banilor, a finantarii terorismului si crimei organizate”, care are ca beneficiar principal ONPCSB. Procurori din cadrul PNA, au participat, alaturi de reprezentanti ONPCSB si ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sesiuni de lucru de prezentare a standardelor internationale privind lupta impotriva finantarii terorismului si la elaborarea unui program de cooperare inter-institutionala in domeniul spalarii banilor: 3 procurori din cadrul Serviciilor Anticoruptie Cluj, Alba-Iulia si Targu-Mures (Cluj, septembrie 2004); 2 procurori si 2 ofiteri de politie ai Serviciului Anticoruptie Timisoara (Timisoara, decembrie 2004); 1 procuror al Serviciului Anticoruptie Iasi (Iasi, ianuarie 2005); 1 procuror al Serviciului Anticoruptie Constanta (Constanta, mai 2005) La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB – FIU-Romania): la 5 noiembrie 2004, ONPCSB a incheiat un Protocol de cooperare cu Sistemul Informatic Integrat (S.I.I.) privind crearea cadrului tehnic necesar schimbului

99

de informatii prin intermediul Centrului de Management administrat de Serviciul Roman de Informatii. Protocolul are ca scop asigurarea inter-operabilitatii institutiilor conectate la S.I.I., in sensul respectarii prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, ale Hotararii Guvernului nr. 952/2003 privind aprobarea normelor si procedurilor in vederea operationalizarii Sistemului Informatic Integrat, componenta a Sistemului Electronic National, si ale Hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. - In perioada iulie 2004 – mai 2005, ONPCSB a semnat 26 de protocoale si conventii

cu institutii implicate in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor (in ordine cronologica): Compania Imprimeria Nationala; Autoritatea Nationala a Vamilor; Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; Parchetul National Anticoruptie; Comisia de Supraveghere a Asigurarilor; Ministerul Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei de Frontiera; Autoritatea Nationala pentru Straini; Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul General al Politiei Romane; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; Garda Financiara; Ministerul Administratiei si Internelor – Directia Generala de Informatii si Protectie Interna; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania; Autoritatea Nationala de Control; Asociatia Nationala a Agentiilor de Valori Imobiliare din Romania; Corpul Expertilor Contabili si al Expertilor Autorizati; Serviciul de Informatii Externe; Ministerul Apararii Nationale – Directia Generala de Informatii a Apararii; Ministerul Administratiei si Internelor; Ministerul Justitiei – Directia Generala de Protectie si Anticoruptie; Asociatia Romana a Organizatorilor de Cazinouri; Asociatia Romana a Bancilor; Serviciul Roman de Informatii; Compania Nationala Posta Romana SA; Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Pe baza protocoalelor de cooperare au fost stabilite noi conectari la bazele de date ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Companiei Imprimeria Nationala, Ministerului Administratiei si Internelor (bazele de date ale Autoritatii Nationale pentru Straini, Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Biroului Interpol si Centrului National pentru Evidenta Persoanei), Autoritatii Nationale a Vamilor si cea a Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, Ministerul Finantelor Publice.

- ONPCSB a inceput negocierile pentru semnarea unui protocol de cooperare cu Banca Nationala a Romaniei.

- In perioada august 2004 - mai 2005, ONPCSB a efectuat controale in echipe mixte cu inspectorii Bancii Nationale a Romaniei. In urma celor 60 controale efectuate, 21 entitati raportoare (banci comerciale si sucursale banci straine, precum si o cooperativa de credit) au fost sanctionate cu amenzi in valoare totala de 2.020 milioane lei (echivalentul a 53.150 Euro).

- In primele luni ale anului 2005 ONPCSB a realizat primele controale la societati de servicii financiare, in echipe mixte cu specialisti din cadrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

- ONPCSB a detasat pentru perioade determinate, patru analisti financiari care sa lucreze in echipe mixte (task force-uri) cu procurori implicati in investigarea cazurilor complexe de spalare a banilor avand legatura cu fapte de coruptie.

- ONPCSB a organizat in cadrul Proiectului PHARE RO02-IB/JH-08, in Bucuresti si in teritoriu, 14 sesiuni de instruire in domeniul evaziunii fiscale si al rambursarilor ilegale de TVA, la care au participat magistrati, cadre de politie, comisari ai Garzii Financiare si inspectori vamali

100

Cooperarea internationala in domeniul combaterii coruptiei La nivelul Parchetului National Anticoruptie (PNA)

- In cadrul Programul Phare Multi Country 2002 privind „Lupta impotriva fraudelor care afecteaza interesele financiare ale Comunitatilor Europene” 5 procurori, 2 ofiteri de politie judiciara si 2 specialisti din cadrul Biroului de combatere a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene au participat in perioada de referinta la 5 sesiuni de pregatire, desfasurate in Ungaria (noiembrie 2004 si ianuarie 2005), Estonia si Slovacia (aprilie 2005), Letonia (mai 2005).

- PNA a organizat, cu sprijinul Fundatiei Germane pentru Cooperare Juridica Internationala, un seminar de formare profesionala cu tema „Garantiile procesuale in cauzele penale”, la care au participat 10 procurori din cadrul serviciilor teritoriale ale PNA si 10 de la structura centrala (Sinaia, ianuarie 2005).

- PNA a organizat, impreuna cu Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, seminarul pilot al programului de pregatire ce urmeaza a fi derulat pe parcursul anului 2005, avand ca scop prezentarea legislatiei si experientei britanice (studii de caz) in domeniul operatiunilor sub acoperire desfasurate in cauzele de coruptie. La seminar au participat 12 procurori si 8 ofiteri de politie (Bucuresti, martie 2005).

- 5 procurori din cadrul PNA au participat la lucrarile seminarului cu tema „Mandatul European de Arestare”, organizat de TAIEX si Ministerul Justitiei (aprilie 2005)

La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor:

- Legea nr. 365/15.09.2004 (MO nr.903/05.10.2004) pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003

- HG nr. 399/2005 (MO nr. 397/11.05.2005) pentru aprobarea Protocolului privind colaborarea dintre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Federal de Interne din Austria in domeniul combaterii coruptiei semnat la data de 17.03.2005, la Viena.

- Proiectul PHARE RO 02/IB/JH – „Dezvoltarea masurilor anticoruptie in cadrul MAI”, parteneri Marea Britanie si Spania: infiintarea Directiei Generale Anticoruptie ca structura independenta in directa subordine a MAI. Proiectul de lege prevede autonomia functionala si independenta operationala a Unitatii pentru a initia si promova anchete in domeniul combaterii coruptiei. Unitatea este abilitata cu culegerea de informatii si efectuarea de anchete preliminare privind cazurile de coruptie savarsite de personalul propriu al MAI.

La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (FIU-Romania)

- In ultima parte a anului 2004 si inceputul anului 2005, s-a desfasurat cea de-a doua runda de evaluare a ONPCSB de catre expertii GRECO.

- ONPCSB a semnat, in perioada de referinta, 7 Memorandum-uri de Intelegere cu Macedonia, Indonezia, Australia, Georgia, Albania, Columbia si Principatul Monaco (ce se adauga la alte 21 de protocoale semnate)

- In prezent, se afla in curs semnarea unui Memorandum de Intelegere cu FIU-ul din Portugalia.

- In primele luni ale anului 2005, ONPCSB a primit un numar de 26 cereri de informatii si a transmis 72 (in anul 2004, Romania a primit 73 de cereri de informatii de la FIU-uri si a transmis 153 cereri)

- ONPCSB este coordonatorul si principalul beneficiar al proiectului PHARE (RO02-IB/JH-08), in valoare de 2 milioane Euro. Implementarea componentei de Twinning este in stadiu de finalizare (termen – Iulie 2005), iar componentele de Asistenta

101

Tehnica si de Investitii, contractate la 30 noiembrie 2004, sunt in curs de desfasurare. Realizari: un proiect de modificare a Legii nr. 656/2002, anterior mentionat; o editie actualizata a Ghidului de Tranzactii Suspecte si a unui Nou Manual de Instruire pentru institutiile romanesti implicate; dezvoltarea sistemului informatic al Oficiului; intarirea capacitatii entitatilor raportoare si a institutiilor implicate in lupta impotriva spalarii banilor, prin organizarea de instruiri; vizite de studiu in diverse State Membre UE, in scopul instruirii specialistilor Oficiului, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Garzii Financiare si Autoritatii Nationale a Vamilor; intarirea cooperarii internationale prin implicarea expertilor Oficiului National in programele Bancii Mondiale/FMI; elaborarea unui Plan de Actiune de cooperare inter-institutionala.

- In perioada 16-18.11.2004, ONPCSB a primit vizita unei delegatii FIU-SUA. In ianuarie 2005 a avut loc prima runda de evaluare pe sistemul IT al Oficiului, in vederea elaborarii unui viitor Proiect de Asistenta Tehnica, iar in martie 2005, o delegatie din cadrul ONPCSB a efectuat o vizita la FIU-SUA pentru crearea unui parteneriat strategic. Realizari: evaluari ale necesitatilor si posibilitatilor de asistenta tehnica, in coordonare cu asistenta oferita de UE prin partenerii de twinning italieni (Proiectul PHARE RO02-IB/JH-08); vizite de lucru ale specialistilor din SUA la banci comerciale din Romania, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie; intalniri cu reprezentantii Ambasadei SUA la Bucuresti pentru discutarea modalitatii concrete de furnizare a asistentei tehnice de catre FIU-SUA.

- La 23.03.2005, a fost incheiat un protocol intre ONPCSB si Ambasada Marii Britanii in Romania, prin care au fost donate ONPCSB echipamente de management informatic

Masuri pentru prevenirea, combaterea si sanctionarea actelor de coruptie La nivelul Parchetului National Anticoruptie - informatizarea PNA

- PNA are acces la urmatoarele baze de date detinute de alte institutii: evidenta societatilor comerciale, gestionata de Oficiul National al Registrului Comertului (incepand cu iunie 2003); evidenta societatilor comerciale, declaratii vamale de import si de export, taxe de import, scutiri taxe import, legislatie vamala, gestionata de Autoritatea Nationala a Vamilor (incepand cu aprilie 2004); evidenta persoanelor si a pasapoartelor, gestionata de Ministerul Administratiei si Internelor (incepand cu decembrie 2004); evidenta posesorilor de permise de conducere gestionata de Ministerul Administratiei si Internelor (incepand cu aprilie 2005); evidenta detinatorilor de certificate de inmatriculare pentru autovehicule gestionata de Ministerul Administratiei si Internelor (incepand cu aprilie 2005); evidenta societatilor comerciale care au achizitionat documente si hartii de valoare cu regim special, gestionata de Imprimeria Nationala (incepand cu aprilie 2005)

- PNA a efectuat demersurile necesare (instalare linii comunicatii etc.) in vederea conectarii la baza de date AFIS (Anti-Fraud Information System) a OLAF, in prezent administratorii sistemului urmand sa creeze un cont de acces pentru PNA.

- In februarie 2005, PNA a intocmit dosarul de licitatie in vederea derularii componentei de investitii din cadrul programului PHARE RO 2003/005-551.04.15 „Continuarea intaririi capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei”, cu un buget de 1,27 milioane Euro (finantare UE 800.000 Euro, cofinantare 470.000 Euro). Proiectul isi propune sa dezvolte un sistem IT integrat la nivelul sediului central al PNA si sa realizeze un sistem securizat de comunicatii cu serviciile teritoriale, pentru ca si acestea sa poata beneficia in timp real de toate informatiile si aplicatiile de care dispune structura centrala. In acest scop, PNA va fi dotat cu hardware-ul si software-ul necesar implementarii solutiei de comunicatie alese.

102

- Au fost achizitionate prin eforturi bugetare proprii 36 calculatoare si 17 imprimante (in valoare de 62.000 Euro), gradul de acoperire a nevoilor PNA in acest domeniu fiind la 01 mai 2005 de 56% la nivelul structurii centrale si de 18% la nivelul structurilor teritoriale. Dupa implementarea componentei de investitii a Programului PHARE 2003, se estimeaza ca acesta sa creasca la 95% pentru structura centrala si la 75% pentru cea teritoriala.

- Prin eforturi bugetare proprii, PNA a achizitionat software in valoare de peste 10.000 Euro.


- Corpul de Control al Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) a declinat catre PNA (in urma sesizarii din oficiu sau a unor plangeri) 18 lucrari penale si a instituit o modalitate de valorificare a petitiilor anonime care contin informatii privitoare la fapte de coruptie comise de politisti.

- Corpul de Control al IGPR a realizat Auditul in vederea identificarii, monitorizarii si evaluarii zonelor de risc, a conditiilor care genereaza sau favorizeaza coruptia, precum si a vulnerabilitatilor, pe categorii de activitate, categorii de personal si activitati in Politia Romana.

- La 16.02.2005, a fost aprobat „Planul de actiune impotriva coruptiei in randul personalului Politiei Romane pe anul 2005”, care a fost transmis catre toate inspectoratele judetene de Politie

- A fost elaborarat Chestionarului de risc pentru coruptia din Politia Romana, destinat exclusiv politistilor. Chestionarul a fost postat pe sistemul Intranet.

- Prin intermediul paginii web a Politiei Romane, ca si prin intermediul unei linii telefonice ce functioneaza permanent in regim de telefon verde, cetatenii pot depune plangeri cu privire la acte de coruptie in care sunt implicati politisti. Pana in prezent au fost semnalate 3 cazuri, care s-au confirmat in urma verificarilor operative efectuate impreuna cu procurori din cadrul PNA si in care s-au dispus masurile legale.

- In perioada 01.09.2004 – 30.04.2005, Politia de Frontiera a realizat 3500 controale inopinate, actiuni sub acoperire si teste de integritate, ce au avut ca scop verificarea politistilor de frontiera cu privire la respectarea metodologiilor specifice de control la frontiera, precum si a dispozitiilor IGPF. pe linie de coruptie. Din totalul acestora, 316 actiuni au fost de testare a integritatii personalului.

- In perioada 01.09.2004 – 30.04.2005, 19 politisti de frontiera, care au incalcat deontologia profesionala sau prevederile dispozitiilor IGPF emise pe linie de prevenire si combatere a coruptiei in randul personalului propriu, s-au aflat in atentia organelor proprii.

- Instituirea liniei de telefon “959”, ca mijloc pus la dispozitia cetatenilor de transmitere catre autoritati a abuzurilor savarsite de catre personalul Politiei de Frontiera. S-au inregistrat 20.696 apeluri, din care 4 petitii ce contineau referiri la posibilele acte de coruptie savarsite de catre personalul propriu.

- 23 campanii de constientizare a opiniei publice, pentru prezentarea masurilor intreprinse de IGPF, pentru prevenirea si combaterea coruptiei sau prezentarea unor fapte de coruptie.

- Declaratiile personalului cu functie de conducere de la toate structurile Politiei de Frontiera (atat cele ale personalului ce activau la nivel central cat si ale celor din teritoriu) au fost publicate pe site-ul Ministerului Administratiei si Internelor, (www.mai.gov.ro) fiind puse la dispozitia celor ce doreau sa le consulte.

- Personalul PFR a finalizat pana la data de 05 mai 2005 depunerea declaratiilor de venit si a celor de interese. Dupa crearea site-ului PFR (data preconizata – iulie

103

2005), acesta va contine un domeniu unde se vor putea consulta declaratiile de avere si de interese ale tuturor politistilor de frontiera.

La nivelul Autoritatii Nationale de Control (ANC)

- In perioada septembrie 2004 – decembrie 2004, ANC a pus in aplicare „Codul de Conduita” si „Ghidul Controlului” (elaborate de catre Autoritatea Nationala de Control), „Codul de Conduita al Personalului Vamal” (pentru Autoritatea Nationala a Vamilor) si „Codul de Conduita al Functionarilor Publici” (pentru Garda Financiara)

- Continuarea campaniei ANC de eradicare a coruptiei la nivelul institutiilor aflate in subordinea sau coordonarea sa;

- Realizarea unei campanii de informare a opiniei publice asupra consecintelor negative ale coruptiei si potentialelor conflicte de interese, prin mediatizarea catorva cazuri deosebite de coruptie;

- Rotatia personalului implicat in activitati de control, in scopul reducerii gradului de „acomodare” cu mediul economic local;

- Imbunatatirea cooperarii inter-institutionale intre Atoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara, Politia de Frontiera si Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei Romane, indeosebi in vederea incheierii pregatirilor pentru adoptarea Conventiei CIS si a Conventiei Neapole II;

- Extinderea aplicarii criteriilor privind analiza riscurilor in cadrul controlului vamal; - Participarea periodica la controale inopinate a echipajelor mobile din cadrul

serviciilor de specialitate, in special in raza birourilor vamale de frontiera, unde exista un trafic intens al mijloacelor de transport cu marfuri;

- Imbunatatirea relatiei dintre administratia vamala si operatorii economici, prin dezvoltarea parteneriatelor intre Autoritatea Nationala a Vamilor si toate asociatiile patronale, consultarea mediului de afaceri si informarea acestuia cu privire la reglementarile vamale aplicabile, stipularea in acordurile de colaborare a schimbului de informatii cu privire la posibilele fapte de coruptie ale lucratorilor vamali sau incercari ale reprezentantilor agentilor economici de influentare a deciziei lucratorilor vamali;

- Intarirea la nivelul fiecarei directii regionale vamale a structurilor care sa monitorizeze implementarea legislatiei anticoruptie;


- introducerea noului Tarif Vamal Integrat Român (TARIR). Acesta poate fi consultat gratuit, prin accesarea site-ului ANV de toti agenţii economici interesaţi.

- continuarea masurilor de incurajare a participarii cetatenilor la semnalarea faptelor de coruptie prin: afisarea Codului de conduita si disciplina al personalului vamal la toate birourile vamale de interior si de frontieră; punerea la dispoziţie, în mod gratuit, a formularului de plângere, instituit prin Codul de conduita si disciplina al personalului vamal; afisarea avertismentului privind interdictia oferirii de bani sau bunuri personalului vamal; afisarea liniei telefonice gratuite la care pot fi semnalate comportamentele inadecvate ale lucratorilor vamali.

La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB)

- Realizarea web site-ului ONPCSB (www.onpcsb.ro), functional incepand cu luna august 2004 pe care sunt publicate inclusiv declaratiile de avere si declaratiile de interese ale conducerii Oficiului. In prezent, in cadrul Proiectului PHARE RO02-IB/JH-08 avand ca beneficiar principal Oficiul, se realizeaza un nou prototip de site Internet.

104

Rezultate in lupta anti-coruptie La nivelul Parchetului National Anticoruptie (PNA) - Date statistice generale privind activitatea PNA de la infiintare pana la data de 01 mai 2005: - De la infintarea sa (01 septembrie 2002) si pana la 01 iunie 2005, PNA a sesizat

instantele de judecata cu 397 de cauze, trimitand in judecata 1521 de inculpati. Dintre acestia, peste 588 detineau functii de conducere sau de control. Prejudiciul cauzat statului prin infractiunile prin care s-a dispus trimiterea in judecata este de aproximativ 1 miliard Euro.

- In aceeasi perioada, instantele au pronuntat 245 hotarari de condamnare impotriva 505 inculpati, dintre care au ramas definitive 115 hotarari privind 203 inculpati. O singura achitare definitiva a fost inregistrata.

Date statistice privind activitatea PNA in perioada de referinta: 01 septembrie 2004 - 01 iunie 2005 - PNA a dispus trimiterea in judecata, in 98 de cauze, a 543 inculpati pentru savarsirea a 708 infractiuni de coruptie, asimilate ori conexe, dupa cum urmeaza: a) 465 infractiuni clasice de coruptie: 68 luare de mita; 349 dare de mita; 47 trafic de influenta; 1 primire de foloase necuvenite; b) 106 infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie: creditare cu incalcarea legii; utilizarea creditelor in alte scopuri; furnizarea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii; obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control; c)137 infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: asociere in vederea savarsirii de infractiuni; fals si uz de fals; spalare a banilor; abuz in serviciu contra intereselor publice; evaziune fiscala; bancruta frauduloasa - In cazurile trimise in judecata de PNA, instantele au pronuntat hotarari de condamnare impotriva a 203 inculpati, dintre care 84 au fost condamnati definitiv. Date statistice privind activitatea PNA desfasurata in perioada de referinta (perioada 01 septembrie 2004 – 01 iunie 2005) in domenii prioritare:

A. Combaterea coruptiei la nivel inalt

- 82 dintre inculpatii trimisi in judecata aveau functii de conducere, control ori alte functii importante: 1 fost senator; 2 directori generali din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Agentiei Domeniilor Statului; 1 director economic si 1 director executiv din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Prahova; 1 director general al SC Drumuri si Poduri Mures S.A; Presedintele Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului; 4 directori din cadrul Agentiei Domeniilor Statului; 1 sef serviciu juridic Agentiei Domeniilor Statului; 3 judecatori; 1 procuror; 3 directori din cadrul Administratiei Finantelor Publice; 7 inspectori din cadrul Administratiei Finantelor Publice; 2 inspectori Autoritatea Rutiera Romana; 1 consilier local; 2 primari; 1 director si 2 inspectori din cadrul primariilor; 21 cadre de politie; 2 ofiteri superiori din cadrul Ministerul Apararii Nationale; 6 comisari ai Garzii Financiare; 7 functionari vamali; 12 directori sau alti functionari din domeniul bancar

- Dosare importante (pana la 01 iunie 2005) in care PNA desfasoara investigatii: 10 dosare in care prejudiciul total cauzat statului prin comiterea infractiunilor este de aproximativ 116 milioane Euro; alte dosare privind: 2 fosti secretari de stat, 1 general de armata, 1 fost presedinte al CNVM, 2 directori generali din cadrul ministerelor, 3 directori ai unei companii nationale de producere a energiei electrice 2 primari de municipiu, 1 fost presedinte de consiliu judetean, 1 prefect, 1 consilier ministerial, 1 presedinte Casei de Asigurari Judeteana de Sanatate, 1 presedinte federatie sportiva internationala, 1 director de club de fotbal, 5 sefi ai unor agentii guvernamentale sau a structurilor descentralizate a acestora.

105

- In cazurile trimise in judecata de PNA, instantele au pronuntat condamnari impotriva: 1 consilier guvernamental; 1 director Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor; 1 director Agentie SAPARD; 1 sef plati din Ministerul Integrarii Europene; 1 consilier local; 1 primar; 1 inspector Primarie; 1 director Administratia Pietelor; 42 cadre de politie; 8 ofiteri din cadrul MApN; 1 general MapN; 5 comisari ai Garzii Financiare; 6 functionari vamali; 13 directori sau alti functionari din domeniul bancar.

B. Combaterea coruptiei in sectorul administratiei publice, sistemul judiciar si in cadrul agentiilor de aplicare a legii

- Dintre inculpatii trimisi in judecata, 36 detineau functii in administratia publica, 4 erau magistrati, iar 34 detineau functii in cadrul agentiilor de aplicare a legii (politie, vama, Garda Financiara).

- La 01 iunie 2005, PNA desfasura investigatii cu privire la 233 functionari publici din cadrul administratiei centrale si locale, 66 magistrati, 233 persoane cu functii in cadrul agentiilor de aplicare a legii.

- In cazurile trimise in judecata de PNA, instantele au pronuntat condamnari impotriva a 16 inculpati avand functii in administratia publica si 53 inculpati avand functii in cadrul agentiilor de aplicare a legii. Dintre acestia, 14 inculpati avand functii in administratia publica si 29 inculpati avand functii in cadrul agentiilor de aplicare a legii au fost condamnati definitiv.

C. Combaterea coruptiei in legatura cu criminalitatea organizata

- Biroul de Combatere a Coruptiei legata de Crima Organizata din cadrul PNA a trimis in judecata 3 cazuri privind 11 inculpati, alte 3 cazuri fiind in curs de investigare – toate privind infractiuni de coruptie savarsite de functionari publici (sefii unui Directii Judetene a Finantelor Publice, un primar al unui important municipiu, alti functionari locali, ofiteri de politie) care au facilitat crearea si activitatea grupurilor de crima organizata.


- In urma continuarii in 2005 a evaluarii activitatii personalului de conducere MAI, 51 de ofiteri au fost eliberati din functie pentru abateri si management defectuos.

- In perioada septembrie 2004 – iunie 2005, 2879 ofiteri de aplicare a legii (ofiteri de politie si agenti de politie) au fost sanctionati pentru abateri disciplinare; au fost investigate 143 de infractiuni comise de personalul MAI, din care, in 22 de cazuri, a inceput urmarirea penala impotriva personalului din cadrul aparatului politienesc pentru fapte de coruptie.

Integritatea personalului MAI

- Ca urmare a activitatii DGIPI, au fost obtinute 2693 de informatii, vizand comiterea unor acte de coruptie, asimilate sau in legatura directa cu coruptia si au fost transmise organelor abilitate: 664 note-sinteza, din care 255 catre PNA si 55 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si structurile subordonate; 354 note de informare, din care 269 la IGPR si 85 catre institutiile de control financiar si fiscal. Din acestea, 59 note s-au referit la incompatibilitati si conflicte de interese ale unor categorii de functionari publici, asa cum prevede Legea nr. 161/ 2003.

- Pe baza informatiilor DGIPI, au fost realizate, in cooperare cu diferite parchete, 10 actiuni de prindere in flagrant pentru savarsirea unor acte de coruptie de catre functionari publici ori alte persoane.

- Au fost deschise 209 dosare penale, cu 440 persoane cercetate pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, asimilate ori in legatura directa cu aceasta.

106

- Din datele centralizate de DGIPI privind anumiti indicatori asupra evolutiei faptelor de coruptie in cadrul MAI, au rezultat: pregatiri antiinfractionale si autoprotectie – 4302; informatii obtinute – 4676; informari care au avut ca urmare luarea unor masuri administrative, schimbari sau eliberari din functie, sesizari catre P.N.A, organe competente sau de comanda – 805; flagrante – 18; teste de fidelitate si de integritate – 193

- In 805 cazuri privind personal MAI implicat in savarsirea de infractiuni de coruptie, abuzuri si alte incalcari ale standardelor profesionale au fost sesizati factorii abilitati, structurile de control, PNA si alte parchete (18 cauze), care au dispus masuri legale.

- Sub coordonarea PNA, in 18 situatii, de o gravitate deosebita, au fost organizate actiuni de prindere in flagrant a celor implicati, de catre echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii din MAI.

Politia Romana

- In perioada 01 septembrie 2004 – 30 aprilie 2005, 16 politisti au fost implicati in savarsirea de fapte de coruptie din care 6 ofiteri si 10 agenti de politie. Cei 16 politisti au fost deferiti PNA: pentru 3 agenti si 2 ofiteri a fost pusa in miscare actiunea penala, iar pentru 7 agenti si 4 ofiteri a inceput urmarirea penala.

- Au fost inregistrate 19 reclamatii ale cetatenilor referitoare la posibile acte de coruptie savarsite de politisti, si 31 reclamatii privind rele tratamente comise de cadre din politie. In conformitate cu prevederile Codului de Procedura Penala, sesizarile au fost trimise spre solutionare, dupa caz, parchetelor competente sau PNA.

Politia de Frontiera

- Au fost sesizate organele competente in scopul realizarii flagrantului in cazul a 7 persoane care intentionau sa ofere mita unor politisti de frontiera, sume cuprinse intre 100 si 600 Euro, fata de acestia fiind dispusa inceperea urmaririi penale.

- In vederea continuarii cercetarilor cu privire la actele de coruptie savarsite de 10 politisti de frontiera si un lucrator vamal, au fost sesizate organele procuraturii.


- desfasurarea in perioada de referinta la unitatile din subordinea ANV a 50 de controale, din care 25 controale tematice şi 25 controale inopinate.

- organizarea unor reuniuni de lucru la nivel central şi local pentru prelucrarea cazurilor de corupţie în care au fost formulate sesizări penale; astfel, PNA si parchetele locale au fost sesizate în 10 cazuri.

- au fost aplicate sanctiuni disciplinare în 45 cazuri, iar pentru alţi 63 lucrători vamali, care au comis abateri, s-a dispus sesizarea Comisiei de Disciplină a Autoritatii Nationale a Vamilor. De asemenea, 63 lucratori vamali au fost mutaţi temporar.

La nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB)

- ONPCSB a inaintat 3 sesizari Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind 14 infractiuni de abuz in serviciu in forma calificata si continuata, prevazute si pedepsite de art. 248/1 Cod penal, savarsite, pe timpul indeplinirii mandatului, de fostul presedinte al Oficiului si de fostul director. Oficiul a aplicat masura desfacerii contractului individual de munca a fostului director.

- In anul 2004, Oficiul a transmis catre PNA 22 informari: 4 informari in perioada 01.01-22.06.2004; 18 informari in perioada 23.06-31.12.2004, privind comiterea de infractiuni de spalare a banilor: folosirea bunurilor sau a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folos propriu, infractiuni de coruptie,

107

evaziunea fiscala, inselaciunea, obtinerea nelegala a unor sume reprezentand rambursari de TVA de la organele fiscale. - Sectoarele de activitate in care au fost savarsite infractiunile: bancar,

contabilitate, financiar, comert interior, administratie, privatizare, imobiliar, industrie, investitii, crima organizata.

- In infractiuni au fost implicate : 12 persoane juridice si 123 de persoane fizice, 70% de cetatenie romana, iar restul de cetatenie italiana, turca, egipteana, irakiana, siriana si ucraineana.

- Cuantumul sumelor reciclate are valoarea totala de 22.403.487 EUR. - In perioada 01.01-19.05.2005, Oficiul a transmis un numar de 17 sesizari PNA,

cuantumul sumelor reciclate avand valoarea totala de 42.278.733 Euro. - Infractiunile comise: inselaciune, evaziune fiscala, coruptie, criminalitate

organizata, obtinere nelegala de sume reprezentand rambursare de TVA de la organele fiscale.

- Au fost implicate 178 persoane fizice, din care 125 de cetatenie romana, 11 de cetatenie turca, 11 de cetatenie maghiara, 18 de cetatenie araba

- In 2004 si 2005, Oficiul a transmis Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie 501 informari: 189 in perioada 01.01-22.06.2004; 312 in perioada 23.06-31.12.2004. - Infractiuni comise: evaziune fiscala, inselaciune, criminalitate organizata,

folosirea bunurilor sau a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul propriu, gestiunea frauduloasa, bancruta frauduloasa, obtinerea nelegala a unor sume reprezentand rambursari de TVA de la organele fiscale, falsificarea de monede si alte valori, inselaciune privind calitatea marfii, traficul de fiinte umane si traficul de droguri si substante psihotrope.

- Sectoarele de activitate in care au fost savarsite infractiunile: bancar, contabilitate, financiar, comert interior, administratie, privatizare, imobiliar, industrie, investitii, crima organizata.

- Au fost implicate 1821 de persoane fizice si 403 persoane juridice, 68% de cetatenie romana, 10% de cetatenie turca, 7% de cetatenie irakiana, 6% de cetatenie chineza, 3% de cetatenie siriana, 3% de cetatenie italiana, 3% alte cetatenii.

- Cuantumul sumelor reciclate are valoarea totala de 465.168.849 Euro. - In perioada 01.01-19.05.2005, Oficiul a transmis 239 sesizari Parchetului de pe

langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cuantumul sumelor reciclate are valoarea totala de 150.689.921 Euro. - Infractiuni comise: evaziunea fiscala, inselaciunea, criminalitatea organizata,

folosirea bunurilor sau a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul propriu, gestiunea frauduloasa, obtinerea nelegala a unor sume reprezentand rambursari de TVA de la organele fiscale.

- Au fost implicate 883 persoane fizice, din care 51% de cetatenie romana, 28% de cetatenie chineza si araba, 21% alte cetatenii.

- In perioada 2000-2004, urmare informarilor transmise de ONPCSB Parchetelor competente, au fost operate 23 condamnari definitive: 20 (2000); 1 condamnat definitiv (2001); nici un condamnat definitiv (2002); 1 condamnat definitiv (2003); 1 condamnat definitiv (2004). - In perioada 2000-2004, au fost inregistrate pe rolul instantelor judecatoresti 10

dosare: 2000-2001 - nici unul; 2002 - 1 dosar, cu privire la un singur inculpat,

108

aflat in curs de solutionare; 2003 - 2 dosare, cu privire la 95 de inculpati, dintre care 1 dosar a fost solutionat, iar 1 se afla in curs de solutionare; 2004 - 7 dosare, cu privire la 28 de inculpati, care se afla in curs de solutionare. Potrivit sistemului de culegere a datelor statistice, in situatia in care exista un concurs de infractiuni, s-au retinut infractiunile cele mai grave. Astfel, in cazul in care un inculpat a fost condamnat pentru o infractiune potrivit Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, in concurs cu o infractiune potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, in datele statistice, se va retine infractiunea cea mai grava, adica traficul de droguri, spalarea de bani nefiind evidentiata.

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor Drepturile civile si politice

Participarea femeilor la viata politica In urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, in structura actuala a Parlamentului Romaniei sunt 50 de femei si 418 barbati. In Guvernul nou instalat, femeile detin urmatoarele functii: 3 ministri, 5 secretari de stat si 3 subsecretari de stat.

Situatia femeilor alese in Parlamentul Romaniei in 1992, 1996, 2000 si 2004 (ultima data a alegerilor generale din Romania )

ANUL Camera Deputatilor Senat Numar % Numar % Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati

1992 13 326 4 96 3 140 2 98 1996 25 315 7 93 2 141 1 99 2000 38 317 11 89 9 131 7 93 2004 37 294 11 89 13 124 9,5 90,5

Conditiile de detentie si respectarea drepturilor omului In ceea ce priveste arestul preventiv, urmare a verificarilor realizate in luna februarie 2005 de catre Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Administratiei si Internelor (prin intermediul Inspectoratului General de Politie) si Administratia Nationala a Penitenciarelor, a reiesit ca nu s-au inregistrat cazuri de depasire a duratei maxime de arest preventiv. In conformitate cu Codul de procedura penala, durata arestului preventiv (zile si ore) este prevazuta explicit in mandatul de arestare. Masura arestului preventiv, precum si perchezitia, asa cum se specifica in art. 23 din Constitutia Romaniei, pot fi dispuse numai de catre judecator. De asemenea, art.57 din Legea 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar stipuleaza ca masura arestului preventiv, perchezitia si supravegherea pot fi dispuse numai de catre judecator. In timpul urmaririi penale durata maxima a arestului preventiv nu trebuie sa depaseasca 180 de zile (art.23 din Constitutie si art.159 din Codul de procedura penala, asa cum a fost modificat). Persoanele arestate preventiv in cursul urmaririi penale se afla in custodia organelor de politie. Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor este de asemenea insarcinat cu supravegherea si controlul asigurarii legalitatii in executarea masurii arestului preventiv. (Regulamentul de ordine interioara a instantelor si Legea nr.294/2004 privind executarea pedepselor). Dupa ce a fost pusa in miscare actiunea penala, precum si in faza de judecata, instanta este obligata sa verifice periodic si nu mai tarziu de 60 de zile legalitatea si temeinicia arestarii preventive (art.23 din Constitutie si art.160b din Codul de procedura penala). Daca instanta considera ca motivele ce au stat la baza dispunerii masurii arestarii preventive au incetat sa existe, sau acolo unde nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate, aceasta dispune incetarea masurii arestarii

109

preventive, iar persoana arestata preventiv trebuie pusa in libertate de indata. In timpul fazei de judecata, persoanele aflate in arest preventiv se afla in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In conformitate cu Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, masura arestului preventiv inceteaza de jure la sfarsitul perioadei prevazute in mandatul de arestare. De asemenea, perioada de arest preventiv inceteaza de jure atunci cand persoana arestata preventiv executa jumatate din maximul pedepsei prevazute de lege. Durata arestului preventiv in cursul urmaririi penale nu poate depasi 180 de zile. Incetarea masurii arestului preventiv trebuie sa fie dispusa de catre instanta. Arestarea ilegala este prevazuta ca infractiune in art. 266 din Codul penal, in timp ce privarea de libertate ce depaseste perioada legala este infractiune prevazuta de art.189 din Codul penal.

Conditiile de detentie si activitatile de reintegrare sociala La data de 1 mai 2005 existau la nivelul unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor un numar total de 39.026 de detinuti, dintre care 38.836 se aflau in penitenciare si 190 de persoane se gaseau in centrele de reeducare. Din punct de vedere al situatiei juridice, 3.029 de persoane erau arestate preventiv, 2.829 de persoane condamnate in prima instanta si 33.168 de persoane condamnate definitiv. La aceeasi data, sistemul penitenciar avea o capacitate de detinere de 37.635 de locuri, calculate la 6m3/detinut. La data de 1 mai 2005 rata de ocupare a fost de 103,72%, ca o consecinta a aplicarii masurilor alternative la pedeapsa cu inchisoarea, in special pentru minori. Pentru atenuarea fenomenului de supraaglomerare a unitatilor penitenciare, in vederea imbunatatirii conditiilor de detentie, in perioada de referinta au fost create 360 locuri noi de detentie ( Penitenciarul Drobeta Turnu Severin – 90 de locuri si Penitenciarul Giurgiu – 270 de locuri): De asemenea au fost modernizate 1426 spatii de detinere existente (Penitenciarul Aiud – 336 locuri, Focsani – 310 locuri, Poarta Alba – 30 locuri, Timisoara – 300 locuri si Spitalul Penitenciar Targu Ocna –126 locuri). Se prevede construirea in parteneriat public-privat a 4 penitenciare, cu o capacitate de 1000 de locuri fiecare. In acest sens a fost alocata suma de aproximativ 19.000 de Euro din bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor pe anul 2005, in vederea realizarii activitatilor preliminare. Pana in prezent a inceput elaborarea studiilor de prefezabilitate si Ministerul de Justitie a aprobat initierea procedurilor legale, fiind identificate 4 posibile locatii. Referitor la delincventii minori detinuti au fost elaborate un ghid de lucru cu minorii aflati in detentie, dosarul de evolutie a minorilor aflati in penitenciare, precum si manualul de educatie pentru minorii din centrele de reeducare. Referitor la dreptul detinutilor de a primi vizite, de a face cumparaturi, de primi pachete, tigari au fost stabilite limite noi (mai ridicate). Este garantat pe deplin dreptul detinutilor la corespondenta prin amplasarea in cadrul tuturor unitatilor penitenciare a cutiilor postale si a telefoanelor cu cartela. Calitatea actului medical acordat detinutilor a fost imbunatatita prin infiintarea Spitalului Penitenciar Rahova, cu profil de chirurgie si prin modernizarea celor 5 spitale penitenciar. Totodata, programe in domeniul medical sunt in curs de derulare. Acestea sunt finantate de Fondul Global de Lupta impotriva SIDA, tuberculozei si malariei, in valoare de 963.900 USD si vizeaza: tiparirea si publicarea Programului national de control al tuberculozei in penitenciare, amenajarea si dotarea camerelor de recoltare a sputei si a camerelor de izolare respiratorie, precum si sesiuni de informare pentru detinuti. A crescut numarul campaniilor de constientizare in ceea ce priveste HIV. Au fost distribuite in toate unitatile de detentie 39.600 de exemplare ale pliantului „Infectia cu

110

HIV si boala SIDA - sanatatea ta depinde numai de tine”, 16.280 exemplare ale pliantului –„Ce trebuie sa stim despre testul HIV – Intrebari si raspunsuri”, 45 de exemplare din „Ghidul de confidentialitate si raportare - Aplicatia WATCH-HIV” si 45 de exemplare din Ghidul de consiliere pre si post testare HIV”. In vederea respectarii dreptului la petitii si a accesului liber la informatiile publice, in anul 2004 la nivelul sistemului penitenciar au fost solutionate 63.817 petitii si au fost acordate 416 de audiente. In perioada de referinta nu s-au inregistrat plangeri referitoare la tratamente inumane sau degradante in penitenciare. Pentru asigurarea transparentei sistemului penitenciar a fost permis accesul neingradit al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale si al operatorilor mass-media. Astfel, in perioada de referinta au fost organizate 6.820 de actiuni ale organizatiilor neguvernamentale si 1004 de actiuni mass-media. O atentie speciala a fost acordata de reprezentantii ONG-urilor respectarii drepturilor omului in penitenciare. Pe baza rapoartelor primite au fost luate masuri imediate in scopul remedierii aspectelor negative semnalate. In ceea ce priveste reinsertia sociala a detinutilor, in perioada de referinta s-au derulat urmatoarele tipuri de activitati: - Procesul de scolarizare se desfasoara in cadrul a 34 de unitati dintre care 29 de

penitenciare, 2 penitenciare pentru minori si tineri si 3 centre de reeducare si cuprinde 2.461 de persoane private de libertate. Activitatea de instruire este prevazuta pentru toate nivelele si presupune cursuri de alfabetizare (pentru 174 de persoane ). In invatamantul primar sunt inscrise 997 de persoane (din 34 de unitati), iar in ceea ce priveste invatamantul gimnazial sunt implicate 1025 de persoane (din 19 unitati), precum si cursuri ale scolii de arte si meserii;

- activitatea de calificare a vizat 1157 de detinuti in perioada de referinta, dintre care 421 de minori, 108 de tineri, 139 de femei si 863 de adulti. In prezent aceste cursuri sunt urmate de 464 de detinuti;

- programele de reintegrare sociala cuprind: programul de adaptare si evaluare a detinutilor nou-depusi, la care au participat 9.075 de detinuti, programul de pregatire pentru liberare, cu 5.135 de detinuti, programe terapeutice, cu 9.500 detinuti, precum si programe cultural-artistice si sportive, la care participa toti detinutii;

- Protocolului nr. 5381 din 16 Noiembrie 2004 a fost incheiat cu reprezentantii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru cresterea sanselor de ocupare a persoanelor condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii, aflat in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor. De asemenea este in curs de elaborare un Protocol cu Ministerului Educatiei si Cercetarii.

In cadrul programului Phare „Sprijin pentru perfectionarea justitiei pentru minori”, al carui beneficiar este Ministerul Justitiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor beneficiaza de 500.000 Euro, cu o cofinantare de 150.000 Euro, pentru imbunatatirea activitatii de reintegrare sociala a minorilor internati in centrele de reeducare, prin dotarea acestor institutii cu echipamente necesare activitatilor educationale si de calificare. De asemenea, personalul care lucreaza cu minorii va fi inclus in programe de pregatire specializate in delincventa juvenila; In conformitate cu obiectivele prevazute in cadrul programului, o structura pentru reintegrarea sociala a minorilor a fost infiintata in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor prin Ordin al Ministrului Justitiei nr. 683 din 9 mai 2005. In cadrul Programului Phare „Sprijin pentru imbunatatirea sistemului penitenciar” (cu un buget total de 5 milioane euro), in luna august a fost demarata conventia de infratire cu Administratia Institutiilor Penitenciare din Spania, (cu un buget de 1.000.000 Euro), pe o perioada de 18 luni. Obiectivele generale ale conventiei de infratire sunt:

111

perfectionarea programelor de reeducare a detinutilor adulti, in functie de regimul de executare a pedepselor, elaborarea unei strategii in domeniul prevenirii si controlului traficului de droguri in penitenciare si pregatirea personalului. In cadrul acestui program au fost elaborate cele doua strategii, respectiv Strategia pentru domeniul reinsertia sociala a detinutilor si Strategia pentru controlul traficului de droguri in sistemul penitenciar din Romania. Programul PHARE are de asemenea o componenta de investitii (cu un buget total de 4 milioane Euro din care 1 milion de Euro reprezinta cofinantare nationala) vizeaza dotarea atelierelor de productie din penitenciare si de asemenea dotarea penitenciarelor cu echipament pentru detectia drogurilor si gestionarea crizelor de supradoza. In prezent fondurile sunt in curs de contractare. Specificatiile tehnice a echipamentelor au fost elaborate si dosarul de licitatie asteapta aprobarea Delegatiei Comisiei Europene.

Activitati de constientizare a aspectelor privind drepturile omului si asigurarea respectarii jurisprudentei CEDO Pentru a imbunatati constientizarea aspectelor privind drepturile omului, 3.600 de copii ale studiului privind articolul 6 din CEDO (Liberul acces la justitie, reglementat de articolul 6, alineatul 1 al Conventiei pentru drepturile omului si libertatile fundamentale), ce evalueaza problemele care fac dificil accesul la justitie, au fost distribuite tuturor judecatorilor si procurorilor. De asemenea, prin OUG nr. 12/2005 (MO nr. 98/28.01.2005) pentru completarea articolului 15 a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare, aprobata prin Legea nr. 52/2005 (MO nr. 235/31.03.2005), obligatia de plata a taxei judiciare in cazul acordarii de despagubiri civile pentru pretinse incalcari ale drepturilor prevazute la articolul 2 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale a fost eliminata, in conformitate cu jurisprundeta CEDO (cazul Notar v. Romania). Pregatirea profesionala a magistratilor in domeniul drepturilor omului a fost de asemenea intensificata. Astfel, incepand cu anul academic 2004-2005, durata studierii Conventiei Europene a Drepturilor Omului la INM, in cadrul pregatirii initiale, a fost marita de la un semestru la un an. In ceea ce priveste pregatirea continua, in perioada septembrie 2004 – 30 mai 2005, INM a organizat 12 seminarii pentru grupuri de aproximativ 25 de magistrati. Combaterea discriminarii In ceea ce priveste aplicarea legislatiei nationale privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, in primul trimestru 2005, CNCD a elaborat 2 instructiuni noi: - Instructiunea nr. 2 - referitoare la modul de organizare si desfasurare a

manifestarilor si activitatilor sportive – instituie obligativitatea participantilor la acest gen de manifestari de a nu scanda lozinci care discrimineaza, aduc atingere demnitatii personale a unei persoane, grup de persoane sau comunitati ori incita la discriminare sau de a folosi astfel de inscriptii, pancarte sau alte materiale si stabileste totodata responsabilitatile organizatorilor in acest sens.

- Instructiunea nr. 3 - referitoare la obligatiile proprietarilor sau managerilor care administreaza spatii publice de a afisa criteriile in baza carora se permite accesul clientilor in aceste spatii – care stabileste ca in cazul in care accesul in spatii publice este conditionat obiectiv de un scop legitim, proprietarii sau managerii care administreaza spatiile publice au obligatia de a afisa la loc vizibil criteriile in baza carora se permite accesul in spatiile respective. In toate situatiile aceste criterii trebuie sa fie adecvate si necesare scopului legitim pentru care au fost impuse.

De asemenea, Consiliul, impreuna cu un grup de organizatii neguvernamentale cu experienta in domeniu, a elaborat un nou proiect de lege privind prevenirea si combaterea discriminarii. Principalele prevederi ale proiectului vizeaza reorganizarea

112

CNCD si definirea acestuia ca institutie autonoma sub control parlamentar, garant al interesului public si al persoanelor in domeniul respectarii principiului nediscriminarii; schimbarea procedurii de numire precum si definirea clara a statutului si competentelor membrilor Colegiului director; infiintarea de birouri regionale ale Consiliului (la nivelul fiecarui judet); acoperirea unor lipsuri de reglementare existente in legislatia in vigoare, in special chestiunea sarcinii probei; extinderea criteriilor de discriminare. In luna septembrie 2004, la initiativa CNCD, s-a derulat sondajul de opinie Barometrul de opinie privind discriminarea in Romania – 2004. Obiectivele acestuia au privit identificarea principalelor forme de discriminare in Romania si a actorilor implicati; evaluarea masurilor actuale de combatere a discriminarii si atenuare a efectelor acesteia; identificarea factorilor de eficientizare a activitatii institutiilor abilitate in a lua decizii privind combaterea discriminarii. Rezultatele sondajului vor constitui o baza de pornire pentru actiunile viitoare ale Consiliului, in special in ceea ce priveste implementarea masurilor cuprinse in Planul National de Actiune pentru Combaterea Discriminarii. In ceea ce priveste formarea in domeniul antidiscriminarii, au continuat sesiunile dedicate cursantilor INM (judecatori, procurori) precum si cele pentru reprezentantii politiei, atat de la nivelul aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor, cat si din partea inspectoratelor judetene, acestea din urma fiind organizate in colaborare cu o organizatie neguvernamentala. In vederea cresterii transparentei si informarii cetatenilor, CNCD a organizat conferinte de presa periodice in care au fost prezentate rapoartele de activitate periodice ale Consiliului, cele mai relevante cazuri aduse in fata Consiliului, precum si rezultatele barometrului de opinie. De asemenea, in perioada de raportare, CNCD a elaborat o noua publicatie de specialitate, cu titlul “Lupta impotriva discriminarii in Romania – Cadru legal. Hotarari ale Colegiului Director al CNCD”. Aceasta cuprinde o prezentare a legislatiei europene si nationale precum si o selectie a celor mai relevante hotarari ale Colegiului director, grupate pe domenii ale vietii sociale: egalitatea in activitatea economica si in materie de angajare si profesie; accesul la educatie; libertatea de circulatie, dreptul la libera alegere a domiciliului si accesul in locuri publice etc. In ceea ce priveste activitatea de sanctionare a faptelor de discriminare, Consiliul a aplicat in aceasta perioada un numar de 36 de sanctiuni, reprezentand 18 avertismente si 18 amenzi conventionale. Numarul de sesizari adresate Consiliu in primele 5 luni ale anului a fost de 145. Dintre acestea au fost solutionate un numar de 68, in paralel fiind solutionate insa si un numar de 87 de dosare din anul 2004. In aceeasi perioada Consiliul s-a autosesizat intr-un numar de 39 de situatii, solutionand 11 dintre acestea. In vederea imbunatatirii capacitatii administrative a CNCD, din 22 februarie 2005 Consiliul deruleaza un proiect de twinning, in parteneriat cu Ministerul Justitiei din Olanda. Proiectul are ca scop imbunatatirea resurselor umane, materiale si juridice ale CNCD, precum si imbunatatirea politicilor publice. Masurile prevazute de proiect urmaresc: intarirea structurii institutionale a CNCD si a retelei externe de parteneri prin imbunatatirea organigramei si profilului institutional al CNCD si prin pregatirea personalului institutiei in domeniile comunicarii interne, culturii organizationale si a comunicarii cu publicul; imbunatatirea legislatiei romanesti in domeniul anti-discriminarii prin evaluarea legislatiei in vigoare si elaborarea unor propuneri de imbunatatire a legislatiei; imbunatatirea cunostintelor personalului CNCD si ale reprezentantilor altor institutii si organizatii relevante si imbunatatirea cooperarii prin pregatirea personalului in domeniul legislatiei nationale si internationale, procedurilor legale, dezvoltarea de politici publice in domeniul anti-discriminarii; constientizarea publicului cu privire la problematica anti-discriminare prin comandarea si evaluarea unui sondaj de opinie pentru strangerea de informatii cu privire la gradul de cunoastere a discriminarii si al CNCD in randul publicului, prin asistenta acordata in sensul dezvoltarii unui plan de comunicare si prin pregatirea acordata in scopul unei mai bune comunicari cu mass

113

media; crearea unui centru de documentare prin dezvoltarea unui plan de infiintare a unui astfel de centru si prin fondarea acestui centru si prin angajarea unui bibliotecar; investitii in echipamentul CNCD prin achizitionarea de calculatoare si programe informatice, precum si dotarea centrului de documentare. In ceea ce priveste colaborarea cu parteneri internationali, CNCD este afiliat la reteaua europeana a organismelor specializate in combaterea discriminarii (European Specialized Equality Bodies - EuroNeb). Reteaua a fost infiintata in cadrul unui proiect multinational, finantat prin Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2001-2006), la care Romania participa prin intermediul Consiliului. Scopul acestei retele de organisme specializate este acela de a promova o interpretare uniforma a legislatiei antidiscriminare, atat in tarile membre ale Uniunii Europene, cat si in cele in curs de aderare. Aceasta retea a devenit operationala din luna decembrie a anului trecut si isi propune sa promoveze schimbul de informatii intre organizatiile implicate in proiect, cu scopul de a contribui la elaborarea de politici si legislatie la nivel european, in domeniul promovarii nediscriminarii si a egalitatii de sanse.

Protectia copilului si adoptia In urma adoptarii pachetului legislativ pentru protectia copilului si adoptie responsabilitatile ANPCA3 au fost impartite intre doua institutii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) si Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA).

A. Protectia copilului In urma recomandarilor cuprinse in Raportul de tara 2004 al Comisiei Europene si conform prioritatilor din documentele interne de programare, ANPDC a intervenit pentru pregatirea implementarii pachetului legislativ in domeniul protectiei copilului, precum si pentru eliminarea fenomenului de exploatare prin munca a copiilor, prevenirea si combaterea traficului de copii, prevenirea emigratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora, protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii. Rezultatele obtinute in domeniul protectiei copilului, in perioada iunie 2004 – ianuarie 2005 (conform ultimelor date disponibile), sunt urmatoarele: - numarul de copii institutionalizati a scazut de la 36.403 la 32.821; - au fost date in folosinta 22 casute si 19 apartamente unde copiii beneficiaza de o

protectie de tip familial (dintr-un total de 279 casute si 349 apartamente existente la sfarsitul lunii ianuarie 2005);

- a crescut numarul de servicii alternative de la 559 la 593; - a crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 11.226 la 12.632; - a crescut numarul de copii protejati in familii substitutive (asistenti maternali

profesionisti, rude pana la gradul IV inclusiv) de la 47.154 la 50.238; - a crescut gradul de profesionalizare a resurselor umane implicate in sistemul de

protectie a drepturilor copilului. Aceste rezultate au fost posibile prin alocarea resurselor financiare necesare din bugetul autoritatilor locale, al organizatiilor neguvernamentale, precum si de la bugetul de stat prin programe de interes national. O contributie importanta si-au adus-o programele cu finantare externa (Programul de reforma finantat de BIRD si BDCE, Programele Phare 2001 „Copiii mai intai2”, Programul Childnet).

3 Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, pana la 01 ianuarie 2005, cand a intrat in vigoare

Legea nr.275/2004.

114

I. Implementarea pachetului legislativ in domeniul protectiei copilului I.1 Aprobarea legislatiei secundare aferente pachetului legislativ

Legislatia secundara, cuprinzand 12 hotarari ale Guvernului, a fost aprobata si publicata in Monitorul Oficial in cursul lunii septembrie 2004, si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005, odata cu pachetul legislativ. Legislatia secundara adoptata in domeniul protectiei drepturilor copilului cuprinde:

- HG nr. 1432/2004 (MO nr. 868/23.09.2004) rivind atributiile, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului;

- HG nr. 1433/2004 (MO nr. 869/23.09.2004) privind aprobarea structurii organizatorice, a numarului maxim de posturi si a Regulamentului de organizare si functionare ale Oficiului Roman pentru Adoptii;

- HG nr. 1434/2004 (MO nr. 869/23.09.2004) privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului;

- HG nr 1435/2004 (MO nr. 868/23.09.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei;

- HG nr.1436/2004 (MO nr. 869/23.09.2004) pentru defalcarea pe categorii de cheltuieli a taxei unice si fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Roman pentru Adoptii in indeplinirea procedurii de adoptie internationala pe teritoriul Romaniei;

- HG nr.1437/2004 (MO nr. 872/24.09.2004) privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului;

- HG nr. 1438/2004 (MO nr. 872/24.09.2004) pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai;

- HG nr.1439/2004 (MO nr.872/24.09.2004) privind serviciile specializate destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal;

- HG nr.1440/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) privind conditiile si procedura de licentiere si de inspectie a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai;

- HG nr.1441/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) cu privire la autorizarea organizatiilor private straine de a desfasura activitati in domeniul adoptiei internationale;

- HG nr. 1442/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne;

- HG nr. 1443/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) privind metodologia de repatriere a copiilor romani neinsotiti si asigurarea masurilor de protectie speciala in favoarea acestora;

Hotararile detaliaza prevederile continute de pachetul legislativ in domeniul protectiei copilului, in ceea ce priveste: - organizarea si functionarea noilor institutii cu atributii in domeniu, de la nivel central

si local – Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Oficiul Roman pentru Adoptii ca autoritati centrale, respectiv Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului infiintate la nivelul judetelor si sectoarelor Municipiului Bucuresti;

115

- organizarea si functionarea Comisiei pentru Protectia Copilului, ca organ decizional la nivelul judetelor si sectoarelor Municipiului Bucuresti cu atributii in stabilirea masurilor de protectie speciala, precum si in orientarea scolara si incadrarea intr-un grad de handicap a copiilor cu dizabilitati.

- organizarea si functionarea serviciilor de protectie a copilului, atat a celor destinate prevenirii separarii copilului de familia sa – serviciile de zi, cat si a serviciilor de tip familial si de tip rezidential care asigura protectia speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotire parinteasca;

- punerea in functiune a mecanismului, nou introdus, de licentiere si inspectie a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa si a celor care asigura protectia speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai, in vederea cresterii calitatii acestora;

- functionarea serviciilor specializate destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal;

- metodologia de repatriere a copiilor romani neinsotiti si asigurarea masurilor de protectie speciala in favoarea acestora.

Patru din cele douasprezece Hotarari de Guvern sunt elaborate pentru punerea in aplicare a Legii privind regimul juridic al adoptiei si vizeaza normele metodologice de aplicare a acesteia, serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei nationale, autorizarea organizatiilor straine sa desfasoare activitati in domeniul adoptiei internationale si stabilirea modului de defalcare pe categorii de cheltuieli a taxei unice si fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Roman pentru Adoptii in indeplinirea procedurii adoptiei internationale pe teritoriul Romaniei. I.2 Proiectul de Twinning Light “Stabilirea unui plan de actiune pentru implementarea noului pachet legislativ in domeniul protectiei drepturilor copilului”, desfasurat in perioada august 2004 – aprilie 2005, a inclus atat consultari cu autoritatile centrale carora le revine un rol important in aplicarea noii legislatii, cat si 8 intalniri regionale, cu participarea reprezentantilor serviciilor deconcentrate ale acestor autoritati si a directorilor Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din toate judetele si sectoarele municipiului Bucuresti. Planul de actiune include ca obiective generale: - trecerea la implementarea si monitorizarea drepturilor copilului, prin: armonizarea

tuturor prevederilor referitoare la copil si familie continute in actele normative in vigoare; intarirea capacitatii ANPDC de a-si indeplini atributiile care ii revin in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului; continuarea campaniilor nationale pentru informarea si sensibilizarea populatiei; asigurarea functionarii unei linii telefonice cu acces gratuit, la nivel national.

- asigurarea exercitarii efective a drepturilor copilului, incluzand: dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii; dreptul copilului de a fi crescut si educat de catre parintii sai; dreptul copilului de a avea un reprezentant legal in toate situatiile; dreptul la sanatate; dreptul la educatie etc.

- stabilirea modului de exercitare a competentelor si a mecanismelor de colaborare interinstitutionala, cu referire la coordonarea politicilor sectoriale referitoare la familie si copil; stabilirea si implementarea mecanismelor de coordonare intre ANPDC si ORA; intarirea capacitatii Oficiului Roman pentru Adoptii etc.

- organizarea si implementarea noilor competente judiciare in materia protectiei copilului: adoptarea unor masuri tranzitorii in domeniul judiciar, pentru a asigura exercitarea efectiva a noilor competente judiciare, pana la infiintarea tuturor instantelor specializate pentru minori si familie (1 ianuarie 2008); asigurarea formarii magistratilor cu privire la pachetul legislativ; evaluarea in fiecare tribunal a

116

"incarcarii" suplimentare generata de noile reglementari; punerea in aplicare a prevederilor art.94 din legea nr.272/2004 privind ordonanta presedintiala, etc;

- identificarea nevoilor in materie de resurse, valorificarea celor existente si favorizarea implementarii pachetului legislativ, cu accent pe: dezvoltarea competentelor profesionale; adaptarea numarului de personal la evolutia nevoilor si valorizarea profesionistilor din acest domeniu de activitate; reorganizarea repartizarii resurselor financiare.

Cele 8 intalniri regionale au urmarit atat o mai buna cunoastere la nivel local a spiritului pachetului legislativ, cat si intelegerea la nivel central a principalelor dificultati care exista in punerea in aplicarea a prevederilor acestuia. In aceasta perioada, Planul de actiune, lansat cu ocazia seminarului national din 17 martie 2005 se afla in procedura de avizare, urmand a fi supus spre aprobare Guvernului.

I.3 Actiuni intreprinse de ANPDC in vederea identificarii si depasirii dificultatilor aparute in procesul de implementare a noii legislatii

Actiuni de control In perioada de raportare au fost realizate un numar de 10 actiuni de control care au inclus printre obiectivele de control, potrivit recomandarilor cuprinse in Raportul Comisiei Europene din 2004, si verificarea modului in care este respectat dreptul copiilor de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii si rudele. Aceste verificari s-au realizat in judetele: Maramures, Cluj, Ilfov, Teleorman, Hunedoara, Brasov, Vrancea, Bistrita Nasaud, Ialomita, Dambovita, si au vizat atat copii protejati in centre de plasament, cat si copii aflati in familii substitutive. In urma evaluarilor si discutiilor purtate cu copiii, rudele copiilor, personalul institutiilor de protectie sau membrii familiilor substitutive s-a constatat ca in majoritatea situatiilor copiii mentin relatii cu familiile de origine, acestea realizandu-se concret prin petrecerea vacantelor in familie, vizite ale copiilor in familiile proprii, vizite ale rudelor in institutii, corespondenta, discutii telefonice. De asemenea, s-a constatat ca exista totusi situatii in care nu s-au facut demersurile si eforturile necesare pentru ca minorii separati de familie sa poata avea contacte personale cu acestea (1 caz); in consecinta au fost formulate recomandari de remediere. Totodata s-a constatat ca sunt situatii in care relationarea copiilor cu rudele este afectata de dificultatile intampinate de rude in a-si acoperi costurile implicate de deplasarea la institutia de protectie sau familia substitutiva. In situatia in care relatia dintre copii si rude a fost afectata negativ de perioada lunga de separare dintre minori si familia biologica, s-a incercat identificarea unor solutii care sa incurajeze parintii in a relua contactele cu copiii lor; in acest sens au fost transmise scrisori catre parinti prin care acestia au fost informati cu privire la situatia copiilor si au fost invitati sa ii viziteze; de asemenea, copiii au fost insotiti de catre persoanele de ingrijire la domiciliul rudelor in vederea realizarii unor contacte si initierii/restabilirii unor legaturi afective. Incepand cu luna ianuarie 2005, DGASPC-urile si organizatiile neguvernamentale comunica ANPDC toate dificultatile cu care se confrunta in implementarea legislatiei primare si secundare. Informatiile colectate vor sta la baza elaborarii unui ghid/manual care ii va ajuta pe profesionistii din domeniu sa inteleaga mai bine spiritul legii si totodata va contribui la o implementare unitara a legii pe intreg teritoriul tarii. ANPDC a urmarit si urmareste in continuare modul in care s-au constituit directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti, procesul de transfer al serviciilor de zi de la nivel judetean la nivel local, resursele umane existente la nivelul autoritatilor locale, precum si procesul

117

de reevaluare a imprejurarilor care au determinat intrarea copiilor in sistemul de protectie. La sfarsitul lunii mai 2005 situatia era urmatoarea: - Toate cele 47 directii generale de asistenta sociala si protectia copilului au fost

infiintate, prin unificarea directiilor de protectie a copilului cu directiile de asistenta sociala de la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti.

- Din cele 45 de servicii de zi infiintate de consiliile judetene, care fac obiectul transferului catre comunitatile locale, potrivit Legii nr.272/2004, fusesera transferate 31, fiind in curs de transfer si celelalte servicii. Se asteapta ca procesul de transfer sa se incheie in cursul lunii iunie 2005.

- In ceea ce priveste personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale, ANPDC a centralizat datele din 2.543 orase, municipii si comune (din totalul de 2.966 existente in Romania). Conform acestei centralizari, in 2.256 unitati administrativ-teritoriale erau angajate 3.947 persoane cu atributii in domeniul asistentei sociale, din care 27% au studii superioare, iar 278 comune si 9 orase nu angajasera nici o persoana cu responsabilitati in acest domeniu.

- Pana la 31 martie 2005 pentru aproximativ 12% dintre copii fusesera reevaluate imprejurarile care au determinat intrarea lor in sistemul de protectie.

Programe Pentru anul 2005 a fost aprobata derularea a sase programe de interes national (HG nr. 166/2005, (MO nr.221/16.03.2005)), menite sa contribuie la punerea in practica a prevederilor noii legislatii, prin sustinerea autoritatilor locale in crearea serviciilor necesare: "Integrarea socio-profesionala a copiilor/tinerilor din sistemul de protectie"; "Dezvoltarea serviciilor de zi/recuperare si/sau inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu dizabilitati/handicap care nu pot fi restructurate/reabilitate"; "Reintegrarea si sprijinirea copiilor repatriati sau victime ale traficului"; "Prevenirea si combaterea exploatarii prin munca a copiilor"; "Crearea retelei de asistenti maternali profesionisti pentru protectia in regim de urgenta a copiilor pana la varsta de 2 ani separati de familie"; "Crearea si dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil si familie in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa si sprijinirii reintegrarii sau integrarii copilului in familie". Programele cu finantare externa au venit in sprijinul implementarii noii legislatii prin urmatoarele proiecte/actiuni: - UNICEF Romania a facut publice in luna ianuarie 2005 rezultatele studiului privind

Situatia abandonului copiilor in Romania, concentrat pe fenomenul parasirii copiilor in maternitati si in sectii de pediatrie. Potrivit studiului, s-a estimat ca numarul copiilor parasiti in maternitati in 2003 si 2004 a fost de 4000 de copii si numarul copiilor parasiti in sectiile de pediatrie a fost de 5000 de copii. Dintre copiii parasiti in maternitati, 42,5% au fost reintegrati direct in familie, 27,5% au intrat in sistemul de protectie a copilului, iar 30% au fost transferati in sectii de pediatrie. In ceea ce priveste copiii parasiti in sectiile de pediatrie, 49,5% au fost reintegrati direct in familie, 43,3% au intrat in sistemul de protectie a copilului, iar 17,2% au ramas in sectii de pediatrie. Considerat important din perspectiva respectarii dreptului copilului la identitate si a dreptului copilului de a-si cunoaste parintii si de a fi crescut de catre acestia, studiul a fost prezentat si in reuniunea din 18 martie 2005 a Grupului la Nivel Inalt pentru Copiii Romaniei, co-prezidat de Prim-ministrul Romaniei si de baroneasa Emma Nicholson of Winterbourne. Ca urmare, Grupul la Nivel Inalt a luat decizia constituirii unui grup de lucru care sa analizeze fenomenele relevate in cadrul studiului si sa identifice solutii pentru reducerea amplorii acestuia. Intrucat Legea nr.272/2004 contine prevederi detaliate legate de stabilirea identitatii copiilor si de identificarea parintilor copiilor parasiti, se asteapta ca, prin implementarea acesteia, numarul copiilor care au facut obiectul studiului sa fie considerabil redus incepand chiar din anul 2005.Urmare desfasurarii, in

118

perioada ianuarie – iunie 2004, in cadrul Programului Phare 2001, a celor 12 conferinte regionale pe tema Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, se afla in curs de finalizare o brosura cuprinzand o serie de studii de caz comentate pe teme privind drepturile copilului, inclusiv: importanta identitatii copilului, prevenirea abandonului copiilor in maternitati, dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu membrii familiei, cum se poate interveni pentru a ajuta la mentinerea copilului in familie, interventia in caz de abuz asupra copilului, cooperarea intre profesionisti si intre organizatii etc.

- In luna octombrie 2004 a fost lansata Campania publica de educatie, componenta a Programului Phare 2002, avand ca element central cunoasterea si respectarea drepturilor copilului si care se adreseaza atat copiilor si parintilor acestora, cat si tuturor factorilor implicati in cresterea, educatia, sanatatea copiilor, mergand pana la mass-media si factorii de decizie de la nivelul autoritatilor centrale. Campania va include activitati de formare a profesionistilor care, prin natura profesiei lor, intra in contact cu copiii; tematica sesiunilor de formare va fi definitivata in luna iunie.

Organizatiile neguvernamentale active in domeniul protectiei copilului, care s-au implicat in procesul de elaborare a proiectelor noilor legi, au desfasurat la randul lor actiuni pentru diseminarea prevederilor acestora si pentru pregatirea implementarii lor. In luna octombrie 2004, a avut loc Adunarea Generala a Federatiei ProChild , la care au participat reprezentanti ai MMSSF, ANPCA, World Learning, FONPC, FDSC, ocazie cu care a fost dezbatut si pachetul legislativ. Noua legislatie a fost dezbatuta si in plenul celor trei conferinte regionale organizate de Federatia ProChild in perioada noiembrie 2004 – februarie 2005. Conferintele au avut loc la Bucuresti, Sighisoara si Iasi si au fost dedicate exclusiv membrilor Federatiei. II. Alte activitati desfasurate in perioada de raportare

II.1 Protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii

Planul National de Actiune pentru prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copilului si a exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale (2004-2007) a fost aprobat prin HG nr.1504/16.09.2004 (MO nr.878 /27.09.2004). Obiectivele cuprinse in plan vizeaza: - dezvoltarea de politici, strategii nationale, precum si a unui cadru normativ de

natura a proteja copiii/tinerii de abuzuri sexuale si de implicarea lor in situatii de abuz sexual si exploatare sexuala in scop comercial;

- realizarea unor parteneriate si colaborari intre factorii responsabili de protectia copilului si a familiei in vederea sustinerii si dezvoltarii unei politici coerente, la nivel national, de prevenire si de combatere a abuzului sexual asupra copilului, a exploatarii sexuale, a vanzarii si a traficului cu copii si tineri;

- implicarea activa a Romaniei in politica regionala si internationala de prevenire a abuzului sexual, de combatere a prostitutiei si pornografiei infantile, a proxenetismului, a exploatarii copiilor, a vanzarii si a traficarii interne si internationale a acestora in scopuri comerciale;

- elaborarea de programe si proiecte pentru prevenirea abuzului sexual de orice forma si in orice mediu, a implicarii copiilor in prostitutie, in pornografie si in proxenetism, precum si in vanzare si trafic intern si international pentru exploatare sexuala in scop comercial;

- dezvoltarea unui sistem coerent, unitar, functional la nivel national/local, de servicii pentru reabilitarea si pentru reintegrarea sociala a copiilor/adolescentilor abuzati si/sau exploatati sexual;

- dezvoltarea unui sistem de evaluare si de monitorizare a cazurilor de abuz sexual si de exploatare sexuala a copiilor;

119

- stimularea si incurajarea gradului de participare activa a copiilor la viata sociala, consultarea acestora in legatura cu problemele care ii privesc si favorizarea exprimarii libere a propriei opinii.

Planul national de actiune pentru eliminarea exploatarii prin munca a copiilor a fost a aprobat de Guvern, prin HG nr.1769/21.10.2004 (MO nr.1028/08.11.2004). Planul contine patru obiective: - Dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu atributii in domeniul prevenirii

si combaterii exploatarii copiilor prin munca; - Dezvoltarea de programe de actiune directa in vederea prevenirii implicarii

premature in munca a copiilor, precum si a retragerii din munca, reabilitarii si (re)integrarii educationale si sociale a copiilor care muncesc;

- Informarea, constientizarea si mobilizarea societatii in vederea prevenirii si combaterii exploatarii copiilor prin munca;

- Dezvoltarea de politici nationale referitoare la prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca.

Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului contine un capitol dedicat protectiei copilului impotriva exploatarii, incluzand protectia impotriva exploatarii economice, consumului de droguri, abuzului sau neglijentei, rapirii sau oricaror forme de traficare. De asemenea, se mentioneaza dreptul copilului la protectie impotriva altor forme de exploatare.

II.2 Activitati privind prevenirea migratiei ilegale a copiilor, protectia si repatrierea acestora, precum si prevenirea si combaterea traficului de copii si reintegrarea sociala a victimelor

In vederea prevenirii migratiei copiilor neacompaniati, a repatrierii si protectiei acestora, au continuat activitatile desfasurate de ANPDC in baza Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in vederea protectiei minorilor romani aflati in dificultate pe teritoriul francez si a luptei impotriva retelelor de exploatare. Totodata ANPDC a primit noi solicitari pentru efectuarea de anchete sociale, pentru pregatirea repatrierii si a reintegrarii sociale a copiilor, precum si sesizari post-repatriere privind minori returnati prin acorduri de readmisie. In perioada 2004 – mai 2005, ANPDC a fost sesizata cu privire la un numar total de 951 de copii aflati neinsotiti pe teritoriul altor state, din care 394 de copii au fost repatriati prin acorduri de readmisie sau ca minori neacompaniati. Cele mai multe sesizari privesc copii aflati pe teritoriul Italiei, Frantei, Spaniei si Marii Britanii. Metodologia de repatriere a copiilor romani neinsotiti si asigurarea masurilor de protectie speciala in favoarea acestora a fost aprobata prin HG nr.1443/02.09.2004 care face parte din legislatia secundara aferenta noului pachet legislativ in domeniul protectiei copilului. Planul National de Actiune pentru prevenirea si combaterea traficului de copii si reintegrarea sociala a victimelor, elaborat in cadrul Subgrupului de lucru pentru prevenirea si combaterea traficului de copii, a fost aprobat prin HG nr.1295/13.08.2004 (MO nr. 802/31.08.2004), contine, printre altele, prevederi referitoare la: - crearea unei retele nationale de centre de tranzit pentru protectia si asistenta

copiilor repatriati aflati in dificultate si a copiilor victime ale traficului, cu precadere in judetele de frontiera Iasi, Botosani, Galati, Satu Mare, Timis, Arad, Mehedinti, Giurgiu si Ilfov, prevazute prin Legea 678/2001

- crearea unui centru pilot, la Bucuresti, destinat coordonarii actiunilor la nivel national si monitorizarii situatiei copiilor repatriati aflati in dificultate si copiilor victime ale traficului;

120

- elaborarea si implementarea unor programe destinate prevenirii traficului de copii, recuperarii copiilor victime ale traficului si reintegrarii scolare, familiale si socio-profesionale a acestora;

- formarea personalului din cadrul serviciilor destinate prevenirii, protectiei si asistentei copiilor victime sau potentiale victime ale traficului;

- colaborarea inter-institutionala si coordonarea actiunilor interne, precum si dezvoltarea cooperarii internationale in domeniu.

De asemenea, HG nr.1295/2004 stabileste baza legala de functionare a subgrupului de lucru pentru prevenirea si combaterea traficului de copii, precum si atributia ANPCA de coordonare metodologica a activitatilor acestuia si de asigurare a secretariatului lui operativ. Regulamentul de organizare si functionare a Subgrupului a fost aprobat prin Ordinul comun al ministrului administratiei si internelor si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, nr.123/429/2004. Prin programul de interes national „Reintegrarea si sprijinirea copiilor repatriati sau victime ale traficului” - PIN 415/2004, (care a avut ca obiectiv prevenirea si protectia copiilor victime ale traficului de persoane, a minorilor romani neacompaniati, identificati pe teritoriul altor state ori migranti, aflati in dificultate pe teritoriul altor state) au fost organizate 9 centre de tranzit, care cumuleaza un numar de 76 de locuri de cazare (in judetele Suceava, Iasi, Botosani, Neamt, Galati, Satu Mare, Bihor, Arad, Timis) si un total de 63 de profesionisti (psihologi, asistenti sociali, juristi, educatori, supraveghetori de noapte), precum si un centru-pilot, in sectorul 2 din Bucuresti, cu un numar total de 30 de locuri de cazare si un personal total de 25 de persoane. 63 de copii repatriati si familiile acestora au beneficiat, in cadrul celor 10 centre create, de asistenta si sprijin pentru reintegrarea in familie. Au fost organizate 5 cursuri de formare, de care au beneficiat 217 persoane, incluzand atat personalul celor 10 centre nou create, cat si alte categorii de specialisti din institutiile partenere. De asemenea, a fost elaborata metodologia de lucru intersectoriala, privind protectia si asistenta copiilor neacompaniati repatriati si a copiilor victime ale exploatarii si traficului de fiinte umane, au fost create parteneriate locale cu inspectoratele scolare, directiile de sanatate publica, agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca. Au fost elaborate si tiparite materiale informative (1500 de afise, 3000 de pliante si un spot TV pe tema traficului de copii); 928 de copii cu risc si familiile acestora au beneficiat de consiliere si sprijin material si/sau financiar pentru prevenirea situatiilor de exploatare sau trafic; 10.470 de elevi, parinti si profesori au beneficiat de informare in scoli pentru prevenirea migratiei ilegale si a traficului de copii.

II.3 Masuri de constructie institutionala

In perioada de raportare s-a incheiat implementarea urmatoarelor programe de formare a personalului din sistemul de protectie a copilului: - Dezvoltarea resurselor umane din domeniul protectiei copilului cu dizabilitati/

handicap (Programul de cooperare cu UNICEF, implementat de CRIPS); - Rolul primarilor si al lucratorilor sociali de la nivel local in problematica protectiei

copilului (Programul ChildNet, finantat de USAID) ; - Noile atributii care revin membrilor Comisiei pentru Protectia Copilului (Programul

de cooperare cu UNICEF si Programul ChildNet, finantat de USAID); - Managementul performantei (programul de asistenta tehnica britanica,finantat de

DFID – Departamentul Britanic de dezvoltare Internationala). In prezent, in cadrul programului ChildNet, este in desfasurare contractul pentru infiintarea a peste o suta de comitete locale consultative in zece judete din Romania si a fost semnat contractul pentru pregatirea de personal la nivelul fiecarei directii judetene pentru initierea si dezvoltarea de consilii consultative in zonele rurale din toata tara.

121

De asemenea, in cadrul programului ChildNet a inceput procesul de diseminare a standardelor minime obligatorii pentru serviciile destinate copiilor si familiilor acestora. Beneficiarii acestor actiuni sunt personalul directiilor judetene si organizatiile neguvernamentale care lucreaza in protectia copilului. Intr-o prima etapa, au fost organizate sesiuni de perfectionare pe tema standardelor a personalului ANPDC, procesul continuand cu cursul de formare de formatori pentru diseminarea si dezbaterea standardelor (TOT Seria I si II), la care au participat reprezentanti din judetele Mehedinti, Bucuresti, Caras Severin, Alba, Bacau, Ialomita, Vaslui, Iasi, Cluj, Arad, Timis, Maramures.

B. Adoptia I.Implementarea pachetului legislativ in domeniul adoptiei Pe parcursul anului 2004 au fost incuviintate 1422 adoptii nationale si un numar de 251 adoptii internationale (ase vedea pag. web a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului) adoptiile internationale au fost incuviintate in cauzele care s-au aflat pe rolul instantelor judecatoresti la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta nr.1/2004. In luna ianuarie 2005 au fost incuviintate 118 adoptii nationale si un numar de 4 adoptii internationale; adoptiile internationale au fost incuviintate in cauzele care s-au aflat pe rolul instantelor judecatoresti la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta nr.1/2004 (MO nr. 113/06.02.2004). In perioada ianuarie-mai 2005, Oficiul Roman pentru Adoptii a eliberat 340 confirmari in vederea incuviintarii adoptiei nationale pentru un numar de 340 copii; de asemenea, in aceeasi perioada au fost inregistrate in evidenta ORA un numar de 450 familii/persoane apte sa adopte.

I.1. Legislatia nationala adoptata in materie

La 01.01.2005 au intrat in vigoare urmatoarele acte normative: - Legea nr.273/2004 (MO nr. 557/23.06.2004) privind regimul juridic al adoptiei; - Legea nr.274/2004 (MO nr. 557/23.06.2004) privind infiintarea, organizarea si

functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii - HG nr.1435/2004 (MO nr.868/23.09.2004) pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei; - HG nr.1442/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) privind serviciile si activitatile ce pot fi

desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne;

- HG nr.1441/2004 (MO nr. 873/24.09.2004) cu privire la autorizarea organizatiilor private straine de a desfasura activitati in domeniul adoptiei internationale;

- HG nr. 1436/2004 (MO nr. 869/23.09.2004) pentru defalcarea pe categorii de cheltuieli a taxei unice si fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Roman pentru Adoptii in indeplinirea procedurii de adoptie internationala pe teritoriul Romaniei;

- Ordinul 45/2004 (MO nr. 306/07.04.2004) al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne.

Noul cadru legislativ in domeniul adoptiei porneste de la rolul decisiv pe care il are familia in dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului. Aceasta legislatie se inscrie in cadrul stabilit atat prin Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului (Legea nr.272/2004), cat si prin prevederile conventiilor internationale in domeniu ratificate de Romania. Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, care a fost ratificata de Romania prin Legea nr.15/1993;

122

Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr.84/1994. Noua legislatie in domeniul adoptiei prevede ca: - adoptia este tratata ca institutie de drept civil si nu ca masura de protectie (asa cum

a fost ea reglementata in legislatia anterioara), cu alte cuvinte ea nu se mai adreseaza in mod automat tuturor copiilor care au nevoie de o masura de protectie, ci doar acelora pentru care o astfel de operatiune juridica este potrivita nevoilor si situatiei particulare a copilului

- se reglementeaza expres situatiile si procedura prin care un copil devine adoptabil, respectiv atunci cand planul individualizat de protectie al copilului prevede ca finalitate adoptia interna, aceasta finalitate putand fi prevazuta numai daca demersurile pentru reintegrarea copilului in familia biologica sau integrarea lui in familia extinsa au esuat

- deschiderea procedurii adoptiei nationale se face numai de catre instanta judecatoreasca si numai dupa realizarea de catre aceasta a unui control riguros asupra demersurilor efectuate in vederea reintegrarii copilului in familia biologica sau integrarea lui in familia extinsa

- se prevede pastrarea dreptului de a consimti la adoptia copilului a parintelui decazut din drepturile parintesti sau a celui caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti

- se stipuleaza expres situatiile in care intervine adoptia nationala care in mod explicit este favorizata

- sunt stabilite distinct situatiile in care adoptia internationala poate fi luata in considerare: „adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romania poate fi incuviintata numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domiciliaza in strainatate este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne”,

- organismele private acreditate romane nu mai sunt implicate in procesul de adoptie internationala, acestea putand desfasura activitati numai in cadrul serviciilor pre si postadoptie nationala;

- este abrogata Legea nr. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii, care a fost criticata pentru ca nu stimula activitatile de reintegrare a copilului in familie, copilul fiind declarat adoptabil, acordand in acest fel prioritate adoptiei si nu revenirii copilului langa parintii sai,

- in scopul constituirii la nivel national a evidentei in materia adoptiei, la nivelul Oficiului Roman pentru Adoptii se intocmeste Registrului National pentru Adoptii, care contine datele referitoare la adoptatorul sau la familia adoptatoare, romana ai straina, precum si cele referitoare la copiii pentru care a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca irevocabila de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne, de incredintare in vederea adoptiei, de incuviintare a adoptiei sau de declarare a nulitatii acesteia.

I.2. Acordurile de cooperare incheiate cu alte state sau institutii

Prin atributiile ce ii revin conform Legii nr.274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii, care a intrat in vigoare la 01.01.2005, ORA poate incheia acorduri de colaborare cu autoritatile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alte state care au atributii in domeniul adoptiei. Pana in prezent, Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA) nu a incheiat nici un acord de cooperare cu alte state sau institutii, insa are in vedere renegocierea acordurilor de colaborare cu autoritatile centrale, cu organismele private autorizate/acreditate din alte

123

state, care au atributii in domeniul adoptiei, pornind de la noile prevederi legislative in domeniu. II. Masuri de reforma institutionala Prin Legea 274/2004, Oficiul Roman pentru Adoptii a preluat atributiile in domeniul adoptiei ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si ale Comitetului Roman pentru Adoptii, fiind tinut de toate obligatiile fostului Comitet, potrivit reglementarilor legale si conform actelor juridice emise de acesta ori la care a fost parte. Astfel, ORA este autoritate centrala, insarcinata sa duca la indeplinire prevederile Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga la 29 mai 1993. ORA a inceput demersurile pentru elaborarea Registrului National pentru Adoptii in format electronic, in vederea intocmirii si organizarii la nivel national a evidentei in materia adoptiei. Sistemul informatizat va asigura securitatea si confidentialitatea datelor inregistrate, conform standardelor in vigoare existente la nivelul Uniunii Europene. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul protectiei drepturilor copilului prin adoptie este una din prioritatile Oficiului Roman pentru Adoptii in vederea implementarii noii legislatii in domeniu. Actiunile planificate de Oficiul Roman pentru Adoptii pentru indeplinirea acestui obiectiv vizeaza asigurarea resurselor umane si financiare necesare pentru coordonarea si supravegherea eficienta a activitatilor de adoptie; formarea resurselor umane implicate in problematica protectiei drepturilor copilului prin adoptie; crearea bazei de date informatizata in vederea organizarii evidentei in materia adoptiei; realizarea unui analize la nivelul intregii tari privind nevoile familiilor/persoanelor adoptatoare in vederea infiintarii si dezvoltarii serviciilor de sprijin pentru acestea; intarirea capacitatii institutionale prin demararea activitatilor mai-sus mentionate are ca scop final imbunatatirea serviciilor acordate copiilor si familiilor implicate in procesul adoptiei. III. Pregatirea personalului (personal specializat ce isi desfasoara activitatea in domeniu si personal administrativ) Pentru profesionalizarea resurselor umane implicate in protectia drepturilor copilului prin adoptie, ORA are in vederea initierea de actiuni care au ca scop mediatizarea/trainingul asupra noii legislatii privind regimul juridic al adoptiei in Romania. In cadrul proiectului de Twinning Light "Stabilirea unui plan de actiune pentru implementarea noului pachet legislativ in domeniul protectiei copilului", implementat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, a fost elaborat Planul national de actiune pentru implementarea legislatiei in domeniul protectiei drepturilor copilului. Urmare elaborarii acestui plan national, a fost initiat un proiect de Hotarare de Guvern in vederea aprobarii planului, de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei si Oficiul Roman pentru Adoptii, urmand a fi avizat de ministerele implicate. Actiunile care urmeaza a fi intreprinse de catre ORA conform planului national, in ceea ce priveste formarea resurselor umane, vizeaza initierea de programe de formare care sa reuneasca magistrati, asistenti sociali, politisti, cadre didactice, personal medical cu privire la implementarea noului pachet legislativ; organizarea unor intalniri regionale cu profesionistii care lucreaza in domeniul adoptiei in ceea ce priveste implementarea noii legislatii in domeniu si identificarea nevoilor existente la nivelul fiecarui judet/sector.

Libertatea de expresie Guvernul a adoptat actul normativ prin care se reglementeaza transparenta in modul de cheltuire a banilor publici in domeniul publicitatii de stat (a se vedea capitolul privind masurile anti-coruptie, masurile de implementare a SNA).

124

Incepand cu luna septembrie 2004 si pana in prezent, au fost inregistrate un numar de 34 fapte penale ale caror victime au fost jurnalistii, 17 dintre acestea fiind comise in 2004 si 17 in 2005. Astfel, au fost comise 9 talharii si tentative de talharie, 4 furturi, 12 loviri si alte violente, 9 amenintari, distrugeri sau purtari abuzive. In intervalul de timp analizat au fost solutionate 19 cazuri (din care 14 agresiuni), ramanand in evidenta 15 infractiuni, in care se desfasoara activitati de identificare a autorilor, stabilindu-se ca faptele nu au fost savarsite in legatura cu statutul de ziarist. In prezent, in evidentele Politiei Romane sunt in lucru patru cauze cu autor necunoscut ramase din anii anteriori, vizand agresiuni comise asupra ziaristilor, care au legatura cu activitatea profesionala.

Combaterea traficului cu fiinte umane Cadrul legislativ

- Legea nr.369/2004 (MO nr. 888/29.09.2004) privind aplicarea Conventiei asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, adoptata la Haga la 25 octombrie 1980, la care Romania a aderat prin Legea nr. 100/1992

- Legea nr. 39/2005 (MO nr. 238/22.03.2005) privind ratificarea Protocolului nr. 14 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, adoptata la Roma la 4 noiembrie 1950, cu privire la modificarea sistemului de control al Conventiei, adoptat la Strasbourg la 13 mai 2004

- Legea nr.102/2005 (MO nr. 391/9.05.2005) privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal;

- Ordin comun al ministrului de stat, ministrului administratiei si internelor si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 429/2004 (MO nr. 1.150/6.12.2004) privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Subgrupului pentru coordonarea si evaluarea activitatii de prevenire si de combatere a traficului de copii.

In vederea imbunatatirii asistentei acordate victimelor traficului de persoane, prin Ordinul Ministrului administratiei si internelor nr. I/0579/01.09.2004 a fost infiintat Oficiul National de Prevenire a Traficului de Persoane si Monitorizare a Asistentei Victimelor. Acesta functioneaza in cadrul Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din IGPR care are, la nivel local, in fiecare judet, un oficiu pentru analiza si prevenirea crimei. Principalele atributii ale Oficiului pentru Prevenirea Traficului cu Fiinte Umane si Monitorizarea Protectiei Victimelor sunt: stabilirea de parteneriate cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale, cat si cu autoritatile locale; cresterea constientizarii pericolului traficului, in domeniul pregatirii profesionale a personalului implicat in prevenire si asistenta si in reducerea vulnerabilitatilor; supravegherea modului in care functioneaza sistemul de asistenta in Romania si cu furnizarea de date despre intregul sistem; furnizarea experientei necesare pentru infiintarea, la inceputul anului 2006, a Agentiei Nationale pentru Prevenirea Traficului cu fiinte umane si monitorizarea protectiei victimelor. Aceasta structura va fi infiintata in cadrul MAI si va fi responsabila de coordonarea nationala a activitatilor de prevenire legate de traficul de persoane. In vederea operationalizarii Oficiului, au fost parcurse urmatoarele etape: redactarea Regulamentului de organizare si functionare; asigurarea logisticii si incadrarea cu personal a 4 functii din cele 9 prevazute; initierea de masuri pentru constituirea bazei de date a oficiului; preluarea responsabilitatilor secretariatului Grupului interministerial de lucru.

125

Libertatea de cult Pana in iunie 2005, Comisia de retrocedare a imobilelor care au apartinut cultelor religioase (creata in anul 2003 in baza Legii 501/2002) a aprobat 709 dosare de retrocedare. Urmare obiectivului noului Guvern de incheiere a retrocedarii imobilelor cultelor religioase si extinderii ariei de aplicare a Legii nr. 501/2002 si pentru terenurile intravilane si constructii demolate, a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (HG nr. 361/28.04.2005, MO nr. 367/29.04.2005), in subordinea Cancelariei Primului ministru. Autoritatea a preluat, prin reorganizare, Autoritatea pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001 si Departamentul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Atributiile Autoritatii vizeaza finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de catre regimul comunist. In acest scop, autoritatea intocmeste situatiile privind imobilele retrocedate in natura si ia deciziile privind acordarea de despagubiri in baza legii speciale pentru bunurile imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, cu respectarea dispozitiilor OUG nr. 94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, precum si cele referitoare la imobilele retrocedate in natura. De asemenea, ia decizii privind acordarea de despagubiri in baza legii speciale pentru bunurile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, cu respectarea prevederilor OUG nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004, de modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, Guvernul a aprobat propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr. 501/2002, ale carei prevederi majore vizeaza extinderea aplicarii legii si pentru terenurile virane intravilane, care vor fi restituite si pentru imobilele demolate, pentru care se vor acorda despagubiri. Reglementarea a fost inclusa in pachetul legislativ pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea in fata Parlamentului in cursul lunii iunie 2005.

Activitatea politiei Comitetul pentru drepturile omului si drept umanitar, constituit la nivelul IGPR, a solutionat, in perioada 01.08.2004 – 30.04.2005, 32 sesizari privind alegatii de rele tratamente ce ar fi fost aplicate de politisti, din care 27 sunt in legatura cu semnalari provenite din partea unor reprezentanti ai Organizatiei Amnesty International. Din cele 32 de sesizari au fost constituite si verificate 37 de cazuri, in legatura cu care s-au stabilit solutii dupa cum urmeaza: in 5 cazuri nu sunt implicati politisti, ci alte persoane ori reprezentanti ai altor institutii; 6 cazuri sunt nefinalizate; in 23 cazuri s-a stabilit nevinovatia politistilor, ca urmare a cercetarilor administrative proprii sau a solutiilor pronuntate de institutiile abilitate; in 1 caz politistul a fost achitat si sanctionat administrativ; in 2 cazuri politistii au fost sanctionati disciplinar, conform Statutului Politistului. In luna septembrie 2004, a fost semnat Protocolul de parteneriat in domeniul drepturilor omului intre Inspectoratul General al Politiei Romane si Liga Nationala si Internationala pentru Apararea Drepturilor Omului. Protocolul prevede conditiile pentru desfasurarea vizitelor in aresturile politiei. Aceste vizite au ca scop informarea asupra respectarii drepturilor si conditiilor de cazare a arestatilor, precum si prevenirea incalcarii drepturilor si libertatilor acordate de lege acestora.

Avocatul Poporului Institutia Avocatul Poporului a cunoscut importante perfectionari organizatorice si functionale, ca urmare a modificarilor de ordin constitutional si legal realizate in anul 2003 si in anul 2004. Astfel, in urma modificarilor si completarilor aduse legislatiei care reglementeaza functionarea si organizarea institutiei Avocatul Poporului, Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului a fost

126

republicata in MO nr. 844/15.09.2004, iar Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului a fost republicat in MO nr. 922/11.10.2004. Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 554/2004 (MO nr. 1154/7.12.2004) a contenciosului administrativ, care stabileste unele atributii ale institutiei Avocatului Poporului in legatura cu sesizarea instantei de contencios administrativ. In baza dispozitiilor acestei legi, Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. Potrivit recentelor reglementari in materie s-a stabilit ca in realizarea atributiilor sale constitutionale si legale, Avocatul Poporului este sprijinit de adjuncti, specializati pe domenii de activitate, ceea ce conduce la o eficienta sporita a activitatii institutiei, realizandu-se totodata, o concordanta cu legislatia altor state, in care functioneaza avocati ai poporului. Astfel, adjunctii Avocatului Poporului isi desfasoara activitatea pe urmatoarele domenii de specializare: a) drepturile omului, egalitate de sanse intre barbati si femei, culte religioase si minoritati nationale; b) drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap; c) armata, justitie, politie, penitenciare; d) proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe. Totodata s-a realizat si o specializare a personalului de executie de specialitate, pe domenii de activitate si pe drepturile constitutionale. In acest sens sunt organizate lunar la sediul institutiei Avocatul Poporului, seminarii de perfectionare profesionala si dezbateri pe teme de specialitate. In perioada de referinta a inceput derularea programului “MATRA” desfasurat de institutia Avocatul Poporului in parteneriat cu Ombudsmanul National din Olanda. Pana in prezent au avut loc in cadrul acestui proiect activitati privind evidentierea asemanarilor si deosebirilor dintre cele doua institutii si alegerea unei imagini publice si cresterea receptivitatii publicului fata de institutia Avocatul Poporului. In vederea realizarii atributiilor ce ii revin potrivit legii si pentru a facilita accesul cetatenilor la institutie, au fost organizate birouri teritoriale, care isi desfasoara activitatea pe raza teritoriala de competenta jurisdictionala a curtilor de apel. A fost infiintat biroul teritorial al institutiei Avocatul Poporului la Brasov, pe langa cele deja existente in Bacau, Alba-Iulia si Constanta. De asemenea, au fost intreprinse demersuri pentru infiintarea birourilor teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului din Suceava, Cluj-Napoca, Targu-Mures. Volumul de activitate in perioada de referinta, in domeniul protectiei drepturilor si libertatilor cetatenesti, la sediul central si la birourile teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului, s-a concretizat in: examinarea si solutionarea a 3480 de petitii adresate de catre persoanele fizice din tara si strainatate; acordarea 4700 audiente, in cadrul carora au fost invocate incalcari ale drepturilor persoanelor fizice; inregistrarea a 1794 apeluri telefonice privind incalcari ale drepturilor cetatenesti; efectuarea a 58 de anchete avand ca obiect verificarea modului de aplicare a dispozitiilor legale privind dreptul de proprietate privata, dreptul la munca si protectia sociala a muncii, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul de petitionare, dreptul privind protectia copiilor si a tinerilor, prevazute de art. 44, art. 41, art. 34, art. 51 si art. 49 din Constitutia Romaniei; formularea a 5 recomandari catre autoritati ale administratiei publice, in special, in vederea luarii unor masuri pentru a se raspunde in termenul legal petentilor; comunicarea catre Curtea Constitutionala a 680 puncte de vedere cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate ale legilor si ordonantelor, care se refera la drepturile si libertatile cetatenilor; sesizarea Curtii Constitutionale cu 2 obiectii de neconstitutionalitate referitoare la unele dispozitii din Legea nr. 554/2004 a

127

contenciosului administrativ si din Legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, adoptate de Parlamentul Romaniei si nepromulgate. Din cele 3480 de petitii cu care a fost sesizata institutia Avocatul Poporului, 23,16% de cazuri s-au referit la incalcarea dreptului de proprietate privata, garantat de art. 44 din Constitutia Romaniei, un procent de 18,21% la incalcarea dreptului la un nivel de trai decent (art. 47 din Constitutia Romaniei), 17,75% petitii la accesul liber la justitie (art. 21 din Constitutia Romaniei), in timp ce in cazul a 1,02% de petitii se invoca incalcarea egalitatii in drepturi (art. 16 din Constitutia Romaniei). Un procent de 0,54% din petitii s-au referit la nerespectarea dreptului la protectia copiilor si a tinerilor (art. 49 din Constitutia Romaniei). Institutia Avocatul Poporului a considerat oportun sa sesizeze Curtea Constitutionala cu obiectia de neconstitutionalitate a art. 2 alin. (2), art. 17 alin. (1) lit. b), art. 17 alin. (4), art. 21 alin. (3) si art. 28 alin. (1) din Legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, care la acea data era adoptata de Parlamentul Romaniei si nepromulgata inca de Presedinte. Avocatul Poporului a apreciat ca prin dispozitiile legale mentionate se realiza o restrangere a exercitiului dreptului la libera circulatie al femeii minore maritate, contrara dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi, libera circulatie, viata intima, familiala si privata si familia. Prin Decizia nr. 217/20.04.2005, (MO 417/18.05.2005), Curtea Constitutionala a constatat ca prevederile art. 28 alin. (1) si ale art. 36 din lege sunt neconstitutionale in masura in care se refera la femeia minora casatorita. Pentru o mai buna cunoastere a rolului si atributiilor institutiei Avocatul Poporului, au fost editate, prin efort financiar propriu, o brosura de prezentare a institutiei si buletine informative trimestriale privind activitatea institutiei si cazurile solutionate prin interventia Avocatului Poporului. Aceste materiale, cu caracter informativ, au fost difuzate gratuit persoanelor fizice, dar si autoritatilor administratiei publice centrale si locale (ministere, prefecturi, consilii judetene si primarii). De asemenea, a continuat colaborarea cu Societatea Romana de Radiodifuziune, reprezentantii institutiei Avocatul Poporului participand periodic la emisiunea radio “In audienta la Avocatul Poporului”.

Protectia datelor personale Capacitatea administrativa

Avocatul Poporului a indeplinit, in continuare, atributiile care ii revin in calitate de autoritate de supraveghere in domeniul protectiei datelor personale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Prin Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, republicat (MO. nr. 922/11.10.2004), a fost inclusa in cadrul structurii organizatorice a institutiei, Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, cu un numar de 20 de posturi. In anul 2005, a fost suplimentat numarul posturilor din directia de specialitate, acesta crescand la 37, din care sunt ocupate 21 de posturi.

Indeplinirea atributiilor de autoritate de supraveghere

Urmare a intaririi capacitatii institutionale a directiei de specialitate, s-au intensificat demersurile intreprinse de autoritatea de supraveghere pentru constientizarea de catre operatorii de date personale a obligatiilor ce le revin, in conformitate cu legislatia in materie. Instrumentele utilizate in acest scop au constat atat in activitati de informare, indrumare si consultare, cat si in activitati specifice de control si investigare, efectuate la nivelul unor operatori de date personale. In perioada septembrie 2004 – iunie 2005, institutia Avocatul Poporului a organizat 9 seminarii in vederea imbunatatirii nivelului de informare cu privire la drepturile si

128

obligatiile ce decurg din Legea nr. 677/2001, dupa cum urmeaza: septembrie 2004 - seminarul cu tema “Protectia datelor personale in domeniul serviciilor de furnizare Internet”; octombrie 2004 - seminarul cu tema “Protectia datelor personale in cadrul activitatilor de recrutare si plasare a fortei de munca”; noiembrie 2004 - seminarul cu tema “Protectia datelor personale in cadrul activitatilor desfasurate de agentiile de turism”; ianuarie 2005 – seminarul cu tema “Protectia datelor personale in domeniul invatamantului”; februarie 2005 - seminarul cu tema “Protectia datelor personale in domeniul sanatatii”; martie 2005 - seminarul cu tema “Mass – media si protectia datelor personale”; aprilie 2005 - seminarul cu tema “Organizatiile sindicale si protectia datelor personale”; mai 2005 - seminarul cu tema “Protectia datelor personale in cadrul activitatilor desfasurate de notarii publici”. In urma seminariilor organizate, a crescut atat numarul autoritatilor publice, cat si al societatilor de furnizare Internet, de munca, de turism, al notarilor publici care au notificat prelucrari de date personale. Totodata, activitatea curenta a acestor entitati a fost imbunatatita, prin introducerea de bune practici in privinta informarii persoanelor fizice ale caror date cu caracter personal le prelucreaza, in acord cu dispozitiile Legii nr. 677/2001 si cu recomandarile adresate de Avocatul Poporului, in calitate de autoritate de supraveghere. Un rezultat pozitiv al demersurilor efectuate de Avocatul Poporului, s-a constatat si ca urmare a emiterii Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 657/2004 (MO nr.1069/17.11.2004) care a dispus inscrierea numarului de operator de date personale atribuit Agentiei, pe documentele prin care datele cu caracter personal privind contribuabilii persoane fizice sunt colectate, stocate sau dezvaluite. Personalul directiei de specialitate a acordat 902 de indrumari operatorilor de date personale, telefonic, in scris sau la sediul institutiei Avocatul Poporului in vederea respectarii de catre acestia a obligatiilor ce le revin potrivit Legii nr. 677/2001. De asemenea, au fost purtate discutii cu reprezentantii diferitelor asociatii profesionale, ce au avut drept rezultat avizarea codului de conduita adoptat de Asociatia Romana de Marketing Direct (Avizul nr. 3/15.09.2004, MO nr. 874/24.09.2004). Acest cod cuprinde norme adecvate pentru protectia drepturilor persoanelor ale caror date cu caracter personal pot fi prelucrate de catre membrii acestor asociatii profesionale. In exercitarea atributiilor stabilite prin art. 27 din Legea nr. 677/2001, Avocatul Poporului a dispus in perioada septembrie 2004 – iunie 2005, efectuarea a 3 investigatii, atat la operatori de drept public, cat si de drept privat. In baza constatarilor rezultate din aceste activitati, s-a recomandat respectarea drepturilor persoanelor fizice ale caror date cu caracter personal sunt supuse prelucrarii, modificarea notificarilor sau depunerea de notificari la Avocatul Poporului, pentru prelucrarile de date personale identificate. Operatorii s-au conformat in general masurilor recomandate. Ca rezultat al intensificarii demersurilor intreprinse pentru informarea publicului asupra prevederilor Legii nr. 677/2001, activitatea de autoritate de supraveghere in domeniul protectiei datelor personale a cunoscut progrese remarcabile, reflectate si de indicatorii statistici. Astfel, numarul total al operatorilor de date personale inregistrati pana in prezent, este de 2450, fiind depuse 2167 notificari pentru prelucrari de date personale. Dintre acestea, numai in perioada septembrie 2004 – mai 2005 au fost inregistrati 1117 de operatori care au depus 1286 notificari. Comparativ cu perioada similara din anii trecuti se constata un progres vizibil, numarul operatorilor de date cu caracter personal crescand aproape de doua ori, iar numarul notificarilor crescand cu peste 450%. Pana in prezent, au fost inregistrate in total 128 de notificari care au avut ca obiect transferul datelor personale in strainatate. Dintre acestea, in perioada septembrie 2004 – mai 2005, au fost inregistrate 53 notificari de transfer. Si la acest capitol, este remarcabil progresul fata de anii anteriori, notificarile privind transferul datelor personale in strainatate crescand cu 182,7%, fata de numarul

129

aferent perioadei similare anterioare. Pentru notificarile de transfer in strainatate, in perioada septembrie 2004 –iunie 2005 s-au emis 38 de autorizatii, din totalul de 79. S-a asigurat participarea institutiei Avocatul Poporului la reuniunile internationale in domeniu – Conferinta internationala privind drepturile si responsabilitatile persoanelor ale caror date sunt prelucrate, organizata de Secretariatul Consiliului Europei impreuna cu Biroul pentru Protectia Datelor Personale (14–15 octombrie 2004, Praga, Republica Ceha). In perioada 31 ianuarie – 4 februarie 2005 s-a efectuat schimbul de experienta cu Garantele pentru protectia datelor personale din Italia, pentru perfectionarea pregatirii personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei datelor personale, in special, in ceea ce priveste imbunatatirea tehnicilor de investigare si control. Acest schimb de experienta s-a realizat cu sprijinul Biroului de Asistenta Tehnica si de Schimb de Informatii (TAIEX) al Comisiei Europene.

Propunerea privind infiintarea unei autoritati de supraveghere distincte

Prin Legea nr. 677/2001, Avocatul Poporului a fost desemnat autoritate de supraveghere in domeniul protectiei datelor personale cu rolul de a monitoriza si controla, sub aspectul legalitatii, prelucrarile de date cu caracter personal. Exercitarea atributiilor prevazute de Legea nr. 677/2001, de catre o institutie de tip Ombudsman, nu corespundea menirii traditionale a acestuia si nici nu era conforma sistemelor de protectie a datelor personale din statele membre (sau viitoare membre) ale Uniunii Europene. Asigurarea compatibilitatii sistemului roman actual, de control al prelucrarii datelor cu caracter personal, cu cel existent la nivelul celorlalte state europene, presupune, din punct de vedere institutional, crearea unei structuri distincte avand un asemenea domeniu de activitate. In acest scop, in anul 2004 a fost elaborat proiectul de lege pentru crearea unei astfel de institutii, care vine in intampinarea exigentelor respective si este in conformitate cu organizarea institutiilor similare din statele membre UE. Legea privind infiintarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a fost adoptata (MO nr. 391/9.05.2005).

Drepturile economice, sociale si culturale

Protectia persoanelor cu handicap In intervalul septembrie 2004 – iunie 2005, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) a continuat activitatile incepute in vederea implementarii prevederilor Strategiei nationale in domeniu, actiuni ce vizeaza realizarea reformei institutionale a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania, rezultatul urmarit fiind cresterea calitatii vietii persoanelor cu handicap. In ceea ce priveste legislatia specifica, in perioada de raportare au fost adoptate urmatoarele acte normative: - Legea nr. 373/2004 (MO nr. 887/29.09.2004) pentru alegerea Camerei Deputatilor

si a Senatului. Legea prevede posibilitatea organizarii de sectii de votare pe langa centre de ingrijire, asistenta si recuperare a persoanelor adulte cu handicap in care se afla cel putin 25 de cetateni cu drept de vot.

- Legea nr. 467/04.11.2004 (MO nr. 1057/15.11.2004) pentru modificarea si completarea OG nr.14/2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANPH. Legea cuprinde si prevederi referitoare la faptul ca Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe de interes national pentru protectia adultilor cu handicap.

- Ordinul nr.175/2004 (MO nr.1229/21.11.2004) al presedintelui ANPH pentru inlocuirea anexei 3 la Ordinul presedintelui ANPH nr. 52/2004 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare a inspectiilor regionale. Astfel, va fi

130

asigurata o mai buna implementare si aplicare la nivel regional, a politicilor si Strategiei nationale in domeniul protectiei speciale si integrarii sociale a persoanelor cu handicap.

- HG nr. 2394/2004 (MO nr.1270/29.12.2004) privind actualizarea alocatiei sociale cuvenite adultilor nevazatori cu handicap grav si accentuat.

- HG nr. 370/2005 (MO nr. 372/28.04.2005) privind aprobarea structurii organizatorice a ANPH.

- Ordinul nr.94/2005 (MO nr.353/26.04.2005) al presedintelui ANPH privind aprobarea Metodologiei de organizare a cursului pentru obtinerea atestatului de interpret in limbajul mimico-gestual specific persoanelor cu deficiente de auz.

- Legea nr. 35/2005 (MO nr. 238/22.03.2005) privind aprobarea OG nr. 6/2005 pentru modificarea alin.(3) al art. 54 din OUG nr.102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap. In acest fel, va fi realizat un control eficient al stadiului realizarii accesibilitatilor.

- Legea nr. 125/2005 (MO nr. 416 / 17.05.2005) pentru aprobarea OUG nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare publice. Legea prevede dreptul persoanelor nevazatoare cu handicap grav, incadrate in unitatile sanitare, de a beneficia de un spor de 15 % din salariul de baza.

- In vederea indeplinirii masurilor din Programul legislativ al Guvernului pentru perioada 2005-2008, a fost emis Ordinul intern nr. 104/05.04.2005 al Presedintelui ANPH privind constituirea colectivului de lucru pentru elaborarea proiectului de lege privind persoanele cu handicap. Acest colectiv cuprinde 8 grupuri de lucru formate din specialisti ai ANPH si ai Institutului National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap.

Referitor la reforma institutionala, la 3 decembrie 2004, cu ocazia „Zilei Internationale de Solidaritate cu Persoanele cu Handicap”, a fost lansata oficial de catre Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, Schema de Grant-uri din cadrul Proiectului Phare 2003/005-551.01.04 “Suport pentru reforma sistemului de protectie a persoanelor cu dizabilitati”. Lansarea a fost urmata de 8 campanii regionale de promovare a Ghidului Aplicantului: Bucuresti, Baia Mare, Timisoara, Buzau, Craiova, Vaslui, Ploiesti. Obiectivele Schemei de Grant-uri sunt: restructurarea (sau inchiderea, acolo unde este cazul) a institutiilor rezidentiale vechi, de mare capacitate, in paralel cu dezvoltarea de servicii (rezidentiale si nerezidentiale) comunitare alternative, integrate si complementare. In luna ianuarie 2005 au fost aprobati Termenii de Referinta pentru Campania de Constientizare din cadrul Proiectului Phare 2005 si a avut loc sesiunea de precalificare in vederea desemnarii Asistentei Tehnice pentru managementul Schemei de Granturi. Precalificarea pentru desemnarea firmei ce va derula Campania de Constientizare a avut loc in luna martie 2005. In vederea dezvoltarii colaborarii cu ONG-urile din domeniu, a fost completata Legea nr. 467/2004 (MO nr.1057/15.11.2004) pentru modificarea si completarea OG nr.14/2003 privind “infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap”. Conform noilor prevederi, Comisia superioara de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti are in componenta si un reprezentant desemnat de catre Consiliul National al Dizabilitatii din Romania (CNDR). In acelasi timp, in cadrul Comisiilor de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti de pe langa Consiliile Judetene, respectiv Consiliile Locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti, exista cate un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale, cu avizul CNDR. Comisiile de expertiza au obligatia de a intocmi, la eliberarea certificatului de handicap, programul individual de recuperare, readaptare si

131

integrare sociala. Pana in prezent, ANPH a acreditat un numar de 21 ONG-uri furnizoare de servicii sociale in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap. In luna noiembrie 2004 s-a incheiat sesiunea de finantare ANPH pentru proiecte in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, derulate din fondurile bugetare alocate in acest scop pentru anul 2004. Suma alocata a fost de 30,250 miliarde lei, fiind selectate 48 proiecte depuse de ONG-uri, cu un numar total de 2568 beneficiari directi. Sesiunea de finantare ANPH pentru anul 2005 este in curs de derulare. Au fost selectate in vederea finantarii 60 proiecte a caror implementare a inceput la 25 aprilie 2005. Suma alocata finantarii acestor proiecte este de 32,670 miliarde lei. Obiectivele prioritare stabilite pentru aceasta sesiune de finantare sunt: dezvoltarea de servicii alternative la institutionalizare; organizarea de cursuri/instruiri/formare pentru persoanele implicate in protectia si ingrijirea persoanelor adulte cu handicap; dezvoltarea unui sistem de servicii de suport familial pentru persoanele adulte cu handicap din familie; campanii de constientizare destinate publicului larg si factorilor de decizie, cu accent pe drepturile persoanelor cu handicap si pe dezvoltarea sistemului de formare profesionala cu scopul integrarii acestora pe piata muncii; actualizarea Strategiei Nationale si a legislatiei specifice. In ceea ce priveste monitorizarea gradului de implementare a standardelor de calitate pentru servicii rezidentiale, Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap a modificat si completat Standardele de calitate pentru servicii sociale specializate pentru persoane adulte cu handicap: centre de zi, centre rezidentiale, centre de tip respiro, locuinte protejate. In acest moment noile standarde sunt dezbatute la nivel public, urmand sa fie validate. In vederea monitorizarii respectarii drepturilor persoanelor cu handicap a fost implementata aplicatia pentru baza de date nationala pentru persoanele adulte cu handicap in sectoarele 1, 3, 5 si 6 ale muncipiului Bucuresti si se afla in curs de implementare in sectoarele 2 si 4. Datele statistice de la sfarsitul anului 2004 referitoare la cladirile publice adaptate care permit accesul neingradit al persoanelor cu handicap, arata faptul ca, din totalul existent in mediul urban si rural, doar 20% din acestea indeplineau conditiile prevazute de normativele in vigoare. La 31.03.2005, ponderea cladirilor publice adaptate era de 21,9%. In cadrul masurilor privind accesibilitatea, in perioada 13-19 decembrie 2004 a avut loc primul curs de formare a personalului ANPH cu tema „Adaptarea mediului construit la cerintele persoanei cu handicap”. Cursul a fost organizat in colaborare cu Institutul National de Administratie si a avut ca rezultat formarea a 70 de specialisti din cadrul ANPH, a inspectiilor regionale – inclusiv a inspectorilor de judet – in vederea aplicarii corespunzatoare legii a sanctiunilor prevazute de aceasta pentru nerealizarea accesibilitatilor sau realizarea neadecvata a acestora. Urmare a experientei acumulate, in luna ianuarie 2005 a fost adoptata OG nr. 6/2005 (MO nr. 97/28.01.2005) pentru modificarea alin. (3) al art. 54 din OUG nr.102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor privind nerealizarea sau realizarea neconforma normativelor in vigoare a accesibilitatilor intra in atributiunile Inspectiei de Stat in Constructii si a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

Asistenta medicala acordata persoanelor cu afectiuni psihice Conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 487/11.06.2002), “institutiile rezidentiale pentru persoane cu handicap” sunt institutii de asistenta sociala in coordonarea metodologica a ANPH, iar “spitalele” sunt institutii de ingrijire medicala in competenta Ministerului Sanatatii. In ceea ce priveste asistenta medicala acordata persoanelor cu afectiuni psihice, in perioada de raportare au fost adoptate urmatoarele masuri:

132

- In intervalul iunie-septembrie 2004 s-au elaborat criteriile de evaluare si de identificare a motivatiei internarilor in spitalele, sectiile si compartimentele de psihiatrie

- S-au constituit comisiile de evaluare formate din reprezentanti ai directiilor de sanatate publica, medici coordonatori psihiatri si cei desemnati de centrele universitare, respectiv din Bucuresti, Iasi, Craiova, Targu Mures, Cluj, Timisoara

- S-a finalizat verificarea pacientilor din judetele Vrancea, Galati, Braila, Vaslui, Iasi, Buzau (iunie – octombrie 2004). Pacientii cu internare obligatorie din Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca au fost verificati de o comisie interministeriala si s-au propus un numar de 63 de pacienti spre externare instantei de judecata. Pentru restul spitalelor verificarea se va face periodic de comisiile judetene, asa cum se prevede in metodologia de aplicare a masurilor de siguranta

- S-au aprobat ordinele de modificare a denumirii a trei spitale, respectiv Poiana Mare (OMS 784/18.06.2004), Zam (OMS 785/18.06.2004), Gataia (OMS 1010/ 03.10.2004), in spitale de psihiatrie, urmand ca acestea sa nu mai interneze pacienti cu internare obligatorie, conform art.114 si art. 105 Cod Penal

- Este in curs de elaborare proiectul de HG privind trecerea spitalelor sus-mentionate in administrarea consiliului judetean si in subordinea directiilor de sanatate publica judetene.

- In iunie 2004 s-a alocat suma de 4,5 miliarde lei Spitalului de Psihiatrie “Poiana Mare” pentru reabilitarea infrastructurii in vederea realizarii unor conditii corespunzatoare de spitalizare.

- S-au efectuat demersurile necesare in vederea definitivarii listei cu medicamente gratuite si compensate pentru asigurarea tratamentului in ambulator (HG 235/04.04.2005 (MO nr. 278/04.04.2005) modificata prin HG 309 /14.04.2005 (MO nr. 335/20.04.2005))

- Prin OMS 10/12.01.2005 (MO nr. 61/18.01.2005) s-au alocat fonduri suplimentare in cadrul Subprogramului 2.5/2005 pentru dezvoltarea prioritara a terapiilor psihiatrice specifice si terapiilor alternative (terapie ocupationala si ergoterapie)

- In decembrie 2004 s-a definitivat programa curricula pentru rezidentiatul de psihiatrie si examenul de medic specialist psihiatru, in concordanta cu practicile din Uniune Europeana.

Consultarea cu partenerii sociali In vederea modificarii Codul Muncii - Legii nr. 53/2003 – Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) a demarat o ampla procedura de consultare a tuturor partenerilor sociali reprezentativi la nivel national (5 confederatii sindicale si 12 confederatii patronale). Potrivit Intelegerii din 7 martie 2005, a fost constituita o comisie tehnica paritara patronate-sindicate cu cate 5 membri de fiecare parte, care, in baza Protocolului de lucru, a elaborat si transmis un set de concluzii in 30 de puncte asupra carora partile au cazut de acord, precum si un numar de 11 puncte asupra carora s-a solicitat arbitrajul MMSSF. Procedura de consultare continua cu participarea expertilor Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru definitivarea textului proiectului de modificare a Codului Muncii. In conformitate cu prevederile Legii nr. 109/97 privind organizarea si functionarea CES, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost emisa HG nr. 100/2005 (MO nr. 168/25.02.2005) privind numirea reprezentantilor Guvernului in CES. Conform acestui act normativ, au fost numiti 9 reprezentanti ai Guvernului cu rang de secretar de stat, din ministerele cu competente in materie.

133

Activitatea de avizare a CES in perioada 02.08.2004 - 31.12.2004, se prezinta astfel: dintr-un total de 247 de acte normative publicate in Monitorul Oficial si care erau de competenta CES, acesta a avizat 63 proiecte de acte normative. Pe intregul an 2004, propunerile si observatiile CES la proiectele de acte normative au fost luate in considerare in proportie de cca 50%. In anul 2005, CES a inceput activitatea de avizare din 23 martie 2005 (data confirmarii tuturor membrilor Plenului sau). De la aceasta data si pana la 08.06.2005, dintr-un total de 93 de acte normative publicate in Monitorul Oficial si care erau de competenta CES, acesta a avizat 4 proiecte de acte normative: o hotarare de guvern, doua ordonante de urgenta si o lege.

Carta sociala europeana

In perioada septembrie 2004 – iunie 2005, au fost efectuate demersurile pentru elaborarea celui de-al cincilea raport national cu privire la aplicarea de catre Romania a Cartei Sociale Europene revizuite. In vederea coordonarii activitatii de elaborare a rapoartelor, a fost constituit grupul inter-institutional de lucru alcatuit din experti ai MMSSF si ai celorlaltor institutii prevazute in anexa Legii nr. 74/1999, precum si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ai Comisiei Nationale de Statistica, pentru procedura de raportare.

Drepturile si protectia minoritatilor

Aspecte generale In urma alegerilor parlamentare si prezidentiale de la finele anului 2004, Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) face parte din coalitia de guvernare. Un vicepremier, trei ministri si mai multi secretari de stat din Executiv au fost desemnati de UDMR. In Parlament, grupurile care reprezinta minoritatile nationale s-au modificat dupa cum urmeaza: Grupul parlamentar UDMR din Senat - 10 membri, Grupul parlamentar UDMR din Camera Deputatilor – 22 membri, Grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor – 18 membri. In componenta Consiliului Minoritatilor Nationale continua sa fie reprezentate 19 organizatii apartinand minoritatilor. In perioada de raportare, Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) a continuat sa functioneze in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca structura fara personalitate juridica, in subordinea primului-ministru si in coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea SGG. Atributiile si structura DRI au fost stabilite prin HG nr. 111/2005 (MO nr. 184/03.03.2005). Coordonarea DRI este asigurata de un secretar de stat si doi subsecretari de stat, apartinand minoritatilor nationale. DRI a initiat proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania, precum si cadrul juridic corespunzator privind organizarea si functionarea sistemului institutional al minoritatilor nationale, potrivit art. 73 alin. (3) pct. r) din Constitutia Romaniei. Proiectul de lege reglementeaza autonomia culturala a minoritatilor nationale si ofera o definitie a acestora, enumera minoritatile din Romania si defineste persoanele care apartin minoritatilor nationale. Specifica, de asemenea, principiile egalitatii si nediscriminarii, precum si principiul libertatii exprimarii apartenentei la o comunitate nationala. Proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale a obtinut avizele tuturor ministerelor competente, a fost insusit de Guvern in mai 2005 si a fost trimis spre analiza si dezbatere Parlamentului. Pentru completarea cadrului legislativ ce reglementeaza protectia minoritatilor nationale, DRI a continuat demersurile vizand ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. DRI a dezvoltat programe de promovare a diversitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a Romaniei si mentine relatii de cooperare cu organismele europene si internationale.

134

In cursul anului 2005, cele 19 organizatii membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale beneficiaza de suma de 264,434 miliarde lei pentru programele proprii; de asemenea, DRI i-a fost alocata in 2005 suma de 25 miliarde lei pentru finantarea unor programe interetnice si de combatere a intolerantei.

Stadiul realizarii Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor

Comitetul Mixt, format din secretarii de stat ai ministerelor responsabile pentru aplicarea Strategiei si din lideri ai organizatiilor romilor, raspunde de organizarea, planificarea, coordonarea si controlul executarii activitatilor prevazute in Planul general de masuri. In luna aprilie a avut loc prima intalnire din anul 2005 a Comitetului mixt de monitorizare si implementare a Strategiei si s-a stabilit formarea Grupului mixt de lucru pentru actualizarea Planului General de Masuri 2005-2007 al Strategiei. La, Guvernul Romaniei a aprobat, prin OUG nr. 78/07.10.2004 (MO nr. 969/21.10.2004), infiintarea Agentiei Nationale pentru Romi (ANR), ca structura guvernamentala responsabila de problematica romilor. ANR a preluat atributiile Oficiului pentru Problemele Romilor, care se desfiinteaza, si pe cele ale Unitatii de implementare a programului PHARE nr. RO/2002/000-586.01.02 "Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor". ANR este coordonata de Ministrul pentru Coordonarea SGG si se afla in subordinea Guvernului. Avand in vedere principiile descentralizarii administrative, Agentia are in subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzator regiunilor de dezvoltare in Romania. Prin programul PHARE 2002, ”Sprijin pentru Strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor”, in perioada de referinta au continuat seminariile si cursurile destinate cresterii capacitatii institutionale a structurilor implicate in implementarea si monitorizarea Strategiei.

Sprijin financiar pentru implementarea „Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor”

In perioada de referinta, Unitatea de Implementare a Programelor PHARE din cadrul ANR a continuat implementarea componentei de granturi a Programului PHARE 2002 ”Sprijin pentru Strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor”, lansata in luna mai 2004. In urma procesului de evaluare au fost selectate si finantate 65 de proiecte din cele 531 de propuneri primite, repartizate pe domenii astfel : 17 proiecte in valoare de 647.196 Euro in domeniul sanitar, 34 proiecte in valoare de 1.482.908 Euro in domeniul pregatirii profesionale si al activitatilor generatoare de venit si 14 proiecte in valoare de 2.189.834 Euro in domeniul infrastructurii si locuintelor sociale. Proiectele se vor finaliza la sfarsitul anului 2005. In contextul atragerii de fonduri externe pentru sustinerea financiara a „Strategiei de Imbunatatire a Situatiei Romilor”, Unitatea de Implementare a Programelor PHARE din cadrul ANR a continuat, in perioada de referinta, participarea la exercitiile de Programare Multianuala PHARE 2004-2006. In luna noiembrie 2004, Unitatea de Implementare a Programelor PHARE din cadrul ANR, impreuna cu Unitatea de Implementare a Programelor Phare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii au finalizat Fisa sectoriala a Programului Multianual PHARE 2004-2006. Aceste documente au fost aprobate in luna decembrie 2004 prin Memorandumul de finantare PHARE 2004 dintre Comisia Europeana si Romania. Fisa sectoriala prevede o alocare totala de 43,93 milioane Euro. Un program foarte important pentru Agentia Nationala pentru Romi este Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015. In domeniul educatiei, au fost continuate, in perioada de referinta, programele educationale pentru romi prin alocarea si pentru anul scolar 2005-2006 a locurilor distincte pentru absolventii clasei a VIII-a, la admiterea in clasa a IX-a la licee si in invatamantul profesional si tehnic. De asemenea, au fost acordate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii locuri distincte de la bugetul de stat tinerilor romi absolventi de

135

liceu pentru admiterea lor in diferite facultati si colegii universitare (ca si in anul universitar trecut, au fost acordate pentru anul universitar 2005/2006 - 398 locuri). Totodata, a fost, in continuare, sprijinit invatamantul in limba materna prin: - Crearea, pentru anul 2005-2006 a unui parteneriat nou intre Departamentul IDD

CREDIS si Facultatea de Limbi si Literatruri Straine, in scopul formarii de institutori romi;

- Transformarea sectiei de limba si literatura romani (sectie B) in sectie A, incepand din anul universitar 2005/2006, prin alocarea a 10 locuri de catre Minister si a 5 locuri de catre Universitatea din Bucuresti;

- Finantarea, in anul scolar 2004 – 2005, de catre inspectoratele scolare judetene a unui numar de 402 catedre de limba si istoria romilor, asigurate de tinerii romi care predau aceste discipline in scoli.

- Continuarea si amplificarea studiului limbii materne romani in scoli si in anul 2004/2005.

- Revizuirea si conceperea de programe scolare de limba romani (pentru cl. I – IV) si de istoria si traditiile romilor (cl. a VI - a VII-a), cu autori romi. Elaborarea si aprobarea programelor scolare de limba si literature romani, (pentru cl. a IX-a si cl. a X-a). De asemenea, editarea a trei manuale noi de limba si literatura romani.

- Din anul scolar 2004/2005, pentru prima data in sistemul educational din Romania, se trece la experimentarea curiculumului bilingv romani – roman intr-o gradinita cu elevi romi din jud. Calarasi, la initiativa organizatiei S.A.T.R.A – Astra, cu finantarea UNICEF, si cu parteneriatul M.Ed.C. – ISJ Calarasi;

Programul PHARE al MEdC privind accesul la educatie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi, demarat in septembrie 2002 in 74 scoli si gradinite cu populatie scolara preponderent roma din 10 judete se extinde in alte 12 – 15 noi judete incepand cu luna iunie 2005, dupa incheierea procedurilor de licitare si de precontractare. In domeniul fortei de munca, intreg pachetul de masuri active oferit de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a venit in intampinarea problemelor acestei etnii. Astfel in primele trei luni ale anului 2005 au fost incadrate in munca 1.999 de persoane de etnie roma, vizandu-se, pentru tot anul 2005, incadrarea a 6.845 persoane de etnie roma. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este implicat in programul Roma EDEM – Promovarea romilor. Integrare si tratament egal in domeniul educatiei si angajarii, program finantat de catre Comisia Europeana, in care sunt implicate sase state: Spania, Portugalia, Marea Britanie, Ungaria, Cehia si Romania. In cadrul programului ce urmeaza a fi elaborat in comun de catre cele 6 state europene, au fost deja propuse ca actiuni viitoare: activitati legate de training in domeniul monitorizarii faptelor de discriminare, campanii de constientizare in domeniul prevenirii si combaterii disciminarii, realizarea de conferinte si seminarii in cele 6 state participante cu privire la prevenirea si combaterea discriminarii, vizite de studiu in statele implicate in proiect ale personalului implicat in prevenirea si combaterea disciminarii din institutiile implicate in calitate de coordonatori in acest proiect. Situatia petitiilor primite si a autosesizarilor CNCD, in functie de criteriile de discriminare legate de rasa, nationalitate, etnie si limba, in anul 2005, se prezinta astfel:

136

Criteriul de discriminare

Nr.petitii primite

Nr. auto-sesizari

Nr. petitii solutionate

Petitii/autosesizari primite inainte de

2005 si solutionate in 2005

Rasa 0 1 0 0 Nationalitate 11 5 1 6 Etnie 36 7 18 24 Limba 0 0 0 0

In domeniul sanitar, a crescut numarul mediatorilor sanitari finantati din bugetul Ministerului Sanatatii, care a sprijinit instruirea acestora in domeniul prevenirii si combaterii tuberculozei si in domeniul sanatatii reproducerii. La sfarsitul lunii mai are loc primul curs de formare de formatori de mediatori sanitari. La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, in perioada de referinta a fost stabilit calendarul intalnirilor sefilor de structuri teritoriale ale ministerului cu liderii comunitatilor de romi pentru dezvoltarea unor relatii de parteneriat in vederea prevenirii infractiunilor. De asemenea, au fost desfasurate simpozioane, seminarii, mese rotunde, la nivel central si teritorial, la care au participat reprezentanti ai stucturilor Ministerului Administratiei si Internelor si ai etniei romilor, privind eliminarea stereotipurilor, prejudecatilor si practicilor care incurajeaza discriminarea cetatenilor de etnie roma. O trasatura importanta a colaborarii dintre MAI si comunitatile de romi este semnarea unor protocoale de colaborare intre comunitatile de romi si inspectoratele judetene de politie. De asemenea, Centrul Romilor pentru Politici Publice „Aven Amentza”, Ministerul Culturii si Cultelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) au organizat o „Caravana pentru Educatie Interculturala si Revalorizare a Patrimoniului Cultural Rom” in toate judetele. A aparut, astfel, o oportunitate de a pune in legatura CNCD, atat cu organizatii ale romilor, cat si cu reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice si de informare cu privire la ultimele progrese in combaterea actiunilor discriminatorii. La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor a fost elaborat Programul partenerial privind sprijinirea recrutarii si selectionarii tinerilor apartinand minoritatilor nationale defavorizate pentru profesii din domeniul ordinii si sigurantei publice, care urmeaza sa se desfasoare pe o perioada de 4 ani. La nivelul structurilor Ministerului Administratiei si Internelor s-au aflat in derulare in perioada septembrie 2004 – iunie 2005 un numar de 2 proiecte nationale, derulate cu societatea civila si a fost initiat, de asemenea, un al treilea proiect care se va derula in perioada iunie 2005 – octombrie 2006: proiectul „Promovarea bunei guvernari in comunitatile multiculturale. Relatia autoritati – comunitati”, derulat in parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Diversitatea Etnoculturala Cluj. Proiectul „Pregatirea pe problematica drepturilor omului si rezolvarea conflictelor a ofiterilor de politie desemnati sa lucreze cu minoritatea roma in Romania” s-a desfasurat in parteneriat cu Centrul Danez de Rezolvare a Conflictelor si cu Centrul Regional de Facilitare si Negociere Iasi. De asemenea, a fost realizat un nou proiect in parteneriat cu Centrul Danez de Rezolvare a Conflictelor si Centrul Regional de Facilitare si Negociere Iasi – „Dezvoltarea capacitatii Politiei Romane de rezolvare a conflictelor”, care se integreaza in Programul „Neighbourhood” al Ministerului de Externe al Regatului Danemarcei de asistenta bilaterala pentru statele din Sud-estul Europei. Proiectul se va derula in perioada iunie 2005 – octombrie 2006, continuand activitatile de pregatire a politistilor care lucreaza cu minoritatea roma, pe problematica rezolvarii conflictelor. In domeniul evidentei populatiei, in ceea ce priveste rezolvarea problemei lipsei actelor de identitate, conform HG 430/2001 privind Strategia nationala de imbunatatire a

137

situatiei romilor, Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor si institutiile pe care le coordoneaza la nivel local si judetean au luat o serie de masuri menite sa eficientizeze activitatea de eliberare a actelor de identitate sau de stare civila pentru persoanele de etnie roma. In domeniul drepturilor copilului, la 1 ianuarie 2005 au fost infiintate, prin comasarea Directiei Generale de Asistenta Sociala cu Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). DGASPC-urile, desi nu au programe specifice pentru persoanele de etnie roma, grupul-tinta al programelor de prevenire a separarii copilului de familia sa se adreseaza copiilor romi si familiilor acestora.

138

2.2. CRITERIILE ECONOMICE 2.2.1. Evolutii macroeconomice Anul 2004 a reprezentat al cincilea an de crestere economica, dar aceasta a fost din ce in ce mai dezechilibrata si determinata, ca si in anul 2003, mai ales de cererea interna. Cresterea economica, desi se situeaza la un nivel ridicat, mult peste estimarile initiale, a fost insotita de aceleasi fenomene adverse resimtite in anul 2003, respectiv: situarea la un nivel ridicat a consumului, pe fondul majorarii pronuntate a salariului real, dar si accelerarea procesului investitional, expansiunea exportului concomitent cu mentinerea unei dinamici superioare a importurilor, cu efecte in adancirea deficitului comercial si, implicit, in mentinerea la un nivel ridicat a deficitului de cont curent.

Evolutia principalilor indicatori economici - modificare procentuala fata de perioada corespunzatoare a anului precedent , daca nu se specifica altfel

2003 2004 Trim.I 2005

Ritmul de crestere a PIB in termeni reali 5,2 8,3 5,9 Ponderea sectorului privat in PIB 70,4 70,8 - Productia industriala 3,1 5,3 5,94

Consum final 6,9 10,3 12,1 Formarea bruta de capital fix 9,1 10,1 5,2 Cererea interna 7,4 10,2 11,2 Rata inflatiei - medie anuala - decembrie/decembrie

15,3 14,1

11,9 9,3

9,35

3,86

Rata somajului – sfarsitul perioadei 7,4 6,2 5,77

Soldul bugetului general consolidat∗, % din PIB -2,0 -1,3 - Exportul de bunuri si servicii 11,4 14,1 8,8 Importul de bunuri si servicii 16,4 17,8 18,4 Soldul contului curent∗∗, % din PIB mld. euro

-6,0-3,1

-7,5-4,4

-6,78

-0,9 Datoria externa TML - rata serviciului datoriei externe -% - (serviciul datoriei externe/exportul de bunuri si servicii)

17,6 17,5 11,0

- datoria externa TML – sfarsitul perioadei, mld. euro 15,9 18,1 20,59 Creditul intern (exclusiv BNR), % din PIB 17,4 18,4 - - credit neguvernamental, % din PIB 15,9 17,5 -

Realizari macroeconomice Semestrul II 2004 a consemnat continuarea evolutiei pozitive a PIB, tendinta care s-a mentinut si in prima parte a anului 2005. In intervalul iulie - decembrie 2004, economia nationala a inregistrat o dinamica ridicata (in trimestrul III 10% si in trimestrul IV 9,7% fata de perioadele corespunzatoare din

4 4 luni2005/4 luni2004 5 5 luni 2005/5 luni 2004 6 mai 2005/dec. 2004 7 aprilie 2005 ∗ Conform SEC95 ∗∗ Pe baza noii metodologii de calcul (cu luarea in considerare a profitului reinvestit) 8 % din PIB trimestru I 9 include depozitele bancilor straine la bancile rezidente

139

2003), astfel incat rezultatul la nivelul intregului an a fost net superior PIB-ului potential. Produsul intern brut a crescut in anul 2004 cu 8,3% fata de 2003, datorita majorarii cererii interne cu 10,2%. Factorii de crestere economica au ramas aceiasi, respectiv consumul individual efectiv al gospodariilor si formarea bruta de capital fix. Principalul canal de dinamizare a cresterii economice in anul 2004 l-a constituit consumul individual efectiv al populatiei, care si-a consolidat cu 3,6 puncte procentuale ritmul (+10,8 la suta), in principal pe seama cresterii venitului real disponibil – ca rezultat al majorarii salariilor nete si al decelerarii inflatiei. Alaturi de accesibilitatea creditului bancar, cresterea puterii de cumparare a castigurilor salariale a constituit un stimulent al cererii de consum. Impactul inflationist al acestei evolutii a fost limitat de preferinta consumatorilor pentru produsele din import, in contextul unei evolutii favorabile a preturilor de import si a aprecierii leului fata de moneda europeana. Ca urmare, cumpararile de marfuri au inregistrat o crestere semnificativa, respectiv cu 12,7%. Totusi, creditul bancar nu a reprezentat o cauza majora a consumului in semestrul II 2004, nivelul ridicat al ratelor reale ale dobanzilor stimuland mai mult economisirea; dinamica anuala reala a cererii de credite in lei s-a incetinit de la 81,6% in iunie la 10,8% in decembrie, in timp ce rata anuala de crestere a economiilor populatiei a urcat in termeni reali de la 10,4% in iunie la 24,6% in decembrie. Ritmul anual de crestere a creditului neguvernamental in ansamblu a coborat de la 40,4% in iunie la 26,3% in decembrie 2004. Chiar in aceste conditii, gradul de intermediere financiara s-a majorat cu 1,6 puncte procentuale, pana la 17,5%, indicatorii de performanta ai sistemului bancar ramanand insa la niveluri adecvate. Consumul colectiv efectiv al administratiei publice s-a majorat cu 4,6% fata 2003, indeosebi datorita cheltuielilor pentru ordinea publica si apararea nationala, precum si datorita cheltuielilor suplimentare efectuate pentru organizarea alegerilor locale si a celor generale si prezidentiale. Totusi, pe ansamblul consumului din surse bugetare, s-a inregistrat o diminuare a cresterii reale. Pe fondul imbunatatirii mediului de afaceri si a caracterului functional al pietelor, inclinatia spre investitii a agentilor economici, dar si a populatiei s-a dezvoltat, iar fluxul de investitii straine s-a intensificat, ceea ce a determinat majorarea contributiei formarii brute de capital fix la cresterea reala a produsului intern brut. Formarea bruta de capital fix a crescut cu 10,1%, iar investitiile cu 8,2% fata de 2003. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 17,0% ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare. Analiza pe elemente de structura a investitiilor realizate la nivelul economiei nationale indica o crestere atat a ponderii lucrarilor de constructii noi (43,2 % comparativ cu 41% in anul 2003) cat si a utilajelor si mijloacelor de transport (de la 48,7% in anul 2003 la 51% in anul 2004). Investitiile in lucrari de constructii noi s-au realizat cu precadere in ramurile energie electrica si termica, gaze si apa, tranzactii imobiliare, administratie publica si aparare, depozitare si comunicatii iar cele in utilaje si mijloace de transport s-au produs in cea mai mare parte in industria prelucratoare (industria alimentara, metalurgie), comert si comunicatii. Finantarea investitiilor a fost asigurata, in principal, din surse financiare proprii (51,1%) si imprumuturi (18,7%). In a doua jumatate a anului formarea bruta de capital fix nu a mai constituit cel mai dinamic segment al cererii interne. In plus, componenta investitionala s-a caracterizat printr-o evolutie fluctuanta – cresterea de 18,1% din trimestrul III (cel mai ridicat ritm din ultimii sase ani) fiind urmata de o incetinire severa in trimestrul IV (1,7%).

140

Valoarea importurilor de bunuri si servicii realizate in anul 2004 a fost in crestere (17,8%), datorita dependentei, inca ridicate, a economiei romanesti de importurile energetice si de completare. La acestea s-au adaugat si cresterile la importuri de bunuri de capital si bunuri de consum. Ca rezultat al evolutiei inregistrate de comertul exterior, precum si al cresterii puternice a cererii interne, exportul net a avut o contributie negativa (2,8 procente) la cresterea PIB.

Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB - procente -

2002 2003 2004 PRODUS INTERN BRUT 5,1 5,2 8,3 Consumul final 4,1 5,8 8,7 Consumul individual efectiv al gospodariilor 3,7 5,5 8,4 Consumul colectiv efectiv al administratiei publice 0,4 0,3 0,3 Formarea bruta a capitalului 0,1 2,0 2,4 Formarea bruta de capital fix 1,7 1,9 2,3 Modificarea stocurilor -1,6 0,1 0,1 Cererea interna 4,2 7,9 11,1 Exportul net 0,9 -2,7 -2,8 In concordanta cu puternica crestere economica, Romania a inregistrat progrese in privinta convergentei reale fata de nivelurile venitului pe cap de locuitor din UE.

PIB pe locuitor la standardul paritatii de cumparare (PPS) – UE15=100

2002 2003 2004 UE25 91,4 91,6 91,9 Romania 26,1 27,1 28,8 Romania fata de UE25 28,6 29,6 31,3

Din punct de vedere al evolutiei ofertei, rezultatele evidentiaza: - cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut au avut-o

serviciile, fapt care sustine stabilitatea macroeconomica si caracterul sustenabil al cresterii economice. Serviciile au crescut cu 6,1%;

- a doua ramura care a contribuit semnificativ a fost agricultura, cu o crestere a valorii adaugate brute de 22,2% si o contributie la cresterea economica de 2,6 procente;

- ca efect al amplului proces investitional, valoarea adaugata bruta din constructii s-a majorat cu 9%;

- industria si-a continuat trendul ascendent, valoarea adaugata bruta din acest sector crescand cu 6,2%.

Contributia ramurilor la cresterea reala a produsului intern brut - procente –

2002 2003 2004 Industrie 1,4 1,2 1,7 Agricultura -0,9 0,6 2,6 Constructii 0,4 0,4 0,5 Servicii 4,2 3,0 3,4

141

Principala caracteristica a activitatii industriale, care a inregistrat in 2004 o crestere de 5,3%, a reprezentat-o continuarea imbunatatirii structurii productiei, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare, care a crescut cu 6,3%:

- modificare procentuala fata de an anterior –

2003 2004 Industrie - total 3,1 5,3 din care: - extractiva -0,4 2,4 - prelucratoare 3,7 6,3 - energie electrica si termica, gaze si apa 1,6 -3,2 Principala contributie la dinamizarea activitatii industriale a revenit segmentului bunuri intermediare, care si-a majorat de peste 4 ori ritmul productiei (+15,1 la suta), atat ca urmare a impulsului dat de cererea in crestere a producatorilor autohtoni, cat si a extinderii livrarilor pe piata externa. In cazul bunurilor de folosinta indelungata, ritmul productiei s-a mentinut ridicat (8,7 la suta), fiind sustinut in principal de extinderea livrarilor externe; oferta pentru piata interna si-a adaptat dinamica la temperarea vitezei de crestere a cererii de consum adresate acestui segment, chiar daca unii producatori autohtoni, in incercarea de a-si extinde cota de piata, au acceptat sa-si diminueze marja de profit pentru a tempera presiunile exercitate asupra preturilor de productie de scumpirea materiilor prime (otel, cocs, titei, gaze naturale) si a utilitatilor. Intensificarea ritmului de crestere a productiei industriale a fost sustinuta si de industria bunurilor de capital (+6,1 la suta fata de +3,4 la suta in 2003). Acest segment a cunoscut in acelasi timp si imbunatatiri ale ofertei, un aport semnificativ revenind experientei principalilor investitori straini in domeniu. Un bun exemplu il constituie decizia adoptata in trimestrul III de principalul producator autohton de autoturisme (retragerea din fabricatie a doua modele cu uzura morala avansata si lansarea ulterioara pe piata a unui model nou, caracterizat printr-un raport calitate/pret mult imbunatatit), fapt care a impulsionat livrarile pe piata interna si externa la nivelul ramurii producatoare de mijloace de transport rutier. Cresterea competitivitatii si eficientei productiei industriale au determinat majorarea exportului de produse industriale cu 21,7%. Nivelul crescut al investitiilor efectuate si modernizarile efectuate au contribuit serios la cresterea productivitatii muncii (11,9%), in timp ce nivelul preturilor de productie au crescut cu 19,1%. Constructiile si-au majorat volumul de activitate in anul 2004 cu 8,9%, si datorita contributiei lucrarilor de constructii noi, in crestere cu 9,2% comparativ cu anul anterior. Dezvoltarea productiei de constructii a fost sustinuta atat de cresterea interesului populatiei pentru investitii imobiliare, de construirea unor noi spatii comerciale de mari dimensiuni, spatii de depozitare si cladiri de birouri, dar si de desfasurarea unor proiecte guvernamentale de imbunatatire a infrastructurii. Productia agricola a fost mai mare cu 24,1% fata de anul 2003, in principal datorita conditiilor meteorologice favorabile. Pe sectoare, s-a inregistrat o crestere cu 35% a productiei vegetale, cu 4,6% a productiei zootehnice si cu 3% a serviciilor din agricultura. In anul 2004, procesul dezinflatiei s-a consolidat, rata anuala de crestere a preturilor de consum coborand pentru prima data din 1990, in palierul cu o singura cifra: 9,3 la suta (decembrie/decembrie). Rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,7 la suta, comparativ cu 1,1 la suta in anul anterior.

142

Dezinflatia a fost mai puternica in cazul marfurilor alimentare si a serviciilor, care si-au redus rata anuala de crestere a preturilor cu cate 6,3 puncte procentuale, pana la 7,4 la suta si respectiv 8,7 la suta (decembrie/decembrie). In cazul serviciilor, factorul determinant l-a reprezentat efectul evolutiei favorabile a cursului de schimb asupra unor servicii cu pondere importanta in cosul de consum (telecomunicatii). Incetinirea ritmului de crestere a preturilor marfurilor alimentare poate fi explicata atat prin factori interni (recolta de cereale, decelerarea puternica a preturilor productiei industriale pentru piata interna) cat si externi (importurile mai ieftine de cereale si zahar, care au reusit sa atenueze presiunile venite din scumpirea carnii, legumelor si fructelor pe pietele externe). Preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 11,4 la suta, in principal pe seama ajustarii preturilor la energie si a parcurgerii unei noi etape din calendarul de aliniere a accizelor la nivelurile din UE (pentru tutun si combustibili). Un factor suplimentar l-a reprezentat dinamica pretului intern al combustibililor (+20,8 la suta), ca urmare a influentelor venite din evolutia pietelor internationale ale petrolului. In anul 2004 exportul de bunuri a insumat 18935 milioane euro, mai mult cu 21,3% fata de anul precedent, ca efect al influentei favorabile a preturilor externe si al modificarii structurii exporturilor. Cresteri peste medie s-au inregistrat la produse metalurgice (+44,9%), produse chimice si plastice (+36%), masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (+33,2%) si produse minerale (+24%). Comparativ cu anul 2003, structura exportului pe stadii ale productiei reflecta o crestere cu peste cinci puncte procentuale a exporturilor de bunuri intermediare, concomitent cu scaderea ponderii exportului de bunuri de consum. Ponderea substantiala din oferta de export continuand sa fie sustinuta de aceleasi grupe de marfuri (textile, confectii, incaltaminte; masini, aparate, echipamente, mijloace de transport si metale comune) dar cu unele modificari in cadrul grupelor, in favoarea produselor cu valoare adaugata superioara. Produsele cu grad redus si mediu de prelucrare au ramas componenta dominanta a vanzarilor pe piata externa, respectiv cca. 74%. Se constata, insa, o crestere a ponderii produselor cu grad inalt de complexitate in total export, pana la 26% in anul 2004 comparativ cu cca. 24% in anul 2003. Importul de bunuri (FOB) s-a cifrat la 24258 milioane euro, in crestere cu 24% comparativ cu anul 2003, pe seama majorarii cererii de bunuri de capital si de resurse energetice primare, precum si a extinderii creditului neguvernamental pentru bunuri de consum de folosinta indelungata (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme). Cresteri importante s-au inregistrat in special la produsele metalurgice (35,0%), la produsele minerale(34,6%) si la produsele constructiilor de masini(33,4%). Majorarea importurilor din anul 2004 a fost determinata in principal de: - cresterea inputurilor industriale cu 2,9 mld.euro; - majorarea importurilor de bunuri de capital cu 0,9 mld.euro; - realizarea unui import suplimentar de bunuri de consum de 0,7 mld.euro. In aceste conditii, in anul 2004 deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 31% fata de anul anterior, iar cel FOB-FOB cu 35%, ceea ce a condus la deteriorarea contului curent. Majorarea deficitului s-a produs pe fondul accelerarii importului in trimestrul IV. Deficitul comercial (FOB-FOB) a reprezentat 9% din PIB. Totusi, chiar si in conditiile majorarii semnificative a importurilor, cresterea rezervei valutare oficiale la 10,7 miliarde euro la 31 decembrie 2004 s-a datorat revenirii bancii centrale pe pozitia de cumparator net de valuta. Acest fapt a asigurat mentinerea gradului de acoperire a rezervei valutare oficiale in luni de import de bunuri si servicii in zona superioara a optim-ului, stabilita de standardele internationale (4,7 luni in decembrie 2004).

143

Deficitul contului curent a crescut cu 1342 mil. euro in anul 2004, ajungand sa fie cu 44% mai mare decat cel inregistrat in anul precedent. Deficitul contului curent, de 4402 mil. euro, a reprezentat 7,5% din PIB. Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in proportie de 91,8% prin intrari nete de investitii directe, in crestere de 2,1 ori fata de anul anterior, in principal datoria majorarii participatiilor la capital in sectorul nebancar. Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut usor, de la 15,9 mld. euro in 2003 la 18,1 mld. euro, ceea ce a determinat practic situarea ponderii sale in PIB la 30,7% in 2004 fata de 30,9% in 2003. Ponderea este cu mult sub parametrii maximi acceptati de standardele internationale, ceea ce permite ca aceasta sa se incadreze in capacitatea Romaniei de rambursare a creditelor. Utilizarea fortei de munca in anul 2004 s-a caracterizat in principal prin: - cresterea ratei de participare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) cu 0,6

puncte procentuale, respectiv la 63,2% fata de 62,4% in anul 2003; - reducerea populatiei ocupate totale (populatia ocupata s-a redus cu 0,7%, de la

9223 mii persoane in 2003 la 9157 mii persoane in anul 2004); - cresterea populatiei ocupate in varsta de munca cu 0,2%. De asemenea, s-au produs schimbari si in structura pe ramuri a fortei de munca, respectiv (i) reducerea populatiei ocupate in agricultura si in sectorul industriei extractive; ponderea populatiei ocupate in agricultura s-a redus de la 35,7% in 2003 la 31,6% in 2004; (ii) cresterea populatiei ocupate in constructii (12,5%) si in servicii (7,1%); (iii) cresterea pronuntata a numarului de salariati, cu 4,8%, de la 5760 mii pesoane la 6036 mii persoane. Numarul somerilor definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii a crescut la 800 mii persoane in anul 2004 de la 692 mii in anul 2003, iar rata somajului BIM a crescut cu un punct procentual (de la 7% in anul 2003 la 8% in anul 2004). Ponderea somerilor tineri (15-24 ani) in numarul total de someri, dupa o scadere accentuata cu 2,9 puncte procentuale in anul 2003 fata de anul 2002, a crescut cu 1,4 puncte procentuale in anul 2004 fata de 2003 (de la 31,1% la 32,5%). Somajul de lunga durata a crescut de la 39,1% din total in anul 2003 la 40,1% in 2004. Numarul somerilor inregistrati la finele anului 2004 a fost de 558 mii persoane, in comparatie cu 659 mii persoane la finele anului 2003, iar rata somajului a scazut, in mod corespunzator, de la 7,4% la 6,2%. In anul 2004, cheltuielile pentru masurile active, de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, au reprezentat 17,3% din totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, fata de 2,3% in anul 2000. Trimestrul I 2005 Produsul intern brut, conform datelor statistice provizorii, in trimestrul I 2005 a fost cu 5,9% mai mare fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Din punct de vedere al utilizarii produsului intern brut este de remarcat cresterea puternica a consumului. Consumul individual efectiv al gospodarilor a crescut cu 12,5%, iar consumul colectiv efectiv al administratiei publice cu 5,8%. Cresterea consumului s-a realizat in conditiile unor cresteri de productie in aproape toate ramurile industriale superioare perioadei corespunzatoare din anul trecut (pe ansamblu, productia industriala crescand in trimestrul I 2005 cu 5,3% fata de trimestrul I 2004) si a unei majorari semnificative a importurilor de bunuri ca urmare a aprecierii monedei nationale. De asemenea, salariul de baza minim brut pe tara pentru anul 2005 a fost revizuit la 3,1 mil. lei, fiind cu 10,7% mai mare decat cel in vigoare in anul 2004. Castigul salarial real a crescut in trimestrul I 2005 cu 13,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent, crestere determinata de indexarea si majorarea salariului din sectorul bugetar, de cresterea salariilor din sectorul concurential in functie

144

de eficienta activitatii, precum si de introducerea, de la 1 ianuarie 2005, a cotei de unice (16%) de impozitare a salariilor. Veniturile salariale au crescut mai mult decat consumul individual efectiv al gospodariilor, iar economiile populatiei in sistemul bancar in trimestrul I 2005 au crescut, la 31 martie fiind cu 11,4% in termeni nominali fata 31 decembrie 2004, ce conduce la o crestere in termeni reali de 9,5%. Formarea bruta de capital fix a revenit la cresteri mai mari (5,2%), dupa cresterea modesta din trimestrul IV 2004 (1,7%). In aceste conditii, rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la PIB a fost de 16%, fata de 16,6% in trimestrul I 2004. Investitiile realizate in economie in trimestrul I 2005 au fost in crestere cu 4,8% fata de trimestrul I 2004 (+25,1% la invetitiile din sectorul majoritar privat), sustinute in special de intensificarea achizitiilor de utilaje cu 7%. Cererea externa neta a avut o contributie negativa datorita volumului sporit de bunuri de capital si bunuri intermediare importate, a caror pondere in total importuri a fost de aproape 80%. Ca urmare a cresterii mai accentuate a importurilor de bunuri si servicii (+18,4%, in termeni reali) comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii (+8,8%), contributia exportului net la cresterea reala a produsului intern brut a fost de -6 procente. Este de mentionat, insa ca, valoric, decalajul dintre export si import este mult mai redus, indeosebi datorita orientarii exporturilor catre produse cu un raport de schimb avantajos. In primul trimestrul, exportul de bunuri si servicii (exprimat in euro) s-a majorat cu 18,5%, iar importul de bunuri si servicii cu 24,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2004. Rezulta un decalaj de 5,6 puncte procentuale (3,7 puncte procentuale in cazul comertului de bunuri) fata de 9,6 puncte procentuale in cazul evolutiei in termeni reali, ceea ce inseamna, pe de o parte ca productia nationala a devenit mai competitiva, iar pe de alta parte, ca exportatorii – ca raspuns la o serie de fenomene cu impact negativ, precum cresterea preturilor internationale a materiilor prime sau aprecierea monedei nationale – au avut capacitatea de a-si modifica structura exporturilor. Pe linia ofertei, cresterea produsului intern brut din trimestrul I a.c., este rezultatul imbunatatirii activitatii cu efect in cresterea valorii adaugate brute, in special, din sectorul tertiar (+6,8%), a carui contributie a fost de 3,5 procente si din industrie (+5%), a carei contributie a fost de 1,5 procente. In primele 4 luni ale anului 2005 productia industriala a inregistrat o crestere cu 5,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Industria prelucratoare a continuat sa fie promotorul evolutiei, realizand o crestere de 7,2%, in timp ce, sectorul energetic a inregistrat o crestere cu 2,2%, iar industria extractiva a avut o diminuare a productiei cu 1,9%. In cadrul industriei prelucratoare, cresteri semnificative au inregistat: prelucrarea lemnului si a produselor din lemn (51,0%), industria mijloacelor de transport rutier (43,0%), industria mobilei (27,1%), industria chimica (14,7%), industria de prelucrare a titeiului (14,4%), industria constructiilor metalice (12,9%), industria celulozei si hartiei (12,3%), metalurgia (10,1%), industria de masini si echipamente (+9,5%). Pe marile grupe industriale, productia industriala a inregistrat cresteri fata de perioada corespunzatoare din anul 2004, de 26,0% la bunuri de folosinta indelungata, de 13,2% la bunuri de capital, de 6,9% la bunuri intermediare, de 2,7% in industria energetica si de 0,2% la bunuri de uz curent . Influente defavorabile, asupra evolutiei productiei au avut, in principal, industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii (-23,0%), industria confectiilor (-18,4%), aparatura si instrumentele medicale de precizie, optice si ceasornicarie (-14,1%), industria de pielarie si incaltaminte (–11,0%), industria materialelor de constructii (-7,6%), produse textile (-4,6%), industria mijloacelor de transport neincluse

145

la cele rutiere (-3,9% ). Cauzele determinante ale acestor nerealizari sunt legate de: liberalizarea comertului cu textile, scaderea productiei in sistem lohn in industria usoara, intarzieri in restructurarea si privatizarea unor societati, oprirea activitatii unor intreprinderi in vederea modernizarii, diversificarii si cresterii capacitatii de productie (confectii textile, cauciuc, etc.), reducerea cererii la export pentru unele produse (industria confectiilor, industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii, materiale de constructii). Productivitatea muncii in industrie in aceasta perioada a crescut cu 7,4% (8,5% in industria prelucratoare), iar volumul exportului de produse industriale s-a majorat cu 18,4% (18,1% in industria prelucratoare). Constructiile, una din cele mai dinamice ramuri din ultimii 4 ani, au cunoscut in trimestrul I 2005, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, o crestere cu 3,1%. Pe tipuri de lucrari, cresterea cea mai mare s-a manifestat la constructii ingineresti (14%). In agricultura, comparand realizarile de la sfarsitul trimestrului I 2005 cu cele de la sfarsitul trimestrului I 2004, se observa ca s-au sacrificat mai putine animale (-29%), s-a inregistrat o greutate in viu comparabil scazuta (-30%), randamentul la sacrificare fiind superior la porcine si pasari si mai mic la bovine si ovine. In sectorul vegetal, urmare a unei evolutii climaterice capricioase, ce a intarziat perioada optima de executare a lucrarilor agricole de primavara la sfarsitul lunii aprilie 2005 se insamantase o suprafata scazuta fata de aceeasi perioada a anului 2004 (-12%). Ca urmare, valoarea adaugata bruta din sectorul primar a crescut cu doar 1,8%. Pe primele cinci luni ale anului 2005, nivelul realizat al inflatiei a fost de 3,8%. Acest nivel s-a datorat, in principal, cresterii mai accentuate a inflatiei din luna aprilie, respectiv 1,8%. Practic, dupa o reducere semnificativa a inflatiei in primul trimestru al anului 2005 (1,7%, comparativ cu 2,2% in perioada similara a anului 2004), in luna aprilie 2005, pe fondul aplicarii unui nou sistem de preturi si tarife la gazele naturale (introducerea abonamentului) si a unei noi etape de ajustare a preturilor acestora, precum si datorita parcurgerii unei etape din calendarul de aliniere a accizelor la nivelurile din UE (la carburant, tutun, alcool) s-a inregistrat o crestere mai accentuata a inflatiei. Aceasta crestere s-a datorat, in principal, cresterii cu 26,9% a pretului gazelor naturale, a tutunului tigarilor cu 5,6% si a combustibililor cu 4,2%. Incepand cu luna mai, inflatia si-a reluat trendul descendent din primul trimestru, rata lunara reducqndu-se de la 1,8% in aprilie la 0,3% in mai, fiind astfel sub nivelul ratei medii lunare a inflatiei inregistrata in perioda ianuarie-mai 2005 (0,8%). In primele 4 luni ale anului 2005, exporturile de bunuri au crescut cu 1057,1 mil. euro, respectiv cu 18,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama majorarii exporturilor de produse minerale (+66,9%), produse metalurgice (+32,8%), produse ale industriei chimice (+29,7%), produse ale industriei constructiilor de masini (+17,6%). Dinamizarea exporturilor a fost posibila datorita cresterii comenzilor pentru produsele cu valoare adaugata mai mare (automobile, masini si echipamente) si pentru o serie de bunuri intermediare si cereale, dar mai ales datorita evolutiei favorabile a preturilor internationale (indeosebi la produsele metalurgice si petroliere). Majorarea exporturilor s-a realizat in conditiile unei evolutii superioare a importurilor de bunuri, cu efecte negative asupra balantei comerciale. In primele 4 luni ale anului 2005, acestea au inregistrat o crestere de 22,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In structura, se inregistreaza cresteri mai importante la: produse minerale (+43,7%), produse metalurgice (+39,8%), articole piatra, ciment, sticla (+39,2%), produse ale industriei chimice (+26,5%), produse din lemn, inclusiv mobilier (+25,6%).

146

In aceste conditii, deficitul comercial FOB-FOB pe primele 4 luni din 2005 a fost de 1,6 mld. euro, mai ridicat cu 526 mil. euro fata de deficitul comercial din primele 4 luni din 2004. Deficitul contului curent in primul trimestru al anului 2005 a atins nivelul de 899 mil. euro, inregistrand o inrautatire de 415 mil. euro in raport cu aceeasi perioada din anul 2004. Deficitul de cont curent a fost acoperit in proportie de cca 42% prin investitii straine directe, restul fiind acoperit din imprumuturi si credite pe termen lung. Soldul datoriei externe provenit din imprumuturi pe termen mediu si lung in primul trimestru 2005 a atins nivelul de 20,5 mld.euro, fiind mai mare cu 2,35 mld.euro fata de cel inregistrat la 31 decembrie 2004, in timp ce rezerva valutara oficiala a BNR a crescut la12,6 mld.euro, fata de sfarsitul anului 2004 cand aceasta a fost de 10,8 mld.euro (5,4 luni de import). In comparatie cu perioada corespunzatoare a anului trecut, a continuat cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. Astfel, in luna aprilie 2005, numarul somerilor inregistrati (511 mii persoane) si rata somajului (5,7%) s-au situat la niveluri inferioare atat fata de cele din decembrie 2004 (558 mii persoane) respectiv (7,4%), cat si fata de cele din aprilie 2004 (662 mii persoane), respectiv (7,4%). Numarul salariatilor la sfarsitul lunii aprilie 2005, a fost de 4.551 mii persoane, cu 152,7 mii mai mare decat in decembrie 2004 si cu 145,2 mii persoane fata de aprilie 2004. Din aceasta crestere, 6,3 mii revin industriei, 30,2 mii constructiilor, iar cea mai mare parte (118,3 mii) activitatilor prestatoare de servicii. In agricultura s-a produs o reducere cu 2,1 mii a numarului de salariati. Tinand cont pe de o parte ca aceasta crestere este cea mai pronuntata din ultimii 5 ani, iar pe de alta parte ca ea provine, in principal, din sectorul privat, rezulta ca aceasta evolutie poate fi considerata ca fiind efectul masurilor de relaxare fiscala asupra economiei ascunse.

Politica monetara si a cursului de schimb In semestrul al doilea al anului 2004, politica monetara si-a pastrat caracterul restrictiv, BNR recurgand, insa, la recalibrarea politicii ratei dobanzii si a celei a cursului de schimb. Necesitatea reconfigurarii structurii instrumentelor de politica monetara a decurs, pe de o parte, din caracteristicile cadrului macroeconomic, si, pe de alta parte, din implicatiile parcurgerii in 2005 a unei noi etape de liberalizare a contului de capital, precum si din cerintele impuse de trecerea la noua strategie de politica monetara in a doua parte a anului 2005. In consecinta, in acest interval deciziile Consiliului de Administratie al BNR au fost influentate, in principal, de: i continuarea declinului ratei anuale a inflatiei, in pofida consolidarii fazei de avant

a ciclului economiei romanesti; rata anuala de crestere a preturilor de consum a continuat sa se reduca (la 9,3 la suta, decembrie 2004/decembrie 2003), astfel incat marja de depasire a tintei stabilite pentru decembrie 2004 a fost restransa la doar 0,3 la suta, in timp ce cresterea PIB s-a accelerat, atingand pe ansamblul anului un ritm de 8,3 la suta;

ii manifestarea efectului pervers al cresterii, in anul 2004, a ratei reale a dobanzii, care a constat in stimularea expansiunii creditelor in valuta si in slabirea relativa a canalului de transmisie monetara al ratei dobanzii, ca urmare a incetinirii semnificative a cresterii creditului in lei;

iii amplificarea excedentului pietei valutare si a riscului cresterii progresive a intrarilor de capital cu potential volatil, pe fondul mentinerii diferentialului ridicat al ratei dobanzii si al apropierii momentului liberalizarii accesului nerezidentilor la constituirea de depozite la termen in lei.

In acest context, BNR a inclinat treptat spre solutia reducerii prudente a ratei dobanzii de politica monetara si spre valorificarea mai intensa a valentelor antiinflationiste implicite ale cursului de schimb, pe care le-a potentat prin modificarea spre sfarsitul

147

anului 2004 a politicii sale de interventii pe piata valutara. In plus, BNR a activat parghia mecanismului rezervelor minime obligatorii pentru a provoca o majorare relativa a costului creditelor in valuta, a caror dinamica devenise prea alerta din perspectiva obiectivelor de consolidare a stabilizarii macroeconomice si a celei financiare; in acest scop, incepand cu perioada de constituire 24 august - 23 septembrie 2004, rata rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta a fost majorata de la 25 la 30 la suta. Politica ratei dobanzii a devenit foarte activa, banca centrala reducand frecvent, dar lent, rata dobanzii de politica monetara; dupa sase etape in care a fost ajustat descrescator pe parcursul anului 2004 (reducerile individuale au avut valori de 0,75 (12 iulie, 6 august si 19 decembrie) si respectiv 0,5 puncte procentuale (30 august, 2 si 22 noiembrie)), plafonul randamentelor acceptate la atragerea de depozite pe scadenta de o luna a atins la sfarsitul lunii decembrie 2004 nivelul de 17,0 la suta (cu 3,75 puncte procentuale sub valoarea sa de la finele lunii iunie 2004). Tactica prudenta de operare a reducerilor ratei dobanzii de politica monetara a fost justificata de: (i) cresterea potentialului inflationist al cererii agregate, alimentata atat de amplificarea tot mai rapida a consumului populatiei, si (ii) ritmul inalt de crestere a cererii de investitii. Prin aceasta tactica, BNR a urmarit: - atenuarea impactului asupra preturilor si anticipatiilor inflationiste a ajustarilor de

preturi administrate, precum si a celui exercitat de celelalte socuri adverse ale ofertei (cresterea preturilor internationale ale petrolului si ale unor materii prime),

- evitarea compromiterii relativei intariri a procesului de economisire financiara a populatiei din prima parte a anului, inclusiv prin prevenirea unei suprareactii a procesului de creditare.

Scaderea componentei reale a ratei dobanzii BNR a avut insa o amplitudine mult inferioara, conditiile monetare cunoscand chiar o relativa inasprire in acest interval, sub impactul cresterii austeritatii politicii de curs de schimb. Aceasta a fost initial efectul diminuarii intensitatii rezistentei opuse de BNR tendintei de apreciere a leului fata de cosul implicit de valute; ulterior aceasta a derivat din decizia bancii centrale de a implementa, incepand cu luna noiembrie 2004, o politica menita sa creasca flexibilitatea si impredictibilitatea cursului de schimb al monedei nationale, bazata pe diminuarea substantiala a interventiilor autoritatii monetare pe piata valutara. Astfel, in noiembrie 2004, spre exemplu, BNR nu a derulat nici o operatiune pe piata valutara, iar in decembrie 2004 banca centrala a fost prezenta pe piata intr-o singura zi. Principalele argumente in favoarea acestei deciziei au fost: (i) perspectiva cresterii riscului atragerii de capital cu potential speculativ in conditiile anuntarii liberalizarii, in prima parte a anului 2005, a constituirii de depozite in lei de catre nerezidenti, precum si ale anticiparii persistentei unui diferential inalt al ratelor dobanzilor; (ii) necesitatea eliminarii sau cel putin a atenuarii „imposibilei trinitati” macroeconomice in etapa de pregatire a adoptarii in anul viitor a strategiei inflation targeting; (iii) efectul benefic asupra procesului dezinflatiei al utilizarii, cel putin pe termen scurt, a ratei de schimb ca instrument de contracarare a presiunilor inflationiste. Producerea unei aprecieri mai puternice in termeni reali a leului pe parcursul anului 2004 a fost considerata sustenabila, in conditiile inregistrarii unei cresteri a productivitatii muncii in industrie si a unei tendinte de imbunatatire a structurii exporturilor. Chiar si in aceste conditii, cumpararile de valuta efectuate de BNR au totalizat, in semestrul al doilea al anului 2004, un volum record de 1.940,5 milioane euro (de circa patru ori mai mult decat in perioada similara a anului precedent). Schimbarea politicii de curs a favorizat, conform asteptarilor, cresterea aprecierii in termeni reali a leului; astfel, dupa ce in primele trei trimestre ale anului 2004, moneda nationala s-a intarit in medie cu 2,3 la suta fata de cosul implicit de valute, in trimestrul al patrulea aceasta a castigat in termeni reali 8,8 la suta fata de cosul implicit de valute. Traiectoria ascendenta a aprecierii leului a avut ca rezultanta contrabalansarea influentei

148

nefavorabile a variatiei unor preturi internationale asupra celor locale si a imprimat chiar o tendinta de scadere unora din preturile administrate ancorate la cursul de schimb; astfel, evolutia cursului de schimb si-a adus o contributie importanta la decelerarea inflatiei spre finele anului 2004 si la plasarea ratei anuale de crestere a preturilor de consum in proximitatea tintei stabilite. Sterilizarea masiva a intrarilor de capital din acest interval a solicitat amplificarea volumului operatiunilor de absorbtie monetara ale BNR. Rulajul mediu zilnic al acestora a sporit comparativ cu semestrul precedent cu 40,7 la suta, iar soldul mediu aferent s-a majorat cu 62,8 la suta; desi rolul principal a continuat sa revina depozitelor atrase de BNR, ponderea CD-urilor in stocul mediu al acestor instrumente s-a majorat de la 0,6 la 26,9 la suta. Ilustrand amplificarea constanta a volumului operatiunilor de sterilizare, raportul dintre soldul mediu al acestora si valoarea medie a contului curent al bancilor la BNR s-a majorat comparativ cu semestrul anterior de la 1,6 la 2,3. Controlul monetar ferm a facut ca nivelurile medii lunare ale randamentelor pietei interbancare sa urmeze relativ fidel traiectoria descendenta a ratei dobanzii la depozitele atrase de BNR, astfel incat ecartul dintre cele doua variabile s-a redus la aproape un punct procentual (fata de 1,4 puncte procentuale in primul semestru). Ratele dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari neguvernamentali au preluat doar partial miscarea descendenta repetitiva a ratei dobanzii de politica monetara, ele consemnand o scadere mai restransa, dar aproape generalizata. Evolutia randamentelor bancare a sprijinit consolidarea procesului de remonetizare a economiei romanesti, raportul dintre masa monetara si PIB atingand la finele anului 2004 un varf al ultimilor opt ani (27,0 procente). In acelasi timp, nivelul relativ ridicat al ratelor dobanzilor a franat dinamica creditelor in lei, ceea ce a contribuit la injumatatirea vitezei de crestere a creditului neguvernamental comparativ cu prima jumatate a anului (13,0 procente in termeni reali ca spor al perioadei si respectiv 26,3 la suta pe ansamblul anului). In schimb, dupa o relativa temperare in luna august, creditul denominat in valuta si-a accentuat traiectoria ascendenta, in pofida majorarii ratei rezervelor minime obligatorii; cresterea anuala a soldului acestui credit exprimat in euro a fost de 56,9 la suta, ponderea in totalul creditului neguvernamental ajungand la 60,8 la suta (+ 2 puncte procentuale fata de luna iunie 2004) in decembrie 2004. In primele patru luni ale anului 2005, politica monetara si-a mentinut restrictivitatea necesara asigurarii sustenabilitatii dezinflatiei, in conditiile in care efectele relaxarii politicii ratei dobanzii la care a recurs BNR au fost contracarate prin acceptarea intaririi puternice a monedei nationale fata de euro. Principalele argumente pro si contra ale deciziilor de politica monetara din aceasta perioada au fost: (i) prelungirea traiectoriei descendente a ratei anuale a inflatiei in primul trimestru al anului, indeosebi ca urmare a reducerii peste asteptari a presiunilor inflationiste pe partea ofertei si (ii) prezenta indiciilor privind mentinerea unei dinamici relativ alerte a cererii interne, potential riscante din perspectiva decelerarii ritmului de crestere a preturilor cu amanuntul pe termen mai indelungat. O constrangere majora in implementarea politicii monetare a fost pericolul cresterii intrarilor de capital, pe fondul expectatiilor create de anuntarea liberalizarii accesului nerezidentilor la constituirea de depozite la termen in lei, ceea ce a produs, in primele trei luni ale anului 2005, efecte tot mai vizibile pe piata valutara, concretizate in accentuarea presiunilor in sensul aprecierii nominale a leului. Astfel, apropierea momentului adoptarii acestei masuri a influentat decisiv formularea si caracteristicile politicii BNR. Banca centrala a incercat sa concilieze aceste aspecte conflictuale, in primul rand prin acceptarea unei separari temporare a ratei efective a dobanzii aferente operatiunilor de sterilizare de rata dobanzii de politica monetara. Astfel, in timp ce aceasta din urma – considerata a detine rolul principal in semnalizarea orientarii politicii monetare – a fost redusa in primele patru luni ale anului 2005 cu 4,5 puncte procentuale, rata efectiva a dobanzii operatiunilor de sterilizare a coborat, ca efect al noii tactici operationale

149

adoptate de BNR, intr-un ritm mult mai accelerat (cu 9,3 puncte procentuale). Prin scaderea mai prudenta a celei dintai s-a avut in vedere si eventualitatea necesitatii revenirii la maniera obisnuita de derulare a operatiunilor bancii centrale, care ar conduce implicit la o crestere a ratei efective de dobanda a BNR. In luna aprilie, banca centrala a redus si ratele dobanzilor la facilitatile permanente oferite bancilor, acestea fiind stabilite la nivelul de 4,0 la suta pentru facilitatea de depozit si respectiv de 20,0 la suta pentru cea de credit. Relaxarea de facto a politicii ratei dobanzii BNR a mai avut ca justificari evolutia incurajatoare a economisirii financiare a populatiei si a agentilor economici, precum si dinamica relativ estompata a creditului in lei, a carui viteza de crestere a continuat insa sa fie considerabil devansata de cea a imprumuturilor in valuta. Pentru a contracara acest din urma fenomen, banca centrala a asociat masurilor de manevrare a parghiei ratei dobanzii decizia de a modifica de la zero la 30 la suta rata rezervelor minime obligatorii aferenta pasivelor in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani atrase de institutiile de credit incepand cu data de 24 februarie 2005. O modalitate suplimentara utilizata de BNR in acest interval pentru a concilia trade-off-ul pe termen scurt al politicii monetare a constituit-o acceptarea unei aprecieri nominale consistente a leului fata de euro; aceasta a contribuit in mod esential la decelerarea inflatiei, a carei rata anuala a coborat la finele trimestrului I 2005 cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul sau din decembrie 2004. Pentru materializarea optiunii sale, BNR a continuat sa aplice in primele doua luni ale acestui an tactica de interventie pe piata valutara decisa in luna noiembrie a anului trecut. Din luna martie 2005, banca centrala a inceput sa utilizeze ca reper principal al interventiilor sale valutare obiectivul de mentinere a rezervei valutare (exprimata in luni de importuri) la un nivel relativ constant. Ca efect al comunicarii si materializarii acestei decizii, dar si al diminuarii considerabile a excedentului ofertei de pe piata valutara interbancara, incepand cu luna martie cursul nominal al leului a cunoscut o relativa stabilizare; aceasta nu a fost afectata nici de liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei, procesul derulandu-se calm, fara a produce efecte sesizabile pe piata valutara. In aceste conditii, la finele primelor patru luni ale anului 2005, moneda nationala a inregistrat o apreciere in termeni nominali de 10,1 la suta in raport cu euro, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Modificarea tacticii de derulare a operatiunilor BNR pe piata monetara (respectiv recurgerea preponderenta la licitatiile de volum) si intensificarea puternica a apelului bancilor la facilitatea de depozit au determinat producerea unui declin mai rapid al ratelor dobanzilor depozitelor interbancare comparativ cu cele ale bancii centrale. In schimb, ratele medii ale dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari s-au diminuat mult mai lent; astfel, in luna martie 2005, randamentul mediu oferit pentru depozitele noi la termen a fost cu 4,2 puncte procentuale inferior celui din decembrie 2004, in timp ce rata medie a dobanzii la creditele noi s-a redus in aceeasi perioada cu 3,6 puncte procentuale. Cererea de bani a ramas robusta in primul trimestru al anului 2005; ritmul anual real de crestere a masei monetare a atins in luna martie 29,9 la suta, fiind sustinut indeosebi de dinamica ascendenta a economiilor populatiei (29,7 la suta). In evolutia creditului s-a consemnat insa un punct de inflexiune, incepand cu luna februarie 2005, variatia sa anuala reala pozitionandu-se pe un trend usor ascendent; aceasta nu a depasit insa valoarea sa de la finele anului 2004 (22,5 la suta in martie, comparativ cu 26,3 la suta in decembrie 2004). Similar perioadelor anterioare, un ritm anual mai alert a caracterizat creditele in devize (+60,2 la suta in martie 2005, comparativ cu 56,9 la suta in decembrie 2004, exprimate in euro), ponderea acestora in soldul creditului neguvernamental ramanand insa pe un palier similar celui de la finele anului trecut (circa 60 la suta). Diminuarea ratelor dobanzilor la imprumuturile in lei a stimulat aparitia unei tendinte de crestere a acestora; totusi, sporul real anual al

150

creditelor in lei a fost in luna martie de numai 9,7 la suta (11,1 la suta in decembrie 2004).

Politica financiara Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare pe anul 2004 - potrivit executiei operative

Politica fiscala in anul 2004 s-a concentrat pe trei obiective principale: - reducerea presiunii fiscale in scopul stimularii productiei si a investitiilor prin

diminuarea cotelor de contributii de asigurari sociale cu trei puncte procentuale si diminuarea taxei pe valoarea adaugata pentru unele produse la 9%. Aceste masuri au fost partial compensate de majorarea impozitului pe profitul obtinut din activitati de export de la 12,5% la 25%, precum si de cresterea accizelor, potrivit angajamentelor asumate la Capitolul 10 – Impozitare;

- imbunatatirea eficientei administratiei fiscale, prin infiintarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala care a contribuit la cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare si la reducerea arieratelor;

- cresterea transparentei fiscale prin intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal care a reunit intreaga legislatie fiscala intr-un document unitar si reducerea treptata a tranzactiilor in afara bugetului.

In plan bugetar, s-a avut in vedere corelarea prioritatilor generate de necesitatea sprijinirii reformelor structurale si sustinerea unor masuri sociale menite sa protejeze categoriile de populatie defavorizate. Evolutiile economice favorabile, influenta unor modificari legislative in domeniul fiscalitatii si perfectionarea administratiei fiscale au condus la cresterea nominala a veniturilor bugetare (exclusiv granturile de la Uniunea Europeana) fata de anul precedent cu 24,7%, dar cu toate acestea, ponderea lor in produsul intern brut s-a diminuat cu 0,2 puncte procentuale. In acelasi timp insa, s-a accentuat asimetria executiei bugetare prin mentinerea unui ritm mai scazut al cheltuielilor, cresterea fata de anul precedent fiind inferioara celei a veniturilor, respectiv de 20,2%. Trendul descendent al deficitului bugetar in perioada 2001–2004 a fost un factor de imbunatatire a echilibrelor macroeconomice, pe fondul relaxarii politicii monetare, contribuind in mod esential la cresterea disponibilitatilor de creditare a economiei. In acelasi timp insa, este de semnalat ca evolutia in dinamica soldului contului curent si a deficitului bugetar, nu pare sa indice o corelatie puternica intre cei doi indicatori. In acest sens, anul 2004 este semnificativ intrucat, desi tinta de deficit al bugetului general consolidat s-a redus de la 3,0%, stabilit initial, la 1,6% din PIB, cat s-a proiectat la ultimul buget rectificat pe anul 2004, totusi deficitul de cont curent a continuat sa creasca. Ca urmare a structurii cresterii economice, desi veniturile fiscale au avut o dinamica superioara veniturilor totale, conform datelor operative de executie, elasticitatea lor in raport cu produsul intern brut redevine usor subunitara in anul 2004, in principal datorita faptului ca sectorul agricol, cu o contributie deosebita la cresterea economica in 2004, este in mare parte neimpozitat (graficul nr. 1).

151

Graficul nr. 1. Evolutia veniturilor fiscale in raport cu PIB

0.6

0.8

1.0

1.2

(sca

la 1

)

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

(sca

la 2

)

elasticitateaveniturilor fiscale inraport cu PIB (scala1)

0.861 0.942 1.066 0.988

ritmul PIB (scala 2) 5.7 5.1 5.2 8.3

2001 2002 2003 2004

Si in anul 2004 accentul s-a pus pe impozitarea directa, ponderea veniturilor din impozite directe in veniturile fiscale majorandu-se cu 0,6 puncte procentuale ca urmare, in principal, a cresterii nominale a incasarilor din impozitul pe profit cu 46,8% comparativ cu anul 2003 si a impozitului pe venit cu 33%. Acestea au fost influentate de modificarile legislative si de majorarile salariale operate pe parcursul anului. La nivelul impozitarii indirecte s-au constatat, pe de o parte, ca incasarile din taxa pe valoarea adaugata s-au diminuat usor ca pondere in produsul intern brut cu 0,3 puncte procentuale ca urmare a masurilor legislative, iar pe de alta parte, ca, in ciuda diminuarii cursului de schimb al monedei nationale in ultima parte a anului, ca urmare a cresterii cotelor de accizare in vederea alinierii graduale cu cele practicate in Uniunea Europeana accizele s-au majorat cu 0,6 puncte procentuale in total venituri, respectiv cu 0,1 puncte procentuale ca pondere in PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 734.231,7 miliarde lei. Comparativ cu realizarile anului 2003, dinamica cheltuielilor primare a fost cu 2,1 puncte procentuale superioara dinamicii cheltuielilor bugetare totale, ca urmare a cresterii economice accentuate, insa prezinta elasticitate si coeficient de devansare subunitare in raport cu produsul intern brut. Graficul nr.2. Evolutia cheltuielilor primare in raport cu PIB

0.90

0.95

1.00

1.05

1.10

1.15

elasticitateacheltuielilor primarein raport cu PIB

0.91 0.96 1.12 0.91

coeficientul dedevansare

0.97 0.99 1.02 0.98

2001 2002 2003 2004

152

Principalele caracteristici ale evolutiei cheltuielilor bugetare pot fi sintetizate astfel: - Pe ansamblu, cheltuielile bugetului general consolidat si-au diminuat ponderea in

produsul intern brut cu 1,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2003; - Majorarea cheltuielilor primare in total cheltuieli se localizeaza, in principal, la:

cheltuieli de personal (1,1 puncte procentuale in total cheltuieli) si transferuri (doua puncte procentuale).

La finele anului 2004, deficitul bugetului general consolidat in suma de 27.234,1 miliarde lei reprezenta 72,2% din estimarile anuale, generand un sold primar pozitiv de 0,1% din produsul intern brut cu influente favorabile asupra sustenabilitatii fiscale. Inregistrarea unui deficit bugetar inferior tintei anuale s-a datorat, in principal, depasirii cu peste 8.900,0 miliarde lei a veniturilor estimate pe anul 2004 si neefectuarii cheltuielilor cu circa 1.570,0 miliarde lei. Evolutia bugetara in perioada ianuarie – aprilie 2005

Anul fiscal 2005 si-a facut debutul prin reformularea relaxarii fiscale in sensul introducerii cotei unice de 16% de impozitare a veniturilor provenite din munca si profit si de intarire a disciplinei contributive. In corelatie cu cele de mai sus, eforturile pentru o mai buna colectare au condus la majorarea veniturilor la bugetul general consolidat in primele patru luni ale anului 2005 cu 18,2% in termeni nominali comparativ cu perioada similara din anul precedent si cu 8,3% (calculat pe baza indicelui mediu de inflatie) in termeni reali. Cele mai dinamice venituri fiscale s-au dovedit a fi taxele vamale cu o crestere nominala de 23,7% comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2004, contributiile de asigurari sociale, cu 22,9% si taxa pe valoarea adaugata cu 21,8%. Incasarile din accize au urmat, de asemenea, un trend ascendent, inregistrand o dinamica nominala de 17,2%, mentinandu-se la acelasi nivel ca pondere in produsul intern brut ca si in anul precedent. Masurile de relaxare a impozitarii muncii si a profitului s-au resimtit mai mult la nivelul incasarilor din impozitul pe venit a caror dinamica nominala a fost de numai 1,1%, in termeni reali, acestea reducandu-se cu 7,4 puncte procentuale, iar ponderea lor in produsul intern brut diminuandu-se cu 0,1 puncte procentuale in intervalul analizat. In paralel, incasarile din impozitul pe profit se situeaza cu numai 8,5% deasupra celor aferente perioadei corespunzatoare din anul precedent, greutatea lor specifica in veniturile din impozite directe reducandu-se cu 1,4 puncte procentuale. In acest mod, veniturile din impozite directe si-au diminuat ponderea in veniturile fiscale cu 0,6 puncte procentuale, ajungand la 57,7% din acestea. Cheltuielile bugetului general consolidat au inregistrat o dinamica nominala de 14,3% in perioada ianuarie – aprilie 2005 comparativ cu aceeasi perioada din 2004, ponderea lor in produsul intern brut fiind inferioara in intervalul raportat cu 0,3 puncte procentuale. Evolutia cheltuielilor in structura economica, in raport cu perioada corespunzatoare a anului precedent, releva majorarea ponderii in cheltuieli totale a cheltuielilor de personal cu 1,5 puncte procentuale ca urmare a cresterilor salariale acordate in ultima parte a anului 2004, precum si cu 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor cu transferurile. Concomitent, s-a inregistrat diminuarea ponderii cheltuielilor materiale cu 0,8 puncte procentuale si a subventiilor si primelor acordate producatorilor agricoli cu 1,2 puncte procentuale. La finele lunii aprilie a.c., excedentul bugetului general consolidat, de 10.702,2 miliarde lei reprezenta 0,4 % din produsul intern brut.

153

Soldul primar s-a mentinut pozitiv, ponderea sa in produsul intern brut fiind insa superioara cu 0,3 puncte procentuale celei inregistrate in aceeasi perioada din anul precedent ca urmare a mentinerii si a unui sold bugetar pozitiv.

2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga Existenta unei economii de piata functionale Economia de piata functionala presupune liberalizarea preturilor si a comertului in contextul unui sistem legislativ care sa fie respectat inclusiv drepturile de proprietate. Lichidarea barierelor la intrarea si iesirea de pe piata, insotite de dezvoltarea sectorului financiar, duce la imbunatatirea eficientei economiei. Asupra acestor obiective majore este bine sa existe consensul larg din partea partenerilor politici si sociali. A. Existenta unui consens larg asupra directiilor generale de politica economica Beneficiind de disponibilitatea si intelegerea DG ECFIN, Romania a elaborat si transmis Comisiei Europene varianta revizuita a editiei 2004 a PEP la 15 februarie 2005. S-a reusit astfel sa se prezinte in aceasta ultima editie cele mai recente masuri de politica economica, conform Programului de guvernare 2005-2008, intre care un rol important l-au avut cele privind relaxarea fiscala. Ulterior, expresie a bunei colaborari cu DG ECFIN s-au transmis date si informatii suplimentare pentru clarificarea unor aspecte prezentate sintetic in PEP 2004. Scenariul de dezvoltare prezentat in PEP, elaborat in corelare cu celelalte capitole, a fost construit de catre Comisia Nationala de Prognoza. In acest moment suntem in etapa activitatilor pregatitoare pentru urmatoarea editie a PEP. Pana la sosirea normelor metodologice de la DG ECFIN, Comisia Nationala de Prognoza a programat urmatoarele activitati: - Organizarea monitorizarii indeplinirii angajamentelor din PEP 2004; - Analiza continutului PEP-urilor celorlalte state candidate; - Imbunatatirea metodologiei de determinare a PIB-ului potential si a costului fortei

de munca si actualizarea evaluarilor; - Efectuarea de studii si evaluari privind unele aspecte mai putin abordate in PEP

2004, precum „evolutia bugetara ciclica”, „deficitul cvasi-fiscal”, „impactul reformelor structurale asupra evolutiilor macroeconomice”;

- Stabilirea grupurilor de lucru in fiecare institutie. In acest context, este de mentionat ca dupa transmiterea PEP, a fost elaborat Calendarul de masuri si actiuni pentru realizarea Programului de guvernare 2005-2008, unde, in stabilirea sarcinilor pe fiecare domeniu, s-a tinut cont si de Programul Economic de Preaderare. B. Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvata a preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului curent Dezinflatia a continuat si in semestrul II 2004, desi in prima parte a intervalului s-au consemnat intreruperi temporare de trend (majorarea ritmului anual de la 12 la suta in luna iunie la 12,4 la suta in luna august), determinate in principal de corectiile aplicate preturilor administrate (energie electrica, gaze naturale, apa, canal, salubritate). Procesul a fost reluat in luna septembrie, astfel ca rata anuala de crestere a preturilor de consum a atins in luna decembrie un nivel de 9,3 la suta (marginal peste obiectivul de 9 la suta prevazut). Presiunile inflationiste au ramas de natura ofertei, fiind alimentate de ajustarea preturilor administrate (in principal energie electrica, termica si gaze naturale) si de impactul expansiunii preturilor externe ale unor materii prime (petrol, carne). Desi ritmul mediu anual al costului unitar nominal cu forta de munca in industrie a inregistrat o

154

relativa imbunatatire fata de semestrul anterior (de 2,1 puncte procentuale), acesta s-a mentinut ca factor de presiune asupra preturilor de consum, in conditiile in care la nivelul unor ramuri cu pondere importanta in cosul de consum (industria alimentara si cea usoara) performantele au fost modeste. Efectul acestor tensiuni a fost atenuat de evolutia favorabila a preturilor externe ale unor materii prime (grau, bumbac, lana), precum si de intensificarea competitiei pe segmentul de retail, stimulata de prezenta operatorilor comerciali de mari dimensiuni. Spre deosebire de prima jumatate a anului, dezinflatia a fost mai puternic vizibila pe segmentul serviciilor, al caror ritm anual de crestere s-a redus cu 8,1 puncte procentuale (pana la 8,7 la suta, decembrie/decembrie), in principal pe seama impactului favorabil pe care evolutia din ultimele doua luni ale anului a cursului de schimb a avut-o asupra unor servicii cu pondere importanta in cosul de consum (serviciile de telefonie). Grupa marfurilor alimentare si-a mentinut rata anuala de majorare a preturilor sub medie (7,4 la suta, decembrie/decembrie), influenta pozitiva a ofertei de cereale fiind erodata de problemele aparute la nivelul recoltelor de legume si fructe (urmare a conditiilor meteo nefavorabile) si de acutizarea tensiunilor pe piata carnii, induse atat de ascensiunea preturilor internationale, cat si de restrangerea efectivelor de animale. In cazul marfurilor nealimentare, rata anuala de crestere a preturilor a coborat la 11,4 la suta in decembrie, ramanand net superioara mediei, in conditiile in care amplitudinea corectiilor aplicate in semestrul II preturilor aferente produselor energetice a fost superioara cu 2,7 puncte procentuale celei din prima jumatate a anului, iar nivelurile record atinse de pretul international al petrolului au impus ajustari consistente ale preturilor interne ale carburantilor. Prin urmare, diminuarea cu 6,7 puncte procentuale a variatiei anuale a preturilor administrate din categoria marfurilor nealimentare (energie electrica si termica, gaze naturale, medicamente), care a reprezentat principalul determinant al dezinflatiei consemnate la nivelul intregii grupe(reducere cu 2,4 puncte procentuale a ritmului anual comparativ cu luna iunie), nu s-a datorat evolutiilor din perioada curenta, ci efectului de baza generat de socurile de natura ofertei induse in semestrul II 2003 de seceta severa si de majorarea substantiala a pretului de import al gazelor naturale. Explicatia este valabila si pentru evolutia in ansamblu a preturilor administrate in semestrul II 2004 (reducere cu 8,8 puncte procentuale a ritmului anual de crestere, pana la 9,9 la suta in luna decembrie), la aceasta adaugandu-se influenta pozitiva a scaderii tarifelor corespunzatoare serviciilor de telefonie. Primul trimestru al anului 2005 a consemnat continuarea procesului dezinflatiei (rata anuala a inflatiei coborand la 8,7 la suta, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din decembrie 2004), desi in cazul principalelor trei grupe s-au consemnat evolutii divergente: pentru marfurile alimentare si nealimentare, ritmul de crestere a preturilor s-a redus cu 0,8 si respectiv 1,1 puncte procentual fata de decembrie 2004. Aceste performante au fost sustinute de restrangerea sezoniera a cererii dupa perioada sarbatorilor de iarna si de evolutia favorabila a preturilor de import ale unor produse agroalimentare (cereale, legume, fructe). Un alt factor cu impact favorabil l-a reprezentat ieftinirea combustibililor (-0,2 la suta fata de decembrie), ca urmare a unui complex de factori: (i) miscarile de temperare a pretului observate pe piata mondiala in ultimele doua luni ale anului anterior; (ii) decizia de liberalizare a pietei interne; (iii) intensificarea competitiei intre producatori. In cazul serviciilor, ritmul anual de crestere a tarifelor s-a majorat cu 1,1 puncte procentuale (pana la 9,9 la suta), in principal pe seama scumpirii serviciilor de telefonie. Luna aprilie 2005 a consemnat intreruperea temporara a trendului dezinflationist (crestere la 10 la suta a dinamicii anuale a preturilor de consum), factorii de influenta fiind parcurgerea unor noi etape din procesul de ajustare a preturilor administrate si din calendarul de armonizare a accizelor cu nivelurile din UE. In cadrul produselor cu

155

preturi administrate, cele mai mari variatii de pret au revenit gazelor naturale (+26,9 la suta fata de luna anterioara), pe fondul adoptarii unui nou sistem de tarifare, caracterizat de introducerea unei componente fixe (abonament) in factura lunara si continuarea procesului de aliniere a preturilor de valorificare a productiei interne la cele de import. Modificarile operate in regimul accizelor s-au reflectat in majorari consistente ale preturilor pentru tutun (+5,6 la suta) si combustibil (+4,2 la suta), desi in cazul ultimei componente nu poate fi ignorata si influenta scumpirii petrolului pe piata mondiala. Corectiile de preturi administrate au fost determinante si in ceea ce priveste grupa serviciilor, mai mult de jumatate din variatia lunara a preturilor acestora din luna aprilie 2005 (1,5 la suta) fiind imputabila scumpirii serviciilor de apa, canal, salubritate (+4,6 la suta). In vederea imbunatatirii activitatii de administrare fiscala si pentru intarirea disciplinei financiare, cu implicatii directe si imediate asupra reducerii volumului arieratelor si prevenirii formarii de noi arierate, au fost intreprinse urmatoarele masuri atat in domeniul legislativ, cat si in domeniul organizarii administrarii creantelor fiscale: - O noua masura menita sa imbunatateasca sustenabilitatea finantelor publice o

reprezinta revizuirea Codului de procedura fiscala in sensul cresterii capacitatii administrative a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a organelor subordonate acesteia, ca organe de colectare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri ale bugetului general consolidat, prin schimbarea ordinii de plata a creantelor fiscale, respectiv in ordinea vechimii acestora, cu mentiunea ca vechimea obligatiilor fiscale se determina in functie de scadenta acestora, prevazuta de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza, sau de termenele de plata stabilite de organele competente.

- In scopul descurajarii apelarii la creditul fiscal in detrimentul celui bancar, precum si pentru cresterea gradului de civism fiscal al contribuabililor, s-a propus modificarea prevederilor art.115 alin.(5) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul maririi cotei dobanzilor de intarziere datorate pentru neplata in termen a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat.

- In acelasi sens au fost luate si masuri pentru punerea la dispozitia contribuabililor de mijloace si canale moderne de declarare si de plata, masuri ce vor avea ca efect cresterea gradului de conformare voluntara la plata. Pe acesta linie se inscrie si elaborarea Ordinului nr.1870/2004 (MO nr. 1256/27.12.2004) al ministrului finantelor publice prin care s-au aprobat Instructiunile de completare a numarului de evidenta a platii, numar ce a fost inclus in structura ordinului de plata pentru trezoreria statului. Prin acesta masura se urmareste corelarea in timp real a declaratiilor depuse cu platile efectuate de catre contribuabili si imbunatatirea activitatii de evidenta pe platitori.

- In vederea cresterii capacitatii de colectare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri ale bugetului general consolidat, s-au intreprins actiuni ferme pe linia organizarii evidentei pe platitor in subsisteme distincte, a conducerii analitice a activitatii de evidenta, executare silita, inlesniri la plata, rambursare TVA, compensare, reorganizare judiciara si faliment, precum si rezultanta sintetica a procesului, prin transferul automat al datelor pe baza aplicatiei informatice. In acest sens a fost elaborat Ordinul nr. 1722/18.11.2004 al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Instructiunilor privind organizarea Sistemului de administrare a creantelor fiscale, care va intra in vigoare incepand cu data de 30.09.2005.

156

In directia imbunatatirii sustenabilitatii finantelor publice, sunt de evidentiat masurile in domeniul organizarii administrarii creantelor fiscale, respectiv: - reorganizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili, in care scop au fost

intreprinse o serie de actiuni concrete conform prevederilor O.M.F.P nr.343/25.03.2005 (MO nr. 262/30.03.2005) privind organizarea activitatii de administrare a contribuabililor mari. Astfel, fata de cei 532 de contribuabili mari administrati in prezent de catre Directia generala de administrare a Marilor Contribuabili (D.G.A.M.C), in care sunt inclusi si 187 noi mari contribuabili cu sediul social in Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, preluati la data de 01.04.2005, la acestia se vor adauga alti 791 contribuabili mari din teritoriu, ajungandu-se astfel la un numar total de 1323 contribuabili mari. Preluarea acestora se va efectua in urmatoarele etape: - la data de 01.07.2005 se vor prelua un numar de 347 mari contribuabili; - la data de 01.10.2005 se vor prelua un numar de 444 mari contribuabili.

- Mentionam totodata ca, potrivit informatiilor transmise de catre D.G.A.M.C, gradul mediu de conformare voluntara la plata obligatiilor cu scadenta in luna martie 2005 se situeaza la valoarea de 95,4% si este redat in urmatorul tabel:

-miliarde lei- BUGET Obligatii

constituite cu scadenta in luna

martie

Din care: Ramase de

incasat

Grad de conformare voluntara

Buget de stat 6.994 191 97,2% Buget C.A.S 2.351 121 95,0% Buget CASS 1.159 55 95,3% Buget somaj 326 20 94,0% Avand in vedere gradul ridicat de colectare inregistrat de D.G.A.M.C in trimestrul I 2005, conducerea ANAF a luat hotararea reorganizarii activitatii de administrare a contribuabililor la nivelul D.G.F.P judetene prin creerea unei structuri similare pentru contribuabilii mijlocii (in numar de 400–500 contribuabili) in functie de puterea economica a fiecarui judet, astfel incat contributia acestora si a marilor contribuabili la bugetul general consolidat sa se cifreze in jurul valorii de 85-90%. Masurile de declansare a executarii silite vor determina la unii din acestia cresterea gradului de civism fiscal, iar in cazul declansarii procedurii falimentului prevazuta de Legea nr.64/1995, republicata, va crea un anumit impact psihologic asupra imaginii respectivilor debitori. In ceea ce priveste cuantumul creantelor bugetului de stat incasate in perioada 01.10.2004 – 31.12.2004 prin aplicarea modalitatilor de executare silita, mentionam ca acestea au fost in suma totala de 8.234,45 mld.lei, din care: - sume incasate din valorificarea bunurilor mobile sechestrate 189,34 - sume incasate din valorificarea bunurilor imobile sechestrate 536,29 - sume incasate din popriri pe venituri 202,68 - sume incasate din popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare 1.585,37 - sume incasate prin plati efectuate dupa comunicarea somatiei 5.720,77 De asemenea, mentionam ca in perioada 01.01.2005 – 30.04.2005, rezultatele obtinute ca urmare a actiunilor de executare silita intreprinse in scopul recuperarii creantelor bugetului general consolidat au avut un aport important la realizarea veniturilor bugetare, respectiv 17.910,42 mld lei, din care suma de 12.325,85 mld.lei reprezinta incasari la bugetul de stat.

157

Din totalul de 12.325,85 mld.lei in perioada 01.01-30.04.2005, au fost incasate arierate ale bugetului de stat, pe fiecare modalitate de executare silita, astfel: - incasari din plati dupa comunicarea somatiilor 8.317,52 - incasari din popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare 2.233,77 - incasari din popriri pe venituri (la terti) 1.188,19 - valorificari sechestre bunuri mobile 126,08 - valorificari bunuri imobile indisponibilizate 460,29 In ceea ce priveste situatia incasarii veniturilor pe fiecare buget, in perioada sus mentionata, situatia se prezinta astfel:

- mld lei -

Realizari 2004

Program preliminat

2005

Realizari 2005

Crestere/descrestere (+/-)

Din care, incasari prin executare silita (toti contribuabilii)

Denumire buget 01.01-30.04

01.01-30.04

01.01.-30.04

2005/ 2004 (%)

Realizari/ Program

2005 (%)

01.01.-30.04 2004

01.01.-30.04. 2005

Crestere 2005/ 2004 (%)

Bugetul de stat 141.867,2 148.434,1 161.393,0 13,8 8,7 11.714,4 12.325,9 5,2

Bugetul asigurarilor sociale de stat

44.165,3 55.546,6 52.485,9 18,8 -5,5 1.646,8 3.606,8 119,0

Bugetul asigurarilor pentru somaj

5.863,2 6.851,5 6.861,1 17,0 0,1 211,9 542,3 155,9

Bugetul Fondului national unic de asigurari de sanatate

21.482,4 24.948,2 26.570,0 23,7 6,5 4.52, 7 1.435,4 217,1

Total 213.378,1 235.780,4 247.310,0 15,9 4,9 14.025,7 17.910,4 27,7

Realizarile nu cuprind cheltuielile deduse de angajator care sunt considerate venituri. Realizarile reflectate in veniturile bugetului general consolidat in perioada raportata au fost determinate, in principal, de masurile intreprinse dupa data de 01.01.2005 pentru eficientizarea colectarii veniturilor bugetare, prin intensificarea actiunilor de executare silita, veniturile incasate in urma acestor actiuni fiind mai mari cu 27,70% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Masurile de executare silita intreprinse in perioada 01.01 –30.04.2005 pentru realizarea creantelor bugetului general consolidat au fost: - au fost comunicate somatii privind obligatii bugetare restante la bugetul general

consolidat in suma de 48.456,55 mld.lei; - au fost infiintate popriri asupra conturilor bancare in suma de 52.326,95 mld.lei; - au fost infiintate popriri la terti in suma de 26.631,74 mld.lei; - au fost infiintate sechestre asupra unor bunuri mobile in valoare de 3.770,53

mld.lei; - au fost infiintate sechestre asupra unor bunuri imobile in valoare de 8.174,01

mld.lei. In perioada 01.01-30.04.2005, au fost incasate arierate ale bugetului general consolidat in valoare de 17.910,42 mld. lei, pe fiecare modalitate de executare silita, astfel: - incasari din plati dupa comunicarea somatiilor 12.478,21 - incasari din popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare 3.419,96 - incasari din popriri pe venituri (la terti) 1.238,22 - valorificari sechestre bunuri mobile 166,13

158

- valorificari bunuri imobile indisponibilizate 607,90 In ceea ce priveste cererile de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, conform prevederilor Legii nr.64/1995, republicata, la data de 30.04.2005, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: - Incepand cu data de 01.03.2004, organele fiscale au declansat un proces sustinut

in vederea identificarii societatilor comerciale care au incetat platile, atat pentru creante ale bugetului de stat, cat si pentru cele reprezentand contributii sociale si care indeplininesc celelalte conditii prevazute de art. 36 din Legea nr. 64/1995, republicata.

- Ca urmare, in perioada 01.03.2004 - 30.04.2005, organele fiscale teritoriale au formulat si inaintat instantelor competente cereri introductive, in conformitate cu prevederile actului normativ mai sus mentionat, pentru un numar de 4.315 societati comerciale mici si mijlocii, urmarindu-se recuperarea unor creante in valoare totala de 15.120,5 miliarde lei, precum si pentru un numar de 60 societati comerciale mari contribuabili, dintre cei monitorizati de Fondul Monetar International, insumand obligatii restante in suma totala de 27.658 miliarde lei.

- In ceea ce priveste ponderea cererilor introductive formulate de catre organele fiscale teritoriale in cursul anului curent, aratam ca, in perioada 01.01.2005 – 30.04.2005, la instantele competente au fost inaintate un numar de 751 cereri introductive pentru contribuabili mici si mijlocii, in vederea recuperarii unor creante in cuantum de 3.877 miliarde lei, precum si 3 cereri introductive ce se refera la debitori din categoria marilor contribuabili, respectiv S.C. Carom S.A. Onesti, S.C. Fartec S.A. Brasov si S.C. Vascovin S.A. Vaslui, cu obligatii bugetare restante in suma totala de 9.465 miliarde lei, din care numai S.C. Carom S.A. inregistreaza obligatii bugetare in suma de 8.679 miliarde lei. - inlaturarea practicilor de scutire sau reesalonare la plata a datoriilor la bugetele

publice. Precizam ca, pentru a fi creata o egalitate de tratament intre contribuabili, pentru favorizarea unui mediu de afaceri concurential si pentru punerea in aplicare a Programului de guvernare aprobat prin Hotararea Parlamentului nr. 24/2004 (MO 1265/29.12.2004), toate dispozitiile legale referitoare la acordarea inlesnirilor la plata au fost abrogate. In acest sens a fost elaborata OUG nr.26/31.03.2005 (MO nr.296/08.04.2005) privind abrogarea dispozitiilor legale referitoare la acordarea inlesnirilor la plata obligatiilor bugetare restante. Mentionam ca, in prezent, inlesnirile la plata acordate pana la data intrarii in vigoare a OUG nr.26/2005, se vor derula potrivit dispozitiilor legale in vigoare la data acordarii. De asemenea, in temeiul prevederilor actul normativ mai sus invocat, se mai acorda inlesniri la plata societatilor comerciale, inclusiv celor din agricultura, privatizate inainte de intrarea in vigoare a OUG nr.26/2005.

In final apreciem ca, incepand cu anul 2004 a crescut gradul de colectare a veniturilor bugetare administrate de M.F.P – A.N.A.F, astfel cum rezulta din datele prezentate in tabelul de mai jos:

159

REALIZAREA PRINCIPALELOR VENITURI BUGETARE

INDICATORI

sept. 2003 - 15 zile

lucratoare mai 2004∗

sept. 2004 - 15 zile

lucratoare mai 2005

%

0 1 2 3=(2:1)x100 TOTAL VENITURI BUGET DE STAT (inclusiv sume si cote defalcate la bugetele locale)

258.620,0 342.244,8 132,3

din care: imp.profit 41.790,1 48.524,5 116,1 imp.salarii - Total 144,7 645,1 445,8 impozit pe venit- Total 41.372,5 44.756,4 108,2 TVA 97.238,3 116.960,8 120,3 accize 42.800,7 51.169,1 119,6 Taxe vamale 8.975,3 11.354,1 126,5 rest venituri 27.861,9 68.534,9 246,0 TOTAL VENITURI BUGET FOND NATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOC. DE SANATATE

40.954,7 49.426,5 120,7

TOTAL VENITURI BUGET ASIGURARI SOCIALE DE STAT

89.603,8 105.123,4 117,3

TOTAL VENITURI BUGET ASIGURARI PENTRU SOMAJ

12.472,2 12.983,2 104,1

TOTAL 401.650,7 509.777,9 126,9 Referitor la disciplina financiara - evolutii inregistrate in monitorizarea arieratelor contribuabililor stabiliti prin acordul cu FMI - mentionam urmatoarele: 1. In cadrul Memorandumului convenit cu Fondul Monetar International au fost prevazute plafoane referitoare la stocul de arierate inregistrate de catre contribuabilii mari, la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic al asigurarilor sociale de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj. Astfel, reprezentantii Fondului Monetar International si cei ai Ministerului Finantelor Publice au stabilit tinte de reducere a arieratelor (numai pentru obligatiile principale) pentru un grup de 549 de mari contribuabili care inregistrau obligatii restante la bugetele mentionate, la data de 31.12.2003. Din cei 549 mari contribuabili, 452 reprezinta societati comerciale cu capital privat si majoritar privat reprezentand grupul tinta, iar 97 reprezenta societati comerciale cu capital de stat si majoritar de stat, in care au fost cuprinsi si o parte din agentii economici cu capital de stat monitorizati conform OUG nr.79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar. Stocul de arierate inregistrat la bugetul general consolidat, la data de 31.12.2003, a fost de 54.322 mld. lei pentru grupul tinta, respectiv pentru cei 452 mari contribuabili cu capital privat si majoritar privat. Conform acordului incheiat, s-a stabilit ca anularile de arierate nu sunt luate in calculul realizarii tintei de atins. Mentionam ca, pana in prezent anularile de arierate in sensul alineatului precedent pot fi considerate : ∗ Conform prevederilor art.27 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea si solutionarea contestatiilor pentru contributia de asigurari sociale, contributia pentru asigurari de somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de angajator, denumite in continuare contributii sociale, este realizata de Ministerul Finantelor Publice si unitatile sale subordonate, care au si calitatea de creditor bugetar.

160

- 14.061 mld. lei arierate la S.C. Rompetrol Rafinare S.A. care au fost convertite in obligatiuni, conform OUG nr. 118/2003 privind masuri pentru reglementarea unor obligatii bugetare ale Societatii Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanta;

- cca. 2 200 mld. lei obligatii de plata reprezentand T.V.A. inregistrata de S.C. Sidex S.A. Galati ca T.V.A. deductibila recunoscuta acestei societati prin conversia in actiuni a 3.300 mld. lei T.V.A. suspendata in vama.

La 31 martie 2005, datorita schimbarilor structurale intervenite in grupul societatilor monitorizate (fuziuni, divizari de societati, trecere in administrare speciala), numarul contribuabililor mari pentru care au fost stabilite tinte de reducere a arieratelor s-a modificat de la 452 la 454, astfel: - fuziunea S.C. ALBRAU S.A. Onesti, in calitate de societate absorbanta cu

S.C.NATIONAL BERE HOLDING S.A Iasi, in calitate de societate absorbita; - trecerea in luna noiembrie 2004 in administrare speciala a societatii cu capital

privat a S.C. Constructii Feroviare Montaj S.A. Iasi; - divizarea S.C. Robinete Industriale S.A. Bacau in urmatoarele societati : S.C. UMB

S.A Bacau, S.C. UMB Comercial S.A, S.C. UMB Reparatii S.A, S.C. UMB Robinete Industriale S.A.

Pana la 31 martie 2005 din cele 454 societati comerciale cu capital privat sau majoritar privat, pentru un numar de 97 a fost declansata procedura de lichidare judiciara si de faliment asa cum este reglementata de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. Situatia la bugetul general consolidat, defalcat pe cele 4 bugete, pentru cele 454 societati comerciale monitorizate, se prezinta astfel:

-mld. lei- Denumire buget 31.12.04 31.03.05 Crestere /

descrestere Bugetul de stat 25.512 21.855 -3.658 Bugetul asigurarilor sociale de stat 8.519 8.379 -140 Bugetul asigurarilor sociale de sanatate 1.673 1.704 31 Bugetul asigurarilor pentru somaj 1.274 1.239 -35 Total 36.979 33.176 -3.802 Din datele de mai sus s-a constatat o reducere a arieratelor la bugetul de stat de 3.658 mld. lei, la bugetul asigurarilor sociale de stat de 140 mld lei si la bugetul asigurarilor pentru somaj de 35 mld. lei, in timp ce s-a inregistrat o crestere a arieratelor la bugetul asigurarilor sociale de sanatate cu 31 mld. lei . 2. Stabilirea unui calendar pentru analiza conformarii voluntare a contribuabililor la declarare si plata. Urmare a acestui calendar, toate unitatile teritoriale analizeaza, in aceeasi perioada de timp, neconformarile la declarare si plata, intocmind in mod automat notificarile pentru nedeclarare si instiintarile de plata. 3. Impulsionarea activitatii de rambursare a TVA , cu impact pozitiv asupra efectuarii, in termenul prevazut de reglementarile legale in vigoare a compensarilor, la cerere sau din oficiu, cu obligatiile fiscale datorate de contribuabili. Potrivit prevederilor art.11 din OUG nr.79/2001, privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, cu modificarile si completarile ulterioare ministerele, Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului, organele administratiei publice centrale, au transmis lunar Ministerului Finantelor Publice, pana la data de 30 ale fiecarei luni, situatiile centralizate privind evolutia arieratelor (platilor restante), creantelor si pierderilor pentru agentii economici cuprinsi in Lista aprobata prin HG nr.393/2004 (M.O. 274/29.03.2004)

161

Pentru anul 2005, prin “Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare si a Memorandumului tehnic de intelegere negociate cu ocazia primei analize din cadrul Aranjamentului Stand-by de tip preventiv dintre Romania si Fondul Monetar International (FMI)”, sunt stabilite tinte indicative defalcate pe trimestre, reprezentand plafonul maxim pentru arieratele catre bugetul general consolidat, inregistrate de agentii economici monitorizati in baza prevederilor OUG nr.79/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinsi in Lista aprobata prin HG nr.393/2003, astfel: - trim.I 37.212 mld. lei; - trim.II 36.282 mld. lei; - trim.III 35.375 mld. lei; - trim.IV 34.491 mld. lei. Tintele au fost stabilite in conditii comparabile cu cele din anul 2004, tinta reprezentand plafonul maxim al arieratelor la finele anului 2005, in suma de 34.491 mld. lei, fiind cu 12,5% mai mica fata de nivelul aferent lunii decembrie 2004 (39.171 mld. lei), pe trimestre reducerea regasindu-se astfel: 5% pe trimI/2005 fata de 31 decembrie 2004 si cate 2,5% pe trimestrele II, III si IV ale anului 2005. Tintele stabilite de catre expertii F.M.I. pentru anul 2005 nu cuprind majorarile si/sau penalitatile de intarziere si nici alte ajustari rezultate din aplicarea unor acte normative. In conditiile obiectivelor prevazute in “Memorandumului suplimentar de politici economice si financiare si a Memorandumului tehnic de intelegere” negociate cu ocazia primei analize din cadrul Aranjamentului Stand-by de tip preventiv dintre Romania si Fondul Monetar International (FMI), ministerelor, Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, organelor administratiei publice centrale le revine obligatia de a dispune masurile necesare pentru ca bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2005 ale agentilor economici monitorizati aflati in subordonarea, coordonarea, autoritatea sau in portofoliul acestora, sa se intocmeasca avandu-se in vedere limitarea cresterii fondului de salarii cu 4% si a castigului mediu brut cu aproximativ 7%, precum si reducerea cu 12% a nivelului arieratelor totale programate pentru anul 2005 fata de nivelul anului 2004. Din datele prezentate la 31.03.2005, de catre ministerele de resort si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, pentru agentii economici monitorizati, in baza prevederilor OUG nr.79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, au rezultat urmatoarele: - Arieratele totale in suma de 92.207.9 mld. lei, au inregistrat o reducere fata de

program cu 37.014,6 mld. lei, respectiv cu 28.6%. - Pe ministere si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, situatia

arieratelor la 31.03.2005, se prezinta astfel: M.E.C. 71,1%, M.T.C.T 17,3%, A.V.A.S. 10,0% si alte ministere 1,6%.

- Arieratele catre bugetul general consolidat in suma de 14.027,0 md. lei, au inregistrat o reducere in suma de 22.011,5 mld. lei, respectiv cu 61,1% fata de programul stabilit, in suma de 36.038,5 mld. lei, iar fata de 31.12.2004 o reducere in suma de 1.357,2 mld. lei.

- Nivelul arieratelor inregistrate la 31.12.2005, in suma de 14.027,0 mld.lei, fata de nivelul programat al arieratelor in suma de 36.038,5 mld.lei este influentat cu diferentele rezultate din aplicarea actelor normative, prin care agentilor economici li s-au acordat facilitati la plata obligatiilor catre bugetul general consolidat de natura scutirilor, amanarilor, esalonarilor.

- Nivelul arieratelor neinfluentate de acte normative, in suma de 28.164,5 mld.lei au inregistrat o reducere in suma de 7874,0 mld. lei fata de program respectiv cu 21,8%.

162

Pentru 31.03.2005 (trim.I 2005) tinta indicativa pentru nivelul arieratelor catre bugetul general consolidat a fost stabilita in suma de 37.212,0 mld. lei, la stabilirea acesteia nefiind avute avute in vedere influentele din acte normative. Tinta recalculata in suma de 36.038,5 mld. lei, reprezinta tinta indicativa convenita cu FMI prin scoaterea de sub monitorizare a unui numar de 20 agenti economici, respectiv introducerea in actiunea de monitorizare a unui numar de 2 agenti economici, astfel: - privatizarea unui numar de 3 agenti economici de sub autoritatea Ministerului

Economiei si Comertului, respectiv: SC DISTRIGAZ NORD SA, SC DISTRIGAZ SUD SA, SNP PETROM;

- privatizarea unui agent economic aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, respectiv SC TRANSAUTO SA;

- privatizarea unui numar de 10 agenti economici aflati in portofoliul A.V.A.S., respectiv: SC UCMR SA Resita, SC CSR Resita, SC RODIPET SA Bucuresti, SC CAROMET SA Caransebes, SC ICMRS Galati, SC FAUR SA Bucuresti, SC MOLDOSIN SA Vaslui, SC UZTEL SA Ploiesti, SC SEVERNAV SA Tr.Severin si SC EXFOR SA;

- initierea procedurii de lichidare voluntara la un numar de 6 agenti economici aflati in portofoliul AVAS, respectiv: SC AMPELUM SA Zlatna, SC BRAFOR SA Bucuresti, SC TURNU SA Turnu Magurele, SC IAIFO SA Zalau, SC ROCAR SA Bucuresti si SC CUG SA Cluj-Napoca;

- incepand cu luna ianuarie 2005, in actiunea de monitorizare au fost introdusi 2 agenti economici, respectiv: SC TRACTORUL UTB Brasov, agent economic aflat in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si RA Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare, agent economic aflat sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

La stabilirea tintei recalculate au fost avute in vedere prevederile din Memorandum potrivit carora “pentru schimbarile din setul de companii monitorizate datorita privatizarii sau initierii procedurilor de faliment, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor sterse/adaugate setului”. Pentru mentinerea in limite sustenabile a datoriei interne, pe linia managementului datoriei interne, au fost facute eforturi in ceea ce priveste extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne. Astfel pe langa cresterea volumului titlurilor de stat cu scadenta la 2 , 3 si 5 ani, incepand cu luna aprilie 2005 au fost lansate emisiuni de titluri de stat cu scadente la 7, 10 ,12 si 15 ani. Extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie interna a creat avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, determinand diminuarea ratelor de dobanda si implicit reducerea presiunii costurilor cu datoria publica interna asupra bugetului de stat. Astfel, prin refinantarea datoriei publice interne pe termen scurt prin obligatiuni de stat emise pe termen lung si reducerea ratelor de dobanda la titlurilor de stat s-a diminuat serviciul datoriei publice interne si in acelasi timp a fost realizat si angajamentul privind restructurarea datoriei publice interne. Economiile obtinute prin scaderea ratelor de dobanda si extinderea maturitatii certificatelor de trezorerie emise pe piata interna au fost in valoare de 4.117,0 miliarde lei in anul 2004. Trendul descendent al ratelor de dobanda este confirmat de emisiunile de titluri de stat cu scadenta cuprinsa intre 2 si 5 ani lansate in prima parte a anului 2005, care pentru obligatiunile de stat cu dobanda fixa au inregistrat scaderi cuprinse in intervalul 0,15 -1,4 puncte procentuale. Pe fondul scaderii graduale a inflatiei si reducerii dobanzilor de referinta de catre BNR, transparenta si predictibilitatea modului in care se desfasoara emisiunile de titluri de stat reprezinta un alt factor important pentru reducerea costului titlurilor de stat exprimat prin reducerea ratelor de dobanda. In acest sens, incepand cu trimestrul 2 al

163

anului 2005 s-a creat cadrul institutional de consultare cu participantii pe piata interna (dealeri primari, societati de asigurari de viata etc.) prin organizarea de intalniri semianuale cu acestia. De asemenea, pentru prima data a fost publicat un calendar trimestrial de emisiuni de titluri de stat in care s-au prezentat caracteristicile titlurilor de stat: codul ISIN, instrumentul de datorie (certificat de trezorerie , obligatiune de stat in lei sau valuta), data licitatiei, data emisiunii, data scadentei, valoarea emisiunii si metoda de vanzare a titlurilor de stat. In anul 2004 finantarea deficitului bugetar s-a realizat in principal din surse externe (61%), iar pentru anul 2005 finantarea deficitului bugetar se va face in mod echilibrat, atat de pe piata interna, cat si din surse externe. Se confirma trendul descent al gradul de indatorare publica a Romaniei inregistrat in ultimii ani, inregistrat pe fondul cresterii economice sustinute, astfel ca la sfarsitul anului 2004 si trimestrului I 2005 gradul de indatorare publica se situeaza sub 25 % din PIB, net inferior plafonului de 60 % stabilit prin Tratatul de la Maastricht. In anul 200410, balanta de plati a Romaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB. Nivelul deficitului contului curent inregistrat in anul 2004 a fost de 4.402 milioane euro, cu 43,9 la suta mai mare decat in anul precedent, evolutie care s-a reflectat in cresterea de la 6 la suta la 7,5 la suta a ponderii acestuia in PIB. Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, a carui pondere in PIB a crescut de la 7,8 la suta in anul 2003 la 9 la suta in anul 2004. Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de cresterea cu 14,1 la suta a deficitului balantei veniturilor (pana la 1.363 milioane euro), datorita repatrierii de catre nerezidenti a veniturilor din investitii directe si de portofoliu si a amplificarii platilor de dobanzi ca urmare a cresterii imprumuturilor pe termen mediu si lung. De asemenea, serviciile au inregistrat un deficit de 213 milioane euro, comparativ cu un excedent de 62 milioane euro in anul 2003, datorita cresterii platilor pentru transport (marfuri si pasageri) si pentru alte servicii (financiare, juridice, comerciale, profesionale si tehnice). Largirea deficitului de cont curent a fost partial atenuata de evolutia pozitiva a balantei transferurilor curente, al carei excedent s-a majorat cu 23,1 la suta, pana la 2.497 milioane euro, pe seama fluxurilor banesti din strainatate. Finantarea deficitului de cont curent in anul 2004 s-a realizat in proportie de 91,8 la suta din investitii directe, diferenta fiind acoperita prin transferuri de capital. Sursele de finantare a deficitului de cont curent

- milioane euro – 2003 2004 Finantare deficit 3.060 4.402 · Transferuri de capital, net 188 505 · Investitii directe, net 1.910 4.042 · Investitii de portofoliu, net 529 37 · Alte investitii de capital: 1.453 4.519 - credite primite (TML∗) 1.049 2.043 w intrari 3.201 4.663 w rambursari 2.152 2.620 - credite acordate (TML*), net -51 -28 - credite (TS∗∗), net 340 1.035 - altele∗∗∗ 115 1.469

10 Date provizorii ∗ TML - termen mediu si lung ∗∗ TS – termen scurt

164

· Active de rezerva BNR -1.020 -4.701 (“-“ indica crestere) In anul 2004, investitiile directe nete s-au majorat de 2,1 ori fata de anul precedent, ajungand la 4.042 milioane euro, pe seama cresterii participatiilor la capital in sectoarele bancar si nebancar. La cresterea semnificativa a investitiilor directe in anul 2004 a contribuit cumpararea a 25 la suta din actiunile Bancii Comerciale Romane (180,7 milioane euro) de catre BERD si CFI si a 51 la suta din actiunile SNP Petrom de catre Grupul petrolier austriac OMV (1.499 milioane euro). Influxurile nete de investitii de portofoliu s-au cifrat la 37 milioane euro, comparativ cu 529 milioane euro in anul 2003, datorita rascumpararii obligatiunilor emise de Termoelectrica, ajunse la scadenta (150 milioane euro) si in absenta unor noi emisiuni. Influxurile nete din credite primite pe termen mediu si lung au insumat 2.043 milioane euro, de 1,9 ori mai mult decat in anul 2003, evolutie determinata de cresterea volumului de credite contractate de sectoarele bancar si nebancar. In anul 2004, intrarile din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au atins nivelul de 4.663 milioane euro, iar rambursarile 2.620 milioane euro, ambele in crestere comparativ cu anul precedent (cu 45,7 la suta, respectiv cu 21,7 la suta). Intrarile nete din imprumuturi si credite pe termen scurt s-au triplat fata de anul precedent, ajungand la 1.035 milioane euro. In trimestrul I 2005, deficitul contului curent al balantei de plati (date provizorii), in valoare de 899 milioane euro, a fost cu 85,7 la suta mai mare decat in perioada similara a anului 2004, in conditiile accentuarii deficitului balantei comerciale si a veniturilor. Pe ansamblul perioadei, exporturile au crescut cu 17,4%, iar importurile cu 21,1%, generand un deficit comercial mai mare cu 43%. Deficitul veniturilor a fost de 325 milioane euro, mai mare cu 23,1 la suta fata de primele trei luni ale anului 2004, datorita cresterii platilor de dobanzi pentru imprumuturi si credite externe si a amplificarii veniturilor din investitii directe si de portofoliu (dividende) repatriate de catre nerezidenti. De asemenea, serviciile au inregistrat un deficit de 132 milioane euro, comparativ cu un excedent de 5 milioane euro pe primele trei luni ale anului 2004, in urma deteriorarii raportului dintre incasari si plati la transportul de marfuri si la alte servicii (de constructii, informatice, juridice, de arhitectura, taxe de licenta si drepturi de autor). Influenta negativa a deficitului balantei bunurilor, serviciilor si veniturilor asupra configuratiei contului curent a fost limitata, in primele 3 luni ale anului 2005, de cresterea cu 19,6 la suta a transferurilor curente nete (din majorarea fluxurilor banesti din strainatate). Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat din investitii directe, din transferuri de capital si din credite pe termen mediu si lung. Pe primele trei luni ale anului 2005, investitiile directe si transferurile de capital au finantat aproximativ 50 la suta din deficitul contului curent. Sursele de finantare a deficitului de cont curent

- milioane euro –

3 luni 2004 3 luni 2005

Finantare deficit 484 899 · Transferuri de capital, net 102 70 · Investitii directe, net 491 373

∗∗∗ Include urmatoarele pozitii nete: numerar si cecuri, depozite, documente in tranzit, conturi de cliring si barter, alte active, alte pasive, erori si omisiuni.

165

· Investitii de portofoliu, net 0 -123 · Alte investitii de capital: 149 2.112 - credite primite (TML∗) 237 1.309 - intrari 807 1.892 - rambursari 570 583 - credite acordate (TML*), net 19 -20 - credite (TS∗∗), net 204 47 - altele∗∗∗ -311 776 · Active de rezerva BNR -258 -1.533 (“-“ indica crestere) Investitiile directe nete au fost in trimestrul I 2005 de 373 milioane euro, in scadere cu 24 la suta fata de perioada similara din anul precedent, ca urmare a reducerii participatiilor la capital si a majorarii rambursarilor aferente creditelor «mama-fiica». Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au inregistrat un volum de 1.309 milioane euro (intrarile au insumat 1.892 milioane euro, iar rambursarile 583 milioane euro), comparativ cu 237 milioane euro pe trei luni 2004, ca urmare a amplificarii creditelor primite de sectorul bancar, de administratia publica si alte sectoare. Intrarile nete din imprumuturi si credite pe termen scurt s-au redus cu 77 la suta fata de primele trei luni ale anului 2004, ajungand la 47 milioane euro. C. Reforma structurala in economie; privatizarea si restructurarea intreprinderilor de stat In anul 2004, sectorul privat a contribuit cu 70,8% la crearea produsul intern brut si a fost in usoara crestere fata de 2003 (70,4%). Pe principalele ramuri de activitate s-au inregistrat urmatoarele evolutii: - in ramura agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera ponderea

sectorului privat este cvasi-majoritara, fiind in crestere cu 0,3 puncte procentuale fata de anul 2003 (99,2%);

- in industrie, ponderea sectorului privat a ramas, relativ, aceeasi ca in 2003, ca pondere in valoarea adaugata bruta corespunzatoare (84,8%);

- pondere foarte mare detine sectorul privat si in domeniul constructiilor chiar daca s-a inregistrat o usoara scadere (109,7% fata de 110% in 2003), ca urmare a faptului ca intreprinderile din sectorul public au avut o valoarea adaugata bruta negativa din cauza pierderilor inregistrate;

- in sectorul serviciilor, desi contributia sectorului privat este majoritara (67,8%), ea a ramas cea mai mica comparativ cu celelalte sectoare.

Progrese inregistrate in activitatea desfasurata de AVAS in perioada septembrie 2004 – 25 mai 2005 Procesul de privatizare a societatilor ramase in portofoliul AVAS a continuat in perioada septembrie 2004 – 25 mai 2005 cu privatizarea a 52 societati comerciale, dintre care 25 au fost societati mari, capitalul social total vandut fiind de 2.578,3 miliarde lei. Volumul de investitii angajat in Euro prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni este de 55,2 milioane Euro, iar cel in USD depaseste 3 milioane USD. In contextul trecerii in proprietate privata a societatilor din portofoliul AVAS, un rol important l-au avut programele PSAL I si PSAL II.

∗ TML - termen mediu si lung ∗∗ TS – termen scurt ∗∗∗ Include urmatoarele pozitii nete: active nemateriale/nefinanciare, derivate financiare, numerar si depozite, alte

active, alte pasive, erori si omisiuni.

166

Astfel, in cazul celor 61 societati comerciale care au fost incluse in programul PSAL I, au ramas in vigoare contractele de vanzare-cumparare de actiuni incheiate pentru 48 societati. Alte 8 societati se afla in lichidare voluntara sau lichidare judiciara, iar o societate a fost transferata la consiliul local dupa finalizarea procesului de vanzare de active. Pentru celelalte 4 societati ramase inca in proprietatea statului se va relua procesul de privatizare. In aceste conditii 92,8% din capitalul social total al celor 61 societati din PSAL I este vandut (este inclus si capitalul social total al societatilor in lichidare). Volumul de investitii tehnologice si de mediu angajate prin contractele de vanzare-cumparare actiuni la societatile ramase privatizate depaseste 660 milioane Euro, iar capitalul de lucru 150 milioane Euro. Din cele 20 societati incluse in programul PSAL II, un numar de 16 societati au fost privatizate, o societate comerciala a fost oferita la privatizare termenul de depunere de oferte fiind 6 iunie 2005, iar 3 societati sunt in lichidare voluntara. In aceste conditii 97,4% din capitalul social total al societatilor incluse in programul PSAL II a fost vandut, aici fiind inclus si capitalul social aferent societatilor in lichidare. Volumul de investitii tehnologice si de mediu angajate prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni la cele 16 societati privatizate este de 38,8 milioane Euro, iar capitalul de lucru 3,3 milioane Euro. In sprijinul procesului de privatizare si al celorlalte reforme structurale initiate in cadrul programelor PSAL, a fost conceput si Programul Multianual PAL (Programmatic Adjustment Loan) sub forma a trei imprumuturi. Primul imprumut PAL I a fost deja eliberat de Board-ul Bancii Mondiale in luna septembrie 2004 si ca urmare a indeplinirii masurilor din program aflate in responsabilitatea A.V.A.S. Obiectivele stabilite pentru cel de-al doilea imprumut PAL II prevad ca, pana la sfarsitul trimestrului III 2005, 75% din societatile privatizabile la care AVAS este actionar majoritar, din portofoliul de la 1 iunie 2004 (reprezentat de 153 astfel de societati cu capital majoritar de stat), adica 115 societati, sa fie privatizate sau sa fie demarata procedura de lichidare. De asemenea, se prevede ca la societatile ramase, numarul de angajati sa nu depaseasca 25% din totalul angajatilor celor 153 societati existent la 1 iunie 2004. In perioada septembrie 2004 – 20 mai 2005, conditionalitatea referitoare la numarul de societati privatizate sau la care a fost inceputa procedura de lichidare, a fost indeplinita pentru un numar de 80 societati comerciale, numarul de angajati fiind redus cu peste 70% din numarul de personal existent la data de 01 iunie 2004. Din cele 80 societati comerciale: - societati privatizate: 46, din care la 42 societati s-a facut transferul de proprietate; - societati in lichidare: 34. Un alt obiectiv stabileste ca toate societatile care s-au reintors in portofoliul AVAS sa fie vandute sau sa aiba numit lichidator, intr-o perioada de 6 luni de la reintoarcerea acestora in portofoliul AVAS, incepand cu 1 septembrie 2004, sau pana la 1 martie 2005 pentru acelea care s-au reintors inainte de 1 septembrie 2004. Astfel, pana la data de 1 septembrie 2004, AVAS s-a reinscris ca actionar majoritar la un numar de 41 societati comerciale, dintre care: - 5 societati au fost privatizate; - 19 societati in lichidare voluntara sau judiciara; - 1 societate radiata;

167

- 1 societate in negociere; - 2 societati indeplinesc conditiile Legii 359/2004 pentru dizolvare; - 7 societati aprobate pentru lichidare; - 6 societati propuse pentru privatizare. Dupa data de 1 septembrie 2004 si pana la data de 20 mai 2005, alte 12 societati comerciale cu pachete majoritare au revenit in portofoliul AVAS, dintre care: - 1 societate a fost privatizata; - 5 societati in faliment/lichidare judiciara; - 1 societate radiata; - 1 societate cu anunt de vanzare actiuni publicat; - 4 societati in analiza. Progresul reformelor structurale este sustinut si prin Memorandumul de Politici Economice si Financiare pentru perioada 2005-2006. Unul din obiectivele prevazute in memorandum stabileste instrainarea celor trei companii foarte mari ramase in portofoliul AVAS: Electroputere Craiova, Tractorul Brasov si Rulmentul Brasov. In ceea ce priveste SC Electroputere SA Craiova, AVAS a demarat un proces de identificare a unor potentiali ofertanti, urmarind evaluarea interesului pentru societatea comerciala, asa cum este organizata in acest moment, sau numai asupra unor divizii din cadrul societatii. In acest sens, in urma anuntului publicat de AVAS in data de 25 aprilie 2005 in presa interna si internationala, pana la termenul limita de 6 mai 2005 au fost primite cinci scrisori de intentie. Pe baza continutului scrisorilor de interes urmeaza sa se decida strategia de privatizare a acestei societati. In ceea ce priveste SC Tractorul SA Brasov, in data de 28 aprilie 2005 a fost aprobata Ordonanta de Urgenta nr. 33 prin care AVAS a fost mandatat sa vanda pachetul de actiuni detinut la aceasta societate, inclusiv actiunile provenite din conversia unei creante asupra societatii. Vanzarea se va face prin negociere, catre un investitor strategic capabil sa asigure relansarea economica a societatii. Modificarea legislativa solutioneaza si situatia SC Rulmentul SA Brasov, anuland prevederea referitoare la cesiunea catre SIF Transilvania, a pachetului de actiuni detinut de AVAS. Memorandum-ul prevede si privatizarea sau lichidarea trimestriala a cel putin 20 din societatile mai mici in care AVAS detine o participatie majoritara. In perioada 1 ianuarie – 25 mai 2005 s-au aflat in procedura de privatizare/lichidare un numar de 41 societati comerciale, dintre care: - pentru 30 societati a fost aprobata lichidarea; - 1 societate a fost privatizata; - pentru vanzarea a 2 societati s-a prevazut organizarea de licitatii; - 1 societate a fost relansata la privatizare cu termen de depunere oferte 2 iunie

2005; - 7 societati s-au aflat in diverse etape de privatizare, fara finalizarea procesului de

vanzare de actiuni. Privatizarea prin metode specifice pietei de capital

AVAS a vandut in perioada septembrie 2004 – 25 mai 2005, prin metode specifice pietei de capital, pachete minoritare de actiuni detinute la 13 societati comerciale. In acest mod a fost instrainat un capital social total egal cu 12,59 miliarde lei si a fost

168

incasat un pret net total egal cu 15,2 miliarde lei, realizandu-se un raport pret net total x 100 / capital social vandut egal cu 120,7%. Procesul de reorganizare judiciara si faliment, lichidare voluntara si radiere a societatilor comerciale din portofoliul AVAS

Numarul societatilor comerciale intrate in procedura de lichidare voluntara din 1993 si pana la data de 25 mai 2005 este de 126, fiind radiate de la Oficiul Registrului Comertului 58 societati, dintre care 3 societati au fost radiate in perioada septembrie 2004 – 25 mai 2005. In procedura de reorganizare judiciara si faliment se afla 6.454 societati comerciale la care AVAS este creditor. Activitatea de executare silita a creantelor

Din luna septembrie 2004 si pana in prezent, AVAS a incasat din activitatea de executare silita a creantelor, peste 64 milioane USD din care: 21,4 mil.USD creante bancare, 26,99 mil. USD creante fiscale si 15,7 mil. USD creante comerciale. SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE Sectorul de distributie a energiei electrice Procesul de privatizare SC Electrica Banat SA si SC Electrica Dobrogea SA a fost finalizat in data de 28 aprilie a.c. prin realizarea transferului catre compania italiana ENEL SpA a dreptului de proprietate asupra a 51% din actiunile celor doua companii de distributie a energiei electrice urmare a indeplinirii conditiilor de finalizare prevazute in contractul de privatizare. Conform programului de privatizare a SC Electrica Oltenia SA si SC Electrica Moldova SA, in data de 18 octombrie 2004 au fost depuse pentru ambele societati ofertele finale angajante si irevocabile de catre companiile precalificate CEZ – Cehia si E.ON Energie AG – Germania. Urmare a negocierilor si clarificarilor care au avut loc pe baza ofertelor depuse, au fost aprobate, prin HG nr. 85/03.02.2005, contractele de privatizare. Contractul de privatizare pentru SC Electrica Moldova SA a fost semnat in data de 4 aprilie a.c. de catre SC Electica SA cu E.ON Energie AG – Germania. Contractul de privatizare pentru SC Electrica Oltenia SA a fost semnat in data de 5 aprilie a.c. de catre SC Electica SA cu CEZ – Cehia. Procesul de privatizare a SC Electrica Transilvania Nord SA, SC Electrica Transilvania Sud SA si SC Electrica Muntenia Nord SA, se va realiza cu consultanti internationali, componenta fixa a onorariului fiind finantata din fonduri PHARE. Firmele interesate in a asigura serviciile de consultanta pentru privatizare au depus, in data de 18 aprilie a.c., expresiile de interes. Acestea au fost analizate si evaluate la Oficiul de Plati si Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Raportul Comisiei de evaluare a fost transmis Delegatiei Comisiei Europene pentru aprobare in data de 09.05.2005.

Sectorul de producere a energiei electrice Restructurarea SC Termoelectrica SA va continua cu inchiderea centralelor termice neviabile. Astfel, pana la sfarsitul anului 2005, urmeaza a fi inchise 3 grupuri termo neviabile din cadrul SC Termoelectrica SA: blocul nr. 3 de 210 MW de la SE Braila, blocul nr. 8 de 210 MW de la SE Borzesti si blocul nr. 7 de 200 MW de la SE Doicesti. SC Termoelectrica SA a continuat actiunile de privatizare prin realizarea de proiecte “Green/Gray Field”. Astfel, la CET Braila a fost publicat, in data de 14 aprilie a.c., anuntul pentru atragerea de investitii (constituire de societati cu capital mixt). Licitatia organizata pentru privatizarea SC Termoelectrica Midia SA a fost adjudecata

169

in favoarea consortiului format din SC Rompetrol Rafinare SA din Constanta si Rompetrol Group NV Rotterdam. Prin criteriile de precalificare impuse ofertantilor, acestia si-au asumat, printre altele, obligatia privind realizarea unui program de investitii pentru modernizare si dezvoltare de minimum 8 milioane Euro, pe o perioada de maximum 5 ani, din care aproximativ 4 milioane Euro pana la sfarsitul anului 2005. In prezent, se deruleaza negocieri pentru definitivarea contractului de privatizare, care urmeaza a fi semnat dupa publicarea hotararii Guvernului pentru aprobarea clauzelor contractuale. Procesul de privatizare a celor 3 complexe energetice, SC Complexul Energetic Craiova SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA si SC Complexul Energetic Turceni SA a continuat. Acesta se desfasoara cu asistenta unor consultanti internationali, selectati. Pe aceasta baza: - Pentru SC Complexul Energetic Turceni SA consultantul international selectat,

consortiul format din Deloitte Central Europe Ltd. si Fondul Romano American de Investitii, este in curs de elaborare a Strategiei de privatizare a societatii, care urmeaza a fi supusa aprobarii guvernului;

- Pentru SC Complexul Energetic Rovinari SA si SC Complexul Energetic Craiova SA, au fost finalizate negocierile cu consultantul selectat, consortiul format din Deloitte Central Europe Ltd. si Fondul Romano American de Investitii. Proiectul de hotarare a Guvernului pentru aprobarea Contractului de consultanta cu consultantul international selectat a fost elaborat. Dupa aprobarea prin hotarare a Guvernului a contractului de consultanta, acesta va fi semnat cu consultantul selectat.

In cadrul programului care se deruleaza in sectorul hidroenergetic, a fost demarat procesul de privatizare pentru microhidrocentralele aflate pe raurile Doftana, Manaileasa, Cerna si Luncavat. La CN Transelectrica SA, in cursul lunii martie 2005, a fost anuntata decizia de listare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a unui pachet de actiuni de pana la 15% . Decizia are o dubla semnificatie: incurajeaza tranzactiile transparente la Bursa si deschide o sursa de finantare foarte importanta pentru companie. Documentatia pentru listare a fost finalizata, momentul listarii la BVB urmand a fi stabilit in functie de fluctuatiile pietei de capital, in trimestrul II sau III al acestui an. In conformitate cu Strategia de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC pentru anul 2005, aprobata prin HG nr. 184/09.03.2005, in continuare se are in vedere: - Listarea la Bursa de Valori, a unor pachete de 10% din actiunile SC Electrica

Muntenia Nord SA si SC Electrica Transilvania Nord SA; - Initierea privatizarii pentru filialele de reparatii si servicii ale SC Termoelectrica SA

(Termoserv-uri); - Continuarea programului de atragere de investitii pentru microhidrocentrale de la

SC Hidroelectrica SA, prin infiintarea de societati cu capital mixt, precum si alte forme de parteneriate, vanzare ca active etc.;

- Initierea privatizarii filialelor CN Transelectrica, respectiv SC Smart SA (obiect de activitate - servicii de mentenanta a retelei electrice de transport), SC Formenerg SA (obiect de activitate - formarea energeticienilor din Romania), SC Teletrans SA (obiect de activitate - servicii de telecomunicatii si tehnologia informatiei), SC Icemenerg Bucuresti SA si SC Icemenerg Service SA.

SECTORUL GAZELOR NATURALE Procesul de restructurare a companiilor din domeniul gazelor naturale a continuat cu externalizarea activitatilor de reparatii si mentenanta din cadrul SC Romgaz SA, prin

170

infiintarea a doua sucursale: SIRCOSS (activitati de interventii, reparatii capitale, operatii speciale la sonde) si STTM (activitati de transport tehnologic si mentenanta). In data de 18.10.2004, a fost semnat cu compania Gaz de France contractul de privatizare a SC Distrigaz Sud SA, iar in data de 21.10.2004, a fost semnat cu compania Ruhrgas, parte a concernului E.ON - Germania, contractul de privatizare a SC Distrigaz Nord SA. Procesul de privatizare a SC Distrigaz Sud SA a fost finalizat in data de 31 mai a.c., prin realizarea transferului catre compania franceza Gaz de France a dreptului de proprietate asupra 51% din actiunile companiei romanesti de distributie a gazelor naturale, urmare a indeplinirii conditiilor de finalizare prevazute in contractul de privatizare. In perioada de referinta, pe piata gazelor naturale din Romania au aparut noi companii, astfel incat, in prezent, in sectorul gazelor naturale functioneaza mai multe companii cu capital privat dintre care: 3 in domeniul productiei, 2 in domeniul inmagazinarii, 24 in domeniul distributiei si furnizarii la nivel local, respectiv 21 in domeniul furnizarii pe piata en-gros a gazelor naturale. De asemenea, a fost demarata activitatea de concesionare a serviciului de distributie a gazelor naturale in vederea infiintarii de noi distributii de gaze naturale. Pana la sfarsitul anului 2004 au fost incheiate contracte de concesionare pentru 101 localitati. In conformitate cu Strategia de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului pentru anul 2005, in continuare se are in vedere: - Finalizarea contractelor de privatizare a SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud

SA, semnate cu E.ON Ruhrgas, respectiv Gaz de France, prin transferul de proprietate asupra pachetelor reprezentand 51% din capitalul social al societatilor;

- Demararea procedurii de efectuare a unei oferte publice initiale la SN Romgaz SA oferind spre subscriere un pachet de actiuni de 5%. In acest sens, pana la 20 iunie a.c. sunt asteptate scrisori de interes din partea consultantilor financiari care doresc sa participe la privatizarea SN Romgaz SA.

SECTORUL SIDERURGIC In perioada de referinta, in urma consultarilor tehnice care au avut loc intre Comisia Europeana (CE) si autoritatile romane, au fost aduse modificari Strategiei de restructurare a industriei siderurgice si Planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice incluse in Strategie. Principalele modificari au vizat urmatoarelor aspecte: - stabilirea nivelului total al reducerilor de capacitati de laminare la cald a produselor

finite (2.050 mii tone); - fixarea capacitatii maxime a laminoarelor la cald ramase in functiune si

modernizate pana la sfarsitul anului 2008, la 9.200 mii tone; - stabilirea nivelului ajutoarelor de stat acordate companiilor siderurgice, precum si a

structurii acestor masuri pentru fiecare societate. Documentele anterior mentionate au fost aprobate de Guvernul Romaniei si transmise CE in data de 15 decembrie 2004. Stadiul actual al procesului efectiv de restructurare a sectorului siderurgic:

- MITTAL STEEL SIDEX GALATI – cel mai mare combinat siderurgic din Romania - a devenit companie viabila din punct de vedere economico – financiar inca din anul 2004;

171

- productia de otel cunoaste o evolutie pozitiva in ultimii ani - in anul 2004 s-au produs 6.042 mii tone otel si 5.062 mii tone laminate, nivele superioare cu 10% realizarilor din 2003.

Pozitia Comuna a Uniunii Europene (UE), formulata cu ocazia incheierii negocierilor aferente Capitolului 6 – Concurenta precizeaza, printre altele, angajamentul asumat de partea romana cu privire la “Programul de implementare si monitorizare a procesului de restructurare a sectorului siderurgic“ in conformitate cu Strategia si Planurile de viabilitate. In baza acestui Program, partea romana va transmite CE, bianual pana la 15 martie 2009, un Raport cu privire la evolutia procesului de restructurare. In data de 15 martie a.c. a fost inaintat CE primul Raport de monitorizare. Acest Raport vizeaza problematica ajutoarelor de stat acordate companiilor siderurgice incluse in Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania. Procesul de privatizare a sectorului siderurgic este finalizat, intreaga activitate siderurgica din Romania desfasurandu-se in prezent in sistem privat. In acest context, peste 92% din capacitatea si productia de otel a Romaniei sunt concentrate in proprietatea unor grupuri siderurgice internationale: MITTAL STEEL – cel mai mare producator mondial de otel, T.M.K. si MECHEL GROUP. Dintre cele 31 de societati comerciale la care se face referire in HG nr. 55/2005 (MO nr. 127/9.02.2005) privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romania si a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, reactualizate pentru perioada 2003 - 2008, ultimele doua societati au fost privatizate in perioada de referinta, respectiv Metalurgica Vlahita (noiembrie 2004), Grantmetal SA Bucuresti (decembrie 2004). In conditiile in care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) incheiase procesul de privatizare a societatilor din siderurgie, nerespectarea de catre cumparator a investitiilor asumate prin contractul de privatizare pentru societatea Laminorul Braila, a condus la rezolutionarea in octombrie 2004 a acestui contract si la reintrarea societatii Laminorul Braila in proprietatea statului. Societatea a fost din nou relansata la privatizare, data limita de depunere a ofertelor fiind stabilita pentru 2 iunie a.c. Monitorizare postprivatizare

Indeplinirea de catre cumparatori, a obligatiilor asumate prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni este monitorizata prin activitatea post-privatizare. Pentru un numar de 6 societati cu activitate in domeniul siderurgic, activitatea de monitorizare postprivatizare a incetat ca urmare a respectarii de catre cumparatori, a tuturor angajamentelor asumate de acestia prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni. Este cazul societatilor: Grivita Bucuresti, Galfinband Galati, Trefo Galati, Sarme si Cabluri Harsova, Artrom Slatina si Promet Beclean. Volumul investitional total angajat prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni incheiate pentru societatile cu activitate in domeniul siderurgic, incluzand si contractele pentru care a fost incetata monitorizarea postprivatizare, este de 636 mil. USD, 40,7 mil. Euro si 617 mil. ROL (sumele sunt redate in USD, Euro sau ROL, in functie de modalitatea de negociere a contractelor de vanzare – cumparare). Pana in prezent volumul investitional total confirmat prin contractele de vanzare-cumparare de actiuni incheiate, incluzand si contractele pentru care a fost incetata monitorizarea postprivatizare, este de 142 milioane USD, 10,8 mil. Euro si 617 mil. ROL*, pentru unele societati ultima scadenta fiind 2014.

172

INDUSTRIA DE APARARE In domeniul productiei de aparare, portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie include: CN Romarm SA -16 filiale - Au fost constituite 11 societati comerciale cu capital mixt; - Sunt in curs de constituire societati cu capital mixt pentru unele active ale

urmatoarelor societati comerciale: SC Uzina Mecanica Sadu SA, SC Uzina Mecanica Bucuresti SA, SC Pirochim Victoria SA, SC Uzina Mecanica Cugir SA, SC Tohan Zarnesti SA, SC Carfil SA, SC U.P.S. Fagaras SA;

- In cursul anului 2005, CN Romarm va initia procesul de privatizare pentru 10 din filialele sale, respectiv : SC I.C.P.S. SA Bucuresti, SC Metrom SA Brasov, SC Carfil SA Brasov, SC Electromecanica Ploiesti SA, SC Uzina Mecanica Mija SA, SC Uzina Mecanica Cugir SA, SC Automecanica Moreni SA, SC Pirochim Victoria SA, SC U.P.S.Fagaras SA, SC Uzina Mecanica Plopeni.S.A.

Alte societati din domeniul productiei de aparare - 10 societati: - Pentru SC Uzina Mecanica Filiasi procesul de privatizarea este in curs de derulare; - MEC va scoate la vanzare pachetele de actiuni detinute la urmatoarele societati

comerciale: SC Uzina Mecanica Orastie SA, SC Santierul Naval Mangalia SA, SC Avioane SA Craiova, SC Romaero SA Bucuresti, SC IOR SA Bucuresti, SC TOP THERM SA Ghimbav.

Alocatia bugetara in industria de aparare in anul 2005 a fost redusa cu 12% fata de anul 2004. TRANSPORTURI In perioada septembrie 2004-iunie 2005, actiunile in domeniul privatizarii unitatilor de sub autoritatea MTCT au constat in: - Privatizarea societatilor din domeniul turismului: au fost privatizate 2 societati

comerciale si au fost vandute cca. 20 active ale altor societati; - Privatizarea unor societati comerciale din domeniile rutier si naval: au fost

privatizate 11 societati comerciale; - Privatizarea unor filiale din domeniul transportului feroviar (societati comerciale la

care SN CFR Marfa si SN CFR Calatori sunt actionari majoritari: au fost privatizate 2 filiale).

In domeniul reorganizarii/restructurarii unitatilor de sub autoritatea MTCT, actiunile derulate au constat in: - Eficientizarea activitatii si diminuarea blocajului financiar la unitatile care

functioneaza sub autoritatea ministerului; - Externalizarea unor activitati si organizarea lor in societati comerciale in vederea

privatizarii; - Reorganizarea unor societati comerciale si institutii publice; - Transferarea administrarii patrimoniului domeniului public de la administratia

centrala la organele publice locale (RA Administratia Zonei Libere Curtici Arad de sub autoritatea MTCT sub autoritatea Consiliului Judetean Arad (HG 872/03.06.2004)).

Compania TAROM isi desfasoara activitatea in continuare in coordonatele stabilite de Planul de Afaceri 2002 – 2005 insotit de un set de proiecte si masuri de restructurare

173

cuprinse intr-un Program de Restructurare, ambele documente intocmite impreuna cu firma de consultanta Lufthansa Consulting. In urma negocierilor dintre Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, Compania TAROM a fost inclusa in prevederile acordului PAL2. Un Plan de Afaceri a fost alcatuit de catre firma de consultanta de aviatie Simat, Helliesen & Eichner in doua variante (cu si fara intrarea intr-o alianta globala). Documentul intitulat “Memorandum privind aprobarea Planului de Afaceri TAROM 2004 - 2008” a fost aprobat in sedinta Guvernului Romaniei din data de 27.07.2004. Acest PA prevede o pierdere neta de 9,1 milioane USD in 2004 si atingerea pragului de rentabilitate in 2005. Prin noul Plan de Afaceri se releva capacitatea trecerii pe profit a companiei in anul 2006, indeplinindu-se astfel conditionarile din matricea programului PAL2. In aceeasi perioada, ca urmare a renuntarii la operarea lung-curier cu avioanele Airbus A310 s-a redus cu 8% numarul de salariati prin pensionarea unui numar de 218 salariati in conditiile unei legi speciale (Legea nr. 89/2004). Astfel, TAROM a inregistrat cea mai scazuta cifra de personal incadrat vreodata si anume 2.323. Au continuat si demersurile in vederea asocierii la alianta globala de aviatie SkyTeam. Aprobarea din partea aliantei ca TAROM sa devina membru asociat se estimeaza a se acorda in cursul anului 2005. Insa, declararea companiei TAROM ca membru asociat SkyTeam va interveni in urmatoarele 10 – 12 luni, dupa aprobare, interval necesar conformarii TAROM cu toate cerintele de asociere si dupa incheierea cu succes a auditului final facut de reprezentantii desemnati ai aliantei. Rezultatele pe anul 2004 si prevederile din Bugetul de venituri si cheltuieli (BVC) al TAROM intocmit pe baza PA 2004 – 2008 si aprobat de ministrul transporturilor, constructiilor si turismului pentru anul 2005 sunt urmatoarele:

Indicatori financiari (mil. USD) 2005

2004 BVC PA

Venituri din exploatare∗ 259 250 250

Cheltuieli din exploatare* 257 247 242

Rezultate din exploatare* 2 2,8 7,4

Indicatori fizici

Pasageri (mii persoane) 1.127 1.358 1.383

Factor de incarcare (%) 64 62 65 AGRICULTURA Institutia desemnata sa deruleze procesul de privatizare este Agentia Domeniilor Statului ( ADS ), institutie de interes public cu caracter financiar si comercial din subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Ca urmare a privatizarii societatilor comerciale din portofoliul ADS: - valoarea totala a incasarilor din contractele de vanzare-cumparare a societatilor

comerciale si care au constituit sursa la bugetul statului este de peste 1.500 mld. lei;

∗ cifrele de buget conform RAS/ plan de afaceri conform IAS

174

- cca. 424 mii ha de teren agricol, din domeniul public si privat al statului au fost valorificate prin concesionare pe 49 ani catre societatile privatizate;

- au fost incheiate contracte de arenda si asociere in participatiune pentru o suprafata de 80 mii ha;

- cca. 20 % dintre investitori, persoane fizice sau juridice, sunt cetateni straini. Pana in luna aprilie 2000 1.246.140 hectare au fost transferate la ADS de la societatile de stat, institute , statiuni de cercetare si productie agricola, universitati si companii nationale aflate sub autoritatea MAPDR. Din anul 2000 si pana in prezent 674.742 hectare au fost transferate catre comisiile comunale de aplicare a Legii nr. 18 / 1991 si nr. 1 / 2000. Circa 70 mii ha sunt in curs de concesionare. In portofoliu ADS au ramas in prezent 574.405 hectare. SECTORUL BANCAR Sistemul bancar romanesc a consemnat modificari structurale majore in cursul anului 2004 odata cu finalizarea celei de-a doua etape a procesului de privatizare a celei mai mari banci romanesti, Banca Comerciala Romana si trecerea acesteia in categoria bancilor cu capital majoritar privat. Acestui eveniment i s-a adaugat si procesul de autorizare a unei banci specializate in acordarea de credite destinate constructiei de locuinte (Raiffeisen Banca pentru Locuinte) si a unei banci specializate in finantarea achizitiei de autovehicule (Porsche Bank Romania), precum si achizitionarea intregului pachet de actiuni al RoBank de catre OTP (important operator al pietei bancare din Ungaria). De asemenea, modificari importante s-au produs si la nivelul sucursalelor bancilor straine, in conditiile in care in luna iulie 2004, Anglo-Romanian Bank Limited si-a facut reintrarea pe piata bancara romaneasca urmare fuziunii cu Frankfurt Bukarest Bank A.G, a carei sucursala din Romania a fost integrata in structurile sale. In luna octombrie 2004, printr-un proces similar, sucursala din Bucuresti a Banque Franco-Roumaine S.A. a fost absorbita de Anglo-Romanian Bank Limited. Sistemul bancar a cunoscut o noua configuratie la finele lunii decembrie 2004, in contextul creat de privatizarea BCR, respectiv de aparitia de noi operatori bancari, fuziunile consemnate la nivelul sucursalelor bancilor straine, precum si de schimbarile intervenite in structura actionariatului unor banci. Astfel, ponderea in activele agregate a bancilor cu capital majoritar de stat s-a diminuat cu 30,7 puncte procentuale (de la 37,5 la suta la 6,8 la suta) in favoarea bancilor cu capital majoritar privat autohton, in crestere cu 26,8 puncte procentuale fata de finele anului anterior (de la 4,3 la suta la 31,1 la suta). Totodata, aceste transformari s-au regasit si in majorarea cotei de piata a bancilor cu capital majoritar privat, care au ajuns sa detina, la finele anului 2004, 93,2 la suta din activele agregate pe sistem, in crestere cu 30,7 puncte procentuale peste nivelul anului anterior. O modificare importanta in anul 2004 s-a produs si la nivelul ponderii detinute de activele bancilor cu capital strain sau majoritar strain in totalul activelor sistemului bancar, care a atins cota de 62,1 la suta la 31 decembrie 2004, in crestere cu 3,9 puncte procentuale fata de anul precedent. Gradul de capitalizare a sistemului bancar a inregistrat o crestere reala de 12,5 la suta la sfarsitul anului 2004 fata de anul 2003, ca urmare a consolidarii pozitiei pe piata bancara autohtona a unor banci cu capital strain, dar si a obligatiei bancilor de a atinge, pana la data de 31 mai 2004, un nivel minim al fondurilor proprii de 370 mld. lei. Mutatiile structurale consemnate pe parcursul anului 2004 s-au regasit si la nivelul numarului total de operatori bancari. Astfel, la finele anului 2004, din totalul celor 40 institutii de credit, doua au ramas in categoria bancilor de stat, sapte au capital majoritar privat romanesc, iar 30 apartin capitalului strain (inclusiv sucursalele bancilor straine). La acestea se adauga reteaua cooperatista CREDITCOOP, cu un numar de 133 entitati teritoriale.

175

Din totalul celor 40 de tari care detin participatii in capitalul institutiilor de credit, Austria (cu 23 la suta in capitalul agregat), Grecia (cu 10,5 la suta) si Italia (cu 6,5 la suta) au ocupat primele trei locuri la finele anului 2004. Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane a continuat prin aprobarea de catre Guvern, in data de 26 mai 2005, a Strategiei care prevede vanzarea unui pachet de cel putin 50% plus o actiune. Acest pachet de actiuni ar urma sa fie constituit din actiunile ramase in proprietatea statului (cca 37%) si diferenta prin rascumparare de la BERD si IFC. Vanzarea acestui pachet se va face catre un investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata, sau catre un grup de investitori strategici, din care sa faca parte cel putin o institutie bancara intrenationala reputata. Metoda de privatizare va fi prin negociere cu selectie de oferte. Publicarea anuntului pentru primirea expresiilor de interes se va face imediat dupa aparitia in Monitorul Oficial a actului normativ. Prin strategia aprobata se doreste asigurarea unui grad mai mare de flexibilitate astfel incat sa se poata vinde intreg pachetul pe care statul il mai detine la BCR (cca 37%), fie, in eventualitatea in care va ramane un pachet rezidual, acesta sa fie vandut pe piata interna sau externa de capital, prin oferta publica, prin metodele specifice pietei de capital. Referitor la privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni, mentionam ca, in cursul lunii iunie 2004, Comisia de privatizare a CEC a selectat sase institutii pentru a depune oferte de consultanta privind privatizarea acestei institutii de credit aflate in proprietatea statului. Lista scurta a potentialilor ofertanti a fost agreata de Banca Mondiala, cele sase institutii preselectate fiind: JP Morgan, Citigroup Global Markets Limited, Rothschild Conseil International, HSBC, Credit Suisse First Boston (Europe) Limited si BNP Paribas. La inceputul lunii septembrie 2004, dupa evaluarea ofertelor tehnice, au fost alese urmatoarele trei banci de investitii: JP Morgan, Citigroup Global Markets Limited si Credit Suisse First Boston Limited. In urma evaluarii ofertelor financiare ale institutiilor ramase in competitie, rolul de consultant a fost atribuit bancii JP Morgan, aceasta urmand sa intreprinda urmatoarele masuri: (i) pregatirea procesului de due-dilligence, a evaluarii bancii, si a studiului de fezabilitate; (ii) recomandarea metodei de privatizare, a calendarului si pachetului de actiuni care urmeaza sa fie vandut; (iii) pregatirea documentelor de licitatie si vanzare si (iv) sprijinirea Comisiei de privatizare in organizarea licitatiei, alegerea cumparatorului, negocierea contractului si finalizarea tranzactiei. Potrivit acordurilor semnate de Romania cu institutiile financiare internationale, CEC urmeaza sa fie privatizata in perioada 2005-2006. Acordul de vanzare-cumparare actiuni se estimeaza a fi initializat pana la finele anului 2005.

Graficul actualizat pentru privatizarea CEC Actiunea

nr. Data terminarii Actiuni de intreprins

1 11-23 august 2004 24 august 2004 2 septembrie 2004

- Evaluarea ofertelor tehnice si elaborarea raportului de evaluare;

- Trimiterea la Banca Mondiala a raportului de evaluare;

- Acordul Bancii Mondiale cu privire la raportul de evaluare a ofertelor tehnice

2 15 septembrie 2004 21 septembrie 2004 4 octombrie 2004 11 octombrie –17

- Deschiderea ofertelor financiare; - Trimiterea la Banca Mondiala a raportului de

evaluare a ofertelor financiare; - Acordul Bancii Mondiale privind raportul de

evaluare a ofertelor financiare si recomandarea de atribuire a contractului;

- Negocierea contractului pentru serviciile de

176

noiembrie 2004 13 ianuarie 2005 27 ianuarie 2005 28 ianuarie 2005

consultanta; - Acordul Bancii Mondiale la proiectul de contract; - Semnarea contractului; - kick-off meeting, inceperea activitatii

3. Februarie – Mai 2005 Se desfasoara activitatea consultantului de privatizare pentru a furniza: - Due Diligence; - Analiza diagnostic; - Evaluarea CEC; - Recomandarea strategiei de privatizare

4. Iunie 2005 Aprobarea strategiei de privatizare de catre Guvern Elaborarea documentelor necesare pentru implementarea strategiei de privatizare si acordarea de asistenta Comisiei de privatizare

5. Iulie 2005 Publicarea anuntului de privatizare 6. Noiembrie 2005 Incheierea procedurii si alegerea Cumparatorului Estimat pana la finele

anului 2005 Incheierea privatizarii

Restructurarea Bancii de Export-Import a Romaniei SA (EXIMBANK) a fost prevazuta in Programul de guvernare pentru perioada 2001 – 2004 si in PSAL II. Pornind de la “Planul Strategic al Eximbank”, banca si-a propus urmarirea si realizarea obiectivelor prevazute in Strategia Eximbank pentru perioada 2003-2004, in scopul intaririi rolului primordial al bancii in sustinerea intr-o mai mare masura a finantarii productiei destinate exportului, precum si al accentuarii pozitiei EXIMBANK in cadrul sistemului bancar romanesc si a statutului acesteia de institutie specializata. Principalele obiective pe care si le-a propus banca in cadrul acestei strategii au fost: (i) imbunatatirea mecanismului de sustinere si stimulare a exporturilor; (ii) majorarea capitalului social; (iii) facilitarea accesului exportatorilor pe piete cu risc ridicat; (iv) dezvoltarea in continuare a unor programe de cooperare cu bancile comerciale; (v) intensificarea relatiilor de colaborare cu organismele financiar-bancare internationale. In anul 2004 a avut loc implementarea si certificarea sistemului de management al calitatii conform standardului ISO 9001. Incepand cu anul 2005, EXIMBANK desfasoara operatiuni de asigurare si reasigurare a creditelor de export pe termen scurt, mediu si lung numai in contul statului, nu si in cont propriu, conform modificarilor aduse in 2004 Legii nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Bancii de Export - Import a Romaniei EXIMBANK - S.A. si instrumentele specifice de sustinere a comertului exterior. D. Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber al fortelor pietei; liberalizarea preturilor si a comertului Preturile si tarifele produselor si serviciilor se determina in prezent, in cea mai mare parte, prin libera concurenta, pe baza cererii si ofertei. De la inceputul anului 2004 si pana in prezent reglementarile privind preturile administrate nu s-au modificat, activitatea intreprinderilor care opereaza in situatie de monopol natural, monopol legal (regii autonome, companii nationale, societati nationale carora li s-a incredintat productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii) si activitatile supuse prin lege unui regim special (art. 4 alin. 1 din Legea concurentei nr. 21/1996) fiind in continuare reglementate de autoritati de reglementare speciale pentru fiecare sector. Bunurile si serviciile cu preturi administrate au ramas, in principal: energia electrica si termica, gazele naturale, serviciile de posta, telefonie, apa, canal, salubritate, medicamentele, transportul de calatori urban si pe calea ferata. Ponderea acestora in cosul de consum a ramas semnificativa (22%). In sectorul gazelor naturale, la 1 octombrie 2004 nivelul preturilor finale reglementate a fost majorat cu 5% in lei, ajungand la 134 USD/1.000 m.c. pentru consumatorii

177

non�rezidentiali conectati in sistemele de distributie a gazelor naturale, respectiv 145 USD/1.000 m.c. pentru consumatorii rezidentiali. La 1 ianuarie 2005, prin Ordinul ANRGN nr. 1453/16.12.2004 (MO nr. 1233/21.12.2004) privind aprobarea preturilor reglementate in sectorul gazelor naturale, nivelul preturilor finale reglementate ale gazelor naturale a fost majorat cu 5% in lei, ajungand la 157 USD/1.000 m.c. pentru consumatorii non-rezidentiali conectati in sistemele de distributie a gazelor naturale, respectiv 171 USD/1.000 m.c. pentru consumatorii rezidentiali. Concomitent cu aplicarea prevederilor Deciziei ANRGN nr. 1.078/2003 si la nivelul operatorilor sistemelor de distributie a gazelor naturale si al furnizorilor pe piata reglementata, ANRGN a urmarit sa asigure o crestere trimestriala a pretului de valorificare a gazelor naturale din productia interna, astfel incat media anuala a acestuia pentru anul 2005 sa fie de 90 USD/1.000 mc, conform celor convenite cu FMI. In acest sens, pentru anul 2005 ANRGN a stabilit urmatoarele valori trimestriale ale pretului gazelor naturale din productia interna: trim. I - 70 USD/1.000 mc, trim. II - 95 USD/1.000 mc, trim. III - 105 USD/1.000 mc si trim. IV - 110 USD/1000 mc. Aceste valori reprezinta un element de cost avut in vedere la stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie a gazelor naturale si la determinarea pretului final reglementat al gazelor naturale. Pe baza metodologiei stabilite prin Decizia ANRGN nr. 1.078/2003, incepand cu 1 aprilie 2005 este implementat un nou sistem de tarife de distributie si preturi finale reglementate, diferentiate pe categorii de consumatori, astfel incat costurile sunt repartizate celor care le genereaza (categoriile de consumatori fiind considerate generatori de costuri). Definirea categoriilor de consumatori s-a realizat in functie de volumul anual de gaze naturale consumate – 5 categorii de consumatori racordati in sistemul national de transport si, respectiv, 6 categorii de consumatori racordati in sistemele de distributie. Prin implementarea acestui sistem s-au eliminat subventiile incrucisate intre cele 11 categorii de consumatori. Pe baza noii metodologii au fost aprobate tarifele de distributie si preturile finale reglementate pentru fiecare operator de distributie/furnizor pe piata reglementata si pentru fiecare dintre cele 11 categorii de consumatori - Ordinele ANRGN nr. 184-206/10.03.2005 (MO nr. 223-226/17.03.2005). Incepand cu 1 aprilie 2005, au fost aprobate si noile tarife de inmagazinare stabilite pentru fiecare operator de inmagazinare si depozit de inmagazinare in parte -Ordinele ANRGN nr. 223, 224 si 225/15.03.2005 (MO nr. 226/17.03.2005). In ceea ce priveste pretul de import al gazelor naturale, evaluarea acestuia se realizeaza pe baza cotatiilor internationale ale pacurei si motorinei. Formula ANRGN a fost determinata astfel incat sa reflecte cat mai fidel formulele de ajustare a preturilor din contractele de import. Cotatiile internationale sunt considerate ca medii pentru o perioada de 9 luni anterioare intervalului (trimestrului) pentru care sunt determinate preturile de import. Evaluarea se realizeaza trimestrial. In procesul de aliniere la prevederile noului acquis comunitar in sectorul energiei electrice s-au inregistrat urmatoarele evolutii: - Procesul de liberalizare a pietei energiei electrice a continuat prin majorarea,

incepand cu luna noiembrie 2004, a gradului de deschidere a pietei la 55% (in avans cu 2 luni fata de termenul initial - 1 ianuarie 2005). Pragul de consum (singura conditie) pentru eligibilitate a fost redus de la 20 GWh/an la 1 GWh/an; numarul consumatorilor eligibili acreditati pe piata energiei electrice crescand astfel de la 75 la aproximativ 2.000;

178

- Regulamentul de etichetare a energiei electrice furnizate la consumatori a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 41/22.12.2004 (MO nr. 1271/29.12.2004). Astfel, furnizorii de energie electrica au obligatia de a elabora anual o eticheta care sa contina informatii privind structura surselor primare de energie utilizate la producerea energiei electrice furnizate consumatorilor, precum si impactul gazelor cu efect de sera si al deseurilor nucleare asupra mediului inconjurator;

- 81 de agenti economici au obtinut licente de la ANRE pentru furnizarea de energie electrica.

In perioada de referinta, procesul de emitere a legislatiei secundare necesare implementarii legislatiei nationale armonizate a continuat, fiind adoptate urmatoarele acte normative: - Ordinul ANRE nr. 25/22.10.2004 (MO nr. 989/27.10.2004) pentru aprobarea

Codului comercial al pietei angro de energie electrica, care cuprinde prevederi referitoare la: crearea unei piete de echilibrare, imbunatatirea mecanismului de alocare a capacitatilor de interconexiune internationala, imbunatatirea pietei serviciilor de sistem tehnologice, modul de tratare a productiei prioritare (in special cea provenind din surse regenerabile de energie si cogenerare eficienta);

- Ordinul ANRE nr. 26/28.10.2004 (MO nr. 1011/02.11.2004) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor si a cantitatilor de energie electrica vandute de producatori prin contracte reglementate si a preturilor pentru energie termica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare;

- Ordinul ANRE nr. 30/15.11.2004 (MO nr. 1092/24.11.2004) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport a energiei electrice;

- Ordinul ANRE nr. 31/15.11.2004 (MO nr. 1092/24.11.2004) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice;

- Ordinul ANRE nr. 43/29.12.2004 (MO nr. 66/19.01.2005) pentru aprobarea Contractului-cadru pentru serviciul de distributie a energiei electrice;

- Ordinul ANRE nr. 2/21.01.2005 (MO nr. 107/02.02.2005) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor si cantitatilor din contractele cu optiune;

- Ordinul ANRE nr. 10/10.03.2005 (MO nr. 213/14.03.2005) pentru aprobarea Procedurii de ajustare/revizuire a tarifelor de distributie in cursul anului 2005;

- Ordinul ANRE nr. 17/08.04.2005 (MO nr. 316/14.04.2005) pentru aprobarea Metodologiei pentru stabilirea garantiilor la consumatorii captivi de energie electrica rau platnici;

- Ordinul ANRE nr. 21/1.06.2005 (MO nr. 496/13.06.2005) pentru aprobarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrica.

Cadrul legal pentru promovarea surselor regenerabile de energie a fost completat dupa cum urmeaza: - Ordinul ANRE nr. 33/26.11.2004 (MO nr. 1192/14.12.2004) pentru aprobarea

Regulamentului de calificare a productiei prioritare de energie electrica, conform caruia vor fi calificate unitatile de productie prioritara, care beneficiaza de drepturi preferentiale de preluare pe piata angro de energie electrica, precum si de scheme suport;

- HG nr. 1892/4.11.2004 (MO nr. 1056/15.11.2004) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, prin crearea unei piete de certificate verzi si a unui sistem de cote obligatorii;

- Ordinul ANRE nr. 15/16.03.2005 (MO nr. 252/15.03.2005) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

179

- Ordinul ANRE nr. 19/28.04.2005 (MO nr. 372/3.05.2005) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi. Valorile minime si maxime pentru anul 2005 au fost stabilite la 24 euro/MWh, respectiv 42 euro/MWh, la care se adauga pretul pietei, estimat la o valoare medie de 35 euro/MWh.

Conform CONF-RO 06/2004, gradul de deschidere a pietei gazelor naturale trebuie sa atinga, in cursul anului 2005, nivelul de 50%; etapele deschiderii pietei de gaze naturale in perioada 2005-2007 sunt prevazute in HG nr. 890/2003 privind aprobarea Foii de Parcurs din domeniul energetic din Romania. Tinand cont de aceste prevederi, Presedintele ANRGN a emis Decizia nr. 1347/1.11.2004 (MO nr. 1016/3.11.2004), prin care volumul anual de gaze naturale destinat consumatorilor eligibili in anul 2005 a fost stabilit la 9,15 mld. mc. In cadrul sesiunii din luna decembrie 2004, ANRGN a acreditat 102 consumatori eligibili (pentru 125 de locuri de consum), toti fiind consumatori non�casnici. Astfel, in ianuarie 2005, gradul efectiv de deschidere a pietei de gaze naturale din Romania a atins nivelul de 42,83%, sub nivelul prevazut, de 50%. Ca urmare, prin Decizia presedintelui ANRGN nr. 401/9.05.2005 (MO nr. 408/13.05.2005), in perioada 16-27 mai 2005 a fost organizata o sesiune suplimentara. Totodata, cerintele de natura tehnologica privind realizarea unui istoric de consum minim necesar pentru obtinerea statutului de consumator eligibil au fost reduse de la 3 milioane mc/an la 1,24 milioane mc/an. Noul Regulament de acces la conductele colectoare din campurile de productie a gazelor naturale a fost aprobat prin HG nr. 2199/30.11.2004 (MO nr. 1/3.01.2005). In perioada septembrie 2004 – mai 2005 pe piata gazelor naturale din Romania au aparut noi companii, iar cele doua societati comerciale de distributie a gazelor naturale detinute de stat au fost privatizate, astfel incat, in prezent, in sectorul gazelor naturale numarul si cotele de piata ale companiilor cu capital privat le depasesc pe cele ale companiilor cu capital de stat. In prezent, au capital majoritar privat 3 din cele 4 companii ce activeaza in domeniul productiei de gaze naturale, 2 din cele 3 companii ce activeaza in domeniul inmagazinarii subterane a gazelor naturale, 23 din cele 24 de companii ce activeaza in domeniul distributiei de gaze naturale, respectiv 42 din cele 44 de companii ce activeaza in domeniul furnizarii gazelor naturale. In aceeasi perioada, ANRGN a acordat 19 licente de furnizare a gazelor naturale (una din ele reprezinta innoirea unei licente mai vechi, careia i-a expirat perioada de valabilitate) si 21 de licente de distributie a gazelor naturale. De asemenea, ANRGN a continuat procesul de emitere a legislatiei secundare necesara implementarii legislatiei nationale armonizate. Au fost adoptate: - Decizia ANRGN nr. 1345/1.11.2004 (MO nr. 1016/3.11.2004) privind aprobarea

Regulamentului de functionare a Comisiei de solutionare a refuzului accesului la sistemele de transport, distributie, inmagazinare subterana a gazelor naturale si la conductele din amonte;

- Decizia ANRGN nr. 1342/1.11.2004 (MO nr. 1017/4.11.2004) privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea si verificarea persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale;

- Decizia ANRGN nr. 1271/6.10.2004 (MO nr. 1165/9.12.2004) privind aprobarea Conditiilor-cadru de valabilitate a licentei pentru distributia gazelor naturale, a Conditiilor-cadru de valabilitate a licentei pentru furnizarea gazelor naturale si a Conditiilor-cadru de valabilitate a autorizatiei de functionare a obiectivelor/sistemelor de distributie a gazelor naturale;

180

- Decizia ANRGN nr. 310/30.03.2005 (MO nr. 292/7.04.2005) privind stabilirea nivelurilor minime ale stocurilor de gaze naturale aflate in depozitele de inmagazinare subterana;

- Decizia ANRGN nr. 308/30.03.2005 (MO nr. 292/7.04.2005) privind aprobarea Conditiilor generale de contractare pentru consumatorii captivi de gaze naturale;

- Decizia ANRGN nr. 309/30.03.2005 (MO nr. 295/8.04.2005) privind aprobarea Conditiilor generale de contractare a serviciilor de distributie a gazelor naturale;

- Decizia ANRGN nr. 313/30.03.2005 (MO nr. 324/18.04.2005) privind metodologia de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili.

Gradul de incasare a facturilor pentru energia electrica si pentru gaze naturale, a evoluat astfel: - SC Electrica SA - 97% in anul 2004, respectiv 96,70% in primul trimestru 2005, in

conformitate cu tinta stabilita cu FMI; - SC Distrigaz Sud SA - 111,90% in anul 2004, respectiv 109,93% in primul trimestru

2005, in conformitate cu tinta stabilita cu FMI; - SC Distrigaz Nord SA - 113,33% in anul 2004, respectiv 110,08% in primul

trimestru 2005, in conformitate cu tinta stabilita cu FMI. In perioada de referinta, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) s-a concentrat pe implementarea legislatiei armonizate cu Noul Cadru de Reglementare pentru Retele si Servicii de Comunicatii Electronice, o atentie speciala fiind acordata reglementarii ex ante a pietelor de comunicatii electronice si procesului de implementare a serviciului universal. Progrese rapide s-au inregistrat in implementarea masurilor tranzitorii prevazute la Art. 27 din Directiva cadru; cele mai multe dintre aceste masuri sunt deja implementate, iar implementarea masurilor ramase va fi finalizata in 2005-2006. Autorizarea furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice - in perioada de referinta, numarul furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice notificati la ANRC in conformitate cu regimul de autorizare generala a continuat sa creasca. Pana la data de 23 mai 2005, 2921 de companii au notificat ANRC cu privire la intentia lor de a intra pe piata ca furnizori de retele sau servicii de comunicatii electronice. Administrarea resurselor de numerotatie - deciziile Presedintelui ANRC privind Planul National de Numerotatie si procedura de acordare a licentelor de numerotatie au fost modificate pentru a asigura cadrul necesar implementarii procedurii de selectare a transportatorului fara ton intermediar, folosind indicative de selectare de forma 16xy. Serviciul de selectare a transportatorului fara ton intermediar a devenit disponibil la data de 8 iunie 2004. Reglementarea ex ante - in perioada de referinta a continuat identificarea si analizarea pietelor relevante in scopul reglementarii ex ante. In urma identificarii unui numar de 10 piete relevante specifice cu amanuntul in sectorul comunicatiilor electronice, ANRC a analizat toate aceste piete si a desemnat Romtelecom ca furnizor cu putere semnificativa. In perioada 12 mai – 20 iunie 2005, ANRC desfasoara consultarea publica asupra unui proiect de decizie privind impunerea de obligatii ex ante la nivelul pietelor cu amanuntul in sarcina Romtelecom, furnizorul desemnat ca avand putere semnificativa pe toate cele 10 piete relevante specifice cu amanuntul identificate, dupa cum urmeaza: obligatia de a oferi servicii de selectare (CS) si pre-selectare a transportatorului (CPS); interzicerea conditionarii furnizarii unui serviciu de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat; interzicerea practicarii pe pietele cu amanuntul de tarife sub costuri sau excesive in raport cu costurile pe care

181

le implica furnizarea serviciilor. Pentru a monitoriza respectarea obligatiei de orientare pe costuri, ANRC propune impunerea in sarcina Romtelecom a obligatiei de a implementa un sistem adecvat de evidentiere contabila a costurilor. Reglementarea pietelor de gros - in perioada de referinta, ANRC a impus inserarea anumitor clauze in Oferta de Referinta pentru Interconectare (ORI) a Romtelecom, pentru a asigura conformitatea cu obligatiile impuse anterior si pentru a optimiza procesul de interconectare pentru linii inchiriate – segmente terminale. Orientarea pe costuri a tarifelor de interconectare parcticate de operatorii de retele fixe si mobile cu putere semnificativa pe piata a inregistrat progrese semnificative. Romtelecom si ANRC au finalizat modelele LRIC de tip „top-down” si respectiv „bottom-up”, reconcilierea dintre cele doua modele avand ca rezultat un model hibrid care reflecta cu acuratete nivelul real al costurilor. Tarifele de interconectare ale Romtelecom vor fi stabilite pe baza rezultatelor modelului hibrid pana la jumatatea anului 2005. Proiectul privind orientarea pe costuri a tarifelor de terminare a apelurilor practicate de catre principalii operatori de telefonie mobila, Mobifon si Orange Romania, va fi finalizat pana in trimestrul IV 2005, ANRC finalizand deja modelul LRIC de tip “bottom-up”. Accesul la bucla locala - ca urmare a deciziei ANRC care a stabilit principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru accesul neconditionat la bucla locala, Romtelecom a publicat Oferta de Referinta pentru Accesul la bucla locala (RUO) care a oferit deja baza necesara pentru incheierea primelor acorduri de acces. In perioada aprilie – mai 2005, ANRC a desfasurat consultarea publica asupra unui proiect de decizie privind adoptarea Planului de management al spectrului de frecventa al buclei locale si sub-buclei locale. Acest Plan de management, care va fi inclus in RUO, vizeaza limitarea riscului perturbatiilor si asigurarea compatibilitatii spectrale pentru serviciile si tehnologiile care utilizeaza perechi de fire metalice torsadate din acelasi cablu. Rebalansarea tarifelor - ANRC si-a asumat rolul de a rebalansa pe termen mediu tarifele cu amanuntul ale Romtelecom si a facut pasi fermi in aceasta directie. De la infiintarea sa in septembrie 2002, ANRC a aprobat trei etape de rebalansare, ultima intrand in vigoare la 1 februarie 2005. Ca urmare a celor trei etape de rebalansare, a avut loc o crestere in termeni reali a tarifelor pentru abonamente (in medie cu 69%) si a tarifelor pentru apeluri locale (in medie cu 10%), in paralel cu o scadere in termeni reali a tarifelor pentru apeluri internationale (in medie cu 44%), pentru apelurile interurbane (in medie cu 25%) si pentru apelurile catre retelele mobile (in medie cu 6,6%). Serviciul universal - la sfarsitul anului 2004, ANRC a organizat o licitatie pilot pentru instalarea unui prim lot de telecentre, care a fost castigata de catre Orange Romania cu 5 oferte pentru construirea de telecentre in 5 comune. Compania a fost desemnata ca furnizor de serviciu universal, impunandu-i-se obligatia de a instala telecentrele pana la sfarsitul lunii martie 2005 si de a le mentine in functiune pentru o perioada de 3 ani. ANRC a desemnat de asemenea, din oficiu, 14 companii care ofera acces la reteaua publica de telefonie, la punct fix, ca furnizori de serviciu universal care au avut obligatia de a oferi unor familii cu venituri reduse, la cererea acestora, o subventie pentru accesul la retea, precum si o serie de facilitati aplicabile in caz de neplata a facturii telefonice. In 2004, in cadrul acestui program, 507.500 de familii, cu un castig pe membru de familie mai mic de 2.460.000 lei (aprox. 60 euro) au obtinut subventii, cuantumul subventiei individuale fiind stabilit la 399.592 lei (approx. 10 euro). In vederea finantarii obiectivelor serviciului universal, in cursul anului 2004 a fost stabilit un mecanism de compensare a costurilor implicate de furnizarea serviciului universal (Fond de Serviciu Universal) administrat de catre ANRC. In 2004, ANRC a colectat, de la furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de la furnizorii de servicii de

182

telefonie destinate publicului care in anul 2003 au inregistrat o cifra de afaceri mai mare sau egala cu 3.000.000 euro, o suma egala cu 0,8% din cifra de afaceri a acestora, din care s-au scazut in prealabil veniturile provenite din servicii de interconectare si din servicii de roaming oferite pe piata de gros. ANRC a redactat si a supus consultarii publice (in perioada 19 mai - 20 iunie 2005) documentele care vor servi ca baza pentru urmatoarea etapa a procesului de implementare a serviciului universal. ANRC a propus imbunatatirea mecanismelor operationale utilizate, in scopul cresterii interesului furnizorilor pentru participarea la implementarea serviciului universal. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, piata funciara a devenit functionala, constatandu-se o crestere accentuata a numarului de contracte de vanzare-cumparare. In perioada ianuarie 1998 - februarie 2005 au fost intocmite 549.695 contracte de vanzare-cumparare si 51.763 acte de donatie, prin intermediul carora au fost instrainate 555.907 ha teren (517.584 ha vandute si 38.323 ha donate). In primele doua luni ale anului 2005 au fost intocmite 15.895 acte vanzare-cumparare si 1.038 acte donatie, suprafata instrainata fiind de 18.311 ha. In intravilan, valoarea medie de tranzactionare in perioada ianuarie 1998 - februarie 2005 a fost de 158,6 mil. lei/ha (641,4 mil. lei/ha pentru primele doua luni din 2005) iar in extravilan de 11,6 mil. lei/ha (31,8 mil. lei/ha pentru primele doua luni din 2005). E. Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse in aplicare, inclusiv in ceea ce priveste reglementarea drepturilor de proprietate In ceea ce priveste reforma in domeniul proprietatii si a justitiei a fost elaborat un proiect de lege care reglementeaza toate aspectele ce tin de dreptul de proprietate, de la refacerea acestuia si pana la exercitarea lui in mod eficient si conform normelor europene. Guvernul Romaniei a aprobat proiectul de lege in sedinta sa din data de 1 iunie 2005 si si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului la 14 iunie 2005. Proiectul de lege cuprinde masurile necesare pentru a respecta si garanta proprietatea ca institutie fundamentala a statului de drept si a unei economii de piata functionale. Principiul de baza este cel al restituirii in natura a proprietatilor preluate in mod abuziv de catre regimul comunist si al acordarii de reparatii juste numai acolo unde retrocedarea nu se poate face din motive obiective. In domeniul drepturilor de proprietate industriala, in februarie 2005 a fost elaborat Planul de implementare a Strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale 2003-2007, ce cuprinde actiunile concrete, ministerele responsabile, termenele de realizare, precum si bugetul estimativ necesar. De asemenea, se afla in curs de finalizare un Plan de actiune cuprinzand „masurile urgente pentru eficientizarea aplicarii legislatiei in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala (2005-2007)”, al carui coordonator este Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In ceea ce priveste cererile de acordare a protectiei drepturilor de proprietate industriala: - In perioada septembrie 2004 - aprilie 2005:

- S-au inregistrat 9396 cereri de marca pe cale nationala si au fost eliberate 4220 certificate de inregistrare a marcilor si 861 de certificate de reinnoire;

- Pe cale internationala au fost inregistrate 3949 marci si au fost reinnoite 1403 marci.

- In perioada septembrie 2004 - mai 2005: - S-au inregistrat 702 cereri de brevet de inventie si au fost eliberate 555 de

brevete de inventie;

183

- S-au inregistrat 25 cereri de brevet de soi si au fost eliberate 27 brevete soi; - S-au inregistrat 887 cereri continand 3223 desene si modele industriale; au fost

eliberate 1616 certificate de inregistrare desene si modele industriale. La sfarsitul lunii aprilie 2005, stadiul aplicarii legilor fondului funciar se prezenta astfel: - Numarul cererilor validate pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de

proprietate a fost de 5,017,425, din care 4,397,505 cereri pentru terenuri agricole si 619,920 pentru terenuri forestiere. Suprafata corespondenta acestor cereri este de 12,424,095 hectare din care 10,345,515 hectare terenuri agricole si 2,078,581 hectare terenuri forestiere. Fata de luna iunie 2004, numarul de cereri validate a crescut cu 137,167.

- Totalul titlurilor emise se ridica la 4,864,964, cu o suprafata corespondenta de 11.446.590 hectare, din care 4,296,524 titluri emise pentru terenurile agricole cu o suprafata corespondenta de 9,693,399 hectare si 568,440 titluri emise pentru terenurile forestiere cu o suprafata corespondenta de 1,753,191 hectare. In perioada iunie 2004 - aprilie 2005 au fost emise 68,470 titluri, cu o suprafata corespondenta de 63,436 hectare.

- Datorita cresterii numarului de cereri validate de Comisiile Judetene pentru aplicarea legilor fondului funciar (comisii care, conform legii, sunt prezidate de prefecti), procentul de titluri emise la 30 aprilie 2005 a atins 97% din totalul cererilor validate si 92,1% din suprafata de retrocedat. Acesta reprezinta o scadere fata de anul trecut, cand procentul era 98.6% pentru numarul de titluri, respectiv 94.2% pentru suprafata.

- Numarul de cereri in curs de validare care fie au fost inaintate in instanta, fie au documentatii incomplete se ridica la 182,922 de cereri, cu o suprafata corespondenta de 544,085 hectare.

F. Eliminarea unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea de noi firme) si iesirea de pe piata (falimentul) Politica guvernamentala in domeniul mediului de afaceri vizeaza sustinerea intreprinzatorilor privati, stimularea liberei initiative si dezvoltarea pietelor in scopul consolidarii unei economii de piata functionale. Pe baza acestor obiective, a concluziilor si recomandarilor FIAS/BM, a deciziilor Guvernului privind imbunatatirea activitatii institutiilor publice si a sugestiilor si propunerilor societatii civile in vederea realizarii unui mediu de afaceri stabil si predictibil, a fost elaborat proiectul Planului de actiuni pe perioada 2005-2006 pentru dezvoltarea si consolidarea mediului de afaceri in Romania, ce urmeaza a fi supus aprobarii Guvernului in perioada imediat urmatoare. Inregistrarea comerciantilor

A fost adoptata Legea nr. 359/8.09.2004 (MO nr. 839/13.09.2004) privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in Registrul Comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. Reglementarea tine cont de necesitatea simplificarii procedurilor de inregistrare in Registrul Comertului si de inregistrare fiscala la MFP, precum si de nevoia constanta a mediului de afaceri de simplificare a procedurilor administrative de emitere a autorizatiilor de functionare si de inlaturare a neajunsurilor anterioare. In vederea accelerarii procedurii de inregistrare, acest act normativ a fost amendat prin OUG nr. 75/30.09.2004 (MO nr. 32/12.10.2004). Dreptul societatilor comerciale

184

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, prin care sunt stabilite conditiile de majorare a capitalului social al societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni a fost elaborat la nivelul unui grup de lucru interministerial, ce beneficiaza de asistenta tehnica acordata de Banca Mondiala. Proiectul urmeaza a fi supus Parlamentului spre adoptare pana la sfarsitul lunii septembrie 2005. Cadrul normativ in domeniul insolventei

Prin HG nr. 454/19.05.2005 (MO nr. 457 din 30.05.2005) pentru aprobarea destinatiei excedentului rezultat din executia bugetara a Oficiului National al Registrului Comertului pe anul 2004 a fost reglementata finantarea Buletinului procedurilor de reorganizare judiciara si faliment, in care vor fi publicate, dupa deschiderea procedurii, toate citatiile, invitatiile si documentele procedurale. Aceasta masura are ca scop reducerea termenelor procedurale, prin eliminarea citarii individuale, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege. Buletinul urmeaza a fi publicat in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Legii nr. 149/2004 (15 noiembrie 2005). Proiectul actului normativ prin care procedura falimentului urmeaza a fi modificata a fost finalizat si se afla in prezent in analiza la Directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, urmand a fi supus spre aprobare Guvernului in luna iulie 2005. In vederea imbunatatirii cadrului institutional, sunt in curs de finalizare specificatiile tehnice pentru crearea unui sistem informatic centralizat privind procedurile falimentului, ce va functiona in stransa legatura cu sistemul informatizat creat de ONRC. In sfera falimentului, in trimestrul IV 2004 au fost solutionate la tribunale 1916 cauze, iar in trimestrul I 2005 au fost solutionate 1881 cauze. G. Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel incat sa canalizeze eficient economiile catre investitii Modificarile structurale aparute in cadrul sistemului bancar romanesc ca urmare a procesului de autorizare de noi institutii de credit sunt urmatoarele: - In baza Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile

ulterioare, si a Normelor nr. 10/2004 privind autorizarea bancilor, institutiilor emitente de moneda electronica, altele decat bancile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit straine, BNR a autorizat in septembrie 2004 functionarea PORSCHE Bank Romania SA, institutie de credit ce promoveaza produse bancare destinate, in principal, finalizarii achizitiei de autovehicule si sprijinirii dealerilor in activitatea de vanzare a autovehiculelor;

- In domeniul economisirii si creditarii in sistem colectiv pentru domeniul locativ, BNR a aprobat in aprilie 2005 constituirea celei de-a doua case de economii pentru domeniul locativ - HVB Banca pentru Locuinte SA;

- In baza dispozitiilor Legii nr. 122/2004 pentru modificarea OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, in luna iunie 2005 va incepe procesul de autorizare a organizatiilor cooperatiste de credit ale caror cereri de autorizare au fost respinse de BNR (Aurora Romana, Creditul Romanesc si Concordia Romana). Organizatiile cooperatiste de credit care nu vor solicita autorizarea functionarii in termenul prevazut de lege sau organizatiile care nu vor obtine autorizatia de functionare dupa epuizarea procedurii de autorizare si a cailor legale de atac se vor dizolva de drept si vor intra in lichidare. Potrivit legii, procesul de autorizare este prevazut a se finaliza in luna decembrie 2005, dupa aceasta data derulandu-se numai procedurile decurgand din eventualele contestari ale deciziilor BNR.

Anul 2004 a marcat, in Romania, o perioada de progrese in cresterea soliditatii si increderii in sistemul bancar, pe fondul restructurarii acestuia, diversificarii portofoliului de produse bancare, cresterii puterii de cumparare a populatiei si stabilizarii

185

macroeconomice. Expansiunea activelor bancare in 2004, de 35,4% in termeni reali comparativ cu anul 2003, a condus la diminuarea decalajului dintre Romania si tarile din regiune in ceea ce priveste ponderea activelor bancare in PIB, in crestere de la 31,1% la finele anului 2002 la 33,0% in decembrie 2003, respectiv la 37,6% la sfarsitul anului 2004. In acelasi timp, ponderea ocupata de creditul neguvernamental in PIB a crescut de la 15,7% in 2003 la 17,4% in 2004. Cu toate acestea, activitatea de creditare s-a caracterizat, in 2004, printr-un ritm mult mai temperat comparativ cu anul precedent, cresterea reala diminuandu-se de la 50% in 2003 la 26% in 2004. Aceasta incetinire de ritm s-a produs urmare a intrarii in vigoare a Normelor BNR nr. 15/2003 privind limitarea riscului aferent creditului de consum si Normelor BNR nr. 16/2003 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare. Noile coordonate ale pietei bancare romanesti si cresterea complexitatii activitatii desfasurate au impus imbunatatirea permanenta a procesului de supraveghere. Trecerea la supravegherea bazata pe riscuri a reprezentat astfel o necesitate obiectiva a procesului de monitorizare a sectorului bancar, cu accent deosebit pe identificarea si comensurarea riscului de credit, de piata, operational si reputational, riscuri care nu au avut insa un impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale a institutiilor de credit. De altfel, in timpul sau ulterior actiunilor de inspectie, cea mai mare parte a deficientelor constatate au fost remediate pe baza unor programe de masuri, monitorizate indeaproape de BNR. Complementar celor mentionate, evaluarea vulnerabilitatilor sistemului bancar a fost realizata in cursul anului 2004 si prin intermediul analizelor de tip stress test (instrument promovat de FMI si BM in cadrul programelor FSAP pentru evaluarea capacitatii de rezistenta a unui sistem bancar la perturbatii exceptionale, dar verosimile), cat si in baza unor scenarii reprezentand combinatii de socuri exogene. O contributie deosebita la eficientizarea activitatii de supraveghere a avut-o, de asemenea, imbunatatirea instrumentelor utilizate in activitatea curenta, cu sprijinul consultantei oferite in cadrul proiectelor finantate din fonduri Phare, precum si achizitionarea unei noi aplicatii informatice pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a institutiilor de credit pe baza raportarilor transmise de acestea. In acest sens, este de remarcat schimbarea abordarii in evaluarea managementului bancilor (componenta M in cadrul sistemului uniform de rating) astfel incat sa permita identificarea capacitatii acestuia de a planifica, monitoriza si controla riscurile bancare, evaluarea calitatii guvernantei corporatiste, a calitatii sistemelor informationale la nivel de banca, precum si a adecvarii sistemelor de audit intern. In sustinerea unei astfel de abordari au fost implementate o serie de matrici de evaluare a riscurilor (de tip scorecard), care sintetizeaza cele mai importante caracteristici ale managementului si permit atribuirea unui calificativ pentru fiecare dintre elementele de analiza mentionate mai sus. Totodata, introducerea unei noi componente de evaluare in cadrul sistemului uniform de rating bancar – CAAMPL(S), respectiv senzitivitatea la riscul de piata (S) va marca o etapa importanta in evolutia strategiei de supraveghere. Necesitatea completarii sistemului actual de rating bancar cu evaluarea riscului de piata a aparut atat ca o consecinta a schimbarilor din industria bancara romaneasca, cat si a orientarii autoritatii de supraveghere catre cele mai avansate practici internationale in domeniu. In conditiile in care sectorul bancar reprezinta cel mai important segment al sistemului financiar, detinand o cota de piata de 63 la suta in totalul sistemului si o pondere de 38% in PIB, monitorizarea performantelor sale a reprezentat o prioritate pentru banca centrala. Elementul dinamizator al creditului neguvernamental a ramas, potrivit informatiilor furnizate de bilantul monetar al institutiilor de credit, segmentul creditelor acordate populatiei. Ritmul de crestere reala al acestora a fost de 44,8%, peste nivelul mediu al

186

creditelor neguvernamentale, dar mult mai ponderat decat in anul precedent (215%). Aceasta dinamica explica majorarea ponderii acestui segment de la 24,8% in anul 2003 la 28,4% in anul 2004. In structura creditelor acordate populatiei ponderea creditelor imobiliare si ipotecare a crescut de la 25,6% la finele anului 2003 la 28,4% la sfarsitul anului 2004, in timp ce creditele de consum continua sa reprezinte aproximativ doua treimi din volumul acestora. In ceea ce priveste moneda de denominare a creditelor, se remarca preferinta pentru creditul in valuta (60,8% din totalul creditelor neguvernamentale), in ultimii ani moneda europeana impunandu-se decisiv in fata dolarului american si a monedei nationale. Orientarea catre EUR survine atat pe fondul extinderii scadentelor aferente creditelor acordate populatiei, cat si, implicit, a nevoii de previzionare adecvata a costurilor totale asociate creditului, prin raportarea la o moneda mult mai stabila decat cea nationala. Progrese semnificative s-au inregistrat si in evolutia indicatorilor care definesc calitatea portofoliului de active. Ponderea creditelor restante si indoielnice inregistrate in bilantul contabil (valoare neta) in volumul total de credite s-a incadrat intr-o plaja de valori cuprinsa intre 0,6% in martie 2004 si 0,3% la finele anului 2004, in timp ce indicatorul creante restante si indoielnice (valoare neta)/total active a evoluat in anul 2004 intr-un interval cuprins intre 0,2% si 0,4%. Chiar si in conditiile includerii creantelor restante scoase in afara bilantului in calculul ultimului indicator mentionat, valorile acestuia au consemnat restrangeri importante in perioada anilor 2000 – 2004, de la 13,4% la finele anului 2000 la 6,1%, respectiv 4,2% la finele ultimilor doi ani. Valorile in scadere ale acestor indicatori reflecta deopotriva imbunatatirea parametrilor sistemului bancar, cat si interesul crescut al bancilor de a avea un portofoliu de credite de calitate. La aceeasi concluzie au condus si informatiile furnizate de situatiile privind clasificarea creditelor, raportate de institutiile de credit. Astfel, la sfarsitul anului 2004, principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit, calculati ca pondere a creditelor clasificate in categoriile indoielnic si pierdere (cu sau fara elementele in afara bilantului) in total portofoliu, au inregistrat cele mai mici valori (2,85%) de la momentul intrarii in vigoare a Regulamentului BNR nr. 5/2002 (modificat de Regulamentul BNR nr. 7/2002), in baza caruia au fost introduse criterii mai severe de clasificare a debitorilor. In anul 2004 s-a constatat o imbunatatire a eficientei sectorului bancar, cuantificata prin intermediul indicatorilor de rentabilitate financiara - ROE si economica - ROA, ce au inregistrat nivelul de 16,9% si, respectiv de 2,1%. Analiza performantei financiare la nivelul bancilor a relevat o majorare a profitului net agregat la sfarsitul anului 2004 cu 5.487,5 mld. lei fata de anul precedent, ceea ce reprezinta o crestere cu 41,1% in termeni nominali, respectiv cu 29,1% in termeni reali, datorata in exclusivitate suplimentarii cu 46,7% a veniturilor nete din dobanzi. O contributie majora la inregistrarea unei astfel de dinamici au avut-o veniturile nete aferente activitatii de creditare a clientelei nebancare, a caror expansiune a fost de peste 70% fata de perioada anterioara. Cresteri mai rapide la nivelul profitabilitatii au inregistrat in special bancile care si-au majorat cota pe piata creditului. In ceea ce priveste solvabilitatea sistemului bancar, s-a resimtit presiunea exercitata de cresterea accelerata a activelor ponderate in functie de risc in contextul expansiunii activitatii de creditare consemnate inca din anul precedent. Situat pe un trend usor descrescator, pe fondul unui ritm mai acelerat de crestere a activelor ponderate in functie de risc comparativ cu cel al fondurilor proprii, indicatorul agregat de solvabilitate (18,8%) ramane deasupra limitei minime reglementate (12%). Analizele de tip stress test efectuate in anul 2004 au atestat un sistem bancar stabil, bine capitalizat si cu o lichiditate corespunzatoare. Vulnerabilitati de mica amploare au fost semnalate la nivelul riscului de credit, resimtit indirect de banci ca impact al riscului de piata (de dobanda si valutar) asupra sectorului companiilor.

187

In ceea ce priveste riscul valutar, stress test a relevat faptul ca sistemul bancar romanesc este, in ansamblu, echilibrat, avand o pozitie valutara predominant lunga, iar expunerea directa la socurile legate de modificarea cursului de schimb este minima. Analiza efectelor modificarii ratelor de dobanda a evidentiat riscuri relativ minime in conditiile in care creditele pe termen scurt sunt inca preponderente, iar cele pe termen mediu si lung sunt acordate cu o dobanda variabila. De asemenea, analiza a reliefat ca, sub aspectul solvabilitatii, nici o banca nu este afectata semnificativ, nivelul indicatorului mentinandu-se peste limita minima impusa de reglementarile de prudenta bancara in vigoare. Riscul de contaminare pe piata interbancara este irelevant in conditiile in care plasamentele de pe piata interbancara au fost orientate cu predilectie inspre banca centrala. Expunerea la acest risc a imprumutatorilor pe segmentul inter-banci inregisteaza un nivel redus, avand in vedere ca imprumutatii nu sunt afectati in mod semnificativ de celelalte socuri (riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de credit). Completarea analizelor de tip stress test cu cele de previzionare a eventualelor deteriorari a indicatorilor de analiza si implicit de rating bancar implica introducerea unor modele statistice de avertizare timpurie (de tip duration model, growth rate model, downgrade model si rating prediction). In acest sens, la inceputul anului 2004, a debutat proiectul de implementare a unor astfel de modele, care au beneficiat de asistenta tehnica in cadrul proiectelor cu finantare Phare. Acestea au fost testate in a doua parte a anului 2004, urmand a fi implementate in anul 2005. In sectorul asigurarilor, in perioada septembrie 2004 - mai 2005 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a continuat sa actioneze pentru protejarea intereselor asiguratilor. Cadrul legislativ a fost completat in continuare, fiind adoptate: - Legea nr. 403/11.10.2004 (MO nr. 976/25.10.2004) pentru modificarea si

completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 503/17.11.2004 (MO nr. 1193/14.12.2004) privind reorganizarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, ce transpune prevederile Directivei 2001/17/CE, asigurand totodata si concordanta cu Legea nr. 64/1995 privind falimentul societatilor comerciale.

In acest moment, pe piata asigurarilor din Romania isi desfasoara activitatea un numar de 42 de societati de asigurare si 280 de brokeri de asigurare, iar numarul total al personalului care lucreaza in domeniul asigurarilor depaseste 27.000, din care peste 13.000 sunt angajati cu carte de munca. Pe piata asigurarilor din Romania isi desfasoara activitatea o societate asigurare viata, 16 societati asigurare non-viata si 25 societati compozite (care practica ambele clase de asigurari). Toate societatile de asigurare au in intregime capital social privat, iar in ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei are in structura actionariatului Statul Roman, in proportie de 70%, restul avand intregul capital social privat. In anul 2004 CSA a efectuat 52 controale (17 societati de asigurare si 35 brokeri de asigurare) in urma carora s-au aplicat sanctiuni conform legislatiei in vigoare. Sanctiunile au urmarit in principal: planul de redresare financiara (2 societati), interzicerea temporara a exercitarii activitatii de asigurare (o societate de asigurare si 4 brokeri), retragerea autorizatiei de functionare (1 societate si 7 brokeri), amenzi (7 societati si 21 brokeri), avertisment (7 societati si 3 brokeri). In perioada ianuarie-mai 2005, CSA a efectuat 11 controale (5 societati de asigurare – pentru care controlul se afla in desfasurare – si 16 brokeri de asigurare) in urma carora

188

s-au aplicat sanctiuni, printre care: retragerea autorizatiei (4 brokeri), amenzi (11 brokeri), avertisment (2 brokeri). Din datele preliminare obtinute in baza raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2004 precum si in prima parte a anului 2005, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend crescator. Capitalul social subscris al societatilor de asigurare a fost, la 31 decembrie 2004, de 5.628 miliarde ROL (141,9 Meuro, la cursul de la sfarsitul perioadei), din care peste 58% detinut de investitori straini. Principalii investitori straini care inregistrau participare la capitalul social al societatilor de asigurare din Romania, la sfarsitul anului 2004, erau: ING Continental Europe Holdings BV; American Life Insurance Company; AIG Central Europe & CIS Insurance Holding; Comercial Union International Holdings Limited; Grazer Wechselseitige Versicherung Aktiengesselsch; Wiener Stadtische; Generali Holding Viena AG; TBIH Financial Services Group NV; Addenda Osiguranje; EUREKO BV; Etniki SA. Fata de anul 2003, capitalul social a avut o crestere nominala de 11,5% in lei, majorari de capital fiind realizate la 12 societati. Activele totale detinute de societatile de asigurare la sfarsitul anului 2004 insumau peste 46.700 mld ROL (circa 1,18 Meuro). Fata de 2003, in anul 2004 s-a inregistrat o crestere reala a activelor totale cu aproximativ 21,7%. Primele de asigurare subscrise in 2004 s-au cifrat la aproximativ 34.765 mld ROL (circa 880 Meuro si respectiv 1,19 miliarde USD), din care mai mult de trei sferturi au fost generate de asigurarile generale. Primele subscrise numai din asigurari directe au depasit 34.456 mld ROL (peste 865 Meuro si respectiv 1,18 miliarde USD), in crestere reala cu aproximativ 17% fata de anul anterior. Gradul de penetrare, exprimat ca raport intre primele subscrise si PIB, a crescut in 2004 pana nivelul de 1,46%, fata de 1,26% in 2003. Densitatea asigurarilor, reprezentand primele subscrise pe cap de locuitor, a fost in 2004 de aproximativ 1.600.000 lei/cap de locuitor (cca 40 EUR, respectiv 55 USD) cu aproximativ 31% mai mult decat in 2003. Piata romaneasca de asigurari consemneaza unele dintre cele mai mari ritmuri anuale de crestere a primelor subscrise din asigurari directe, exprimate in USD. Desi nu se poate omite influenta variatiei de curs valutar (moneda nationala consemnand o apreciere fata de USD, indeosebi in cursul anului 2004), tendinta de dezvoltare a pietei romanesti de asigurari este evidenta. In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru intern (RCA), la sfarsitul anului 2004, volumul primelor brute incasate de cele 15 societati autorizate sa practice acest tip de asigurare a fost de 5.414,49 mld. ROL (136,5 Meuro), cu o crestere nominala de 39,87% fata de 2003. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 3.038,58 mld. ROL (76,6 Meuro), cu 57,22% mai mult decat in 2003. In ceea ce priveste asigurarea Carte Verde, volumul primelor brute incasate de cele 12 societati autorizate sa practice acest tip de asigurare a fost de 1.710,22 mld ROL (43,1 Meuro), iar daunele platite s-au cifrat la 464,84 mld ROL (11,7 Meuro). La sfarsitul primului trimestru al anului 2005, volumul primelor brute incasate din RCA a fost de 4.277,26 mld. ROL (107,8 Meuro), daunele platite cifrandu-se la 917,07 mld. ROL (23,1 MEuro), iar pentru Carte Verde volumul primelor brute incasate a fost de 369,58 mld ROL (9,3 Meuro), volumul daunelor fiind de 113,76 mld ROL (2,9 Meuro).

189

CSA gestioneaza Fondul de Garantare a Asiguratilor, in conformitate cu prevederile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Normelor nr. 3104/2005. La 31 decembrie 2004, Fondul avea un sold disponibil de 1.498,0 mld ROL, din care 452,5 mld ROL venituri realizate in exercitiul financiar 2004. Fondul de Garantare este separat in doua conturi, distinct pentru asigurari de viata si asigurari generale. In aprilie 2005, Fondul a efectuat primele plati catre creditorii de asigurari ai societatii Metropol, iar la 30 mai 2005 avea un sold disponibil de 1.661,8 mld ROL (334,3 mld ROL pentru asigurari de viata si 1327,5 mld ROL pentru asigurari generale). In calitate de membru IAIS, in luna octombrie 2004 CSA a participat la cea de-a XI-a Conferinta Anuala, precum si la adunarile trimestriale si regionale organizate pe subcomitete. Incepand cu anul 2004, trei reprezentanti ai CSA sunt membrii in 10 subcomitete ale IAIS. Totodata, in anul 2004 CSA a intensificat contactele cu autoritatile de supraveghere similare din alte tari, activitate care s-a concretizat prin semnarea de memorandumuri cu Autoritatea de Supraveghere Financiara din Bulgaria, Autoritatea Federala de Supraveghere Financiara din Germania, Autoritatea de Supraveghere a Asigurarilor si a Fondurilor de Pensii din Polonia (in anul 2004), respectiv cu Autoritatea de Supraveghere a Asigurarilor din Slovenia (in anul 2005), urmand ca acorduri similare sa fie semnate cu Austria, Portugalia si Bosnia Hertzegovina in perioada imediat urmatoare. Evolutiile inregistrate in perioada 1 septembrie 2004 – 30 aprilie 2005 la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au confirmat tendinta pozitiva pe care s-au inscris indicatorii pietei bursiere incepand din anul 2000: - indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide 10 titluri listate la Cota

Bursei, se situa la finele perioadei analizate cu +50,93% (+70,68% in EUR) peste valoarea din data de 1 septembrie 2004. Maximul a fost de 6.525,08 puncte, atins la 24 februarie 2005;

- indicele BET-C a inregistrat la sfarsitul perioadei o crestere de +48,92% (+68,41% in EUR). Indicele BET-C reflecta evolutia preturilor tuturor actiunilor cotate, exclusiv S.I.F.-uri. Maximul istoric a fost de 4.108,74 puncte atins in 23 februarie 2005;

- indicele BET-FI, care urmareste evolutia preturilor de tranzactionare a actiunilor celor cinci societati de investitii financiare, a inregistrat o crestere in perioada analizata de +54,96% (+75,24% in EUR). Maximul atins in data de 24 februarie 2005, a fost de 33.155,81.

Aceste cresteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fondul intensificarii activitatii de tranzactionare, valoarea totala a tranzactiilor (actiuni, obligatiuni si drepturi) incheiate in perioada 1 septembrie 2004 – 30 aprilie 2005 la BVB situandu-se la 39.918,20 mld. lei (1.056,15 Meuro). Tendintele pozitive ale pietei s-au regasit si in cresterea cu peste 74,28 procente a capitalizarii bursiere, exprimata in ROL (+97.09% in EUR), care se situa la finele perioadei la nivelul de 9,71 mld. EUR. In perioada ianuarie – aprilie 2005, capitalizarea BVB reprezinta 16,79% din PIB-ul aferent anului 2004. Capitalizarea bursiera la sfarsitul anului 2004 reprezenta 15,27% din PIB-ul aferent aceluiasi an.

190

Principalii indicatori inregistrati de BVB in anul 2004 si in primul trimestru al anului 2005

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005∗ Numar societati 114 65 65 62 60 61 Capitalizare bursiera mil. EUR (mld. ROL)

450,51

(11.018,89)

1.361,08

(38.573,20)

2.646,44

(91.580,21)

2.991,02

(121.865,54)

8.818,82

(341.473,66)

9.705,80

(27.593,74)Valoare tranzactionata mil. EUR (mld. ROL)

92,96

(1.837,34)

147,40

(3.781,88)

214,21

(6.835,93)

253,30

(9.509,40)

592,81

(24.001,20)

746,31

(27.593,74)

Rata valorii tranzactionate (TR)

21,31% 15,82% 10,43% 9,59% 10,29% 12,70

PER piata (PER) 3,98 4,92 9,12 13,10 35,18 26,37

Pret piata/valoare nominala (P/BV)

0,41 0,45 0,84 1,01 2,28

Randamentul dividendului (DIVY)

7,48% 6,70% 4,97% 2,00% 1,77

In anul 2004 s-a derulat o oferta publica de cumparare pentru actiuni cu o valoare totala de 3,23 mld. ROL si 3 oferte publice de vanzare cu o valoare totala de 267,44 mld. ROL. La sfarsitul lunii aprilie 2005, un numar de 85 emitenti aveau incheiat contract de registru cu BVB, dintre care 32 societati comerciale listate la Cota Bursei, 30 societati comerciale tranzactionate pe segmentul de piata “Necotate”, 19 emisiuni de obligatiuni municipale si 4 emisiuni de obligatiuni corporative (2 inscrise la cota BVB si 2 pe piata valorilor mobiliare necotate). Anul 2004 a reprezentat pentru Bursa Electronica RASDAQ (BER) continuarea restructurarii acesteia. Lichiditatea, preturile si transparenta emitentilor au fost in crestere, in timp ce capitalizarea pietei s-a mentinut constanta datorita procesului de delistare. In perioada 1 septembrie 2004 – 30 aprilie 2005, valoarea totala a tranzactiilor a atins valoarea de 6.212,4 mld. ROL (aproximativ 159 Meuro). Pe parcursul anului 2004, valoarea totala a tranzactiilor s-a ridicat la suma de 5.907 mld. ROL (146,1 Meuro) fiind in crestere cu 48% (56% in EUR) fata de anul anterior. In primele 4 luni ale anului, acest indicator a atins 3 907,2 mld. ROL (aproximativ 159 Meuro). Pe parcursul anului 2004 s-au inregistrat cresteri substantiale ale tuturor indicilor oficiali ai BER: RAQ-I +59,7%, RAQ-II +72,6%, RASDAQ Compozit +39,3%. La sfarsitul anului 2004, RAQ-I inregistra evolutia a 11 emitenti, iar RAQ-II a 17 emitenti. In perioada analizata, indicii BER au inregistrat urmatoarele evolutii: - indicele RAQ-I a inregistrat 1.447,94 puncte la 1 septembrie 2004, si 1.649,89

puncte in ultima sedinta de tranzactionare din luna aprilie a.c. Maximul istoric a fost de 2.586,48 puncte, inregistrat la 3 februarie a.c.;

- indicele RAQ-II a inregistrat 1.945,26 puncte la 1 septembrie 2004, si 3.217,39 puncte la ultima sedinta de tranzactionare din aprilie a.c. Maximul istoric a fost de 3.945,95 puncte, inregistrat la 2 februarie a.c.;

∗ Ianuarie – aprilie 2005

191

- indicele RASDAQ Compozit a inregistrat 1.394,03 puncte la 1 septembrie 2004, si 1649,89 puncte la 31 aprilie 2005. Maximul istoric a fost de 2.158,5 puncte, inregistrat la 3 februarie a.c.

In perioada ianuarie – aprilie 2005, capitalizarea BER a atins valoarea de 74.972,5 mld ROL (2.065,3 Meuro), reprezentand 3,57% din PIB-ul aferent 2004. In primele patru luni ale anului 2005, capitalizarea BER a atins aceeasi valoare inregistrata la sfarsitul anului 2004. Din cele 3776 societati listate in prezent la BER, 1886 sunt tranzactionabile iar 1890 societati sunt suspendate de la tranzactionare. Pana in prezent au fost delistate 2165 societati, din care 228 pe parcursul anului 2005. Principalii indicatori inregistrati de BER in anul 2004 si in primul trimestru al anului 2005 sunt prezentati in tabelul urmator:

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005∗ Valoare tranzactionata totala (actiuni listate si nelistate, oblig.) mil. EUR (mld. ROL)

155,30 (3.066,13)

105,47 (2.718,38)

132,57 (4.214,44)

109,67 (4.110,48)

146,12 (5.907,13)

102 (3.907,2)

Numar societati 5.382 5.084 4.823 4.442 3.998 3.776 Capitalizare bursiera mil. EUR (mld. ROL)

872,73

(20.783,00)

1.188,53

(33.682,83)

1.764,90

(61.074,23)

1.943,72

(79.195,12)

2.064,32

(79.932,55)

2.065,3

(74.972,5) Rata valorii tranzactionate (TR) 16,02% 9,92% 9,18% 5,8% 8,24% 4,54% PER piata (PER) 1,52 2,95 3,03 4,17 6,58 7.00∗∗ Pret piata/valoare nominala (P/BV)

0,34 0,37 0,49 0,58 0,93 0,87

In anul 2004 a fost finalizata autorizarea Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFMS), prin Decizia nr. 623/5.02.2004, administrata de SC Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri SA Sibiu, autorizata prin Decizia nr. 622/5.02.2004. In anul 2004, pe piata la termen a BMFMS au fost tranzactionate 64.524 contracte futures cu o valoare a tranzactiilor de 807,25 mld. ROL (19,92 Meuro), iar in perioada ianuarie - aprilie 2005 au fost tranzactionate 89.794 contracte cu o valoare a tranzactiilor de 1.291,75 mld. ROL (35 Meuro). Din totalul acestora, activul EUR/USD are cea mai mare pondere, urmat de activul ROL/EURO. Volumul de tranzactionare pe piata BMFMS in anul 2004 este prezentat in tabelul urmator :

TIP CONTRACT VOLUM (mld. ROL) EUR/USD 461,92

ROL/USD 28,94

ROL/EURO 202,42

ACTIUNI 113,96

∗ Ianuarie – aprilie 2005 ∗∗ Indicator calculat pe baza profiturilor nete aferente anului 2003

192

Contractele avand ca activ suport actiunile, detin o pondere mai redusa in cadrul volumului de tranzactionare, insa acestea au evoluat ascendent de la o luna la alta din momentul lansarii lor. Piata optiunilor a beneficiat de atentia investitorilor, care au tranzactionat 2.273 contracte (1.697 optiuni tip CALL si 455 optiuni PUT). Si pe aceasta piata ponderea covarsitoare este detinuta de activele valutare (EURO/USD, ROL/USD si ROL/EURO), actiunile marcand doar o pondere de 3,54%.

Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana

A. Existenta unui volum suficient, la un cost adecvat, de capital uman si material, inclusiv infrastructura (educatie, cercetare-dezvoltare, aprovizionare cu energie, transporturi, telecomunicatii, etc.) In ceea ce priveste dezvoltarea capitalului uman, conform anchetei AMIGO, in anul 2004 peste jumatate din persoanele ocupate (56,0%) erau absolvente ale invatamantului liceal si profesional, in crestere fata de anul 2003 (55,1%). A crescut si ponderea persoanelor ocupate absolvente ale invatamantului superior la 12,1% fata de 10,4% in anul 2003. O scadere s-a inregistrat insa in ceea ce priveste numarul de persoane ocupate cu studii gimnaziale sau mai putin de acest nivel (de la 30,1% la 27,2%). Numarul de studenti inscrisi in invatamantul superior in anul universitar 2003-2004 a fost de 620.785 (13,9% din totalul populatiei scolare). Comparativ cu anul universitar anterior, s-a inregistrat o crestere cu 4,1% a numarului de studenti. Gradul de cuprindere in invatamant a populatiei de varsta scolara (3-23 ani) a fost de 74,2% in anul scolar 2003-2004, in continua crestere fata de anul scolar 1996-1997 (64,7%). In anul scolar 2003-2004, gradul de cuprindere in invatamant a populatiei de varsta scolara a fost de 98,2% pentru categoria 7-10 ani, in crestere fata de 96,5% in 2002-2003, respectiv de 94,2% pentru categoria 11-14 ani, fata de 94,1% in 2002-2003. In anul scolar/universitar 2003-2004, gradul de cuprindere in invatamant a populatiei de 19-23 ani a crescut semnificativ fata de 2002-2003 (cu 2,6 puncte procentuale) si 2001-2002 (cu 6,9 puncte procentuale). Aceasta evolutie a fost in mare masura determinata de dezvoltarea invatamantului privat. De asemenea, in anul scolar 2003-2004, personalul didactic din invatamantul superior a fost de 30,1 mii persoane, mai mare decat in anul scolar 2002-2003 (29,6 mii persoane) si 2001-2002 (28,7 mii persoane). Totodata, au continuat preocuparile Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru diversificarea competentelor profesionale prin initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca in diverse meserii/ocupatii. Programele de formare profesionala au fost elaborate pe baza analizelor privind dinamica si cererea pietei muncii. Astfel, in cursurile incepute in anul 2004 au fost cuprinse 75,2 mii persoane, in cea mai mare parte pentru calificare in meseriile specifice activitatilor de constructii, industrie textila, confectii, pielarie, incaltaminte, electrotehnica, informatica, turism, hoteluri, restaurante, agricultura. Din numarul total al absolventilor (52,8 mii persoane), un numar de 20,4 mii au fost someri, iar din acestia 11,6 mii au gasit ulterior un loc de munca. Capitalul fix a fost intr-o continua reinnoire, formarea bruta de capital fix inregistrand in anul 2004 o rata de crestere, in termeni reali, de peste 10% fata de anul 2004, iar in primul trimestru 2005 de 5,2% fata de trimestrul I 2004. Achizitiile de utilaje si de tehnologie din import au inregistrat cresteri semnificative, ceea ce a contribuit la imbunatatirea eficientei capitalului. Astfel, in anul 2004

193

importurile de bunuri de capital au crescut cu 25,9% fata de anul 2004, iar in trimestrul I 2005 cu 19% fata de trimestrul I 2004. Finantarea de la buget a investitiilor a reprezentat 3,6% din PIB, o parte fiind cofinantari pentru proiecte de investitii realizate din fonduri UE. Evolutia fluxului de investitii straine directe in economia Romaniei subliniaza imbunatatirea climatului de afaceri, precum si atractivitatea pentru investitorii straini. Investitiile straine directe (ISD) au crescut la peste 4 mld. Euro in anul 2004, fata de 1,9 mld. Euro in 2003, acoperind in proportie de aproape 90% deficitul de cont curent. Impreuna cu transferurile nete de capital, ISD au acoperit in totalitate necesarul de finantare. Importul de echipamente caracterizate de un nivel tehnologic ridicat a crescut de la 21% in 2000 la 58% in anul 2004, contribuind astfel la sporirea competitivitatii. Recordul absolut al evolutiei fluxului de ISD in Romania in anul 2004 (4.042 Meuro, reprezentand cca 7% din PIB) se datoreaza in parte privatizarii SNP Petrom (1,5 mld. Euro) si majorarii capitalului social subscris de importanti actori pe piata (Banca Comerciala Romana – 108,7 Meuro, Dacia Groupe Renault – 218,42 Meuro, Telemobil –217,4 Meuro). Interesul crescut al partenerilor straini fata de Romania ca destinatie a investitiilor straine este reflectat si de numarul de societati comerciale cu participare straina inmatriculate in decursul anului 2004 (10.169), reprezentand 9,5% din numarul total de societati comerciale cu participare straina in perioada 1991-2004. Structura pe domenii de activitate raportat la valoarea capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina, in perioada 1991-2004, plaseaza industria pe primul loc, cu 56,4%, urmata de servicii, cu 16,6%, comertul cu ridicata 8%, comertul cu amanuntul 7,3%, transporturi 7,1%, constructii 1,8%, turism 1,7% si agricultura 0,9%. Orientarea ISD catre sectorul industrial se datoreaza avantajelor oferite de Romania in acest domeniu, cum ar fi pretul terenului mai scazut decat in alte tari din regiune, infrastructura dezvoltata, forta de munca calificata si ieftina, existenta capacitatilor de productie si traditia in acest domeniu. In ceea ce priveste clasificarea societatilor comerciale cu participare straina la capital dupa tara de origine a investorilor, in perioada 1991-2004 pe primele locuri se situeaza Olanda, Austria, Franta, Germania si SUA. In perioada ianuarie-martie 2005, ISD atrase se ridica la 373 Meuro, fata de 491 Meuro in trim. I 2004. Conform datelor statistice provizorii furnizate de ONRC, numarul de societati comerciale nou inregistrate a crescut semnificativ, de la 2.153 noi societati in trim. I 2004, la 2.772 in trim. I 2005. In perioada ianuarie-martie 2005 se constata o reducere a ritmului de crestere a capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina de capital, de la 387,4 Meuro in trim. I 2004 (suma semnificativa datorata in cea mai mare parte unei majorari de capital social de 108,4 Meuro la Automobile Dacia SA) la 192,4 Meuro in aceeasi perioada din 2005.

B. Ponderea in economie a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) IMM-urile predomina absolut in economia romaneasca, ca si in cea a tarilor europene, reprezentand peste 99% din totalul intreprinderilor si avand o contributie substantiala la formarea PIB si crearea de locuri de munca.

Ponderea IMM-urilor in economie in anul 2003 ROMANIA EUROPA 19 % IMM in total intreprinderi 99,5 99,8 % salariati din IMM in total salariati economie 54,4 69,7

194

Persoane ocupate / IMM 6 5 Persoane ocupate / intreprin-deri mari 840 1052 Cifra de afaceri / IMM (Mil Euro) 0,145 0,9 Cifra de afaceri pe intrep. Mare (Mil Euro) 19 319,0 Valoarea adaugata / salariat IMM (Mii Euro) 4,15 55 Valoarea adaugata / salariat intrep. Mari (Mii Euro) 5,4 120 % export in cifra de afaceri IMM 4,6 12 % export in cifra de afaceri firme mari 18,2 17 Sursa: Institutul National de Statistica, Observatory of European SMEs 2003, nr.7 Stabilitatea macroeconomica si reluarea cresterii economice dupa anul 2000 au condus la revigorarea sectorului IMM. Balanta si raportul dintre numarul firmelor infiintate si cel al firmelor desfiintate,

precum si a persoanelor fizice autorizate si asociatiilor familiale Indicatori 2000 2001 2002 2003 Dinamica

2003/ 2000 (%)

IMM existente la inceputul anului (nr) 622.326 653.774 669.887 593.425 95,4 IMM inregistrate la sfarsitul anului (nr.) 653.774 669.887 593.425 640.174 97,9 IMM inregistrate in anul curent (nr.) 34.694 36.458 50.547 75.069 216,4 IMM radiate in anul curent (nr.) 3.246 20.345 127.009 28.320 Rata nasterii (%) 5,6 5,6 7,5 11,2 - Rata mortalitatii (%) 0,5 3,1 19,0 4,3 - PF si AF inregistrate la sfarsitul anului (nr) 130.128 151.635 182.415 213.138 163,8 PF si AF inregistrate in anul curent (nr) 21.425 22.760 33.464 48.769 227,6 PF si AF radiate in anul curent (nr) 1.313 1.253 2.741 7.503 571,4 Rata nasterii (%) 19,5 17,5 11,6 20,1 - Rata mortalitatii (%) 1,2 1,0 0,9 3,1 -

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului Din totalul IMM, micro-intreprinderile raman categoria cea mai importanta, numarul acestora reprezentand, in 2003, 89,5% din total. Sectorul IMM cu capital privat este sectorul cel mai dinamic al economiei. In perioada 1998-2003, numarul total de intreprinderi active economic, precum si cel al intreprinderilor mici si mijlocii s-a mentinut stabil. Se remarca, totusi, o crestere a numarului de intreprinderi cu mai mult de 10 de angajati in defavoarea micro-intreprinderilor, ceea ce denota dezvoltarea si adaptarea sectorului la cerintele pietei, in aceasta perioada. Ponderea de 53,7% a fortei de munca din IMM in totalul angajatilor din economie in Romania se situeaza sub media tarilor membre ale Europei-19 (66%). Din punct de vedere al formei de proprietate, numitorul comun al sectorului IMM este proprietatea privata. Astfel, in anul 2003, 99,5% din totalul IMM aveau capital privat. Capitalul majoritar de stat si cel mixt reprezinta mai putin de 1%. In ceea ce priveste rata de infiintare a intreprinderilor, aceasta a crescut incepand cu anul 1999 in mod constant, iar nivelul anului 2003 l-a depasit pe cel inregistrat in anul 1999, atat pe total IMM, cat si pe fiecare clasa de marime. In perioada analizata, marea majoritate a firmelor nou create sunt in domeniul serviciilor. Numarul acestora a fost influentat de schimbarile structurale pe piata, in sensul diminuarii numarului de firme care activeaza in domeniul hotelier si al restaurantelor, in favoarea cresterii firmelor care presteaza alte tipuri de servicii destinate cetatenilor si intreprinderilor.

195

Un indicator important ce caracterizeaza dezvoltarea sectorului IMM este ponderea fortei de munca angajata de sector. In perioada 1999-2003, numarul de angajati in sectorul IMM a crescut cu 18,6%, ceea ce a reprezentat cca. 330.000 noi locuri de munca. Ponderea sectorului in total forta de munca ocupata a crescut de la 43% in anul 1999 la 54% in anul 2003, dar aceasta crestere nu a fost suficienta pentru a compensa diminuarea locurilor de munca din economie. Astfel, la sfarsitul anului 2003, mai mult de jumatate din totalul salariatilor erau angajati in intreprinderi mici si mijlocii (53,7%), proportia salariatilor din intreprinderile mijlocii fiind de circa 40,2% in total IMM, mai mare decat in intreprinderile mici cu 32,3%, si respectiv in cele micro de 27,5%. Pe sectoare economice, evolutia numarului de salariati a inregistrat o scadere continua in agricultura, in timp ce in industrie si servicii numarul de salariati a crescut, in special in IMM-uri. Pe total sector IMM, indicatorul valoarea adaugata bruta la costul factorilor, pe intreprindere, a crescut cu peste 50%, cresterea cea mai insemnata inregistrandu-se in intreprinderile cu mai putin de 49 de salariati. Indicatorul valoare adaugata/salariat, pe total sector IMM, a inregistrat o crestere cu 53,7%, cresterea cea mai mare fiind realizata in cadrul intreprinderilor mijlocii (60,1% in total sector).

Valoarea adaugata pe salariat - mii Euro –

Anul Clasa de marime 1999 2000 2001 2002 2003

0 -49 2,6 3,2 3,3 4 4 50-249 2,8 3,6 4 4 4,5 Total IMM 2,7 3,4 3,6 4 4,15 ≥ 250 4,04 4,8 4,7 5,4 - Sursa: INS si ANIMMC

Activele corporale formeaza marea majoritate a activelor fixe, reprezentand peste 86% din valoarea de investitie in fiecare categorie de marime. Mai precis, activele corporale au cele mai mari ponderi in cazul micro-intreprinderilor (89%), si cele mai mici in cazul firmelor mijlocii (86,7%). Activele intangibile au un rol marginal la toate categoriile de IMM-uri, in timp ce activele financiare reprezinta 9,4% din investitiile micro-intreprinderilor, 10,4% in firmele mici si 12,2% in firmele mijlocii. In ceea ce priveste productivitatea muncii, urmarind aceeasi perioada 1999-2003, se observa ca in anul 2003 aproape 100 de mii de micro-intreprinderi au raportat cifre de afaceri pozitive, insa cu zero angajati, ceea ce goleste de inteles notiunea de indice al productivitatii in cazul acestor micro-intreprinderi. In 2003, productivitatea se ridica la valoarea de 4.139 Euro in cazul micro-intreprinderilor, 3.321 Euro pentru intreprinderi mici si 3.251 Euro pentru firme mijlocii; media pe total IMM este de 3.527 Euro. In timp, micro-intreprinderile au inregistrat o rata de crestere medie de 28% pe an, firmele mici de 6%, iar cele mijlocii de 4,7%, in timp ce media anuala la nivel national este de 10%. Intre 1999 si 2001, productivitatea micro-intreprinderilor a crescut cu mult peste media generala, in timp ce firmele mijlocii si mici au inregistrat cresteri mai modeste. In 2002, micro-intreprinderile si-au pastrat valorile pozitive de crestere, dar firmele mici si mijlocii au inceput sa aiba evolutii negative la acest capitol. In 2003 toate clasele de marime au prezentat scaderi ale productivitatii.

196

Ratele de crestere a productivitatii muncii, pe categorii de marime, 1999-2003 2000 2001 2002 2003 Micro +42,1 % +56,0 +19,8 -5,4 %

Mici +14,8 % +10,9 -1,3 -0,8 %

Mijlocii +16,4 % +15,7 -9,0 -4,0 %

Total +22,6 % +22,9 % +0,7 % -2,8 % Sursa: MFP

Volumul exporturilor realizate de IMM-uri in perioada 2000-2003 depaseste volumul importurilor realizate de acest sector, situatie opusa fata de ceea ce se intampla la nivelul intreprinderilor mari. Pentru fiecare unitate de export, IMM-urile importa 0,96 unitati, in timp ce, pe ansamblul economiei, raportul este de 1 la 1,26, ceea ce inseamna ca dezechilibrul balantei comerciale pe anul 2003 se datoreaza cresterii volumului de importuri in intreprinderile mari. Volumul total al exporturilor realizate de IMM-urile din sectorul industrial se ridica la 3.607 Meuro, ponderea cea mai mare revenind industriei textile si confectii, respectiv 2.006 Meuro (56% din valoarea totala a exporturilor); exporturi de 585 Meuro s-au realizat in ramura constructiilor de masini (16%); urmata de industria lemnului cu 329 Meuro (9%); industria chimica, cu 195 Meuro (5%); industria alimentara, cu 102 Meuro (3%) si alte ramuri de activitate - 391 Meuro (11%). Cresterea cea mai mare ca numar de intreprinderi exportatoare in perioada analizata au inregistrat-o trei domenii de activitate: textile-confectii (+30,1%), constructii de masini (31,2%) si alte sectoare industriale (30,6%). In 2001 si 2002, numarul intreprinderilor exportatoare din industria textila si a confectiilor a depasit media de crestere, in timp ce in 2003 a scazut cu 4,9%; industria constructiilor de masini a avut o evolutie crescatoare in toti cei trei ani avuti in vedere, cu un avant deosebit in 2002 (+16%) si in 2003 (+1,1%); industria chimica a inregistrat, la randul ei, cresteri insemnate in toata aceasta perioada, ramanand aproape stabila chiar si in 2003, an in care alte sectoare erau in declin. Industria lemnului a avut o evolutie ascendenta, chiar daca sub medie, in 2001 si 2002, pentru ca, in 2003, sa cunoasca o scadere de 4,5%; industria alimentara si-a luat avant in 2001, ca apoi sa scada cu 12,7% in 2002 si cu 2,9% in 2003. Sectorul celorlalte ramuri industriale a inregistrat realizari pozitive, peste medie, atat in 2001 cat si in 2002, pentru ca in 2003 sa scada, dar cu un ritm sub medie. Ponderea numarul IMM-urilor exportatoare care lucreaza in „lohn”, in total IMM-uri, pe sectoare, se prezinta astfel:

Ponderea IMM-urilor care exporta bunuri fabricate in „lohn” din totalul IMM-urilor, pe sectoare (ritmuri de crestere, %)

2000 2001 2002 2003 Textile-confectii 34,5 41,3 (+19,9) 40,6 (-1,7) 35,1 (+13,7) Constr. masini 34,1 36,9 (+8,3) 33,6 (-9,0) 28,9 (-14,0) Ind. lemnului 25,5 26,8 (+5,2) 27,0 (+0,8) 24,8 (-8,1) Ind. alim 16,3 21,1 (+29,6) 17,0 (-19,6) 15,5 (-8,5) Ind. chimica 24,1 27,1 (+12,5) 25,3 ( -6,4) 22,0 (-13,1) Alte industrii 32,5 37,1 (+14,0) 36,9 (-0,6) 31,6 (-14,4) Total industrie 26,8 31,0 (+15,7) 29,3 (-5,5) 25,8 (-11,9) Sursa: INS si ANV

Valoarea totala a exporturilor in lohn realizate de IMM-urile din industria prelucratoare se ridica la 2.417 Meuro.

197

Industria textilelor si a confectiilor realizeaza cea mare parte a exporturilor in sistem lohn, respectiv 93% din exporturi. In perioada 1999-2002, industria textilelor si a confectiilor a avut o dinamica pozitiva atat din punct de vedere al numarului de firme active, cat si din cel al locurilor de munca, o buna parte a acestei cresteri datorandu-se, intr-o anumita masura, si politicii duse de multe firme vest-europene si nord-americane, de reamplasare a unitatilor lor productive. Industria constructiilor de masini este si ea dependenta de redistribuire, intr-o proportie de 55,3%. IMM-urile din sectorul constructiilor de masini au o buna parte din exporturile lor realizate in sistem lohn, ceea ce arata existenta unor legaturi importante cu intreprinderi straine, mai ales in industria auto si in cea a componentelor electrice. In industria chimica, ponderea acestui sistem de productie este de peste 32%. In industria alimentara, lohnul reprezinta 19,1% din totalul exporturilor. In industria lemnului, lohnul reprezinta numai 6%. Desi importanta si dinamica in ansamblul economiei, si avand o pondere mare a exporturilor fata de cifra de afaceri, industria lemnului are una din cele mai mici proportii de produse fabricate si exportate in lohn, ceea ce tradeaza faptul ca, desi gradul de industrializare al sectorului este foarte dependent de pietele internationale (exporturile detinand 28% din cifra de afaceri), firmele straine prefera fie sa achizitioneze direct materia prima (lemnul) si sa-l trimita in afara tarii, fie sa faca investitii directe in Romania. In celelalte sectoare industriale, lohnul reprezinta, in medie, 27,3% din exporturi.

C. Accesul cat mai extins la finantare al intreprinderilor; restructurarea, inovarea si efectuarea de investitii in vederea sporirii eficientei Accesul scazut al IMM-urilor la finantare reprezinta una dintre principalele concluzii ale sondajului de opinie desfasurat de ANIMMC in perioada aprilie-iunie 2004. Sondajul arata ca majoritatea investitiilor planificate sunt sustinute din fonduri proprii (87,5% pentru investitiile mici, respectiv 77,4 % pentru cele mari). Imprumuturile bancare sunt pe locul doi (32,9% pentru investitii mici, respectiv 56,9% pentru investitiile mari), dar la mare distanta, in special in cazul investitiilor mici. Finantarea din surse guvernamentale (16,5%, respectiv 11,1%) constituie, cum este si normal, o sursa de completare si nu una de baza. Majoritatea investitiilor mici sunt finantate numai din fonduri proprii (59,7%), dar pe masura ce investitiile sunt mai mari, combinatia dintre fondurile proprii si imprumuturile bancare creste in importanta (38,9%). Capacitatea IMM-urilor de a antrena portofolii de finantare mai diversificate este inca foarte scazuta (4,9%) si nu exista investitii finantate pe piata de capital. In alegerea sursei de finantare IMM-urile se orienteaza, in primul rand, in functie de nivelul dobanzilor, precum si in functie de procedurile si normele impuse de institutiile financiare. Totusi, criteriul garantiilor cerute de catre banci se afla listat pe locul trei in ierarhia factorilor de influenta. In perioada 2002 – 2003, creditele acordate IMM au reprezentat cca. 42,2% din totalul creditelor acordate in ROL si valuta de catre banci.

Ponderea creditelor acordate IMM - MII EURO -

2002 2003 Total credite, din care: 5.680.518 8.030.036

- credite acordate IMM 3.043.194 2.743.379

Ponderea creditelor acordate IMM, % 53,6 34,2

Sursa: BNR

198

In total credite acordate in perioada mentionata, sectoarele cele mai dinamice din economie au fost: comertul si sectorul productiv, iar din acesta industria alimentara, industria textila si a produselor textile si industria pielariei si a incaltamintei. Garantarea creditelor acordate IMM prin banci

A continuat capitalizarea Fondului National de Garantare al Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), capitalul social la sfarsitul anului 2004 fiind de 620,4 mld ROL. De asemenea, a crescut gradul de reprezentare in teritoriu, prin infiintarea a 14 reprezentante. In anul 2005 au fost dezvoltate noi produse de garantare, care au permis cresterea accesului IMM la liniile de creditare. FNGCIMM are incheiate 16 acorduri cu bancile comerciale. Din totalul de 344 garantii aprobate de FNGCIMM de la infiintare, 82 de garantii (23% din total) sunt aferente creditelor acordate pe 2005. Valoarea totala a garantiilor este de 24,1 Meuro, pentru un volum de credite 54,4 Meuro, garantiile aferente anului 2005 reprezentand 28%, si respectiv 30% din aceste valori. Urmare diversificarii produselor de garantare si imbunatatirii procedurilor de acordare a garantiilor, capacitatea FNGCIMM a crescut considerabil in 2005, media lunara a numarului de garantii acordate fiind de 16 garantii/luna, comparativ cu 9 garantii/luna in perioada august 2002 - decembrie 2004.

D. Impactul politicilor guvernamentale si al legislatiei asupra competitivitatii, prin intermediul politicii comerciale, de concurenta, de ajutoare de stat, de sprijinire a IMM-urilor etc Consiliul Concurentei a intreprins eforturi sustinute in vederea aplicarii pro-active a legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat, a intaririi capacitatii administrative si a promovarii culturii concurentei. In domeniul antitrust, actiunile Consiliului Concurentei au fost orientate in special spre aplicarea de sanctiuni descurajatoare pentru fapte anticoncurentiale, concomitent cu concentrarea resurselor asupra celor mai importante cazuri de distorsionare a concurentei. In perioada 1 septembrie 2004 – 31 mai 2005, Consiliul Concurentei a emis 28 decizii de sanctionare si a aplicat sanctiuni in valoare totala de 1.304.134.511.070 ROL. Au fost efectuate 10 investigatii in sectoare esentiale ale economiei, din care 4 ex-officio. In domeniul ajutorului de stat, incepand cu 14 septembrie 2004 functioneaza mecanismul de pre-consultare intre DG Concurenta si Consiliul Concurentei, in cadrul caruia toate proiectele de decizii sunt evaluate de Comisia Europeana inainte de adoptarea lor. In perioada 14 septembrie 2004 – 14 iunie 2005 au fost transmise Comisiei Europene 56 proiecte de decizii, din care 49 au fost finalizate. In ceea ce priveste legislatia secundara, au fost adoptate 12 noi regulamente si instructiuni, in timp ce 9 regulamente si instructiuni existente au fost modificate si completate pentru alinierea la prevederile acquis-ului comunitar. In perioada 1 septembrie 2004 – 15 iunie 2005, Consiliul Concurentei a emis 65 decizii si a declansat 20 investigatii in scopul analizarii compatibilitatii masurilor de sprijin ce constituie ajutoare de stat acordate diverselor companii. In urma investigatiilor, au fost emise 3 decizii negative pentru interzicerea acordarii de ajutoare de stat. Au fost elaborate si transmise la Comisia Europeana urmatoarele rapoarte de monitorizare: - Raportul privind rezultatele actiunii de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate

santierelor navale in perioada 2002-2003;

199

- Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 2001 – 2003 (MO nr. 116/04.02.2005);

- Primele doua Rapoarte de monitorizare privind ajutoarele de stat acordate agentilor economici cu certificate de investitor in zonele defavorizate;

- Raportul de monitorizare privind ajutoarele de stat acordate agentilor economici care activeaza in zonele libere;

- Raportul privind ajutoarele de stat acordate parcurilor industriale; - Raportul privind monitorizarea ajutoarelor de stat pentru salvarea si restructurarea

firmelor in dificultate; In vederea stoparii ajutorului de stat la momentul atingerii intensitatii maxim admisibile, au fost transmise in teritoriu liste cu agentii economici care isi desfasoara activitatea in zone defavorizate, beneficiarii de ajutoare regionale a caror intensitate se apropie de nivelul maxim admis. Inspectoratele teritoriale ale Consiliului Concurentei monitorizeaza ajutoarele de stat acordate la nivelul administratiei centrale si locale in vederea verificarii respectarii conditiilor stipulate in deciziile Consiliului Concurentei. Consiliul Concurentei controleaza ajutoarele fiscale, sociale si esalonarile la plata energiei, in perioada de raportare fiind efectuate 617 astfel de controale. De asemenea, a inceput si actiunea de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate companiilor care activeaza in sectorul autovehiculelor, pana in prezent fiind verificate 8 companii din acest sector. Consiliului Concurentei monitorizeaza actele normative ce contin masuri de sprijin financiar, pentru a identifica eventualele ajutoare de stat nenotificate sau ilegale si a dispune masurile necesare. In vederea imbunatatirii calitatii notificarilor, Consiliul Concurentei a elaborat si transmis ministerelor furnizoare criteriile de analiza a notificarilor privind ajutoarele acordate pentru diverse obiective si acorda permanent consultanta tehnica furnizorilor de ajutor de stat. Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania si planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, reactualizate pentru perioada 2003 – 2008, au fost aprobate prin HG nr. 55/13.01.2005 (MO nr. 127/9.02.2005). Pe data de 15 martie 2005, autoritatile romane au transmis primul Raport de monitorizare a restructurarii sectorului siderurgiei la Comisia Europeana. Pregatirea personalului se asigura permanent atat prin actiuni interne (intalniri saptamanale intra si interdepartamentale), cat si prin actiuni realizate in cadrul Programului de Twinning si actiuni in cooperare organisme internationale. Pentru cresterea constientizarii importantei respectarii regulilor concurentei de catre oamenii de afaceri, mediul juridic si academic, ministerele si institutiile cu atributii in domeniul concurentei si ajutorului de stat: - Au fost incheiate 7 protocoale de colaborare cu diverse institute, asociatii si

autoritati de reglementare; - Au fost organizate seminarii pentru promovarea culturii concurente, au fost

elaborate si diseminate documente de prezentare a Consiliului Concurentei si a politicii de concurenta;

- A fost asigurata publicarea pe site-ul Consiliului Concurentei a tuturor deciziilor adoptate;

- A fost elaborat “Manualul privind legea ajutorului de stat in Romania” care vine in sprijinul autoritatilor furnizoare de ajutor de stat,

200

- A fost constituit un birou de reprezentare al Consiliului Concurentei la principalele targuri comerciale organizate in Romania;

- In luna aprilie 2005, Consiliul Concurentei a infiintat serviciul „Telefonul Verde”; - Pe site-ul Consiliului Concurentei functioneaza un Forum de discutii care permite

schimbul de informatii in domeniu, transmiterea de reactii cu privire la noile regulamente si instructiuni, investigatiile in curs.

In domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, in anul 2004 a fost realizat un sondaj cu acoperire nationala, pe un esantion de 1061 de IMM-uri. Au fost analizate: situatia financiara a IMM-urilor, gradul de utilizare a tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), participarea la achizitii publice si perceptia despre sistemul institutional de promovare si sustinere a IMM-urilor. Un sondaj similar privind perceptia mediului de afaceri de catre intreprinzatori a fost efectuat in perioada perioada martie - mai 2004, pe un esantion de 1340 de companii, de catre Consiliul National pentru Intreprinderi private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), asociatia patronala cel mai bine reprezentata teritorial. In ceea ce priveste achizitiile publice, un procent relativ mic de IMM-uri (19,6%) a participat in ultimii 3 ani la o procedura de achizitii publice sau la contractarea unei comenzi guvernamentale. Intreprinderile mijlocii sunt cele care au participat la achizitii publice in cel mai mare procent (33,1%), urmate indeaproape de intreprinderile micii (31,8%), in timp ce accesul micro-intreprinderilor la procesul de licitatie cu scop de achizitii publice sau contractarea unei comenzi guvernamentale este considerabil mai scazut (17,7%). In ceea ce priveste cresterea competitivitatii IMM, se poate mentiona participarea acestora la diverse programe de sustinere a activitatii lor, precum si continuarea alocarii de fonduri pentru sustinerea IMM in controlul si reducerea poluarii aerului si solului inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate, gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, educatia si constientizarea privind protectia mediului (Administratia Fondului pentru Mediu).

E. Gradul de integrare comerciala cu Uniunea Europeana In anul 2004, ponderea comertului dintre Romania si UE in totalul comertului exterior romanesc s-a majorat de la 61,9% in 2003 la 68,1%; in acelasi timp insa, deficitul comercial al Romaniei in relatia cu UE a crescut la 3,3 mld. Euro, de la 1,7 mld. Euro in 2003 (+96,9%). Cu toate acestea, deficitul comercial in relatia cu UE inregistrat in anul 2004 a reprezentat 44% din totalul deficitului comercial al Romaniei, ceva mai mic fata de ponderea de 49% inregistrata in anul 2003. Comertul cu produse industriale a reprezentat 95,9% din totalul comertului cu UE, insumand 29,6 mld. Euro (13,4 mld. Euro la exportul romanesc si 16,2 mld. Euro la import). Atat exportul cat si importul au inregistrat o evolutie ascendenta: exporturile au crescut cu 20,8% iar importurile cu 20,3%; 84,8% din deficitul comercial al Romaniei cu UE din anul 2004 provine din comertul cu produse industriale. Italia a ramas, si in anul 2004, principalul partener comercial al companiilor romanesti, cu o pondere de 21,2% in totalul exportului si cu 17,2% din import. Alte destinatii pentru exporturile romanesti au fost: Germania (15%), Franta (8,5%), Marea Britanie (6,7%) si Olanda (3,2%). In ceea ce priveste importurile, in afara Italiei, acestea au provenit din: Germania (14,9%), Franta (7,1%), Austria (3,5%) si Marea Britanie (3,3%). In primele 4 luni ale anului 2005, exportul catre tarile UE s-a cifrat la 4799,2 Meuro, in crestere cu 517,2 Meuro, respectiv cu 12,1% fata de aceeasi perioada a anului 2004. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul importurilor din tarile UE, in valoare totala de 5766,8 Meuro. Acestea au crescut cu 980,4 Meuro, respectiv cu 20,5% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

201

Analiza structurala a schimburilor derulate cu UE in primele 4 luni 2005 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2004 releva: - Cresterea exportului de produse minerale (de 2,3 ori), produse chimice (+25,2%),

metale si articole din metal (+22,5%), materiale plastice (+22,1%), mijloace de transport (+18,8%);

- Cresterea importului de produse minerale (de 3,6 ori), produse agro-alimentare (de 2,1 ori), lemn si produse din lemn (+40,4%), precum si metale si articole din metale (+36,6%), produse ale industriei constructiilor de masini (+24,1%).

In primele 4 luni ale anului 2005, se observa ca ponderea in total a exporturilor romanesti spre UE este de 69,7%. Principalii parteneri in derularea exporturilor la nivelul primelor 4 luni ale anului 2005 raman Italia cu 1468,7 Meuro (21,3%), Germania cu 980,5 Meuro (14,2%), Franta cu 510,8 Meuro (7,4%) si Marea Britanie cu 389,1 Meuro (5,7%). De asemenea, in primele 4 luni ale anului 2005 se remarca o pondere a importurilor provenite din tarile UE de 62,7%. Principalii parteneri la import au fost: Italia cu 1434,5 Meuro (15,6%), Germania cu 1257,7 Meuro (13,7%), Federatia Rusa cu 735,8 Meuro (8,0%), Franta cu 640,8 Meuro (7,0%) si Marea Britanie cu 261,9 Meuro (2,8%). Circa 30% din valoarea importurilor din UE reprezinta materii prime, materiale sau componente ce sunt prelucrate/asamblate pe teritoriul Romaniei in regim de „processing”, produsele rezultate detinand circa 60% din exporturile tarii noastre spre UE. Aceasta demonstreaza un grad ridicat de integrare comerciala si din punctul de vedere al structurilor de productie din unele sectoare (confectii, incaltaminte, electronica, componente auto SA) cu cele din UE, precum si cresterea competitivitatii externe a produselor romanesti pe piata unica europeana.

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE 2.3.1 Tabele de monitorizare (vezi Fisier Tabele monitorizare)

202

2.4. DATE STATISTICE DATE STATISTICE 1999 2000 2001 2002 2003 2004Date de bază în mii

Populaţia (la 1 iulie) 22458 22435 22408 21795 1) 21734 21673

în mii hectare

Suprafaţa totală 23839 23839 23839 23839 23839 23839

în miliarde lei

Conturi naţionale Produsul Intern Brut în preţuri curente 545730,2 803773,1 1167687,0 1514750,9 1903353.9 S 2387914.3 P

în miliarde ECU/EUR

Produsul Intern Brut în preţuri curente 33,5 40,3 44,9 48,5 50.7 S 58.9 P

în ECU/EUR pe locuitor

Produsul Intern Brut în preţuri curente 1491 1795 2002 2224 2332 S 2718 P

Structura Valorii Adăugate Brute în % din total valoare adaugată brută

- Agricultură 15,2 12,5 14,9 12,8 13.3 S 14.6 P

- Industrie 28,2 30,9 31,0 31,4 30.9 S 30.5 P

- Construcţii 5,7 5,5 6,0 6,5 6.8 S 6.9 P

- Servicii - include SIFIM 2) 50,9 51,1 48,1 49,3 49.0 S 48.0 P

Structura cheltuielilor în % din Produsul Intern Brut

- Cheltuieli pentru consumul final 88,7 86,1 85,2 84,0 84.9 S 86.3 P

'-Cheltuieli pentru consumul final al populaţiei şi administraţiei private 74,3 70,0 70,0 69,0 68.9 S 70.4 P

'-Cheltuieli pentru consumul final al administraţiei publice 14,4 16,1 15,2 15,0 16.0 S 15.9 P

- Formarea brută de capital fix 17,7 18,9 20,7 21,3 22.2 S 22.3 P

- Exporturi de bunuri şi Servicii 28,0 32,9 33,3 35,4 36.0 S 37.1 P

204

- Importuri de bunuri şi Servicii 32,8 38,5 41,1 41,1 43.8 S 46.5 P

% faţă de anul anterior

Produsul Intern Brut -1,2 2,1 5,7 5,1 5.2 S 8.3 P

în dolari SUA, la Paritatea Puterii de cumpărare

Produsul Intern Brut pe locuitor 3) 5441 5750 6232 7017 7544 8361 P

% faţă de anul anterior

Indicele Preţurilor de Consum (an/an) 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 111,9

Rata anuală a inflaţiei 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9

Balanţa de plăţi în milioane ECU/EURO

- Export de bunuri (FOB) 7977 11273 12722 14675 15614 18935

- Import de bunuri (FOB) 9164 13140 16045 17427 19569 24258

- Balanţa comercială (FOB/FOB) -1187 -1867 -3323 -2752 -3955 -5323

- Servicii, net -370 -260 -129 5 62 -213

- Venituri, net -388 -304 -315 -488 -1195 -1363

- Transferuri curente nete 590 937 1279 1612 2028 2497

-din care transferuri guvernamentale 54 76 248 290 199 126

- Balanţa contului curent -1355 -1494 -2488 -1623 -3060 -4402

Finanţe publice în % din Produsul Intern Brut

Deficit/excedent bugetar 4) -1,8 -4,0 -3.2 -2.6 -2,3 -1,1

Datoria externă brută 27,4 28,7 31,3 32,0 33,1 33,5

Indicatori financiari Agregate monetare în miliarde ECU/EURO

205

- M1 1,6 1,9 2,3 2,5 2,8 3,9

- M2 7,3 7,1 9,7 10,7 11,2 16,3

- credit intern total, net 5,5 4,7 5,1 5,7 7,3 9,2

Rata medie a dobânzilor % pe an

- la împrumuturi 65,9 53,5 45,7 35,2 25,4 24,8

- la depozite 45,4 32,7 26,4 18,7 10,8 11,0

Rata de schimb în ECU/EUR (1 ECU/EUR = moneda naţională)

- Media perioadei 16295,6 19955,8 26026,9 31255,3 37555,9 40532,1

- la sfârşitul perioadei 18331,0 24118,0 27881,0 34919,0 41117,0 39663,0

- Rata efectivă de schimb : : : : : : :

Comerţ exterior în milioane ECU/EURO

Importuri CIF 9927 14235 17383 18881 21201 26281

Exporturi FOB 7977 11273 12722 14675 15614 18935

Sold FOB/CIF -1950 -2962 -4661 -4206 -5587 -7346

anul anterior = 100

Indicele raportului de schimb 5) : : 105,1 100,9 99,8 101,5 104,3

în % din total

Importuri cu UE-15 60,7 56,5 57,4 58,4 57,7 55,4

Exporturi cu UE-15 65,5 63,8 67,8 67,2 67,7 65,5

Demografie la 1000 locuitori

Spor natural -1,4 -0,9 -1,8 -2.7 -2,5 -1,9

206

Rata netă a migraţiei -0,1 -0,2 0,02 -0.07 -0,3 -0,5

la 1000 născuţi vii

Rata mortalităţii infantile 18,6 18,6 18,4 17,3 16,7 16,8

la naştere

Speranţa de viaţă: Bărbaţi 66,1 67,0 67,7 67,6 67,4 67,7

Femei 73,7 74,2 74,8 74,9 74,8 75,1

Piaţa forţei de muncă 6) în % faţă de forţa de muncă

Rata activităţii economice (metodologia BIT) 63,4 63,2 62,2 56,0 54,8 54.8 P

Rata şomajului (metodologia BIT) Total 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 8.0 P

< 25 ani 18,8 18,6 17,5 21,7 18,5 21.0 P

>= 25 ani 4,9 5,3 4,9 6,4 5,4 6.2 P

Populaţia ocupată pe ramuri CAEN (AMIGO) 6) în % faţă de total

-Agricultură, silvicultură şi piscicultură 41,8 42,8 42,3 36,4 35,7 31.6 P

- Industrie 23,9 22,4 22,2 25,0 25,2 26.0 P

- Construcţii 3,7 3,8 4,0 4,5 4,6 5.2 P

- Servicii 30,6 31,0 31,5 34,1 34,5 37.2 P

Infrastructura în Km / 1000 Km2

Reţeaua de căi ferate 46,1 46,2 46,2 46,2 46,5 46,4

în Km

Lungimea autostrăzilor 113 113 113 113 113 228

Industrie şi Agricultură anul anterior = 100

Indicele volumului producţiei industriale 7) 86.2 8) 97,6 107,1 108,3 104,4 103,1 105,3

Indicele volumului producţiei agricole brute 8) 105,2 85,8 : : : :

207

Indicele volumului producţiei agricole de bunuri şi servicii : 104,0 85,2 122,7 96,5 107.5 S 124.1 E

P = date provizorii.

S = date semidefinitive.

E = date estimate.

1) Date bazate pe rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002. 2) SIFIM = servicii de intermediere financiară indirect măsurate. 3) Indicatorul "PIB/locuitor" în dolari SUA, la PPC: 1999 - rezultat al rundei 1999 (PCE); 2000 şi 2001 - estimări pe baza rezultatelor rundei 1999 (PCE); 2002 - rezultat al rundei 2002 (PCE); 2003 şi 2004 - estimări pe baza rezultatelor rundei 2002.

4) Datele sunt calculate conform metodologiei "Government Financial Statistics" 1986. 5) Indicele raportului de schimb s-a obţinut pe baza Indicilor Valorii Unitare calculaţi din valori exprimate în Euro.

6) Incepând cu anul 2002, datele nu sunt comparabile cu cele din anii precedenţi datorită estimării lor pe baza rezultatelor Recensământului Populaţiei si Locuinţelor din 18 martie 2002, precum şi datorită revizuirii definiţiilor şi sferei de cuprindere, în conformitate cu ultimele reglementări ale Comisiei Europene. 7) Indicii sunt calculaţi în bază 2000.

8) Indicatorul "Indicele volumului producţiei agricole brute" nu mai este calculat începând cu anul 2001, fiind inlocuit cu " Indicele volumului producţiei agricole de bunuri şi servicii", conform metodologiei Eurostat.

Documents

R A P O R T · 2006-10-12 · BEI Banca Europeana de Investitii European Investment Bank ... BIT Acordul Bilateral de Investitii Bilateral Investments Treaty BM Banca Mondiala World