Page 1/15

Banca Mondiala

Moldova: PROIECTUL DE ADAPTARE SI DIMINUARE A RISCURILOR DEZASTRELOR

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

REZUMAT

1. Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului este de a reduce vulnerabilitatea ţării lahazardele naturale şi impacturile schimbărilor climatice, care pot rezulta în pierderieconomice şi de vieţi omeneşti. Acest obiectiv va fi atins prin: (i) îmbunătăţirea capacităţii depregătire şi răspuns; (ii) consolidarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)în prestarea serviciilor sale; şi (iii) susţinerea fermierilor din Republica Moldova în procesulde adaptare la hazardurile climatice aşa ca seceta, îngheţurile, grindina etc.

2. Descrierea proiectului. Se propune ca proiectul să includă componentele şi activităţiledescrise pe scurt în continuare:

Componentul A: Pregătirea pentru dezastre şi răspuns la situaţii excepţionale. Obiectivulacestui component este de a consolida capacitatea de gestionare a situaţiillor excepţionaleşi de coordonare a acţiunile de intervenţie cu sectoarele relevante ale guvernului şi cu celedin teritoriu, precum şi de a ajusta, într-o măsură mai mare, cadrul naţional demanagement a riscurilor dezastrelor la standardele Europene. Întătirea capacităţiiagenţiilor implicate în protecţia civilă se va face prin procurarea echipamentului necesarîn astfel de cazuri, instruirea echipelor de protecţie civilă, şi pregătirea populaţiei învederea acţiunilor care trebuie să fie întreprinse atunci cînd au loc dezastrele.Componentul B: Consolidarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Obiectivul acestuicomponent este de a susţine activităţile de reducere a riscurilor prin asigurareaprognozelor hidro-meteorologice exacte şi serviciilor ajustate la necesităţile persoanelorresponsabile de riscurile dezastrelor în cadrul guvernului şi în sectoarele afectate cel maimult de climă, aşa ca agricultura. În cadrul componentului B al Proiectului de adaptare şidiminuare a riscurilor dezastrelor, se propune construcţia a 6 oficii pentru angajaţiiServiciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Bălţi,Costeşti-Stînca, Soroca şi Malovata-Veche. Două staţii din cele şase vor servi inclusivpentru observaţiile hidrologice.

3. Categoria Projectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare aleBăncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, această propunere dedezvoltare a fost clasificată ca Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. Înacest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea demediu pentru terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţie propuse, şi de a pregătiun simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusivmăsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare.Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi regulamenteleexistente ale Guvernului Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şicerinţele de informare a publicului.

4. Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identificaimpacturile semnificative de mediu (atît pozitive cît şi negative) cauzate de acest proiect, şi dea specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată)cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea

Page 2/15

de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteias-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire laEvaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, aregulamentelor şi liniilor directorii; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şimaterialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorulconstrucţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiecte similare; (v)evaluarea de mediu a terenurilor propose în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cureprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie.

5. Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova areelaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilorde Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice carevor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normativeexistente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire laexpertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cuprivire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului,şi Legea cu privire la Accesul la Informaţii. Conform legislaţiei aplicabile în cazul în careobiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi deamenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM).În general cadrul de replementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şiprocedurile Băncii Mondiale.

6. Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale deEvaluarea a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţincapacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor deMediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementareapoliticilor de salvgardare a mediului ale proiectului se va face de către Echipa de Managementa Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului (MM). Echipa de Management aProiectului are un angajat cu experienţă adecvată care deţine aceste responsabilităţi, deoarece,suplimentar, EMP este şi unitatea de implementare a Proiectului de gestionare şi distrugere adepozitelor de poluanţi organici persistenţi ( Proiectul POPs), care este un proiect mare alGEF-lui de Categoria A. Rezultatele implementării politicilor de salvgardare a mediului încadrul Proiectului POPs sunt considerate ca fiind deocamdată pozitive.

7. Condiţiile de fond pentru statiunea din Ceadir-Lunga

Ceadir-Lunga este un oraş în Gagauzia care se prezintă ca o regiune autonomă a RepubliciiMoldova cu o populaţie de 19 400 persoane. Activitatea economică de bază este agricultura şiviticultura.

Lucrările civile de la acest amplasament prevăd construcţia unui oficiu în care i-şi vordesfăşura activitatea angajaţii SHS din această zonă. În corespundere cu documentaţia deproiect, oficiul va avea o suprafaţă de 80 m2, un etaj şi va fi destinat pentru 5 persoane.Pereţii fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii cladirii din cotileţ şi acoperişulacoperit cu ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi azbest. Geamurile şi uşile vor fi dintermopan.

De curînd, personalul care colectează datele în această regiune se află cu sediul într-o încăpereîn stare avariată care în trecut a aparţinut aeroportului din Ceadir-Lunga, iar acum

Page 3/15

administraţiei publice locale. Ţinînd cont de faptul că această clădire este proprietareaadministraţiei locale, personalul SHS poate fi rugat să părăsească încăperea în orice clipă.

Terenul propus se află la periferia oraşului şi are o suprafaţă de 1 ha, şi se mărgineşte la nordcu o reţea de distribuţie a energiei electrice. La est sunt cîteva case, iar la sud-drumul oraşului.La nord este cîmp deschis. Aproximativ 10 m spre sud de la terenul propus se află o groapă cudimensiunile de 8x20m care nu este prea adîncă şi pare să fie o groapă de gunoi cu cîtevagrămezi. La acest teren există acces la energia electrică, dar nu este gaz, sistem de canalizareşi apă. De aceea este necesară construcţia unei fîntîne şi a veceului. Suplimentar se va construi

Solul, geologia şi caracteristicile climaticeOraşul Ceadir-Lunga se află la o distanţă de 100 km spre sud de la capitala Chisinau. Terenuleste amplasat în stepa Budjacului care se caracterizează prin cîmp deluros.

Profilul geologic al zonei este reprezentat prin depozite nisipo-argiloase şi loesoidale dinperioada neognă şi cuaternară. Terenul proiectului face parte din Platoul Moldovei cu oadîncime a fundamentului de 3 000 m.

Terenul Ceadir-Lunga are o înclinaţie de 2 grade, iar solul de aici este cernoziom degradat. Întrecut a fost folosit ca teren arabil. Apele subterane sunt la adîncimea de 15-30 m.

Clima zonei este aridă, iar temperata de 10 grade Celsius şi mai mare durează 179-187 zile pean, ceea ce e mult mai mult decît în alte părţi ale Moldovei. Coeficienul geotermic anual estede 0,7-0,8. Din acest motiv zona respectivă este destul de frecvent expusă la vînturi. Direcţiavîntului este din nord şi sud.

Mai jos veti gasi tabele cu datele privind temperarura medie lunară şi anuală pentru perioada1957-1964 şi 1974-2000.

Tabela 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Ceadîr-Lunga

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual-2,3 -1,1 3,1 9,7 15,7 19,5 21,3 21,0 16,1 10,4 4,3 -0,3 9,8

Conform acestei tabele temperatura medie anuală în localitatea Ceadîr-Lunga este de 9,8°C,luna ianuarie fiind cea mai rece cu temperaturi de -2.3°C, iar august –cea mai caldă cutemperaturi de 21°C. Temperatura minimă absolută înregistrată cîndva aici a fost de 25,9°Ciar cea maximă de 40,2°C.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii în oraşul Ceadir-Lunga este de 492 mm. Mai jos estedată tabela reprezentînd aceste date pentru perioada de observaţii 1954-2000.

Tabela 2. Cantinatea medie lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în oraşul Ceadîr-Lunga

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Annual27 32 27 37 50 68 57 52 45 24 37 36 492

Cu cele mai mari temperaturi şi putine precipitaţii acestă regiune este cea mai aridă din ţară.

Page 4/15

9. Impacturile potenţiale de mediu. Se asteapta că activităţile proiectului nu vor generaimpacturi de mediu adverse semnificative deoarece acestea sunt lucrări de construcţie demică amploare, iar terenul din Soroca este amplasat în afara zonei rezidenţiale. Impacturilepotenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vorfi abordate anterior lansării lucrărilor.

În continuare sunt speficicate cele mai importante impacturi potenţaile implicate de toatelucrările de construcţie:

a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor deconstrucţie şi demolare. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte celemai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate înPMM.

b. Azbest: în cadrul activităţilor pranificate nu se va folosi azbest.c. Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu

hidrocarburi. Aceasta se mai poate întîmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atît în primulcaz cît şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul vaavea grijă să evite aceasta.

d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutinăvor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv gipscarton, uleiuri pentru maşină, vopsea şisolvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta înefecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celorde suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.

e. Diversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi carevor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor desuprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încît săse excludă orice poluare.

10. Planul de management al mediului. Planul de management al mediului va fi sub formade o listă de verificare uşor de folosit care este compatibilă cu cerinţele de salvgardare aleBăncii (vezi Tabelul 3).

Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrăricivile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan deManagement al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificaresă fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţieide contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă.

11. Minimizarea impacturilor de mediu

Etapa de proiectareLa etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulteriorvor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţiivor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiectaobiectele în cauză în aşa fel încît acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedereenergetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei.

Etapa de construcţieÎn timpul etapei de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului carepoate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fiabordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de

Page 5/15

construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare atraficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.

Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informezevecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie.Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarealucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conformNormelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.

Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţiitemporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altormateriale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apăsau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie întimpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşitimp, nu trebuie să se risipească apa. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezeivehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul desiguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului deconstrucţie sau utilizarea ecranelor.

Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începelucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizatesau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fiminimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţieşi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997.

Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu ungard pentru a preîntâmpina accesul public şi se vor impune măsuri generale de siguranţă. Sepresupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele dincauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şicoordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fiîngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţieşi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prinurmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitateaContractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarealucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurileşi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologiceale şantierului, lucrările vor fi executate la nivelul morfologic al terasei; prin urmare, lucrărileplanificate nu vor cauza eroziunea.

Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrareamaterialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialelede construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii.Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitatepe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentrueliminarea scurgerilor mic. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cuinstrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.

Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.

Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc înschimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permisespeciale.

Page 6/15

Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestorprevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.

Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandăridin partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce suntprovocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţieşi reducere a gălăgiei şi prafului.

Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă amaterialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele deachiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.

Pagina 7/15

TABELUL 3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTURILOR

ACTIVITATE PARAMETRU MĂSURILE DE DIMINUARE

0. Condiţiilegenerale

Avizare şisecuritateamuncii

(a) Inspectoratele locale de construcţie şi ecologice şi comunităţile au fost înştiinţatedespre activităţile ce urmează.

(b) Populaţia a fost înştiinţată despre lucrări prin avize adecvate în mass media şi/saupe website-urile accesibile (inclusiv site-ul lucrărilor).

(c) Au fost obţinute toate autorizaţiile de construcţie stipulate de legislaţie.(d) Contractorul este oficial de acord că toate lucrările vor fi efectuate în mod sigur şi

disciplinat cu scopul de a minimiza impactul asupra mediului.(e) EPP al lucrătorilor se conformează bunelor practici internaţionale (întotdeauna se

poartă căşti, când este necesar măşti şi ochelari de protecţie, harnaşament şicizme de protecţie).

(f) Semnele adecvate de pe şantier vor informa muncitorii privind regulile de bază şiregulamentele care trebuie respectate.

A. Lucrări deconstrucţie

Calitatea aerului (a) Resturile de la demolare vor fi păstrate într-o zonă controlată şi stropite cu apăpentru a reduce praful.

(b) În timpul lucrărilor cu burghiul pneumatic/distrugerii pereţilor, praful va fidiminuat prin stropirea continuă cu apă şi/sau instalarea ecranelor de protecţiecontra prafului.

(c) Mediul înconjurător (trotuarele, drumurile) vor fi curăţate de gunoi pentru aminimiza cantitatea prafului.

(d) Materialele de construcţie/deşeurile de construcţie nu vor fi arse în aer deschis peşantier.

(e) Motoarele vehiculelor nu vor fi lăsate să lucreze în staţionare în mod excesiv peşantier.

Gălăgie (a) Gălăgia rezultată din lucrările de construcţie va fi limitată la ore stricte stipulate înautorizaţie.

(b) În timpul funcţionării motoarelor, generatoarele, compresoarele de aer şi altechipament mecanic electric vor fi închise şi echipamentul va fi amplasat cât dedeparte de zonele rezidenţiale pe cât e posibil.

Calitatea apei (a) Pe şantier se vor stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentului, aşaca baloţi de fân şi/captoare de nămol pentru a preîntâmpina transportareasedimentului de pe şantier şi a nu cauza turbiditate excesivă în râurile şi curenţii

Pagina 8/15

din vecinătate.Managementuldeşeurilor

(a) Locurile şi căile de colectare şi evacuare a deşeurilor vor fi identificate pentru toatetipurile principale de deşeuri preconizate de pe urma activităţilor de demolare şiconstrucţie.

(b) Deşeurile minerale de construcţii şi demolare se vor separa de deşeurile generale,organice, lichide şi chimice prin sortarea lor pe şantier şi se vor păstra încontainere adecvate.

(c) Deşeurile de construcţie vor fi colectate şi evacuate în modul adecvat de colectoriilicenţiaţi conform legislaţiei.

(d) Evidenţa evacuării deşeurilor se va ţine ca dovadă a managementului corectconform proiectului.

(e) De fiecare dată când va fi posibil, contractorul va reutiliza şi va recicla materialelerespective şi viabile (cu excepţia, asbestului).

B. Sistemindividual deepurare aapelorreziduale/utilităţisanitare

Calitatea apei (a) Facilităţile sanitare urmează să fie utilizate în timpul lucrărilor de construcţie şiapoi se vor construi rezervoare septice pentru a preveni scurgerea deşeurilororganice în apele subterane.

(b) Înainte de a fi deversate în apele recipient, efluenţii proveniţi de la facilităţilesanitare trebuie să fie epurate pentru a satisface criteriile minime a calităţiistipulate de instrucţiile naţionale privind calitatea efluenţilor şi epurarea apelorreziduale.

(c) Se va efectua monitorizarea noilor sisteme de epurare a apelor reziduale de lafacilităţile sanitare (înainte/după).

(d) Vehiculele şi utilajul pentru construcţii vor fi spălate doar în spaţii speciale, undescurgerile nu vor polua bazinele acvatice de suprafaţă naturale.

C. Clădiriistorice

Moştenireculturală

N/A

D. Procurareaterenurilor

Plan/cadru deprocurare aterenurilor

N/A

E. Materialetoxice

Gestionareaasbestului

N/A

Pagina 9/15

Managementuldeşeurilor toxice /periculoase

N/A

F. Păduri,zone umedeşi/sau zoneprotejateafectate

Protecţie N/A

Pagina 10/15

8. PLANUL DE MONITORIZARE

Evaluarea impactului de mediu specifică şi activităţile de monitorizare. Vor fi monitorizaţi aşaparametri ca frecvenţa, modalitatea şi orarul activităţilor de monitorizare care sunt prezentateîn tabelul de mai jos (tabelul 4).

Implementarea proiectului va fi supravegheată de Banca Mondială (atunci cînd vor avea locmisiunile de supraveghere) şi de inspectorii locali în construcţie şi protecţia mediului.

Rapoartele de activitate ale proiectului la etapa de implementare vor conţine o secţiunespecială cu privire la implementarea Planului de Management al Mediului şi măsura în careaceasta este în corespundere cu cerinţele Băncii Mondiale şi ale legislaţiei naţionale.

Pagina 11/15

Tabelul 4. Masurile de monitorizare

Construcţia oficiilor

Etapa

Ce

(parametru va fimonitorizat?)

Unde

(va fi monitorizatparametrul?)

Cum

(va fi monitorizatparametrul?)

Cînd

(stabiliţifrecvenţa/ sau înmod continuu?)

De ce

(parametruI estemonitorizat?)

Costul

(dacă nu esteinclus în bugetulproiectului )

Cine

(este responsabilpentrumonitorizare?)

Construcţie

Praful

Gradul depoluare sonoră

Vibraţia

Deşeuri deconstrucţie

Prezenţa descurgeri deuleiuri

Controluleroziunii şistabilitateapantei

Diversările deape reziduale

La teren

Codurile îndomeniulconstrucţiei şiprotecţieimediului

Pe durataconstrucţiei

Pentru a asiguracă este încorespundere custandardele

Costulantreprenorului

Inspectorateleecologice şi înconstrucţii locale,centrul demedicinăpreventivă local

Funcţionare

Supraveghere

Pagina 12/15

Construcţia drumurilor de acces

Etapa

Ce

(parametru vafimonitorizat?)

Unde

(va fimonitorizatparametrul?)

Cum

(va fimonitorizatparametrul?)

Cînd

(stabiliţifrecvenţa/ sauîn modcontinuu?)

De ce

(parametruIestemonitorizat?)

Costul

(dacă nu esteinclus înbugetulproiectului )

Cine

(esteresponsabilpentrumonitorizare?)

ConstrucţieConstrucţiadrumurilor deacces

La teren

Codurile îndomeniulconstrucţiei şiprotecţieimediului

Pe durataconstrucţiei

Pentru aasigura căeste încorespunderecustandardele

Costulantreprenorului

Inspectorateleecologice şi înconstrucţiilocale, centrulde medicinăpreventivălocal

FuncţionareConstrucţiadrumurilor deacces

La teren inspectare simestrial

Pentru aasigura cădrumurile deacces suntmenţinureadecvat

Administraţialocală

Administraţialocală

Pagina 13/15

Anexa 1. Schiţa oficiului din Ceadir-Lunga

VEDERE DIN FATA

Pagina 14/15

VEDERE DE SUS

Pagina 15/15