Energia Mondiala

  • View
    239

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

1. Importanta, locul si structura energeticii mondiale2. Geografia consumului de energie si balanta energetica mondiala3. Geografia industriei de combustibili4. Geografia industriei carbonifere5. Geografia industriei petroliere6. Geografia industriei gazelor naturale7. Industria energiei electrice

Text of Energia Mondiala

ENERGETICA MONDIALA1. Importanta, locul si structura energeticii mondiale2. Geografiaconsumului de energie si balanta energetica mondiala3. Geografia industriei de combustibili4.Geografia industriei carbonifere5.Geografiaindustriei petroliere6.Geografia industriei gazelor naturale7. Industria energiei electrice1. Importanta, locul si structura energeticii mondialeEnergetica ca ramura a industriei se ocupa cu explorarea, extragerea, prelucrarea, utilizarea tuturor surselor energetice, cu producerea energiei electrice si cu distribuirea ei.Importanta energeticii rezida si din faptul ca ei ii revine 1/3 dincostul alocarilor fondurilor fixe si asignatiilor capitale. In aceasta ramuralucreaza 1/5 din populatia activa ocupata in industrie. Totodata, energeticaeste un mare consumator de materie prima din alte ramuri: 2/3 dinproductia totala de tevi, 10-12% din totalul produselor metalurgice, 10%din materialele de constructie etc. Ea cuprinde:-sursele de energie primara: carbuni, petrol, gaze naturale,hidroenergie, sisturi bituminoase;-productia de energie secundara: energie electrica si termica,obtinute prin folosirea energiei primare.Cu alte cuvinte, energetica prezinta un complex industrial compusdin doua subramuri:-industria de combustibili;-industria energiei electrice, sau electroenergetica.2. Geografiaconsumului de energie si balanta energetica mondialaEnergetica contemporana se bazeaza, in principal, pe utilizarearesurselor energetice primare (petrol, gaze naturale, carbune, hidroenergiesi energia atomica), numite "comerciale' sau "industriale'. Consumulmondial al resurselor energetice este in continua crestere, dar neuniform dela o perioada la alta. In primii 50 de ani ai secolului al XX-lea consumultotal de energie la nivel global se dubleaza la fiecare 18-20 de ani, iar in adoua jumatate a secolului ritmurile de crestere a consumului de energieconstituie 3-5% pe an.Urmarind evolutia consumului mondial de energie incepand cu anul1900, se observa ca pana in anul 2000 acesta prezinta o crestere de 12,9ori, respectiv de la circa 1 miliard t.c.c. in anul 1900 la 12,9 miliarde t.c.c.Prognozele efectuate de Banca Mondiala pentru anul 2005 prevad unconsum de 15 800 milioane t.c.c.Repartitia geografica a consumului total de energie este neuniformade la continent la continent si de la tara la tara. Aceasta disproportie esteconditionata atat de prezenta resurselor proprii, cat si de locul pe care ildetin in economia mondiala. Astfel, in 2000 consumul mondial de energie era dominat de Europa, inclusiv Rusia, (32%) si de America de Nord (28,4%), celelalte continente inregistrand consumuri modeste.Analiza consumului energetic la nivel de tari pune in evidenta maridiferente in ceea ce priveste consumul atat global, cat si pe cap de locuitor. Astfel,primele 7 state (S.U.A., China, Rusia, Japonia, Germania, Marea Britaniesi Canada) detin cca. 70% din consumul mondial de energie.Consumul anual de energie pe cap de locuitor la nivel global este de circa2 t.c.c, inregistrandu-se diferente foarte mari pe tari si grupe de tari. incadrul tarilor dezvoltate cu consum ridicat se evidentiaza Luxemburg(14-15 t.c.c.pe cap de locuitor), dupa care urmeaza S.U.A. si Canada, unde dupa oanumita reducere se mentine la nivelul de circa 10 t.c.c.pe cap de locuitor. Dintre tarile in curs de dezvoltare cu economia de piata, un consum foarte ridicatil au tarile Golfului Persic - Qatar, Emiratele Arabe Unite si Bahrain(13-27 t.c.c.pe cap de locuitor); la polul opus se afla state cu un consum sub 50 kg c.c.pe cap de locuitor- Bangladesh, Laos, Afganistan, Tanzania, Haiti etc.Paralel cu cresterea rapida a consumului mondial de energie, s-au produs modificari esentiale cantitative si structurale in balanta energeticamondiala.Balanta energeticamondiala reprezinta raportul dintre diferite tipuri de combustibil si energie la productia si consumul lor.Analiza evolutiei ponderii combustibililor fosili in balanta energeticamondiala in secolul XX, pune in evidentaimportante modificari. Astfel, la inceputul secolului al XX-lea, carbuneleocupa o pozitie dominanta in balanta energetica mondiala (peste 90%),pentru ca dupa cel de al doilea razboi mondial ponderea lui sa scada vertiginos, ajungand in 1975 la 28,7%. In schimb creste ponderea altor surse, cum sunt petrolul, gazele naturale, hidroenergia, energia nuclearaetc. Dintre acestea, hidrocarburile au avut cea mai puternica ascensiune, dela 16,4% in 1925 la cea 70% in 1970 (tab. 1). Aceasta perioada estenumita "epoca petrolului ieftin".Ca urmare a crizei energetice s-au produs modificari considerabilein structura balantei energetice mondiale. Astfel, cota de participare ahidrocarburilor in balanta de consum s-a redus la 63%, iar pondereahidroenergiei si mai ales a energiei atomice a crescut pana la 10%.In anul 2000, ponderea resurselor energetice in balanta energetica mondiala era urmatoarea: petrol - 36,8%, carbune - 25,1%, gaze naturale -23,5%, hidroenergie - 7,0%, energie nucleara - 6,4%, alte surse - 1,2%.Balanta energetica in diferite tari are specificul sau, care depinde de gradul asigurarii cu anumite resurse energetice, de particularitatile dezvoltarii economieinationale, precum si de posibilitatile de import.3. Geografia industriei de combustibiliIndustria de combustibili se ocupa cuextragerea de carbune, petrol, gaze naturale, uraniu, turba, sisturi bituminoase, nisipuri asfaltice, cu prelucrareasi cu transportarea lor. Industria de combustibili cuprinde urmatoarelesubramuri:industria petrolului;industria gazelor naturale;industria carbonifera;alte surse de combustibil (lemn, turba, sisturi bituminoase).Peste 80% din totalul energiei electrice este produsa in baza utilizarii combustibililor minerali.Combustibilii sunt destul de neomogeni ca greutate, putere calorica si densitate. Valoarea tipurilor de combustibili este determinata, in primul rand, de puterea calorica a acestora.Laarderea 1 kg de carbune de piatra se degaja o cantitate de caldura egala cu7 000 kcal; 1 kg de turba - 1600-3000 kcal; la descompunerea 1 kg deuraniu se degaja energie echivalenta cu 21 miliarde kcal sau cu energiaobtinuta la arderea a 3 000 tone de carbune.In calculele tehnico-economice drept etalon pentru comparareaputerii de ardere a diferite tipuri de combustibil se foloseste termenul de"combustibil conventional'."Combustibil conventional' (sau "echivalent carbune') - combustibil a carui capacitate calorica pentru calcul s-a acceptat conventional egala cu7 000 kcal/kg.Daca puterea caloricaaltcarbune de piatra sau huila e de 7 000kcal/kg si este considerata drept unitate de combustibil conventional sauechivalent carbune (t.c.c. sau t.e.c), atunci 1 t de antracit este echivalentacu 1,2 t.c.c; 1 t de petrol - cu 1,3-1,5 t.c.c; 1 t de gaz condensat - cu1,67 t.c.c; 1 000 m3gaze naturale - cu 1,33 t.c.c; 1 000 kcal energieelectrica- cu 0,125 t.c.c. etc.Geografiarezervelor de combustibili.Pe suprafata Terrei secunosc peste 3,5 mii de bazine carbonifere si zacaminte, care ocupaimpreuna 15% din suprafata uscatului. Sunt cunoscute si cercetate peste600 de bazine petrogazeifere, din care 450 se afla in exploatare, iarnumarul total de zacaminte petroliere este de 35 de mii.Conform evaluarilor Congresului Energetic International (2000), rezervele certe de combustibili fosili se estimeaza la 1 418,1 miliarde t.cc., dintre care (in miliarde t.c.c): 1 030,0 - carbune (72%), 207,9 - petrol (14%), 199,5 - gaze naturale (14%).Actualele rezerve mondiale certe de combustibili fosili pot asiguraun consum energetic pe o perioada de 100-120 ani, la nivelul productiei si consumului 737e45h actual.Din care,rezervele de petrol -pentru 30-40 de ani, rezervele de gaze naturale -pentru 55-63 de ani, iar rezervele de carbune - pentru 220-230 de ani (rezervele de carbuni superiori - pentru aproximativ 190 de ani si 270 deani - in cazul carbunilor inferiori).Problema rezervelor de combustibili devine mult mai complexaatunci cand se analizeaza situatia lor la nivel de regiuni si tari. Aceastacomplexitate este determinata, de distributia neuniforma azacamintelor pe diferite regiuni mari ale Terrei.Rezervelecerte de uraniu sunt de 8,2 milioane tone.Ele o repartitie teritoriala neuniforma.Astfel, rezervele totale de uraniu sunt concentrate in proportie de peste 90% in patru regiuni, respectiv in America de Nord (35,5%), Europa,inclusiv ex-U.R.S.S. (25,6%), Africa (18,6%) si Australia (10,8%).Resursele de toriu la un pret sub 75 dolari S.U.A./kg sunt apreciateaproximativ la 630 mii tone, dintre care circa 50% se afla in India, restulin Australia, Brazilia, Malaysia si S.U.A.Rezervele certe de sisturi bituminoase si nisipuri asfaltice seapreciaza la 100 miliarde tone, iar cele probabile - la 1 080 miliarde tone.Cele mai mari rezerve cunoscute desisturi bituminoase si nisipuri asfaltice se afla in America de Nord,America de Sud si ex-U.R.S.S., care detin peste 80% din totalul mondial.Rezervele mondiale de turba se evalueaza la peste 330 miliarde tonesi sunt concentrate in 40-50 de tari ale lumii aflate pe toate continentele.Cele mai mari rezerve de turba le detine Europa (peste 76% din total),America de Nord (11%) si Australia (11%).Geografia productiei de combustibili.Cantitatea tot mai mare deenergie solicitata de dezvoltarea economica si sociala din ultimele deceniia dus la cresterea productiei mondiale de combustibili. Numai in perioada1950-2000 productia mondiala de combustibili a crescut de la 2,5 milioanetone in 1950 la 13,09 milioane tone in 2000, sau de peste 5 ori.Productia de combustibili este puternic influentata de repartizarea neuniforma a rezervelor, nivelul tehnologic atins, volumul si structuraconsumului, conjunctura pietei combustibililor, strategia adoptata etc.,factori care se interconditioneaza diferit de la o regiune la alta si de la otara la alta.La nivel de continente, datele statistice pun in evidenta o concentrarea productiei totale de combustibili in Asia (33,7%), Europa (28,3%) siAmerica de Nord (21,4%), in timp ce restul con