Raport Privind Impactul Asupra Mediului CHEAP Tarnita Lapustesti

S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

S.C. LAIG SERV S.R.L.Proiect N: Denumire obiectiv: 15/ 2011 Faza: Acord de mediu

CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNITA-LPUTETIConinut volum:

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIEvaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L

RESPONSABILI TEMA:

Sef Proiect Chim. Dr. Moater Elena Irina

Raport privind impactul asupra mediului Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti

S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ

Prezentul Raport privind impactul asupra mediului privind investitia Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia- Lputeti ", este ntocmit in baza contractului nr. 6609 din 07.06.2011 ncheiat ntre S.C. LAIG SERV S.R.L i S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ.

Evaluator mediu Evaluator mediu Inginer hidrotehnist Consultant de specialitate Evaluator risc incendiu Inginer silvicultura Biolog Inginer imbunatatiri funciare

S.C. LAIG SERV S.R.L MOATER ELENA IRINA MOLDOVEANU MARIANA MOATER LAURENIU ROMAN NICOLAE MOATER IOAN DRAGILA MARIANA DOBRA OVIDIU DANIEL

2 S.C. LAIG SERV S.R.L.


CUPRINS1 INFORMATII GENERALE 1.1. BENEFICIAR 1.2. EVALUATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI 1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 1.5.1. Descrierea situaiei actuale 1.5.2. Amplasamentul si statutul terenurilor 1.5.3. Caracteristicile tehnice principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie 1.5.3.1. Acumularea Lapustesti (Rezervorul superior) 1.5.3.2. Acumularea Tarnita (rezervorul inferior) 1.5.3.3.Derivatii 1.5.3.4. Centrala 1.5.3.5. Echipamentele mecanice 1.5.3.6. Echipamentele electrice 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE 1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE N 31 31 33 37 39 39 42 44 44 44 47 47 48 53 SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI 1.7.1.Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in perioada executiei lucrarilor 1.7.2. Productia si resursele folosite in perioada de functionare 1.7.3. Mijloace de interventie in caz de incendiu 1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie 1.8.2. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de functionare 1.8.3. Surse de radiaie electromagnetic, radiaie ionizat, poluare biologic 1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC 1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLSAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT 1.11.1. Amplasarea geografica 1.11.2. Drumuri si caile de acces 1.12. INFORMATII DESPRE ALTE STUDII EFECTUATE SI ACTE DE REGLEMENTARE EMISE ANTERIOR 7 7 7 8 9 10 10 12 13 14 15 16 19 24 28 30



2 PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 2.1.1. Categorii de lucrri 2.1.2. Schema generala de organizare a lucrarilor 2.1.3. Procese tehnologice de productie privind exploatarea forestiera 2.1.4. Tehnologii de executie a lucrarilor de constructie 2.1.5. Determinarea emisiilor produse in amplasament 2.1.6. Valori limita atinse prin tehnologiile propuse de titular 2.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXPLOATARE 2.3. ACTIVITI DE DEZAFECTARE 3 DEEURI 3.1. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE 3.1.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de constructie 3.1.2. Managementul deseurilor in perioada de constructie 3.2. DESEURI GENERATE IN PERIOADA DE EXPLOATARE 3.2.1. Tipuri de deseuri generate in perioada de exploatare 3.2.2. Managementul deseurilor in perioada de exploatare 3.3. MODUL DE GOSPODRIRE A DEEURILOR 3.3.1. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie 3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de exploatare 4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Date generale privind amplasamentul 4.1.2. Hidrologia si chimismul apelor 4.1.3. Fenomene fizice si geologice actuale 4.1.4. Influenta lucrarilor proiectate asupra albiei cursului de apa si a obiectivelor existente in zona 4.1.5. Date hidrologice de baza 4.1.6. Alimentarea cu ap 4.1.6.1. Alimentarea cu apa in perioada de constructie 4.1.6.2. Alimentarea cu apa in perioada de functionare 4.1.7. Evacuarea apelor uzate 4.1.8. Managementul apelor uzate 4.1.8.1. Managementul apelor uzate in perioada de constructie 4.1.6.2. Managementul apelor uzate in perioada de functionare 4.1.9. Surse de poluare a apei i emisii de poluani

53 53 53 54 55 56 58 59 60 62 63 63 63 64 65 65 66 67 67 68 70 70 70 71 71 71 72 73 73 74 75 76 76 77 79



4.1.9.1. Surse de poluare a apelor n perioada de execuie 4.1.9.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare 4.1.10. Impactul produs asupra apelor 4.1.10.1. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de constructie 4.1.10.2. Impactul produs asupra apelor de activitatea din perioada de functionare 4.1.11. Msuri de diminuare a impactului asupra apei 4.1.11.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei 4.1.11.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii 4.2. AERUL

79 80 81 81 83 84 84 85 87 87 89 89 89 99 100 101 103 104 104 105 106 107 108 108 109 110 110 110 119 119 120 120 121 122 122

4.2.1.Date generale 4.2.2. Surse i poluani generai 4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului 4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n proiect 4.2.3. Prognozarea polurii aerului 4.2.3.1. Calculul dispersiei 4.2.3.2. Rezultatele dispersiei 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului 4.3. SOLUL 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora 4.3.2. Surse de poluare a solurilor 4.3.3. Prognozarea impactului asupra solului 4.3.4. Msuri de diminuare a impactului asupra solului 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1. Date geologice ale amplasamentelor evaluate 4.4.2. Tehtonica si microtehtonica amplsamentelor 4.4.3. Impactul prognozat 4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local 4.5.2. Surse de poluare a florei si faunei locale 4.5.3. Impactul prognozat asupra faunei si florei locale 4.5.4. Msuri de diminuare a impactului asupra faunei si florei locale 4.5.5. Impactul prgnozat asupra faunei acvatice 4.5.6. Msuri de diminuare a impactului asupra faunei acvatice 4.5.7. Msuri prevazute de legislatia in domeniul protectiei biodiversitatii 4.6. PEISAJUL



4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC 4.7.1. Impactul asupra mediului social si economic in perioada de constructie 4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic in perioada de exploatare 4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 6 MONITORIZAREA 6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 6.2. Monitorizarea in perioada exploatarii 6.3. Monitorizarea comportatii constructiilor in perioada de functionare normala 6.4. Monitorizarea suplimentara a comportatii constructiilor pe perioadele de functionare anormala 6.5. Masuri propuse pentru monitorizare 7 SITUAII DE RISC 7.1. Riscuri naturale 7.2. Accidente poteniale 7.2.1. Accidente potentiale in perioada de constructie 7.2.2. Accidente potentiale in faza de functionare 7.2.3. Masuri de prevenire a accidentelor 7.3. Dezastre tehnologice 8 DESCRIEREA DIFICULTILOR 9 CONCLUZII SI RECOMANDARI 9.1. Concluziile generale privind impactul asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor si functionare a obiectivelor 9.1.1. Concluzii generale 9.1.2 Concluzii privind impactul investiei asupra apelor 9.1.3 Concluzii privind impactul investiiei asupra aerului 9.1.4. Concluzii privind impactul investiei asupra solului si subsolului 9.1.5. Concluzii privind impactul investiei asupra biodiversitii 9.2. Masuri generale si recomandari privind limitarea efectelor asupra factorilor de mediu 9.2.1. Masuri si recomandri privind limitarea efectelor asupra calitatii apei 9.2.2. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii aerului 9.2.3. Msuri si recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii solului i subsolului 9.2.4. Msuri i recomandri privind limitarea efectelor asupra biodivesitii 9.3. Recomandari generale 10 LEGISLAIE DE REFERINA 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 12 ANEXE 13 FOTOGRAFII

123 123 124 125 125 130 130 133 135 136 136 138 138 138 138 139 139 140 142 143 143 143 144 145 146 147 148 148 149 150 151 152 153 155 164 166



RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUICENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETI

1 INFORMAII GENERALE1.1. BENEFICIARS.C HIDROELECTRICA S.A. -SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ Adresa sediului: str. Taberei nr.1, Cluj-Napoca, judetul Cluj. Tel 0264207800.

1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIS.C. LAIG SERV S.R.L Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Trgovite, jud. Dmbovia Telefon: 0724260105; 0245/222175; 1. Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Chim dr. MOATER Elena Irina 2. Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului



1.3. DENUMIREA PROIECTULUI CENTRALA HIDROELECTRIC CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIA- LPUTETIObiectivul de investiie se amplaseaz n bazinul hidrografic Some din Judeul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someul Cald, n versantul adiacent acumulrii Tarnia existent i n apropierea localitii Lputeti CHEAP Tarnia -Lputeti este o amenajare hidrografic cu pompare n circuit mixt, la care pomparea are loc ntre rezervorul inferior Tarnia (Acumularea Tarnia) si rezervorul superioar Lputeti ( Acumularea Lputeti). Acumularea Tarnia este n exploatare din anul 1974 i face parte din schema de amenajare hidroenergetic gravitaional a raului Someul Cald. Puterea instalat va fi de 1000 MW, respectiv patru grupuri fiecare cu o putere instalat de 250 MW. Regimul de functionare va fi : pomp i generator. Din mai multe variante de echipare studiate a fost selectat varianta II A cu echipare complet clasica cu 4 agregate reversibile turbina-pompa de cate 250 MW fiecare, cu execuie etapizat in 7 ani, astfel : Etapa 1- 2x250 MW cu PIF la sfarsitul anului 5 de la inceperea execuiei. Etapa 2- 2x250 MW vu PIF la sfarsitul anului 7 de la inceperea executiei. Puterea instalata ( Pi) 1000 MW Ciclu de pompaj Saptamanal Cantitatea de energie produsa in regim 1.624.567 MWh generator Cantitatea de energie consumata in regim 2.131.575 MWh pompa Coeficient de transformare 0,76

Titularul investiiei: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Beneficiarul investiiei: CLUJ.

S.C. HIDROELECTRICA S.A.- SUCURSALA HIDROCENTRALE

Elaboratorul studiului de fezabilitate: Institutul de Studii si Proiectri Hidroenergetice Bucureti.



1.4. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEIPunerea in practic a unei strategii energetice perntru valorificarea potenialului surselor regenerabile de energie ( SRE) se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romaniei pe termen mediu i lung i ofer cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitioare la alternativele energetice i nscrierea in acquis-ul comunitar n domeniu. Politica energetica naional trebuie corelat cu cea european, ceea ce presupune respectarea Directivei 2001/77/EC privind "Promovarea energiei electrice produs din surse regenerabile, pe piaa unic de energie" Sursele regenerabile (SRE) de energie care se adapteaz la condiiile meteo-geografice din Romnia sunt urmtoarele: energia solar, energia eolian, hidroenergia, biomasa i energia geotermal. Aceste surse de energie dein un potenial energetic important i ofer o gam larg de disponibiliti de utilizare pe plan local i naional. Ele asigur creterea siguranei n alimentarea cu energie i limitarea importului de resurse energetice, n condiiile unei dezvoltri durabile. n cadrul SRE, energia hidro deine cea mai mare pondere. n momentul de fa exist preocupri de valorificare a potenialului hidroenergetic att n tar ct i la nivel internaional, unde n multe ri acesta a fost deja integral amenajat. Aceste cerine se realizeaz n context naional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei (Legea energiei electrice nr. 318/2003; HG 443/2003 privind promovarea produciei de energie electric din surse regenerabile de energie; HG 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, .a.), creterea eficienei energetice i valorificarea superioar a surselor regenerabile. Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti se bazeaza pe urmatoarele avantaje i necesiti: Avantajele amplasamentului o Existenta rezervorului inferior Acumularea Tarnia cu NNR: 521,51 mdM i Niv. min. expl. : 514.00 mdM; o Existenta platoului Lputeti la cota medie 1070 mdM pe versantul stang al raului Someul Cald adiacent Acumulrii existente Tarnia, platou adecvat realizarii rezervorului superior; (Acumularea Lputeti) o Posibilitatea obinerii unei cderi brute de cca. 550 m ntre rezervorul superior i rezervorul inferior. Avantajele i necesitile pentru Sistemul Energetic National (SEN) o Repunerea n funciune SEN (black out); o Particip la reglajul frecventa putere; o Asigura rezerva de avarie de scurta durat; o Furnizeaz puterea reactiv i functionarea n regim compensator asigurand respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; o Asigur condiii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW n centralele electrice eoliene; o mbuntaeste regimul de functionare a grupurilor mari din CNE Cernavoda i centralele termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili i cogenerare (evitandu-se producerea de energie electric pe coada de condensaie) prin transferul de energie electrica de la gol la varf;



o

o o

mbuntete participarea SEN la piata unic de energie electric, mrind gradul de siguran pe ansamblu SEN, posibilitatea exploatarii SEN n conditii tehnice i economice superioare; Schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE; Utilizarea resurselor pretioase de combustibil fosil va fi redusa;

"Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti" va dezvolta i utiliza resurse energetice curate, regenerabile, existente n zona Tarnia -Lputeti i va servi la promovarea utilizrii concentrate a resurselor de apa i a potentialului hidroenergetic al zonei.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI1.5.1. DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE Condiiile morfologice, geologice i hidrologice au permis utilizarea potenialului hidroenergetic al raului Someul Mic n cadrul unor scheme de amenajare care pe lang satisfacerea consumului de energie electric sa rspund i la cerintele de ap ale folosinelor din aval (ap potabil i industrial pentru municipiul Cluj Napoca i a localitilor din aval, irigatii, etc.).

Foto 1.1. Amenajarile hidroenergetice pe Somesul Mic



Astfel, pe cursul de ap al raului Someul Cald i al raului Someul Mic n aval de Gilau s-au amenajat mai multe trepte de cadere: a. Amenajri n amonte de CHE Tarnia ntre cota 900 mdM (Fantanele) i cota 441 mdM (Tarnia) s-a amenajat potenialul hidroenergetic n doua trepte de cdere CHE Mriselu i CHE Tarnia cu urmtoarele caracteristici principale:Specificaie - cadere bruta - maxima - medie - minima 3 - debit mediu captat (m /s) 3 - debit instalat (m /s) - puterea instalata (MW) - productie medie anuala de energie (GWh/an) - numar grupuri (buc. si tip) Anul punerii in functiune(PIF) Volumul util acumulare (mil.m3) Cota amonte (NNR) mdM Cota aval (debusare) mdM CHE Mrielu 470,00 456,00 427,00 12,17 60,00 220 390 3 Francis 1977 200 991,00 520,00 CHE Tarnia 80,50 77,00 73,00 14,00 68,00 45,80 86 2 Francis 1974 15 521,50 441,00

b. Amenajari in aval de CHE Tarnia In aval de CHE Tarnita, intre cotele 441,00 mdM si 362,00 mdM s-au realizat 6 trepte de cadere (5 CHE si 1 CHEMP) cu urmatoarele caracteristici principale:Specificatie -cadere bruta (m) -debit instalat(m -putere instalata (MW) -productie medie anuala de energie (GWh/an) -echipare (nr. grupuri, tip) CHE Somesul Cald 21,00 70,00 12,00 19,50 1 KVB 1321 CHE Gilau I 15,20 60,00 6,50 11,60 1 KVB 615 2 EOS/1 100 CHE Gilau II 15,30 60,00 6,50 12,00 1 KVB 615 2 EOS/110 0 CHE Floresti I 15,30 60,00 6,50 12,00 1 KVB 6-15 2 EOS/1100 CHE Floresti II 6,70 26,00 1,30 5,20 6 EOS/1100 CHEMP Cluj Napoca 5,00 24,00 0,94 3,80 6 EOS/1100

In graficul anexat se prezinta schema de amenajare hidroenergetica a bazinului hidrografic al raului Somesul Mic amonte de municipiul Cluj Napoca (amonte si aval de Tarnita).*vezi Anexa 1, anexa 2, anexa 3.



1.5.2. AMPLASAMENTUL SI STATUTUL TERENURILOR A. Amplasamentul Centrala Hidroelectric cu Acumulare prin Pompaj se amplaseaz n judeul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Raului Someul Cald, n versantul adiacent acumulrii Tarnia existent i n apropierea localitii Lputeti situat pe platoul versantului la o diferen de nivel de cca. 550 m fa de nivelul maxim al acumulrii Tarnia. Obiectivul de investiie se afl n zona amenajrii existente CHE Tarnia. B. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat Amplasamentul aferent realizrii investiiei se afl situat in extravilanul localitilor Capusul Mare i Mrielu, judetul Cluj. Suprafaa de teren alocat investitiei se ridica la 161,4985 ha, din care 109,9291 ha terenuri definitive si 51,5694 ha terenuri temporare. Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate din producia agricol pe posesorii de folosint si fond forestier sunt prezentate centralizat in tabelul 1.1.a si b. Suprafetele de teren silvic ce fac obiectul scoaterii din fondul forestier se prezint dup cum urmeaz: - scoatere temporara pe termen de 7 ani - 26,5075 ha - scoatere definitiva - 17,9334 ha Total 44,4409 ha Supratafa de teren care va fi scoas din circuitul silvic, 44,4409 ha (17,9334 ha definitiv si 26,5075 ha temporar), face parte din UP II Somesul Cald, UP III Raca aparinnd de Ocolul Silvic Gilau din cadrul Direciei Silvice Cluj, Primria Raca, Primria Capuul Mare si composesoratului Dingul Mare. * anexe plan de incadrare in zona , plan de situatie, plan amenajament silvic. Tabelul nr.1.1.( partea a) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate agricol ce face obiectul scoaterii din produciaDefinitiv (ha) Nr. crt. 1 2. 3. 4. Detinator sau proprietar Total particulari Total composesorat Total primarii Total ocolul silvic Total teren agricol A 0,5335 0,5335 F 14,2402 4,6500 18,8902 P 32,6823 39,8897 72,5720 total 14,7737 32,6823 44,5397 91,9957 silvic 3,3832 14,5502 17,9334 Total definitiv (ha) 14,7737 36,0655 44,5397 14,5502 109,9291



Tabelul nr.1.1.( partea b) Suprafetele maxime de teren situate in jud. Cluj ce urmeaz a se scoate agricol ce face obiectul scoaterii din produciaNr. crt. 1 2. 3. 4. Detinator sau proprietar Total particulari Total composesorat Total primarii Total ocolul silvic Total teren F 3,3205 1,1288 4,4493 2,5000 agricol P Temporar (ha) total 3,3205 2,500 19,2414 25,0619 silvic 13,000 1,1711 12,3364 26,5075 Total temporar (ha) 3,3205 15,500 20,4125 12,3364 51,5694

18,1126 20,6126

1.5.3. CARASTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIIE Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj Tarnia Lputeti se compune din urmtoarele pri constructive principale: Rezervorul superior (Acumularea Lapustesti) cu un volum de 10 mil.mc amplasat pe platoul Lapustesti la cota 1070,00 m.d.M si realizat prin sapatura si indiguiri avand in vedere principiul ca volumul sapaturilor sa fie egal cu cel al umpluturilor din diguri. Rezervorul inferior (Acumularea Tarnita), cu un volum util de 15 mil.mc, obiectiv existent amplasat pe raul Somesul Cald la cota 521,50 m.d.M si realizat de barajul Tarnita (din beton armat in dublu arc) avand N.N.R. la cota 521,50 m.d.M si Niv.Min de expl. 514.00 m.d.M. Centrala (pentru adapostirea echipamentului electromecanic), constructie subterana amplasata in versantul stang al Acumularii Tarnita in zona interfluviului Somesul Cald Valea Farcasului, compusa din caverna transformarilor avand galerii de lagatura intre ele, galerii pentru aspiratori, puturi pentru vane, galerie de cable si acces personal exploatare. Derivatiile reprezentand uvrajele de transport hidraulic intre rezervorul superior si centrala si intre centrala si rezervorul inferior, si care sunt compuse din urmatoarele galerii: a) Galerii de mare presiune, constructie subterana inclinata la 45 intre rezervorul superior si cladirea centralei. Lungime L = 1096 m; diametru = 6,00 m. b) Galeriile de mica presiune (2 bucati), constructii subterane, aproape orizontale, pentru evacuarea apei turbinate si aspiratia apei pompate intre cldirea centralei si Rezervorul inferior. Lungime : 2 fire x 1.325. Diametru = 6,20 m. Echipamentele electromecanice compuse din grupuri reversibile (cu regim de pompare si de turbinare cu puterea 4 x 250 MW) si instalatiile aferente de actionare, automatizare si racordare la sistemul Energetic National (SEN). Construcii supraterane - bloc tehnic amplasat n galeria de acces principal format din birouri, vestiare , ateliere, bloc tehnic amplasat n galeria de acces secundar si blocuri de intervenie i locuinte pentru personalul de exploatare. Instalaii electrice schema electric monofil a CHEAP cuprinde o serie de instalaii principale de 400 KV.



1.5.3.1. Acumularea Lputeti ( rezevorul superior) Acumularea Lputeti face parte din ansamblul centralei hidroelectrice cu acumularea prin pompaj, central amplasat la coada lacului de acumulare Tarnia. Acumularea Laputeti este amplasat pe platoul Lpustesti de pe malul stang al lacului de acumulare Tarnia i la cca. 2 km est de satul cu acelai nume. Partea superioar a dealului Lputeti se prezint sub forma unui platou, cota maxim a terenului fiind aproximativ 1070,00 mdM. o n partea de sud a platoului terenului coboar spre valea raului Some; o n vest curge paraul Mraeni; o n est amplasamentul este limitat de valea Frcaa; o n partea de nord se afla doua vi care vor constitui locul de haldare al surplusului de volum de excavatii; Realizarea rezervorului superior se face prin construirea unor diguri pe amplasamentul situat pe dealul Lputeti. Dimensionarea rezervorului superior s-a facut astfel ncat s se realizeze o compensare a lucrarilor de terasamente cat mai bun, o mica parte din aceasta trebuind s fie depozitat, fiind impropriu lucrarilor de umplutua. Astfel, pentru digul perimetral se va folosi materialul provenit din excavatiile efectuate n ampriza lucrarilor. Prismele amonte i latura sudic a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din roc alterat, fie din roc snatoas. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. n profil transversal, digul se va realiza din anrocamente, avand nalimi pan la 40 m cu panta taluzului amonte 1:1,80, iar panta taluzului aval 1:2,80 cu berme de 6 m la cota 1070,00 mdM i 1055 mdM. Limea la coronament este 7,00 m. Prismele amonte i latura sudic a digului se vor realiza din anrocamente provenite fie din roc alterat, fie din roc sntoas. Coluviul va fi folosit pentru partea aval a digului. Pentru filtre se vor folosi agregate de concasaj. n restul rezervorului numai prismul amonte se realizeaz din anrocamente, partea aval executandu-se din coluviu in interiorul caruia se prevad filtre si un prism drenant la piciorul aval. Etanarea digurilor se face cu o masc din beton bitumos executat in 3 straturi (16 cm grosime) pe un strat suport din piatra spart. Covorul bitumos este extins pe toata suprafata bazinului. Un sistem de drenaj este prevazut sub masc i covor. Eventualele debite de infiltraii sunt captate ntr-o galerie perimetral. n planurile H 1894 2008, H 1896 2008 sunt prezentate planurile cu profilele prin rezervorul superior. Aceste planuri au stat la baza stabilirii cantitatilor de excavatii si umpluturi. Adancimea medie a rezervorului este de 32,50 m. Principalele caracteristici ale lucrarii: - cota coronamentului - cota medie a fundului - suprafata fundului - volumul lacului la NNR - suprafata lacului la cota 1086,50 mdM - volumul de excavatii in coluviu - volumul de excavatii in roca alterata - volumul de excavatii in roca de baza

- 1086,50 mdM - 1053,00 mdM - 234000mp - 10 mil.mc. - 388,750 mii mp - 3050,00 mii mc - 1869,00 mii mc - 1717,00 mii mc



- umpluturi din anrocamente - umpluturi de coluviu - filtre - suport masca - suprafata mastii de etansare - latimea la coronament - panta taluzului amonte - panta taluzului aval

- 2587,00 mii mc - 1747,00 mii mc - 623,00 mc - 210,00 mc - 433,00 mp - 7,00 m - 1:1,8 - 1:1,8/1:2,8 cu berme de 6,00 m

Datele hidrologice de baz -niveluri, debite si volume de ap ale bazinului superior -Acumularea Lputeti. - volumul util de exploatare: 10 mil mc; - volumul minim de explotare: 0,16 mil. mc; - volumul maxim de explotare: 10,36 mil. mc; - volumul in centrul de greutare: 5,0 mil. mc; - debitul maxim evacuat prin descrctorul de suprafat Q=152 m3/s; - debitul total de turbinare: 4x53 m3/s; - debitul total de pompare; 4x38 m3/s. n etapa I tot materialul excavat se va transporta n hald. Cand se atac etapa II i III, n paralel se va pregti suprafaa de fundare aferenta etapei I. Dupa terminarea acestei operaii se va ncepe execuia descarcatorului de ape mari pentru a nu se ine n loc operaiunea de umpluturi. Materialul excavat n a doua i a treia etapa se va transporta direct n zona digului etapa I. Acest lant tehnologic se va pstra n continuare pentru etapele urmtoare. Descarcatorul de ape mari a fost dimensionat pentru un debit egal cu cel pompat: 152,00 mc/s. A rezultat un descarcator palnie cu un turn nalt de cca. 45,00 m i cu diametrul palnie de 23,00 m care este urmat de o galerie orizontal de cca. 178,00 m. Descrcatorul palnie debueaz n paraul Frcaului, care la randul lui se vars n lacul Tarnia. Galeria de drenaj perimetral are o lungime de 2380,00 m, iar accesul se realizeaza prin 5 galerii de vizitare, cu o lungime totala de 680,00 m. Apa va fi drenata din ampriza bazinului prin reeaua de drenuri existent sub captueala de bitum, dirijat prin galeria perimetral spre galeriile de vizitare i apoi eliminat n exteriorul lucrrilor. Detaliile acestei galerii se regasesc in planul H 1897 2008. Masca de beton asfaltic n grosime de 16 cm are o suprafaa de 43,30 ha, din care 23,40 ha este fundul.* vezi planse atasate Rezervor superior acumularea Lapustesti.

1.5.3.2. Acumularea Tarnia ( rezervorul inferior) Acumularea Tarnia este dat n exploatare din anul 1974, cu un volum util de 15 mil.mc. Obiectivul existent este amplasat pe raul Someul Cald la cota talveg 441,00 mdM i realizat de barajul Tarnia ( din beton armat n dublu arc). Datele hidrologice de baz pentru acumularea Tarnia, necesare pentru dimensionarea lucrrilor propuse sunt: - debitul mediu multianual al raului Somesul Cald Q=14,0 m3/s; - debite maxime cu diferite asigurri (p%) ale raului Someul Cald: o debit de asigurare 5% Q5%=238 m3/s; o debit de calcul Q1%= 440 m3/s;



o debit de verificare Q0,1%= 760m3/s. - capacitatea maxim a evacuatorilor, Qmax= 795 m3/s, peste aceast valoare ncepe deversarea peste barajul Tarnia. - debite evacuate : o descrctor de suprafat Q=540 m3/s; o descarcator de semifund Q=2x82,50= 165 m3/s; o vana conic Q=30 m3/s; o debit instalat central Qi= 2x30=60 m3/s. Acumularea Tarnia , la nivelul normal de retenie are o lungime de 7 km. Nivelul normal de retenie: 521,5 mdM cu un volum aferent de 70,3 mil. mc. Nivelul minim de exploatare: 514 mdM cu un volum aferent de 55,70 mil. mc. Volum util 14,60 mil. mc. nalimea barajului 97 m. Debit instalat pe un grup 32,70 m3/s. Numar grupuri -2. Putere instalat pe grup 22,50 MW. Energie produs ntr-un an hidrologic mediu 80 GWh.

Foto 1.2. CHE Tarnita. Acumularea Tarnita- priza de captare apa potabila Cluj Napoca si Gilau* vezi planse atasate acumularea Tarnita

1.5.3.3. Derivaii Solutia aleas pentru derivaii este cu un fir de galerie de mare presiune blindata cu Di = 6,00 m si cu doua fire de galerie de mica presiune betonata cu Di = 6,20 m. Excavarea derivatiei este prevazuta sa se faca cu masini de forat la sectiune plina cu acelasi diametru de excavare, atat pe derivatia de mare presiune cat si cele de mica presiune. Descrierea uvrajelor de derivatii Debitele instalate optime avute in vedere au fost de 212 m3/s la turbinare si de 152 m3/s la pompare. Prizele de apa superioare: sunt amplasate in acumularea superioara intr-o ba pozat la cca 70 m distanta de piciorul digului. Prizele au rolul de a asigura atat admisia apei in derivatie la functionarea grupurilor din centrala ca turbine, cat si la debusarea in acumularea superioara a apelor pompate din acumularea Tarnita.



Prizele superioare sunt de tip poligonal cu gratare verticale , fara dispozitiv de curatare, putand fi vizitate numai la golirea completa a acumularii superioare. Racordurile cu galerie de mare presiune au Di = 4.80 m. La nivelul inferior al baei n care sunt amplasate prizele este prevazut o conduct de splare cu diametrul de 2,00 m avand rolul de a antrena eventualele depuneri din fata gratarelor. Casa vanei priza:asigura inchiderea accesului apei si punerea la uscat a tronsonului de mare presiune pentru a permite controlul, revizia, reparatiile si oprirea functionarii in caz de avarii. Casa vanei este echipata cu o vana plana si o vana batardou in put umed. Echipamentul de inchidere este calculat la o presiune de 100 m coloana de apa. Putul umed este realizat partial in sapatura. Partea superioara a putului se betoneaza la suprafata si se inglobeaza in umplutura digului ce margineste rezervorul superior. Accesul la casa vanei se face pe coronamentul digului. Derivatia de mare presiune: asigura transportul apei pe o galerie blindata intre acumularea superioara si centrala. Lungimea derivatiei de mare presiune este 1096 m. Intre putul prizei cu H = 46 m si casa vanei pe o lungime de 200 m si pe 30 m aval de aceasta galerie este orizontala urmand tronsonul inclinat cu 45 fata de orizontala, avand lungimea de 790 m. Intre tronsonul inclinat si centrala este un tronson orizontal de 60 ml, ce include distribuitorul. In urma calculelor energo - economice efectuate de colectivul de studii hidroenergetice al ISPH, diametrul economic al galeriilor de mare presiune a rezultat de 6.00 m. Din punct de vedere geologic, galeriile de mare presiune sunt situate in sisturi cuarto - micacee cu urmatoarea repartitie pe tipuri de sectiuni: Tip sectiune A B C D % mare presiune 19 36 36 9 %mica presiune 15 31 43 11 F 5 3-4 1-2 1

Executia excavatiei urmeaza sa fie facuta conform tehnologiilor existente de excavare mecanizata si aplicate la aceste genuri de lucrari. Pentru scurtarea perioadei de executie s-a prevazut o galerie de atac intermediara la cota 722.00 mdM avand o panta de 2 spre portal si o lungime de 890 m. Din galeria de acces la centrala se va realiza o galerie de atac la baza tronsonului inclinat. Este prevazuta si a treia galerie de atac la cota 1070 mdM pentru executia galeriei orizontale si pentru lansarea blindajelor si betonarea lor. S-au prevazut dopuri de beton pentru inchiderea acestor accese. Castelele de echilibru aval Pentru a limita propagarea miscarii nepermanente ce apar in urma manevrelor efectuate in centrala, precum si penrtu a asigura volumele de apa necesare pana la intrarea in regim de curgere permanenta a derivatiei, apare necesara amplasarea aval de centrala a cate un castel de echilibru. In urma calculelor hidraulice au rezultat doua castele de echilibru cilindrice, fiecare avand urmatoarea configuratie: - intre bolta galeriei de mica presiune (446,20 mdM) si cota 492,00 mdM un put inferior de racord cu Di = 5,40 m. - intre cotele 492,00 mdM si 547,15 mdM, un put superior cu Di = 16,00 m, care are rol de camera superioara intre cotele NNR = 521,50 mdM si 547,15 mdM.



Din bolta putului superior porneste o galerie de aerare prin axcavatii descendente si au o camasuiala de beton armat. Derivatia de mica presiune Asigura transportul apei pe doua galerii betonate intre centrala si acumularea Tarnita avand rilurile de: - galerie de fuga in cazul functionarii agregatelor din centrala ca turbine; - galerie de aspiratie in cazul functionarii agrementelor de centrala ca pompe. Galeriile au fiecare lungimea de 1,325 m intre castelul de echilibru aval si debusare. Panta longitudinala este de 4,50 % spre centrala intre cotele 503,00 pe radierul galeriei la priza Tarnita si 440,00 mdM pe radierul galeriei la castelul de echilibru aval. Diametrul interior va fi de 6,20 m. Galeriile vor fi atacate de la debusarea in lacul Tarnita. Galeriile vor fi executate cu masina de forat din frontul Tarnita. Galeriile se vor putea executa partial si din frontul de lucru "Centrala" prin intermediul unei galerii de atac L = 330 m ce porneste din galeria de acces la centrala. Pentru a asigura un acces independent pe durata exploatarii pentru fiecare din cele doua fire de galerie de mica presiune pentru revizii si reparatii s-a prevazut a doua galerie de acces L = 510 m din zona cavernei transformatoarelor unde sunt amplasate si vanele plane aval de centrala pentru galeria a doua de mica presiune situata aval de prima galerie de mica presiune. Ambele galerii de acces au porti etanse. Panta si gabaritul galeriilor de atac si acces la cele 2 pori etanse permit accesul auto pentru transportul sterilului rezultat din excavatii si al betonului pentru camasuiala definitiva precum si pentru accesul auto de utilaje si echipamente pentru activitati de intretinere si revizie a galeriilor de mica presiune in aval de centrala. Galeriile de mica presiune au camasuiala definitiva din beton armat de rosime constanta. In functie de tipul de roca strabatuta, de incarcarile date de aceasta asupra camasuielii definitive, variaza cantitatea de armatura inclusa in beton. Se blindeaza zonele de aspirator, de vane plane - batardouri aval de centrala, de racord cu castelele aval, de racord cu putul vanelor la debusare, precum si zonele portilor etanse. In radierul galeriilor este prevazuta cate o conducta metalica cu Di = 50 cm necesara golirii prin pompaj a galeriei. Tehnologia de executie este cunoscuta fiind aplicata curent la lucrari similare din tara si strainatate. Casele vanelor debusare Tarnita Sunt cate una pe fiecare fir al derivatiei de mica presiune. Au rolul de a inchide accesul apei din acumularea aval Tarnita in galeriile de mica presiune in scopul punerii acestora la uscat pentru revizii si reparatii. Casele vanelor - debusare sunt de tipul put umed echipate ca si cele de la derivatiile de mare presiune, cu cate o vana plana si un batardou fiecare. Incaperile destinate mecanismelor de manevrare a vanelor si batardourilor sunt amplasate in subteran pentru mai multa siguranta in exploatare pe timp de iarna. Puturile umede au inaltimea de 23 m si un gabarit care sa permita prin ele atacul galeriilor de mica presiune din frontul Tarnita fara a afecta exploatarea acumularii Tarnita. Tehnologia de executie a putului umed este cea aplicata la lucrari similare. Debusarile in acumularea Tarnita Sunt uvraje care au urmatoarele functii: - debusari propriu - zise la functionarea centralei in regim de turbinare a apei;



- prize in cazul functionarii agregatelor din centrala in regim de pompaj. Debusarile sunt amplasate sub nivelul minim de exploatare de 514,00 mdM al acumularii Tarnita si au prevazuta o garda necesara pentru evitarea entrenarii aerului pe galerie la functionarea ca alerie de aspiratie. Debusarile sunt echipate cu cate un gratar de 10,00 x 10,40 m pentru functionarea lor ca priza pentru pompaj. Tronsoanele de galerie mica presiune intre puturile vanelor aval si debusari, precum si debusarile se vor executa numai dupa coborarea nivelului in acumularea Tarnita sub cota 503,00 mdM care reprezinta cota radierului debusarilor. Debusarile in acumularea Tarnita se vor executa obligatoriu numai dupa ce galeriile de mica presiune sunt complet betonate intre vanele - batardouri amplasate aval de CHEAP Tarnita - Lapustesti si puturile umede ale caselor de vane de la debusare avand vanele respective si portile etanse montate si in stare de a fi manevrate cu promtitudine in orice moment.* vezi planse atasate

1.5.3.4. Centrala 1.5.3.4.1. Descriere constructiv Centrala este amplasat imediat la limita inferioar a derivaiei de mare presiune fiind orientat cat mai aproape de directia V E pentru a fi perpendicular pe stratificaia rocii din masiv. Astfel, ntre axele agregatelor i derivaie este un unghi de 30, lucru care permite realizarea distribuitorului cu brae asimetrice cu unghi de 60 (cu gabarit minim) i totodata intrarea accesului principal perpendicular pe central. Optimizarea schemei mecanice si electrice a condus la concentrarea tuturor echipamentelor, n doua caverne, cea a slii mainilor i cea a transformatorilor. Venele sferice amonte sunt amplasate n caverna mainilor, imediat nainte de turbine, iar vanele plane, din aval sunt amplasate n caverna trafo pe culoarul din fata boxelor trafo, n puuri izolate. Centrala este compus din: 1. Caverna slii mainilor care are o lungime de 115 m, o laime de 23 m i o nalime de 45 m. Lungimea este determinat de amplasarea celor 4 grupuri reversibile binare, cu putere unitar de 250 MW, cu distanta ntre axe de 21 m i platforma de montaj cu o lungime de 35 m, amplasat, la unul din capetele centralei unde ajunge galeria de acces principal n central, ambele avand radierul fundat direct pe roc. Laimea cavernei a reiesit din diametrul turbinei, spatiul pentru vanele sferice si spatiul necesar amplasarii anexelor mecanice, precum i din diametrul generatorilor i spatiul pentru anexele electrice de mai sus. nalimea cavernei este impus de nivelul aspiratorilor, turbin, generator i de nalimea de transport a pieselor cu podul rulant (transformator, rotorul agregatului). Structura din beton armat a centralei const din elemente masive (radiere, perei, cuve, fundaii agregate) cadre i plansee pentru infrastructura; cadre simple, grinzi i plansee pentru suprastructur. Sala mainilor este deservit de doua poduri cu fora la carlig de 200/50 t. Podul rulant sprijin pe structura de rezistena a centralei avand deschiderea de 16 m. Cota axului turbinei este 444,00 mdM, i a slii mainilor 458,00 mdM, cota la care se afla i platforma de montaj. Anexele electrice sunt amplasate n lungul centralei pe peretele aval, peste nivelul slii mainilor i conin: camera de comand, camera de panouri de grup si servicii proprii, baterii de acumulatori, camera calculatorului, laboratoare PRAM, sala de instructaj vestiare, grupuri sanitare, birouri, scri la ambele capete.



2. Caverna transformatorului are o lungime de 120 m, o latime de 19 m i o nalime de 22 m. Lungimea a rezultat din amplasarea transformatorilor ridictori de 400 kV n dreptul grupurilor de central i a transformatorilor de 110 kV i 25 kV amplasai n capatul centralei dinspre accesul principal. Limea cavernei a rezultat din dimensiunile boxelor trafo de 400 kV i a culoarului de transport a acestora pan la boxe. nalimea cavernei a rezultat din spatiul necesar, pe verticala transformatorilor, spatiul de deasupra transformatorilor unde sunt amplasate spaiile de transformare de 400 kV si 110 kV, precum i a celor de 6 kV si 20kV i a transformatorilor de servicii auxiliare. Deasupra acestora este instalat o monogrind de 5 tf. Cota radierului cavernei, trafo este 458,00 mdM care este cota la care intra accesul principal i cota nivelului slii mainilor. 3. Galeriile de legatura ntre cele doua caverne a. Galeria de acces principal intre cele doua caverne este amplasat la un capt al slii mainilor, cu latime de 12 m, i asigura transportul transformatorilor pe ine din sala mainilor, unde sunt descrcai de pe trailer cu podul rulant i rotii n pozitia de introducere, n boxele din caverna transformatorilor. Galeria are lungime de 35 m i o sectiune de 100 mp, fiind n continuarea accesului principal la cota slii mainilor. b. Galeriile de legatur ntre grup si transformator sunt n numr de 4 la nivelul generatorilor, asigurand legatura ntre generatori i transformatori. c. Galeriile aspiratorilor sunt in numar de 4 si subtraverseaza caverna transformatorilor. d. Puturile vanelor de aspiratie amplasate pe culuarul cavernei transformatorilor in dreptul fiecarui aspirator. e. Galeria secundara de legatura unete cele doua caverne la capatul opus platformei de montaj, asigurand evacuarea n caz de incendiu. Galeria de acces principal intr n subteran din versantul stang al lacului Tarnia i debueaz pe platforma de montaj a centralei, trecand prin caverna transformatorilor. Are o lungime de 850m facand o curba foarte uoar cu raza de 500 m i avand o panta de 10%. Sectiunea este de 50 mp, asigurand transportul pieselor cu gabaritul cel mai mare (transformatori, distribuitori, rotor generatori). Galeria de cable asigura transportul energiei la tensiunea de 400 kV, 110 kV, 20kV, accesul secundar al personalului, introducerea aerului proaspat, precum si evacuarea gazelor nocive si a fumului provenit din avarii. Este compartimentat corespunzator, avand si un sistem de stins incendiu prin pulverizarea apei. Are o lungime de cca. 700 m orizontal la nivelul platformei exterioare de pe malul lacului Tarnia cota 530 mdM si un tronson de 150m inclinat cu panta 1:1,5 pentru a ajunge in caverna transformatorilor la nivelul statiilor de 400 kV, 110 kV si al podurilor de cable care sunt la cota 468 mdM. Structura galeriilor, consta din bolta, pereti si radier din beton armat. S-a prevazut Bc 15 si Bc 22,5 armat cu oteluri PC 52 si PC 60.* vezi planse atasate centrala, galerii

1.5.3.4.2. Partea de arhitectura Centrala Tarnia Lputeti este o central subteran, echipat cu 4 grupuri reversibile de tip turbin pomp.



Ansamblul centralei este format din dou caverne paralele legate ntre ele de galerii tehnologice i galerii de acces sau galerii de evacuare de energie. Caverna centralei propriu zise adapostete infrastructura, suprastructura i vanele sferice (de refulare). Cealalta caverna trafo este destinat spaiilor electrice i vanelor plane (de aspiraie). Dimensiunile cavernei centralei la nivelul infrastructurii sunt: lungime 90m i lime 23m. La suprastructura dimensiunea lungimii se majoreaz la 120m pe aceiai lime; lungimea mai mare se datoreaz platformei de montaj, care se amplaseaz direct pe roc. Nivelele caracteristice ale infrastructurii centralei sunt dispuse n concordan cu servituiile tehnologice i de exploatare, fiind determinate direct de gabaritele echipamentelor i ale instalaiilor electro-mecanice, dup cum urmeaz: - nivelul aspiratori : - doua bazine ap de rcire - un bazin de epuismente, golire aspiratori i avarie - nivel vane: - patru vane sferice VS 1900 i compresoare pe amonte - pompe de epuismente, golire aspiratori - rezervoare de ap de rcire i avarie - nivel turbine: - filtre i rezervoare n aval - GUP uri n amonte - nivel generatori: - staie de 6 kv - transformatori servicii proprii i transformatori de excitaie - galerii de bare pentru legatura cu caverna trafo La nivelul suprastructurii se afla dispuse: -la cota salii mainilor: platforma de montaj, zona excitatricelor si panourile de comanda pe grupuri. - doua nivele de anexe pe peretele spre caverna transformatorilor care cuprind servicii importante ale centralei: - camera de comanda - laboratoare - centrala de climatizare - vestiar, grup sanitar, oficiu - magazii materiale Caverna transformatorilor are doua nivele importante: - nivelul transformatorilor mari de 280 3Qmediu multiannual. Debitul instalat CHEAP Qpompare/Qturbinare= 212 m3/s/152 m3/s. 4.1.5. Date hidrologice de baz - debite In conformitate cu STAS 4273/83 si STAS 4068/87 lucrrile necesare CHEAP Tarnia Lputeti se ncadreaz in clasa I-a de importanta, iar conform metodologiei pentru stabilirea categoriei de importanta in funcie de indicele de risc asociat NTLH-021/2001, lucrrile sunt de importanta deosebitaB. CHEAP Tarnia-Lputeti este dimensionat s funcioneze energetic intre nivelurile amonte din acumularea Lputeti (NNR 1085,00 mdMN si NmE 1053,50 mdMN) si aval din acumularea Tarnia (NNR 521,50 mdMn si Nme 514,50 mdMN) intre aceste cderi energetice acumularea Tarnia pune la dispoziie CHEAP un volum de V 10 mil mc pe sptmna. Alimentarea cu ap a acumulrii Lputeti se realizeaz prin pompare din volumul util de ap existent in acumularea Tarnia, volume care la rndul lor sunt captate din acumulrile amonte si diferena de bazin a zonei CHE Tarnia , amenajarea este o central hidroelectric cu pompare in circuit



mixt si nu este supus viiturilor aferente Someului Cald, pomparea apei are loc intre lacul inferior Tarnia si lacul superior Lputeti, cu ciclul zilnic- sptmnal . Debitul minim la turbinare din acumularea Lputeti Q= 53,00 mc/s. Debitul maxim la turbinare din acumularea Lputeti , Q= 212 mc/s. Debitul minim la pompare in acumularea Lputeti, Q= 38,00 mc/s. Debitul maxim la pompare in acumularea Lputeti, Q=152 mc/s. Nivelul normal de retenie in acumularea Lputeti NNR= 1085 mdM. Nivelul minim de exploatare in ac. Lputeti , NmE= 1053,50 mdM. Nivelul maxim de exploatare in ac. Lputeti NME = 1086 mdM. Exploatarea optima a CHEAP Tarnia-Lputeti se poate realiza doar in condiiile in care nivelul din acumularea Tarnia este in domeniul de valori NmE =514,00 mdM si NNR= 521,50 mdM - niveluri mai coborte dect 514,00 mdM in acumularea Tarnia conduce la antrenarea aerului in sistemul de pompare a CHEAP. - niveluri mai ridicate dect 521,50 mdM in acumularea Tarnia conduce la deversarea in aval a acumulrii Tarnia. Debitul mediu multianual al Someului Cald in seciunea Tarnia este Qm= 14 m3/s. 4.1.6. Alimentarea cu ap 4.1.6.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie

In perioada de construcie, organizrile de antier vor fi alimentate cu apa potabila din reeaua existenta in zonele respective ( unde exista) din puuri sau prin peturi si bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasamente. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de construcie se prezint in tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de construcieApe prelevate din surse Consum industrial Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit nchis Apa subt era na 8 Apa de suprafa a 9 10 Apa de la alte obie ctive Recirculata/reutiliz ata

Coment arii

Proces tehnologic

Total

Consu m menajer

Apa subter ana

Apa de suprafaa

Apa de la propriu obiectiv

1 Constructii Preparare betoane, materiale pe baza de apa Consum menajer si potabil

2

3

4 25000 m3/an 120 m3/zi 5000 m3/an 20 m3/zi

5

6 10000 m3/an 50 m3/zi

7 15000 m3/an 70 m3/zi

11

12

Furnizor autorizat din zona

30000m3 /an 140 m3/zi

-

-

-

-

-

-

5000 m3/an 20 m3/zi

-

-

-

-

-

-

-



Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea compactrii, asigurarea preparrii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidrie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditii betoanelor, precum si consumul menajer. Pentru cldirile proiectate construcii supraterane (construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj) si centrala subterana alimentarea cu ap a consumatorilor se va realiza prin branament la reeaua de ap existent in zona, sau prin puuri aceasta asigurnd condiiile de debit i presiune necesare utilizrii n condiii optime. Pentru execuia lucrrilor de alimentare cu apa pe fiecare obiectiv - construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini breviare de calcul, scheme tehnologice , piese scrise si piese desenate. Consumul de apa va fi avizat de autoritatea competenta de gospodrire a apelor din zona respectiva. Menionam ca in avizul de gospodrire a apelor nr. 38 din 21.03.2011 nu sunt specificare debite privind alimentarea cu apa si necesar de apa pentru organizrile de antier. 4.1.6.2. Alimentarea cu ap n perioada de funcionare

a. Parametrii hidroenergetici principali ai CHEAP Tarnia-Lputesti s-au determinat inndu-se seama de caracterul de funcionare in SEN anume - in regim pomp si in regim turbin. Acesta central cu acumulare prin pompaj consum energie in golul de noapte necesar pomprii unor volume de ap si stocrii lor intr-o acumulare creat la cote nalte ( acumularea Lputeti) pentru ca in orele de vrf aceste volume s fie uzinate gravitaional prin central producndu-se energie electric. CHEAP Tarnia-Lputesti este o amenajare cu pompare in circuit mixt cu pompare intre lacul Tarnia si lacul Lputeti cu ciclu zilnic-sptmnal. Volumul sptmnal de ap uzinat la orele de vrf din acumularea Lputeti este de cca. V= 24 mil m3/ sptmna, si va permite producerea unei energii electrice in SEN E=31,24 GWh/sptmana, se specifica faptul ca volumul de ap este in prealabil pompat din acumularea Tarnia. Acumularea hidroenergetic prin pompaj nu este un consumator de apa, doar va utiliza potenialul hidroenergetic existent intre lacul de acumulare Tarnia aflat in exploatare si lacul superior care se va construi si volumul util existent in acumularea Tarnia pentru vehicularea apei din lac intre cele doua rezervoare. Rezerva de apa de incendiu va fi asigurata printr-un rezervor de ap de incendiu amplasat pe versant. Refacerea rezervei de apa de incendiu se va face prin intermediul unei staii de pompe care aspira apa din rezervorul apa rcire amplasat in galeria de cabluri si o refuleaz prin conducta montata in galeria de cabluri, in rezervorul de incendiu amplasat pe versant. Tabelul 4.2. Aparate de msura si control Nr. crt. Aparate de masur si control Amplasament 1. Mire, telelimnimetre, tubaii de tasare, dispozitive Rezervor superior hidrometrice acumularea Lputeti 2. Mire, reperi Prize



3. 4. 5. 6. 7. 8.

Telelimnimetre, reperi Tetelimnimetre, telepresmetre Telepresmetre, extensometre, rocmetre Reperi , cleme dilatometrice Telepresmetre, extensometre, rocmetre Reperi

Put vane , batardouri Castel echilibru dinamometre, Centrala hidroelectrica Galerii dinamometre, Caverna trafo lac inferior Tarnia

Pentru cldirile proiectate construcii supraterane (construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj) si centrala subterana alimentarea cu ap a consumatorilor se va realiza prin branament la reeaua de ap existent in zona, sau prin puuri aceasta asigurnd condiiile de debit i presiune necesare utilizrii n condiii optime. Pentru incalzirea construciilor supraterane s-au prevzut cazane electrice. Consumul de apa va fi autorizat de autoritatea competenta de gospodrire a apelor din zona respectiva. Bilanul estimativ al consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatare se prezint in tabelul 4.3. Tabelul 4.3. Bilanul consumului de ap (m3/zi, m3/an) in perioada de exploatareApe prelevate din surse Consum industrial Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchisApa subter ana Apa de suprafata

Recirculata/ reutilizata Apa de la alte obie ctive

Coment arii

Total

Consum menajer

Apa subter ana

Apa de suprafata

Apa de la propriu obiectiv

1 Producere energie electrica din surse regenerabil e

2 Retea publica din zona

3 38 m2/zi 6500 m3/an

4 38 m2/zi 6500 m3/an

5 20 m2/zi 5000 m2/an

6 8 m2/zi 600 m2/an

7 10 m2/zi 900 m2/an

8

9

10

11

12

-

-

-

-

-

Consumul total de apa estimat face referire la necesarul de apa potabila si industriala pentru procesul tehnologic respectiv rezerva de apa de incendiu, precum si apa potabila si menajera necesara cldirilor din zona centralei si a galeriilor.

4.1.7. Evacuarea apelor uzate Apele uzate generate in perioada de execuie a construciilor nu se refolosesc. Pentru organizrile de antier tehnologice si sociale sunt prevzute reele de canalizare ape menajere si pluviale si staii de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizrile de antier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, staiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea.



Pentru execuia lucrrilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea staiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat construciile de la gura galeriilor de cable, blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificri tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice. 4.1.8. Managementul apelor uzate Avnd n vedere natura lucrrilor, organizrile de antier si amploarea investiiei putem considera ca att in perioada de execuie, cat si in perioada de exploatare, exista poteniale surse de ape uzate. 4.1.8.1. Managementul apelor uzate n perioada de construcie In perioada de execuie a lucrrilor, principalele surse de generare a apelor uzate sunt reprezentate prin: o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si splarea padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc; o apele uzate rezultate dup prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea finisajelor; o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori si ateliere de lucru. o apele menajere de la cldirile administrative. o apele meteorice czute pe platformele de lucru ale organizrilor de antier. Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate in punctele de lucru Concentraiile poluanilor de interes pentru apele menajere si industriale sunt estimate la urmtoarele valori: _ Csusp 250 mg/l, _ CCBO5 150 mg/l, _ Cgrsimi 25 mg/l. In aceste condiii debitele masice de ape uzate menajere provenite din fluxul tehnologic si personalul muncitor in fronturile de lucru sunt urmtoarele: _ suspensii: 1050 m3/an X 0,80 X 250 g/m3 = 210 kg/an _ CBO5: 1050 m3/an X 0,80 X 150 g/m3 = 126 kg/an _ grsimi: 1050 m3/an X 0,80 X 25 g/m3 = 21 kg/an Pe toate antierele pe lucru se vor instala toalete ecologice. Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate ncrcate cu particule de ciment, aditivi si parte fin din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea de ap tehnologic. Apele meteorice spal suprafeele de lucru, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaz particulele solide, pulberile si eventualii poluani provenii din pierderile de la utilaje, constituind in felul acesta o surs de poluare a mediului. Apele uzate meteorice generate in perioada de execuie au fost estimate la 680 m3/an. Apele uzate generate in perioada de execuie a construciilor nu se refolosesc. Organizrile de antier tehnologice si sociale



Pentru organizrile de antier tehnologice si sociale sunt prevzute reele de canalizare ape menajere si pluviale si staii de epurare. In studiul de fezabilitatea elaborat de ISPH SA, pentru organizrile de antier sociale si tehnologice nu sunt prezentate date tehnice, memorii de specialitate, breviare de calcul, privind proiectele de canalizare menajera si pluviala, staiile de epurare si pompare si nu este specificat emisarul in care se va face evacuarea. Pentru execuia lucrrilor de canalizare menajera si pluviala, amplasarea staiilor de epurare pe fiecare obiectiv vizat - construcii la gura galeriilor de cable si acces principal blocuri tehnice, blocuri de intervenie, casa barajist, colonia exploatare Mrielu, locuine intervenie Cluj si centrala subterana se impune realizarea unor proiecte tehnice de specialitate cu memorii de specialitate, caiete de sarcini, verificri tehnice, breviare de calcul, scheme tehnologice, piese scrise si piese desenate. Tabelul 4.4. Bilanul estimativ al apelor uzate in perioada de construcieTotalul apelor uzate generate Sursa apelor uzate proces tehnologic menajera mc/an mc/zi mc/an mc/zi Ape uzate evacuate Industriale mc/an mc/zi Pluviale mc/an mc/zi Ape directionate spre reutilizare/recirculare In acest obiectiv mc/an mc/zi Catre alte obiective mc/an mc/zi

Com entar ii

1 Pierderi proces tehnologic Consum menajer si potabil Intretinere incinte

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

48

11.180

16

4000

30

6500

2

680

-

-

-

-

-

4.1.8.2. Managementul apelor uzate n perioada de functionare Dup punerea n funciune a centralei si a celorlalte obiective de pe amplasamentul analizat vor rezulta urmtoarele categorii de ape uzate: ape uzate menajere rezultate de la angajai; ape uzate rezultate de la ntreinerea spaiilor interioare, ape uzate rezultate de la ntreinerea aleilor i platformelor betonate ape meteorice.



Tabelul 4.5. Bilantul apelor uzate pe perioada de exploatareTotalul apelor uzate generate Sursa apelor uzate /proces tehnologic Ape uzate evacuate menajera mc/an mc/zi mc/an mc/zi industriale mc/an mc/zi Pluviale mc/an mc/zi Ape directionate spre reutilizare/recirculare In acest obiectiv mc/an mc/zi Catre alte obiective mc/an mc/zi

Come ntarii

1 Proces de producere energie electrica din surse regenerabile Consum menajer si potabil Intretinere incinte/

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

32

5880

16

4000

14

1200

2

680

-

-

-

-

-

Bilantul apelor in incinta blocurilor tehnice este sintetizat in figura 4.1.

Reteaua de alimentare cu apa din zonaQc = 5 mc/zi

Nevoi igienico sanitareQuz or max = 4 mc/zi

Acoperisuri cladiri

Alei, platforme betonate

Statie de pompare Canalizare pluvialaRetea de canalizare din zona

Retea de canalizare ape pluviale

Figura 4.1. Bilanul apelor uzate in incinta blocurilor tehnice In Tabelul 4.5. este prezentat bilantul apelor uzate, iar in Tabelul 4.6. sunt prezentate caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate.



Tabel 4.6. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzateTotalul apelor uzate generate Poluanti* Ape fecaloid menajere Debit total(mc/an )

Ape uzate evacuate Ape industriale Conc. la evacu are (mg/l) 8 35 350 Ape meteorice Conc. la evacua re (mg/l) 11

Cantitat e totala(kg/an)

Debit

(mc/an)

Conc. la evacuare(mg/l)

Cantitate (kg/an) 6 1400

Debit

(mc/an)

Cantitate (kg/an) 9 17,50 245

Debit

(mc/an)

Cantita te (kg/an) 12 23,80

1 Materii in suspensie*

2 5880

3 1670

4 4000

5 350

7 500* 700**

10

680

35

* Avnd n vedere categoriile de ape uzate, s-a calculat debitul numai pentru poluantul materii n suspensie ** Ape uzate rezultate de la ntreinerea spatiilor interioare, a aleilor si platformelor betonate care se evacueaz n comun cu apele meteorice *** Ape uzate rezultate de la splarea utilajelor, echipamentelor (maxim de 2-3 ori/an) care se evacueaz n comun cu apele menajere.

Beneficiarul are obligaia ca pentru fiecare obiectiv aflat in ntreinere s respecte limitele prevzute de Normativul privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor (NTPA002/2002) aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) si anume: o pH 6,5 8,5; o materii in suspensie 350 mg/l; o consumul biochimic de oxigen CBO5 300 mgO2/l; o consum chimic de oxigen CCO-Cr 500 mgO2/l; o fosfor total 5 mg/l; o sulfati 600 mg/l. Msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani Pentru micorarea cantitii de apa uzat se are n vedere: utilizarea raionala a apei potabile si la grupurile sanitare; utilizarea raionala a apei pentru splarea platformelor betonate interioare si exterioare; ntreinerea drumurilor de acces pentru a evita murdrirea roilor autovehiculelor; 4.1.9. Surse de poluare a apei i emisii de poluani 4.1.9.1. Sursele de poluare a apelor n perioada de execuie In perioada de execuie a lucrrilor sursele posibile de poluare a apelor sunt diferite in funcie de obiectivul vizat. o execuia propriu-zisa a lucrrilor, o traficul de antier Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaii de construcie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mainile si utilajele antierului.



Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrri de construcie nu sunt neglijabile. Eroziunea pmantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafaa, se poate manifesta in perioada de execuie. De asemenea, ploile care spal suprafaa antierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Traficul greu, specific antierului, determina diverse emisii de substane poluante in atmosfera (NOx, CO, SO2 - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea splata de ploi, astfel incat poluanii din aer sunt transferai in ceilali factori de mediu (apa subterana, sol etc). In ceea ce privete organizrile de antier trebuie acordata o atenie sporita proteciei mediului in aceste locaii. Staiile de alimentare cu carburani si de ntreinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse poteniale de poluare a apelor de suprafaa si subterane. Organizrile de antier, funcie de complexitatea activitii acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al proteciei mediului. In categoria surselor poteniale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidente de circulaie in care sunt implicate cisterne ce transporta substane periculoase.

4.1.9.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare Resursele de apa al Someului Cald au fost exploatate inc din anii 1970, prin construirea lacului de acumulare Fantanele in amonte (un baraj cu anrocamente de 92 m nlime, putere instalata de 220 MW, volumul lacului 225x106m3) i acumularea Tarnia ( un baraj cu anrocamente in arc de 92 m nlime, putere instalata 45MW, volumul lacului 74x106 m3). Pentru a tine seama de influentele surselor de poluare neorganizate (influenta solului aferent noilor suprafee ce urmeaz a intra in exploatare, maluri, versani, drumuri, etc) se poate considera ca efect al acestora modificarea consumului biochimic de oxigen al apei. Deoarece acumularea Lputeti va utiliza aceeai ap a bazinului Someul Cald iar funcionarea turbinelor/pompelor faciliteaz aerarea apei, se poate considera acest fenomen ca fiind pasager, iar cunoaterea exact a modificrilor care pot apare se pot realiza prin msurtori de specialitate. In prezent sunt puine sate in bazinul superior al Someului Cald care reprezint o surs de contaminare cu ape uzate. Mai mult, folosirea substanelor chimice si ngrmintelor in zona este limitat. Drept urmare debitele care ajung in acumulri sunt curate, nu sau observat urme de alterare, iar o alt dovada a puritii apei este reprezentat de prezena pstrvului in rul si acumulrile de pe Someul Cald. Prin uzinarea apei in turbinele hidraulice ale amenajrilor din zona nu s-au modificat caracteristicile hidrochimice si nici parametrii organoleptici iniiali ai apei. In condiiile funcionrii CHEAP Tarnia-Lputeti cnd se prevd viteze de variaie mai mari dect cele realizate pan n prezent in acumularea Tarnia si cu vitez incomparabil mai mare se apreciaz c fenomenele de instabilitate manifestate slab pan n prezent ar putea s se amplifice, dar fr urmri periculoase. Dezvoltarea zonei Lputeti va mbuntii colectarea apelor uzate din gospodarii prin intermediul reelelor de canalizare si sistemelor de epurare ce urmeaz a se realiza in zona. Principalele surse de impurificare a apelor in perioada de funcionare sunt date de:



o

o

eventualele pierderi de uleiuri si lubrifianti in procesul de funcionare a echipamentelor care conin ulei ( pompe, turbine, transformatoare etc) daca traseul pe care circul uleiului nu este etan sau daca acestea nu sunt prevzute cu sisteme de colectare proprii ale eventualelor scurgeri. evacuarea de ape uzate menajere in reele de canalizare ncrcate cu poluani peste limitele prevzute de NTPA-002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) Evacuarea apelor uzate rezultate din splarea utilajelor care necesita aceste operaii de ntreinere a aleilor si pardoselilor atelierelor de lucru si a apelor pluviale care spla acoperiurile si platformele betonate cu poluani peste limitele prevzute de NTPA-002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005) 4.1.10. Impactul produs asupra apelor

o

4.1.10.1. Impactul produs asupra apei de activitatea din perioada de construcie Activitile desfurate n cadrul etapei de construcie vor avea un impact mediu acceptat asupra calitii apelor subterane i de suprafa. Manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaii de constructie. n zona frontului de lucru, n timpul functionarii utilajelor, pot aprea accidental si local emisii care ar putea polua apele si solul. Acestea sunt din categoria pulberilor n suspensie sau a combustibililor, lubrifianilor si reziduurilor acestora, care pot fi manevrate, depozitate sau deversate neglijent n timpul funcionarii utilajelor si autovehiculelor pentru transportul materialelor. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din mainile si utilajele antierului. Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrri de construcie nu sunt neglijabile. Eroziunea pmantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafaa, se poate manifesta in perioada de execuie. De asemenea, ploile care spal suprafaa antierului pot antrena depunerile din solul decopertat. Se poate aprecia c apele subterane freatice n zona platoului Lputeti beneficiaz de protecie, att natural ct i artificial. Studiile geologice realizate au stabilit c zona cuprinde : roci permeabile (aluviuni di deluviuni); roci semipermeabile (roci stncoase f. alterate si f. fisurate) si roci impermeabile (roci stncoase, nealterate si f. slab fisurate). In rocile stncoase, nu exista o pnza de apa subterana, infiltraiile fiind doar pe zonele intens fisurate ce dreneaz apele de la suprafaa. Pnzele de apa se formeaz doar pe baza esurilor aluvionare, a teraselor, a deluviilor, grohotiuri si conuri de dejecie, avnd ca sursa numai precipitaiile. O poluare a acviferului freatic n perioada de construcie se poate produce numai n cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburani, ulei de motor sau alte substane periculoase. Aceste situaii accidentale sunt vizibile i este sarcina constructorului de a lua toate msurile pentru evitarea producerii si de a interveni prompt pentru depoluarea zonei. Lucrrile preconizate pentru realizarea centralei subterane si a derivaiilor respectiv galeria de mare presiune, galeriile de mica presiune, galeriile de aspiraie, castelele de echilibru, prizele inferioare si superioare necesita excavaii subterane. Materialul rezultat din excavaiile subterane va fi evacuat prin accesul principal al centralei



si depozitat pe Valea Someului Cald, amonte de lacul Tarnia cca 200 m, intr-un cot dublu al rului unde se creeaz pe versantul stng o vale. Someul Cald va fi deviat printr-un tunel de cca. 210 m lungime cu diametrul de 3,9 m, crend astfel posibilitatea umplerii vii Someul Cald n acest cot unde se va forma o platforma pana la cota 550 mdM si unde se vor depozita cca. 600 mii mc steril. ( plana H 1857-08- Halda de steril)

Foto 1. Zona de deviaie a Someului Cald . Foto 2. Valea Someului Cald unde se depoziteaz cei 600 mii mc steril o Albia rului Someul Cald va fi deviata in zona haldei , nu va mai utiliza albia existenta, cu toate acestea dat fiind regimul de curgere nu sunt de ateptat nici un fel de efecte cu caracter negativ sau care sa scape de sub control. Pe perioada execuiei devierii sterilul rezultat din sparea galeria de deviere nu se va depozita in albia ce urmeaz a fi dezafectata. Din punctul de vedere al echilibrelor ecologice, aceste lucrri nu vor afecta n mod semnificativ si cu consecine negative fauna. Nu se pune problema afectrii unor reele de utiliti prin executarea lucrrilor, dat fiind faptul ca astfel de reele nu exista n zona respectiva.

o o o

Studiile de specialitate au aratat c utilizarea din punct de vedere hidrotehnic a rurilor/prurilor de munte trebuie realizat limitat, inndu-se cont de o serie de condiii de ordin ecologic, astfel inct afectarea ecosistemelor acvatice si implicit a faunei acvatice s fie minim. Din punct de vedere ecologic debitul din aval ar trebui s respecte urmtoarele condiii: Qdiluie= Qmin.med.lunar (95%) < Qmn < Q natural (amonte) 1. 2. 3. 4. Debitul mediu necesar Qmn s fie prevzut imediat in aval ; Modificarie cursurilor de apa din amonte s fie prevzut cu scri de peti funcionale; piciorul scrii se amplaseaz n suvoiul principal; inlimea treptelor s fie de 30 cm, iar prin contrapant s rein apa in strat de 20-30cm; substratul scrii s fie din prundi luat din pru; 0,5 m/s < Vmn < Vm 0,2 m < hmn < hmnatural (amonte)

natural (amonte)

unde: Vmn- viteza apei necesar in aval;



hmn adancimea minim a apei in aval Vm- viteza medie a apei necesar in aval; hmn adancimea medie a apei in aval Limitele minime ale Vmn si hmn trebuiesc respectate justificnd de fapt interesul hidroenergetic al zonei cu debit acceptabil potenial energetic. Avnd n vedere natura activitilor si funcionarea organizaiilor de antier (sociale si tehnologice) se impune realizarea unor reele de canalizare a apelor menajere si pluviale precum si colectarea si dirijarea acestora ctre staii de epurare corespunztor dimensionate, astfel nct indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate sa respecte prevederile Normativului privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor si direct in staiile de epurare NTPA-002 din HG 352/2005. Pe de alt parte realizarea unui cmin de deznisipare pentru pre-epurarea apelor uzate rezultate de la splarea utilajelor si mijloacelor de transport, nainte de a fi deversate in statia de epurare propusa va reduce considerabil materiile n suspensie din aceste ape. Pentru apele pluviale si apele uzate rezultate de la ntreinerea incintelor, a aleilor i platformelor betonate din zona administrativa este recomandat un sistem de rigole iar pentru apele pluviale colectate din n jurul platformelor betonate din zonele industriale , zonele atelierelor de lucru este recomandat realizarea unui bazin decantor n vederea pre-epurri acestor ape nainte de evacuarea lor in reeaua de canalizare. 4.1.10.2. Impactul propus asupra apelor de activitatea din perioada de funcionare Principalul inconvenient pe care il produce Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnia-Lputeti asupra zonei aferente acumulrii Tarnia (rezervorul inferior) l reprezint variaia sptmnal de nivel de cca h=5,0 m, cu eventualele influente nedorite asupra stabilitii versanilor. Efectele negative care pot apare in timpul exploatrii CHEAP Tarnia-Lputeti se datoreaz nu att vitezelor de variaie a nivelelor cat frecvenei acestor cicluri de variaii zilnice-sptmnale. Aceste aprecieri se bazeaz pe faptul ca in decursul exploatrii lacului Tarnia s-au realizat viteze similare, dar la intervale mari de timp, care nu au manifestat fenomene de instabilitate. Acumulrile si centralele din avalul CHE Tarnia nu pot fi influenate negativ de existenta CHEAP Tarnia-Lapustesti ele avnd acelai regim de exploatare. Aprecieri asupra debitului de servitute Evaluatorul insista asupra importantei meninerii unui debit de servitute care sa nu duca la degradarea habitatelor ripariene si a structurii comunitarilor de flora si fauna asociate. Astfel trebuie avute in vedere anumite detalii tehnologice in ceea ce privete procesul tehnologic hidroenergetic, n direcia meninerii unor debite de servitute adaptate n directia satisfacerii unor cerine ecologice specifice faunei existente (zona de deviaie a cursului rului Someul Cald zona haldei de steril, pentru acumularea Tarnia in aval de aceasta). Noiunea de debit de servitute, minim necesar in albia rurilor sau prurilor in aval de o amenajare hidrotehnic se definete in funcie de criteriile cunoscute (Stegaroiu, 1988), iar dup scopul acestora se pot diferenia: a) debite minime pentru protecia mediului acvatic; b) debit minim salubru;



c) debit minim impus de cerinta de ap a utilizatorilor din aval de captare ( alimentarea cu apa a orasului Cluj-Napoca si Gilau ); Se poate aprecia c prin asigurarea debitului minim pentru protecia mediului sunt asigurate si celelalte utiliti prezentate la punctele b-e. Acumularea Tarnia cu un volumul util de 14,60 mil. mc are rolul de a prelua diferenele de bazin pe perioada viiturilor si de a satisface practic in mod continuu necesitile de apa din aval respectiv debitul de servitute de minim 6,0 mc/s pe rul Someul Mic in seciunea Cluj-Napoca si cca. 3,0 mc/s necesarul aval de ap potabil si industrial. 4.1.11. Msuri de diminuare a impactului asupra apei 4.1.11.1. Masuri de diminuare a impactului in timpul executiei In funcie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmtoarele msuri de protecie: Tehnologia de execuie - depozitele provizorii de pmnt se vor amplasa in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafaa; - depozitarea brazdelor inerbate pentru a putea fi utilizate la redarea in circuitul natural a suprafeelor afectate de spaturi; - taluzurile vor avea pante cat mai mici, astfel incat siroirile sa le afecteze cat mai putin; - locurile de depozitare temporara vor fi prevzute cu anuri de garda pentru protectia deponiei si evacuarea rapida a apei; - terasamentele se vor executa pe suprafee mici, astfel ncat finalizarea lor sa fie rapida si pe cat posibil ploaia sa nu le surprind deschise; - se recomanda pentru execuia lucrrilor de terasamente perioadele aprilie iulie , cnd deficitul de umiditate din sol este 0. - limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea reelei de cai de acces existente pentru evitarea ncrcrii suplimentare a cursurilor de apa cu particule n suspensie ; evitarea traversrilor prin albia rului; Utilajele terasiere si de transport - utilajele terasiere si de transport care vor lucra in execuie vor fi verificate in ceea ce privete starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligai sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru; - repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunztor, in afara antierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara antierului; - schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precauie; - se interzice splarea mainilor sau a utilajelor in zona de lucru.

Activitatea umana - deeurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta antierului in acest scop. Coninutul acestora se va elimina spre centrele de colectare autorizate. - se interzice cu desvarire arderea deeurilor. Cenua rezultata poate contamina att solul cat si apa de suprafaa, vor mari turbiditatea acesteia. Lucrrile de execuie vor avea loc cu respectarea condiiilor de protecie a mediului nconjurtor. Se va urmri:



-

manipularea cu atenie a utilajelor; respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare; evitarea reparaiilor pentru utilajele terasiere si de transport in zona, iar in cazuri speciale acestea se vor repara in spatii speciale, pe platforme betonate. respectarea tehnologiei de execuie; manipularea volumelor de pmnt excavat sau a materialelor de construire numai in spaiul destinat lucrrilor;

Masuri constructive de diminuare a impactului asupra mediului in timpul perioadei de construcie reconstrucia ecologica ct mai grabnica a spaiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos n toate suprafeele libere si acolo unde este posibil. ( taluzurile haldelor, taluzurile de pe conturul rezervorului superior) stabilizarea taluzurilor la drumurile noi, propuse. dat fiind faptul ca in timpul execuiei lucrrilor se vor folosi utilaje alimentate cu produse petroliere, se impune un control permanent al utilizrii acestora si nu se include posibilitatea de impurificare a cursului de apa. Riscurile datorate deversrii accidentale a resturilor de combustibili, lubrifiani si reziduurile acestora, pot fi eliminate prin masurile stabilite cu ocazia organizrii antierului de lucru: - atacarea n etape a obiectivelor cu concentrri minime de utilaje, materiale si fora de munca; - amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporara de materiale si utilaje ( se exclude depozitarea carburanilor in antierele de lucru).

4.1.11.2. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatrii Msurile ce trebuiesc luate pentru protecia principalului factor de mediu apa, ce ar putea fi afectat de exploatarea CHEAP Tarnia- Lputesti, vor fi prezentate n funcie de sursa de emisie a poluantului. Tehnologia de exploatare Adoptarea unei strategii de exploatare adecvata, care poate micora sau chiar evita pericolul de accidente care sa pun in pericol starea calitii apei subterane sau a celei de suprafaa. Instalarea si funcionarea echipamentelor care conin ulei hidraulic se va face cu respectarea urmtoarelor msuri - transformatoarele de putere si bobinele cu ulei se prevd , cu posibilitatea de colectare a sugerilor de ulei, cuve cu colectoare proprii sau cu scurgere la un colector comun. Personalul de exploatare va respecta cu strictee toate prevederile regulamentului de exploatare; Se va asigurarea funcionarea in parametri tehnici corespunztori a tuturor echipamentelor si utilajelor; Se va asigura supravegherea echipamentelor si utilajelor , asigurarea reviziilor periodice cu personal specializat si autorizat; In perioada de funcionarea a CHEAP Tarnia Lputeti, acumularea Tarnia va trebui sa satisfac practic in mod continuu necesitile de apa din aval cu un debit de apa cvasicontinuu Q= 9 mc/s, reprezentnd 65% din debitul mediu anual al Someului Cald in seciunea Tarina. (debitul mediu multianual al Someului Cald in seciunea Tarnia este Qm= 14 m3/s. ) In perioada de pompare a apei din lacul Tarnia in rezervorul superior Lputeti , este interzis ca nivelul lacului Tarnia s scad sub nivelul de funcionare a sistemului de alimentare cu apa potabila si industriala a consumatorilor din aval.



Utilaje de exploatare Este necesar ca acestea: - sa fie verificate tehnic si sa nu prezinte defeciuni prin care sa aib loc scurgeri de substane chimice periculoase (uleiuri, lubrifiani) - orice utilaj care nu prezint sigurana in exploatare din punct de vedere al proteciei munci si al proteciei mediului va fi oprit sa lucreze/funcioneze; - mecanicii de utilaje si muncitorii care asigura revizia si ntreinerea echipamentelor sa fie calificai si fi instruii in sensul acestor prevederi. Exploatarea sistemelor de canalizare trebuie sa asigure : o continuitatea colectrii, a transportului apelor uzate pn la locul de deversare; o protecia reelei de canalizare mpotriva apei agresive prin placare antiacid unde este cazul; o protecia parilor subterane a construciilor contra apelor uzate din canalizri prin meninerea permanent a reelelor n stare bun. o urmrirea influenei reelei de canalizare asupra nivelului apelor subterane o urmrirea i respectarea condiiilor de calitate impuse pentru racordrile canalizarilor interioare. o controlul funcionrii i strii tehnice a canalizrilor si a instalaiilor aferente acestora; o controlul apei descrcate n emisar; o controlul periodic interior al reelelor (1 data/luna), ce impune parcurgerea traseelor si analizarea vizual, urmrindu-se urmatoarele aspecte : starea pavajelor i a terenului din jurul cminelor i de deasupra canalelor n vederea depistrii de bltiri de ap sau de prbuiri ale terenului datorate exfiltrrilor; degajarea cilor de acces la i n cminele de vizitare; o examinarea cminelor, modul de curgere al apei, a strii de colmatare a acestora, a strii capacelor, scrilor de acces, a plcuelor indicatoare; o examinarea strii capacelor i grtarelor de la gurile de scurgere si a poziiei acestora astfel nct s nu stnjeneasc circulaia o controlul gurilor de vrsare n emisar; o pe baza datelor obinute se stabilete tronsonul ce trebuie decolmatat sau reparat o ntreinerea i completarea stocului de dotri. o controlul periodic interior al reelelor (2 ori/an), de preferin toamna i primvara, de preferin n urma controlului exterior.

Canalele aferente fiind nevizitabile se vor executa urmatoarele operatii: o control amanunit al cminelor pentru a descoperi toate defectele, folosind procedeul lampoglind pentru cminele de la extremitile tronsoanelor; o controlul strii canalelor ce intra i ies din cmine i depistarea depunerilor ce obtureaz sau micoreaz seciunea de scurgere; o controlul periodic al calitii apelor evacuate la emisar. Rezultatele acestor observaii se consemneaz ntr-un registru special. Activitatea umana In fapt ea este cea care influeneaz in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin soluiile de proiectare. Se vor lua masuri speciale astfel:



-

-

-

toi salariaii vor fi instruii cu privire la msurile speciale de protecie a mediului pe care trebuie s le respecte i vor fi informai cu privire la msurile coercitive ce vor fi luate n caz de accidente ecologice datorate neglijenei. asigurarea unui management al deeurilor conform cerinelor legale, prin: colectarea selectiv a deeurilor la surse, depozitarea deeurilor n spaii special amenajate pe suprafee protejate i eliminarea deeurilor prin operatori autorizai; implementarea unui program de ntreinere preventiv a sistemului de canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere i a celor provenite din zonele tehnologice;

Deeurile propriu-zise - interzicerea depozitrii dezorganizate sau neautorizate pe platforme/zone destinate stocrii deeurilor; - introducerea/ depozitarea ilegala de deeuri in zone neamenajate; - bltirea apei in zonele de depozitare;

altele dect cele

4.2. 4.2.1.

AERUL Date generale. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

a) Climatologie Climatul regiunii este specific zonelor de deal-munte, favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere, dar avand in vedere situatia geomorfologica din cadrul OS Gilau si a faptului ca padurile se intind din zona de dealuri (450 m) si pana in zona montana a molidisurilor pure (1235 m) teritoriul se intinde in patru etaje de vegetatie. Poziia geografica a muntilor Gilu in partea estica a catenei Apusenilor fata de circulatia dominant vestic a maselor de aer si predominarea unor culmi foarte largi si netede creeaza premizele unui topoclimat diferit fata de celelalte masive ale Apusenilor. Acest topoclimat se caracterizeaza mai ales printr-o cantitate de precipitatii redusa in raport cu altitudinea masivului (Maguri 925 mm la 1219 m) si printr-o radiatie solara cu valori ridicate (120-125 kcal/cm2/an). Relieful apropape complet degajat prin defrisari succesive mai ales pe largi suprafete de netezire, cat si valorile moderate ale turbiditatii (5,6) asigura un bilant caloric mult superior fata de suprafetele impadurite sau vile adanci si intunecoase. Totusi sub aspectul temperaturilor medii anuale 4,5-5 0C efectul acestui climat solar nu se resimte prea mult, din cauza radiatiei efective care in conditiile aerului pur si rarefiat al inaltimilor, coboar mult temperaturile de noapte. b) Regimul termic. Temperatura medie pe anotimpuri si perioade de vegetatie este: iarna -3

Documents

Raport Privind Impactul Asupra Mediului CHEAP Tarnita Lapustesti