RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru

„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”

Ratesti, Judetul Arges

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru

„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,

INCLUSIV DESEURI AZBEST”, Ratesti,

JUDETUL Arges BBeenneeffiicciiaarr::

SS..CC.. EECCOO DDEEPP DDEESS SS..RR..LL..

EEllaabboorraattoorr ccooooddoonnaattoorr::

CCAABBIINNEETT EEXXPPEERRTT MMEEDDIIUU -- PPEETTRREESSCCUU TTRRAAIIAANN

_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1



1. SCOPUL LUCRARII ...................................................................................................................................... 8 2. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................ 9 2.1. Date despre titularul proiectului ................................................................................................................... 9 2.2. Autorul lucrarii ............................................................................................................................................. 9 2.3. Denumirea obiectivului de investitii : ......................................................................................................... 22 2.4.Amplasamentul obiectivului ........................................................................................................................ 22 2.4.1. Localizarea amplasamentului .................................................................................................................. 22 2.4.2. Accesul public pe amplasament ............................................................................................................... 23 2.4.3. Cai de acces in zona ................................................................................................................................ 23 2.4.4. Vecinatati /zone locuite ........................................................................................................................... 23 2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ................................. 24 2.4.6. Regimul juridic al terenului ..................................................................................................................... 24 2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ........................................................................................ 24 2.4.8. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia ......................................................................... 24 2.4.9. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor ............................................... 25 2.5. Descrierea proiectului ................................................................................................................................. 25 2.5.1. Date specifice investitiei .......................................................................................................................... 25 2.5.2. Elemente caracteristice ale obiectivului de investitie .............................................................................. 25 2.5.3. Instalatia de stabilizarea deseurilor periculoase .................................................................................... 29 2.5.4. Sistem integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri azbest (DDI) ............................................................................................................................ 33 2.5.4.1.Prezentare generala .............................................................................................................................. 33 2.5.4.2.Infrastructura ........................................................................................................................................ 33 2.5.4.3.Accesul la obiectiv ................................................................................................................................. 43 2.5.4.4.Clasa depozitului ................................................................................................................................... 46 2.5.4.5.Volumul de stocaj al DDI / suprafata .................................................................................................... 47 2.5.4.6. Durata de exploatare preconizata ........................................................................................................ 47 2.5.4.7. Deseuri acceptate la depozitare in DDI ............................................................................................... 47 2.5.4.8.Compartimentarea depozitului .............................................................................................................. 71 2.5.4.9.Sistemul de impermeabilizare a DDI /celulelor .................................................................................... 72 2.5.4.10.Sistemul de evacuare, stocare si distribuire a apei din precipitatii – Zona neamenajata a depozitului ........................................................................................................................................................................... 78 2.5.4.11.Acoperirea finala a celulelor ............................................................................................................... 78 2.5.5. Instalatia de tratament fizico- chimic a apelor uzate .............................................................................. 79 2.5.6.Infrastructuri si lucrari accesorii, dotari,utilaje, personal, sistem de paza si siguranta ......................... 79 2.5.6.1.Cai de acces ........................................................................................................................................... 79 2.5.6.2.Birouri, servicii ...................................................................................................................................... 79 2.5.6.3.Alimentarea cu apa ................................................................................................................................ 85 2.5.6.4.Cantare .................................................................................................................................................. 86 2.5.6.5.Instalatii electrice .................................................................................................................................. 86 2.5.6.6.Instalatii termice .................................................................................................................................... 89 2.5.6.7. Laboratorul ........................................................................................................................................... 90 2.5.6.8.Reteaua de transporturi ......................................................................................................................... 91 2.5.6.9.Personalul.............................................................................................................................................. 92 2.5.6.10. Sistemul de paza si siguranta ............................................................................................................. 92 2.6. Durata etapei de functionare ....................................................................................................................... 93 2.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite............................................................ 93 2.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ....... 93 2.8.1. Zgomotul .................................................................................................................................................. 93 2.8.2 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ................................................................................................ 96 2.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele ..... 97 2.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara. ............................................... 100 2.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente ........................................................................ 100 privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului ............................................................. 100 2.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ............................. 100 3.PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................................... 102



2



3.1. Procese tehnologice de productie ............................................................................................................. 102 3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse .......................................................................................... 102 3.1.1.1.Principii generale ................................................................................................................................ 102 3.1.1.2. Procese tehnologice de stabilizare .................................................................................................. 102 3.1.1.3.Tipuri de deseuri tratate si depozitate in DDI ..................................................................................... 106 3.1.1.4.Substante folosite pentru inactivare: ................................................................................................... 107 3.1.1.6.Baze normative .................................................................................................................................... 107 3.1.1.7.Fazele circuitului tehnologic din cadrul ,, SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ ....................................................................................................................................................................... 108 3.1.1.9.Capacitatea de prelucrare a instalatiei de stabilizare propuse .......................................................... 117 3.1.1.10. Procedura de acceptare a deseurilor ............................................................................................... 117 3.1.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ....... 119 3.2. Activitati de dezafectare ........................................................................................................................... 119 3.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi ........................................................................ 119 dezafectate ....................................................................................................................................................... 119 3.2.2. Substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB) ............................................................................ 119 3.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta ....................................................................................................... 119 3.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie ......................................................................................... 120 4. DESEURI .................................................................................................................................................... 121 4.1. Deseuri rezultate in perioada de executie a obiectivului ........................................................................... 121 4.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase ............................................................................................................. 121 4.1.2. Deseuri toxice si periculoase ................................................................................................................. 122 4.1.3. Deseuri de tip menajere ........................................................................................................................ 123 4.1.4.Managementul deseurilor in perioada de executie a obiectivului ........................................................... 124 4.2.Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului ....................................................................... 127 - Deseuri tehnologice rezultate din procesele de stabilizare- vor fi gestionate in conformitate cu natura lor 127 5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .......................................................................... 128 5.1. Apa ........................................................................................................................................................... 128 5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................ 128 5.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................................................................ 144 5.1.2.1. Instalatia de alimentare cu apa a pavilionului administrativ ............................................................ 144 5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa ........................................................................................................... 145 5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa .............................................................................. 146 5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa ..................................................................................... 146 5.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici, chimici si biologici. ................................... 147 5.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca este cazul ....................... 147 5.1.2.7.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse ........................ 147 5.1.2.8. Protectia calitatii apelor..................................................................................................................... 147 5.1.3.Managementul apelor uzate ................................................................................................................... 147 5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate .................................................................................. 147 5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.) .................................................................................................................................................................. 152 5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc. ......................................... 152 5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate .................................................................................................. 153 5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptori naturali .............................................................................................................................. 156 5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice ......................................................................................................................................................................... 156 5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti ........................................................................... 156 5.1.4. Prognozarea impactului ........................................................................................................................ 156 5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului ........................................................................................................................... 160 5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului ........................................................................................ 160 5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor ........................................................................ 160 uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare .................................................. 160



3



5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate ..................................................................................................................... 160 5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate ................................................................................................. 161 5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale) ........................................................................................................................................................ 161 5.1.4.7.Impactul transfrontier .......................................................................................................................... 161 5.1.5.Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 161 5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa ....... 163 5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora .. 163 5.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor .................................................................... 163 5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, ........................................................ 164 zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara ........................................................................................................................... 164 5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA” ....................................................................................................... 164 5.2. Aerul ......................................................................................................................................................... 165 4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona ................................................................... 165 5.2.2. Surse de poluanti generati ..................................................................................................................... 173 5.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii, echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa ........................................................ 185 5.2.3. Surse si poluanti generati ...................................................................................................................... 185 5.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................................................................ 190 5.2.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 195 5.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer” ........................................................................................................... 196 5.3. Solul .......................................................................................................................................................... 196 5.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ..................................................................................................... 196 5.3.2. Conditii chimice din sol ......................................................................................................................... 203 5.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante ................................................................................ 206 5.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................................................................... 209 5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ........................................................................... 209 5.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati / concentratii estimate de poluanti ............................................................................................................................................................ 209 5.3.7. Prognoza impactului.............................................................................................................................. 216 5.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie ................................................................... 216 5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului....................................................................... 220 5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti de sol ............................................................................................................................ 220 5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect) .......................... 220 5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor ............................................................ 220 5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor ........................................................................................................................................................... 221 5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei ................... 221 5.3.8. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 221 5.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat ......................................................................... 221 5.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului...................................................................................................... 221 5.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului ...................................................................... 224 5.3.8.4. Alte masuri .......................................................................................................................................... 224 5.3.9. Harti la capitolul „SOL” ....................................................................................................................... 224 5.3.9.1.Harta „Forme de relief” ..................................................................................................................... 225 5.3.9.2. Harta „Soluri” ................................................................................................................................... 225 5.4. Geologia subsolului .................................................................................................................................. 225 5.4.1. Caracterizare generala .......................................................................................................................... 225 5.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare ....... 228



4



5.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ............................................. 236 5.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana ....................................................................... 242 5.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor ............................................................................................... 242 5.4.1.5. Calitatea subsolului ............................................................................................................................ 242 5.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate ................... 242 5.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale ....................................................................................... 242 5.4.1.8.Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj ........................ 242 5.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica .......................................................... 242 5.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren ................................................................................................................................................................. 243 5.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate .......................................................................................... 243 5.4.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 243 5.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice ........................................................... 243 5.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus ............................................................ 243 5.4.2.3.Impactul transfrontier .......................................................................................................................... 244 5.4.3. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 244 5.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL” ................................................................................................ 244 5.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” - Campia Romana ................................................................... 244 5.4.4.2. Localizarea resurselor subterane ....................................................................................................... 244 5.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului ................................................................................................................. 245 5.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor ............................................................... 245 geologice sau a altor zone problematice ......................................................................................................... 245 5.5.Biodiversitatea ........................................................................................................................................... 245 5.5.1. Caracterizare generala .......................................................................................................................... 245 5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri ................................................................................................ 246 5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii ..................................... 247

Torilis arvensis ................................................................................................................ 249 Hypericum perforatum .................................................................................................... 249

5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti ............................................................................ 251 5.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni. ............................................................................................................................................................. 259 5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat. .............................. 268 5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora ............................................................................................................................. 272 5.5.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 273 5.6. Peisajul ..................................................................................................................................................... 274 5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ................ 274 5.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, ................................................................................ 278 diversitatea acestuia ........................................................................................................................................ 278 5.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament ............................................................. 278 5.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice ..................................................................................................... 279 5.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului ..................................................................................... 279 5.6.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 279 5.6.2.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui raport ......................................................................................... 280 5.6.2.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera ........................................................................................................................... 280 5.6.2.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor ..................................................... 280 5.6.3. Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 291 5.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de ......................................................................................... 291 recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului ................. 291 5.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ ...................................................... 291 5.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe



5



amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic ......................................... 292 5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” ................................................................................................ 292 5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si masurilor de protectie ........................... 292 Nu este cazul. .................................................................................................................................................. 292 5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect ............................................................................... 292 asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate ....................................................................................... 292 5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra ................................................................................... 292 resurselor estetice si care asigura recreerea .................................................................................................. 292 5.7. Mediul social si economic ........................................................................................................................ 293 5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale ....... 293 5.7.2. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 294 5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ...................................................................................... 295 5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ................................................ 295 5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice ..................................................................................................................................... 295 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................... 296 6.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta ................................................................................................................................. 296 6.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu ............................................................... 297 7. MONITORIZAREA .................................................................................................................................... 298 8. SITUATII DE RISC .................................................................................................................................... 303 8.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) .............................................. 303 8.2. Accidente potentiale (analiza de risc) ....................................................................................................... 303 8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii ................................................................................ 305 8.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................................................................... 306 8.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea incendiilor ..................................................... 306 9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ........................................................................................................... 307 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 307 10.1. Descrierea activitatii ............................................................................................................................... 307 10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ........................................................................................................................... 313 10.3.2. Evaluarea notelor de bonitate ale factorilor de mediu ........................................................................ 317 10.3.3. Calculul indicelui de poluare globala - IPG ....................................................................................... 318 10.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul .................................................................. 318 10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ................................................................. 319 10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ......................................................................................................................................................... 329 10.7. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ......................................... 329 11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE ........................................................................................................... 331



6



PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA

DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA

LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU

CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.



7



1. SCOPUL LUCRARII Romania are ca tinta implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor

in conformitate cu standardele Uniunii Europene, care sa fie eficiente economic, sa

protejeze sanatatea umana si mediul inconjurator.

Tendinta de crestere a dimensiunii sistemelor socio-economice ca urmare a

procesului de urbanizare este insotita si in Romania de deteriorarea sistemelor ecologice

naturale, fenomen ce are drept consecinta reducerea surselor materiale si energetice. De

aceea, pentru continuarea evolutiei socio-economice sunt necesare strategii noi, bazate pe

principiile dezvoltarii durabile.

Una dintre cerinte este gestionarea corecta a deseurilor, care – prin natura lor –

reprezinta atat o sursa de poluare cat si o sursa de materii prime secundare.

S.C. ECO DEP DES S.R.L propune realizarea unui unui „SISTEM INTEGRAT

DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU

DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”, in extravilanul comunei

Ratesti, Judetul Arges in vederea imbunatatirii practicilor de gestionare a deseurilor si a

calitatii factorilor de mediu.

In acest centru se vor colecta, procesa, recicla si depozita deseuri industriale in

vederea valorificarii sau depozitarii definitive.

S.C. ECO DEP DES este companie a unui grup de firme in care se gaseste S.C.

ECO FIRE SISTEMS S.R.L. ce are in exploatare la aceasta data doualinii de incinerare

Deseuri periculoase si nepericuloase, activitate autorizata prin AIM nr. 2/13.02.2009,

revizuita in 20.09.2011. Aparteneta la acest grup de firme permite acoperirea celor mai

siigure metode de eliminare finala a deseurilor asigurand eliminarea prin incinerare a

deseurilor ce nu se preteaza depozitarii finale in cadrul depozitului Ratesti.

Principalul scop al investitiei este protectia mediului.

Investitia este oportuna avand in vedere ca in Romania, in prezent,

capacitatile de tratare si depozitare a deseurilor industriale sunt foarte reduse.



8



2. INFORMATII GENERALE 2.1. Date despre titularul proiectului

Beneficiar: S.C. ECO DEP DES S.R.L.

Datele firmei:

Adresa : Eforie Sud, Str. Faleza nr. 28 , judetul Constanta

Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr j13/1496/2001

2.2. Autorul lucrarii Elaborator coordonator – CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

3 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

4 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

5 Biolog Pahon – Anca Mariana RM,EA

6 Ing. Blanda Raluca

7 Biolog Drd. Jianu Loreley

8 Biolog Drd. Buhaciuc Elena

9 Ecolog Cugut Artur

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Jornea Alina

13 Ecolog Drd. Vasile Daniela



9


Ratesti, Judetul Arges Consultanti:

- Dr. Ing. Maruntelu Gheorghe Nicolae - inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

- S. C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.- inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA, RS, EA– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

- Dr. Ing Dan Postolache - inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de BM– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

- Jurist Angela Eftimie

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Traian Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro; www.asverde.ro



10

mailto:[email protected]

http://www.expert-mediu.ro/





11





12





13





14





15





16





17





18





19





20





21



2.3. Denumirea obiectivului de investitii :

Obiectivul investitiei este: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,

PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI

INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ denumit in continuare DDI si

este propus a se realiza in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges.

2.4.Amplasamentul obiectivului

2.4.1. Localizarea amplasamentului

Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Ratesti, sat Furduesti” ,

jud. Arges.

Incadrare in zona



22



2.4.2. Accesul public pe amplasament

Accesul pe amplasamentul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,


INDUSTRIALE INCLUSIV DESEURI AZBEST” se va face din drumul judetean

DJ 596 prin drumurile de exploatare existente: De 654, De 668 si De 675.

Accesul este controlat de catre personal specializat.

2.4.3. Cai de acces in zona

Sistemului integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala

pentru deseuri industriale inclusiv deseuri azbest

Caile de acces in zona sunt drumul judetean DJ 596 si De 654, De 668

De 675.

2.4.4. Vecinatati /zone locuite

In apropierea obiectivului, nu sunt zone locuite sau centre comerciale.

Vecinatatile :

NE - drum de exploatare;

SE - drum de exploatare;

SV - proprietar privat Prichindel Sandu

NV - drum comunal DC 104, izlaz comunal.

Cele mai apropiate localitati sunt:

- la aproximativ 2,3 km in directia NE - localitatea Furdulesti ;

- la aproximativ 2,8 km in directia NV - localitatea Silistea ;

- la aproximativ 6,8 km in directia NV - localitatea Galesesti;

- la aproximativ 6,2 km in directia V - localitatea Tutulesti;

- la aproximativ 3,7 km in directia V - localitatea Rociu.

- la aproximativ 4,3 km in directia NV - localitatea Teiu



23



In ceea ce privesc zonele cu valoare arheologica sau localitati cu monumente

istorice, acestea nu sunt situate in zona amplasamentului.

2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta

fata de amplasament )

In zona amplasamentului nu exista utilitati publice.

2.4.6. Regimul juridic al terenului

Terenul din zona studiata este teren proprietate privata, in suprafata de

74.327m2 apartine SC ECO DEP DES SRL conform actelor de vanzare cumparare

nr. 2523/16.05.2012, 253/03.04.2012, 68/24.01.2012, 764/05.11.2012,

722/16.10.2012, conform Certificatului de Urbanism nr. 40/18.12.2012, eliberat de

Primaria Comunei Ratesti.

2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

Terenul situat in extravilan, nu are reglementari fiscale specifice.

2.4.8. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

Zona este o zona agricola, cultivata cu paioase , vegetatie spontana de tip

mezofila.



24



2.4.9. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si

prezenta baltirilor

In conditiile ploilor de mare intensitate, cu precipitatii abundente, apa are

posibilitati de stagnare la suprafata terenului

2.5. Descrierea proiectului

2.5.1. Date specifice investitiei

Valoarea investitiei se ridica la suma de 3.000.000 Eur din care 80 % pentru

protectia mediului.

Perioada de executie propusa este de : primavara – toamna 2014.

2.5.2. Elemente caracteristice ale obiectivului de investitie

,, SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,

RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,

INCLUSIV DESEURI AZBEST” (DDI) cuprinde urmatoarele obiecte (vezi

ANEXA – Plan de situatie Ratesti):

1. Poarta acces pietonal

2. Cabina poarta

3. Acces auto deseuri

4. Rampa spalare roti autovehicule

5. Bascula cantar intrare auto deseuri in incinta

6. Pavilion administrativ (operator cantar, birouri,

grup sanitar cu vestiar, laborator)

7. Parcare auto

8. Stationare deseuri neconforme - depozitare temporara

9. Platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile

10. Remiza reparatii si intretinere utilaje

11. Bazin levigat - 2 buc



25



12. Statie epurare levigat

13. Statie stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

14. Separator hidrocarburi

15. Depozit deseuri nepericuloase nr.1

16. Depozit deseuri periculoase nr.2


18. Put forat

19. Rezervor incendiu

20. Statie pompare - apa de incendiu

21. Habe de descarcare

22. Poarta acces nr 2

23. Platforma de stabilizare/ambalare/reambalare

24. Pompa caldura

25. Post trafo



26



Plan de situatie Ratesti

Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect

Suprafata totala a amplasamentului DDI este de cca. 74.329 m2 terenul

avand dimensiunile: 297,09 m x 253,59 m .

”Sistemul integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala

pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri azbest” prevede realizarea unei

incinte de depozitare care va cuprinde :

- 2 depozite pentru deseuri solide industriale periculoase, inclusiv azbest,

clasa a, avand fiecare dimensiunile de 180 m x 60 m la cota 0,00, ;

- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b, avand dimensiunea de



27


Ratesti, Judetul Arges 145 m x 70 m la cota 0,00.

Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de :

Depozitul nr. 1 (deseuri nepericuloase) : Vol1= 97.000 m3

Depozitul nr. 2 (deseuri periculoase) : Vol2= 105.000 m3


Pe timpul operarii se vor aplica urmatoarele principii ale operarii si tipuri de

analiza:

• Analiza de declaratie - buletin de analiza care contine in mod

obligatoriu urmatorii indicatori caracteristici unui deseu, altul decat deseul

municipal: umiditate, continut de substante minerale, carbon organic total,

indicatori caracteristici eluatului;

• Analiza de control - analiza efectuata in cadrul procedurii de acceptare

a deseurilor la depozitare, in cazul in care apar indoieli cu privire la conformarea

transportului de deseuri;

• Analiza rapida - analiza de control efectuata pentru deseuri

nepericuloase, cu echipamente de testare rapida;

• Analiza completa - analiza de control efectuata pentru deseuri

periculoase, in cadrul laboratorului propriu al depozitului;

• Acoperire temporara - strat de acoperire, din folii de material plastic

sau tesaturi fibroase, care se utilizeaza atunci cand suprafata respectiva de

depozitare nu este folosita pentru o anumita perioada de timp; acoperirea

temporara se indeparteaza inainte de inceperea redepozitarii deseurilor;

• Deseurile se depun astfel incat pe timpul intregii perioade de

functionare sa aiba influente reduse asupra factorilor de mediu. Modul de depunere

va tine cont de tipul deseurilor precum si de conditiile meteo;

• Celulele de depozitare se vor umple cat de repede posibil pentru

evitarea, pe cat posibil formarea levigatului;

• Deseurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilitatii



28


Ratesti, Judetul Arges se depun in amestec cu deseuri stabile.

2.5.3. Instalatia de stabilizarea deseurilor periculoase

Generalitati

Statia de stabilizare a deseurilor periculoase cu insacuire capacitate 40 m3/h este o

instalatie complexa care cuprinde utilajele necesare alimentarii, stocarii, dozarii,

amestecarii componentelor si de insacuire a amestecurilor rezultate in saci "big-bag", totul

intr-un flux de preparare automatizat

Instalatia realizeaza o mare diversitate de retete de stabilizare a deseurilor

periculoase. Este o instalatie compacta transportabila, masinile componente fiind

gabaritice. Astfel statia poate fi transportata si montata intr-un timp scurt si cu costuri

reduse la punctele de lucru, nu necesita fundatii speciale.

Destinatia produsului

Statia de stabilizare a deseurilor periculoase, capacitate cu insacuire de 40 m3/h este

o instalatie complexa care realizeaza un flux de preparare automatizat si o mare diversitate

de retete de stabilizare a deseurilor periculoase, in conditii de calitate impuse de

standardele in vigoare. Se utilizeaza ca instalatie mobila putand fi transportata usor pe un

nou amplasament, fiind formata din 6 module tip container.

Caracteristici tehnice

Caracteristici tehnice generale

productivitatea tehnica orara 40 mc alimentator de deseu periculos tip buncare cu clapete de descarcare numarul de buncare 2 latimea de incarcare 3000 mm puterea instalata 90kw tensiunea de alimentare 3x400V / 50Hz timp optim de malaxare 30~50sec durata unui ciclu 80~90sec instalatie de insacuire in saci "big-bag" capacitate orara 40 saci



29


Ratesti, Judetul Arges Caracteristici tehnice Dozator deseuri periculoase tip buncare cu clapete de descarcare

numarul buncarelor 2 volumul util al unui buncar 12 mc

latimea de descarcare 3000mm dozare cu sibar actionat pneumatic

Schip cu cantarire capacitate cupa 900 dmc

dozator gravimetric debit maxim de dozare 1500kg/sarja

precizia de cantarire 2% sistem de cantarire cu doze tensometrice

tarare automat antrenare 15kw/1500rpm

Gospodarie de ciment

stocator. 1 siloz capacitate 25to inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare

in snec 2000 mm

transportoare ciment cu snec lung 6m la 30° Gospodarie de var

stocator 1 siloz capacitate 25to inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare

in snec 2000 mm

transportoare ciment cu snec lung 6m la 30° Dozator ciment

tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000 kg

escarcare cantar clapeta actionata pneumatic Dozator var

tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000kg

descarcare cantar clapeta actionata pneumatic Dozator apa

tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000 kg

alimentare cu apa de la retea diam. conductei de alim Dn50

golire cantar gravitational



30



ventil cu burduf pneumatic tip V Dn 100 Dozator sulfat de fier

tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000kg

descarcare cantar clapeta actionata pneumatic Malaxor

tip cu amestec fortat, cu doua ax orizontal capacitatea utila 1,500 mc

greutatea max. a unei sarje 2400kg capacitatea max. /sarja 1,0 mc

puterea de antrenare 37 kW inaltimea de descarcare 3,5 m

Instalatia insacuire buncar tampon 2.5mc

-capacitate 2200x2100[mm] -dimensiuni gura umplere 400x500[mm]

-dimensiuni gura golire 3000mm -inaltimea de umplere pneumatic

-sibar actionat pneumatic -maner fixare sac actionat BIG-BAGS simpli

-saci umplere 950x950x1150[mm] -dimensiuni saci

banda cantar -dimensiuni banda IxL 1000x3800(mm).

-actionare motoreductor 4kW/1440rpm -viteza banda 1m/s

-capacitate cantarire 2000kg -doze tensometrice de incovoiere 4buc

capacitate doza 1000 kg Instalatia pneumatica

cilindru actionare sibar cu dublu efect Φ160x200 cilindru actionare maner cu dublu efect Φ 63x150

Instalatia pneumatica compresor aer

volum aer 270 litri presiunea max 10 bari

Instalatia electrica de programare, comanda, automatizare softwar de proces



31



sistem de programare tip BBP2 Sempron 2600, 2x256DDR, monitor TFT 17" cu licenta Wind-Ows XP professional

indicator numeric de cantarire tip OMRON Cabina comanda dotata cu tablouri de forta si PC Gospodarie de sulfat de fier

stocator inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare

in snec 1 siloz capacitate 10to

transportoare cu snec cu snec lung 6m la 30° Rezervor apa

capacitate 10mco

Statia de stabilizare a deseurilor periculoase cu insacuire capacitate de 40 mc/h

este compusa din urmatoarele subansamble principale :

Modul 1:

-buncar depozitare deseu 2x12mc

Modul 2:

-schip, cale schip, si scari

Modul 3:

-cabina comanda

-malaxor

-actionare schip :

-cantare

-structura rezistenta

Modul 4:

-siloz ciment

-transportor elicoidal ciment

Modul 5:

-siloz var

-transportor var



32


Ratesti, Judetul Arges Modul 6:

-rezervor apa

-depozit sulfat de fier

Modul 7

-instalatie insacuire

2.5.4. Sistem integrat de colectare, procesare, reciclare si

depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri

azbest (DDI)

2.5.4.1.Prezentare generala

Depozitul va fi amenajat in conformitate cu cerintele reglementarilor in

vigoare (HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin ordinul

Ministerului Mediului si Gospodariri Apelor Nr. 757/2005) privind caracteristicile

Depozitelor de Deseuri Periculoase.

Solutia adoptata este una utilizata pe plan mondial cu respectarea

normativelor actuale romanesti si europene si consta in realizarea a trei depozite

impermeabilizate cu geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) atat la

baza, cat si lateral. Sistemul de etansare, sistemul de drenaj si colectare a apelor

meteorice, vor fi conform „Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor”.

2.5.4.2.Infrastructura

Planul de situatie al ”SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE,

PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU

DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” este prezentat in

Anexa.

Depozitele sunt amplasate in interiorul perimetrului amenajat avand

suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de



33


Ratesti, Judetul Arges circa 31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si

platformele pentru organizarea tehnologica si administrativa.

Depozitul 1 – depozitare deseuri industriale-nepericuloase.

Depozitul are la cota 0,00 mdM forma dreptunghiulara, avand L= 145,0 m,

iar l= 70,0 m, iar adancimea de depozitare situate la cota – 9,0 m fata de cota

generala a terenului.

Depozitul 1 are un volum de excavatii de cca 67.700 mc.

Depozitul 2 – depozitare deseuri industriale periculoase + azbest.


iar l= 60,0 m, iar adancimea de depozitare situate la cota – 10,0 m fata de cota



Depozitul 3 - depozitare deseuri industriale periculoase.


iar l= 60,0 m , iar adancimea de depozitare situate la cota – 10,0 m fata de cota



Depozitele propriu-zise - in plan orizontal au forma dreptunghiulara cu

colturile rotunjite avand raza de 17,0 m, iar in plan vertical in sectiune transversala

si longitudinala sunt de forma trapezoidala, cu pantele taluzelor de 1:1,5, prevazute

cu rampe de acces in interior practicate pe taluz, avand panta de 8,5% (conform

cererii beneficiarului).

Depozitele sunt situate la cca. 11.0 m distanta unul de altul, spatiu in care se

fac urmatoarele amenajari:



34



- spatiul din mijloc rezervat drumului tehnologic betonat cu latime de

4,0m, care se dezvolta paralel cu groapa pe tot conturul;

- pe lateral pe tot conturul (2,0 m) spre fiecare depozit, la distanta de 0,5 m

se va sapa un sant de 0,5 m adancime cu pantele de 1:1, in care se va

ancora sistemul de etansare si impermeabilizare, iar in final pentru

lestarea materialelor geosintetice de etansare se va realiza si digul din

balast pe tot conturul, de 0,5 m imaltime cu pante de 1:1;

- intre dig si drumul tehnologic (1,5 m), se va amenaja rigola de drenaj si

scurgere a apelor pluviale, aceasta va fi betonata avand dimensiunea de

0,3 x 0,3 x 0,3 m cu panta de scurgere spre caminul de colectare al apelor

pluviale si vor fi descarcate in bazinul de retentie ape pluviale.

Digul de pe conturul gropilor, de 0,5 m inaltime asigura si ancorajul

sistemului de etansare si impermeabilizare, care va fi si limita de la care se va face

acoperirea depunerilor supraterane din etapa a II-a, de cca 4,0 m inaltime.

In mod special distanta dintre depozitul 1 si 2 este de 12,0 m, spatiu necesar

pentru a se monta si gardul de protectie dintre depozite, iar intre depozitul 2 si 3

este de 11,0 m.

Realizarea acestor depozite ecologice s-a prevazut a se face conform unei

solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea normativelor actuale Romanesti si

Europene si consta in realizarea unui sistem de etansare si impermeabilizat cu

geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), atat la baza, cat si pe

taluze, in care deseurile vor fi depozitate controlat.

Adancimea de excavatie in depozite este de:

• H= -9,8 m la depozitul 1, cei 0,8 m fiind necesari depunerilor de strat

drenant peste dren si sistemul de etansare si impermeabilizare, iar

cota -9,00 mdM este baza peste care se vor depune deseurile

controlat.



35



• H= -10,8 m la depozitele 2 si 3, cei 0,8 m fiind necesari depunerilor

de strat drenant peste dren si sistemul de etansare si

impermeabilizare, iar cota -10,00 mdM este baza de la care se vor

depune deseurile controlat.

In depozitul 1 se vor depozita deseuri industriale nepericuloase, depozitul 1

avand latimea de 70,0 m si lungimea 145,0 m, cu suprafata de cca. 10.150 mp,

avand sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu pantele taluzelor

de 1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic, care se poate mari

in timpul executiei la panta de 1:2 daca conditiile geologice din teren o impun,

pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m latime, avand panta

de coborare de 8,5 %.

In depozitul 2 se vor depozita deseuri industriale periculoase inclusiv

azbest, depozitul 2 avand latimea de 60,0 m si lungimea de 180,0m, cu suprafata

de 10.800 mp, avand sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu

pantele taluzelor de 1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic,

care se poate marii in timpul excavatiei la panta de1:2 daca conditiile geologice

din teren o impun, pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m

latime, avand panta de coborare de 8,5 %.

In depozitul 3 se vor depozita deseuri industriale periculoase, depozitul 3

avand latimea de 60,0 m si lungimea de 180,0m, cu suprafata de 10.800 mp, avand

sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu pantele taluzelor de

1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic, care se poate marii in

timpul excavatiei la panta de 1:2 daca conditiile geologice din teren o impun,

pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m latime, avand panta

de coborare de 8,5 %.

Fiecare depozit este prevazut inca din faza de executie, atat pentru executie

excavatii cat si pentru depunere deseuri, cu o rampa de acces protejata cu balast si

criblura, de 4,0 m latime practicata pe taluz avand panta de 8,5 % (conform



36


Ratesti, Judetul Arges cerere beneficiar), cu acces dinspre platforma principala tehnologica si de utilitati.

Terasamente

Depozitele se vor realiza prin sapatura deschisa, cu taluz inclinat,

depozitarea deseurilor urmand sa se faca in depozitele 2, 3 de la 10 m adancime,

iar in depozitul 1 de la 9 m adancime Sunt prevazute cu diguri de contur de 0,5 m

inaltime care au rolul de a asigura stabilitatea depozitului.

Digurile de contur

Digul de contur are sectiunea trapezoidala cu inaltimea de 0,5 m, cu pante

amonte si aval de 1:1, si se va executa dupa ce se va ancora si fixa sistemul de

etansare impermeabilizare de pe taluz (geocompozit bentonitic, membrana PEHD

si geotextil) si va delimita conturul celulei.

Digul va fi executat in umplutura cu materialul rezultat din excavarea gropii

( material eterogen -balast.

Cota coronamentului digului s-a stabilit la +0,5 m peste cota terenului

situata la cota 0,00 mdM.

Latimea la coronament este de 0,5 m, cu pante de 1:1 din balast compactat,

acoperind santul de 0,5 m adancime, in care se va incastra geocompozitul si

geomenbrana PEHD de 2,5 mm din sistemul de etansare si impermeabilizare al

depozitelor.

Avand in vedere natura terenului de fundare al digului, pe intreaga ampriza a

digului este necesar un Geotextil B 300 peste care se va depune si compacta un

strat de 0,5 m balast drenant spre rigola colectoare dintre dig si drum. .

Peste acest strat de balast se va depune materialul eterogen rezultat din

excavatii conform caietului de sarcini, in straturi de 0,25 m care se va compacta cu

placa compactoare, prin treceri succesive.



37



Depunerile de balast (material eterogen) se vor face in straturi orizontale

bine compactate, succesive, pana la coronament astfel incat sa se realizeze pantele

taluzelor de 1:1.

La baza aval digul are o rigola colectoare de forma trapezoidala 0,3 x 0,3 x

0,3 m pentru colectarea apelor de suprafata si a apelor pluviale scurse de pe taluz si

drumul de contur si care se va descarca in bazinul colector de ape uzate situat pe

platforma tehnologica.

Pentru accesul pe rampa de coborare in groapa in etapa I, digul va fi

intrerupt conform planului situatie, iar pentru umplerea cu deseuri in etapa a II-a,

se va inchide bresa lasata, urmand a se executa o noua rampa de acces pana la

coronamentul depunerilor pentru supraetajare.

Rampa de acces

Rampele de acces, de coborare in gropile de depozitare se afla pe taluzele

longitudinale ale gropilor, avand in final panta de 8,5 % si o latime de 4,00 m,

avand peste sistemul se etansare si impermeabilizare un strat de balast compactat

de 30 cm si cca 10 cm criblura compactata, asigurand aderenta pneurilor.

Rampele se vor executa inca din faza de excavatii, in taluzul longitudinal de

1:1,5, avad latimea de 4,00 m de la baza taluzului spre interior (suprataluz) si va

face legatura intre cota 0,00 (232,00 mdM ) si linia inferioara a excavatiei sau a

cotei de depunere -10,00 mdM pentru depozitele 2 si 3 si -9,00 mdM pentru

depozitul 1.

Panta finala a rampelor va fi de 8,5%, dar in timpul excavatiilor pentru a

se putea circula in conditii optime a utilajelor si masinilor cu material excavat,

poate avea intre 7,0- 7,5 %, care la terminarea excavatiei se poate reprofila la

panta finala de 8,5 %, recomandata de beneficiar.

Rampele se vor intretine pe tot parcursul excavatiilor cu un strat de balast

compactat, avand in vedere ca in lungul ei trece prin mai multe straturi cu



38


Ratesti, Judetul Arges geologie diferita inclusiv argile, care daca nu sunt protejate cu balast nu poate

asigura circulatia mijloacelor de transport.

Asternerea straturilor din sistemul de etansare si impermeabilizare se va face

transversal si continuu pe taluz si peste latimea rampelor asigurand etansatea si

impermeabilizarea continua a intregii gropi.

Peste acest sistem, in vederea asigurarii circulatiei pe rampa, se va depune

30 cm de balast si 10 cm de criblura compactata, prin impingere si nivelare cu

buldozerul incepand de la partea superioara a rampelor, configurand panta din

proiect, aceasta fiind si linia de circulatie finala a rampelor.

Stratul de criblura se va asterne si la partea de jos a rampelor pe orizontala

pe traseul de drum de pe fundul gropii care va sigura zona de descarcare si de

intoarcere a autovehicolelor care transporta deseurile.

Platforme

Prezentul proiect prevede executia unei platforme carosabile in incinta

depozitului de deseuri industriale, pentru a permite accesul auto, a masinilor de

pompieri, si a autoturismelor.

Dispunerea platformei permite accesul masinilor de pompieri prin doua

accese.

Intreaga platforma carosabila are o suprafata de 11.161mp.

Alegerea sistemului rutier al platformelor carosabile s-a facut prin asimilare

cu un trafic mediu dat fiind si frecventa miscarilor autovehiculelor (franare-

accelerare) in incinta la incarcare-descarcare si tinand seama ca platforma va

deservi si ca parcare.

Sistemul rutier ales in conformitate cu “Normativul pentru alcatuirea

structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi” indicativ NP116-04 si rezista unui

trafic de tip T3 (0,7...3 m.o.s.) respectiv MAZ 50KN >210...330.



39



Sistemul rutier al platformei de beton,si pentru drumurile dintre depozite a

fost ales pentru clasa de trafic mediu (11161mp) si este alcatuit din:

• 20cm strat de forma din pamant stabilizat cu var;

• 40cm strat de balast cilindrat peste care se va asterne hartia Kraft;

• 20cm strat de beton BcR 4,0 (betonul va fi prelucrat la partea superioara cu

perie de Piasova pentru a asigura rugozitatea).

Este obligatoriu sa se obtina Ka=50MPa la terenul de fundare.

Sistemul rutier al :

-platformei de sortare/depozitare deseuri reciclabile,

- statiei de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri,

- platformei de stabilizare/ambalare/ reambalare deseuri,

- platformei de stationare deseuri neconforme – depozitare temporara,

este ales pentru clasa de trafic mediu (5867mp) este alcatuit din:

• 20cm strat de forma din pamant stabilizat cu var;

• 35cm strat de balast cilindrat peste care se va asterne hartia Kraft;

• 20cm strat de beton BcR 4,0 cu corindon elicopterizat.

Este obligatoriu sa se obtina Ka=50MPa la terenul de fundare.

Pentru a se evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorate variatiilor de

temperatura si umiditate, tasari inegale si pentru necesitati de constructie, la

betonul de ciment se vor executa rosturi longitudinale si transversale. In acest scop

se prevad:

• rosturi longitudinale de contact pe toata grosimea dalei de beton;

• rosturi transversale de contact pe toata latimea si grosimea

imbracamintei cand se intrerupe turnarea betonului;

• rosturi transversale de dilatatie care se vor realiza pe toata grosimea si

latimea dalei in punctele de schimbare de declivitate;

• rosturi transversale de contractie la distanta de 5.00m.



40



Rosturile de contact se vor realiza prin aplicarea pe suprafata laterala a

dalelor turnate anterior a unei pelicule de bitum.

Placile de beton se vor ancora intre ele cu OB 37, de lungime 1,00m,

conform plansei de rosturi.

Pentru completarea volumelor de umplutura necesare pentru realizarea

cotelor platformelor se va folosi pamant bine compactat, recuperat de la lucrarile

de sapaturi efectuate pentru realizarea celorlalte obiective ale proiectului

(cladirilor).

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, platforma de beton prezinta

pante transversale si longitudinale de la 0,6% la 3,5% catre geigerele rigolele de

pamant proiectate.

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, s-au proiectat un numar de 8

geigere (guri de scurgere cu sifon si depozit).

Sistemul de evacuare a apei din precipitatii

Rigole colectoare.

La piciorul digului spe exterior pe conturul depozitelor, dupa executia

digului si a platformei drumului de contur, prin sapatura se va realiza o rigola de

forma trapezoidala avand in final 0,30 m la baza, taluze de 1:1 si cu adancimea de

0,3m pana la 0,5 m asigurand scurgerea catre bazinul de ape uzate.

Rigola are rolul de a intercepta apele de suprafata si cele pluviale de pe taluz

si de la drumul de contur astfel incat se vor colecta si deversa in bazinul de pe

platforma tehnologica printr-o conduca φ 300.

Rigola va fi executata din beton, cu rosturi neetanse, fiind situata intre dig si

drumul de contur, ea va fi mentinuta in stare de functionare in permanenta prin

curatare de depuneri.



41



Dren colector ape pluviale

La baza excavatiilor depozitelor, longitudinal in axul gropilor se va realiza

un sant trapezoidal prin sapatura, inaintea asternerii sistemului de etansare si

impermeabilizare prevazut in proiect, in care va fi asternut sistemul de etansare

imermeabilizare din geocompozit bentonitic, geotextil si membrana PEHD,

constituind baza drenului din tuburi PEHD slitate partial, de colectare a apelor

pluviale de pe suprafata depozitului.

Sapatura trapezoidala va incepe de la partea opusa intrarii in groapa avand

dimensiunea de 0,5 m la baza cu pante de 1:3 si 0,3 m adancime, in panta pana la

caminul colector din partea opusa, unde va avea sectiunea trapezoidala de 0,5 m la

baza cu panta de 1:3 si 0,5 m adancime.

Dupa asternera sistemului de etansare si impermeabilizare si montarea

tuburilor de drenaj din PEHD invelite in geotextil pentru evitarea colmatarii, se va

umple santul in jurul drenului cu margaritar drenant (filtru invers).

Peste acesta si peste sistemul de etansare si impermeabilizare adiacent, se

va depune stratul de pietris drenant cu granula de 16-32 mm cu grosimea de 0,5 m,

apoi geotextilul avand masa minima de 300g/mp, peste care se depune stratul de

protectie din pietris al sistemului de impermeabilizare, avand 30 cm grosime, care

asigura baza de depunere a deseurilor, si panta de scurgere spre dren a apelor

puviale.

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe platforma de beton s-au

prevazut pante transversale si longitudinale de la 0,6% la 3,5% catre geigerele

rigolele de pamant proiectate.

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, s-au proiectat un numar de 8

geigere (guri de scurgere cu sifon si depozit).



42



2.5.4.3.Accesul la obiectiv

Accesul pe amplasamentul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,


INDUSTRIALE INCLUSIV DESEURI AZBEST” se va face din drumul judetean

DJ 596 prin drumurile de exploatare existente: De 654, De 668 si De 675.

Accesul pe amplasament este controlat de catre personal specializat.

Accesul pe amplasament:

Accesul camioanelor de transport special se va face catre zona de

administrare, respectiv cantar prin intermediul drumului de acces existent ;

Drumurile de incinta si perimetrale se vor amplasa astfel incat

autovehiculele de transport sa aiba acces la oricare celula pe drumul cel mai scurt;

Dupa inregistrare si cantarire, in zona de receptie, mijloacele de

transport vor fi dirijate catre statia de tratare sau catre una din celulele active unde

vor depune deseurile;

La iesirea din depozit fiecare mijloc de transport va trece pe la cantar;

Deseurile industriale vor fi preluate de la sursa producerii lor in

ambalaje specifice fiecarui tip de deseu in parte. Transportul se va realiza cu

mijloace autorizate iar procedura va respecta Hotararea Guvernului nr. 1061 din

10/09/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei;

Descarcarea unui transport de deseuri este supravegheata si controlata de o

persoana instruita in acest scop. Daca apar dubii in ce priveste caracteristicile

deseurilor si acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului trebuie sa fie

imediat informata asupra acestui fapt, astfel incat ea sa poata lua masurile

necesare;

Depozitarea se va face de asemenea maniera incat sa asigure stabilitatea

stivelor de deseuri;



43


Ratesti, Judetul Arges Deseurile periculoase vor fi depozitate in cea mai mare parte numai in forma

ambalata. Ambalarea deseurilor se va face dupa specificul fiecarui tip de deseu

(astfel incat sa fie preintampinata orice fel de reactie chimica).

Conditii privind respectarea cerintelor de amplasare in conformitate cu HG

349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin Ordinul Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor Nr. 757/2004

Din cele prezentate mai sus rezulta ca amplasamentul studiat corespunde

interdictiilor de amplasare a unui depozit, factorilor de verificare a

amplasamentului si caracteristicilor terenurilor de fundare conform tabelelor de

mai jos.

Tabel nr.1.

Nota: * - este respectata inderdictia

Nu

in zone

Interdictii de amplasare

Carstice

Cu roci fisurate

Foarte permeabile pentru apa

Inundabile sau supuse viiturilor

Arii protejate naturale protejate si de protectie a patrimoniului natural si cultural

De protectie a surselor de apa potabila

Izolate temporar de catre autoritati pentru surse de apa potabila

Cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic

Portuare si zone libere

Cu excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera in conducte de evacuare plasate in afara zonei de depozitare

* * * *

* * * *

*

*



44



Tabel nr.2. Daca sunt indeplinite conditiile geologice, hidrologice, pedologice si geotermice din amplasament si zonele invecinate

DA

Pozitionarea fata de zonele locuite sau planificate (d>1.000m) DA

Pozitionarea in zone seismice sau active tectonic NU

Pozitionare in zone in care pot aparea alunecari de teren si caderi de

pamant in conditii naturale NU

Pozitionare in zone cu exploatari miniere subteran/suprafata NU

Stabilitate pentru preluarea sarcinilor din depozit si sa nu apara fisuri in sistemul de impermeabilizare a corpului depozitului.

DA

Observatii in conformitate cu Studiul geotehnic privind conditiile de fundare

realizat de SC GEOSERV FICS SRL

Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost intalnit in forajele

executate,acesta se afla la o adancime mai mare de 15,0 m fata de cota initiala a

terenului.

Se specifica ca in perioadele cu precipitatii abundente, apa are posibilitati de

stagnare la suprafata terenului. Prezenta stratului de roci impermeabile (argilos) si

a unei suprafete topografice a terenului orizontala sau cvasiorizontala, precum si

precipitatiile bogate pot realiza conditii propice - pentru acumularea excesului de

umiditate,respectiv fenomenul de baltire/ochiuri de apa. Masurile ameliorative

pentru astfel de terenuri privesc regularizarea regimului umiditatii

terenului,desecarea-captarea excesului de ape de suprafata sau din profilul solului

si constau in drenajul de suprafata.

Prin interpretarea parametrilor geotehnici, in conformitate cu prevederile

STAS 1243-88 pentru clasificarea si determinarea pamanturilor, coraborate cu

STAS 33001/1-85, rezulta ca „orizontul detritic argilos/argilos-nisipos se

caracterizeaza pin plasticitate mare, compresibilitate mare, consistenta medei-

mare, potential activ-putin activ de umflare-contractie” .



45


Ratesti, Judetul Arges In vederea asigurarii stabilitatii viitoarelor contructii se va alege combinatia

cea mai potrivita de mijloace determinate de influenta reciproca a complexului de

factori geologici si tehnici. In acest sens se va avea in vedere ca prevederile din

reglementarile tehnice specifice sa fie adaptate la comportamentul reologic al

rocilor.

2.5.4.4.Clasa depozitului

Depozitele se clasifica in functie de natura deseurilor depozitate .

Clasa depozitului: depozit pentru deseuri periculoase ( DDI), in conformitate cu

HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizata*) privind depozitarea

deseurilor, articolul 4 , litera a.

a) depozite pentru deseuri periculoase;

b) depozite pentru deseuri nepericuloase;

c) depozite pentru deseuri inerte.

„SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,

RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI

INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”cuprinde :

- 2 depozite deseuri periculoase, clasa a;

- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b.

Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:

a) deseuri lichide;

b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile,

proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului

nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;

c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati

medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si avand

categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgenta a



46


Ratesti, Judetul Arges Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.

426/2001;

d) toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele

folosite ca materiale in constructii intr-un depozit;

e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform

prevederilor anexei nr. 3 ale H 349 din 2005.

2.5.4.5.Volumul de stocaj al DDI / suprafata

Depunerile de deseuri se vor face in doua etape si anume:

- etapa I - depunerile de deseuri se vor face de la cota inferioara situata la

cota –9.0 m in depozitul 1 si -10 m la depozitele 2 si 3, pana la cota terenului

situata la cota +0,00 mdM.

- etapa II: depunerile peste cota terenului pe o inaltime de cca 4 m, se vor

face din centrul depozitului spre exterior astfel sa permita o geometrizare in panta

in vederea acoperirii ecologice a gropii.





2.5.4.6. Durata de exploatare preconizata

Durata de exploatare preconizata: 20 ani.

2.5.4.7. Deseuri acceptate la depozitare in DDI

In DDI vor fi depozitate :



47



Cod deseu Deseu

Clasa 01 01 – Deseuri de la excavarea minereurilor 01 01 01 deseuri de la excavarea minereurilor metalifere 01 01 02 deseuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere Clasa 01 03 – Deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere 01 03 04* Reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri 01 03 05* alte reziduuri cu continut de substante periculoase 01 03 06 reziduuri, altele decat cele specificate la 01 03 04 si 01 03 05

01 03 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere

01 03 08 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 03 07 01 03 09 namoluri rosii de la producerea aluminei, altele decat cele specificate la 01 03 07 01 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 01 04 - Deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere

01 04 07* deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere

01 04 08 Deseuri de pietris si sparturi de piatra, altele decat cele specificate la 01 04 07 01 04 09 deseuri de nisip si argila 01 04 10 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 04 07

01 04 11 deseuri de la procesarea lesiei si rocilor, care contin saruri, altele decat cele specificate la 01 04 07

01 04 12 reziduuri si alte deseuri de la spalarea si purificarea minereurilor, altele decat cele specificate la 01 04 07 si 01 04 11

01 04 13 deseuri de la taierea si slefuirea pietrei, altele decat cele specificate la 01 04 07 01 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 01 05 - Noroaie de foraj si alte deseuri de la forare 01 05 04 deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa dulce 01 05 05* deseuri si noroaie de foraj cu continut de uleiuri 01 05 06* noroaie de foraj si alte deseuri de forare cu continut de substante periculoase

01 05 07 noroaie de foraj si deseuri cu continut de baritina, altele decat cele specificate la 01 05 05 si 01 05 06

01 05 08 noroaie de foraj si deseuri cu continut de cloruri, altele decat cele specificate la 01 05 05 si 01 05 06

01 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 01 - Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit 02 01 01 namoluri de la spalare si curatare 02 01 04 Deseuri de material plastic (cu exceptia ambalajelor) 02 01 07 Deseuri din exploatarea forestiera 02 01 08* deseuri agrochimice cu continut de substante periculoase 02 01 09 deseuri agrochimice, altele decat cele specificate la 02 01 08 02 01 10 deseuri metalice 02 01 99 alte deseuri nespecificate



48



Cod deseu Deseu

Clasa 02 02 - Deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si altor alimente de origine animala 02 02 01 namoluri de la spalare si curatare 02 02 04 namoluri de la epurarea, efluentilor proprii 02 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 03 - Deseuri de la prepararea si procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului si tutunului; producerea conservelor; prepararea si fermentarea drojdiei si extractului de drojdie si melasei 02 03 01 namoluri de la spalare, curatare, decojire, centrifugare si separare 02 03 02 deseuri de agenti de conservare 02 03 03 deseuri de la extractia cu solventi 02 03 05 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 04 - Deseuri de la procesarea zaharului 02 04 01 namoluri de la curatarea si spalarea sfeclei de zahar 02 04 02 deseuri de carbonat de calciu 02 04 03 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 05 - Deseuri din industria produselor lactate 02 05 02 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 06 - Deseuri din industria produselor de panificatie si cofetarie 02 06 02 deseuri de agenti de conservare 02 06 03 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 07 - Deseuri de la producerea bauturilor alcoolice si nealcoolice (exceptand cafeaua, ceaiul si cacaua) 02 07 01 deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime 02 07 02 deseuri de la distilarea bauturilor alcoolice 02 07 03 deseuri de la tratamente chimice 02 07 04 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii 02 07 05 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta 02 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 03 01 - Deseuri de la procesarea lemnului si producerea placilor si mobilei 03 01 01 deseuri de scoarta si de pluta 03 01 04* rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir cu continut de subst. periculoase

03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat celespecificate la 03 01 04

03 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 03 02 - Deseuri de la conservarea lemnului 03 02 01* agenti de conservare organici nehalogenati pentru lemn 03 02 02* agenti de conservare organoclorurati pentru lemn 03 02 03* agenti de conservare organometalici pentru lemn



49



Cod deseu Deseu

03 02 04* agenti de conservare anorganici pentru lemn 03 02 05* alti agenti de conservare pentru lemn, cu continut de substante periculoase 03 02 99 alti agenti de conservare pentru lemn, nespecificati Clasa 03 03 - Deseuri de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si cartonului 03 03 01 deseuri de lemn si de scoarta 03 03 02 namoluri de lesie verde (de la recuperarea solutiilor de fierbere) 03 03 05 namoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hartiei 03 03 07 deseuri mecanice de la fierberea hartiei si cartonului reciclate 03 03 08 deseuri de la sortarea hartiei si cartonului destinate reciclarii 03 03 09 deseuri de namol de caustificare 03 03 11 namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 03 03 10 03 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 04 01 - Deseuri din industriile pielariei si blanariei 04 01 01 deseuri de la seruire 04 01 02 deseuri de la cenusarire 04 01 03* deseuri de la degresare cu continut de solvent fara faza lichida 04 01 04 flota de tabacire cu continut de crom 04 01 05 flota de tabacire fara continut de crom 04 01 06 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de crom 04 01 07 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara continut de crom 04 01 08 Deseuri de piele tabacita (razaturi, stutuituri, praf de lustruit) cu continut de crom 04 01 09 deseuri de la apretare si finisare 04 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 04 02 - Deseuri din industria textila 04 02 09 deseuri de la material composite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri) 04 02 10 materii organice din produse natural (grasime, ceara) 04 02 14 deseuri de la finisare cu continut de solvent organici 04 02 15 eseuri de la finisare cu alt continut decat cel specificat la 04 02 14 04 02 16* coloranti si pigmenti cu continut de substante periculoase 04 02 17 coloranti si pigmenti, altii decat cei specificati la 04 02 16 04 02 19* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase 04 02 20 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 04 02 19 04 02 21 deseuri de fibre textile neprocesate 04 02 22 deseuri de fibre textile procesate 04 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 01 - Deseuri de la rafinarea petrolului 05 01 02* slamuri de la desalinizare 05 01 03* slamuri din rezervoare 05 01 04* namoluri acide alchilice 05 01 05* reziduuri uleioase 05 01 06* namoluri uleioase de la operatiile de intretinere a instalatiilor si echipamentelor 05 01 07* gudroane acide



50



Cod deseu Deseu

05 01 08* alte gudroane 05 01 09* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase 05 01 10 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 05 01 09 05 01 11* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze 05 01 12* acizi cu continut de uleiuri 05 01 13 namoluri de la cazanul apei de alimentare 05 01 14 deseuri de la coloanele de racire 05 01 15* argile de filtrare epuizate 05 01 16 deseuri cu continut de sulf de la desulfurarea petrolului 05 01 17 bitum 05 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 06 - Deseuri de la tratarea pirolitica a carbunilor 05 06 01* gudroane acide 05 06 03* alte gudroane acide 05 06 04 deseuri de la coloanele de racire 05 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 07 - Deseuri de la purificarea si transportul gazelor naturale 05 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 01 – Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea acizilor 06 01 01* acid sulfuric si sulfuros 06 01 02* acid clorhidric 06 01 03* acid fluorhidric 06 01 04* acid fosforic si acid fosforos 06 01 05* acid azotic si azotos 06 01 06* alti acizi 06 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 02 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea bazelor 06 02 01* hidroxid de calciu 06 02 03* hidroxid de amoniu 06 02 04* hidroxid de sodiu si potasiu 06 02 05* alte baze 06 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 03 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea sarurilor si a solutiilor lor si a oxizilor metalici 06 03 11* Saruri solide si solutii cu continut de cianuri 06 03 13* Saruri solide si solutii cu continut de metale grele 06 03 14 Saruri solide si solutii altele decat cele specificate la 06 03 11 si 06 03 13 06 03 15* Oxizi metalici cu continut de metale grele 06 03 16 Oxizi metalici, altii decat cei specificati la 06 03 15 06 03 99 Alte deseuri nespecificate Clasa 06 05 – Namoluri de la epurarea efluentilor proprii



51



Cod deseu Deseu

06 05 02* Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 06 05 03 Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 06 05 02 Clasa 06 06 – Deseuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfura si desulfurare 06 06 02* deseuri cu continut de sulfuri periculoase 06 06 03 deseuri cu continut de sulfuri, altele decat cele specificate la 06 06 02 06 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 07 – Deseuri de la PPFU halogenilor si a proceselor chimice cu halogeni 06 07 01* Deseuri cu continut de azbest de la electroliza 06 07 02* Carbune activ de la producerea clorului 06 07 04* Solutii si acizi, de exemplu acid de contact Clasa 07 02 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea materialelor plastice, cauciucului sintetic si fibrelor artificiale 07 02 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 02 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 02 04* alti solventi organici, solutii de spalare si solutii muma 07 02 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 02 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 02 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 02 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 02 12 Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 01 11 07 02 13 Deseuri de materiale plastice 07 02 14* deseuri de aditivi cu continut de substante periculoase 07 02 15 deseuri de aditivi, altele decat cele specificate la 07 02 14 07 02 16* deseuri cu continut de siliconi periculosi 07 02 17 deseuri cu continut de siliconi altele decat cele mentionate la 07 02 16* 07 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 03 – Deseuri de la PPFU vopselelor si pigmentilor organici (cu exceptia 06 11) 07 03 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 03 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 03 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 03 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 03 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 03 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 03 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 03 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 03 11 07 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 04 – Deseuri de la PPFU produselor de protectie a instalatiilor (cu exceptia 02 01 08 si 02 01 09), agentilor de conservare a lemnului (cu exceptia 03 02) si altor biocide 07 04 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 04 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma



52



Cod deseu Deseu

07 04 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 04 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 04 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 04 11* namoluri de la tratarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 04 12 namoluri de la tratarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 04 11 07 04 13* deseuri solide cu continut de substante periculoase 07 04 99 alte deseuri nespecificate 06 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 08 – Deseuri de la PPFU siliconului si a derivatilor din silicon 06 08 02* deseuri cu continut de siliconi periculosi 06 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 09 - Deseuri de la PPFU produselor chimice cu fosfor si de la procesele chimice cu fosfor 06 09 02 zgura fosforoasa 06 09 03* deseuri pe baza de calciu care contin sau sunt contaminate cu substante periculoase 06 09 04 deseuri pe baza de calciu, altele decat cele specificate la 06 09 03 06 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 10 - Deseuri de la PPFU produselor chimice cu azot, procesele chimice cu azot si obtinerea ingrasamintelor 06 10 02* deseuri cu continut de substante periculoase 06 10 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 11 - Deseuri de la producerea pigmentilor anorganici si a opacizantilor 06 11 01 deseuri pe baza de calciu de la producerea bioxidului de titan 06 11 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 13 - Deseuri de la procese chimice anorganice fara alta specificatie

06 13 01* produsi anorganici de protectie a instalatiei, agenti de conservare a lemnului si alte biocide

06 13 02* Carbune activ epuizat (cu exceptia 06 07 02) 06 13 03 Negru de fum 06 13 04* deseuri de la procesele cu azbest 06 13 05* funingine 06 13 99 Alte deseuri nespecificate Clasa 07 01 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (PPFU) produsilor chimici organici de baza 07 01 01* solutii apoase de spalare si solutii muma 07 01 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 01 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 01 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare si reactie 07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare si reactie 07 01 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 01 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati



53



Cod deseu Deseu

07 01 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 01 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 01 11 07 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 05 - Deseuri de la PPFU produselor farmaceutice 07 05 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 05 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 05 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 05 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 05 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 05 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 05 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 05 11 07 05 13* deseuri solide cu continut de substante periculoase 07 05 14 deseuri solide, altele decat cele specificate la 07 05 13 07 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 06 - Deseuri de la PPFU grasimilor, unsorilor, sapunurilor, detergentilor, dezinfectantilor si produselor cosmetice 07 06 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 06 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 06 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 06 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 06 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 06 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 06 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 06 11 07 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 07 - Deseuri de la PPFU produselor chimice innobilate si a produselor chimice nespecificate in lista 07 07 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 07 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 07 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 07 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 07 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 07 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 07 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 07 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 07 11 07 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 01 - Deseuri de la PPFU vopselelor si lacurilor si indepartarea acestora

08 01 11* Deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase



54



Cod deseu Deseu

08 01 12 Deseuri de vopsele si lacuri altele decat cele specificate la 08 01 11

08 01 13* Namoluri de la vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase

08 01 14 Namoluri de la vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 13

08 01 15* Namoluri apoase cu continut de vopsele si lacuri si solventi organici sau alte substante periculoase

08 01 16 Namoluri apoase cu continut de vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 15

08 01 17* Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase

08 01 18 Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor, altele decat celespecificate la 08 01 17

08 01 19* Suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri si solventi organici sau alte substante periculoase

08 01 20 Suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 19

08 01 21* Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor 08 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 02 – Deseuri de Ia PPFU altor aterial de acoperire (aterial aterial ateria) 08 02 01 deseuri de pulberi de acoperire 08 02 02 namoluri apoase cu continut de aterial ceramice 08 02 03 suspensii apoase cu continut de aterial ceramice

08 02 99 alte deseuri nespecificate

Clasa 08 03 – Deseuri de la PPFU cernelurilor tipografice 08 03 07 namoluri apoase cu continut de cerneluri 08 03 08 deseuri lichide apoase cu continut de cerneluri 08 03 12* Deseuri de cerneluri cu continut de substante periculoase 08 03 13 deseuri de cerneluri, altele decat cele specificate la 08 03 12 08 03 14* Namoluri de cerneluri cu continut de substante periculoase 08 03 15 namoluri de cerneluri, altele decat cele specificate la 08 03 14 08 03 16* deseuri de solutii de gravare 08 03 17* Deseuri de tonere de imprimante, cu continut de substante periculoase 08 03 18 deseuri de tonere de imprimante, altele decat cele specificate la 08 03 17 08 03 19* ulei de dispersie 08 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 04 - Deseuri de la PPFU adezivilor si cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)

08 04 09* Deseuri de adezivi si cleiuri cu continut de solvent organici sau alte substante periculoase

08 04 10 Deseuri de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 09

08 04 11* Namoluri de adezivi si cleiuri cu continut de solvent organici sau alte substante periculoase

08 04 12 Namoluri de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 11



55



Cod deseu Deseu

08 04 13* Namoluri apoase cu continut de adezivi si cleiuri si solventi organici sau alte substante periculoase

08 04 14 Namoluri apoase cu continut de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 13

08 04 15* Deseuri lichide apoase cu continut de adezivi si cleiuri si solventi organici sau alte substante periculoase

08 04 16 Deseuri lichide apoase cu continut de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 15

08 04 17* ulei de colofoniu 08 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 05 – Alte deseuri nespecificate in 08 08 05 01* deseuri de izocianati Clasa 09 01 - Deseuri din industria fotografica 09 01 01* developanti pe baza de apa si solutii de activare 09 01 02* solutii de developare pe baza de apa pentru placile offset 09 01 03* solutii de developare pe baza de solventi 09 01 04* solutii de fixare 09 01 05* solutii de albire si solutii de albire filatoare 09 01 06* Deseuri cu continut de argint de la tratarea in incinta a deseurilor fotografice 09 01 07 Film sau hartie fotografica cu continut de argint sau compusi de argint 09 01 08 Film sau hartie fotografica fara continut de argint sau compusi de argint 09 01 10 camere de unica folosinta fara baterii 09 01 11* camera de unica folosinta cu baterii incluse la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 09 01 12 camere de unica folosinta cu baterii, altele decat cele specificate la 09 01 11

09 01 13* Deseuri apoase lichide de la recuperarea in incinta a argintului, altele decat cele specificate la 09 01 06

09 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 01 – Deseuri de la centralele termice si de la alte instalatii de combustie (cu exceptia 19)

10 01 01 cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 10 01 04)

10 01 02 cenusa zburatoare de la arderea carbunelui 10 01 03 cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat 10 01 04* cenusa zburatoare de la arderea uleiului si praf de cazan 10 01 05 deseuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 07 namoluri pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 13* cenusi zburatoare de la hidrocarburile emulsionate folosite drept combustibil

10 01 14* cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea deseurilor cu continut de substante periculoase

10 01 15 cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea altor deseuri decat cele specificate la 10 01 14

10 01 16* cenusa zburatoare de la co-incinerare cu continut de substante periculoase 10 01 17 cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta decat cea specificata la 10 01 16 10 01 18* deseuri de la spalarea gazelor cu continut de substante periculoase



56



Cod deseu Deseu

10 01 19 deseuri de la spalarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 si 10 01 18

10 01 20* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 10 01 21 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 10 01 20

10 01 22* namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere cu continut de substante periculoase

10 01 23 namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere, altele decat cele specificate la 10 01 22

10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate 10 01 26 deseuri de la epurarea apelor de racire 10 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 02 – Deseuri din industria siderurgica 10 02 01 deseuri de la procesarea zgurii 10 02 02 zgura neprocesata 10 02 07* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 02 08 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 02 07 10 02 10 cruste de tunder 10 02 11* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de uleiuri 10 02 12 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 02 11

10 02 13* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase

10 02 14 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 10 02 13 10 02 15 alte namoluri si turte de filtrare 10 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 03 - Deseuri din metalurgia termica a aluminiului 10 03 02 Resturi de anozi 10 03 04* zguri de la topirea primara 10 03 05 deseuri de alumina 10 03 08* zguri saline de la topirea secundara 10 03 09* scorii negre de la topirea secundara

10 03 15* cruste care sunt inflamabile sau emit in contact cu apa, gaze inflamabile in cantitati periculoase

10 03 16 cruste, altele decat cele specificate la 10 03 15 10 03 17* Deseuri cu continut de gudroane de la producerea anozilor

10 03 18 Deseuri cu continut de carbon de la producerea anozilor, altele decat cele specificate la 10 03 17

10 03 19* praf din gazele de ardere cu continut de substante periculoase 10 03 20 praf din DDIclusi de ardere, altul decat cel specificat la 10 03 19

10 03 21* alte particule si praf (DDIclusive praf de la morile cu bile) cu continut de substante periculoase

10 03 22 alte particule si praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decat cele specificate la 10 03 21

10 03 23* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 03 24 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 03 23



57



Cod deseu Deseu

10 03 25* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase

10 03 26 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 03 25

10 03 27* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei

10 03 28 deseuri de la epurarea, apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 03 27

10 03 29* deseuri de la epurarea zgurilor saline si scoriile negre cu continut de substante periculoase

10 03 30 deseuri de la epurarea zgurilor saline si scoriile negre, altele decat cele specificate la 10 03 29

10 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 04 – Deseuri din metalurgia termica a plumbului 10 04 01* zguri de la opirea primara si secundara 10 04 02* scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 04 03* arseniat de calciu 10 04 04* praf din gazul de ardere 10 04 05* alte particule si praf 10 04 06* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 04 07* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 04 09* Deseuri de lapeurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 04 10 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 04 09 10 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 05 – Deseuri din metalurgia termica a zincului 10 05 01 zguri de la topirea primara si secundara 10 05 03* praf din gazul de ardere 10 05 04 alte particule si praf 10 05 05* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 05 06* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 05 08* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 05 09 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 05 08 10 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 06 – Deseuri din metalurgia termica a cuprului 10 06 01 zguri de la topirea primara si secundara 10 06 02 scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 06 03* praf din gazul de ardere 10 06 04 alte particule si praf 10 06 06* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 06 07* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 06 09* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 06 10 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 06 09 10 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 07 – Deseuri din metalurgia termica a argintului, aurului si platinei 10 07 01 zguri de la topirea primara si secundara



58



Cod deseu Deseu

10 07 02 scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 07 03 deseuri solide de la epurarea gazelor 10 07 04 alte particule si praf 10 07 05 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 07 07* deseuri de la epurarea apelor de acier cu continut de ulei 10 07 08 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 07 07 10 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 08 – Deseuri din metalurgia termica a altor neferoase 10 08 04 particule si praf 10 08 08* zgura salina de la topirea primara si secundara 10 08 09 alte zguri 10 08 11 scorii si cruste, altele decat cele specificate la 10 08 10 10 08 12* Deseuri cu continut de gudron de la producerea anozilor

10 08 13 Deseuri cu continut de carbon de la producerea anozilor, altele decat cele specificate la 10 08 12

10 08 14 Resturi de anozi 10 08 15* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 08 15

10 08 17* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase

10 08 18 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele mentionate la 10 08 17

10 08 19* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei

10 08 20 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele mentionate la 10 08 19 10 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 09 – Deseuri de la turnarea pieselor feroase 10 09 03 zgura de topitorie

10 09 05* miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare cu continut de substante periculoase

10 09 06 miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 09 05

10 09 07* miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare cu continut de substante periculoase

10 09 08 miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 09 07

10 09 09* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 09 10 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 09 09 10 09 11* alte particule care contin substante periculoase 10 09 12 alte particule decat cele specificate la 10 09 11 10 09 13* deseuri de lianti cu continut de substante periculoase 10 09 14 deseuri de lianti, altele decat cele specificate la 10 09 13 10 09 15* deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, cu continut de substante periculoase 10 09 16 deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, altele decat cele specificate la 10 09 15



59



Cod deseu Deseu

10 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 10 – Deseuri de la turnarea pieselor neferoase 10 10 03 zgura de topitorie

10 10 05* miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare cu continut de substante periculoase

10 10 06 miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 10 05

10 10 07* miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare cu continut de substante periculoase

10 10 08 miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 10 07

10 10 09* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 10 10 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 10 09 10 10 11* alte particule cu continut de substante periculoase 10 10 12 alte particule, decat cele specificate la 10 10 11 10 10 13* deseuri de lianti cu continut de substante periculoase 10 10 14 deseuri de lianti, altele decat cele specificate la 10 10 13 10 10 15* deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, cu continut de substante periculoase 10 10 16 deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, altele decat cele specificate la 10 10 15 10 10 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 11 – Deseuri de la producerea sticlei si a produselor din sticla 10 11 03 deseuri din fibre de sticla 10 11 05 particule si praf

10 11 09* deseuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesarii termice, cu continut de substante periculoase

10 11 10 deseuri de la prepararea, amestecurilor, anterior procesarii termice, altele decat cele specificate la 10 11 09

10 11 11* deseuri de sticla, sub forma de particule fine si pudra de sticla cu continut de metale grele (de ex: de la tuburile catodice)

10 11 12 deseuri de sticla, altele decat cele specificate la 10 11 11 10 11 13* namoluri de la slefuirea si polizarea sticlei cu continut de substante periculoase 10 11 14 namoluri de la slefuirea si polizarea sticlei, altele decat cele specificate la 10 11 13 10 11 15* deseuri solide de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase

10 11 16 deseuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la 10 11 15

10 11 17* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase

10 11 18 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la 10 11 17

10 11 19* deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii cu continut de substante periculoase

10 11 20 deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 10 11 19

10 11 99 alte deseuri nespecificate



60



Cod deseu Deseu

Clasa 10 12 – Deseuri de la fabricarea materialelor eramic, caramizilor, tiglelor si materialelor de constructie 10 12 01 Deseuri de la prepararea amestecurilor anterior procesarii termice 10 12 03 particule si praf 10 12 05 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 12 06 forme si mulaje uzate

10 12 08 Deseuri ceramice, de caramizi, tigle sau materiale de constructie (dupa procesarea termica)

10 12 09* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 12 10 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 12 09 10 12 11* Deseuri de la smaltuire cu continut de metale grele 10 12 12 deseuri de la smaltuire, altele decat cele specificate la 10 12 11 10 12 13 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 10 12 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 13 – Deseuri de la fabricarea cimentului, varului si gipsului, a articolelor si produselor derivate din ele 10 13 01 deseuri de la prepararea amestecurilor anterior procesarii termice 10 13 04 deseuri de la calcinarea si hidratarea varului 10 13 06 particule si praf (cu exceptia 10 13 12 si 10 13 13) 10 13 07 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 13 09* deseuri de la fabricarea azbesto – cimenturilor, cu continut de azbest

10 13 10 deseuri de la fabricarea azbesto – cimenturilor, altele decat cele specificate la 10 13 09

10 13 11 Deseuri de materiale compozite pe baza de ciment, altele decat cele specificate la 10 13 09 si 10 13 10

10 13 12* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 13 13 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 13 12 10 13 14 Deseuri de beton si namoluri de beton 10 13 99 alte deseuri nespecificate Clasa 11 01 – Deseuri de la tratarea chimica de suprafata si acoperirea metalelor si altor aterial (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalina, de fabricare a anozilor) 11 01 05* acizi de decapare 11 01 06* acizi fara alta specificatie 11 01 07* baze de decapare 11 01 08* Namoluri cu continut de fosfati 11 01 09* namoluri si turte de filtrare cu continut de substante periculoase 11 01 10 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 11 01 09 11 01 11* lichide apoase de clatire cu continut de substante periculoase 11 01 12 lichide apoase de clatire, altele decat cele specificate la 11 01 11 10 01 13* deseuri de degresare cu continut de substante periculoase 11 01 14 Deseuri de degresare, altele decat cele specificate la 11 01 13

11 01 15* eluati si namoluri de la sistemele de membrane sau de schimbatori de ioni care contin substante periculoase



61



Cod deseu Deseu

11 01 10* rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 11 01 98* alte deseuri continand substante periculoase 11 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 11 02 – Deseuri din procesele de hidrometalurgie neferoasa 11 02 02* namoluri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit) 11 02 03 deseuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliza in solutie

11 02 05* deseuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, cu continut de substante periculoase

11 02 06 deseuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decat cele specificate la 11 02 05

11 02 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase 11 02 99 alte deseuri nespecificate 11 03 01* deseuri cu continut de cianuri 11 03 02* alte deseuri Clasa 11 05 – Deseuri de la procesele de galvanizare la cald 11 05 01 zinc dur 11 05 02 cenusa de zinc 11 05 03* deseuri solide de la epurarea gazelor 11 05 04* baie uzata 11 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 12 01 – Deseuri de la modelarea si tratamentul fizic si mecanic al suprafetelor metalelor si materialelor plastice 12 01 01 pilitura si span feros 12 01 02 praf si suspensii de metale feroase 12 01 03 pilitura si span neferos 12 01 04 Praf si particule de metale neferoase 12 01 05 Pilitura si span de material plastice

12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu continut de halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)

12 01 07* Uleiuri minerale de ungere uzate fara halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)

12 01 08* emulsii si solutii de ungere uzate cu continut de halogeni 12 01 09* Emulsii si solutii de ingere uzate fara halogeni 12 01 10* Uleiuri sintetice de ungere uzate 12 01 12* Ceruri si grasimi uzate 12 01 13 deseuri de la sudura 12 01 14* namoluri de la masini-unelte cu continut de substante periculoase 12 01 15 namoluri de la masini-unelte altele decat cele specificate la 12 01 14 12 01 16* deseuri de aterial de sablare cu continut de substante periculoase 12 01 17 deseuri de materiale de sablare, altele decat cele specificate la 12 01 16 12 01 18* Namoluri metalice (de la maruntire, honuire, iepuire) cu continut de ulei 12 01 19* Uleiuri de ungere usor biodegradabile

12 01 20* Piese de polizare uzate maruntite si materiale de polizare maruntite cu continut de substante periculoase



62



Cod deseu Deseu

12 01 21 Piese uzate de polizare maruntite si materiale de polizare maruntite, altele decat cele specificate la 12 01 20

12 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 12 03 – Deseuri de la procesele de degresare cu apa sau abur (cu exceptia 11) 12 03 01* lichide apoase de spalare 12 03 02* deseuri de la degresarea cu abur Clasa 13 01 – Deseuri de uleiuri hidraulice 13 01 01* uleiuri hidraulice cu continut de PCB 13 01 04* emulsii clorurate 13 01 05* Emulsii neclorurate 13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate 13 01 10* Uleiuri minerale hidraulice neclorinate 13 01 11* Uleiuri hidraulice sintetice 13 01 12* Uleiuri hidraulice usor biodegradabile 13 01 13* Alte uleiuri hidraulice Clasa 13 02 – Uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 06* Uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere 13 02 07* Uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile 13 02 08* Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere Clasa 13 03 – Deseuri de uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13 03 01* uleiuri izolante si de transmitere a caldurii cu continut de PCB

13 03 05* uleiuri minerale clorinate izolante si de transmitere a caldurii, altele decat cele specificate la 13 03 01

13 03 07* Uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii

13 03 08* Uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii

13 03 09* Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii usor biodegradabile

13 03 10* Alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii

Clasa 13 05- Deseuri de la separarea ulei/apa 13 05 01* Solide din paturile de nisi psi separatoare ulei/apa 13 05 02* Namoluri de la separatoarele ulei/apa 13 05 03* namoluri de interceptie 13 05 06* Ulei de la separatoarele ulei/apa 13 05 07* Ape uleioase de la separatoarele ulei/apa 13 05 08* Amestecuri de deseuri de la paturile de nisi psi separatoarele ulei/apa Clasa 13 08 – Alte deseuri uleioase nespecificate 13 08 01* namoluri si emulsii de la desalinizare 13 08 02* Alte emulsii



63



Cod deseu Deseu

13 08 99* alte deseuri nespecificate Clasa 14 06 – Deseuri de solventi organici, agenti de racire si agenti de propulsare pentru formarea spumei si a aerosolilor 14 06 01* clorofluorocarburi, HCFC, HFC 14 06 02* alti solventi halogenati si amestecuri de solventi 14 06 03* Alti solventi si amestecuri de solventi 14 06 04* namoluri sau deseuri solide cu continut de solventi halogenati 14 06 05* namoluri sau deseuri solide cu continut de alti solventi Clasa 15 01 - Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01 01 Ambalaje de hartie si carton 15 01 02 Ambalaje de material plastice 15 01 03 Ambalaje de lemn 15 01 04 ambalaje metalice 15 01 05 Ambalaje de material compozite 15 01 06 Ambalaje amestecate 15 01 07 ambalaje de sticla 15 01 09 Ambalaje din material textile 15 01 10* Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase

15 01 11* Ambalaje metalice care contin o matrita poroasa formata din materiale periculoase (de ex. Azbest), inclusiv containere goale pentru stocarea sub presiune

Clasa 16 01 - Vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport in afara drumurilor) si deseuri de la dezmembrarea vehiculelor casate si intretinerea vehiculelor (cu exceptia 13, 14, 16 06 si 16 08) 16 01 07* Filter de ulei 16 01 09* omponent cu continut de PCB 16 01 11* placute de frana cu continut de azbest 16 01 12 placute de frana, altele decat cele specificate la 16 01 11 16 01 13* Lichide de frana 16 01 14* Fluide antigel cu continut de substante periculoase 16 01 15 Fluide antigel altele decat cele specificate la 16 01 14 16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat 16 01 17 metale feroase 16 01 18 metale neferoase 16 01 19 Materiale plastice 16 01 20 sticla

16 01 21* componente periculoase, altele decat cele specificate de la 16 01 07 la 16 01 11 si 16 01 13 si 16 01 14

16 01 22 componente fara alta specificatie 16 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 16 02 - Deseuri de la echipamente electrice si electronice 16 02 09* transformatori si condensatori continand PCB

16 02 10* echipamente casate cu continut de PCB sau contaminate cu PCB, altele decat cele specificate la 16 01 09



64



Cod deseu Deseu

16 02 11* echipamente casate cu continut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC 16 02 12* Echipamente casate cu continut de azbest liber

16 02 13* echipamente casate cu continut de componente periculoase, altele decat cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12

16 02 14 echipamente casate, altele decat cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13 16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate

16 02 16 Componente demontate din echipamente casate, altele decat cele specificate la 16 02 15

Clasa 16 03 - Grupe nespecificate si produse neobisnuite 16 03 03* Deseuri anorganice cu continut de substante periculoase 16 03 04 Deseuri anorganice, altele decat celespecificate la 16 03 03 16 03 05* Deseuri organice cu continut de substante periculoase 16 03 06 deseuri organice, altele decat cele specificate la 16 03 05 Clasa 16 05 – Containere pentru gaze sub presiune si chimicale expirate

16 05 06* substante chimice de laborator constand din sau continand substante ridiumee ridiume amestecurile de substante chimice de laborator

16 05 07* substante chimice anorganice de laborator expirate constand din sau continand substante periculoase

16 05 08* substante chimice organice de laborator expirate, constand din sau continand substante periculoase

16 05 09 substante chimice expirate, altele decat cele mentionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08

Clasa 16 06 – Baterii si acumulatori 16 06 01* baterii cu plumb 16 06 02* baterii cu Ni-Cd 16 06 03* baterii cu continut de mercur 16 06 04 baterii alcaline (cu exceptia 16 06 03) 16 06 05 alte baterii si acumulatori 16 06 06* electroliti colectati separat din baterii si acumulatori Clasa 16 07 – Deseuri de la curatarea cisternelor de transport si de stocare (cu exceptia 05 si 13) 16 07 08* deseuri cu continut de titei 16 07 09* deseuri continand alte substante periculoase 16 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 16 08 – Catalizatori uzati

16 08 01 catalizatori uzati cu continut de aur, argint, reniu, paladiu, ridium sau platina (cu exceptia 16 08 07)

16 08 02* Catalizatori uzati cu continut de metale tranzitionale Periculoase sau compusi ai metalelor tranzitionale periculoase

16 08 03 Catalizatori uzati cu continut de metale tranzitionale sau compusi ai metalelor tranzitionale, fara alte specificatii

16 08 04 catalizatori uzati de la cracare catalitica ( cu exceptia 16 08 07)



65



Cod deseu Deseu

16 08 05* catalizatori uzati cu continut de acid fosforic 16 08 06* lichide uzate folosite drept catalizatori 16 08 07* Catalizatori uzati contaminati cu substante periculoase Clasa 16 09 – Substante oxidante 16 09 01* permanganati, de ex. permanganat de potasiu 16 09 02* cromati, de ex. cromat de potasiu, bicromat de potasiu sau sodiu 16 09 03* peroxizi, de ex. apa oxigenata 16 09 04* substante oxidante, fara alte specificatii Clasa 16 10 - Deseuri lichide apoase destinate tratarii in afara unitatii 16 10 01* Deseuri lichide apoase cu continut de substante periculoase 16 10 02 deseuri lichide apoase, altele decat cele mentionate la 16 10 01 16 10 03* Concentrate apoase cu continut de substante periculoase 16 10 04 concentrate apoase, altele decat cele specificate la 16 10 03 Clasa 16 11 – Deseuri de captusire si refractare

16 11 01* materiale de captusire si refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, cu continut de substante periculoase

16 11 02 materiale de captusire si refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, altele decat cele specificate la 16 11 01

16 11 03* alte aterial de captusire si refractare din procesele metalurgice, cu continut de substante periculoase

16 11 04 materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decat cele mentionate la 16 11 03

16 11 05* materiale de captusire si refractare din procesele ne-metalurgice, cu continut de substante periculoase

16 11 06 materiale de captusire si refractare din procesele ne-metalurgice, altele decat cele specificate la 16 11 05

Clasa 17 01 – Beton, caramizi, tigle si materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 03 tigle si materiale ceramice

17 01 06* amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06

Clasa 17 02 – Lemn, sticla si materiale plastice 17 02 01 lemn 17 02 02 sticla 17 02 03 materiale plastice

17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de sau contaminate cu substante periculoase

Clasa 17 03 – Amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate 17 03 01* asfalturi cu continut de gudron de huila 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01



66



Cod deseu Deseu

17 03 03* Gudron de huila si produse gudronate Clasa 17 04 – Metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alama 17 04 02 aluminiu 17 04 03 plumb 17 04 04 zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 Clasa 17 05 – Pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare 17 05 03* pamant si pietre cu continut de substante periculoase 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03 17 05 05* deseuri de la dragare cu continut de substante periculoase 17 05 06 deseuri de la dragare, altele decat cele specificate la 17 05 05 17 05 07* resturi de balast cu continut de substante periculoase 17 05 08 resturi de balast, altele decat cele specificate la 17 05 07 Clasa 17 06 – Materiale izolante si materiale de constructie cu continut de azbest 17 06 01* materiale izolante cu continut de azbest 17 06 03* Alte materiale izolante constand din sau cu continut de substante periculoase 17 06 04 Material izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest 17 06 03* alte materiale izolante constand din sau cu continut de substante periculoase 17 06 04 materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 Clasa 17 08 - Materiale de constructie pe baza de gips 17 08 01* materiale de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase 17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01 Casa 17 09 - Alte deseuri de la constructii si demolari

17 09 02* deseuri de la constructii si demolari cu continut de PCB (de ex: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu continut de PCB)

17 09 03* alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase

17 09 04 Amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 02 si 17 09 03

Clasa 19 01 – Deseuri de la incinerarea sau piroliza deseurilor 19 01 02 aterial feroase din cenusile de ardere 19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor 19 01 06* deseuri lichide apoase de la epurarea gazelor si alte deseuri lichide apoase 19 01 07* deseuri solide de la epurarea gazelor



67



Cod deseu Deseu

19 01 10* Carbine active epuizat de la epurarea gazelor de ardere 19 01 11* cenusi de ardere si zguri cu continut de substante periculoase 19 01 12 cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11 19 01 13* cenusi zburatoare cu continut de substante periculoase 19 01 14 cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 01 13 19 01 15* praf de cazan cu continut de substante periculoase 19 01 16 praf de cazan, altul decat cel mentionat la 19 01 15 19 01 17* deseuri de piroliza cu continut de substante periculoase 19 01 18 deseuri de piroliza, altele decat cele mentionate la 19 01 17 19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate 19 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 02 - Deseuri de la tratarea fizico-chimica a deseurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare) 19 02 03 Deseuri preamestecate continand numai deseuri nepericuloase 19 02 04* Deseuri preamestecate continand cel putin un deseu periculos 19 02 05* Namoluri de la tratarea fizico-chimica cu continut de substante periculoase 19 02 06 namoluri de la tratarea fizico-chimica, altele decat cele specificate la 19 02 05 19 02 07* Ulei si concentrate de la separare 19 02 08* Deseuri lichide combustibile cu continut de substante periculoase 19 02 11* alte deseuri cu continut de substante periculoase 19 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 03 - Deseuri stabilizate/solidificate 19 03 04* deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate 19 03 05 deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 19 03 06* deseuri incadrate ca periculoase, solidificate 19 03 07 deseuri solidificate, altele decat cele specificate la 19 03 06 Clasa 19 04 - Deseuri vitrificate si deseuri de la vitrificare 19 04 01 deseuri vitrificate 19 04 02* cenusa zburatoare sau alte deseuri de la epurarea gazelor de ardere 19 04 03* faza solida nevitrificata 19 04 04 deseuri lichide apoase de la vitrificarea deseurilor Clasa 19 05 - Deseuri de la tratarea aeroba a deseurilor solide 19 05 01 fractiunea necompostata din deseurile municipale si asimilabile 19 05 02 fractiunea necompostata din deseurile animaliere si vegetale 19 05 03 compost fara specificarea provenientei 19 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 06 - deseuri de la tratarea anaeroba a deseurilor 19 06 03 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale 19 06 04 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale 19 06 05 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale 19 06 06 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale 19 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 07 - Levigate din halde



68



Cod deseu Deseu

19 07 02* levigate din depozite de deseuri cu continut de substante periculoase 19 07 03 levigate din depozite de deseuri, altele decat cele specificate la 19 07 02 Clasa 19 08 - Deseuri nespecificate de la statiile de epurare a apelor reziduale 19 08 01 deseuri retinute pe site 19 08 02 Deseuri de la deznisipatoare 19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 06* rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 19 08 07* solutii sau namoluri de la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni 19 08 08* deseuri ale sistemelor cu embrane cu continut de metale grele

19 08 09 Amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din sectorul uleiurilor si grasimilor comestibile

19 08 10* Amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din alte sectoare decat cel specificat la 19 08 09

19 08 11* namoluri cu continut de substante periculoase de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale

19 08 12 namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate la 19 08 11

19 08 13* Namoluri cu continut de substante periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale

19 08 14 namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decat cele specificate la 19 08 13

19 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 09 – deseuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obtinerea apei pentru uz industrial 19 09 01 deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site 19 09 02 namoluri de la limpezirea apei 19 09 03 namoluri de la decarbonatare 19 09 04 Carbune active epuizat 19 09 05 Rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 19 09 06 solutii si namoluri de la regenerarea schimbatorilor de ioni 19 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 10 - Deseuri de la maruntirea deseurilor cu continut de metale 19 10 01 deseuri de fier si otel 19 10 02 deseuri neferoase 19 10 03* fractii de span usor si praf continand substante periculoase 19 10 04 fractii de span usor si praf, altele decat cele specificate la 19 10 03 19 10 05* alte fractii cu continut de substante periculoase 19 10 06 alte fractii decat cele specificate la 19 10 05 Clasa 19 11 - Deseuri de la regenerarea uleiurilor 19 11 01* argile de filtrare epuizate 19 11 03* deseuri lichide apoase 19 11 04* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze 19 11 05* namoluri de la epurarea efluentilor proprii cu continut de substante periculoase



69



Cod deseu Deseu

19 11 06 namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 19 11 05 19 11 07* deseuri de la spalarea gazelor de ardere 19 11 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 12 - Deseuri de la tratarea mecanica a deseurilor (ele ex. sortare, maruntire, compactare, granulare) nespecificate in alta pozitie a catalogului 19 12 01 Hartie si carton 19 12 02 metale feroase 19 02 03 metale neferoase 19 02 04 Materiale plastice si de cauciuc 19 12 05 sticla 19 12 06* Lemn cu continut de substante periculoase 19 12 07 Lemn, altul decat cel specificat la 19 12 06 19 12 08 Materiale textile 19 12 09 minerale (de ex: nisip, pietre)

19 12 11* alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor cu continut de substante periculoase

19 12 12 alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor, altele decat cele specificate la 19 12 11

Clasa 19 13 - Deseuri de la lucrari de remediere a solului si apelor subterane 19 13 01* Deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase 19 13 02 Deseuri solide de la remedierea solului, altele decat cele specificate la 19 13 01 19 13 03* Namoluri de la remedierea solului cu continut de substante periculoase 19 13 04 Namoluri de la remedierea solului, altele decat celespecificate la 19 13 03 19 13 05* namoluri de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase 19 13 06 namoluri de la remedierea apelor subterane, altele decat cele specificate la 19 13 05

19 13 07* deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase

19 13 08 deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decat cele specificate la 19 13 07

Clasa 20 01 - Fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01) 20 01 01 Hartie si carton 20 01 02 sticla 20 01 08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine 20 01 10 imbracaminte 20 01 11 textile 20 01 13* solventi 20 01 14* acizi 20 01 15* baze 20 01 17* substante chimice fotografice 20 01 19* pesticide 20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase 20 01 28 Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decat cele specificate la 20 01 27 20 01 29* detergenti cu continut de substante periculoase



70



Cod deseu Deseu

20 01 30 detergenti, altii decat cei specificati la 20 01 29 20 01 31* medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33* Baterii si acumulatori inclusi in 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati continand aceste baterii

20 01 34 Baterii si acumulatori, altele decat cele specificate la 20 01 033

20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi

20 01 36 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35

20 01 37* Lemn cu continut de substante periculoase 20 01 38 Lemn, altul decat cel specificat la 20 01 37 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 metale 20 01 41 deseuri de la curatatul cosurilor 20 01 99 alte fractii, nespecificate Clasa 20 02 - Deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire) 20 02 01 deseuri biodegradabile 20 02 02 pamant si pietre 20 02 03 deseuri nebiodegradabile Clasa 20 03 – alte deseuri municipale 20 03 04 Namoluri din fosele septice 20 03 06 Deseuri de la curatarea canalizarii

2.5.4.8.Compartimentarea depozitului


suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de cca,

31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si platformele

pentru organizarea tehnologica si administrativa.

Depozitele propriuzise - in plan orizontal au forma dreptunghiulara cu

colturile rotunjite avand raza de 17,0 m, iar in plan vertical in sectiune transversala

si longitudinala sunt de forma trapezoidala, cu pantele taluzelor de 1:1,5, prevazute

cu rampe de acces in interior practicate pe taluz, avand panta de 8,5% (conform

cererii beneficiarului).

Depozitele sunt situate la cca. 11.0 m distanta unul de altul, spatiu in care se



71


Ratesti, Judetul Arges fac urmatoarele amenajari:

- spatiul din mijloc rezervat drumului tehnologic betonat cu latime de 4,0

m, care se dezvolta paralel cu groapa pe tot conturul;

- pe lateral pe tot conturul (2,0 m) spre fiecare depozit, la distanta de 0,5 m

se va sapa un sant de 0,5 m adancime cu pantele de 1:1, in care se va

ancora sistemul de etansare si impermeabilizare, iar in final pentru

lestarea materialelor geosintetice de etansare se va realiza si digul din

balast pe tot conturul, de 0,5 m imaltime cu pante de 1:1;

- intre dig si drumul tehnologic (1,5 m), se va amenaja rigola de drenaj si

scurgere a apelor pluviale, aceasta va fi betonata avand dimensiunea de

0,3 x 0,3 x 0,3 m cu panta de scurgere spre caminul de colectare al apelor

pluviale si vor fi descarcate in bazinul de retentie ape pluviale..

Digul de pe conturul gropilor, de 0,5 m inaltime asigura si ancorajul

sistemului de etansare si impermeabilizare, care va fi si limita de la care se va face

acoperirea depunerilor supraterane din etapa a II-a, de cca 4,0 m inaltime.

In mod special distanta dintre depozitul 1 si 2 este de 12,0 m, spatiu necesar

pentru a se monta si gardul de protectie dintre depozite, iar intre depozitul 2 si 3

este de 11,0 m.

Realizarea acestor depozite ecologice s-a prevazut a se face conform unei

solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea normativelor actuale Romanesti si

Europene si consta in realizarea unui sistem de etansare si impermeabilizat cu

geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), atat la baza, cat si pe

taluze, in care deseurile vor fi depozitate controlat.

2.5.4.9.Sistemul de impermeabilizare a DDI /celulelor

Depozitul de deseuri nepericuloase 1

Depozitul de deseuri nepericuloase (clasa b) se va etansa atat la baza, cat si

pe taluze, asigurandu-se o permeabilitate mai mica decat 10-10 m/s, conform



72


Ratesti, Judetul Arges Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – construirea, exploatarea,

monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri, aprobat prin Ordinul 757/2004,

dupa cum urmeaza:

Sistem de etansare baza

- Stratul mineral de baza, existent;

- Strat de argila compactata, cu grosimea de 1 m, existent;

- Un strat bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k = 10-11 m/s

echivalent a peste 5 m argila;

- Geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), avand grosimea de

2,00 mm;

- Geotextil pentru protectie geomembrana, avand masa de 1200 g/mp;

- Strat drenant din pietris cu nisip, granulatie 16/32 mm, grosime 50 cm, cu

sistem de conducte de drenaj din PIED si camine de colectare si evacuare a

apelor ce cad pe suprafata celulei, camine echipate cu pompe submersibile

- Geotextil separatie, avand masa de minim. 300 g/mp

- Strat protectie sistem impermeabilizare, din pietris cu nisip, grosime 30 cm.

Sistemul de etansare este extins si pe taluzuri astfel:

- geocompozit bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k =

10-11 m/s, asternut peste corpul digurilor

- geomembrana rugoasa PEID, avand 2,00 mm grosime,

- geocompozit de drenaj polimer georetea, polimer geotextil cu filtru pe ambele

fete, tip geogrila PEID, cu geotextil PP/PE, cu rezistenta mare la compresiune,

care colecteaza apele pluviale de pe pante si le transporta in stratul drenant de la

baza,

- geotextil de separatie, avand masa de 300 g/m.



73



Depozitul de deseuri periculoase 2 si 3

Sistem de etansare baza

- Stratul mineral de baza, existent;

- Strat de argila compactata, cu grosimea de 1 m, existent



74


Ratesti, Judetul Arges - Un strat bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k = 10-11 m/s

echivalent a peste 5 m argila;

- Geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), avand grosimea de

2,50 mm

- Geotextil pentru protectie goemembrana, avand masa de 1200 g/mp;

- Strat drenant din pietris cu nisip, granulatie 16/32 mm, grosime 50 cm, cu

sistem de conducte de drenaj din PIED si camine de colectare si evacuare a

apelor ce cad pe suprafata celulei, camine echipate cu pompe submersibile

- Geotextil separatie, avand masa de minim. 300 g/mp

- Strat protectie sistem impermeabilizare, din pietris cu nisip, grosime 30 cm.

Sistemul de etansare este extins si pe taluzuri astfel:

- geocompozit bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu

k = 10-11 m/s, asternut peste corpul digurilor

- geomembrana rugoasa PEID, avand 2,50 mm grosime,

- geocompozit de drenaj polimer georetea, polimer geotextil cu filtru pe ambele

fete, tip geogrila PEID, cu geotextil PP/PE, cu rezistenta mare la compresiune,

care colecteaza apele pluviale de pe pante si le transporta in stratul drenant de la

baza,

- geotextil de separatie, avand masa de 300 g/m.

Asezarea geomembranei PEID se face prin imbinare suprapusa.

Geomembrana se va ancora in santul de ancorare format in coronamentul digului

de sprijin.

Imbinarea geomembranelor suprapuse se face prin tehnologia de sudare fir

fierbinte si sudura dubla. Canalul realizat intre sudurile duble serveste la

verificarea calitatii acestora. Verificarea se face prin proba de presiune.

Cantitatea cusaturilor de extrudare pe radier nu poate depasi necesarul

technologic.



75


Ratesti, Judetul Arges Lucrarile de sudare pentru imbinarea geomembranei nu se pot face decat la o

temperatura a aerului de peste +5°C.

Protectia mecanica a geomembranei PEID in faza de constructie si

exploatare se realizeaza prin stratul de geotextil din polipropelina 1200 g/m2, care

va fi asezat pe geomembrana PEID. Suprapunerea la imbinarea prin sudare a

stratului geotextil trebuie sa fie de cel putin 15 cm.

Toate materialele geosintetice instalate pe pante vor fi ancorate intr-o transee

de ancorare amplasata la partea superioara a digurilor de contur.

Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR

EN 13257:2005 – Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru

utilizarea la depozite de deseuri solide si EN 13493 – Bariere geosintetice.

Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide,

a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide nepericuloase.



76





77



2.5.4.10.Sistemul de evacuare, stocare si distribuire a apei din

precipitatii – Zona neamenajata a depozitului

In scopul indepartarii apelor meteorice de la baza digurilor de contur a

celulelor de depozitare s-au prevazut a se realiza rigole perimetrale din elemente

prefabricate, cu inaltimea variabila, cu panta pentru evacuarea apelor gravitational

in bazinul de retentie ape pluviale.

Apele puviale colectate in rigolele perimetrale de jur imprejurul digurilor

celulelor de depozitare, vor fi conduse spre un bazin de retentie ape pluviale. Se va

prevedea o pompa pentru stropirea spatiilor verzi si a platformelor betonate.

Bazinul va fi realizat printr-o sapatura, fundata cu un strat de balast de 30

cm, peste care se asterme un strat de geomembrana din PEID de 2 mm grosime.

2.5.4.11.Acoperirea finala a celulelor

In vederea inchiderii depozitelor si a redarii in folosinta a terenului, dupa

depunerea ultimului strat de deseuri se vor realiza urmatoarele straturi, peste corpul

de deseuri al depozitului:

- strat portant , avand grosimea de min 50 cm, din material de constructie

natural sau deseu mineral, modul de elasticitate min 30 MN/m2;

– geocompozit, avand k= 10 -12 m/s , si greutatea de min 6000 g/ m2

– geomembrana din polietilena de inalta densitate, rugoasa de grosime de

2,5 mm, sudata etans;

– geotextil de protectie, avand o masa de min 600 g/ m2;

– strat drenant din agregate de rau avand grosimea de 30 cm pentru

captarea si evacuarea apei pluviale, prevazute cu o retea de drenuri

absorbante, cu scurgere gravitationala spre exteriorul depozitului;

– strat din pamant argilos cu nisip /pietris, avand grosimea de min 85 cm.

– strat de sol vegetal de min. 15 cm grosime, cu strat de vegetatie



78



rezistenta la eroziune, pentru redarea in folosinta a terenului, in vederea

realizarii ulterioare a unor spatii verzi, platforme etc.

2.5.5. Instalatia de tratament fizico- chimic a apelor uzate

Statia de epurare levigat

In etapa a doua, dupa o perioada de operare a depozitelor de deseuri

industriale, se vor putea efectua analize ale levigatului din bazin, atunci se va putea

dimensiona statia proprie de epurare levigat.

Statia de epurare levigat va fi cu osmoza inversa si va avea un debit de:

Q =1,0 l/s= 3,6 m3/h, debit pentru care bazinul de levigat se va goli in max 1 zi.

In elaborarea proiectului s-a urmarit respectarea criteriilor cuprinse in Legea

10/95, referitoare la calitatea constructiilor si instalatiilor, respectiv

2.5.6.Infrastructuri si lucrari accesorii, dotari,utilaje, personal,

sistem de paza si siguranta

2.5.6.1.Cai de acces

Caile de acces in zona Sistemului integrat de colectare, procesare, reciclare

si depozitare finala pentru deseuri industriale inclusiv deseuri azbest sunt drumul

judetean DJ 596 si drumurile de exploatare De 654, De 668 De 675.

Drumurile care vor asigura accesul la celulele de depozitare a deseurilor ,

vor fi betonate, avand 4 m latime

2.5.6.2.Birouri, servicii

Obiectivul va cuprinde birouri si grupuri sociale (vestiare, dusuri, WC).

Clasa de importanta a constructiei este CLASA III conform STAS 10100/0-

75 SI P100/92.

Categoria de importanta este D redusa conform HGR766/97 .

Cladirea are gradul II de rezistenta la foc.



79



CATEGORIA ‘E’-pericol de incendiu-conform P118-89

La parter, accesul se face printr-un spatiu deschis, acoperit. Distributia se

face pe orizontala si cuprinde urmatoarele functiuni: spatii birouri, vestiare, o sala

de mese si un laborator cu o camera de probe. Constructia mai cuprinde o incapere

pompe si grupuri sanitare pentru personal.

Volumetria constructiei este un volum unitar format din doua corpuri si un

spatiu deschis, legate printr-o sarpanta in doua ape cu 2 frontoane triunghiulare

rezultate.

Accesul principal in centru este protejat de un luminator.

Suprafata construita este de 205,2 mp.

Constructia este formata din 13 containere tip.

Structura constructiei este reprezentata de cele 13 containere acoperite cu o

sarpanta din lemn, cu invelitoare din tabla ondulata.

Dimensiunile containerelor sunt conform ISO, si s-au prevazut a fi urmatoarele:

Containere tip birou Tipul exterior interior

Lungime Latime Inaltime Lungime Latime Inaltime Greutate

20’ Container

birou 6.055 2.435

2.591

2.800 5.860 2.240

2.340

2.540

1.988

2.056

Containere tip sanitar: Tipul exterior interior

Lungime Latime Inaltime Lungime Latime Inaltime Greutate

20’ Container

birou 6.055 2.435

2.591

5.880 2.260

2.340

2.490

Containerele tip birou au urmatoarele functiuni: birou sef, birou sedinta,

birou comercial/cantar, laborator/chimie, incapere pompe, sala mese, vestiar.

Containerele tip sanitar constituie: cabine dusuri, 2 WC- uri.



80



Dimensiuni exterioare container Pavilion administartiv: L x l x h = 3160

mm x 2435 mm x 2591 mm

In cadrul pavilionului administartiv sunt prevazute urmatoarele dotari:

- 15 usi exterioare 875 x 2000 mm

- 4 usi interioare 625 x 2000 mm

- 13 ferestre oscilo rabatabile cu rulouri incluse

- 2 fereastre tip sanitar

- 5 WC uri

- 3 cabine de dus complete cu robineti

- 1 bloc cu 5 lavoare de 240 cm, dotata cu robineti separati,

sapuniere si agatatoare pt prosop

- 4 lavoare– cu rezervor si oglinda,

- 1 chiuveta la laborator

- 4 sifoane pardoseala

Containerele tip birou

Podeaua s-a prevazut a fi din lemn laminat, grosime 20 mm, impermeabila,

cu linoleum PVC, grosime 1,5 mm; va avea grad de rezistenta la incendiu B1 –

greu inflamabil, gradul de formare al fumului Q1 – usor fumigen

Podeaua inferioara este prevazuta a fi din tabla din otel zincat; grosime 0,63

mm, cu imbinari sudate.

Rama va fi din profile din otel laminate la rece si sudate, grosime 3 mm - 4

colturi de container, sudat cu 2 orificii de manipulare pentru motostivuitor

Plafonul

Va avea un plafon din placi de lemn laminat impregnat pe ambele parti (V

20), grosime 10 mm, decor alb, care corespunde valorii emisie E1.

Suprafata exterioara va fi din tabla zincata din otel, grosime 0,63 mm

indoitura dubla pe toata lungimea containerului. Rama va fi din profile din otel



81


Ratesti, Judetul Arges laminate la rece si sudate, grosime 3 mm, cu 4 colturi de container, sudat, cu

grinzi transversale-acoperis de lemn L x l = 100 x 40 mm.

Stalpii

Vor fi din profile din otel laminat la rece, grosimea profilului 4 mm,

Calitatea otelului S275JR+AR (St 44) , acoperisul si podeaua sunt fixate de rama

prin insurubare.

Peretii exteriori

Vor avea grosimea de cca 10 cm si vor fi la exterior din tabla zincata,

profilata si vopsita; grosime 0,63 mm, iar la interior din lemn laminat (V 20),

grosime 10 mm.

Peretii despartitori

Vor avea grosimea de 6 cm, pe rama de lemn, grosime 40 mm, acoperiti pe

ambele fete cu lemn laminat (V 20), grosime 10 mm.

Usi

Atat usile exterioare cat si usile interioare vor avea dimensiunile

constructive de 875 x 2.000 mm si vor fi din tabla zincata pe ambele parti, usa

exterioara avand izolatie de 40 mm, cu toc de usa din otel cu garnitura de etansare

pe trei parti.

Ferestre

Vor avea dimensiunile de 945x 1.200 mm (la rama) si vor fi oscilo-

rabatabile, din PVC cu geam termoizolant si jaluzele integrate; culoare alb.

Containerele tip sanitar

Podeaua s-a prevazut a fi din materiale plastice, grosime 1,3 mm, ridicata

ca.100 mm la marginea peretilor grad de rezistenta la incendiu B1 – greu

inflamabil.



82



Plafonul

Va avea un plafon din placi placi de gips, acoperit cu un strat de tabla de

0,63 mm RAL 7035 sau 7032. Suprafata exterioara va fi din tabla zincata din otel,

grosime 0,63 mm indoitura dubla pe toata lungimea containerului. Rama va fi din

profile din otel laminate la rece si sudate, grosime 3 mm, cu 4 colturi de container,

sudat, cu grinzi transversale-acoperis de lemn L x l = 100 x 40 mm.

Stalpii

Vor fi din profile din otel laminat la rece, grosimea profilului 4 mm,

Calitatea otelului S275JR+AR (St 44) , acoperisul si podeaua sunt fixate de rama

prin insurubare.

Peretii exteriori

Vor avea grosimea de cca 9 cm si vor fi la exterior din tabla zincata,

profilata si vopsita; grosime 0,63 mm, iar la interior din lemn laminat (V 20),

grosime 10 mm.

Peretii despartitori

Vor avea grosimea de 6 cm, pe rama de lemn, grosime 40 mm, acoperiti pe

ambele fete tabla zincata, grosime 0,6 mm, culoare alb.

Usi

Atat usile exterioare cat si usile interioare vor avea dimensiunile

constructive de 875 x 2.000 mm si vor fi din tabla zincata pe ambele parti, usa

exterioara avand izolatie de 40 mm, cu toc de usa din otel cu garnitura de etansare

pe trei parti.

Ferestre

Vor avea dimensiunile de 714 x 652 mm(la rama) si vor fi oscilo-rabatabile,

din PVC cu geam termoizolant si jaluzele integrate; culoare alb.

Atat peretii cat si tavanul si pardoseala sunt termoizolate cu vata minerala,

care se inscrie in valorile considerate admisibile pentru functiunea propusa si are

coeficientulul de transfer termic din tabelul de mai jos :



83



- podea U= 0,54 W/m² K

- acoperis: U= 0,37 W/m² K

- perete exterior: U= 0,59 W/m² K

- ferestre U= 2,40 W/m² K

Se va asigura o izolatie fonica 33-44 Db (conform ISO L40/V).

Inchiderile golurilor se vor face cu ferestre din profile PVC cu bariera

termica si geam termopan.

Tehnologia de executie

Fiecare container trebuie asezat pe un fundament (beton) realizat in prealabil

de constructor, conform planselor de rezistenta pentru fundatie. Dimensiunile

fundatiilor au fost adaptate normelor legale si de natura existenta terenului in zona

si de recomandarile studiului geotehnic. Pentru un montaj fara dificultati si

mentinerea in bune conditii a intregului modul trebuie respectata planeitatea

fundatiei.

Suprafete:

Aria desfasurata totala ………206,6 mp din care:

Arie construita parter …… 206,6 mp.

Utilitati

Instalatii sanitare:

Alimentarea cu apa a pavilionului administrativ se va realiza din putul de

apa propriu.

Instalatia de alimentare cu apa calda si rece si canalizarea apelor uzate

menajere provenite de la grupuri sanitare vor fi integrate in container, cu racordare

la canalizare prin peretele lateral.



84



Apele pluviale de pe invelitoare se colecteaza in jgheaburi colectoare si

burlane de fatada si se va evacua la teren.

Instalatii electrice:

Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordare la reteaua

existenta adiacent amplasamentului.

Instalatii termice:

Prepararea apei calde si caldura sunt asigurate de o pompa de caldura.

2.5.6.3.Alimentarea cu apa

Pentru captarea apei necesare procesului tehnologic, respectiv pentru

obiectele sanitare din cladirea administrativa, cat si pentru alimentarea hidrantilor

de incendiu si de gradina din incinta, se va realizat un put forat de medie

adancime.

Putul forat are o adancime de cca 120 m, conform “Studiului hidrogeologic

preliminar“ intocmit de SC. EXAS SRL PITESTI.

Cabina putului forat de alimentare cu apa este o constructie subterana tip

cuva acoperita, din beton armat – clasa C 12/15 monolit, de forma rectangulara cu

dimensiunile in plan de 2,70 m x 1,80 m si inaltimea de 2, 20 m.

Grosimea radierului este de 20 cm, fundata cu un strat de balast de 50 cm,

grosimea peretilor este de 15 cm si placii de acoperis de 10 cm.

Pentru acces la putul forat s-a prevazut in planseu un gol de 100 cm x 100

cm, acoperit cu capac metalic

Parametrii hidrogeologici ai acviferului freatic deschis, rezultati in urma

testelor de pompaj in regim nepermanent executate in forajul executat de SC.

ACVADRILL SRL PITESTI pentru alimentarea cu apa a unei ferme zootehnice,la

sud de satul Furduesti, jud. Arges. sunt:

• nivel hidrostatic NHst = - 9,30 m fata de cota teren;

• nivel hidrodinamic NHd =cca - 14,00 m fata de cota teren



85



• denivelare maxima obtinuta, s = 4,56 m;

• adancimea de montare a pompei, Hpompa = -19.00 m-

2.5.6.4.Cantare

Obiectivul este dotat cu cantare pentru contabilizarea deseurilor vehiculate.

Pentru cantarirea vehiculelor ce transporta deseuri la depozit este prevazuta

in zona portii, in sensul de intrare in depozit, un cantar bascula de 60 de tone..

Dimensiunile platformei de cantarire: dimensiune platforma: 18 m x 3,0 m,

cu rampe de acces.

Deservirea platformei de cantarire se va face din pavilionul administrativ,

amplasat adiacent, ce va fi dotat cu echipamentul computerizat de inregistrare a

datelor si de intocmire a rapoartelor zilnice.

2.5.6.5.Instalatii electrice

Lucrarile de instalatii electrice proiectate cuprind lucrari de forta, de

iluminat, de legare la pamant si paratraznet.

Alimentarea cu energie electrica

Principalele date energetice ale obiectivului, sunt:

Puterea instalata, Pi = 200 kW; puterea maxim simultam absorbita, Psa =

140kW, pentru coeficient de simultaneitate cs=0,7, la Un=3x400/230V.

Aceste puteri au rezultat prin insumarea tuturor puterilor receptorilor ce fac

parte din prezentul proiect (iluminat interior, prize, pompe,pompa caldura,

instalatie inertizare, climatizare, ventilatoare, iluminatul exteror al incintei, etc).

Alimentarea cu energie electrica va fi facuta de Regia de Electricitate locala

care va elabora si executa proiectul de alimentare cu energie electrica.

Se va utiliza un post trafo 1x400kVA, 20/0,4kV, in anvelopa, montat in



86


Ratesti, Judetul Arges incinta obiectivului. Acesta va alimenta in viitor si statia de epurare care va avea o

putere instalata Pi=200kW.

Primirea energiei electrice se va face la tabloul TGD proiectat, amplasat in

pavilonul de exploatare.

Punctul de delimitare a instalatiilor Furnizor-Consumator, este pe partea de

joasa, la iesirea din contorul pentru masurarea energiei consumate.

Descrierea instalatiilor electrice

Distributia energiei electrice la receptori se face prin tabloul general de

distributie (TGD) amplasat in pavilionul administrativ.

Din TGD se face distributia energiei electrice la tablourile locale ale

obiectelor obiectivului.

Schema de legare la pamant pentru tabloul TGD va fi TN-C, iar pentru

tablourile obiectelor va fi TN-S.

Protectia circuitelor se face cu disjunctoare automate cu protectie

magnetotermica montate in tablourile de distributie.

Pavilionul administrativ este compus din cotainere modulate gata echipate

cu instalatia electrica.

Iluminatul interior al statiei de stabilizare se face cu corpuri de tip industrial

cu lampi de 250W, de constructie etansa, iar iluminatul celorlalte obiecte, cu

corpuri de iluminat cu lampi fluorescente tubulare de constructie normala.

Pentru iluminatul de siguranta , o parte din corpurile de iluminat sunt

echipate cu kit de siguranta cu autonomie de 3 h.

Se vor monta corpuri de iluminat de tip “EXIT” o autonomie de 3 h, pe

caile de evacuare.

S-au prevazut prize mono si trifazice cu contact de protectie pentru uz

general.



87



Cablurile electrice pentru alimentarea luminatului interior si prizelor de la

tablouri sunt din cupru cu izolatie din pvc cu rezistenta la foc,

Cablurile electrice exterioare sunt din cupru cu izolatie din pvc, armate si se

monteaza ingropat.

Iluminatul exterior se face corpuri de iluminat exterior cu lampi cu vapori de

mercur 250 W montate pe stalpi metalici de 10 m fixati in fundatie de beton.

Cablul de alimentare este din cupru cu izolatie din pvc, armat si se monteaza

ingropat.

Stalpii si corpurile de iluminat se vor lega la priza de pamant printr-o

conducta (banda Ol-Zn 40x4 mm) montata ingropat, paralel cu cablul (se leaga in

cel putin 2 puncte la priza de pamant).

Pentru protectia impotriva descarcarilor atmosferice, hala statiei de

stabilizare a fost prevazuta cu retea de captare, coborari si priza de pamant.

Pentru incalzire s-a prevazut un boiler de 300 l, mixt, 6 bari, cu posibilitatea

de alimentare fie pe agent termic furnizat de pompa de caldura si panouri solare,

fie electric, pentru situatiile de iarna, in cazul cand pompa de caldura nu poate

agigura necesarul.

- Putere electrica rezistenta 5 kW, tensiune 380 V

- Presiune lucru max 6 bari

- Temperatura intrare ACM 10° C

- Temperatura utilizare ACM 45° C

- Supapa de siguranta

- Valva de sens pe apa rece

- Termometru

- Termostat

- Anod de magneziu



88



2.5.6.6.Instalatii termice

Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut un sistem de incalzire cu radiatoare

din otel, tip panou.

Agentul termic folosit este apa calda cu parametrii de 90/70 ºC, furnizat de

o pompa de caldura proprie, amplasata intr-un spatiu special amenajat- statia

pompe din pavilionul administrativ.

Instalatia interioara de incalzire este conceputa in sistem bitubular, cu

circulatia fortata a agentului termic.

Necesarul de energie termica pentru incalzire: 17 kW

Distributia pentru corpurile statice este inferioara, amplasata perimetral la

nivelul parterului. Distributia este alcatuita din conducte de polipropilena cu

insertie de aluminiu (PPR-AL), iar pentru racordarea radiatoarelor se vor folosi

coloane si legaturi.

Conductele pentru coloanele instalatiei de incalzire vor fi din

polipropilena cu insertie din aluminiu si se vor monta pe traseul prezentat in

plansele de instalatii termice, ingropate in perete

Conductele aferente instalatiei de incalzire vor fi izolate termic conform

prevederilor proiectului.

Corpurile de incalzire tip radiator se monteaza la 5 cm fata de peretii finisati

si la 20 cm fata de pardoseala finita. Radiatoarele se prind de pereti cu console de

incastrare. Racordul radiatoarelor la reteaua de distributie periferica se va realiza

prin conducte de legatura in diagonala.

Aerisirea instalatiei de incalzire se face prin intermediul dezaeratoarelor

montate pe fiecare coloana, radiator si in punctele superioare ale distributiei.

Legaturile intre utilaje si consumatori se va face direct. Pe ramura de tur si

de retur vor fi prevazute vane de inchidere dimensionate corespunzator cu

diametrul tevii. Pe conducta de ducere agent termic va fi prevazuta o pompa de

circulatie a agentului termic. Umplerea si completarea instalatiei de incalzire se



89


Ratesti, Judetul Arges realizeaza prin intermediul returului. Pe circuitul apei calde in punctele cele mai

inalte vor fi montate vase de aerisire. Conductele vor fi izolate si protejate.

In elaborarea proiectului s-a urmarit respectarea criteriilor cuprinse in Legea

10/95, referitoare la calitatea constructiilor si instalatiilor.

2.5.6.7. Laboratorul

Laboratorul care deserveste DDI are un rol deosebit de important in

desfasurarea activitatii de tratare-depozitare a deseurilor. Astfel pe langa faza de

acceptare si analiza a mostrelor de deseuri prezentate si stabilirea tipului de

tratament ce va fi aplicat deseului respectiv, laboratorul furnizeaza informatii

privind:

- diversele amestecuri de deseuri supuse stabilizarii, compatibilitatea lor;

- determinarea tipului de stabilizare;

- efectuarea testelor de control asupra materialului stabilizat;

- stabilirea solutiei de epurare a fazelor lichide;

- determinarea parametrilor gestionali ai instalatiilor de depurare a apelor.

Laboratorul poate fi considerat ,,inima SISTEMULUI INTEGRAT DE

COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA

PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST ’’ avand

rolul decizional in ceea ce priveste acceptarea deseurilor pentru stabilizare si/ sau

depozitare.

Pentru protejarea mediului natural vor fi efectuate analize asupra scurgerilor

lichide asupra ariei externe.

Intr-o prima faza analizele se vor realiza de catre un laborator autorizat

conform normelor legale in vigoare, aflat la mica distanta de obiectivul analizat.



90



2.5.6.8.Reteaua de transporturi

Cai de acces si control

Parcela pe care se va realiza investitia Sistem integrat de colectare,

procesare, reciclare si depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri

azbest este accesibila din drumul judetean DJ 596 prin drumurile de exploatare

existente: De 654, De 668, De 675 ce se vor moderniza si supralargi , de la 4m la

7m, pentru a asigura conditiile minime de transport in siguranta, pastrandu-se

traseele actuale ale drumurilor.

Reteaua interna de transport

Mijloacele auto care vor sosi la DDI vor tranzita zona de acceptare si

cantarire a deseurilor. Personalul insarcinat cu acceptarea va efectua verificarea

documentelor si conformitatea materialului fata de clasificarea facuta de autoritatea

teritoriala de mediu de care apartine detinatorul deseului si, in functie de

caracteristicile produsului, va fi atribuita aria de descarcare a deseurilor pe

documentul intern de control care va trebui sa fie predat operatorului de sector

inaintea descarcarii.

Toate vehiculele care trec prin instalatie, dupa ce au efectuat operatiunile de

descarcare a deseurilor solide industriale periculoase si mijloacele auto care au

descarcat deseurile speciale nepericuloase si inerte, trebuie sa se indrepte spre

iesire, limitandu-se la a efectua traseul prevazut si evitand stationarea in interiorul

instalatiei.

La iesire din amplasamentul DDI, mijloacele auto vor trece obligatoriu la

rampa de spalare a pneurilor si caroseriei.

Rampa de spalare a rotilor face parte integranta din drumul de acces catre

depozit si consta intr-o adancitura de 15cm fata de suprafata drumului de acces.

Dimensiunile in plan sunt de 3,50m x 6,00m.

Intrucat rampa coboara sub nivelul drumului de acces cu doar 15cm (sub

grosimea placii drumului) nu este necesara armarea peretilor laterali ai rampei.



91


Ratesti, Judetul Arges Se foloseste un sistem de armare dispersa cu fibre metalice pentru a mari

local rezistenta betonului si pentru a se evita fisurarea acestuia in timp.

Fibrele SRC pot fi adaugate fie pe santier fie la locul de preparare al

betonului. Ele pot fi introduse in amestecul de beton manual sau mecanic. Pentru a

asigura productivitatea optima si distribuirea uniforma a fibrelor metalice in

matricea de beton, este necesar ca amestecul sa fie atent preparat. Betonul armat cu

fibre metalice SRC se toarna si se compacteaza in acelasi fel ca betonul

conventional.

Materialele folosite sunt :Beton rutier BcR4.0, Armatura fibre metalice SRC

in dozaj de 25kg/mc.

2.5.6.9.Personalul

Personalul angajat exercita functiile sale intr-una sau doua ture :

▪ servicii generale

▪ laboratoare

▪ instalatia propriu-zisa.

▪ inertizator

▪ deplasarea deseurilor

La acesta se mai adauga responsabilul tehnic al instalatiei si personalul

administrativ si contabil prezent la sediul societatii. Tot personalul angajat va fi in

prealabil instruit si format in baza normelor CE pentru instalatii similare.

2.5.6.10. Sistemul de paza si siguranta

Se va asigura un sistem de paza si protectie a DDI in conformitate cu

reglementarile in vigoare (vezi Normativul Tehnic 757 / 2005)

Va fi prezent un sistem de paza si supraveghere format din patru

componente fundamentale:



92



- gard controlat periodic, inchis, sigur si intretinut in buna stare de

functionare;

- sistem video cu camere de supraveghere;

- sistem de paza si siguranta format din personal competent;

- sistem de alarma sonor si luminos.

2.6. Durata etapei de functionare

Se estimeaza o durata a etapei de functionare a depozitului de 20 de ani.

2.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele

folosite

„SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,


INCLUSIV DESEURI AZBEST” dispune de o statie de stabilizare a deseurilor

periculoase cu insacuire cu capacitatea 40 m3/h .




Depozitul nr. 3 (deseuri periculoase) : Vol3=105.000m3

2.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care

afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Activitatea ce se va desfasura in zona nu va modifica in nici un fel

valoarea fondului natural de radiatii si nu va produce nici un fel de poluare

biologica.

2.8.1. Zgomotul

Dintre poluantii fizici care afecteaza mediul, generati de activitatile din

cadrul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,



93


Ratesti, Judetul Arges RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,

INCLUSIV DESEURI AZBEST”, se retine zgomotul.

Ceilalti poluanti fizici si biologici cum sunt: radiatiile electro – magnetice,

radiatiile ionizante, poluare biologica (prin microorganisme, virusi) nu sunt

generati intr-o masura cuantificabila astfel incat sa afecteze mediul.

Surse de zgomot in perioada de executie a componentelor obiectivului

In incinta obiectivului zgomotul este produs in fazele de executie a

lucrarilor la platforme, drumuri, depozite, sediul administrativ, laborator, fundatii,

montare instalatii etc;

Circulatia utilajelor :

In cele ce urmeaza prezentam utilajele folosite si puterile acustice asociate:

buldozere Lw 115 dB(A)

incarcatoare Lw 112 dB(A)

excavatoare Lw 117 dB(A)

compactoare Lw 105 dB(A)

basculante Lw 107 dB(A)

macarale Lw 105 dB(A)

autocamioane Lw 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul

utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si

dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale

sau artificiale cu rol de ecranare.

Din masuratori, efectuate la societati cu activitati similare, nivelul de zgomot

definit, in zona utilajelor, la o distanta de 10 – 15 m prezinta valori de:

• 60 –115 dB(A) – zona de actiune a mijloacelor auto;

• 70 –75 dB(A) –zona incarcator frontal.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii



94


Ratesti, Judetul Arges mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse

de vibratii.

Distanta cea mai apropiata de zonele locuite este de aproximativ 2,3 km, iar

nivelurile de vibratii se atenueaza cu patratul distantei astfel incat nu vor fi sesizate

in zonele locuite.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimeaza

ca in santier, in zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care sa

ajunga la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp.

Traficul mijloacelor de lucru prin localitati, prin care trec aceste mijloace de

transport, trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1- 80, si anume

mai putin de 65 dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe

cat posbil a traficului mijloacelor de lucru prin localitati, precum si esalonarea

numarului trecerilor acestor mijloace de transport.

Surse de zgomot in perioada de exploatare

Tinand seama de specificul activitatilor, zgomotul si vibratiile nu vor

reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate in special in operatiunile de

transport, incarcare, descarcarea deseurilor.

Zgomotele datorate mijloacelor de transport aflate in deplasare nu sunt

percepute de localnici, fiind diminuate datorita faptului ca drumul de acces care

este indepartat de localitate.

Sursele de zgomot in cazul obiectivului in discutie, sunt cele produse in

instalatia de stabilizare si de utilajele care functioneaza in cadrul DDI‚ dar care

conform specificatiilor prezentate de producator se incadreaza in normele impuse

de legislatie .

Dupa finalizarea investitiei, la solicitarea Autoritatii de mediu se poate

alcatui o harta a zgomotului dar fiind distanta mare fata de zonele rezidentiale,

acesta nu va pune probleme.



95


Ratesti, Judetul Arges Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si

vibratiilor

Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze

pe principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune

Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:

- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama

de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;

- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;

- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a

echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot

- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,

carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin

amortizare sau prin izolare;

- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei

si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul

programului de lucru.

Activitatile urmeaza sa se efectueze departe de zona locuita a orasului, astfel

incat zgomotul produs de mijloacele de transport si ulterior a utilajelor, nu va fi

perceput de locuitorii din zona.

2.8.2 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata

de microorganisme si/sau virusi.

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a

deseurilor menajere:

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea

speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;



96


Ratesti, Judetul Arges poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau

paraziti prezentiin mod normal in deseuri.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este

neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural

a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de

diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a

realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

2.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si indicarea alegerii uneia din ele

S-a studiat initial posibilitatea realizarii unui DDI, cu alta structura: 4 celule,

dintre care una rezervata azbestului- varianta I si o alta configuratie a intregului

obiectiv, asa cum se observa in imaginile de mai jos.



97



Varianta I



98


Ratesti, Judetul Arges Varianta II



99



In urma analizei variantelor propuse s-a ales varianta analizata care este cea

mai potrivita din punctul de vedere al structurii depozitului si a optimizarii

functionarii sale. In aceasta varianta constructiva controlul fluxurilor de lucru in

incinta se realizeaza mai putin facil decat in varianta aleasa, spre analiza, controlul

eventualilor poluanti ar putea fi mai greoi si, nu in ultimul rand, in perioada de

exploatare manevrarea utilajelor de stivuire este mai putin eficienta decat in

varianta aleasa spre analiza.

2.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului,

infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale,

arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie

sanitara.

In prezent terenul care face obiectul investitiei este teren agricol, necultivat.

In zona amplasamentului nu exista valori naturale, istorice, culturale, arheologice,

arii naturale.

2.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente

privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona

amplasamentului

S.C. ECO DEP DES S.R.L. a obtinut Certificatul de Urbanism nr. .

40/18.12.2012 din partea Primariei comunei Ratesti.

2.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea

la infrastructura existenta

Apa potabila

Alimentarea cu apa a pavilionului administrativ se va realiza din putul de

apa propriu.



100


Ratesti, Judetul Arges Instalatia de alimentare cu apa calda si rece si canalizarea apelor uzate

menajere provenite de la grupuri sanitare vor fi integrate in container, cu racordare

la canalizare prin peretele lateral.

Apa tehnologica (subteran)

Pentru captarea apei necesare procesului tehnologic, respectiv pentru

obiectele sanitare din cladirea administrativa, cat si pentru alimentarea hidrantilor

de incendiu si de gradina din incinta, se va realizat un put forat de medie

adancime.

Putul forat are o adancime de cca 120 m, conform “Studiului hidrogeologic

preliminar“ intocmit de SC. EXAS SRL PITESTI.

Racordul la reteaua electrica

Alimentarea cu energie electrica va fi facuta de Regia de Electricitate locala

care va elabora si executa proiectul de alimentare cu energie electrica



101



3.PROCESE TEHNOLOGICE 3.1. Procese tehnologice de productie

3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

3.1.1.1.Principii generale

Stabilizarea este procesul de reducere al potentialului toxic al deseurilor

prin convertirea contaminantilor in forma lor cu solubiliate, mobilitate si toxicitate

minima. Stabilizarea implica reducerea umiditatii libere si a mobilitatii globale a

deseurilor, si de aceea, imbunatateste proprietatile mecanice ale deseurilor.

Stabilizarea consta in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice, si

mecanice ale deseului, incapsularea poluantilor si reducerea solubilitatii

substantelor toxice.

Solidificarea elimina lichidele libere, creste capacitatea portanta, scade aria

de suprafata a deseului si produce un material solid monolitic cu integritate

structurala ridicata. Solidificarea poate implica imobilizarea particulelor fine de

deseuri (microincapsulare) sau a blocurilor voluminoase de deseuri

(macroincapsulare). De aceea, solidificarea imobilizeaza deseurile intr-o structura

monolitica cu integritate structurala ridicata.

3.1.1.2. Procese tehnologice de stabilizare

Procesele de stabilizare sunt impartite astfel :

1. stabilizare / solidificare (S/S) obtinute cu lianti hidraulici pe baza de

agenti anorganici (ciment, var, argila ) ;

2. stabilizare / solidificare (S/S) obtinute cu reactivi organici precum

materiale termoplastice, compusi macroincapsulanti, polimeri ( mai ales sistemul

uree/formaldehida )

Procesele de stabilizare reprezinta o serie de tehnici succesive in masura sa



102


Ratesti, Judetul Arges reduca gradul de periculozitate al deseurilor prin conversia substantelor poluante

intr-o stare mai putin solubila, mai putin toxica si mai putin mobila.

Procesele de solidificare reprezinta acea succesiune de tehnici ce

transforma deseul intr-o faza solida cu o mare integritate structurala.

Rezultatul acestor procese este reducerea suprafetei de contact a deseului cu

apa (meteorica) precum si reducerea mobilitatii agentului poluant prin efectul de

fixare (chimica sau fizica) .

Procese de stabilizare/solidificare ( S/S )

Fazele generale ce caracterizeaza procesul de stabilizare / solidificare sunt :

-clasificarea initiala , indispensabila selectarii deseurilor pentru un anume

tip de tratament;

-stocarea deseurilor trebuie sa permita stabilirea rationala a timpului si

modalitatii de tratament;

-pretratamentul constituit din diverse procese atat fizice cat si chimice .

Aceasta faza – depinde de natura deseului , nu este totdeauna indispensabila.

Tratamentul preliminar trebuie sa confere deseurilor caracteristicile care ii permit o

stabilizare optima ;

-mixarea deseului cu agentii de tratament ;

-eliminarea deseului – prin transformarea sa in nepericulos adecvat

depozitarii finale in depozit de deseuri nepericuloase;

-stocarea finala.

Tipul agentilor utilizati caracterizeaza diversitatea proceselor de

stabilizare/solidificare si determina proprietatea produselor inertizate. Acesti

agenti sunt :

-agenti anorganici - ciment / silicati ( cu baza neutra sau acida), var

si argila . Este cea mai folosita metoda pe scara industriala datorita costului redus



103


Ratesti, Judetul Arges al agentilor si a simplitatii tehnologiei precum si a unei gestionari a instalatiei

foarte fiabila.

-agenti organici (pe baza de substante termoplastice sau polimeri).

Avantajele sunt reprezentate de randamentul ridicat al fixarii–stabilizarii,

densitate ridicata a produsului final; din punct de vedere economic si tehnic

metoda implica o complexitate deosebita a instalatiilor si un consum energetic

considerabil precum si costuri mari ai reactivilor si aparaturii.

Procese de stabilizare / solidificare cu agenti anorganici

Procese de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati ( cu baza neutra sau

acida )

Procesul de stabilizare/solidificare cu ciment si silicati se bazeaza pe fenomenul de

hidratare al cimentului. Cand hidratrarea cimentului se produce in amestec cu

deseul, elementul poluant este inglobat in structura de gel si deci, in matricea

cimentificata. Se obtine un produs monolitic pe baza raportului suprafata/volum,

cu o permeabilitate deosebit de redusa .

In tratamentele de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza

neutra, dozajul agentului utilizat se face in functie de pH-ul deseului neutru sau

bazic. La stabilizare / solidificare acest dozaj se face urmare a procesului fizico –

chimic de precipitare, absorbtie, compactare, fixare fizica.

Procesul de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza neutra

include un proces de rafinare, omogenizare, tratamente chimice cu silicati lichizi si

ciment cu baza neutra .

Acest procedeu de stabilizare se aplica deseurilor de namoluri si noroaie,

deseurilor cu continut de metale polivalente .

In tratamentele de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza

acida, dozarea agentului utilizat se face in faza lichida a deseului cu pH foarte



104


Ratesti, Judetul Arges acid. Stabilizarea / solidificarea urmeaza dupa procesul fizico – chimic de

acidificare .

Procedeul se aplica deseurilor de acizi reziduali, baze, ape de procesare,

saruri de metale grele, deseuri din procese de galvanizare, industria fotografica,

deseuri cu continut de metale grele .

Procese de stabilizare / solidificare pe baza de var

In procesele de stabilizare / solidificare cu var, deseul este inglobat intr-o

matrice cimentata realizata cu var si materiale de tipul rocilor vulcanice care

manifesta un grad mare de schimb ionic.

Procesul de stabilizare / solidificare pe baza de var mai foloseste un amestec

de silicat de calciu cu activatori pentru reducerea porozitatii sau zgura de furnal

aditivata cu var.

Procese de stabilizare / solidificare pe baza de argila

Procesele de stabilizare / solidificare cu argila se bazeaza pe o capacitate

mare de schimb cationic pe o suprafata extinsa specifica unor materiale argiloase

(de exemplu: vermiculite, bentonita). Argila fixeaza ionii toxici din deseu prin

eliberarea de ioni de sodiu si potasiu. Adaosul unui liant (ciment Portland) in masa

gelatinoasa care se formeaza creste capacitatea de fixare a ionilor poluanti ai

deseului. Materialul solid , inertizat, rezultat, este stabilizat fizic si chimic, de

consistenta asemanatoare unor soluri , cu grad de reabsorbtie a apei fara eliberarea

ei ulterioara.

Stabilizarea cu ciment sau bentonita asociata cu hidroxid de calciu

faciliteaza fenomenul de precipitare a ionilor metalici din deseu.

Avantajele procesului de stabilizare / solidificare

Principalele avantaje ale tehnologiei cu ciment / silicati sunt :



105


Ratesti, Judetul Arges - disponibilitatea si economicitatea cimentului si celorlalti aditivi;

- existenta unei tehnologii bine dezvoltate cum este cea a cimentului

deosebit de bine consolidata ;

- ampla varietate chimica a deseurilor tratabile ;

- controlul proprietatilor produselor finale ( rezistenta, permeabilitate si alte

proprietati fizice ) modificand doza de reactivi;

- posibilitatea recuperarii acestor materiale inertizate.

3.1.1.3.Tipuri de deseuri tratate si depozitate in DDI

Deseurile care vor fi acceptate in cadrul SISTEMULUI INTEGRAT DE


PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST sunt

codificate si prezentate anterior.

Astfel :

- deseurile nepericuloase solide si namolurile semisolide se vor depozita in

depozit;

- deseurile periculoase - solide, pulberi, namoluri fluide si lichide sunt

destinate stabilizarii.

Provenienta deseurilor:

a) Sol contaminat cu hidrocarburi policiclice aromatice HPA

b) Namolurile din:

- industria pielariei, blanariei si textila

- rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a

carbunilor

- procese chimice anorganice si organice

- producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea straturilor de acoperire

- procese termice



106



- tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale,

hidrometalurgie neferoasa

- modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si

materialelor plastice

c) Pulberi, cenusi, zgura, praf:

procese termice/otelarii

d) deseuri cu continut de azbest

e) deseuri nespecificate in alta parte

3.1.1.4.Substante folosite pentru inactivare:

-aditivi anorganici pe baza de ciment si var ;

- aditivi organici pe baza de polimeri si substante termoplastice.

3.1.1.6.Baze normative

Instalatia aplica in ceea ce priveste tratamentele efectuate, indicatiile din

documentul de referinta BAT (Best Available techniques – cele mai bune tehnici

disponibile) (BREF), intitulat “ Document de referinta asupra celor mai bune

tehnici disponibile pentru industriile de tratament de deseuri” – August 2005,

rezultata in urma schimburilor de informatii conform art. 16, paragraf 2 –

Directiva 96/61/CE a Consiliului (directive IPPC).

Acest document prezinta principalele rezultate obtinute, rezuma concluziile

cele mai importante referitoare la BAT si ilustreaza nivelele de emisie/consum.



107



3.1.1.7.Fazele circuitului tehnologic din cadrul ,, SISTEMULUI

INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI

DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,

INCLUSIV DESEURI AZBEST “

Schema fluxului tehnologic al activitatilor desfasurate in cadrul CGDI este

prezentata in figurile urmatoare:



108

„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti, Judetul Arges



109



• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto

• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /

curatarii acestora

• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului dupa

consemnarea intrarii acestuia in registru

• inainte de cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de

substante radioactive

• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru inregistrarea

greutatii autovehiculului

• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri

• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative

• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma ca

deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare, camionul

va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului

• deseurile sunt ambalate corespunzator, corespund reglementarilor si

normelor pentru depozitare finala; autocamionul este dirijat in zona de

descarcare / preluare deseuri si transport pentru depozitare finala; deseurile sunt

descarcate din autocamion si transportate direct la depozitare finala



110




111





curatarii acestora

• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului

dupa consemnarea intrarii acestuia in registru



• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru

inregistrarea greutatii autovehiculului



• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma

ca deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare,

camionul va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului

• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare

inainte de depozitarea finala si cu umiditatea peste 40% vor fi descarcate in

habele de descarcare in vederea stabilizarii si solidificarii, urmand apoi sa fie

ambalate in saci tip big-bags si transportati la depozitare finala

• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare

inainte de depozitarea finala cu umiditatea pana la valoarea de 40% se vor

descarca pe platforma statiei de stabilizare, ambalare, reambalare automata

deseuri; sacii big-bags vor fi transportati la depozitare finala



112




113





curatarii acestora


consemnarea intrarii acestuia in registru




greutatii autovehiculului




deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare,

camionul va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului

• deseurile care necesita ambalare si corespund din punct de vedere fizico-

chimic reglementarilor si normelor pentru depozitarea finala vor fi

descarcate pe platform de stabilizare, ambalare, reambalare deseuri unde vor

fi reambalate urmand a fi transportate in vederea depozitarii finale



114




115



• In urma activitatilor si proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament,

se vor colecta fractii de deseuri reciclabile, aceste tipuri de deseuri se vor

depozita separat in containere speciale pe platforma de sortare / depozitare

deseuri reciclabile

• deseurile reciclabile colectate separat de pe platforma special destinata

acestora se vor incarca in autovehicule in vederea transportului catre unitati

specializate

• autovehiculul gol va fi cantarit urmand sa fie incarcat cu deseuri reciclabile

• dupa incarcare autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru

inregistrarea greutatii autovehiculului si determinarea cantitatii de deseuri

reciclabile incarcate

• dupa cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de substante

radioactive

• se vor verifica documentele ce vor insoti transportul de deseuri


curatarii acestora

• personalul din cabina poarta (paza) va permite iesirea autovehicului dupa

consemnarea acestuia in registru



116



3.1.1.9.Capacitatea de prelucrare a instalatiei de stabilizare

propuse

Instalatia propusa este o linie de stabilizare cu o capacitate de 40 t/ora,

respectiv 400 t/zi.

3.1.1.10. Procedura de acceptare a deseurilor

Procedura de acceptare a deseurilor la stabilizare

Extrema variabilitate de deseuri face necesara si utila o corecta clasificare a

deseurilor la sosirea la instalatie.

Operatiunile prevazute in aceasta zona functionala sunt:

- acceptarea preliminara a deseului

- receptia la instalatie

Acceptarea preliminara a deseului

Producatorul de deseuri interesat este obligat sa furnizeze o fisa de

identificare a produsului completata dupa o formula standard si care prezinta :

- proprietatile fizico-chimice

- frazele de risc : coroziune, inflamabilitate, explozivitate si toxicitate

- incompatibilitate cu alte produse ( reactii secundare)

- clasificare specifica

Producatorul furnizeaza in acelasi timp si un esantion reprezentativ din

deseurile proprii.

Pe acest esantion se vor efectua analize si probe in laboratorul platformei in

vederea identificarii deseului si modalitatilor de tratare a acestuia. Rezultatul este

transcris intr-o nota de analiza (model standard), al carei rezultat consta in:

- mentionarea tratamentului propus

- punctul de vedere al responsabilului unitatii de tratare

- fixarea tipului de tratare _______________________________________________________________________________

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

117


Ratesti, Judetul Arges In acest mod, inainte de a ajunge in centrul de tratare, deseul este identificat si este

stabilit tratamentul la care acesta va fi supus.

Receptionare

Receptionarea cuprinde doua faze principale:

- esantionarea

- analizele si aprobarea sau invalidarea rezultatelor obtinute in faza de

acceptare preliminara.

Esantionarea

Modalitatile de operare depind de modul de prezentare a produsului.

Daca este vrac, camionul asteapta in parcarea zonei de receptie. Personalul de

specialitate in prezenta delegatului expeditorului , va preleva esantioane in dublu

exemplar ( un exemplar se va pastra pentru eventuale cercetari).

Daca produsul este in recipiente , incarcatura camionului parcat va fi

inspectata si vor fi prelevate cateva mostre care se vor trimite la laboratorul de

analize al platformei.

Analize

Analizele la care este supus produsul sunt efectuate in functie de natura

acestuia.

Principalele analize sunt:

- examen vizual preliminar ( constituie primul element al diagnozei; se

stabileste starea fizica a produsului – lichida, vascoasa, solida)

Prin examenul vizual se pot individualiza deseurile prea mari (care ocupa prea

mult spatiu), necuprinse in lista deseurilor autorizate sau cu caracteristici de asa

natura de a nu putea fi tratate (ex. Produse sub presiune care contin gaz periculos)

Aceste deseuri sunt refuzate si trimise la o alta instalatie in termen de 24 ore.

- analize chimice:

Rezultatele analizelor de orientare pot fi :

- acceptarea deseului _______________________________________________________________________________



118



- individualizarea unui tratament diferit de cel prevazut initial

- confirmarea tratamentului prevazut initial

Din acest moment sectia operativa de tratare este informata despre sosirea

deseului si a caracteristicillor acestuia.

3.1.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si

prin cele mai bune tehnici disponibile

Consumurile de substante si energie pentru stabilizare variaza in functie de

tipul deseurilor. Pot fi luate in considerare cu titlu informativ urmatoarele valori:

- aditivi : silicati 0,1 kg/kg de produs de stabilizat

- ciment 0,3 kg/kg de produs de stabilizat

- apa 0,1 ÷ 0,25 kg/kg de produs de stabilizat *

- energia electrica 0,015 kWh/kg de produs de stabilizat * dozare dependenta de cantitatea de deseuri lichide.

3.2. Activitati de dezafectare

3.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi

dezafectate

Nu este cazul dezafectarii obiectivului. Dupa umplerea depozitelor se va

proceda la inchiderea acestora care se va face pe baza unui proiect.

3.2.2. Substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB)

Depozitul va contine substante periculoase, azbest.

In cadrul lucrarii a fost prezentata lista cu deseurile admise care urmeaza a fi

depozitate.

3.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Nu este cazul. _______________________________________________________________________________



119



3.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Vor fi respectate prevederile legislatie in vigoare cu privire la inchiderea

depozitului.



120



4. DESEURI

4.1. Deseuri rezultate in perioada de executie a obiectivului

4.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase

Prin H.G. nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste

obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri,

persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta

gestiunii deseurilor se va tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare

clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G.856/2002.

Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum

urmeaza:

17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 03 tigle si materiale ceramice 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06 17 02 01 lemn 17 02 02 sticla 17 02 03 materiale plastice 17 04 metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alama 17 04 02 aluminiu 17 04 03 plumb 17 04 04 zinc 17 04 05 fier si otel 17 04 06 staniu 17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03 17 06 04 materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 17 08 materiale de constructie pe baza de gips



121



17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01

Examinand lista de mai sus, constatam ca nu apar deseuri periculoase intrucat

aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin activitatile de constructie de la

DDI.

Antreprenorul are obligatia, conf. H.G. mentionat mai sus, sa tina evidenta

lunara a producerii, stocarii aprovizonaii, tratarii si transportului, reciclarii si

depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de

constructii se incadreaza in prevederile H.G. nr.856/2002.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de

lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele metalice pot fi valorificate.

In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se

vor acumula deseuri specifice activitatii acestora.

Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea

utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri,

resturi de betoane, etc.

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile

adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

4.1.2. Deseuri toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul

sulfuric pentru baterii necesare functionarii utilajelor, precum si vopseaua pentru

finisaje.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de

functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere

specializate.



122



Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare

acumulatori, etc.

Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi

descarcata in instalatiile de lucru. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.

Deseurile menajere se colecteaza in conteinere in care se face si preselectia,

dupa care se evacueza periodic la rampele de gunoi amenajate in zona, prin firma

de salubritate.

4.1.3. Deseuri de tip menajere

Deseurile de tip menajer sunt reprezentate de deseurile produse de

personalul care va deservi obiectivul si deseurile de ambalaje din hartie, carton si

materiale plastice.

Managementul deseurilor menajere constituie o problema de mare

actualitate datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea

numarului de locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca aceste deseuri

au o mare varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente

in continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre

ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului,

apei si solului ducand, uneori la infectii si afectand sanatatea publica.

De aceea, este necesar, sa se efectueze o activitate de precolectare si sortare

a deseurilor, actiune premergatoare colectarii. Aceasta activitate consta intr-o

colectare primara si sortare a deseurilor menajere de la locul de producere, in

recipienti mici, amplasati in spatii speciale si o precolectare secundara in care

continutul recipientilor mici este deversat in recipienti mai mari ecologici,

constand in pubele sau containere, care se depoziteaza in puncte de colectare de

unde sunt recoltate si transportate de unitati specializate. Colectarea deseurilor se

va face selectiv, conform legislatiei in vigoare. Administratorul obiectivului va



123


Ratesti, Judetul Arges avea obligatia sa puna la dispozitie, containerele specializate, inscriptionate si

colorate diferit, conform codului de culori legal.

Pentru colectarea deseurilor menajere va fi amplasat in zona curtii de

serviciu un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea

obiectivului. Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali (pubele)

amplasati in spatiile functionale ale cladirii.

Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in

incita gospodariei de deseuri.

Deseurile recuperabile (hartie, carton, sticla) vor fi valorificate prin vanzarea

la societati de profil. Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

Sortarea deseurilor se va face in functie de tipul deseu colectat (uleiuri,

resturi menajere, sticla, hartie, resturi rezultate din instalatiile interioare sanitare

etc.)

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

4.1.4.Managementul deseurilor in perioada de executie a obiectivului

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de realizare a lucrarilor

prevazute la DDI.



124



Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Organizare de

santier

Menajer sau

asimilabile (inclusiv

resturi de la

prepararea hranei)

Deseuri metalice

In interiorul incintei se vor

organiza puncte de colectare

prevazute cu containere de tip

pubela.

Se vor colecta temporar in

incinta, pe platforme si/sau in

conteinere specializate. Vor fi

valorificate in mod obligatoriu

prin unitati specializate de

prestari servicii.

Deseuri materiale de

constructii

Din punct de vedere al

potentialului contaminant

aceste deseuri sunt inerte

(resturi de beton, steril

excavatii, etc). Pentru

valorificarea si eliminarea lor,

propunem:

• valorificarea locala;

• utilizarea ca material de

acoperire intermediara in

cadrul depozitului de

deseuri.

Se precizeaza ca

materialul rezultat

din excavatii se

valorifica in lucrare

la umpluturi

intermediare si la

acoperire dupa

inchiderea finala a

depozitului.



125



Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Acumulatori uzati

Materiale cu potential

periculos atat asupra mediului

inconjurator cat si a

manipulantilor.

Vor fi stocate si depozitate

corespunzator, in vederea

valorificarii. Se va pastra o

evidenta stricta.

Vor fi predate

unitatilor de

recuperare

specializate.

Anvelope uzate

In cadrul spatiilor de

depozitare pe categorii a

deseurilor va fi rezervata o

suprafata si anvelopelor.

Se va proceda la eliminarea

acestor deseuri catre o unitate

economica de valorificare.

Deseuri tipice

pentru organizarile

de santier din

Romania. Se

recomanda

interzicerea in mod

expres prin acordul

de mediu a arderii

acestor materiale.

Slamuri petroliere

Aceste deseuri sunt generate cu

periodicitate mica.

Avand in vedere caracterul lor

periculos (inflamabilitate si

toxicitate) se propune

colectarea in recipienti metalici

inchisi (butoaie de 200 l din

tabla), depozitati in conditii de

siguranta.

Uleiuri uzate

Se vor colecta selectiv, o parte

fiind refolosita iar o parte

utilizata ca material

combustibil.



126



Practic deseurile tehnologice rezultate sunt eliminate /gospodarite cu

respectarea prevederilor legale.

4.2.Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului

- Deseuri tehnologice rezultate din procesele de stabilizare- vor fi

gestionate in conformitate cu natura lor

- Slamuri -slam - din bazinul pentru levigat;

-slam – de la rezervoarele pentru apa din precipitatii;

- substante toxice utilizate pentru dezinfectia autovehicolelor vor fi

depozitate si manipulate in conformitate cuu legislatia in vigoare;

-deseuri menajere.

Managementul deseurilor menajere este acelasi ca in perioada de

constructie.



127



5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 5.1. Apa

5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica

Apele curgatoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor

hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa

fiind de circa 1000 km, la care se adauga inca 1500 km ape secundare. Judetul

Arges, face parte din bazinul hidrografic Arges-Vedea.

Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante

bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si

alimentarile cu apa a centrelor populate si industriale , precum si irigarea

terenurilor agricole.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta

Muntilor Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea

lor dau nastere raului Arges. Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului

hidrografic sunt: Valsanul (L=79 km, F=348 km2), Raul Doamnei, care are si cel

mai mare aport de debit (L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72

km,F=1096 km2), Carcinovul (L=43 km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km,

F=3720 km2), Dambovnicul (L=110 km, F=639km2), Calnistea (L=112 km,

F=1748 km2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682 km2), Sabarul (Rastoaca)(L=174

km, F=1346 km2) si Raul Dambovita - cu cea mai mare lungime (L=286 km,

F=2824km2).

Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de

debit de peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe



128


Ratesti, Judetul Arges stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din

zona sub alpina, unde alimentarea este mixta–pluvionivala si subterana–aceasta din

urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai

important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul

anului.

La Pitesti, Argesul primeste apele Raului Doamnei, unul dintre cei mai mari

afluenti ai sai, care colecteaza un manunchi convergent de rauri carpatice, avand

debite si un bazin hidrografic (1822 km2) ce depasesc pe cele ale cursului

principal. In avale de Pitesti, Argesul primeste afluenti numai pe partea stanga,

dinspre Podisul Candestio, asa cum sunt Rancaciovul, Carcinovul, etc. Primul

afluent important de dreapta este Neajlovul, care izvoraste in apropiere de Pitesti si

strabate paralel cu Argesul, campia piemontana.

Panta mediea raului principal este de 6, pe cand cea a afluentilor principali

se incadreaza intre 6 (Dambovita) si 25 (Valsanul). Coeficientul sau de sinuozitate

este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113prezinta un regim de curgere

nepermanent.

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 in zona de munte

(cursul superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre

colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4-0,5km/km2 in zona de campie.

In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog,

afluent al Oltului, cu obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu.

Partea de nord a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului

Vedea (15 km), cu obarsia in podisul Cotmeanei, care are o serie de afluenti, care

isi aduna apele din zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorasc

din Campia Piemontana a Vedei (Bureda, Valea Cainelui, Teleormanul).

Din datele transmise de A.B.A. Arges-Vedea, resursele de apa pentru anul

2012 au fost:

_______________________________________________________________________________



129



Spatiul hidrografic/ Felul sursei

Resursa teoretica de apa

(mil mc/an)

Resursa utilizabila de apa (mil mc/an)

B.H.Arges

Ape de suprafata 1960.000 1671.654

Ape subterane 696.000 536.112

Total 2656.000 2207.766

B.H. Vedea

Ape de suprafata 363.000 40.500

Ape subterane 172.000 150.000

Total 535.000 190.500

O caracteristica a raului Arges in judet este data de numeroasele lacuri de

acumulare care sunt : Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele,

Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt : Rausor

(raul Targului), Pecineagu (raul Dambovita), Maracineni (de rezerva-raul

Doamnei), Baciu (raul Doamnei), Valsan.

Lacurile

O particularitate a peisajului alpin din judetul Arges o constituie lacurile

glaciare, care prin pozitia si marimea lor dau un pitoresc deosebit crestelor semete

ale muntilor.

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras, unde

glaciatiunea a avut o mare extindere in pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri

glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, 12 sunt ocrotite in

conformitate cu Legea 5/2000.

Lacurile de origine glaciara sunt cantonate in complexele de caldari de la

obarsia raurilor mari, la altitudini de peste 2000 m. Dintre acestea se remarca

lacurile Jgheburoasa, Galbena, Buduri, Rosu, situate in caldarile de la izvoarele

Raului Doamnei, precum si lacurile de la obarsia Argesului: Buda, Capra, Caltun,



130


Ratesti, Judetul Arges Podul Giurgiului, acesta din urma avand cea mai mare altitudine din Fagaras (2264

m). In Muntii Iezer se intalneste un singur lac glaciar, Iezer situat in caldarea cu

acelasi nume, de la izvoarele Raul Targului.

Lacurile antropice. Acestea sunt reprezentate in primul rand prin lacurile de

acumulare amenajate in bazinul superior al raului Arges, cu scopuri energetice si

de alimentare cu apa.

Acumularea Vidaru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges,

avand urmatoarele caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul

total de NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din beton in dubla curbura cu o

lungime a frontului de 307 m si inaltimea de 165 m.

Comuna Ratesti este situata in Campia Pitestiului, pe dreapta vaii Argesului

si pe cursul superior al raului Neajlov.

Pe amplasament nu au fost identificate cursuri permanente si/sau temporare

de apa.

Amplasamentul obiectivului este situat la o distanta de peste 6 km de raul

Arges, fiind amplasat intre Raul Neajlov (singurul afluent de dreapta mai important

al Argesului, care are o scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul anului) si

Paraul Mozacu (cel mai important afluent al raului Drambovnic, de pe partea

stanga).



131



Reteaua hidrografica in zona amplasamentului

Ape subterane

In judetul Arges, distributia apelor subterane, respectiv a celor freatice,

reflecta principalele trepte si unitati de relief in cadrul carora sunt cantonate.

In zona muntoasa, alcatuita in cea mai mare parte din roci cristaline

compacte, fisurate, apele freatice se gasesc mai ales in patura de alterare si in

depozitele groase de grohotisuri din caldarile si vaile glaciare. Pantele mari ale

reliefului favorizeaza un drenaj intens al apelor freatice de pe interfluvii, iar

precipitatiile abundente asigura mentinrea unor mari cantitati de ape freatice in

munti, marcate de existenta numeroaselor izvoare cu apa de buna calitate.

In masivele cristaline (mai ales in muntii Fagaras si Iezer), circulatia apelor

freatice este intensa. Debitele specifice subterane variaza intre 3 si 11 l/s/km2, iar

mineralizarea apelor freatice este in general redusa.

In Masivul Piatra Craiului si culoarul Bran-Rucar, prezenta calcarelor si

conglomeratelor calcaroase mezozoice, puternic tectonizate si fisurate, asigura

inmagazinarea unor mari cantitati de ape freatice si de adancime. De asemenea, in

Perimetru depozit



132


Ratesti, Judetul Arges lungul principalelor linii tectonice din cadrul culoarului intramontan al Lovistei,

umplut cu sedimente neogene, se gasesc ape freatice bogate, care prin drenaj adanc

se dispun in mai multe orizonturi freatice si captive descendente.

In cadrul zonei subcarpatice, alcatuite din depozite de molasa neogena, cu

intercalatii de gipsuri si cu unele iviri de roci salifere, apar numeroase izvoare

sarate, a caror prezenta este atasata de toponimie (Apa Sarata, raul si satul Slanic,

etc.)

Mai la sud, in depozitele groase de pietrisuri villafranchiene, puternic

permeabile, ale zonei piemontane inalte, apele superficiale se infiltreaza rapid,

stratele freatice gasindu-se la adancimi de peste 100 m pe interfluvii (chiar sub

nivelul albiilor fluviatile), fapt care explica cursul intermitent al paraielor si lipsa

de apa din aceasta regiune (mai ales in Podisul Cotmeana).

In cadrul campiei piemontane, stratele freatice se afla la o adancime ce

variaza intre 10 si 30 m pe interfluvii, fiind acumulate in nisipuri fluviatile cu

lentile de pietrisuri. In sudul campiei piemontane, apele freatice sunt interceptate,

pe linia unor bogate izvoare, de catre rauri ale caror cursuri de vin permanente, asa

cum se remarca in Campia Gavanu- Burdea.

De asemenea, se pot mentiona apele de adancime cantonate in depozitele de

pietrisuri si nisipuri cu structura torentiala (de Candesti), la contactul dintre

Piemontul Getic si Campia Romana, unde acestea sunt puternic ascensionale,

arteziene si potabile.

Conform Directiei Apelor Arges-Vedea, zonei analizate ii corespunde corpul

de apa subterana Corpul ROAG08 Pitesti.



133



Corpurile de ape subterane freatice de pe teritoriul Directiei Apelor Arges – Vedea

(GEO-ECO-MARINA, 2008)

Corpul este de tip poros permeabil cantonat in nisipurile care se dezvolta la

vest de raul Arges si include aproape in intregime spatiul ocupat de Campia Vlasiei

si partial Campia Gavanu-Burdea.

Aceasta unitate hidrogeologica, cu aspect de campie, este slab fragmentata,

fiind segmentata in interfluvii largi de catre vaile adancite care prezinta terase

localizate pe partea stanga a acestora.

Mineralizatia totala a apelor variaza intre 100 mg/l si 1000 mg/l ajungand

uneori pana la 3000 mg/l si sunt de tipul bicarbonatat- calcice.

Complexul de marne situat deasupra stratului acvifer confera acestuia o buna

protectie impotriva poluarii de la suprafata. Infiltratia eficace este cuprinsa intre

50-60 mm/m2/ an.

Apele sunt bicarbonat calcice si magneziene, slab mineralizate.



134



Variatia chimismului apelor este relativ scazuta, diagramele Piper si

Schoeller, reliefand o variatie a concentratiei in calciu si magneziu, in prezenta

relativ constant mica a sulfatilor.

Diagramele Piper si Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale apei unor foraje de

observatie amplasate pe suprafata corpului de apa subterana

Importante surse de poluare sunt reprezentate de poluarea din surse agricole

si industriale. Astfel, valori depasite se inregisteaza, in principal, la indicatorul

NH4 si in proportie mult mai mica la NO3 si NO2.

Principalii poluatori industriali sunt: Petrom Pitesti, Arpechim Pitesti si

Avicola Mihaesti.

Alte surse de poluare sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate

de la Pitesti, precum si de activitatea antropica desfasurata in localitatile din zona.

Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost intalnit in forajele executate,

acestea se afla la o adancime mai mare de 15,0 m fata de cota initala a terenului.

Conform studiului geotehnic, se specifica ca in perioadele cu precipitatii

abundente, apa are posibilitati de stagnare la suprafata terenului. Prezenta statului

de roci impermeabile (argilos) si a unei suprafete topografice a terenului orizontala

sau cvasiorizontala, precum si precipitatiile bogate pot realiza conditii propice

pentru acumularea excesului de umiditate, respectiv fenomenul de baltire/ochiuri

de apa. Masurile ameliorative pentru astfel de terenuri privesc regularizarea



135


Ratesti, Judetul Arges regimului umiditatii terenului, deesecarea-capturarea excesului de apa de suprafata

sau din profilul solului si constau in drenajul de suprafata.

Studiu hidrogeologic

Din cercetarile efectuate s-au pus in evidenta in regiune un orizont acvifer

freatic asociat luncii Argesului si un complex acvifer de adancime corespunzator

’’Stratelor de Candesti’’.

Orizontul acvifer freatic se intalneste in lunca Argesului, are grosimi de 5-8

m, si nivelul hidrostatic situat la adancimi de 1-5 m.

Complexul acvifer de adancime se dezvolta spre nord avand mai multe

orizonturi acvifere in zona Platformei Candesti si are caracter artezian in luncile

parailelor ce brazdeaza platforma.

Aceste orizonturi acvifere cantonate in ’’Stratele de Candesti’’ de varsta

pleistocen inferior (constituite din alternanta de argile, argile nisipoase, nisipuri si

pietrisuri) si romanian (constituite din alterntanta de argila, argila nisipoasa si

nisipuri fine si medii) constituie sursa de apa potabila pentru intreaga Platforma

Candesti.

Raspandirean in spatiu a acestor orizonturi acvifere cat si caracteristicile lor

hidrogeologice sunt tributare conditiilor geologice de formare ale rocilor magazin

si ale stratelor argiloase impermeabile.

In situatia geomorfologica actuala se constata:

La nord de raul Arges, in Piemontul Candesti, ’’ Stratele de Candesti’’ au

grosimi relativ mari, intre 150-300 m si cantoneaza orizonturi acvifere

sub presiune, cu potential acvifer important si cu unele manifestari

arteziene.

La sud si vest de raul Arges, in Platforma Cotmeana, ’’ Stratele de

Candesti’’ se subtiaza iar potentialul acvifer al acestora este foarte redus.



136



Intre cele doua sectoare descrise mai sus, imediat la sud de raul Arges, cu

extindere in sectorul Ratesti, exista o zona de tranzitie, cu numeroase

indintari de facies, unde se constata mari neuniformitati ale

caracteristicilor hidrogeologice determinate de foraje.

Stratele acestui complex se alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor in

zonele de aflorare, prin infiltrarea apelor retelei hidrografice (este cunoscut

fenomenul de infiltratie prin pierderile de debit ale apelor de suprafata in acest

perimentru) si prin drenarea acviferului freaticl.

Structura monoclinala a stratelor face ca nivelul piezometric sa devina

ascensional ca urmare a cresterii presiunii de strat, iar in unele zone artezian.

Directia de curgere este dirijata catre S si indica un flux al curentului

subteran catre raul Arges, panta hidraulica fiind 2-3%.

Consideratii hidrogeologice si hidrochimice locale

Rezultatele investigatiilor de teren si prelucrarea lor grafica au permis

cunoasterea in detaliu a conditiilor hidrogeologice din zona, cu o evidentiere a

suselor potentiale de apa subterana, dupa cum urmeaza:

A) Orizontul acvifer freatic

B) Complexul acvifer de adancime, il vom denumi ’’ Complexul acvifer de

varsta pleistocen inferior-romanian’’ (Stratele Candesti)

A) Complexul acvifer freatic

In lunca raului Arges, ca si in perimentul de studiu, au fost sapate foraje de

observatie si puturi domestice, cu adancimi de 12-30 cm si debite de 1-2 l/s. In

satul la sud de DN7 nivelul piezometric al acviferului freatic este situat la adancimi

de 5-10 m. Din pacate, apa nu este potabila, existand depasiri mari ale

concentratiei ionilor de NO2 si NO3.

Apele subterane de tip freatic au fost interceptate in puturile taranesti

executate de localnici in gospodariile lor sau stradale in vederea alimentarii cu apa. _______________________________________________________________________________



137



Acestea sunt cantonate in depozite grosiere intalnite pe intervalul 5-19 m si

sunt alimentate exclusiv din precipitatii care cad pe suprafata lor de dezvoltare.

Debitele lor sunt variabile in timpul anului in functie de regimul

precipitatiilor , nivelul hidrostatic crescand in perioadele cu ploi abundente si de

lunga durata si scazand pana la secare in perioadele de seceta prelungita.

Din punct de vedere hidrochimic acestea nu indeplinesc in totalitate

conditiile de potabilitate, fiind supuse poluarii in urma infiltratiilor de la suprafata.

Avand in vedere cele doua aspecte consideram ca apele subterane de tip

freatic din zona nu constituie o sursa sigura pentru alimentarea cu apa, atat

cantitativ cat si calitativ, fapt pentru care nu se recomanda captarea lor.

B) Complexul acvifer de varsta pleistocen inferior-romanian

Acesta este cunoscut ca avand un potential acvifer mare si reprezinta o sursa

sigura de apa potabila.

Acest complex este constituit din depozitele villafranchiene sedimentate in

faciesul ’’ Stratele de Candesti’’, cu grosimi de 100-150 m, alcatuite din nisipuri,

pietrisuri si bolovanisuri, cu o mare capacitate de immagazinare a apei.

Apele subterane de adancime sunt alimentate pe capete de strat din zonele

mai inalte avand debite relative constante si un grad ridicat de potabilitate. O

caracteristica importanta a acviferelor de adancime o constituie si faptul ca sunt

subpresiune, facandu-le usor exploatabile.

Consideratii hidrochimice In Piemontul Candesti analiza hidrochimica a probelor de apa a pus in

evidenta existenta unor ape cu un grad ridicat de potabilitate, ape ce se inscriu in

categoria apelor potabile in limite normale.

Gradul ridicat de potabilitate al apei este determinat de permeabilitatea mare

a depozitelor acvifere freatice constituite din pietrisuri cu nisip si bolovanis si de



138


Ratesti, Judetul Arges regimul hidrodinamic care se caracterizeaza in zona de lunca printr-un drenaj mare

al acviferului catre rau, ceea ce indica o circulatie rapida a apei subterane.

Graficele circulare pun in evidenta prezenta apelor de tipul bicarbonato-

sulfato-calcio-magneziene, cu continuturi reduse de clor.

Pentru cunoasterea conditiilor hidrogeologice ale zonei si potentialului de

debitare a acviferelor de adancime au fost folosite datele unui foraj executat de

S.C.ACVADRILL S.R.L. Pitesti pentru alimentarea cu apa a unei ferme

zootehnice, la sud de satul Furduesti, jud. Arges.

Forajul a fost sapat in sistem hidraulic cu circulatie inversa, cu instalatie

FA12, la adancimea de H=120 m.

Pe baza probelor de teren recoltate in timpul forajului, si a diagrafiei

carotajului executat la adancimea de 100 m, s-a stabilit captarea urmatoarelor strate

poros permeabile:

Stratul I (14.50-18.00 m)- pietris diferit cu nisip mediu - mare cenusiu;

Stratul II (45.00-48.00 m) – pietris diferit, mai mult mic cu nisip mediu-

mare cenusiu-galbui;

Stratul III (50.00-53.00 m) – pietris diferit mai mult mic cu nisip mediu-

mare cenusiu;

Stratul IV (59.50-64.00 m) – pietris diferit mai mult mic cu nisip mediu-

mare cenusiu;

Stratul V (81.50-92.00 m) – complex de nisipuri cenusii-galbui cu

pietrisuri mai mult mici si nisipuri medii-mari, cu o lentila de argila.

Forajul a fost executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatie

de tip FA12,5, astfel:

Foraj cu sapa Ø 609 mm pe intervalul 0,00-8,00 m;

Foraj cu sapa Ø 444,5 mm pe intervalul 8,00-120,00 m;

Efectuarea operatiunilor geofizice; _______________________________________________________________________________



139



Tubarea coloanei definitive- burlane PVCØ 180 mm VALPLAST;

Tubarea coloanei filtrante tip PVCØ 180 mm in lungime totala de

15.50m

Pozitia filtrelor:

15,00-18,00=3,00 m

46,00-48,00=2,00 m

50,00-53,00=3,00 m

60,00-63,50=3,50 m

85,00-87,00=2,00 m

88,00-90,00=2,00 m.

Total filtre= 15,50 m

Pozitia centrorilor: 95, 70, 55, 40, 25

Decantor pe intervalul : 105,00-90,00= 15,00 m

introducerea materalului filtrant (sort 3-7 mm) pe intervalul: 12,00-10,00;

realizarea unui dop de argila pe intervalul 10,00-8,00=2,00 m;

cimentarea spatiului inelar pe intervalul 8,00-3,50 m;

denisiparea si probe de debit, cu determinarea nivelelor hidrost-

hidrodinamic

S-a introdus pompa mamuth, sistem alaturat Ø 63x25 mm, cu sorbul la 105

m si injectia de aer la 45 m, si s-a liftat pana la limpezirea apei. S-au obtinut

urmatoarele rezultate:

TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III

Nivel hidrostatic Nhs=9,30 m Nhs=9,30 m Nhs=9,30 m

Nivel hidrodinamic Nhd=10,80 m Nhd=12,47 m Nhd=13,86 m

Debit Q= 2,86 l/s Q= 4,04 l/s Q= 5,60 l/s

Denivelare s=1,50 m s=3,17 m s=4,56 m

_______________________________________________________________________________



140



CONCLUZII SI RECOMANDARI

Din datele prezentate mai sus rezulta ca sursa de apa sigura, atat cantitativ

cat si calitativ, pentru alimentarea cu apa a obiectivului o constituie apele subetrane

de adancime, cantonate in complexul acvifer al Stratelor de Candesti, care sunt

alcatuite dintr-o alternanta de depozite poros-permeabile, constituite din pietrisuri,

nisipuri si bolovanisuri, cu depozite impermeabile, constituite din argile si marne.

Stratele acestui complex acvifer sunt situate sub baza vailor principale si se

alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor in zonele de aflorare si din freatic acolo

unde vin in contact direct.

Structura moniclinbala a acestora face ca nivelul piezometric sa devina

ascensional pana la artezian, datorita presiunii de strat.

Directia principala de curgere este catre sud- sud est, indicand un flux al

curentului subteran spre raul Vedea, cu o panta de 2-3%.

Datele furnizate din forajul descris, evidentiaza faptul ca Stratele de

Candesti din baza Pleostocenului inferior inmagazineaza insemnate cantitati de ape

subterane usor exoplotabile datorita presiunii de strat.

Dupa cum s-a vazut, in foraj au fost interceptate, pana la adancimea de 120

m mai multe intervale poros-permeabile care au fost captate prin introducerea

coloanei filtrante.

Interpretarea rezultatelor obtinute in urma pomparilor experimentale pune in

evidenta urmatoarele aspecte:

nivelurile hidrostatice sunt situate la adancimi mici fata de primul strat

captat, indicand o presiune de strat ridicata;

nivelurile hidrodinamice, deasemenea sunt situate la adancimi mici,

rezultand denivelari corespunzatoare, respectiv de 10,5

debitele de apa obtinute la denivelarile respective au valori destul de

bune, respectiv intre 2,86 si 5,60 l/s rezultand un debit specific q=0,119

l/sm; _______________________________________________________________________________



141



Din punct de vedere hidrochimic apele subterane din complexul acvifer al

Stratelor de Candesti, intrunesc conditiile de potabilitate conform prescriptiilor

Legii Apelor nr 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Avand in vedere aceste caracteristici se fac urmatoarele recomandari:

alimentarea cu apa a centrului de depozitare sa se realizeze din acviferele

de adancime;

captarea acviferelor de adancime se va face printr-un foraj H=120 m,

amplsat in incinta obiectivului, care sa asigure necesarul de apa de 2,2 l/s,

conform previarului de calcul efectuat de proiectant;

forajul va fi executat in sistem hidraulic dupa un program de lucru care sa

respecte urmatoarele operatiuni:

- prepararea fluidului de foraj cu greutatea specifican de 1,10-1,15

kgf/dcm si vascozitatea de 40-45 sec

- foraj cu sapa de Ø609 mm pe intervalul 0,00-8,00 m;

- foraj cu sapa de Ø445 mm pe intervalul 8,00-120,00 m;

- recoltarea de probe de roci din stratele interceptate;

- definitivarea forajului pe baza diahrafiei electrice a carotajului

corelata cu probele prelevate;

- coloana definitiva si filtranta cu care se tubeaza sa fie de buna calitate

pentru evitarea papusarii filtrelor;

- introducerea materialului filtrant se va face prin circulatia noroiului

pentru a nu se crea poduri in spatiul inelar;

- executarea unui dop de argila si cimentarea spatiului inelar in vederea

izolarii stratelor de suprafata;

- pompari experimentale in vedereea obtinerii caracteristicilor

hidrogeologice (Nhs, Nhd, Q).

Stratele captate vor fi stabilite de catre geolog la executie pe baza

probelor de sita si a diagrafiei electrice; _______________________________________________________________________________



142



Tipul de filtre si sortul de pietris margaritar vor fi stabilite pe baza

granulometriei stratelor captate;

In vederea evitarii oricarei posibilitati de impurificare a apei, in jurul

forajului vor fi instituite zonele de protectie sanitara cu regim sever de

restrictie.

Aceasta operatiune se va efectua cel tarziu odata cu punerea in functiune a

forajului, constructiilor si instalatiilor respective, luandu-se in considerare toti

factorii locali naturali si antropici care pot interveni in impurificarea apei si anume:

- Caracteristicile geomorfologice si geotehnice ale zonei;

- Structura si parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra

acviferelor captate, precum si acviferelor captate;

- Calitatea apelor de suprafata, in cazul cand acestea sunt in legatura

hidraulica cu stratele captate;

- Regimul de exploatare a captarii;

- Surse punctuale si difuze de poluare existente, etc.

In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care

sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratelor captate fata

de suprafata terenului si de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se va

institui numai zona de protectie cu regim sever, intrucat in acest caz zona de

protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu cea de protectie sanitara cu

regim sever.

Zona de protectie sanitara cu regim sever va fi circulara, cu centrul pe

pozitie forajului si raza de 10 m.

Terenul cuprins in aceasta zona va putea fi folosit numai pentru asigurarea

exploatarii si intretinerii sursei de alimentare cu apa, fiind interzise activitati

precum: amplasarea de constructii sau amenajari ce nu sunt legate direct de

exploatarea sursei, efectuarea de sapaturi si excavatii de orice fel, depozitarea de

materiale si a oricaror substante poluante, traversarea zonei cu sisteme de _______________________________________________________________________________



143


Ratesti, Judetul Arges canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor care se colecteaza prin canalizare a

obiectivului.

Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice se vor

preleva probe de apa din sursa pentru a fi analizate in laborator hidrochimic

autorizat in vederea stabilirii potabilitatii conform prescriptiilor STAS 1342-96.

5.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a consumatorilor tehnologici si menajeri (numai

spalare), cat si pentru alimentarea hidrantilor de incendiu se realizeaza dintr-un put

propriu, forat la adancimea de cca 120 m, in care va fi montata pompa

submersibila la adancimea de 19 m, conform nivelului hidrodinamic al apei din

put.

5.1.2.1. Instalatia de alimentare cu apa a pavilionului

administrativ

Instalatia de alimentare cu apa a containerelor se va realiza din reteaua

exterioara.

Conductele pentru instalatia de apa rece sunt din PEID, avand diametrele

cuprinse intre 25mm - 32 mm si se monteaza aparent si din polipropilena PP-R.

Traseele si dimensiunile conductelor din reteaua de distributie sunt date in

planuri si vor fi respectate intocmai.

Pentru functionarea instalatiei interioare de apa va fi necesara o presiune

minima de 1.5 bari. Toate conductele de apa rece si apa calda menajera se vor

executa din polipropilena.

Toate obiectele sanitare se vor racorda la instalatia de distributie a apei

potabile prin intermediul unor robinete de inchidere, pentru a usura interventia

asupra acestora in caz de avarie.



144


Ratesti, Judetul Arges La dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa rece, apa calda menajera si

a instalatiei de canalizare, s-a tinut cont de debitele specifice pentru fiecare obiect

sanitar.

5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa

Parametrii hidrogeologici ai acviferului freatic deschis, rezultati in urma

testelor de pompaj in regim nepermanent executate in forajul executat de SC.

ACVADRILL SRL PITESTI pentru alimentarea cu apa a unei ferme zootehnice,la

sud de satul Furduesti, jud. Arges. sunt:

• nivel hidrostatic NHst = - 9,30 m fata de cota teren;

• nivel hidrodinamic NHd =cca - 14,00 m fata de cota teren;

• denivelare maxima obtinuta, s = 4,56 m;

• adancimea de montare a pompei, Hpompa = -19.00 m.

Instalatii hidrotehnice : tip, presiune, stare tehnica

Avand in vedere ca nivelul hidrodinamic este de -14 m fata de cota

terenului, ca presiunea ce trebuie asigurata la este de +35 m, si tinand cont de

pierderea de sarcina de 5 mCA, s-a ales o electropompa avand : Hpompare=

Nhdmax+ Hgarda+Hmax hidro+Hdiv pierderi= 14+5+35+5=59 mCA

Debitul de apa ce trebuie asigurat este necesarul de apa menjera si

tehnologica pentru etapa 1, adica Q = 0,7 l/s=2,52 mc/h.

Putul va fi echipat cu o pompa submersibila de put, verticala, din otel inox,

avand caracteristicile:

- Q = 2,52 mc/h

- H = 59 mCA

- P = 1,1 kW

- tablou electric de automatizare si protectie cu carcasa metalica etans

IP 65, cu pornire directa pentru o electropompa echipata cu motor electric _______________________________________________________________________________



145



trifazat de 0,55 kW, cu releu termic (cu protectie termica), cu urmatoarele

caracteristici,:

- protectie la scurtcircuit;

- protectie la suprasarcina;

- protectie la maxima si minima tensiune;

- protectie la lipsa faza;

- protectie la succesiunea fazelor;

- protectie la supraincalzirea bobinajului;

- comanda manuala si automata in functie de nivelul apei.

Conducta de refulare a pompei de alimentare cu apa din put este din OL Dn

40 mm, echipata cu apometru, clapet de sens si vana. si un filtru de Impuritati

Dupa forarea putului se va face analiza apei si se va vedea daca vor fi necesare si

alte tratari.

5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

Metoda propusa este cea care se preteaza zonei si conditiilor hidrologice ale

amplasamentului.

5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

Documentatia tehnica a proiectului prevede executarea tuturor instalatiilor

centrului in conformitate cu prevederile “ Documentului de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile pentru industria de tratare a deseurilor”

(BAT-BREF) – august 2005/2006 – a Comisiei Europene – Directia Generala

Ccr (Centru comun de cercetare) – Institut pentru Perspective Tehnologice.



146



5.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici,

chimici si biologici.

Din punct de vedere hidrochimic apele subterane din complexul acvifer al

Stratelor de Candesti, intrunesc conditiile de potabilitate conform prescriptiilor

Legii Apelor nr 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice se vor

preleva probe de apa din sursa pentru a fi analizate in laborator hidrochimic

autorizat in vederea stabilirii potabilitatii conform prescriptiilor STAS 1342-96.

5.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de

productie, daca este cazul

Nu este cazul

5.1.2.7.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de

impact a activitatii propuse

Nu este cazul.

5.1.2.8. Protectia calitatii apelor

Din desfasurarea normala a activitatii nu se produce poluarea apelor freatice.

5.1.3.Managementul apelor uzate

5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Retea levigat

Apele pluviale ce cad pe suprafata depozitelor, cat si cele ce cad pe

platformele de procesare deseuri, impreuna cu apele uzate menajere de la grupurile

sanitare sunt prevazute a fi colectate de reteaua de levigat (Plan retele anexat).

Prin urmare, levigatul va fi proveni de la :

- reteaua de drenaj din depozitele de deseuri, _______________________________________________________________________________



147



- platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile,

- platforma de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

- habele din hala de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

- platforma cu habe de descarcare deseuri

- apele uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare care echipeaza

grupurile sanitare din pavilionul de exploatare, trecute in prealabil printr-o fosa

septica

- apele uzate rezultate din remiza utilaje, trecute in prealabil printr-un

separator hidrocarburi.

Sistem drenaj levigat din depozite

In stratul drenant de la baza depozitelor se inglobeaza o retea de drenaj a

apelor pluviale de pe suprafata depozitelor; datorita faptului ca deseurile sunt

ambalate in materiale impermeabile este destul de mic riscul de contaminare a

apelor pluviale.

Stratul drenant se va realiza din agregate de rau cu granulatia 16 – 32 mm, si

grosimea de min 50 cm si care are rolul de captare si drenare a apelor pluviale spre

o retea de drenaj ingobata la baza acestui strat.

In vederea protectiei stratului de drenaj de suprafata se aseaza la suprafata

acestuia un geotextil de polipropilena de 300 g/m2.

Reteaua de drenaj va conduce apele pluviale infestate spre un camin colector

echipat cu pompa submersibila si apoi in bazinul decantor levigat

Reteaua de drenaj se va executa din tuburi de polietilena de inalta densitate

(PEID), riflata, prevazute cu fante distribuite pe un sector de 220 grade.

Reteaua va cuprinde pentru fiecare depozit:

- un colector, avand diametrul de 250 mm, cu o lungime totala de 120 m pt

depozitul 1 si cate 150 m pentru fiecare din depozitele 2 si 3.



148



- tuburile drenante cu diametrul de 150 mm, cu fante, cu o lungimea totala

de 174 m pt depozitul 1 si cate 162 m pentru fiecare din depozitele 2 si 3.

Panta conductelor de drenaj este de 0,3%.

Colectoarele drenajului vor conduce apele in caminele colectoare, care se

afla in interiorul fiecarui depozit, si de acolo apele sunt pompate printr-o conducta

ingropata in taluz in cel mai apropiat camin de vizitare din afara depozitului; si

apoi sunt evacuate gravitational prin reteaua de canalizare levigat spre bazinul

decantor levigat.

Caminele de pompare s-a prevazut a se executa in interiorul fiecarui

depozit, avand cota radier la cota sapaturii depozitului si capacul la cota 0.00 a

terenului. In fiecare camin va fi prevazuta cate o pompa pentru levigat, astfel:

QDep 1 = 16,63 l/s x 0,35 = 5,8 l/s H pompa = 12,5 mCA P = 2,8 kW

Q Dep 2 = 20,26 l/s x 0,35 = 7,1 l/s P = 3,7 kW H pompa = 12 mCA

Q Dep 3= 21,52 l/s x 0,35 = 7,5 l/s H pompa = 12 mCA P = 3,8 kW

Pompele vor fi prevazute cu :

- cu tablou electric de comanda si protectie etans , IP 65

- cu protectie la scurtcircuit,

- cu protectie la suprasarcina,

- cu protectie la minima si maxima tensiune,

- cu protectie la lipsa faza,

- cu protectie la succesiunea fazelor,

- cu protectie la supraincalzirea bobinajului,



149



- comanda manuala si automata in functie de nivelul apei.

Levigatul de pe platformele de procesare deseuri

In incinta exista mai multe suprafete betonate, cu corindon, pe care se

proceseaza deseuri, si anume:

- platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile,

- platforma de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

- habele din hala de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

- platforma cu habe de descarcare deseuri

- apele uzate rezultate din remiza utilaje, trecute in prealabil printr-un

separator hidrocarburi.

Apele pluviale ce cad pe suprafata acestor platforme betonate sunt

considerate infestate, potential impurificate de eventualul contact cu deseurile si

vor fi colectate separat prin rigole sau guri de scurgere cu sifon si depozit si

evacuate in reteaua de levigat.

Apele uzate menajere

Aceste ape provin de la chiuvetele, lavoarele, wc urile si dusuri din

grupurile sanitare din pavilionul de exploatare si sunt colectate si evacuate intr-un

camin de vizitare exterior, de unde sunt trecute printr-o fosa septica si apoi spre

reteaua de levigat.

Reteaua de levigat se va realiza din conducte de PEID Dn 200, prevazuta cu

camine de vizitare la maximum 50m, la intersectii sau schimbari de directie si este

ingropata sub cota de inghet. Levigatul colectat si condus prin reteaua de levigat va

fi evacuat in bazinul de levigat ce se va executa in zona de S-V a incintei.

• bazin decantor levigat

Bazinul decantor levigat este prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din

reteaua de levigat.



150



Bazinul este realizat in sapatura cu un taluz de 1:1,5, realizat din pereu de

beton de 15 cm grosime pe un strat de geomembrana PEID, asternuta pe un strat de

nisip de 5 cm grosime, si are dimensiunile in plan la cota 0,00 de : 14,15 m x 13 m

si adancimea totala de 3,55 m, fundat pe un strat de balast de 40 cm.

Bazinul de retentie spre bazinul de retentie levigat este prevazut a fi acoperit

cu un sopron metalic, in vederea evitarii patrunderii apelor pluviale in decantor.

Apele din bazinul spre bazinul de levigat vor fi transportate cu autovidanja

la statia de epurare in prima etapa, iar in etapa 2 vor fi epurate in statia de epurare

proprie, ce se va realiza in aceasta etapa.

Instalatii sanitare interioare

• pavilion administrativ

Instalatia de alimentare cu apa rece a containerelor se va realiza din reteaua

exterioara.

Conductele pentru instalatia de apa rece sunt din PEID, avand diametrele

cuprinse intre 25mm - 32 mm si se monteaza aparent si din polipropilena PP-R.

Traseele si dimensiunile conductelor din reteaua de distributie sunt date in

planuri si vor fi respectate intocmai.

Conducta de canalizare ape uzate menajere, provenite de la grupurile

sanitare din pavilionul administrativ, se va realiza din PVC- KG, Pn 4, De= 50mm-

110 mm, ) integrate in container, cu racordare la canalizare prin peretele lateral.

Adancimea medie de pozare de 1,00 m si o panta i = 2 % spre caminul de pe

reteaua de canalizare.

Conductele de canalizare interioara se vor executa din tuburi de PVC - KG

pentru canalizare, avand urmatoarele diametre 50 si 110 mm.

Pantele de montaj a conductelor orizontale sunt date in urmatorul tabel:



151



Diametru conductei (mm) Panta de montaj

32 0,035

40 0,035

50 0,035

110 0,020

Sifoanele de pardoseala, simple sau combinate, vor fi din polipropilena, cu

rama si gratar din inox.

Coloanelor de canalizare li se vor asigura aerisirea naturala prin prelungirea

acestora pana deasupra acoperisului, cu piese speciale date de producatorul

invelitorii.

Sustinerea conductelor se realizeaza cu bratari si coliere fixate de planseu

sau incastrate in zidarie, la distante de max. 10 diametre si la fiecare mufa de

imbinare. Conductele orizontale se monteaza cu panta de scurgere.

5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate

evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)

Q platf betonate= 50,95 l/s+ 65,07 l/s + 3,38 l/s = 119,40 l/s

Debitul separatorului de hidrocarburi nr.2 va fi de 120 l/s.

5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si

de poluanti, etc.

Documentatia tehnica a proiectului prevede executarea tuturor instalatiilor

centrului in conformitate cu prevederile “ Documentului de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile pentru industria de tratare a deseurilor”

(BAT-BREF) – august 2005/2006 – a Comisiei Europene – Directia Generala

Ccr (Centru comun de cercetare) – Institut pentru Perspective Tehnologice.



152



5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate

Canalizarea a) Apele uzate menajere de la grupurile sanitare vor fi preepurate intr-o fosa

septica amplasata adiacent pavilionului de expoatare, apoi vor fi conduse

in reteaua de canalizare menajera/levigat, care deverseaza apele uzate in

bazinul de levigat. Reteaua de canalizare ape menajere si levigat va avea

diametrul De 200 mm.

La maxim 50m, la intersectii si la schimbarile de directie, s-au prevazut

camine de vizitare, din PVC - KG, De 400 mm.

b) apele uzate de la rampa spalare roti precum si canalizarea apelor de la

gurile de scurgere cu sifon si depozit, de pe platformele tehnologice pe

care se proceseaza deseuri, vor fi preluate de reteaua de canalizare

menajera si vor fi evacuate la bazinul de levigat.

Conducta de evacuare a acestora se va realiza din PVC-KG, Pn 4, De= 200

mm,cu adancimea medie de pozare sub adancimea de inghet si o panta i = 0,3 %.

c) Levigatul din reteaua de colectare levigat de la baza depozitelor va fi

pompat dintr-un camin amplasat in interiorul depozitelor, spre cel mai

apropiat camin al retelei de canalizare ape uzate menajere/levigat si va fi

evacuat in bazinul de levigat.

d) Conducta de evacuare a apelor pluviale provenite de la rigole si drum

sunt colectate intr-o basa, de aici apele sunt dirijate prin reteaua de ape

pluviale, urmand a fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale.

Conducta prin care este condusa apa spre bazin este din PVC – KG De

200-400 mm.

Apele colectate in bazinul de retentie sunt utilizate la stropirea spatiilor verzi

si a incintei prin intermediul unei pompe submersibile avand Q=3,5 l/s, H =10 m,

P= 3 kW.



153



Tuburile de canalizare vor fi pozate subteran, pe un pat de nisip, in sapatura

de 0,8 m latime, la adancimi intre cca 0,7 m ÷ 2m.

Pentru a putea face interventii la retelele de canalizare s-au prevazut camine

de vizitare din PVC-KG De 400 mm si se vor amplasa la maximum 50 m si la

orice schimbare de directie.

Separatoare hidrocarburi

Acestea au rolul de separatoare de hidrocarburi, desnisipatoare si decantoare

si se prevad pentru retinerea hidrocarburile din apele uzate, inainte de procesul de

epurare

Separatoarele de produsele petroliere se vor plasa ingropat racordandu-se la

conducta de canalizare a apelor uzate incarcate cu suspensii (namoluri) si produse

petroliere.

Conducta de intrare in separator este la cota de -1,00 m fata de cota 0,00 a

terenului.

Separatorul de hidrocarburi nr.1

Apele provenite de la remiza utilaje, precum si apele pluviale rezultate de la

parcarea autoturismelor s-au prevazut a fi preepurate intr-un prim separator de

grasimi, de unde apoi vor fi conduse in reteaua de levigat/ape menajere si apoi la

bazinul levigat, de unde vor fi transportate cu autovidanja la statia de epurare.

Se va alege un separator de grasimi cu capacitatea de 10 l/s.

Separatorul de hidrocarburi nr.2

Un al doilea separator de hidrocarburi se va monta pe reteaua de canalizare

ape pluviale, inainte de intrarea in bazinul de retentie ape pluviale.

Debitul de ape pluviale colectat de pe platformele si drumurile interioare,

unde nu se proceseaza deseuri este :

Q platf betonate= 50,95 l/s+ 65,07 l/s + 3,38 l/s = 119,40 l/s

Debitul separatorului de hidrocarburi nr.2 va fi de 120 l/s. _______________________________________________________________________________



154


Ratesti, Judetul Arges Bazin retentie ape pluviale

Apele provenite de la rampa de spalare si de la spatiul tehnologic utilaje sunt

colectate in reteaua de canalizare, urmand a fi transportate spre un separator de

hidrocarburi. De aici apele sunt trimise spre bazinul de retentie ape pluviale

potential curate.

Apele pluviale curate de la zona de infrastructura, drumuri interioare, parcari

si rigolele exterioare a celulei de depozitare sunt colectate intr-un camin de vizitare

urmand a fi conduse spre bazinul de retentie ape pluviale.

Apele din bazinul de retentie ape pluviale sunt folosite la stropirea spatiilor

verzi si la spalarea masinilor de pe rampa de spalare cu ajutorul unei pompe

submersibile.

Bazinul este realizat cu un taluz de 1:1,5 si are dimensiunile in plan la cota

0,00 de: 21,95 m x 8,95 m si adancimea de 2,65 m, dintr-un strat de

geomembrana rugoasa din PEID, avand 2,5 mm grosime, asternuta pe un strat de

nisip de 5 cm grosime, fundat pe un strat de balast de 40 cm.

Conducta de apa intra in bazinul de retentie ape pluviale la cota radier -0,65

m fata de cota 0,00 a bazinului.

Apele uzate menajere

Aceste ape provin de la chiuvetele, lavoarele, wc urile si dusuri din

grupurile sanitare din pavilionul de exploatare si sunt colectate si evacuate intr-un

camin de vizitare exterior , de unde sunt trecute printr-o fosa septica si apoi spre

reteaua de levigat.

Bazin decantor levigat

Bazinul decantor levigat este prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din

reteaua de levigat.

_______________________________________________________________________________



155



5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in

canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in

receptori naturali

Levigatul colectat si condus prin reteaua de levigat va fi evacuat in bazinul

de levigat ce se va executa in zona de S-V a incintei . Bazinul decantor levigat este

prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din reteaua de levigat.

Apele din bazinul spre bazinul de levigat vor fi transportate cu autovidanja

la statia de epurare in prima etapa, iar in etapa 2 vor fi epurate in statia de epurare

proprie, ce se va realiza in aceasta etapa.

5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in

reteaua de canalizare a altor obiective economice

Nu este cazul.

5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

Se impune conditia ca apele epurate sa respecte reglementarile legale in

vigoare.

5.1.4. Prognozarea impactului

In timpul executarii lucrarilor de investitie ale obiectivului

In timpul executiei lucrarilor de investitie nu se poate produce nici un fel de

impact major asupra factorului de mediu "apa".

Este necesar insa sa luam in calcul si sursele potentiale de poluare din

perioada de constructie, care pot fi clasificate in surse punctiforme si difuze.

In prima categorie se pot include evacuarile de ape uzate menajere provenite

de la organizarea de santier si de la punctele de lucru.

Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la angajatii santierului

amplasamentul va fi prevazut cu toalete ecologice. _______________________________________________________________________________



156



Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de

materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, putand polua

solul, subsolul si apele subterane. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii

inchise sau acoperite.

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar putea

rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite in timpul constructiei DDI-ului. . Aceste scurgeri, datorate unor

cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele

cele mai vulnerabile.

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin

recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/

valorificare / eliminare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a

lucrarilor de constructii: drumuri, platforme, retele electrice, dar data fiind

adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia litologica a terenului, ca

si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de contaminare este

aproape nul.

O posibila sursa de poluare a apelor subterane este forarea putului pentru

apa. Pentru a nu se produce poluarea panzei freatice este necesara respectare

recomandarilor prevazute in studiul hidrologic pentru forare, inclusiv cu instituirea

unei zone de protectie in conformitate cu prevederile legale.

_______________________________________________________________________________



157



In timpul functionarii obiectivului

Impactul activitatilor de stabilizare si depozitare asupra apelor de suprafata si

apelor subterane este nesemnificativ in conditiile in care se respecta datele de

proiect si tehnologia de lucru , dar pota aparea poluari accidentale datorita :

• scurgeri de levigat rezultate in urma unor defectiunii in circuitul

levigatului;

• circuitului apei provenita din precipitatii, interceptata de zona neamenajata

a depozitului;

• circuitului apelor de spalare (platforme, instalatii, utilaje si mijloace auto);

• circuitului apelor menajere;

• sistemului de impermeabilizare al DDI in conformitate cu reglementarile

legale in vigoare.

• scurgerilor de combustibil;

• apele pluviale impurificate.

Levigatul reprezinta sursa majora de poluare a mediului in caz de gestionare

neconforma sau producerea de incidente/accidente. Din cauza continutului acestuia

(incarcare organica mare, metale grele, germeni patogeni, alti compusi chimici

poluanti), o posibila descarcare fara epurare cauzata de defectiuni ale sistemului de

etansare sau a celui de colectare si epurare duce la generarea unui impact

semnificativ asupra resurselor de apa.

Continutul in poluanti a apelor uzate rezultate de la spalarea autovehiculelor

si utilajelor de pe amplasament este asemanator levigatului (concentratiile sunt

totusi mai mici). Impactul produs de deversarea necontrolata a acestora este similar

cu cel al evacuarii levigatului neepurat.

Gestionarea neconforma a apelor uzate de tip fecaloid – menajer poate

genera un impact negativ asupra calitatii apei de suprafata prin poluarea cu materii

in suspensii, compusi organici si germeni patogeni.



158



Alte activitati care pot produce un impact negativ asupra apei sunt

gestionarea neconforma a deseurilor produse pe amplasament si functionarea

utilajelor si echipamentelor. Impactul produs este similar celui produs in faza de

constructie a depozitului.

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea

depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in

conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Putul forat pentru alimentarea cu apa a obiectivului va fi protejat

corespunzator. Nu va influenta conditiile hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului.

Este recomandata realizarea unor simulari pentru evaluarea impactului

asupra apei subterane pe baza transportului poluantilor in cazul unor scurgeri

accidentale de substante poluante care sa ofere informatii despre zona posibil a fi

afectata si timpul necesar frontului poluant sa strabata straturile pana la panza

freatica

Etapa de inchidere

Activitatile care pot genera un impact negativ asupra mediului in etapa de

inchidere a depozitului sunt aferente organizarii de santier, fiind similare cu cele

din etapa de constructie a depozitului.

Etapa de post-inchidere

In etapa de post-inchidere singurele activitati care se vor mai desfasura pe

amplasament vor fi cele de monitorizare si de a sistemului de colectare si epurare

levigat si a covorului vegetal. Acestea nu vor avea un impact asupra calitatii

resurselor de apa.

Prin inchiderea si impermeabilizarea celulelor a caror capacitate de

depozitare a fost epuizata se va intrerupe accesul apelor de precipitatii la masa de

deseuri. Debitul de levigat produs de pe suprafata acestor celule se va reduce in

timp iar incarcarea in poluanti va fi diminuata. _______________________________________________________________________________



159



5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor

hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Putul forat pentru alimentarea cu apa a obiectivului va fi protejat

corespunzator. Nu va influenta conditiile hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului.





freatica .

5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu,

cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului

Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului.

5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor

uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu

in vigoare

Pentru etapa actuala nu este cazul, deoarece circuitul apelor uzate nu permite

descarcarea in mediu.

5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de

apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate

si evacuate

Nu este cazul deoarece apele uzate nu vor fi descarcate in mediu..

Pe amplasament nu exista ape de suprafata. _______________________________________________________________________________



160



5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone

protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de

evacuarea apelor uzate

Apa necesara functionarii obiectivului este prelevata prin intermediul unui

put ale carui caracteristici au fost descrise anterior.

5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in

corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)





freatica .

5.1.4.7.Impactul transfrontier

Nu este cazul.

5.1.5.Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului

In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului nu se poate

produce nici un fel de impact major asupra factorului de mediu "apa".

Se recomanda luarea urmatoarelor masuri:

• Materialele de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale,

putand polua solul, subsolul si apele subterane, trebuie depozitate in

spatii inchise sau acoperite;

• Putul forat care va asigura apa va fi ingradit si va avea o placuta

avertizoare pe care se va inscriptiona faptul ca apa nu este potabila.



161



Va fi asigurata o zona de siguranta. In forarea sa vor fi respectate

recomandarile hidrogeologice de prevenire a poluarii panzei freatice.

• Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului nu

trebuie efectuata in organizarea de santier, ci in statii special

amenajate pentru astfel de operatiuni deoarece pot produce ape

impurificate cu substante de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.

In acest caz trebuie sa se realizeze, pana la inceperea lucrarilor, o zona de

spalare, urmata de o descarcare in canalizarea proiectata;

• Automonitorizarea tehnologica a executiei lucrarilor de investitie ale

obiectivului.

• Respectarea datelor de proiect pe perioada constructiei obiectivului.

B. In timpul functionarii obiectivului

In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:

• Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;

• Supravegherea prin sisteme de monitorizare a calitatii levigatului;

• Supravegherea prin monitorizare a calitatii si nivelului apelor

subterane prin intermediul puturilor de monitorizare;

• Crearea unei rampe pentru spalarea autospecialelor de transport

deseuri;

• Supravegherea calitatii apelor epurate pentru a le putea reutiliza (in a

doua etapa) ;

• Interzicerea deversarii accidentale a apelor in spatiile naturale

existente in zona.

• Manipularea deseurilor se va face in deplina siguranta cu respectarea

prevederilor de transport si depozitare pentru fiecare deseu in parte;



162



• Asigurareazonei de protcctie sanitara conform legislatiei in vigoare

pentru putul de apa;

• Verificarea periodica a starii impermeabilizarii platformei de

stabilizare si celulelor de depozitare, bazinelor si rigolelor colectoare;

• Intretinerea in buna stare (curatare) a sistemelor de colectare a apelor

tehnologice si a bazinelor de epurare si stocare aferente;

• Intretinerea retelelor de transport si a suprafetelor tehnologice din

cadrul incintei;

• Depozitarea controlata a deseurilor si conforma cu reglementarile

legale.

5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra

caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Se vor respecta conditiile impuse prin proiect.

5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor

de apa si a zonelor de mal ale acestora

Nu este cazul.

5.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor

In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii si a masurilor

de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa nu vor fi poluari

accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin tratarea lor

conform legislatiei in vigoare.



163



5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie

hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al

constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila,

zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al

lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de

Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

Putul de apa va fi ingradit si semnalizat corespunzator.

5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA”



164



5.2. Aerul

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona

Configuratia orografica a judetului Arges, cu dispunera altitudinala a

principalelor forme de relief, isi pune amprenta in mod nemijlocit asupra

distributiei maselor de aer si vremii, determinand etajarea elementelor climatice, de

la clima muntilor inalti de peste 2000 m pana la cea a campiei, precum si

diferentierea tipurilor de climat local caracteristice mai ales depresiunelor

intracarpatice si subcarpatice.

Fragmentarea accentuata a reliefului si expozitia diferita a pantelor fac ca

radiatia solara si, respectiv temperatura aerului sa fie distribuite in mod neuniform.

Astfel, valorile medii anuale ale temperaturii variaza de la -2°C pe varfurile cele

mai inalte de pe creasta Fagarasului pana la 10° C in sudul judetului. Zonele inalte

ale muntilor Fagaras, Iezer si Piatra Craiului sunt conturate de izoterma de 0°C,

valorile crescand in Masivul Leaota la 2°C, pe culmea Tamasului la 4°C, iar pe

treapta mai joasa a culoarului Rucar-Bran si a muncelelor de la sud, la 6° C. De

remarcat ca izoterma de 8° C contureaza ca zone mai adapostite culoarul vaii

Argesului si cel al Raului Targului, incepand din sud pana in zona subcarpatica.

Conform mediilor termice ale lunii ianuarie, temperatura cea mai scazuta

(-9° C) corespunde crestei Fagarasului pe o mare lungime a ei, precum si unor

portiuni mai restranse de pe culmea Iezerului si a Pietrei Craiului. Pentru masivul

Iezer este specifica izoterma de -7°C, care se intalneste insular si in celelalte

masive.

Cea mai ridicata valoare (-2° C) apare in partea sudica a Piermontului Getic.

Repartitia temperaturii medii a lunii iulie scoate in evidenta o diferenta de

14° C intre masivele muntoase cele mai inalte si campia din sud. Izoterma de 22°C,

care inconjoara pe la nord Campia Romana, trece prin extremitatea sudica a

judetului. Valorile cele mai scazute variazat intre 8° C pe varfurile culminante din



165


Ratesti, Judetul Arges Fagaras si Iezer, 12°C in Masivul Leaota, si 14°C pe creasta Piatra Craiului.

Culoarele Rucar-Bran si Tamas sunt conturate deasemenea de izoterma de14°C.

In ceea ce priveste temperaturile extreme-minime si maxime- se observa ca

acestea nu indica amplitudini termice prea mari. Temperaturile minime absolute

inregistrate au valori mai ridicate in zona de munte,-28°C la Rucar si in sudul

judetului, -27°C la Pitesti, coborand in zona dealurilor la -30.8°C la Curtea de

Arges si la -31°C la Campulung, unde in timpul iernii, se constata inversiuni de

temperatura de scurta durata.

In urma unor studii recente asupra inversiunilor de temperatura din culoarul

Rucar-Bran, s-a constatat ca la Campulung inversiunile sunt frecvente mai ales

iarna, dar apar si in lunile de vara. Consecintele inversiunilor de temperatura

constau aici, in ceturi frecvente, amplitudini ridicate, producerea mai devreme a

inghetului la sol, a brumelor timpurii de toamna si a celor tarzii de primavara.

Din analiza temperaturilor minime, reiese ca atat in zona muntoasa, cat si in

cea a dealurilor subcarpatice inghetul se produce in medie in primele zile ale lunii

octombrie, cu un decalaj de trei zile intre deal si munte, iar in zona delaurilor joase

si in campie in a doua jumatate a lunii octombrie. Ultimele ingheturi se produc in

intervalul cuprins intre 7 aprilie si 25 mai la Rucar, intre 28 martie si 13 iunie in

zona subcarpatica, si intre 4 martie si 24 mai in zona de contact dintre delauri si

campie.

Durata medie, a ultimului inghet oscileaza intre 3 mai in nordul judeului, si

17 aprilie la sud. Ingheturile tarzii de primavara pot produce pagube insemnate

promiculturii si viticulturii, ramuri importante in economia judetului Arges.

Un alt element climatic cu o mare variatie este nebulozitatea. Valorile anuale

ale nebulozitatii medii indica o crestere a acesteia in raport cu altitudinea. In zona

muntoasa, numarul mediu anual al zilelor cu cerul acoperit este de 134.8 la Rucar,

iar in zonele cele mai inalte, acest numar depaseste probabil 200 zile. In regiunea

subcarpatica, numarul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 128, iar mai la sud, la _______________________________________________________________________________



166


Ratesti, Judetul Arges Curtea de Arges, scade la 106.7, urcand insa la Pitesti, la 132.5.Variatia

nebulozitatii poate constitui un indicator al repartitiei precipitatiilor atmosferice,

deoarece in zonele cu mare nebulozitate cad cele mai bogate precipitatii.

Date interesante ofera si modul in care variaza numarul anual de zile cu

ninsoare si a celor cu strat de zapada. Numarul mediu al zilelor cu nisoare variaza

de la peste 80 pe marile inaltimi ale muntilor, pana la circa 35-40 in Depresiunea

Rucar, scazand apoi la 25-30 la poala muntilor si la 20 in sudul judetului. Pe

crestele cele mai inalte, zapada incepe sa se depuna uneori inca din septembrie (in

Muntii Fagaras si Iezer) si se mentine in strat stabil pana in mai –iunie, in timp ce

pe delaurile inalte primele ninsori se inregistreaza in cursul lunii decembrie si

dureaza pana la sfarsitul lunii martie.

Durata medie a stratului de zapada oscileaza intre 150 si 200 zile in etajul

superior la muntilor inalti, fapt care se reflecta in procesele intense de modelare

nivala a culmilor alpine din Fagaras si Iezer. In Depresiunea Rucar, valorile

variaza intre 80 si 120 zile, iar in zona dealurilor scade de la 60-80 zile, ajungand

pana in jur de 50 de zile in sudul judetului.

Conform situatiei primite de la Administratia Nationala de Meteorologie,

datele climatologice pentru statiile meteorologice din judetul Arges, in anul 2012,

se regasesc in tabelul urmator:

Temperatura medie anuala a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII CAMPULUNG MUSCEL

2012 -3.1 -5.2 3.7 10.3 14.5 19.6 22.6 20.2 16.5 11.0 5.6 -1.2 Normala -2.6 -1.3 2.5 8.1 12.9 15.9 17.6 17.0 13.5 8.4 3.7 -0.6

CURTEA DE ARGES 2012 -2.9 -4.8 4.8 11.7 15.7 20.8 23.9 21.3 17.2 11.3 6.2 -1.2

Normala -2.6 -0.8 3.5 9.4 14.4 17.5 19.2 18.4 14.5 8.7 4.0 -0.3 DEDULESTI-MORARESTI

2012 -2.2 -4.8 5.2 11.7 15.4 20.9 24.4 22.6 18.4 12.2 6.3 -0.9 Normala -2.0 -0.8 3.3 9.3 14.2 17.4 19.3 18.8 15.2 9.6 4.5 0.1

PITESTI _______________________________________________________________________________



167


Ratesti, Judetul Arges 2012 -1.2 -4.3 5.9 12.7 16.6 22.1 25.5 22.9 18.7 12.9 7.2 -0.3

Normala -1.9 -0.3 4.1 10.1 15.2 18.6 20.3 19.6 15.9 10.1 4.9 0.4 STOLNICI

2012 -2.1 -6.4 5.4 13.0 16.8 22.5 26.3 24.0 19.3 13.3 6.9 -1.4 Normala -2.6 -0.6 4.2 10.7 16.0 19.4 21.3 20.7 16.7 10.4 4.7 -0.2

Temperatura medie anuala a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2012, comparativ cu normala climatologice (1961-1990)

Statia meteorologica Temperatura medie anuala (°C)

2012 Normala CAMPULUNG MUSCEL 9.5 7.9

CURTEA DE ARGES 10.3 8.8 DEDULESTI- MORARESTI 10.8 9.1

PITESTI 11.6 9.7 STOLNICI 11.5 10.1

Temperatura minima si maxima a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges in anul

2012 Statie meteorologica Temperatura

minima anuala (°C)

Data de producere

Temperatura maxima

anuala (°C)

Data de producere

CAMPULUNG MUSCEL -21.2 02.02.2012 36.2 07.08.2012 CURTEA DE ARGES -22.9 09.02.2012 37.4 25.08.2012

DEDULESTI - MORARESTI -18.8 09.02.2012 36.1 25.08.2012 PITESTI -19.4 09.02.2012 39.1 07.08.2012

STOLNICI -25.6 09.02.2012 39.6 07.08.2012

Regimul precipitatilor

Variatia in altitudine a formelor de relief determina o evidenta etajare a

cantitatilor de precipitatii pe cuprinsul judetului. In zona muntoasa cu altitudini de

peste 1200 m, valoarea medie anuala a precipitatiilor este de 1000 mm si creste

pana la 1200 mm in portiunile inalte ale muntilor si chiar la peste 1400 mm pe

varfurile Fagarasului. Precipitatile abundente din aceasta regiune si repartitia lor

uniforma in decursul anului asigura alimentare permanenta a retelei hidrografice,

care ofera un bogat potential hidroenergetic.



168



In Depresiunea intramontana Rucar-Podul Dambovitei si intr-o buna parte

din regiunea subcarpatica, mediile anuale ale precipitatiilor variaza intre 800-900

mm. In zona dealurilor, desi precipitatiile au valori medii situate intre 800 si 600

mm, cantitatile maxime anuale pot atinge in anii ploiosi valori foarte mari.

In ceea ce priveste regimul anual al precipitatiilor se observa variatii de la o

luna la alta. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in lunile mai si iunie

datorita in buna parte convectei termice directe. Valorile cele mai scazute de

precipitatii se inregsitreaza in februarie.

In lunile calde ale anului pot cadea in 24 de ore cantitati mari de apa, care

depasesc media lunii respective. In timpul verii, ploile fiind foarte rapide si

abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distructive.

Ploile torentiale au insa o frecvena si o intensitate mai mare in regiunea montana,

unde are loc formarea norilor de convectie termica, care produc puternice averse cu

descarcari electrice.

In anul 2012, cantitatea anuala de precipitatii inregistrata la statia

meteorologica Pitesti si la statiile mteorologice din judet este redata in urmatoarele

tabele: Cantitatea lunara de precipitatii (mm) cazuta la statiile meteorologice din judetul Arges, din

anul 2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII CAMPULUNG MUSCEL

2012 30.4 58.8 2.1 139.2 145.7 85.1 49.9 58.7 54.0 54.2 54.8 64.7 Normala 43.1 42.8 40.9 58.9 99.5 124.3 99.7 86.5 50.0 50.4 57.7 50.1

CURTEA DE ARGES 2012 44.6 54.5 2.0 97.5 190.1 165.8 41.1 22.5 19.1 57.8 45.7 75.5

Normala 41.1 42.7 41 61.8 98.1 104.1 91.6 69.1 44.8 49.8 55.7 51.7 DEDULESTI-MORARESTI

2012 64.3 64.3 3.1 88.5 134.3 74.0 63.0 23.3 13.5 44.3 39.5 68.9 Normala 37.4 41.1 38.7 58.7 92.2 93.5 92.8 70.3 51.5 48.7 52.8 50.5

PITESTI 2012 59.0 73.1 2.1 89.0 111.9 89.2 12.0 61.4 30.4 36.6 35.7 80.4

Normala 37.5 39.4 37.0 54.9 79.6 94.5 81.8 56.9 46.4 39.8 50.9 50.1 STOLNICI

2012 69.8 48.8 2.5 58.8 121.6 59.6 7.6 21.2 23.8 22.2 21.2 56.7 Normala 34.1 36.6 34.9 48.8 71.4 72.7 78.7 55.6 38.9 35.4 42.6 39.8



169



Cantitatea anuala de precipitatii (mm) cazuta la statiile metorologice din judetul Arges, din anul

2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990)

Statia meteorologica Cantitatea anuala de precipitatii (mm) 2012 Normala

CAMPULUNG MUSCEL 797.6 803.8 CURTEA DE ARGES 816.2 751.5

DEDULESTI- MORARESTI 681.0 728.3 PITESTI 680.8 668.9

STOLNICI 513.8 589.5

Caracterizarea regimului termic si pluviometric in anul 2011 comparativ cu anul 2010, la statiile meteorologice din judetul Arges

Statia meteorologica Temperatura

medie anuala (°C) Cantitatea anuala

de precipitatii (mm)

2011 2010 2011 2010 CAMPULUN G MUSCEL 8.7 9.0 611.3 1063.3

CURTEA DE ARGES 9.5 9.9 495.7 1044.6 DEDULESTI-MORARESTI 9.7 9.8 515.1 911.6

PITESTI 10.7 10.9 579.2 806.1 STOLNICI 10.3 10.9 526.3 804.1

Cantitatile anuale de precipitatii (1961-2000)ANMH

_______________________________________________________________________________



170


Ratesti, Judetul Arges Regimul eolian

Crestele inalte ale muntilor Fagaras, Iezer si Piatra Craiului sunt expuse

vanturilor dominante de nord-vest, care au o frecventa si o intensitate deosebita.

Frecventa si viteza maxima (peste 40 m/s) a acestor vanturi se inregistreaza

la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, vara fiind un anotimp mai calm.

Directia vanturilor dominante se poate constata dupa efectele lor asupra

solului si zapezii. Pe versantii adapostiti ai muntilor, expusi spre est si sud-est,

zapada se acumuleaza in cantitati mari (de exemplu, in caldarile glaciare si pe

’’asezaturi’’, adica pe locurile umede, unde persista mai mult timp primavara), pe

cand pe versantii opusi, zapada este viscolita si compacta, iar pe creste ea este

depusa intr-un strat subtire, formand in partea opusa cornise.

Pozitia, directia si in general, configuratia orografica a masivelor muntoase

si deluroase produc perturbatii si devieri curentilor de aer. Specifica pentru judetul

Arges este circulatia maselor de aer de-a lungul culoarelor Rucar-Bran si Tamas,

precum si scurgerea acestora prin vaile largi ale Dambovitei si Raului Targului. In

partea mai joasa a judetului, curentii de aer sunt canalizati pe vaile principale, iar

in sudul lui se accentueaza directiile vest si est, caracteristice Campiei Romane.

Pe teritoriul judetului Arges, se pot deosebi trei subdiviziuni climatice

principale, si anume: a) tinutul climei de munte, cu versanti partial expusi

vanturilor (in zona crestelor celor mai inalte); b) tinutul climei continentale de

dealuri (200-800 m) si c) tinutul climei continentale de campie (districtul de

padure), extins in partea sudica a judetului.



171


Ratesti, Judetul Arges Frecventa medie anuala a vantului pe directii (%) la statiile meteorologice din judetul Arges, din

anul 2011 Directia

Statia

N NE E SE S SV V NV CALM

CAMPULUNG MUSCEL 0.1 7.0 1.3 1.4 2.4 3.8 0.8 1.0 82.2

CURTEA DE ARGES 4.7 0.1 0.4 1.8 4.5 7.2 11.4 8.3 61.6

PITESTI 28.4 4.2 12.1 6.3 9.0 6.5 8.7 20.6 4.2

STOLNICI 18.7 15.9 14.5 4.0 5.4 6.9 8.4 15.4 10.8

Viteza medie anuala a vantului pe directii (m/s) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2011

Directia

Statia

N NE E SE S SV V NV

CAMPULUNG MUSCEL 0.4 2.9 1.8 1.8 1.6 2.1 1.3 1.9

CURTEA DE ARGES 2.2 0.2 1.0 2.1 1.9 2 2.2 2.9

PITESTI 2.2 1.6 2.2 2.0 1.6 1.7 2.2 2.4

STOLNICI 2.2 3.6 3.2 1.9 1.7 1.8 1.3 1.9

Date despre clima in zona analizata

Regimul climatic al comunei Ratesti apartine celui temperat continental

pronuntat cu diferente mari de temperature intre anotimpurile extreme , cu

precipitatii medii anuale sub 600 mm si cu vanturi predominante din directia est ,

nord-est si vest , cunoscute de localnici sub denumirea de " crivat ” ( din est si

nord-est ) , "austrul” (din vest) si "baltaretul” (din sud) , fara viscole puternice

iarna (intensitatea medie a acestora pe scara Beaufort este de 1.8-2.4 m/s). Valorile

medii ale radiatiei solare sunt 110-115 Kcal/cm².

Cantitatea relativ redusa a precipitatiilor si repartitia neuniforma a acestora

in timpul anului determina prezenta unor perioade cu deficit pronuntat de umiditate

in sol in special in intervalul iulie-septembrie , cand vegetatia sufera de apa, facand

necesare irigatiile. Cantitatea maxima de precipitatii, inregistrata in ultimii 100 ani,



172


Ratesti, Judetul Arges este mai mica de 100 mm/24 h. Precipitatiile medii anuale au valoarea de circa 100

mm si reprezinta media valorilor inregistrate pe ultimii 10 ani.

Iernile sunt geroase si se instaleaza adesea timpuriu , iar verile calduroase ,

in special luna iulie, datorita valorilor ridicate ale temperaturilor inregistrate .

Temperaturi: - temperatura medie anuala 10-12˚ C - temperatura minima absoluta -

25˚ C - temperature maxima absoluta +38˚ C .

5.2.2. Surse de poluanti generati

Surse de poluare stationare si mobile in zona

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul

poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai

rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este

de prima importanta.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor

umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele

datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.

Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice

si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf,

oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au

fenomenele meteorologice.

In prezentul Raport, starea atmosferei pe teritoriul judetului Arges rezulta

din prezentarea urmatoarelor aspecte : situatia emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV,

metale grele, POPs, PAH, PCB, HCB la nivelul judetului, calitatea aerului

ambiental.

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Arges este formata

dintr-un numar 6 statii fixe automate, incluse in Sistemul National de Monitorizare

a Calitatii Aerului. Clasificarea statiilor, in raport cu scara de reprezentativitate

spatiala si cu sursele de poluare urmarite este urmatoarea: _______________________________________________________________________________



173



Statie Tip Locatie Parametri monitorizati AG1 Trafic Pitesti, Bdul Balcescu,

bloc L5, sc.D NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10,

BTEX, Pb, Cd, Ni, As AG2 Fond urban Pitesti, Str. Victoriei, nr.

20 NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5, PM10, Pb, Cd, Ni, As,

BTEX, statie meteo AG3 Fond suburban Budeasa, Calotesti,

Scoala Valea Marului NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As,

statie meteo AG4 Fond suburban Calinesti, Scoala

Generala Radu Negru NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As,

statie meteo AG5 Industrial 2 Oarja, Primarie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3,

PM10, BTEX, statie meteo AG6 Industrial 1 Campulung, Calea

Pietroasa FN NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10,

Pb, Cd, Ni, As, statie meteo

Emisii de poluanti atmosferici

Emisiile de poluanti atmosferici au fost calculate folosind Metodologia

CORINAIR 2009, completata cu AP-42 si Ghidul IPCC 2006 pentru emisii de

CO2, CH4, N2O.

Dioxid de sulf (SO2)

Cantitatea de dioxid de sulf SO2 emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul

judetului Arges a fost de 690,2 tone.



174



Evolutia emisiilor de dioxid de sulf (SO2)- tone/an (Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de dioxid de sulf in

judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de ciment si var (Holcim

Romania SA Campulung si SC Carmeuse Holding SRL Campulung), productia de

autovehicule (SC Automobile Dacia Group Renault Pitesti), industria de prelucrare

lemn (SC Alprom SA Pitesti, SC Forest Product Pitesti, SC Surven Star SRL

Rucar, SC Foresta Curtea de Arges, etc.), traficul auto la nivelul judetului si

functionarea centralelor termice de incalzire zona/cartier. Cantitatea totala a scazut

datorita reducerii activitatii OMV Petrom SA- Arpechim Pitesti.

Oxizi de azot (NOx)

Cantitatea de oxizi de azot NOx emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul

judetului Arges a fost de 2911,7 tone.



175



Evolutia emisiilor de oxizi de azot (NOx)- tone/an (Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de oxizi de azot in

judetul Arges sunt : procesele de prelucrare si productia de ciment (Holcim

Romania SA Campulung), productia de autovehicule (SC Automobile Dacia

Group Renault Pitesti), traficul auto la nivelul judetului si functionarea centralelor

termice de incalzire zona/cartier. Cantitatea totala a scazut datorita reducerii

activitatii OMV Petrom SA- Arpechim Pitesti.

Amoniac (NH3)

Cantitatea de amoniac NH3 emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul

judetului Arges a fost de 5214,5t.

. Evolutia emisiilor de amoniac (NH3)- tone/an

(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)



176



Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de amoniac in

judetul Arges sunt : cresterea animalelor, atat in domeniul privat, cat si in fermele

mari (SC Avicola Costesti, SC Suintest Oarja, SC Agrodevelopment SA, SC

Haditon SRL Barla si Davidesti, SC Danbred Slobozia).

Compusi organici volatili nemetanici

Cantitatea de compusi organici volatili nemetanici emisa in atmosfera in

anul 2011 la nivelul judetului Arges a fost de 8459,3 tone.

Evolutia emisiilor de compusi organici volatili nemetanici (NMVOC)- tone/an


Metale grele

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de metale grele in

judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de ciment (SC Holcim

Romania Campulung), procesele de prelucrare in productia de autovehicule (SC.

Automobile Dacia Group Renault Mioveni), traficul auto. Cresterea unor cantitati

totale de metale grele se datoreaza inceperii activitatii de incinerare deseuri

industriale de catre SC Envisan NV.

Cantitatile de metale grele emise in atmosfera in anul 2011 la nivelul

judetului Arges au fost urmatoarele : _______________________________________________________________________________



177



Evolutia emisiilor de metale grele - kg/an


Poluanti organici persistenti

Cantitatile de poluanti organici persistenti emise la nivelul judetului Arges

au fost:

Evolutia emisiilor de poluanti organici persistenti – kg/an


Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de poluanti organici

persistenti in judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de aluminiu



178


Ratesti, Judetul Arges (SC Ana Imep Pitesti, SC Automobile Dacia Group Renault Mioveni), procesele

de incinerare a deseurilor si traficul auto greu.

Hidrocarburi aromatice policiclice

Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice emisa in anul 2010 la

nivelul judetului Arges a fost de 0,019 tone.

Evolutia emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)- tone/an


Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de hidrocarburi

aromatice policiclice in judetul Arges sunt : procesele de preincalzire otel si fonta

(SC Metabet SA), traficul feroviar si sursele mobile din industrie si agricultura

(tractoare, motostivuitoare, excavatoare, etc.).

Compusi bifenili policlorurati

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de compusi bifenili

policlorurati in judetul Arges sunt : incinerarea deseurilor menajere si industriale.

Cantitatea de compusi bifenili policlorurati emisa in anul 2010 la nivelul

judetului Arges a fost de 401,97 g.



179



Evolutia emisiilor de compusi bifenili policlorurati (PCB)-tone/an


Hexaclorbenzen

Cantitatea de hexaclorbenzen emisa in anul 2010 la nivelul judetului Arges a

fost de 51071,7 kg.

Evolutia emisiilor de hexaclorbenzen (HCB) - kg/an

(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011) Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de compusi bifenili

policlorurati in judetul Arges sunt : procesele de preincalzire otel si fonta (SC

Metabet SA).



180


Ratesti, Judetul Arges Pulberi in suspensie

Cantitatea de pulberi totale in suspensie emisa in anul 2011 la nivelul judetului

Arges a fost de 7500 tone, din care 4843 tone pulberi PM10.

Evolutia emisiilor de pulberi in suspensie - tone/an

(Starea factorilor de mediu - judetul Arges, 2011) Principalele activitati generatoare de emisii atmosferice de pulberi in

suspensie sunt: productia cimentului si a varului, prelucrarea lemnului si traficul

auto. Cresterea cantitatilor totale se datoreaza inventarierii in anul 2011 a agentilor

economici cu instalatii productie betoane si fabricare de mixturi asfaltice.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului

inconjurator responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in

Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.

Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de

alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt

stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme

cerintelor prevazute de reglementarile europene.

In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule in suspensie

(PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie



181


Ratesti, Judetul Arges este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor

concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.

Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3)

Indice specific

0-49,(9) 1 50-74,(9) 2 75-124,(9) 3 125-349,(9) 4 350-499,(9) 5 >500 6

Indicele specific corespunzator dioxidului de azot se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3)

Indice specific

0-49,(9) 1 50-99,(9) 2 100-139,(9) 3 140-199,(9) 4 200-339,(9) 5 >400 6

Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3)

Indice specific

0-39,(9) 1 40-79,(9) 2 80-119,(9) 3 120-179,(9) 4 180-239,(9) 5 >240 6

Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3)

Indice specific

0-2,(9) 1 3-4,(9) 2 5-6,(9) 3 7-9,(9) 4 10-14,(9) 5 >15 6



182


Ratesti, Judetul Arges Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3)

Indice specific

0-9,(9) 1 10-19,(9) 2 20-29,(9) 3 30-49,(9) 4 50-99,(9) 5 >100 6

In zona studiata nu exista amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului

apartinand Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA).

Statiile de monitorizare si centrul de monitorizare din judetul Arges sunt Statia

AG-1Pitesti, AG-2 Pitesti, AG-3 Radu Negru, AG-4 Calotesti, AG-5 Oarja , AG-6

Campulung, si Centrul Local din Judetul Arges.

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)

Calitatea aerului in comuna Ratesti, judetul Arges , conform Ordinului nr.

1.268 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul _______________________________________________________________________________



183


Ratesti, Judetul Arges Regiunii 3 si Regiunii 8 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor

si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea

aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania se regaseste

in liste dupa cum urmeaza:

Comuna Ratesti se regaseste in Lista 3 pentru anumiti poluanti dupa cum urmeaza:

- SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor

poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se situeaza intre aceasta si pragul

superior de evaluare

Sublista 3.1.3. Pentru pulberi in suspensie (PM10);

- SUBLISTA 3.2. – Zone unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor

poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre pragul superior

de evaluare si pragul inferior de evaluare

Sublista 3.2.1. Pentru dioxid de sulf (SO2);

- SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor

poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar nu depasesc pragul inferior de

evaluare

Sublista 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2),

Sublista 3.3.3. Pentru plumb (Pb),

Sublista 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO)

Sublista 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).

Sursele de emisie in zona comunelor sunt reprezentate in general de arderea

combustibililor pentru incalzirea locuintelor in sistem individual, gazele de

esapament generate de traficul pe arterele de circulatie care strabat zona si de la

utilajele agricole, pulberile generate de lucrarile agricole.

Sursele de suprafata sunt reprezentate in principal de eroziunea vantului in

zonele cu vegetatie saraca sau lipsite de vegetatie.

_______________________________________________________________________________



184



5.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti

atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii,

echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale

surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria

surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa

5.2.3. Surse si poluanti generati

In timpul lucrarilor de constructie

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/asfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:

• Indepartarea vegetatiei :

• sapaturi, incluzand

- decaparea stratului de sol vegetal ;

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante;

• umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

- compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare.



185



Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu

dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

• buldozere;

• excavatoare;

• sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe



186



categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului

sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea

pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu

amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii

puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –

cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);

basculante- cca. 80- 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.



187


Ratesti, Judetul Arges Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In perioada de functionare

Sursele potentiale de poluare a aerului datorate obiectivului analizat sunt:

- Instalatia de stabilizare a deseurilor

Instalatia a fost conceputa astfel incat sa nu implice riscuri pentru poluarea

aerului.

Tipologia tratamentelor aplicate si a materialelor utilizate in instalatia de

stabilizare a deseurilor nu prezinta risc de emisii in atmosfera.

Analizele mostrelor de deseuri efectuate la intrare exclud toate materialele care

pot provoca aerosoli explozivi, toxici sau periculosi pentru mediu.

- La descarcarea in depozit a deseurilor inertizate se pot produce emisii de

pulberi (praf) limitate la zona de descarcare zilnica, pulberile

sedimentand in imediata vecinatate a amplasamentului.

- Drumurile de acces

In anumite conditii atmosferice nefavorabile (umiditate scazuta, vant puternic,

temperaturi ridicate) praful de pe drumurile de acces poate fi antrenat in aer de

catre mijloacele auto, prin deflatie.

Acest fenomen se poate produce si datorita neamenajarii corespunzatoare a

cailor de acces neasfaltate. Acestea trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare si

sa se realizeze din pamant batatorit.

Fenomenul este limitat iar praful se va depune in imediata vecinatate a zonei.

- Mijloacele auto mijloacele auto care deservesc obiectivul si mijloacele

care functioneaza in cadrul obiectivului)

Mijloacele auto care transporta deseurile si care intra in incinta

amplasamentului produc o poluare a aerului functie de frecventa de aparitie in

amplasament. _______________________________________________________________________________



188



Emisiile poluante ale mijloacelor auto sunt:

• emisii evaporative de la mijloacele auto echipate cu motoare pe

benzina/motorina ca urmare a circulatiei/stationarii in perimetrul centrului

(cu motor cald sau rece);

• emisii la esapament ca urmare a arderii de carburanti in motoarele pe

benzina/motorina ce echipeaza mijloacele aut: monoxid de carbon (CO);

oxizi de azot (NOx),xizi de sulf (SOx), hidrocarburi ;

Concentratiile de SOx, CO, NOx, particule de hidrocarburi, sunt mici in

comparatie cu concentratiile maxime admise, conform Ordinului nr.592/2002 al

MAPM;

In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara

cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de

esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii

anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie

prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii

poluante. STANDARDE INTERNATIONALE PENTRU EMISIILE POLUANTE (valorile sunt raportate la 11%O2 si 9%CO2 -T=273ºK si P= 101,3 Kpa)

Agenti poluanti U.S. EPA Standard (5/12/1999)

Standard European Directiva EV 2000/76/EC

Particule de praf (mg/Nm 3) 34 10 CO (μg/Nm3) 125 50 SOx (μg/Nm3) - 50

NOx (μg/Nm3 ) - 400 (< 3 t/h) 200 (> 3 t/h)

• emisii usoare ale compusilor volatili organici ce se pot evapora din

masa de deseuri si ce vor fi resimtite prin miros in conditii meteo

specifice.

• antrenarea fractiei fine de deseuri de catre curentii de aer .



189



In ceea ce priveste emisiile COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil

de evaluat avand in vedere ca o parte a deseurilor vor fi supuse procesului de

stabilizare. Se apreciaza ca emisiile de COV nu se vor situa la un nivel la care sa

constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.

- Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:

o sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,

o au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe

amplasamentelor)

o sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Activitatile de inchidere finala, cele de construire de noi celule,

inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt

asemanatoare celor din faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati

de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de

la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul

materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut

de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia

prin elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarea

legislatiei in vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de

deseuri.

5.2.3. Prognozarea poluarii aerului

In timpul executiei lucrarilor de investitie

Factorul de mediu „aer” va fi influentat in timpul executiei lucrarilor de

investitie ale obiectivului de urmatoarele surse:



190



• Utilajele si autovehicolele de santier care functioneaza cu motorina.

Aceste utilaje de santier vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx,

particule si hidrocarburi.

Conform Ordinului nr. 592/2002 al MAPPM, factorii de emisie pentru

motoarele Diesel sunt, in kg/1000 L, urmatoarele: SOx-3,24; CO-27,00; NOx-

44,40; particule-1,56; hidrocarburi-4,44.

In conditiile unei desfasurari de forte ale unitatii constructoare pe cateva

puncte de lucru, la fiecare din aceste puncte de lucru am apreciat un consum de

motorina specific de 30 l/h.

Au rezultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin

susmentionatul Ordin:

- SOx 97,20 g/h fata de 5.000 g/h

- CO 810,00 g/h limita nespecificata

- NOx 1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

- particule 46,80 g/h fata de 500 g/h

- hidrocarburi 133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu

concentratiile maxim admise.

Mai mult, trebuie evidentiat ca dispersia in atmosfera se face imediat, fara a

polua mediul din zona santierului, intrucat vanturile de pe litoral au viteze mari.

Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe santier sunt macarale,

motostivuitoare, autocamioane.

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o

pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista deci

un decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care

tine cont de multi factori.

Programul necesar de lucru este de cca.8 ore/zi. _______________________________________________________________________________



191



In aceste conditii, un calcul facut conform Ordinului nr. 592/2002 pentru

proiecte similare a condus la o cantitate totala zilnica de noxe de maximum 1,2 t/zi.

Comparand aceasta valoare cu cantitatea de noxe inregistrate pe o strada din

mediul urban cu circulatie medie, conform literaturii de specialitate, respectiv de

10-25 t/zi, rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este nesemnificativa.

Utilajele de santier produc si zgomot. Nu produc insa si vibratii

semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 85db.(A), valorile

mai mari fiind la excavatoare, buldozere, fmisoare, vole si autogredere.

STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de

zgomot intre 60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75-85 db(A) - pentru strazi

de categoria I.

Trebuie amintit si faptul ca Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o

actiune de monitorizare care a evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de

zgomot dela valorile medii de 50 db(A) la inceputul anilor 1980, pana la

aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras din lucrarea "Gestiunea deseurilor

urbane", pag. 10, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof. dr. ing. Ioan Paunescu).

• Drumurile de acces

Praful de pe drumurile de acces neasfaltate din pamant, insuficient batut, poate

fi antrenat in aer de catre diferitele utilaje auto. Acest praf se descompune si

sedimenteaza in zona adiacenta a obiectivului, fenomenul fiind limitat si

nerelevant.

• Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari

care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie:

Indepartarea vegetatiei

Sapaturi:

Decaparea stratului de sol vegetal



192



Excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei de la baza

depozitului

Strangerea in gramezi a pamantului

Depozitarea pamantului in depozitul temporar (inclusiv

incarcare/descarcare)

Umpluturi:

Descarcare si imprastiere argila pentru realizarea hidroizolatiei de

la baza depozitului

Descarcare, imprastiere si compactare strat drenaj.

Rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este

nesemnificativa.

• Deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona

lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a aerului.

Rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este nesemnificativa.

In timpul functionarii

Factorul de mediu „Aer” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti

identificate si descrise in paragraful anterior, astfel:

• Functionarea componentelor instalatiei de neutralizare si a instalatiilor

aferente ;

• Functionarea Depozitului de Deseuri Nepericuloase si Periculoase ;

• Drumurile de acces;

• Mijloacele auto care deservesc obiectivul;

• Mijloacele care functioneaza in cadrul obiectivului.

Principalii poluanti emisi sunt:

o particule de pulberi (praf) in suspensie: ca urmare a emisiilor de

pulberi (praf);



193



o emisii poluante ale mijloacelor auto:

• monoxid de carbon (CO);

• oxizi de azot (NOx);

• oxizi de sulf (SOx);

• hidrocarburi .

In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara

cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de

esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii

anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie

prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii

poluante.

• emisii usoare ale compusilor volatili organici ce se pot evapora din masa de

deseuri si ce vor fi resimtite prin miros in conditii meteo specifice.

• antrenarea fractiei fine de deseuri de catre curentii de aer .

In ceea ce priveste emisiile COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil

de evaluat avand in vedere ca o parte a deseurilor vor fi supuse procesului de

stabilizare. Se apreciaza ca emisiile de COV nu se vor situa la un nivel la care sa

constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.

Activitatile de inchidere finala, cele de construire de noi celule,

inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt

asemanatoare celor din faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de

particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la

utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul

materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de

metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.



194



Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia

prin elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarealegislatiei

in vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de deseuri.

5.2.4. Masuri de diminuare a impactului

In timpul executiei lucrarilor de amenajare

-Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor;

-Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat

sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

-Asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;

-Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea

unor masuri; in principal, pentru reducerea acestei poluari sonore, utilajele vor

trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare si

amortizoare pentru ventilatoare.

B. In timpul functionarii obiectivului

Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:

• Neprimirea (excluderea), in urma analizelor mostrelor de deseuri efectuate

la intrarea in centru a deseurilor care pot provoca aerosoli explozivi, toxici

sau periculosi pentru mediu;

• Monitorizarea calitatii aerului;

• Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;

• Monitorizarea zilnica a directiei dominante a vantului si umiditatii

atmosferice;

• Monitorizarea calitatii aerului in zona bazinului de levigat;

• Deseurile aduse de beneficiari in cadrul DDI sa fie transportate in asa fel

incat sa se evita emisiile de pulberi (praf) in aer;



195



• Transportul acestor deseuri in interiorul depozitului (la stabilizare, tratare

si depozitare) se va executa in containere inchise si etanse;

• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru autospeciale in

interiorul centrului se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens

unic, iar viteza maxima va fi de 20 km/h;

• Pentru diminuarea emisiilor de pulberi (praf) pe timpul operatiunilor de

incarcare/descarcare, in caz de deseuri excesiv pulverulente , trebuiesc

umezite zonele de depozitare sau sa fie acoperite imediat cu deseuri

semisolide cum ar fi namolurile;

• Spalarea zilnica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a

platformelor pentru eliminarea prafului acumulat .

• Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces, mai ales cele din zona

depozitului de deseuri nepericuloase, pentru a se limita emisia de praf in

atmosfera;

• Optimizarea operatiunilor de incarcare, descarcare.

5.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer”

Nu este cazul .

5.3. Solul

5.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

Variatia altitudinala a reliefului si climei, precum si complexitatea

petrografica a teritoriului imprima invelisului de soluri din cuprinsul judetului

Arges o mare diversitate.

In partea de nord a judetului, o larga raspandire o au solurile montane. La

altitudini de peste 1700-1800 m se desfasoara arealul solurilor putin profunde, de

culoare cenusie-negricioasa, formate sub patura ierburilor de pajisti alpine. Acestea



196


Ratesti, Judetul Arges sunt reprezentate prin trei tipuri de soluri, care se succed sub forma unor zone

concentrice de la varfurile cele mai inalte pana la limita superioara a padurii.

Astfel, solurile humico-silicatice de pajisti alpine si cele humicosilicatice

podzolice, care fac trecerea spre podzoluri, se dispun pe o fasie continua in lungul

crestei Fagarasului si insular pe culmea principala a Iezerului. Urmeaza podzolurile

humico-feriiluviale si solurile podzolice brune, care ocupa suprafete intinse in

aceleasi masive.

Pe o suprafata mai larga se intind solurile brune acide specifice pajistilor

subalpine, solurile podzolice brune, local podzolite, humico-feriiluviale, care sunt

bine reprezentate atat in muntii Fagaras si Iezer, cat si in Masivul Leaota.

Mai jos, in etajul padurilor de rasinoase si de rasinoase in amestec cu fag,

solurile devin mai evoluate, avand un profil mai profund si mai complex. Aici au o

mare raspandire solurile brune acide montane de padure cu diferite grade de

podzolire si solurile podzolice montane, dezvoltate sub padure sau partial sub

pajistile secundare. Ele apar in toata zona montana mijlocie. In partea inferioara a

muntilor si pe muncelele dintre Bratia si Topolog predomina solurile brune

montane de padure si cele brune montane de padure podzolite, formate mai ales

sub paduri de foioase.

Dealurile subcarpatice si dealurile piemontane ale Argesului constituie

domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolite brune si brune-galbui, iar

podisurile piemontane Cotmeana si Candesti sunt acoperite, pe o mare intindere a

lor de soluri silvestre podzolite pseudogleice. Acestea se continua mai spre sud

(inclusiv in Campia Pitestilor) cu soluri silvestre podzolite pseudogleizate si soluri

pseudogleice, care deasemenea au o mare extensiune datorita excesului de

umiditate specific acestei regiuni, unde apa de precipitatii stagneaza la suprafata

terenului.

In partea de sud a judetului se intalnesc, mai ales in lungul unor vai din

Campia Pitestilor, soluri brun roscate de padure partial freatic-umede si soluri _______________________________________________________________________________



197


Ratesti, Judetul Arges brun-roscate podzolite care s-au format sub padurea de stejar, fiind soluri specifice

unui climat mai cald.

O alta grupa de soluri bine reprezentata in cuprinsul judetului este cea a

solurilor litomorfe, soluri intrazonale, a caror formare este conditionata de natura

substratului. Dintre acestea, suprafete mari ocupa rendzinele si rendzinele brune cu

mult schelet si roca la zi, dezvoltate pe calcarele din Masivul Piatra Craiului si din

culoarul Rucar- Bran.

Urmeaza apoi solurile negre argiloase de faneata umeda si psedorendzinele,

care sunt dispuse sub forma unei fasii in zona de fanete si livezi a muscelelor dintre

Dambovita si Topolog.

Cea mai mare extindere au insa solurile negre argiloase (compacte) slab

humifere, care ocupa o intisa suprafata unitara in sudul Podisului Cotmeana si in

campiile Pitestilor si Gavanu-Burdea.

Ultima grupa o constituie solurile slab dezvoltate si de lunca. Aceasta

include solurile erodate si regosolurile, a caror frecventa mare in lungul vailor ce

brazdeaza podisurile piemontane Candesti si Comeana se datoreaza fragmentarii

reliefului si intensitatii proceselor de denudare a versantilor, care au dus la spalarea

si la eroziunea de diferite grade a solurilor de pe pante. Cu toate acestea, terenurile

in panta, cu soluri subtiri si degradate, s-au dovedit a fi favorabile plantatiilor

pomicole si viticole in terase, in urma masurilor de amenajare intreprinse pentru

valorificarea lor. La acestea se adauga litosolurile si rocile consolidate-compacte la

zi, care apar mai frecvent in Muntii Fagaras, in special la obarsia vailor principale,

ca si pe coastele stancoase.

Solurile de lunca se intalnesc sub forma de fasii de-a lungul raurilor

principale, asa cum sunt: solurile aluviale (frecvent gleizate) cu sau fara carbonati,

larg extinse in lunca Argesului, in avale de Pitesti, si la confluenta lui cu afluentii

principali; solurile gleice aluviale dispuse in lungul raurilor Teleorman,



198


Ratesti, Judetul Arges Dambovnic, Neajlov; aluviunile (frecvent glizate) frecvente in albiile apelor mai

importante din judetul Arges. Repartitia pe clase de folosinta a solului-jud. Arges

In functie de destinatie, solurile pot fi: terenuri cu destinatie agricola,

forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, pentru

tranaporturi, rezervatiile, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde,

etc.

Judetul Arges se intinde pe o suprafata de 682.631 ha, din care 338755 ha

teren agricol (patrimoniu viticol 1036 ha, patrimoniu pomicol 20.761 ha, pasuni si

fanete 145758 ha si teren arabil 171208 ha). Mai mult de jumatate din suprafata

agricola a judetului este teren arabil (50.54%).

In judetul Arges, se intalnesc toate formele de relief, aceasta diversitate a

formelor de relief facand ca si potentialul de fertilitate al solurilor sa fie extrem de

diferit. Astfel, principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Situatia fondului funciar agricol pe folosinte

(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Specificatii Suprafata pe categorii de folosinta

Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi Agricol

ha 171208 98960 46798 1036 20761 338755

% 50.54 29.38 13.89 0.307 6.165 100

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Asrges

in perioada 2002-2012 Suprafata

(ha)

Categorii folosinta

Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi Total agricol

2002 171716 103158 45807 1265 22998 344944

2003 172272 102684 45817 1262 22905 344940

2004 172265 102690 45837 1255 22882 344929

2005 172295 102689 45783 1255 22857 344879

2006 171621 102684 45991 1719 22925 344940



199



2007 171621 102684 45991 1242 22692 320296

2008 172295 102481 45991 1255 22857 344879

2009 172094 102689 45684 1244 22824 344535

2010 172447 99768 46532 1234 21052 341033

2011 169208 98960 46790 1036 20761 336755

2012 171208 98960 46798 1036 20761 338755

Clase de calitate ale solurilor

Pe baza bonitarii si a notelor de bonitare obtinute prin cuantificarea

limitarilor unor caracteristici ale sistemului sol-teren asupra capacitatii

agroproductive, terenurile agricole din judetul Arges, se incadreaza in una din cele

5 clase de calitate .

Din datele furnizare de OSPA Arges, solurile judetului Arges sunt incadrate

dupa cum urmeaza:

Din datele furnizare de OSPA Arges, solurile judetului Arges sunt incadrate

dupa cum urmeaza:

- clasa I (Foarte buna)- Terenuri fara limitati in cazul utilizarii ca arabil- 7302 ha

- clasa II-a (Buna)- Terenuri cu limitari reduse in cazul utilizarii ca arabil- 22458

ha

- clasa a III-a (Mijlocie)- Terenuri cu limitari moderate in cazul utilizarii ca

arabil- 168064 ha

- clasa a IV-a (Slaba)- Terenuri cu limitari severe in cazul utilizarii ca arabil-

91575 ha

- clasa a V-a (Foarte slaba)- Terenuri cu limitari extrem de severe nepretabile la

arabil, vii si livezi- 29800 ha.



200



Incadrarea terenurilor in clase de calitate dupa nota de bonitare (ha)

Zonei studiate ii corespund solurile argiloiluviale, atat brun roscate inchise,

brune inchise dar in principal moderat podzolite.

Luvisoluri (Argiluvisoluri)

Luvisoluri – soluri ale caror caracteristici esentiale sunt diferentierea

texturala (prezenta orizontului diagnostic argic), capacitatea de schimb cationic

ridicata a argilei, saturatia in baze > 50% si saturatia redusa cu aluminiu. Geneza

orizontului argic in luvisoluri este atribuita eluvierii argilei dintr-un orizont eluvial

saturat aproape de suprafata in orizontul argilic de subsuprafata.



201



Harta solurilor zonei studiate

Prezenta unui orizont argic este un indiciu al unei suprafete de teren stabile.

Daca un orizont argic este format numai prin iluviere aceasta indica deasemenea

existenta unui sezon uscat in cursul caruia argila se poate flocula si depune pe

suprafata agregatelor structurale din orizonturile B. Desi in mod normal orizontul

argic apare in zona de subsuprafata a solului, el poate sa apara si/ la /sau aproape

de suprafata cand orizonturile de suprafata au fost indepartate prin eroziune. Un _______________________________________________________________________________



202


Ratesti, Judetul Arges orizont argic poate apare fie ca un strat continuu de acumulare a argilei, fie sub

forma de lamele.

El trebuie sa aiba o grosime minima si sa prezinte o crestere semnificativa a

continutului de argila in raport cu orizonturile supraiacemte (daca acestea nu au

fost erodate) pentru a se putea califica drept orizont diagnostic. Depunerea de

materiale de suprafata care sunt mai grosiere decat orizontul de subsuprafata poate

accentua diferentierea texturala pedogenetica.

Totusi o simpla diferentiere texturala, asa dupa cum poate apare in

depozitele aluviale nu se califica drept orizont argic. Daca un orizont argic este

format prin iluvierea argilei, atunci pot apare pelicule de argila pe suprafetele

agregatelor structurale in fisuri, pori si canale.

Culoarea orizontului argic variaza de la brun la rosu in functie de natura

compusilor de fier prezenti. Culorile roscate evidentiaza formarea solului in

climate calde actuale sau mai vechi. Luvisolurile pot apare si in conditii de meidu

care in prezent nu mai sunt favorabile deplasarii argilei. Orizonturile argice care

apar in regiunile aride si semiaride sunt in general relicte din perioada cu conditii

mai umede.

Luvisolurile sunt soluri catre poseda un orizont argic cu o capacitate de

schimb cationic determinat cu acetat de amoniu egala sau mai mare de 24 me/100

g argila, incepand fir din primii 100 cm de la suprafata, ori in primii 200 cm de la

suprafata daca orizontul argic este acoperit de un material lutonisipos grosier sau

mai grosier.

5.3.2. Conditii chimice din sol

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea

productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in

considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile

plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea



203


Ratesti, Judetul Arges nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza

rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului

si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la

reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii

de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a

ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au

efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor

elemente.

Cantitatea de ingrasaminte chimice si organice utilizate in 2012:

- ingrasaminte chimice: 5520 tone (azotat de amoniu)

- ingrasaminte complexe: 5315.5 tone

- ingrasaminte organice naturale: 86000 tone- gunoi de grajd.

Pe teritoriul judetului Arges au fost utilizate 96835.5 tone ingrasaminte, din

care ingrasaminte naturale 89%, ingrasaminte chimice 5.7% si ingrasaminte

complexe 5.3%. Tipuri de ingrasaminte utilizate in anul 2012

(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Nr.

crt.

Tip ingrasaminte Total

(tone)

Azot

(tone)

Fosfor

(tone)

Uree

(tone)

Potasiu

(tone)

1. Ingrasaminte chimcie 5520 5520 0 0 0

2. Ingrasaminte complexe 5315.5 0 5314 0 1.5

3. Ingrasaminte organice naturale 86000 0 0 0 0

Total 96835.5 5520 5314 0 1.5

Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura in perioada 2001-2012

(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Nr.

crt

An Ingrasaminte folosite- total

(tone substante active)

N+P2O5+K2O

(kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

1 2001 7472 1991 884 10347 60.54 29.99



204



2 2002 7628 1763 112 9503 55.34 27.54

3 2003 7288 2457 98 9843 57.13 28.53

4 2004 8769 3059 46 11874 68.92 34.42

5 2005 3404 2046 39 5489 31.85 15.91

6 2006 6020 6436 65 12521 72.95 36.30

7 2007 13587 5996 - 19583 71.61 35.51

8 2008 7800 - - 7800 45.47 22.60

9 2009 14220 - - 142220 47.5 32.5

10 2010 5885 2325 0 7210 41.8 0.7

11 2011 126776 6606 10247 143629 636 130

12 2012 2760 2657 1 5418 31.65 16.0

Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare) Utilizarea produselor fitosanitate in perioada 2001-2012

(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) An Total

Produse

fitosanitare

(tone)

Din care:

Insecticide

(tone)

Erbicide

(tone)

Fungicide

(tone)

Insectofungicide

(tone)

Insectoacaricide

(tone)

2001 409.5 64 139 198 5 3.5

2002 393.8 66 110 209 6 2.8

2003 394.2 70 125 192 4.2 3

2004 397.3 69 133 169 3.8 4.5

2005 373.3 75 115 175 4.5 3.8

2006 308.1 63 108 130 2.9 4.2

2007 348.2 59 170 115 2.5 2

2008 368.247 50.5 126.7 185.7 2 3.4

2009 490.658 110 360 109.3 4.012 -

2010 896.050 312.250 107.500 472 1 3.3

2011 910.050 341.5 110.5 480 1.2 3.7

2012 966.45 335.75 125.6 500 1.2 3.9



205



Tipuri de produse fitosanitare aplicate in 2012 (Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012)

Nr.crt Produse fitosanitare Cantitatea utilizata

(kg)

Suprafata pe care s-a aplicat

(ha)

1 Erbicide 125600 83500

2 Insecticide 335750 240000

3 Fungicide 500000 290000

4 Insectofungicide 1200 37010

5 Acaricide 3900 27000

Total 910050 966450

Fata de anul 2011, in anul 2012 s-a observat o crestere a cantitatii de

produse fitosanitare utilizate. Erbicidele, insecticidele, fungicidele,

insectofungicidele si acaricidele sunt produse fitosanitare utilizate in judetul Arges.

5.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Solurile judetului Arges, formate in conditii variate de clima, relief, material

parental, sunt afectate cu intensitate diferira de anumiti factori limitativi:

a) Argilozitate asociata sau nu cu diferentierea texturala sau variatia texturii

profilului solurilor, brun roscate, brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri

albice, planosoluri, vertisoluri, unele coluvisoluri si soluri aluviale, datorita careia

aceste soluri au o serie de insusiri nefavorabile, cum ar fi:

- permeabilitate si porozitate scazute;

- sunt compactate, fenomenul avand intensitate variata de la redusa pana la

foarte mare;

- capacitate mare de retinere si mica de redare a apei plantelor cultivate;

- infiltratia apei este lenta, solul ajunge repede la saturatia maxima in stratul

superior (orizontul A sau A+E si partea imediat superioara a orizontului B),

iar surplusul de apa balteste;



206



- la umezire devin plastice si aderente, iar in stare uscata crapa;

- se incalzesc greu, de unde si denumirea practica de „soluri reci”.

b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice, datorat

caracteristicii de gonflare la umezire si contractare in stare uscata, a argilei. Efectul

negativ se reflecta asupra regimului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care

sufera rupturi si distrugeri in perioadele cu deficit de umiditate cand solurile crapa

pana in profunzime;

c) Pseudogleizarea - element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor cu

argilozitate ridicata, este datorat excesului de umiditate provenit din precipitatii;

d) Gleizarea, element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor

hidromorfe si unele soluri aluviale, este datorata excesului de umiditate provenit

din apa freatica aflata la adancime mai mica de 1 m si/sau din izvoarele de coasta

de pe versanti sau baza versantilor;

e) Eroziunea de suprafata si in adancime, fenomen complex sau consecinta a

unor actiuni, consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele in miscare,

alunecari, prabusiri;

f) Alunecarile de teren, active si/sau stabilizate;

g) Aciditatea, ca factor singular sau asociata cu alti factori limitativi,

afecteaza o importanta suprafata cu soluri argiloiluviale, cambisoluri cu exceptia

celor brune eumezobazice, umbrisoluri, vertisoluri;

h) Continut redus de humus si elemente nutritive.

Din datele furnizate de OSPA, situatia suprafetelor agricole afectate de

diversi factori limitativi ai capacitatii productive se prezinta astfel:



207



Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive (Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012)

Nr.

crt

Denumirea factorului Suprafata afectata

Mii ha, 2011

Suprafata afectata

Mii ha, 2012

Total Arabil Total Arabil

1 Seceta 116983.35 116019.35 116983.35 116019.35

2 Exces periodic de umiditate in sol

(stagnogleizare)

130419 - 130419 -

3 Eroziunea solului prin apa 85573 - 85573 -

4 Alunecari de teren 14197 - 14197 -

5 Eroziunea solului prin vant - - - -

6 Schelet excesiv de la suprafata solului - - - -

7 Saratuarea solului - - - -

- din care cu alcalinitate ridicate - - - -

8 Compacterea solului datorita lucrarilor

necorespunzatoare

(’’talpa plugului’’)

- - - -

9 Compactarea primara a solului - - - -

10. Formarea crustei - - - -

11. Rezerva mica- extrem de mica de

humus in sol

189218 - 189218 -

12. Aciditate puternica si moderata 173890 - 170890 -

13 Asigurarea slaba si foarte slaba cu

fosfor mobil

188183 - 188183 -

14. Asigurarea slaba si foarte slaba cu

potasiu mobil

134808 - 134808 -

15. Asigurare slaba cu azot 162560 - 162560 -

16. Poluarea fizico-chimica si chimica a

solului, din care:

- - - -

- poluarea cu substante purtate de

vant

- - - -



208



- distrugerea solului prin diverse

excavari

- - - -

17. Acoperirea terenului cu deseuri si

reziduuri solide

- - - -

Pentru factorii la care nu s-au inregsitrat valori, OSPA nu detine informatii sau factorul respectiv nu afecteaza solul.

5.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva Suprafata cultivata cu principalele culturi in perioada 2000 – 2011, in judetul Arges (ha)

(Directia Judeteana de Statistica- Arges) Arges Suprafata

cultivata - total

Cereale pentru boabe

Din care Plante uleioase

Floarea soarelui

Sfecla de

zahar

Cartofi Legume Grau

si secara

Orz si orzoaica

Porumb

2000 160090 107048 39631 3087 54733 4641 - 14601 14184 6152 2001 167698 118804 60265 6795 42712 4411 20 12547 11847 6283 2002 171661 116528 49914 8296 48671 4541 - 17531 15574 6286 2003 164715 107873 40455 4745 52500 4292 - 20283 18251 6552 2004 147380 112852 42417 9091 50704 4442 - 20075 17952 7502 2005 160853 119836 60442 9953 41221 4018 - 16789 14866 5832 2006 142503 98747 40133 4188 45345 4437 108 15142 13939 6440 2007 156157 111973 41084 4137 52781 4592 42 18346 14198 5333 2008 156115 110750 42715 4276 53203 4587 3 18357 14246 5573 2009 157588 113373 42579 5424 53707 4471 - 16555 10886 6270 2010 156972 116691 51703 4984 54795 4069 - 18997 9709 5823

2011 157963 116997 49808 3064 58276 3879 - 19848 12200 6596

5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu este cazul.

5.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau

mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice,

parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati /

concentratii estimate de poluanti

In timpul lucrarilor de constructii

Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:



209



tehnologiile de constructie propriu-zise;

utilajele terasiere si cele de transport;

activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de

constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, depozite,

santuri pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si

antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii

de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele

meteorice.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:



210



pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele implicate in lucrarile de constructie;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.

Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de

substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel

incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de

suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana

Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei

generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,

daca grupurile sanitare sunt improvizate;

manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la

producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor _______________________________________________________________________________



211


Ratesti, Judetul Arges fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra

factorului de mediu sol si prin:

scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate

permanent;

pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari;

izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

Calitatea apelor de profunzime se afla intr-o relatie directa cu poluarea

solului supraadiacent. Prin masurile de impermeabilizare sunt eliminate orice

posibile infiltratii de substante in sol si deci este redusa posibilitatea contaminarii

directe a stratului acvifer al zonei.

Solul zonelor adiacente este supus unei poluari chimice indirecte, ca urmare

a sedimentarii particulelor in suspensie si a poluantilor rezultati din functionarea

utilajelor auto. Compozitia principalilor poluanti si specificatiile procesului

tehnologic de utilizare a acestora impreuna cu aplicarea masurilor de minimizare si

control a poluarii aerului vor asigura si limitarea poluarii solului zonelor adiacente.

Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si

subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga

perioada de executie a obiectivului.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata platformei

betonate si cladirilor se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu

probabilitate redusa de poluare.

In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a

organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in

mod semnificativ de poluare

_______________________________________________________________________________



212



In perioada de functionare

Activitatea desfasurata, respectiv colectarea si depozitarea deseurilor nu

produce nici un fel de impact asupra solului si subsolului din zona si vecinatate, in

conditiiile functionarii la parametrii normali prin asigurarea etanseitatii si

integritatii ambalajelor in care se colecteaza deseurile, prin manipularea lor

corespunzatoare, prin asigurarea unei securitati a zonei, prin respectarea legislatiei

in vigoare in ceea ce priveste activitatea de transport, manipulare si depozitare

deseuri.

Exista insa si posibilitatea producerii de accidente , respectiv de distrugere a

ambalajeor in care se transporta deseurile din cauza unei manipulari defectoase sau

din cauze accidentale care pot provoca poluari accidentale.

Pentru protejarea solului si subsolului beneficiarul va implementa o serie de

masuri ce vizeaza eliminarea riscului de accidente.

Astfel, se va intocmi „PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A

POLUARILOR ACCIEDNTALE” in care vor fi identificate punctele critice din

unitate de unde pot proveni poluari accidentale si se vor intocmi fisele poluantilor

potentiali in care vor fi stabilite posibilitatile de combatere (indepartare) prin

actiuni si mijloace necesare.

Vor fi respectate toate recomandarile si conditiile specifice impuse de

legislatia si normele in vigoare prezentate in capitolele anterioare.

Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,

identificate anterior si descrise detaliat :

• Instalatia de stabilizare a deseurilor (inclusiv instalatiile aferente:

drenare, stocare, tratare fizico-chimica, etc)

Instalatiile au fost astfel concepute incat sa nu implice riscuri pentru

poluarea solului si subsolului.



213



Emisiile si depunerile de pulberi nepericuloase si praf ca urmare a

constructiei si functionarii componentelor instalatiei de stabilizare au fost

analizate si prezentate detaliat in capitolul „Aer”

Solul zonelor adiacente amplasamentului este supus unei poluari indirecte ca

urmare a depunerii si sedimentarii emisiilor de pulberi nepericuloase si praf prin

fenomenul de deflatie. Se poate estima ca rata de antrenare este mica, depunerile si

sedimentele acestor pulberi fiind reduse cantitativ.

• Depozitele de Deseuri

Pulberile nepericuloase (praful) se depun, sedimentand in imediata

vecinatate a amplasamentului.

Nivelul de pulberi masurat se incadreaza in limitele admisibile impuse de

legislatie .

Deseurile stabilizate depozitate nu afecteaza solul deoarece prin procesul de

stabilizare ele nu mai prezinta periculozitate, pierderea elementelor toxice fiind

redusa , iar fundul depozitului este impermeabilizat in conformitate cu legislatia in

vigoare.

Se poate vorbi mai exact de o pulberozitate decat de emisii de pulberi.

Fenomenul este limitat in timp si spatiu, in zilele ploioase fiind nul si nu se

prevede a avea efect relevant in afara granitelor depozitului.


Datorita fenomenului de deflatie, praful de pe drumurile de acces, poate fi

antrenat in aer de catre mijloacele auto. Acest praf se depune si sedimenteaza in

zona adiacenta obiectivului, fenomenul de poluare fiind limitat si nerelevant.

• Mijloacele auto

Emisiile poluante ale mijloacelor auto care transporta deseurile in incinta

amplasamentului au fost detaliate la emisii Aer.



214



Particulele in suspensie poluante sedimenteaza in zonele adiacente

obiectivului.

Specificatiile procesului tehnologic impreuna cu aplicarea masurilor de

minimizare si control a poluarii aerului si solului vor asigura si limitarea poluarii

solului zonelor adiacente. Acest tip de poluare nu este insa relevant.

Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea zonei

parcurse.

Utilajele care functioneaza in cadrul obiectivului atat pe perioada lucrarilor

de investitie cat si in timpul expoatarii obiectivului, produc emisii similare celor

descrise la mijloacele auto .

• Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru

sol atat pe perioada de executie (de santier) cat si in timpul

functionarii. Deseurile menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in

zona lucrarilor sau in vecinatate, fenomenul avand o amploare

nationala.

• Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea

zonei parcurse

Prezenta acestor impuritati pe sol poate duce la patrunderea de polaunti in

subsol si panza de apa freatica. Pentru a limita acest fenomen, zonele de acces vor

fi realizate inclinat astfel apele pluviale sa fie colectate de sistemul de captare si

drenaj si dirijate catre sistemul de tratament fizico-chimic.Poate aparea un potential

ris de accidente : scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele

care vor deservi depozitul. Probabilitatea ca aceste scurgeri sa interactioneze

direct cu solul este foartemica datorita faptului ca activitatea din cadrul statiei si

depozitului se va desfasura pe suprafete impermeabilizate, solutia de

impermeabilizare constand in asfaltare.



215



• Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru

sol atat pe perioada de executie ( de santier) cat si in timpul functionarii. Deseurile

menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in zona zona lucrarilor sau in

vecinatate.

• Instalatia de levigat -– constituie surse potentiale de poluanti pentru

sol atat pe perioada functionarii in conditiile in care apar defectiuni ale sistemului

de levigat sau in situatia unor fenomene meteorologice deosebite (catastrofe

naturale, ploi torentiale)

• Riscul ca o anumita cantitate de deseuri sa cada direct pe sol

datorita manevrarii necorespunzatoare a deseurilor.

• Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu

pulberi si poluanti chimici: se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor

sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In

cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile

poluantilor se micsoreaza.

5.3.7. Prognoza impactului

5.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie

Factorul de mediu „Sol” va fi influentat in timpul executiei lucrarilor de

investitii ale obiectivului de urmatoarele surse:

- utilaje si autovehicule de santier care functioneaza cu motorina, descrise

anterior.

Noxele emise de acestea in aer sunt antrenate de vanturile puternice si se

depun in zonele adiacente obiectivului.

Poluarea solului in zona obiectivului si in zonele adiacente se incadreaza in

limite admisibile impuse de legislatia in vigoare si nu este relevanta .



216



- autovehiculele si utilajele care tranziteaza obiectivul, pot provoca

murdarirea drumurilor si polua cu impuritati solul, subsolul si panza de apa freatica

din zona;

- deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona

lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a solului.

- apele uzate menajere in cazul cand nu se rezolva asa cum este legal si

normal prin racordarea la canalizarea menajera proiectata, pot impurifica solul.

In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a

organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in

mod semnificativ de poluare.

B. In timpul functionarii

Activitatea desfasurata, respectiv colectarea si depozitarea deseurilor nu

produce nici un fel de impact asupra solului si subsolului din zona si vecinatate, in

conditiiile functionarii la parametrii normali prin asigurarea etanseitatii si

integritatii ambalajelor in care se colecteaza deseurile, prin manipularea lor

corespunzatoare, prin asigurarea unei securitati a zonei, prin respectarea legislatiei

in vigoare in ceea ce priveste activitatea de transport, manipulare si depozitare

deseuri.

Exista insa si posibilitatea producerii de accidente , respectiv de distrugere a

ambalajeor in care se transporta deseurile din cauza unei manipulari defectoase sau

din cauze accidentale care pot provoca poluari accidentale.

Pentru protejarea solului si subsolului beneficiarul va implementa o serie de

masuri ce vizeaza eliminarea riscului de accidente.

Astfel, se va intocmi „PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A

POLUARILOR ACCIEDNTALE” in care vor fi identificate punctele critice din

unitate de unde pot proveni poluari accidentale si se vor intocmi fisele poluantilor



217


Ratesti, Judetul Arges potentiali in care vor fi stabilite posibilitatile de combatere (indepartare) prin

actiuni si mijloace necesare.

Vor fi respectate toate recomandarile si conditiile specifice impuse de

legislatia si normele in vigoare prezentate in capitolele anterioare.

Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,

identificate anterior si descrise detaliat :

• Instalatia de stabilizare a deseurilor.

In timpul functionarii instalatiei de stabilizare pot aparea, prin fenomenul de

deflatie, emisii de pulberi (praf) analizate pe larg anterior, „Aer”. Acestea

sedimenteaza in zonele adiacente si nu reprezinta un tip de poluare al solului

relevant dupa cum s-a demonstrat anterior.

• Depozitele de Deseuri

In timpul lucrarilor de amenajare a celulelor si de depozitare a deseurilor

inertizate, se pot produce emisii de pulberi (praf) prin deflatie. Acestea se depun

sedimentand in imediata vecinatate a amplasamentului, fenomenul de poluare a

solului fiind nerelevant, el incadrandu-se in limitele admisibile stabilite de

normativele in vigoare, dupa cum s-a demonstrat la capitolul „Aer”.


Datorita fenomenului de deflatie, praful de pe drumurile de acces poate fi

antrenat in aer de catre mijloacele auto. Acest praf se depune si sedimenteaza in

zona adiacenta obiectivului, fenomenul de poluare fiind limitat si nerelevant.

- Mijloacele auto

Emisiile poluante ale mijloacelor auto care transporta deseurile in incinta

amplasamentului au fost detaliate in capitolul anterior.

Particulele in suspensie poluante sedimenteaza in zonele adiacente

obiectivului.



218



Specificatiile procesului tehnologic impreuna cu aplicarea masurilor de

minimizare si control a poluarii aerului si solului vor asigura si limitarea poluarii

solului zonelor adiacente. Acest tip de poluare nu este insa relevant dupa cum s-a

demonstrat anterior.

- Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea

zonei parcurse

Prezenta acestor impuritati pe sol poate duce la patrunderea de polaunti in

subsol si panza de apa freatica. Pentru a limita acest fenomen, zonele de acces vor

fi realizate inclinat astfel apele pluviale sa fie colectate de sistemul de captare si

drenaj si dirijate catre sistemul de tratament fizico-chimic.Poate aparea un potential

ris de accidente : scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele

care vor deservi depozitul. Probabilitatea ca aceste scurgeri sa interactioneze

direct cu solul este foartemica datorita faptului ca activitatea din cadrul statiei si

depozitului se va desfasura pe suprafete impermeabilizate, solutia de

impermeabilizare constand in asfaltare.

- Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru sol

atat pe perioada de executie ( de santier) cat si in timpul functionarii. Deseurile

menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in zona zona lucrarilor sau in

vecinatate.

- Instalatia de levigat -– constituie surse potentiale de poluanti pentru

sol atat pe perioada functionarii in conditiile in care apar defectiuni ale sistemului

de levigat sau in situatia unor fenomene meteorologice deosebite (catastrofe

naturale, ploi torentiale)

- Riscul ca o anumita cantitate de deseuri sa cada direct pe sol

datorita manevrarii necorespunzatoare a deseurilor



219



5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care

este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii

proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada

de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra

elementelor mediului

O atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a

terenului de sol fertil, in vederea depozitarii si reutilizarii pentru zonele de spatii

verzi necesare inchiderii celulelor de depozitare si a zonelor din jurului

perimetrului obiectivului.

5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in

considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de

poluanti de sol

Nu este cazul.

5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de

activitatea propusa (proiect)

Pe perioada lucrarilor de constructie a DDI , vor fi executate lucrari de

excavatii, de impermeabilizare si indiguire a celulelor depozitului, de sapare a

pamantului, de compactare a terenului si a deseurilor, de incarcare si transport cu

masini si utilaje grele care vor avea un impact mecanic nerelevant, situat in

limite admisibile asupra solului. Acest fapt este demonstrat de executia unor

obiective similare .

5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia

eroziunilor

Nu este cazul.

_______________________________________________________________________________



220



5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea

straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor

Amplasarea si functionarea componentelor obiectivului nu va determina

compactarea, tasarea sau schimbarea densitatii solului in zona.

5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,

vulnerabilitatii si rezistentei

Nu este cazul .

5.3.7.7. Impactul transfrontier

Nu este cazul.


5.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Se recomanda ca stratul de sol decopertat sa fie folosit pentru amenajarea

inchiderii depozitului, pentru inchiderea celulelor depozitului si pentru amenajarea

spatiilor verzi din cadrul obiectivului. Cantitatile nefolosite vor fi valorificate de

titularul proiectului sau folosite in alte scopuri.

5.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului

In timpul executiei obiectivului

- se vor lua masuri de reducere nivelului emisiilor de pulberi (praf) pe durata

lucrarilor de executie a componentelor investitie;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat

sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii

atmosferici;

- asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;



221



- o atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a

terenului de soluri fertile, acolo unde exista, in vederea depozitarii si

reutilizarii pentru zonele de spatii verzi ce urmeaza a fi refacute;

- materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in locuri

special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si acordurile

organelor locale abilitate;

- curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata

de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;

- pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale

din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale bituminoase

utilizate sa nu contamineze solul;

- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a

mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului;

- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol;

- depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor prime

folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea acestora sau

eliminarea finala;

- evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a realizarii lucrarilor;

- impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea

unor deversari accidentale.

- interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere .

- sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in

ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi

asigurata de serviciul de salubritate.

_______________________________________________________________________________



222


Ratesti, Judetul Arges In timpul functionarii obiectivului

In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de

diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:

- se va asigura pastrarea integritatii impermeabilizarii cuvei depozitului

prin respectarea prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea;

- se va urmari ca sa se respecte întocmai traseul mijloacelor de transport

care aduc deseurile, astfel încat sa se evite descarcarile necontrolate pe

terenurile agricole din zona sau pe altele de pe traseu;

- betonarea cailor de circulatie ;

- plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;

- minimizarea emisiilor de pulberi (praf), prin respectarea tehnologiilor pe

fluxul de operatiuni din cadrul DDI si urmarirea continua a lor;

- transportul deseurilor se va executa numai in conditii de maxima

siguranta;

- sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate,

in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea

lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;

- umezirea zonelor de depozitare in care se genereaza pulberi (praf);

- impermeabilizarea platformei de stabilizare si a cuvei depozitului;

- amenajarea depozitului in forma de cuva cu diguri perimetrale astfel incat

sa nu fie posibila deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri

in afara celulei de depozitare;

- deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri in afara celulei de

depozitare;

- masuri de prevenire a infiltratiilor accidentale de la operatiile de

alimentare cu carburanti si cele de spalare a rotilor vehiculelor;



223



- gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential

din precipitatii;

- manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor

evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante;

- monitorizarea rigolelor perimetrale de dirijare a apei pluviale potential

curate care se scurge de pe taluzuri ;

- se va realiza controlul periodic al stabilitatii digului de contur si a starii

canalului colector a apelor pluviale si se vor lua masuri de combatere a

cartitelor si a altor daunatori care pot afecta rezistenta digurilor;

- gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential

din precipitatii;

- manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor

evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante’

- suprafetele adiacente incintei depozitului vor asigura dirijarea acestora

astfel incat sa se evite contactul cu materialul depozitat;

5.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului

Nu este cazul.

5.3.8.4. Alte masuri

Nu este cazul.

5.3.9. Harti la capitolul „SOL”

Nu este cazul



224


Ratesti, Judetul Arges 5.3.9.1.Harta „Forme de relief”

5.3.9.2. Harta „Soluri”

Nu este cazul.

5.4. Geologia subsolului

5.4.1. Caracterizare generala

Din punct de vedere geomorfologic, se remarca, in cadrul judetului Arges, o

distributie armonioasa a formelor de relief. Mai mult de jumatate din suprafata

judetului este ocupata de dealurile subcarpatice si podisurile piemontane cuprinse,

in general, intre 300 si 800 m altitudine, iar aproximativ 25% din suprafata o

constituie zona montana, cu altitudini cuprinse intre 800 si 1800 m.



225



Restul teritoriului este reprezentat de relieful plat de campie, ce se dezvolta

in sudul judetului. Aceasta etajare a reliefului pe o diferentade nivel de peste 2300

m, intre virful Moldoveanu (2543 m) si lunca Argesului in avalde Glambocata

(circa 200 m), reflecta diversitatea lui accentuata.

In nordul judetului, zona montana, este alcatuita din sisturi mezo si

epimetamorfice apartinand Unitatilor supragetice (Panza de Fagaras). Aceste

formatiuni sunt sariate peste cristalinul Panzei Getice, care la ranul sau, vine in

contact de superpozitie tectonicacu cristalinul de Leresti – Tamas din unitatea

Leaota – Bucegi – Piatra Mare (apartinand zonei cristalino – mezozoice din

Carpatii Orientali) in lungul faliei Iezer – Papusa. Desavarsirea aranjamentului

tectonic al zonei cristalino mezozoice a Carpatilor Meridionali si ridicarea ei sub

forma unui sistem cutat, inurma miscarilor tectonice din faza laramica, au

determinat aparitia, in fata acestuia, a unei zone depresionare care a preluat functia

de bazin desedimentare, evoluand ca avanfosa.

In structura actuala aceasta alcatuieste ceea ce s-a denumit Depresiunea

Getica si se intinde din regiunea vaii Targului pana in valea Dunarii. Spre sud,

Depresiunea Geticavine in contact cu Platforma Valaha, de-a lungul faliei

pericarpatice. Afundarea partii marginale sudice a zonei cristalino-mezozoice a

antrenat si coborarea in trepte a marginii nordice a vorlandului, respectiv a

Platformei Valahe.

Astfel, depresiunea creataca urmare a ridicarii lantului muntos are un

fundament mixt: unul de origine carpatica, afundandu-se in trepte mai abrupte,

altul de tip platforma, care coboaramai domol, incat depresiunea are un profil

asimetric, tipic depresiunilor premontane. Depresiunea Geticas-a individualizat ca

unitate geologicastructuralain Volhinianul superior, in urma fazei tectogenetice

moldavice, cand formatiunile Depresiunii Getice au incalecat peste formatiunile

Platformei Valahe. In continuare, aceasta a evoluat impreunacu Platforma Valaha.

Depresiunea Geticaa evoluat ca bazin de sedimentare cu rol de avanfosa din _______________________________________________________________________________



226


Ratesti, Judetul Arges Paleogen panala sfarsitul Pliocenului. Sursa de alimentare cu material terigen a

constituit-o zona cristalino-mezozoicain curs de ridicare. Procesul de sedimentare

nu a fost continuu, ci se recunosc douadiscontinuitati de amploare regionala: care

delimiteazain cadrul stivei de depozite ce constituie umplutura Depresiunii Getice,

trei cicluri de sedimentare: Primul ciclu de sedimentare a dezvoltat depozite

alcatuite din conglomerate, gresii, argile, marne, local cu intercalatii subtiri de

anhidrite si lame de sare. Depozitele celui de-al doilea ciclu de sedimentare sunt

alcatuite, in ansamblu, din conglomerate, gresii, argile, marne, cu intercalatii

subtiri de tufite si nisipuri. Ultimul ciclu de sedimentare a dezvoltat depozite

grezoase, marnoase si nisipoase.

Harta geologica a judetului Arges (Radu C., 2008)



227



Din punct de vedere geologic, zona studiata se incadreaza in marea unitata

structurala subcarpatica “Depresiunea Getica”, iar din punct de vedere

geomorfologic in Campia Inalta a Pitestilor.

5.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus;

compozitie, origini, conditii de formare

Din punct de vedere geografic, zona studiata este asezata la contactul

Podisului Getic cu Campia Romana, la nord de falia pericarpatica, linie ce

delimiteaza din punct de vedere geologic Depresiunea Getica de Platforma Valaha.

Din punct de vedere morfologic, Depresiunii Getice ii corespund unitatile



228


Ratesti, Judetul Arges morfologice separate de Subcarpatii si Podisul Getic si constitutie unitatea

geostructurala cea mai externa din ansamblul arhitectural al Carpatilor Meridionali.

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat se afla in Campia

piemontana Getica, distincta a Podisului Getic, cu un relief tipic de campie

piemontana. Desi se incadreaza genetic la Podisul Getic, prin peisajul diferit de

acesta, ea constituie o subunitate in cadrul careia se intalnesc caractere fizico-

geografice ale campii din sud si ale dealurilor din nord. In cadrul Campiei

Piemontane Getice, zona cercetata apartine zonei teraselor Argesului.

Situata in partea centrala a Depresiunii Getice, comuna Ratesti face parte din

marea unitate structurala- avanfosa Carpatilor Meridionali. Depresiunea Getica s-a

format in urma miscarilor laramice, de la sfarsitul Cretacicului si inceputul

Paleogenului, ca urmare a ridicarii zonei cristalino-mezozoice, respectiv masivele

muntoase din Carpatii Meridionali, cand in fata acestora s-a format o depresiune

premontana cu rol avanfosa, care a functionat ca atare in Paleogen si Neogen.

Formatiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund astfel,

intervalului Paleogen- Cuaternar, au un fundament mixt (de origine carpatica in

jumatatea nordica si de tip platforma in jumatatea sudica), au grosimi mari, de mii

de metri fiind formate din: conglomerate, gresii, nisipuri, argile, marne, etc.

Fundamentul geologic al Depresiunii Getice in zonca care face obiectul studiului

apartine Platformei Valahe (Platforrma Moesica).

Formatiunile geologice acoperitoare care alcatuiesc perimentrul sunt

depozite cuaternare. Cuaternarul este formatiunea cea mai noua si cuprinde

depozite foarte variate, pleistocene, alcatuite din nisipuri medii-grosiere cu pietris,

nisipuri fine, nisipuri argiloase, argile nisipoase.

Pleistocen mediu- este reprezentata printr-o serie de depozite cu caracter

loessoid alcatuita din sisturi argiloase, argile prafoase si prafuri nisipoase, in masa

carora se observa elemente mai grosiere. Tipul genetic al acestor depozite este

deluvial-proluvial, iar grosimea este intre 5 si 20 m. _______________________________________________________________________________



229



Pleistocen superior – cuprinde depozite reprezentate prin proluviile de pe

terasa veche (prafuri nisipoase, nisipuri argiloase cu concretiuni calcaroase),

acumularile aluvionare (pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri) si proluviile de pe terasa

inalta (prafuri nisipoase, nisipuri argiloase galbui roscate cu concretiuni

calcaroase), acumularile aluvionare (pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri) si

proluviile de pe terasa superioara (nisipuri argiloase de tip loessoid, cu concretiuni

calcaroase) si acumularile aluvionare ale terasei inferioare (bolovanisuri, pietrisuri

si nisipuri).

Holocen inferior- Depozitele terasei joase cuprind acumularile aluvionare

constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri cu grosime de 5- 8 m. Depozitele

loessoide de pe terasa inferioara cuprins nisipuri si argile de tip loessoid.

Holocen superior- acest ultim etaj al Cuaternarului cuprinde depozite

loessoide , ce acopera acumularile aluvionare ale terasei joase si acumularile

luncilor, constituite din pietrisuri si nisipuri. Grosimea depozitelor este de 10-20

m.

In zona, in lungul raului Arges au fost separate 3 nivele de terasa: terasa

joasa (cu altitudine de 5-10 m, cu dezvoltarea redusa si alcatuita din depozite

aluvionare cu grosimea de 5-8 m: bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri), terasa

inferioara (are o altitudine realtive de 10-15 m, este alcatuita din depozite loessoide

cu grosimea sedimentelor de 4-6m: nisipuri si argile de tip loessoid, cu concretiuni

calcaroase si depozite aluvionare cu o grosime de 5- 7 m: bolovanisuri, pietrisuri si

nisipuri) si terasa superioara (cu o altitudine cuprinsa intre 20-30 m si alcatuita din

depozite loessoide de tip deluviale cu grosimea sedimentelor de 2-5 m: nisipuri

argiloase de tip loessoid cu concretiuni calcaroase si depozite aluvionare cu o

grosime de 3-6 m: pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri).

In vederea elaborarii proiectului de executie a obiectivului studiat, s-a

efectuat un studiu geotehnic care sa stabileasca urmatoarele:

- stabilitatea terenului _______________________________________________________________________________



230



- succesiunea litologica a terenului

- caracteristicile fizico-mecanice ci capacitatea portanta a terenului

- nivelul hidrostatic al apei

- incadrarea terenului conform normelor TS in vigoare.

F2 0,00 m- 0,35 m Sol vegetal

0,3-2,50 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic

consistenta cu rare concretiuni calcaroase

2,50-4,20 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,

slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente dispersate

de pietris, plastic consistenta

4,20-10,20 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare

roscat-ruginie

10,20-15,0 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui, micacee,

plastic consistenta








roscat-ruginie

10,7-15,1 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui,

micacee, plastic consistenta



231


Ratesti, Judetul Arges F4 (piezometru)

0,00 m- 0,40 m Sol vegetal







roscat-ruginie



F5 (piezometru) 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal







roscat-ruginie







slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente

dispersate de pietris, plastic consistenta



232




roscat-ruginie








roscat-ruginie








roscat-ruginie









233




roscat-ruginie

S-au intalnit mai multe formatiuni geologice care au calitati geotehnice cu

totul diferite.

Astfel la suprafata, pe 0,40 m adancime, s-a intalnit formatiunea

acoperitoare (deluviu) alcatuita din argile inchise, umede, foarte slabe din punct de

vedere geotehnic.

Intre 0,40- 15,0 m adancime s-a identificat roca de baza formata din argile,

argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri cu elemente dispersate de bolovanis, cu calitati

geotehnice bune. Aceste roci se continua si sub adancimea de 15.0 m.

Parametrii geomecanici ai argilei nisipoase cafeniu inchisa roscata in care se

toarna fundatiile (2,00- 2,40 m) sunt:

- Coeficient de duritate ft=0,8-1,0

- Limita de curgere WL=38-59%

- Umiditatea W=18-25%

- Limita de framantare Wp=15,0-19,0%

- Indicele de plasticitate Ip=23-44%

- Indicele de consistenta Ic=0,7-0,9

- Greutatea volumetrica in stare naturala γan=18,0 – 21,0 kN/m3

- Greutatea volumetrica in stare uscata: γau=14,0 – 17,0 kN/m3

- Porozitate n=35-43%

- Indicele de porozitate e=0,65-0,95%

- Gradul de umiditate Sr=0,65-,1,00

- Modul de compresibilitate M2-3=8300-9100 kPa

- Tasarea specifica ep2=3,6-4,4 cm/m

- Unghi de frecare interna 16-24º _______________________________________________________________________________



234



- Coeziunea: c=30-32 kPa

Parametrii geomecanici ai stratului format din pietrisuri si nisipuri cu

elemente dispersate de bolovanis sunt:

- Coeficient de duritate ft=1,0-1,5

- Greutatea specifica absoluta medie: γ=26.5kN/mc

- Greutatea volumetrica medie: γa=26.5kN/mc

- Porozitatea reala totala: 36-46%

- Unghi de frecare interna 30-35º

- Rezistenta de frecare r=4,0-5,0 tf/mp

- Coeficientul de frecare beton-teren f=0.5



235



Harta geologica a amplasamentului depozitului de deseuri

5.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Platforma Moesica se intinde intre Orogenul Carpatic - in vest, aliniamentul

reprezentat de Orogenul Carpatic - Orogenul Nord Dobrogean - in nord si

Orogenul Balcanic in sud. Spre est se continua in selful Marii Negre.

Unitati morfostructurale ale teritoriului Romaniei



236



Din aceasta se individualizeaza pe teritoriul Romaniei trei compartimente

(valah, sud-dobrogean si central-dobrogean), care au rang de subunitati tectonice

delimitate de accidente tectonice transcrustale majore, spre deosebire de situatia

din Platforma Scitica unde separarea sectoarelor Barlad si Deltei Dunarii tine de

ratiuni geografice.

Aceste compartimente tectonice au fost tratate de-a lungul timpului diferit,

fie ca platforme de sine statatoare fie ca niste compartimente tectonice ale

Platformei Moesice.

Delimitarea unitatii

- in nord – falia pericarpatica (= falia Bibesti-Tinosu) o separa de Orogenul

Carpatic; structura se afunda spre nord sub Orogenul carpatic. In acest sector falia

pericarpatica este mascata la suprafata de depozitele neogen-cuaternare;

- in nord-est – falia Peceneaga-Camena, care se prelungeste din Dobrogea;

- in est – taluzul continental al Bazinului Euxinic;

- in sud – Dunarea si frontiera (limita formala).

Fundamentul blocului moesic este eterogen, compartimentele Valah, Sud-

Dobrogean si Central-Dobrogean, delimitate de falii crustale majore (faliile

intramoesica si Capidava- Ovidiu), corespunzand unor faciesuri litologice

distincte. De asemenea, daca se analizeaza aranjamentul litofacial si tectonic al

cuverturii sedimentare se constata caracterul eterogen al acesteia, dar se observati

ca liniile majore litofaciale si tectonice se suprapun numai partial

compartimentelor delimitate tectonic si litologic in soclu. In aceste conditii trebuie

avut in vedere ca limitele celor trei compartimente sunt diferite pentru fundament

si cuvertura sedimentara.

In fundamentul moesic s-au separat trei compartimente tectonice, cu

caracteristici litologice si structurale distincte. Limitele compartimentelor sunt:

- Compartimentul Valah - falia pericarpatica, Dunare si falia intramoesica; _______________________________________________________________________________



237



- Compartimentul Sud-Dobrogean – falia pericarpatica, falia intramoesica,

falia Capidava-Ovidiu si frontiera;

- Compartimentul Central-Dobrogean – falia pericarpatica, falia Capidava-

Ovidiu si falia Peceneaga-Camena.

Tipurile de soclu din Platforma Moesica

Tectonica compartimentului valah

Trecerea de la etapa de arie labila geosinclinala la cea de arie stabila de tip

platforma, s-a produs in miscarile assyntice tarzii-caledonice inferioare, din

intervalul Proterozioc superior-Paleozoic inferior.

Evolutia struturala a Sectorului Valah s-a desfasurat in trei etape:

a. Etapa Paleozoic-Triasic- sedimentarea a fost controlata de subsidenta

diferentiata, determinata de sistemul de fracturi care delimiteaza zone de

ridicare si zone depresionare, cu conditii particulare de sedimentare;

- Zonele de ridicare – cele mai importante ridicari sunt Strehaia-Vidin,

Nord Craiova-Bals-Optasi-Peris, Slatina, Videle, Bordei Verde-Insuratei;



238



- Zonele subsidente (depresionare)- complementar cu zonele ridicate s-au

format depresiunile Bailesti, Rosiori-Alexandria, Calarasi-Urziceni si

Ghergheasa-Movila Miresii.

b. Etapa Jurasic Inferior-Cretacic- incepand cu Jurasicul, morfologia bazinului

se schimba, formandu-se doua zone de sedimentare diferite:

- o zona de adancime, cu sedimentare pelagica marno-calcaroasa,

suprapusa in partea central-vestica, peste ridicarea Bals-Optasi;

- o zona de adancime mica, cu sedimentare neritica (calcare, calcare

recifale, calcare algale, calcare cretoase), dispusa periferic zonei pelagice.

c. Etapa neozoica- in aceasta ultima etapa de evolutie se produce inaltarea

zonei sudice si o puternica subsidenta in zona nordica, spre orogen. Acest

fapt determina acumularea sedimentelor cu grosimi foarte mari in fata

orogenului. Subsidenta este demonstrata de adancimile la care apar diferite

unitati litologice.

Falia Intra-moesica (FI)

Falia Intra-moesica traverseaza platforma Moesica in directia SE-NV,

separand doua sectoare cu constitutie si fundament diferite. Desi este o falie adanca

bine definita, atingand baza litosferei si extinzandu-se catre S-E inspre regiunea

faliei Anatoliene , activitatea seismica asociata este imprastiata si slaba, cu doar

doua evenimente care depasesc magnitudinea 5.

Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este incadrat in zona

de macroseismicitate I=71 pe scara MSK (unde indicele I corespunde unei

perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.



239



Din punct de vedere al potentialului de producere al alunecarilor de teren,

amplasamentul se afla in zona de risc scazut, cu probabilitate redusa de

alunecare a terenului.

Dupa normativul P 100-1/2006, amplasamentul se afla situat in zona

caracterizata prin valori de varf ale acceleratiei terenului, pentru proiectare ag =

0.20 g.



240



Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul este

caracterizat prin Tc=1.0 sec.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc aspectrului de

raspuns



241



5.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

Vor fi executate foraje pentru monitorizarea nivelului si calitatii apei

subterane, atat in amonte cat si in aval.

5.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

Nu este cazul.

5.4.1.5. Calitatea subsolului

Nu este cazul.

5.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si

comprehensiv, preconizate, detectate

Nu este cazul.

5.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.

5.4.1.8.Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate,

zonele de recreere sau peisaj

Nu este cazul.

5.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie

tehnologica

Caracteristicile litologice, fizico-mecanice conduc la concluzia existentei

unor conditii favorabile pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica, fara

afectarea negativa din punct de vedere al mediului, a solului si subsolului.



242



5.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone

carstice, zone predispuse alunecarilor de teren

Amplasamentul studiat nu este afectat de fenomene fizico-geologice

(alunecari sau deplasari de teren) active.

Din datele obtinute din foraje pentru proiectarea „ Depozitelor de

deseuri”avand in vedere unhiurile de frecare interna (pentru argila-nisipoasa 160-

240 si 300-35 pentru stratul de pietris si nisip) se poate lua in calcul un unghi de

taluz natural pana la adancimea de10m de maxim 350.

In cazul unei umeziri accidentale locale (precipitatii abundente) a

pachetului de argile-argile nisipoase coeziunea scade pana la anulare, iar valoarea

unghiului de frecare interna se poate diminua pana la jumatate.

5.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

Nu este cazul.

5.4.2. Impactul prognozat

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare

general, subsolul este tratat impreuna cu solul.

Rezulta ca impactul prognozat asupra subsolului va avea caracteristici

similare cu cele ale solului, acestea fiind descrise detaliat la la capitolul „Solul”.

5.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –

geologice

Nu este cazul.

5.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra

elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone

umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus

Nu este cazul. _______________________________________________________________________________



243



5.4.2.3.Impactul transfrontier

Nu este cazul.


Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare

general, subsolul este tratat impreuna cu solul.

Rezulta ca masurile de diminuare a impactului prognozat asupra subsolului

vor fi similare cu cele propuse la capitolul 5.3. „Sol”.

5.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”

5.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” - Campia Romana

5.4.4.2. Localizarea resurselor subterane

Nu este cazul.



244



5.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

Nu este cazul.

5.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor

geologice sau a altor zone problematice

Nu este cazul.

5.5.Biodiversitatea

5.5.1. Caracterizare generala

Marea varietate a formelor de relief din cadrul judetului Arges a determinat

o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei spontane si chiar a plantelor cultivate.

Astfel de la nord la sud se disting urmatoarele etaje de vegetatie: etajul alpin, etajul

padurilor de rasinoase, etajul padurilor de foioase, etajul stepei.

Flora ocrotita din cadrul judetului este reprezentata prin cateva specii atat

spontane cat si plantate, cum sunt: tisa, arborele lalea, laur, magnolia, chiparosul de

balta, castan comestibil, nuc, cedru, arborele mamut, arborele lui Iuda (aceste

exemplare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte normative

anterioare, fie datorita raritatii lor in judetul Arges).

Datorita prezentei unor acumulari de apa au aparut specii de pasari specifice

zonelor umede, din care se pot enumera: lebada, lisita, pescarus, corcodel, starc,

egreta, rata salbatica etc.

Circa 40% din suprafata judetului este acoperita cu paduri situate in

principal in zona de deal si de munte. Acestea contin aproximativ 60 specii de

arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive, dintre toate acestea

ocrotite sunt aproximativ120 specii. Astfel, de exemplu, din cele 16 specii de

plante carora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al naturii (Decretul

nr.237/1950 al Consiliului de Ministrii), 9 vegeteaza in Parcul National Piatra

Craiului: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella

rubra), smirdarul (Rhododrendon kotschyi), bulbucii de munte (Trolius



245


Ratesti, Judetul Arges europaeus), iedera alba (Daphne blagayata), tulchina (Daphne cneorum), tisa

(Taxus baccata), ghintura galbena (Gentiana lutea), garofita Pietrei Craiului

(Dianthus calizonius).

5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament:

paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata -

lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri

Obiectivul analizat este situat in extravilanul comunei Ratesti, judetul Arges,

pe un teren ce constituie islaz comunal, accesul realizandu-se pe drum comunal.

Pe amplasament nu sunt prezente habitate prioritare, aspect justificat si prin

faptul ca amplasamentul nu face parte dintr-un Sit de Importanta Comunitara, cel

mai apropiat fiind ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi aflat la 11.93 km.

Vedere asupra amplasamentului

Vegetatia din zona comunei Ratesti a fost supusa in trecut unor presiuni

antropice importante rezultate din activitatile socio-economice desfasurate. Printre

consecintele acestor activitati (agro-zootehnice, cultivarea terenului arabil si

cresterea animalelor) asupra biodiversitatii se numara ruderalizarea vegetatiei,

micsorarea habitatelor naturale si inlocuirea lor cu cele seminaturale sau antropice. _______________________________________________________________________________



246



Aspect al vegetatiei de pe amplasament

Nu doar extinderea culturilor agricole a dus in timp la modificarea si

afectarea compozitiei calitative a florei si faunei in zona, dar si pasunatul

manifestat atat pe suprafetele cu miriste cat si in zonele cu vegetatie spontana.

Evidentierea pasunatului in zona

5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii,

compozitia pe specii

Amplasamentul analizat este in intregime localizat pe terenuri agricole, in

afara ariilor protejate Natura 2000. Este o zona agricola in care pe langa culturile

de importanta economica predomina vegetatie spontana de tip mezofil.



247



Flora in zona de studiu este reprezentata de numeroase specii de plante

ierboase pe langa acestea au fost intalnite sporadic si specii lemnoase la limita

drumurilor de exploatare ce delimiteaza amplasamentul obiectivului analizat.

In ceea ce priveste compozitia floristica de pe amplasament ce poate fi

afectata de implementarea si functionarea obiectivului mentionam ca nu au fost

identificate specii de interes comunitar, precum si faptul ca zona analizata nu

este inclusa intr-un Sit de Importanta Comunitara (SCI).

Activitatile economice de baza pentru locuitori sunt reprezentate de

practicarea agriculturii si pasunatul, ce influenteaza direct si indirect compozitia

fitodiversitatii in aceste zone. Astfel, procesul de antropizare se reflecta la nivelul

compozitiei floristice, agroecosistemele si comunitatile de plante ruderale fiind

caracteristice zonei analizate.

In structura agroecosistemelor pe langa plantele cultivate cu valoare

economica se dezvolta o vegetatie insotitoare, segetala fara valoare economica sau

conservativa. Mentionam ca speciile de arbori enumerate mai jos au fost observate

in zona de padure din vecinatatea de sud-est a amplasamentului.

Lista floristica din zona studiata cuprinde urmatorii taxoni:

Incadrare Taxonomica Nr crt. Denumire stiintifica Familie Ordin

1. Pinus sylvestris Pinaceae PINALES 2. Ranunculus sardous Ranunculaceae RANUNCULALES 3. Urtica dioica Urticaceae URTICALES 4. Quercus frainetto

Fagaceae

FAGALES

5. Quercus cerris 6. Quercus robur 7. Portulaca oleracea Portulacaceae

CARYOPHYLLALES

8. Gypsophila muralis Caryophyllaceae 9. Holosteum umbellatum

10. Amaranthus retroflexus Amaranthaceae 11. Amaranthus album

12. Bassia scoparia 13. Bassia hirsuta 14. Atriplex tatarica



248



15. Atriplex patula Chenopodiaceae 16. Atriplex prostrata 17. Chenopodium album 18. Polygonum aviculare

Polygonaceae

POLYGONALES 19. Polygonum persicaria 20. Rumex crispus 21. Agrimonia eupatoria

Rosaceae

ROSALES

22. Crataegus monogyna 23. Crataegus pentagyna 24. Potentilla argentea 25. Malus sylvestris 26. Rosa canina 27. Sanguisorba minor 28. Coronilla varia

Fabaceae

FABALES

29. Lotus corniculatus 30. Medicago falcata 31. Robinia pseudoacacia 32. Trifolium pratense 33. Trifolium repens 34. Lythrum virgatum Lythraceae MYRTALES 35. Euphorbia helioscopia Euphorbiaceae EUPHORBIALES 36. Acer campestris Aceraceae SAPINADALES 37. Acer pseudoplatanus 38. Acer negundo 39. Tribulus terrestris Zygophyllaceae GERANIALES 40. Daucus carota ssp. carota Apiaceae APIALAES 41. Eryngium campestre 42. Torilis arvensis 43. Hypericum perforatum Hypericaceae THEALES 44. Diplotaxis tenuifolia

Brassicaceae

CAPPARALES (CRUCIFERALES)

45. Thlaspi perfoliatum 46. Lepidium perfoliatum 47. Fraxinus ornus Oleaceae OLEALES 48. Convolvulus arvensis Convolculaceae

POLEMONIALES 49. Cuscuta europaea Cuscutacea 50. Verbena officinalis Verbenaceae BORAGINALES 51. Ballota nigra Lamiaceae LAMIALES

52. Lamium purpureum 53. Lamium amplexicaule 54. Mentha pullegium 55. Plantago media Plantaginaceae PLANTAGINALES 56. Plantago major 57. Linaria vulgaris Scrophulariaceae SCROPHULARIALES 58. Achillea setacea

59. Artemisia absinthium 60. Artemisia annua



249



61. Artemisia vulgaris

Asteraceae

ASTERALES

62. Arctium lappa 63. Carduus thoermeri 64. Carthamus lanatus 65. Carduus acanthoides 66. Centaurea diffusa 67. Centaurea cyanus 68. Cirsium vulgare 69. Cirsium arvense 70. Cichorium intybus 71. Conyza canadensis 72. Chondrilla juncea 73. Inula britannica 74. Lactuca tatarica 75. Lactuca perennis 76. Matricaria recurita 77. Matricaria perforata 78. Pulicaria vulgaris 79. Taraxacum officinale 80. Taraxacum serotinum 81. Juncus effusus Juncaceae JUNCALES 82. Agropyron repens

Poaceae

GRAMINALES

83. Avena sativa 84. Agropyron cristatum ssp.pectinatum 85. Calamagrostis epigeios 86. Cynodon dactylon 87. Dactylis glomerata 88. Digitaria sanguinalis 89. Echinochloa crus-galli 90. Lolium perenne 91. Poa anuua 92. Poa angustifolia 93. Setaria viridis 94. Setaria pumila

Habitatele de pe amplasament si din vecinatate nu vor fi afectate de

realizarea si functionarea obiectivului date fiind:

- sensibilitatea redusa a comunitatilor vegetale instalate (si valoarea

conservativa redusa a acestora);

- caracteristicile locale de mediu - zona cu impact antropic ridicat;



250



- faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele

prevazute prin proiect (ce vizeaza suprafete de izlaz comunal). In plus,

nici una dintre speciile vegetale identificate nu este mentionata in

anexele O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.

5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de

animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile,

nevertebrate, vanat, specii rare de pesti

Membrii colectivului elaborator au urmarit identificarea speciilor de fauna

din zona analizata cu accent pe cele de interes conservativ si relatia acestora cu

amplasamentul. Mentionam ca distanta de la amplasamentul analizat pana la cel

mai apropiat Sit de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0062 Lacurile de

acumulare de pe Arges este de 10 km ca urmare speciile avifaunistice, care

constituie obiective de conservare pentru acest sit, ar putea ajunge in zona studiata

doar in pasaj/zbor in perioada de migratie.

In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si a

vecinatatii acestuia, elaboratorul a identificat o serie de taxoni ce apartin la

urmatoarele clase: Insecta (preponderent Ordinul Orthoptera), Amphibia (Ord.

Anura), Reptilia (Ordinul Squamata), Aves (preponderent Ordinul Passeriformes),

Mammalia.

Din punct de vedere calitativ biodiversitatea pe amplasament este relativ

mica comparativ cu alte zone (ca de exemplu SPA Lacurile de acumulare de pe

Arges ) si se datoreaza impactului antropic exercitat prin lucrarile agricole

mecanizate, regulate, care au avut loc asupra acestor terenuri.

Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe suprafata studiata

(amplasamentul si zonele invecinate acestuia), asupra carora este probabil a se

exercita un impact ca urmare a implementarii obiectivului:

_______________________________________________________________________________



251



CLASA INSECTA

Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind

observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate.

Acestea, la randul lor, sunt in majoritate specii euribionte, la care preferintele de

habitat sunt laxe, cum ar fi de exemplu: Sphingonotus caerulans, Decticus

verrucivorus, Oedipoda caerulescens, Aiolopus thalassinus, Calliptamus italicus,

Acrida ungarica, Gryllus campestris. Din punct de vedere economic ortopterele

sunt considerate printre cele mai importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu

valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai ales daunelor produse.

Acrida ungarica

Nici una dintre speciile de insecte observate nu este mentionata in

anexele O.U.G. 57/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare.

Prezentam in continuare lista cu speciile de vertebrate observate in zona

studiata:

Nr. Crt.

Denumirea stiintifica OUG 57/2007 Categorie SPEC

Categorie IUCN

Clasa AMPHIBIA

Ordinul ANURA

Familia Bufonidae

1 Bufo bufo Anexa 4 B - LC



252



Clasa REPTILIA

Ordinul SQUAMATA

Familia Lacertidae 2 Lacerta viridis Anexa 4 A - LC 3 Lacerta agilis Anexa 4 A - LC

Familia Natricidae

4 Natrix natrix - - LC

Clasa AVES

Ordinul FALCONIFORMES

Familia Accipitridae

5 Circus aeruginosus Anexa 3 Non-Spec LC

6 Circus cyaneus Anexa 3 3 LC

7 Buteo buteo - Non-Spec LC

8 Buteo lagopus - Non-Spec LC

Familia Falconidae

9 Falco tinnunculus Anexa 4B 3 LC

Ordinul GALIFORMES

Familia Phasianidae

10 Phasianus colchicus

Anexa 5C, 5D Non-Spec LC

Ordinul CHARADRIIFORMES

Familia Laridae

11 Larus cachinnans - - LC

Ordinul COLUMBIFORMES

Familia Columbidae

12 Streptopelia decaocto Anexa 5C Non-Spec LC



253



13 Streptopelia turtur Anexa 5C 3 LC

Ordinul CUCULIFORMES

Familia Cuculidae

14 Cuculus canorus - Non-Spec LC

Ordinul CORACIIFORMES

Familia Upupidae

15 Upupa epops Anexa 4 B 3 LC

Ordinul PASSERIFORMES

Familia Alaudidae

16 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC

17 Galerida cristata - 3 LC

Familia Corvidae

18 Corvus cornix Anexa 5C Non-Spec LC

19 Corvus frugilegus Anexa 5C Non-Spec LC

20 Pica pica Anexa 5 C Non-Spec LC

Familia Fringillidae

21 Carduelis carduelis Anexa 4 B Non-Spec LC

22 Carduelis spinus Anexa 4 B Non-SpecE LC

23 Fringilla coelebs - Non-SpecE LC

Familia Emberizidae

24 Miliaria calandra Anexa 4B 2 LC

25 Emberiza citrinella - Non-SpecE LC

Familia Hirundinidae

26 Hirundo rustica

- 3 LC

Familia Passeridae



254



27 Passer domesticus

- 3 LC

28 Passer montanus

- 3 LC

Familia Laniidae

29 Lanius collurio Anexa 3 3 LC

30 Lanius minor Anexa 3 2 LC

Familia Motacillidae

31 Motacilla alba Anexa 4B Non-Spec LC

32 Motacilla flava Anexa 4B Non-Spec LC

Familia Muscicapidae

33 Luscinia megarhynchos - Non-SpecE LC

34 Saxicola torquata - Non-Spec LC

Famila Turdidae

35 Turdus pilaris Anexa 5C Non-SpecE LC

36 Turdus merula - Non-SpecE LC

Familia Paridae

37 Parus major - Non-Spec LC

FamiliaSylviidae

38 Sylvia atricapilla - Non-SpecE LC

39 Sylvia curruca - Non-Spec LC

Familia Sturnidae

40 Sturnus vulgaris Anexa 5 C 3 LC

CLASA MAMMALIA

Ordinul EULIPOTYPHLA (INSECTIVORA)

Familia Talpidae

41 Talpa europaea - - LC



255



Familia Soricidae

42 Crocidura leucodon - - LC

Ordinul RODENTIA

Familia Arvicolidae

43 Microtus arvalis - - LC

Familia Muridae

44 Mus spicilegus - - LC

Ordinul CARNIVORA

Familia Canidae

45 Vulpes vulpes Anexa 5 B - LC

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated - neevaluate

Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE)



256



CLASA AMPHIBIA

Referitor la amfibienii observati in zona analizata acestia sunt slab

reprezentati din punct de vedere calitativ si cantitativ, singurele exemplare

observate in cursul deplasarilor pe teren apartin speciei Bufo bufo. Acestea au fost

observate in vecinatea amplasamentului preponderent in luna aprilie cand se

deplaseaza pe distante mari in vederea reproducerii precum si in luna septembrie

(cand se pregatesc pentru intarea in hibernare).

CLASA REPTILIA

Speciile de reptile identificate in zona studiata apartin in exclusivitate

Ordinului Squamata, doua specii de soparle: Lacerta viridis, Lacerta agilis si o

specie de sarpe: Natrix natrix.

In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic

si in numar foarte mic (1-3 exemplare per transect) exemplare apartinand celor

doua specii de reptile – Lacerta viridis si Lacerta agilis, doar in zonele cu

vegetatie spontana de la limita drumurilor de exploatare agricola din vecinatatea

amplasamentului.

Referitor la exemplarele speciei Natrix natrix, acestea au fost observate in

numar mic in zonele invecinate obiectivului, cu vegetatie spontana, din nord-estul

amplasamentului.

CLASA AVES

In ceea ce priveste compozitia specifica a avifaunei, au fost observate in

total 36 de specii de pasari pe amplasament si in vecinatatea acestuia.



257



Pe amplasament nu au fost identificate habitate propice pentru reproducerea

si odihna speciilor de avifauna, cu atat mai putin cuiburi ale speciilor de interes

conservativ.

Speciile de pasari de interes comunitar din anexa 3 a O.U.G. nr. 57/2007 cu

modificarile si completarile ulterioare sunt urmatoarele: Circus aeruginosus,

Circus cyaneus, Lanius collurio, Lanius minor. Toate cele patru specii sunt

incadrate conform Listei Rosii IUCN in categoria LC- cu risc scazut. Mentionam

ca pe parcursul deplasarilor in teren nu au fost observate cuiburi ale acestor specii,

exemplarele identificate folosind amplasamentul analizat doar pentru hranire sau in

traseele locale dinspre zonele care ofera conditii pentru cuibarire si adapost (zone

umede si zone forestiere) catre zonele cu terenuri agricole.

Dintre speciile de pasari de interes national listate in anexa 4B a O.U.G. nr.

57/2007 au fost identificate in zona studiata 7 specii dintre care doar 3 in zona

amplasamentului, respectiv Falco tinnunculus si cele doua specii de Motacilla,

restul fiind observate in vecinatate.

Marea majoritate a paseriformelor observate in cadrul amplasamentului nu

sunt deranjate de executarea lucrarilor de constructie si nici de functionarea

obiectivului, acestea fiind specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica si

adaptabilitate ridicata ca de exemplu: Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,

Hirundo rustica, Passer montanus, Passer domesticus, Sturnus vulgaris.

CLASA MAMMALIA

Mamiferele sunt slab reprezentate in zona de studiu in special prin specii de

rozatoare cum ar fi: Microtus arvalis si Mus spicilegus al caror habitat preferat este

reprezentat de culturile agricole. De asemenea trebuie mentionata prezenta in zona

(conform literaturii de specialitate) si a speciilor insectivore cum sunt: Talpa

europea si Crocidura leucodon acestea nefiind identificate pe amplasament in

timpul deplasarilor echipelor de monitorizare. _______________________________________________________________________________



258



Pentru speciile Microtus arvalis si Mus spicilegus nu se impun masuri

speciale in timpul implementarii si functionarii obiectivului, avand in vedere

caracterul prolific al speciilor precum si capacitatea de adaptare a acestora la

activitatile umane.

5.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in

Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante

si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone

verzi protejate; pasuni.

In Romania, au fost desemnate, in scopul asigurarii masurilor speciale de

protectie si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural, urmatoarele

categorii de arii naturale protejate:

a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale

naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale;

b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal,

geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei;

c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara,

arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica;

d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al

unitatilor administrative.

Situatia ariilor naturale protejate in judetul Arges:

parcuri nationale = 1

arii naturale protejate de interes national = 31

arii naturale protejate de interes local (declarate prin HCJ/HCl) = 56

SCI –situri de importanta comunitara (declarate prin Ordinul 2387/2011) = 12

SPA –situri de protectie avifaunistica (declarate prin HG 971/2007) = 2



259


Ratesti, Judetul Arges Nr.

crt

Obiectiv Localizare Suprafata

ha

Arii protejate de interes national declarate prin Legea 5/2000

Parcuri Nationale

1. Parcul National Poiana Craiului Arges, Brasov 14800

Rezervatii si monumente ale naturii

1. Microrelief carstic Cetateni Rezervatia naturala, pe teritoriul comunei

Cetateni

41.87

2. Granitul de la Albesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Albesti de Muscel

0.5

3. Locul fosilifer Suslanesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Boteni-Mioarele

3.8

4. Calcarul numulitic Albesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Albesti de Muscel

0.5

5. Poiana cu Narcise Negarasi Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Negrasi

5

6. Zona carstica Dambovicioara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Dambovicioara- Muntii Piatra Craiului

2000

1937

7. Moldoveanu-Capra Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Arefu in Munttii Fagaras

4074

8. Pestera Piscul Negru Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Arefu-Muntii Fagaras

42.9

9. Pestera Dobrestilor Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Dambovicioara, in Parcul National Piatra

Craiului

0.5

10. Pestera nr.15 Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei


Craiului

0.5

11. Pestera Dambovicioara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei


Craiului

0.5



260


Ratesti, Judetul Arges 12. Pestera Uluce Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei

Dambovicioara, in Parcul National

Poianan Craiului

0.5

13. Pestera Stanciului Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei


Craiului

0.5

14. Avenul din Grind Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei


Craiului

0.5

15. Lacul Iezer Rezervatie naturala in Muntii Iezer 0.6

16. Lacul Zarna Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.8

17. Lacul Jgheburoasa Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.8

18. Lacul Hartop I Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.3

19. Lacul Hartop II Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.35

20. Lacul Hartop V Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1

21. Lacul Manastirii Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.6

22. Lacul Valea Rea Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.26

23. Lacul Buda Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.47

24. Lacul Izvorul- Museteica Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 3

25. Lacul Scarisoara Galbena Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.92

26. Lacul Galbena IV Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.78

27. Rezervatia Valsan Rezervatie naturala, pe teritoriul

comunelor Merisani, Malureni, Musetesti,

Bradulet, Arefu

11899

Arii protejate de interes national declarate prin HG 2151/2004

28. Lacul Bascov Rezervatie naturala pe teritoriul comunei

Bascov

162

29. Lacul lui Barca Rezervatie naturala pe teritoriul comunei

Davidesti

12.4

30. Golul Alpin-Valea Rea-Zarna Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 6480

31. Zona carstica Magura-Nucsoara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei 15.8



261



Nucsoara

TOTAL 39488.65

Arii protejate de interes local

Nr.crt Obiectiv Suprafata ha

Arii protejate de interes local Localizare Hotarari CJ

1. Parc Mihaesti Comuna Mihaesti 65.00

2. Valea Cheii-Valea Ghimbavului Dambovicioara-Dragoslavele 6692.95

3. Padurea Iedu-Cernat Comuna Nucsoara 327.50

4. Muntele Raiosu Muntii Fagaras 92.00

5. Valea Silistei Comuna Aninoasa 2.20

6. Slanic Comuna Aninoasa 6.10

7. Braniste I Comuna Bratiste 7.40

8. Bratiste II Comuna Bratiste 5.60

9. Menghea Comuna Aninoasa 28.30

10. Malu Comuna Malu 12.00

11. Negomiru O.S. Aninoasa 20.00

12. Priboaia O.S. Aninoasa 2.40

13. Vladesti Comuna Vladesti 15.70

14. Bughea I Comuna Bughea 204.20

15. Bughea II Comuna Bughea 33.70

16. Moiceanu OS Campulung 13.50

17. Gruiul Campulung 19.50

18. Topana Comuna Topana 174.90

19. Vedea Comuna Vedea 34.80

20. Cotmeana Comuna Cotmeana 21.20

21. Bascovele I Comuna Bascovele 35.40

22. Bascovele II Comuna Bascovele 21.90

23. Pravat Comuna Pravat 78.50

24. Valea Ursului Comuna Valea Ursului 6.40



262



25. Zoruleasa Comuna Bradulet 235.00

26. Bradet Comuna Bradulet 607.00

27. Coltul Vanator Comuna Bradulet 165.00

28. Robaia Comuna Robaia 160.00

29. Ruginoasa Comuna Ruginoasa 1.60

30. Carpenis OS Musatesti 1.60

31. Arnuta OS Musatesti 2.40

32. Trivale Pitesti 432.23

33. Podisor OS Rucar 1.08

34. Nemtoaica OS Rucar 88.60

35. Richita Comuna Satic de Sus 40.60

36. Bradet Rucar Comuna Bradet 32.10

37. Mateias Campulung 9.20

38. Braneasa O.S. Suici 2.30

39. Valea Satului O.S. Suici 89.00

40. Poienari O.S. Suici 27.70

41. Marginea O.S. Suici 9.90

42. Negoiu Muntii Fagaras 1000.00

43. Rancaciov Comuna Rancaciov 40.00

44. Ruginoasa Topoloveni 12.40

45. Albutele Topoloveni 3.10

46. Lacsor O.S.Vidraru 27.90

47. Molivis Comuna Arefu 48.10

48. Cerbul Mic O.S.Vidraru 23.70

49. Bahna Rusului Comuna Nucsoara 12.80

50. Papau Muntii Fagaras 27.30

51. Corbi Comuna Corbi 21.80

52. Papau Domnesti Comuna Domnesti 49.00

53. Corbi Mo Comuna Corbi 12.80

54. Corbi La Comuna Corbi 100.40



263



55. Rezervatia Naturala Fagaras Muntii Fagaras 37556.60

56. Parcul Florica Stefanesti 2.50

TOTAL 48721.38

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti a initiat demersurile

necesare declararii Padurii Trivale, ca arie naturala protejata de interes national

categoria IV IUCN „rezervatie naturala” in suprafata de 432.33 ha. Documentatia

intocmita a fost inaintata de ARPM Pitesti la Ministerul Mediului si Padurilor (nr.

57349/29.12.2010) si la Academia Romana - Comisia pentru Monumentele

Naturii (nr. 4834/29.12.2010), care a emis avizul favorabil nr. 3378 din

09.02.2011.

Arii naturale protejate de interes comunitar

In judetul Arges situatia siturilor Natura 2000 se prezinta astfel:

Arii de protecteie speciala avifaunistica (SPA) 1. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges: Suprafata totala = 2260 ha

Judetul Arges: Bascov (5%), Bradu (2%), Budeasa (3%), Baiculesti (2%),

Curtea de Arges(2%),Calinesti (1%), Cateasca (7%), Merisani (9%), Pitesti (3%),

Topoloveni(<1%), Stefanesti (2%).

2. ROSPA0098 Piemontul Fagaras: Suprafata totala = 71256 ha

Judetul Arges: Arefu (<1%)

Judetul Sibiu: Arpasu de Jos (51%), Avrig (27%), Carta (<1%), Cartisoara

(72%), Porumbacu de Jos (65%), Racovita (58%), Turnu Rosu (12%)

Judetul Brasov: Dragus (51%), Harseni (39%), Lisa (60%), Recea (43%),

Sambata de Sus (41%), Ucea (18%), Victoria (45%), Vistea (21%), Sinca (52%),

Sinca Noua (21%).



264



Situri de importanta comunitara (SCI)

1. ROSCI0102 Leaota – Suprafata totala =1363 ha

Judetul Arges: Dragoslavele (3%)

Judetul Dambovita: Moroeni (1%)

Judetul Brasov: Fundata (<1%), Moieciu (6%)

2. ROSCI0122 Muntii Fagaras – Suprafata totala= 198618 ha

Judetul Arges: Albestii de Muscel (<1%), Arefu (89%), Berevoesti (<1%),

Bradulet (7%), Leresti (38%), Nucsoara (85%), Rucar (54%), Salatrucu (62%),

Valea Mare Pravat (4%).

Judetul Valcea: Boisoara (33%), Caineni (45%), Perisani (47%), Titesti

(<1%).

Judetul Brasov: Dragus (42%), Harseni (58%), Lisa (56%), Recea (48%),

Sambata de Sus (50%), Ucea (40%), Vistea (30%), Zarnesti (17%), Sinca (35%),

Sinca Noua (5%)

Judetul Sibiu: Arpasu de Jos (36%), Avrig (25%), Boita (<1%), Catisoara

(64%), Porumbacu de Jos (42%), Racovita (24%), Turnu Rosu (51%)

3. ROSCI0177 Padurea Topana – Suprafata totala = 891 ha

Judetul Olt: Topana (26%)

Judetul Arges: Ciomagesti (<1%), Uda (< 1%)

4. ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi - Suprafata totala = 5 ha

Judetul Arges: Negrasi (<1%)

5. ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei –Suprafata totala = 202 ha

Judetul Arges: Albestii de Muscel (1%), Berevoesti (<1%), Bughea de Jos

(<1%)

6. ROSCI0268 Valea Valsanului - Suprafata totala = 9480 ha

Judetul Arges: Albestii de Arges (1%), Bradulet (77%), Corbeni (<1%),

Corbi (3%), Domnesti (<1%), Musatesti (54%), Nucsoara (<1%), Pietrosani (2%),

Valea Iasului (<1%) _______________________________________________________________________________



265



7. ROSCI0316 Lunca Raul Doamnei - Suprafata totala = 56 ha

Judetul Arges: Cosesti (<1%)

8. ROSCI0326 Muscelele Argesului - Suprafata totala =10015 ha

Judetul Arges: Aninoasa (11%), Bailesti (12%), Costesti (28), Davidesti

(5%), Domnesti (9%), Hartiesti (13%), Mihaesti (17%), Pietrosani (24%),

Poienarii de Muscel (20%), Schitu Golesti (34%), Vladesti (28%), Vulturesti

(18%)

9. ROSCI0341 Padurea si Lacul Stolnici –Suprafata totala=1527 ha

Judetul Arges: Harsesti (<1%), Stolnici (15%)

Judetul Olt: Sarbii-Magura (<1%)

10. ROSCI0354 Platforma Cotmeana –Suprafata totala = 12529 ha

Judetul Olt: Topana (<1%), Vitomiresti (1%)

Judetul Arges: Babana (18%), Ciomagesti (11%), Cocu (20%), Cotmeana

(36%), Cuca (31%), Draganu (17%), Moraresti (9%), Uda (21%)

11. ROSCI0381 Raul Targului- Argesel-Rausor – Suprafata totala =13213 ha

Judetul Arges: Albestii de Muscel (12%), Bughea de Sus (<1%), Leresti

(45%), Nucsoara (<1%), Rucar (14%), Valea Mare Pravat (22%)

Judetul Brasov: Zarnesti (<1%)

12. ROSCI0386 Raul Vedea- Suprafata totala = 9077 ha

Judetul Teleorman: Alexandria (<1%), Balaci (<1%), Buzescu (2%),

Calinesti (7%), Didesti (<1%), Dobrotesti (<1%), Dracsenei (<1%), Draganesti de

Vede (44%), Mavrodin (6%), Maldaeni (<1%), Nanov (1%), Nenciulesti (8%),

Peretu (10%), Plosca (4%), Rosiorii de Vede (5%), Radoiesti (<1%), Scrioastea

(22%), Sfintesti (<1%), Stejaru (20%), Saceni (<1%), Vedea (13%).

Zona analizata pentru amplasarea obiectivului este caracterizata prin

prezenta agroecosistemelor. Este o zona agricola, cultivata cu paioase si pe

trenurile necultivate este prezenta o vegetatie spontana de tip mezofil.



266



In cadrul agroecosistemelor, ecosisteme antropizate bine reprezentate in

zona, nu se regasesc caracteristicile unui habitat stabil si prielnic pentru avifauna

si fauna terestra.

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la amplasamentul analizat

pana la cele mai importante arii naturale de interes comunitar sunt:

- 10 km pana la ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges

- 15.70 km pana la ROSCI0344 Padurile din sudul Piemontului Candesti

- 16.14 km pana la ROSCI0106 Lunca mijlocie a Argesului

- 11.93 km pana la ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi

Harta pozitionare depozit fata de ariile protejate

Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor

naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 5.6.2.3. “Relatia dintre proiect

si zonele protejate…”



267



5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere,

hrana, odihna, iernat.

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza

sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau

superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure

pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte

mult din energia si timpul animalului, expunandu-le la pericole, cum ar fi

pradatorii sau epuizarea.

Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat de

pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de

unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel

Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre

Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza

central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe

Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures – partial Harghita-Sibiu-Brasov,

pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de

acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si

se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se

indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,

Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se

indreapta catre Dunare.

Migratia de primavara incepe in lunile februarie-aprilie, cand sosesc pasarile

din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi

peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se

hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona

Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de _______________________________________________________________________________



268


Ratesti, Judetul Arges iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval

ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul

Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul

Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de

trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,

randunelele – de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea

Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si

Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei.

Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu

temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea

pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia

plecarea.

Prezentam in continuare informatii privind perioadele cunoscute pentru

migratia speciilor de pasari observate:

Denumire stiintifica Reproducere Migratia

de primavara

Migratia de

toamna

Categorie avifenologica

Specii cuibaritoare

Specii necuibaritoare

Alauda arvensis Aprilie-Iulie Februarie-Martie

Noiembrie-Decembrie

PM

Buteo buteo Martie-Iunie B.buteo vulpinus : Martie –Aprilie

B.buteo vulpinus : Septembrie-Octombrie

S OI, P

Buteo lagopus Martie-Iunie Martie-Aprilie

Septembrie-Octombrie

- OI

Carduelis carduelis Mai- Iulie - - S OI Carduelis spinus - - - - OI Circus aeruginosus Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV RI Circus cyaneus Aprilie-Iunie Aprilie Octombrie - OI Corvus cornix Martie-Mai - - S - Corvus frugilegus Martie-Iunie - - S - Cuculus canorus Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV - Emberiza citrinella Aprilie-Iulie - - S - Falco tinunnculus Martie-Iulie Martie Noiembrie OV OI Fringilla coelebs Aprilie-Mai - - PM - Galerida cristata Aprilie-Iunie - - S -



269


Ratesti, Judetul Arges Hirundo rustica Aprilie-August Aprilie Septembrie OV - Lanius collurio Mai-Iunie Aprilie Octombrie OV - Lanius minor Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV - Larus cachinnans Mai - - S - Luscinia megarhynchos Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV P

Miliaria calandra Aprilie-Iunie - - PM - Motacilla alba Aprilie-August Martie Noiembrie OV -

Motacilla flava Mai-Iulie Aprilie Septembrie OV -

Parus major Aprilie-Mai - - S -

Passer domesticus Aprilie-August - - S - Passer montanus Aprilie-Iulie - - S - Phasianus colchicus Aprilie-Iulie - - S - Pica pica Aprilie-Iunie - - S - Saxicola torquata Mai-Iulie - - OV -

Streptopelia decaocto Tot anul (2-3 ponte) - - S -

Streptopelia turtur Mai-Iulie Aprilie Septembrie OV - Sylvia atricapilla Aprilie-Iulie - - OV - Sylvia curruca Mai-Iunie - - OV - Sturnus vulgaris Aprilie-Iulie - - PM - Turdus pilaris Mai-Iunie Martie Octombrie S - Turdus merula Martie-August - - PM - Upupa epops Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV -

Legenda:

Categoria avifenologica

OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)

OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)

RI - rar iarna

PM - partial migrator

Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat,

iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)

P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre

teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)

E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara

limitelor lor obisnuite de raspandire)

S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)

Conform surselor bibliografice disponibile si unanim acceptate la momentul

dat si anume: „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti;

„Dinamica si migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica,



270


Ratesti, Judetul Arges zona analizata nu se afla pe directia unei rute principale de migratie, distanta pana

la cursul raului Olt fiind de peste 60 km, care reprezinta un reper important pentru

orientarea pasarilor in timpul migratiilor sezoniere, asa cum se poate vedea in

imaginile de mai jos (cnf. V. Ciochia 1984).

Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de toamna,

drumurile: 1. Estelbic; 2. Pontic; 3. Sarmatic (s.str.); 4. Sarmatic; 5. Carpatic; 6.

Oltului; B. Bistritei; S. Sudului. Zona hasurata reprezinta principalele locuri de

hrana, intalnire si concentrare (sursa Victor Ciochia, 1984)



271



Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de primavara,

drumurile: 1. estelbic; 2. pontic; 3. sarmatic (in sens strict); 4. sarmatic (in sens

larg); 5. carpatic; 6. Oltului; B. Bistritei; zona hasurata reprezinta principalele

locuri de hrana si aglomerare (Victor Ciochia, 1984).

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate si a observatiilor de teren este ca impactul

obiectivului analizat asupra migratiei pasarilor poate fi considerat

nesemnificativ.

5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai

valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele

acestora

NU ESTE CAZUL.



272




Analiza efectelor asupra biodiversitatii s-a realizat pe intreaga suprafata

aferenta obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin proiect.

S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii

obiectivului deoarece interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte

asupra factorilor de mediu din cadrul intregii suprafete aferente DDI-ului (si implicit

asupra biodiversitatii).

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare. Data fiind folosinta

actuala a terenului - agricol, ce implica prezenta in mare parte a unui

agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia

periodica a culturilor si de interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de

pesticide si ingrasaminte chimice), se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul

implementarii proiectului si in timpul functionarii obiectivului asupra

biodiversitatii locale.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a proiectului, prin disturbarea habitatului in cadrul organizarii de

santier ce implica decopertari/excavari, depozitari si transport sol fertil, transportul

materialelor de constructie si a personalului implicat in lucrarile de amenajare.

Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa,

atunci cand vor fi amenajate toate elementele construite necesare functionarii

sistemului integrat de depozitare finala a deseurilor nepericuloase si periculoase.

Mentionam in acest sens ca, datorita particularitatilor constructive ale depozitului

si anume: sistemul de etansare si impermeabilizare cu geomembrana din

polietilena de inalta densitate (PEID), sistemului de colectare a levigatului in

bazinul de levigat, sistemului de colectare a apelor pluviale si structurii

organizatorice si functionale ale obiectivului nu se pune problema existentei unui

impact pe termen mediu si lung. Realizarea acestor depozite ecologice s-a _______________________________________________________________________________



273


Ratesti, Judetul Arges prevazut a se face conform unei solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea

normativelor actuale Romanesti si Europene in care deseurile vor fi depozitate

controlat.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii DDI-

ului, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative.

Efectul temporar asupra biodiversitatii se manifesta in perioada de

constructie a obiectivului prin cresterea nivelului emisiilor in atmosfera si a

zgomotului datorate prezentei utilajelor grele pe amplasament.

Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si

a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul DDI-ului,

inclusiv in timpul functionarii obiectivului, datorita caracteristicilor tehnologice si

constructive ale depozitului.

Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia prin

elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarea legislatiei in

vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de deseuri.

Acoperirea finala se va realiza prin intermediul unui strat de sol vegetal,

revegetarea acestuia pentru a impiedica fenomenele de eroziune.

5.6. Peisajul

5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia

Informatii generale

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel: _______________________________________________________________________________



274



- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei.

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1

martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat

exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot

teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si

periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,

dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin

adoptarea Legii nr. 451/2002.

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un

areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si

caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.

Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al

actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul

ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt

luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.

Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat

la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai

bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din _______________________________________________________________________________



275


Ratesti, Judetul Arges ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a

dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De

asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,

tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de

populatia implicata.

Diversitatea peisajului geografic din judetul Arges reflecta in primul rand

complexitatea formelor de relief, care sunt distribuite proportional si armonios in

cuprinsul teritoriului sau. Astfel, variatia reliefului in raport cu altitudinea, scoate

in evidenta faptul ca mai mult de jumatate din suprafata judetului este ocupata de

dealuri subcarpatice si podisuri piemontane, cuprinse in general intre 300 si 800 m

altitudine. Aproximativ ¼ din suprafata o constituie treapta muntilor, incepand cu

cei scunzi si mijlocii, cu altitudini cuprinse inre 800-1800 m acoperiti cu paduri de

fag si rasinoase, si culminand cu munti inalti, de peste 2000 m altitudine, acoperiti

de pajisti alpine. Restul teritoriului este reprezentat de relieful plat de campie din

sudul judetului. Aceasta etajare a reliefului pe o diferenta de nivel de peste 2300 m,

intre varful Moldoveanu (2543 m) si lunca Argesului, in aval de Glambocata

(circan 200 m), reflecta diversitatea lui accentuata.

Relieful este dispus in zone paralele, orientate pe directia vest-est, coborand

in trepte bine conturate de la nord la sud. Unitatile de relief din cuprinsul treptelor

respective au insa o dispunere diferita, determinata de modul de fragmentare a

reliefului in raport cu conditiile morfostructurale si litologice. Orientarea

dominanta a unitatilor de relief se remarca mai intai la relifeful muntilor inalti si

mijlocii, care, cu exceptia muntilor Piatra Craiuluui si Leaota, se dispun in culmi si

masive orientate de la vest la est. Dealurile inalte de la marginea muntilor si

depresiunile subcarpatice si intracolinare sunt aliniate in general pe aceeasi

directie.

In partea centrala a judetului, unitatile de relief capata o orientare de la nord

la sud, datorita faptului ca raurile care s-au adancit in suprafata Podisului Getic l-_______________________________________________________________________________



276


Ratesti, Judetul Arges au fragmentat, mai ales intre Arges si Argesel, in culmile prelungi, paralele, ale

dealurilor piemontane.

Varietatea formelor de relief si gradul diferit de fragmentare se datoreaza in special

alcatuirii geologice deosebit de complexe atata din punct de vedere al structurii, cat

si al naturii si varstei rocilor componente. Totoodata, configuratia actuala a

relifefului este rezultatul unei indelungate evolurii, care a dus la individualizarea

unitatilor morfostructurale din cadrul celor trei trepte principale de relief: treapta

inalta a muntilor, cu o mare diversitate morfologica si cu o accentuata energie de

relief, treapta dealurilor subcarpatice si a podisurilor piemontane, cu relief specific

de eroziune, si treapta joasa de campie, cu relief de acumulare.

Incadrarea in regiune

Zona analizata este dominata peisagistic de prezenta agroecosistemelor

acestea ocupand cele mai mari suprafete din zona analizata. Cu toate ca valoarea

peisagistica a terenurilor agricole este in general considerata mai scazuta decat a

celor ocupate de ecosistemele naturale, diversitatea si perioada de vegetatie a

culturilor, precum si tipul de activitati agricole desfasurate la momentul

vizualizarii, toate combinate cu anumite forme de relief sau structuri antropice pot

crea peisaje inedite cu valoare peisagistica ridicata.

Variabile cercetate in vederea clasificarii unitatilor de peisaj agrar sunt:

1. Suprafata agricola utilizata – reprezinta suprafata totala de teren

agricol utilizat, pentru o anumita localitate.

2. Teren arabil – reprezinta terenul care se ara in fiecare an sau la

intervale mai mari de timp, conform unui sistem de rotatie al culturilor, in scopul

cultivarii plantelor anuale sau perene. Acesta include si terenul ramas necultivat

datorita inundatiilor, colmatarilor, a altor calamitati cu caracter temporar sau a altor

cauze. De asemenea, aici intra si terenurile ocupate de sere, solarii, capsunerii,

pasuni si fanete destelenite si insamantate cu plante anuale sau perene, etc.



277



3. Pasuni si fanete – terenuri acoperite cu o vegetatie ierboasa, instalata pe

cale naturala sau regenerata prin insamantare si destinate pasunatului si /sau

cositului.

5.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia

Terenul care face obiectul investitiei nu are ca vecinatati zone locuite, aceste

vecinatati sunt date de :

la NE - drum de exploatare;

la SE - drum de exploatare;

la SV - proprietar privat Prichindel Sandu

la NV - drum comunal DC 104, izlaz comunal.

5.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe

amplasament

In punct de vedere geomorphologic, zona studiata se afla inCampia Inalta a

Pitestilor. Aceasta este o campie de acumulare fluvio-lacustra, cuaternara, are ca

fundament Platforma Moesica (Platforma Valaha). Este una din cele mai inalte si

fragmentate campii piemontane din Romania (350 m altitudine absoluta) si este

formata din terasele de pe partea dreapta a Argesului.



278



Campia Pitestilor este limitata la NV de Platforma Cotmeana, pe o linie care

o desparte de terasa a III-a a Argesului, iar la E de Platforma Candesti, piemont ce

domina lunca Argesului, printr-un abrupt pronuntat, intre Pitesti si Gaiesti. Campia

propriu-zisa a Pitestilor corespunde celor trei terase ale Argesului. Terasele au fost

sculptate intr-un mare con de dejectie, pe suprafata caruia se pare ca Argesul si-a

schimbat cursul de mai multe ori. La geneza Campiei Pitestilor a contribuit si

remanierea pietrisurilor villafranchiene din Piemontul Cotmeana. Depozitele

sedimentare ale acestei campii cuprind ”pietrisuri din Pitesti”, pe langa nisipuri,

argile, depozite loessoide. Acestea sunt asezate pe o stiva groasa de sedimente

paleozoice, mezozoice si neozoice care acopera fundamentul cristalin al Platformei

Moesice. Asemenea campii piemontane, formate pe cuverturi aluvio-proluviale sub

denumirea de ”tipul Pitesti”.

Terasele vaii Argesului din Piemontul Cotmeana au inceput sa se contureze

in pleistocenul mediu, crearea lor fiind determinata de miscarile eustatice, de

ridicarile neotectonice si de oscilatiile climatice. In Campia Romana sistemul de

terase a aparut in pleistocenul superior.

5.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice

Nu este cazul.

5.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului

In vecinatatea obiectivului sunt prezente zone impadurite, padurea

Strambuleasa si padurea Rocianca care nu vor fi afectate prin implementarea

proiectului.


In perioada de constructie, peisajul va fi afectat prin prezenta utilajelor si

mijloacelor de transport implicate in proces. Avand in vedere perioada relativ _______________________________________________________________________________



279


Ratesti, Judetul Arges scurta de realizare a proiectului, impactul peisagistic va fi anulat dupa incheierea

lucrarilor

Avand in vedere conditiile amplasamentului, faptul ca nu sunt consemnate

zone de protectie din punct de vedere peisagistic, precum si masurile adoptate

pentru functionarea viitoarei investitii se preconizeaza ca impactul asupra

peisajului va fi nesemnificativ.

5.6.2.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat

si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite),

schimbari ale acestui raport

Nu este cazul.

5.6.2.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural,

fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel

de transfrontiera

Nu este cazul.

5.6.2.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii,

parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra

acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor

Distanta masurata in linie dreapta fata de cele mai importante zone de interes

comunitar sunt:

- 10 km pana la ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges

- 15.70 km pana la ROSCI0344 Padurile din sudul Piemontului Candesti

- 16.14 km pana la ROSCI0106 Lunca mijlocie a Argesului

- 11.93 km pana la ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi



280



Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate

In continuare vom prezenta caracteristicile siturilor in ordinea apropierii fata

de obiectivul analizat, conform Formularelor Standard din anexa Ordinului

2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta

comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania respectiv din HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG 1284

din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania



281

„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges

ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges 2.2. Suprafata sit (ha)

2.260

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Global

A339 Lanius minor RC D A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C A024 Ardeola ralloides 2-5 p D A060 Aythya nyroca 35-60 i C B C C A031 Ciconia ciconia 450-600 i C B C C A026 Egretta garzetta 10-15 i D A002 Gavia arctica 1-3 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 2-3 p D A338 Lanius collurio RC D A001 Gavia stellata 1-2 i C B C C A393 Phalacrocorax pygmeus 20-70 i D A021 Botaurus stellaris 1-2 i D A027 Egretta alba 3-8 i D A023 Nycticorax nycticorax 40-80 i D A038 Cygnus cygnus 5-20 i C B C C A081 Circus aeruginosus 1-2 p 15-20 i D A082 Circus cyaneus P 5-10 i D A166 Tringa glareola 20-40 i D A197 Chlidonias niger 30-50 i D A193 Sterna hirundo 1-2 p R D A229 Alcedo atthis 4-6 p D A307 Sylvia nisoria 1-2 p D A097 Falco vespertinus 5-10 i D

282


3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Global

A056 Anas clypeata 25-50 i D A052 Anas crecca 1700-2400 i D A053 Anas platyrhynchos 4000-6500 i C B C C A055 Anas querquedula 60-150 i D A043 Anser anser 12-40 i C B C C A059 Aythya ferina 4000-5500 i B B C B A061 Aythya fuligula 190-230 i D A067 Bucephala clangula 220-240 i C B C B A087 Buteo buteo 10-12 i D A088 Buteo lagopus 2-5 i D A036 Cygnus olor 570-720 i D A096 Falco tinnunculus 8-10 i D A125 Fulica atra 1200-1300 i C B C C A459 Larus cachinnans 30-40 i D A179 Larus ridibundus 300-500 i D A070 Mergus merganser 20-40 i C B C C A069 Mergus serrator 20-45 i C B C C A017 Phalacrocorax carbo 500-1080 i C B C C A005 Podiceps cristatus 12-25 i D A006 Podiceps grisegena 3-10 i C B C C A008 Podiceps nigricollis 3-8 i D A004 Tachybaptus ruficollis 100-120 i C B C B A028 Ardea cinerea 4-10 i 15-20 i D A041 Anser albifrons 200-400 i 300-400 i D A051 Anas strepera 10-30 i D A210 Streptopelia turtur 1-2 p D A209 Streptopelia decaocto P D A212 Cuculus canorus RC D

283


A218 Athene noctua 1-3 p D A226 Apus apus P P D A228 Apus melba P D A230 Merops apiaster P P D A232 Upupa epops P D A235 Picus viridis P D A237 Dendrocopos major P D A240 Dendrocopos minor P D A233 Jynx torquilla P P D A244 Galerida cristata P D A247 Alauda arvensis P P D A249 Riparia riparia P P D A251 Hirundo rustica P P D A256 Anthus trivialis P P D A259 Anthus spinoletta P P D A260 Motacilla flava P P D A261 Motacilla cinerea P P D A262 Motacilla alba P P D A340 Lanius excubitor P D A337 Oriolus oriolus P P D A351 Sturnus vulgaris P P P D A263 Bombycilla garrulus V D A342 Garrulus glandarius RC D A343 Pica pica C D A348 Corvus frugilegus C D A349 Corvus corone C D A350 Corvus corax R D A264 Cinclus cinclus V D A265 Troglodytes troglodytes P D A276 Saxicola torquata P P D A274 Phoenicurus phoenicurus P D A273 Phoenicurus ochruros 5-9 p P D

284


A269 Erithacus rubecula P P D A271 Luscinia megarhynchos P D A270 Luscinia luscinia P D A283 Turdus merula P D A285 Turdus philomelos P P D A287 Turdus viscivorus R D A284 Turdus pilaris RC D A325 Parus palustris P D A329 Parus caeruleus P D A328 Parus ater P D A330 Parus major RC D A324 Aegithalos caudatus R D A336 Remiz pendulinus R D A332 Sitta europaea R D A334 Certhia familiaris V D A354 Passer domesticus RC D A356 Passer montanus RC D A359 Fringilla coelebs R P D A360 Fringilla montifringilla P D A372 Pyrrhula pyrrhula P P D A373 Coccothraustes

coccothraustes P D

A361 Serinus serinus R D A363 Carduelis chloris P D A365 Carduelis spinus RC D A364 Carduelis carduelis P D A366 Carduelis cannabina P D A368 Carduelis flammea V D A381 Emberiza schoeniclus 10-15 p P D A054 Anas acuta R D A050 Anas penelope 20-50 i D A048 Tadorna tadorna R D

285


A058 Netta rufina R D A062 Aythya marila 5-10 i D A066 Melanitta fusca V D A085 Accipiter gentilis P R D A086 Accipiter nisus P 4-6 i D A099 Falco subbuteo 1-2 p 10-15 i D A112 Perdix perdix 5-10 i D A115 Phasianus colchicus 10-20 i D A113 Coturnix coturnix R D A118 Rallus aquaticus 4-6 p D A123 Gallinula chloropus 30-50 p 1-5 i 50-100 i D A142 Vanellus vanellus 4-8 p R 20-50 i D A136 Charadrius dubius 2-6 p 10-20 i D A155 Scolopax rusticola R D A153 Gallinago gallinago 5-10 i 10-20 i D A152 Lymnocryptes minimus V D A156 Limosa limosa R D A145 Calidris minuta R D A146 Calidris temminckii R D A168 Actitis hypoleucos 5-10 i D A165 Tringa ochropus 2-5 i 5-20 i D A164 Tringa nebularia R D A162 Tringa totanus R D A161 Tringa erythropus R D A163 Tringa stagnatilis R D A182 Larus canus 400-700 i C B C C A198 Chlidonias leucopterus R D A207 Columba oenas R D A266 Prunella modularis P P D A292 Locustella luscinioides 5-10 p D A291 Locustella fluviatilis 3-7 p D A295 Acrocephalus schoenobaenus 30-60 p P D

286


A296 Acrocephalus palustris 50-100 p P D A297 Acrocephalus scirpaceus 30-40 p P D A298 Acrocephalus arundinaceus 20-30 p P D A299 Hippolais icterina V R D A438 Hippolais pallida V D A310 Sylvia borin P P D A311 Sylvia atricapilla P P D A309 Sylvia communis P P D A308 Sylvia curruca P P D A315 Phylloscopus collybita P P D A314 Phylloscopus sibilatrix P D A316 Phylloscopus trochilus P D A317 Regulus regulus R D A318 Regulus ignicapillus R D A322 Ficedula hypoleuca V D A319 Muscicapa striata R R D A277 Oenanthe oenanthe 5-10 p D A275 Saxicola rubetra P P D A376 Emberiza citrinella P D A383 Miliaria calandra P D

LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare excelenta A - valoare excelenta p - perechi B - 15 p > 2%

B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie

B - conservare buna B - valoare buna

C - 2 p > 0%

C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa

C - conservare medie sau redusa

C - valoare considerabila

D - populatie nesemnificativa Statut, - Cuibaritor/Iernat/Pasaj POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national

287


CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective P - prezent RC- relativ comun R - rar V - foarte rar F - frecvent A - abundent C - comun

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale al sitului

Cod % CLC Clase de habitate N04 10 331 Plaje de la nisip N06 66 511,512 Rauri, lacuri N07 12 411,412 Mlatini, turbarii N12 5 211-213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 2 311 Paduri de foioase N17 3 312 Paduri de conifere

288


4.2. Calitate si importanta

Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

- numar de specii din Anexa I a Directivei Pasari:9 - numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn):20 - numar de specii periclitate la nivel global: 1 Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Ciconia ciconia Aythya nyroca Egretta garzetta Anser anser Phalacrocorax carbo Anas clypeata Podiceps griseigena Anas querquedula Larus ridibundus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Mergus albellus Gavia arctica Bucephala clangula Cygnus olor Larus cachinnans Fulica atra Mergus merganser Mergus serrator Podiceps cristatus Aythya fuligula Anas platyrhynchos Aythya ferina Buteo buteo Anas crecca

4.3. Vulnerabilitate In sit se desfasoara activitati antropice: cultivarea terenurilor, indepartarea haturilor si crangurilor, indepartarea lastarisului, exploatatii piscicole.

289


6. ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suporafata din sit afectata Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Influenta 110 Utilizarea pestidelor C 5 - 151 Indepartarea haturilor si crangurilor C 5 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa C 5 0 300 Extragere de nisip si pietris C 8 - 500 Retele de comunicare C 3 + 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 5 0 163 Replantare C 5 + 240 Luare/indepartare de fauna C 3 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 5 + 160 Managementul forestier general C 3 +

Activitati si consecinte in jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Influenta

190 Pasunat, activitati agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus C 3 0 401 Urbanizare continua B 10 0 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0 300 Extragere de nisip si pietris C 5 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 530 Imbunatatirea accesului la zona C 5 + .

290


Ratesti,Judetul Arges

5.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop

recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite,

campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor

zone si asupra folosintei lor

Nu este cazul.


Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona izolata s-a urmarit tocmai

evitarea impactului negativ


- intreg perimetrul exterior al depozitului va fi protejat de un gard dublat

de o perdea vegetala formata din copaci si arbusti care va conduce la

reducerea impactului estetic al aspectului exterior ;

- ultimul strat de inchidere finala a depozitului, dupa umplere la capacitate,

va fi un strat vegetal cultivat cu iarba si arbusti;

5.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de

recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul

si din afara amplasamentului

Nu este cazul.

5.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop

recreativ

Nu este cazul.

291



5.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea

amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament,

alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de

constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone

verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic

Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona izolata s-a urmarit tocmai

evitarea impactului negativ. De asemenea s-a ales modelul de constructie usoara

pentru sediul administrativ tocmai pentru ca impactul asupra factorilor de mediu sa

fie diminuat.

5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”

5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si

masurilor de protectie

Nu este cazul.

5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect

asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate

Nu este cazul.

5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra

resurselor estetice si care asigura recreerea

Nu este cazul.

292



5.7. Mediul social si economic

5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra

caracteristicilor demografice, populatiei locale

In perioada executarii lucrarilor de investii:

Impactul negativ asupra asezarilor umane este, practic neinsemnat, deoarece

nu exista asezari umane in apropiere: cele mai apropiate localitati sunt Furdulesti

(2,3 km) si Silistea (2,8 km).

Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce se vor efectua in

afara santierului.


Impactul activitatii asupra asezarilor umane este strans legat de modul in

care sunt afectate apa, aerul, solul. Se apreciaza ca, prin functionarea viitoarei

investitii nu se va crea disconfort asupra populatiei (emisii de poluanti, mirosuri

neplacute sau afectarea peisajului) daca activitatea se va desfasura cu respectarea

tuturor prevederilor legale privind protectia mediului inconjurator si a sanatatii

umane.

Amplasamentul depozitului se incadreaza in prevederile HG 349/2005,

punctul b. articolul 1.1.2.1.2. din Anexa 2: pozitionarea fata de zonele locuite

existente sau planificate; distanta de protectie fata de corpul depozitului trebuie sa

fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase;

constructiile individuale vor fi luate in considerare separat. Aceste prevederi sunt

derivate din cele prevazute de Norma de igiena si recomandari privind mediul de

viata al populatiei, aprobata prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 cu

modificarile si completarile ulterioare, care in Art. 11 prevede o distanta de 1000 m

fata de depozitele controlate de deseuri solide.

Asezarile umane din zona pot fi afectate in faza de operare prin:

293



• Poluarea accidentala a solului, subsolului si a apei subterane – poluanti

care sa afecteze apa subterana folosita de localnici prin fantani;

• Aer – prin mirosuri;

• Zgomot – al utilajelor ce deservesc obiectivul si al autobasculantelor.

Din analiza potentialelor surse de poluare si a prognozarii impactului asupra

factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si Subsol, rezulta ca prin constructia si

functionarea obiectivului analizat nu sunt afectate conditiile demografice ale

populatiei locale.

Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

in perioada de exploatare a obiectivului.

Impactul activitatilor descrise asupra asezarilor umane sau altor obiective de

interes public este nesemnificativ, minor, el incadrandu-se in limitele admisibile

stabilite de normativele si legislatia interna si europeana.


In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii

obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat

deoarece distantele pana la zonele locuite sunt foarte mari.

Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva

din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si

Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente, respectiv

• controlarea poluarii fonice;

• monitorizarea periodica a calitatii componentelor de mediu, unde este

cazul;

• plantarea de arbori rezistenti la poluare, pentru imbunatatirea dispersiei

atmosferice

294



5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice

si culturale

Pe suprafata comunei Ratesti exista o serie de situri arheologice aflate pe

Lista Monumentelor Istorice 2010 pentru judetul Arges, conform Ministerului

Culturii si Patrimoniului National, dupa cum urmeaza:

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare

AG-II-a-B-13598

Ansamblul casei Armand Calinescu

sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI

Str. Calinescu Armand 1

1925

AG-II-m-B-13598.01 Casa sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI


1925

AG-II-m-B-13598.02 Anexe sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI


1925

AG-II-m-B-13598.03 Parc sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI


1925

AG-II-m-B-13809 Biserica "Adormirea Maicii Domnului.

sat TIGVENI; comuna RATESTI

145 1856

AG-II-a-B-13808 Ansamblul conacului Gheorghe Bratianu


146 cca. 1925, ref. 1958

AG-II-m-B-13808.01 Conacul Gheorghe Bratianu


146 cca. 1925, ref. 1958

AG-II-m-B-13808.02 Anexe sat TIGVENI; comuna RATESTI

146 cca. 1925, ref. 1958

AG-II-m-B-13808.03 Parc sat TIGVENI; comuna RATESTI

146 cca. 1925, ref. 1958

5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor

istorice

Nu este cazul.

295



6. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt

moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si

tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra

mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la

alegerea facuta

S-a studiat initial posibilitatea realizarii unui depozit de deseuri periculoase,

cu alta structura: 4 celule, dintre care una rezervata azbestului- varianta I si o alta

configuratie a intregului obiectiv.

In urma analizei datelor propuse pentru proiect s-a ales solutia actuala cu trei

celule /depozite, intr-o alta configuratie care din punctul de vedere al impactului

asupra mediului este optima.

Solutia initiala era de construire a unor drumuri de pamant care au fost

inlocuite cu varianta de drumuri pietruite, aceasta solutie fiind una mai buna din

punctul de vedere al protectiei mediului.

O alta varianta care a fost analizata, a fost aceea de a fi folosita solutia

incinerarii. S-a renuntat deoarece este o solutie mult mai scumpa, care ar limita

tipurile de deseuri care ar putea fi eliminate, alegerea unui incinerator in cadrul

depozitului ar mari de asemenea costurile investitiei. In plus, pentru

descompunerea prin ardere a deseurilor este necesar un aport semnificativ de

combustibil care ar reduce semnificativ eficienta instalatiei din punct de vedere

energetic.

296



6.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii,

viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare

alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu

Nu este cazul.

297



7. MONITORIZAREA Monitorizarea in timpul exploatarii

Monitorizarea este reglementata prin prevederile HG 349 / 2005 si ale

Anexei 2 din Normativul Tehnic al OM nr. 757/2004.

Automonitorizarea are ca scop verificarea conformarii cu cerintele impuse

de autoritatile competente.

Cerintele generale de control si protectia mediului cat si sistemul de

urmarire a calitatii factorilor de mediu cuprinde:

- sistem de control si urmarire a factorilor de mediu: protectia calitatii

apelor subterane, cantitatea de precipitatii, calitatea apei de suprafata din

vecinatatea depozitului, nivelul apei subterane, controlul levigatului

(debitul si probe de levigat );

- topografia : evaluarea suprafetei ocupata de deseuri (volum si compozitie

deseuri, metode depozitare, durata depozitarii, calculul capacitatii de

depozitare)

In timpul executiei lucrarilor de investitii, in timpul exploatarii si in perioada

post – inchidere sunt create urmatoarele sisteme de monitorizare:

• Sistem de monitorizare tehnologica

Sistemul de monitorizare tehnologica are drept scop verificarea starii

utilzajelor si starea operarii acestora in depozit si anume:

• verificarea drumurilor de acces din incinta si imprejurimi;

• starea stratului de acoperire ;

• functionarea instalatiei de evacuare a apelor pluviale si a levigatului;

• gradul de umplere a bazinului de colectare a levigatului;

298



• starea de etansare a depozitului pentru a evita patrunderea levigatului in apa

subterana;

• starea versantilor si a digurilor;

• urmarirea gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit si anume:

o comportarea taluzurilor si digurilor;

o urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit ,

aparitia unor tasari diferentiale si stabilirea masurilor de prevenire a

lor;

o aplicarea masurilor de pierdere a stabilitatii;

o modul corect de depozitare a deseurilor;

o efectuarea in laborator a testelor de control asupra materialului

neutralizat;

o determinarea, in laborator, a diverselor amestecuri de deseuri, pentru

neutralizarea, compatibilitatea in amestecuri;

o stabilirea proceseului de netralizare ce va fi aplicat;

o analiza calitativa a apelor de spalare din cadrul obiectivului;

o controlul compozitiei si calitatii fluidelor epurate.

Monitorizarea materialului stocat

Monitorizarea materialului stocat implica :

- monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai levigatului

- gradul de compactare al deseurilor inerte depozitate

- monitorizarea elementelor constructive ale depozitului: stabilitatea

versantilor; evolutia profilului topografic final; gradul de

impermeabilizare;

- monitorizarea gradului de tasare a deseurilor si straturilor de acoperire

finala;

299



Importanta tasarii cumulative este direct proportionala cu timpul scurs de la

depozitare, in cazul in care ar fi necesara realizarea simultana a doua loturi din

cauza incompatibilitatii matricelor va fi necesar sa se verifice daca tasarea este

omogena in scopul evitarii situatiilor de instabilitate de-a lungul fasciilor de

contact a diverselor loturi.

Pentru urmarirea tasarilor in timp se vor efectua nivelmente topografice a

suprafetelor interesate printr-o retea de puncte fixe oportun dispuse pe masa de

deseuri si pe digul perimetral al depozitului.

Ritmul acestor controale va fi subordonata volumului predarilor, cu datele

care vor fi stranse dupa fiecare ciclu de masuratori, vor fi realizate harti cu curbe

de izotasare partiale si totale care vor permite analizarea dezvoltarii profilurilor

transversale de-a lungul sectiunilor semnificative ale reliefului.

Monitorizarea depozitului DDI

Depozitul va fi supus unei monitorizari continue atat de tip operational cat si

de tip instrumental, apelandu-se in principal la:

- Monitorizarea panzelor de apa freatica prin efectuarea unor foraje in aval si

in amonte pe directia de curgere a panzei de apa freatica : se vor efectua

determinari ale indicatorilor de calitate din forajele de observatie , solicitate

de Avizul de gospodarire a apelor;

- Se vor determina indicatorii de calitate din forajele de observatie corelat

cu categoria de deseuri industriale depozitate, precum si indicatorii de

calitate stabiliti in Planul national de protectie a apelor subterane impotriva

poluarii si deteriorarii aprobat prin H.G. 53/2009.

- Cercetari geoelectrice;

- Control vizual;

- Control olfactiv al mirosurilor emanate;

- Controlarea debitului si calitatii de levigat;

300



- Analiza levigatului;

- Analiza apelor de suprafata;

- Monitorizarea acustica : incadrarea in limitele de zgomot admisibile

prevazute in STAS 10009/1988 in timpul realizarii investitiei si in perioada

de operare;

- Monitorizarea pentru mirosurile emanate ;

- Monitorizarea biodiversitatii in zonele din vecinatatea depozitului precum

si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare

deseuri sau a dezvoltarii perdelei vegetale de protectie;

- Inregistrarea cantitatii de deseuri introduse in incinta depozitului;

- Monitorizarea apelor uzate

- Monitorizarea activitatii de intretinere.

• Monitorizarea datelor meteorologice

o Cantitatea de precipitatii;

o Temperatura;

o Directia si viteza vantului;

o Evaporarea directa;

o Umiditatea aerului

• Instrumente de supraveghere

Din cauza compozitiei levigatului, sistemul drenant poate fi supus unor

colmatari care se pot manifesta prin formarea unor depuneri de crusta (eventuala

precipitare de carbonati si/sau de oxizi si hidrati de fier si alte metale).

Aceste fenomene se manifesta in conducte din cauza stagnarii scurgerilor, a

intrarii aerului din exterior, a diminuarii temperaturii si a eliberarii de anhidrida

carbonica in urma caderilor de presiune.

301



Vor fi asadar realizate guri de vizitare corespunzatoare pentru efectuarea

operatiunilor de inspectie ( cu sonde monitorizate) si de intretinere precum spalarea

fortata, desfundarea cu mijloace hidraulice si curatarea mecanica .

Monitorizarea post – inchidere

Inchiderea ,, SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,


DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ va face

obiectul unui proiect separat.

In plus fata de o selectie a parametrilor monitorizati in mod curent,

principalele elemente ce pot fi analizate in cadrul monitorizarii post-inchidere se

refera la:

• Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei

depozitului de deseuri;

• Starea sistemului de acoperire a deseurilor;

• Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite

incluzand intensitatea de evaporare;

• Starea stratului vegetal.

Planul de monitorizare va fi intocmit de beneficiarul obiectivului in

coordonare cu Autoritatea de Mediu, pe baza elementelor prezentate anterior, in

momentul solicitarii „Autorizatiei de mediu” privitor la functionarea investitiei .

302



8. SITUATII DE RISC Evaluarea integrata a riscului se bazeaza pe ipoteza ca toate riscurile la care

se supun omul si mediul, intr-o regiune data, pot fi sistematic identificate, analizate

si evaluate in asa fel incat sa se poata face optiuni rationale asupra modului de

reducere a riscului, costului social si economic, a beneficiilor reducerii riscului, a

costurilor asociate, asigurandu-se baza unei gestionari integrate si sigure a

mediului.

Gestionarea integrata a riscului se bazeaza pe ipoteza ca toate fazele de

gestionare, localizarea, prevenirea , diminuarea, protectia si elementul institutional

pot fi exploatate complementar astfel ca resursele procesului de gestionare sa fie

optimizate.

Toate activitatile umane sunt posibile surse de risc.

8.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari

de teren, etc.)

In cazul unor fenomene naturale extreme sau a unui cutremur devastator pot

apare riscuri de poluare a factorilor de mediu prin distrugerea integritatii sistemelor

de etansare, a retelei de canalizare, levigat, putului forat pentru alimentare cu apa, a

aparitiei unor incendii.

8.2. Accidente potentiale (analiza de risc)

Analizele riscurilor privesc atat aspectele de siguranta intrinseca a tehnologiei

folosite (masini, instalatii, medii, incendii, explozii) cat si fiecare sarcina

individualizata in toate variantele sale.

Riscuri din cadrul sectiunii - Cantarire, inregistrare si control:

303



• in timpul transportului deseurilor se pot produce scurgeri de fractiuni

lichide;

• tamponari intre autospecialele cu deseuri care manevreaza in zona;

• accidentarea persoanelor de catre vehicolele care tranziteaza zona;

• camioanele care transporta materiale, provoaca murdarirea zonei

putandu-se polua cu impuritati solul, subsolul si apele din panza freatica.

Riscuri din cadrul sectiunii - Descarcare deseuri solide si namoluri:

• in timpul descarcarii deseurilor, din cauza suprapresiunii si manipularii,

se pot produce pulberi (praf), care pot fi antrenate de vant si depuse in

zone externe limitrofe obiectivului;

• caderea personalului in bazinele de incarcare, caderea in zonele cu panta

ale instalatiei in timpul operatiunilor de descarcare a deseurilor sau in caz

de inspectii/intretineri;

• pericol de incendiu din cauza prezentei deseurilor, datorat cauzelor

accidentale (tigari, brichete, etc);

• posibilitatea coliziunilor sau accidentelor intre masina operatoare in

instalatie si alte vehicole.

Riscuri din cadrul sectiunii - Stocare si utilizarea reactivilor si a cimentului:

• dispersia pulberii (prafului) sau a lichidelor in mediu in timpul transportului,

incarcarii sau descarcarii in siloz sau recipiente a reactivilor pentru instalatia

de epurare fizico- chimica, in eventualitatea ruperii tubulaturilor sau a

imbinarilor imperfecte.

Riscuri in sectiunea - Rezervoare de stocare deseuri lichide si levigaturi:

• caderea de la inaltime a personalului in timpul inspectiei/intretinerii

rezervoarelor;

• deseurile lichide pentru acceptare trebuie sa fie baze sau acizi slabi,

levigaturile sunt poluante organice. Ambele pot crea probleme instalatiilor

304



putand duce la posibile scurgeri, dar si personalului (probleme la caile

respiratorii si iritatii cutanate).

Riscuri in sectiunea – Alimentarea liniilor instalatiei de stabilizare:

• in timpul operatiunilor, se pot produce caderi de materiale de la inaltime.

Riscuri in sectiunea – stabilizare:

• emisiile acustice ale utilajelor care pot dauna muncitorilor;

• introducerea in mixer de materiale neadecvate tratamentului, rezultand

avarierea utilajelor;

• caderea muncitorilor in mixere in timpul controlului vizual;

• formarea de praf sau pierderi de material pe timpul tratamentului de

stabilizare.

Riscuri in sectiunea – Transport in instalatie a materialelor stabilizare:

• accidente la incarcarea si descarcarea containerelor;

• coliziuni intre vehicule.

Riscuri in sectiunea circuitului levigat

• Scurgerea necontrolata a levigatului ce penetreaza masa de deseuri

Riscul datorat depozitarii deseurilor

• Aparitia unor mirosuri puternice;

• Aparitia unor incendii.

8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ

semnificativ dincolo de granitele tarii

Nu este cazul.

305



8.4. Planuri pentru situatii de risc

Se vor intocmi planuri pentru evaluare riscuri si recomandari sisteme de

siguranta.

8.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea

incendiilor

Instalatia antiincendiu a depozitului (DDI)

Dotarile vor fi conforme cu legislatia in vigoare. Se propune utilizarea

nisipului si / sau a pamantului recuperat din excavatii, pentru controlul unor

eventuale incendii in depozit si pozitionarea unor extinctoare pe sasiu, pentru

prevenirea incendiilor pe mijloacele auto din perimetrul depozitului.

Pentru centrul de tratare vor fi prevazute extinctoare pe sasiu si furtune cu

capete de refulare pentru hidranti .

Pentru instalatia de stabilizare vor fi prevazute extinctoare pe sasiu si

furtune pentru hidranti.

Pentru evitarea izbucnirii si popagarii incendiilor, precum si evitarea

accidentelor de munca, se va respecta legislatia in domeniu in vigoare.

Deseurile acceptate in centru sunt putin inflamabile si neexplozive.

Procedura de acceptare si analizele de laborator permit stabilirea deseurilor care

amestecate intre ele pot da nastere la reactii chimice cu risc de inflamabilitate si

explozie.

306



9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in

totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe dintre detaliile

solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea si analizarea alternativelor pentru

organizarea de santier, pentru gropi de imprumut sau gropi de deseuri de

constructii se fac la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare.

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 10.1. Descrierea activitatii

Avand in vedere cerintele Uniunii Europene privind protectia mediului,

activitatile de depozitare definitiva a deseurilor periculoase si nepericuloase, care

fac obiectul prezentei investitii, sunt de interes deosebit, atat la nivel regional, cat

si national.

Va fi interceptata o gama variatata de deseuri industriale de pe teritoriul

regional si national, care vor fi procesate in conditii de maxima siguranta in

vederea valorificarii sau depozitarii finale in „SISTEM INTEGRAT DE


PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”, Ratesti,

JUDETUL Arges

S.C. ECO DEP DES S.R.L propune realizarea unui unui SISTEM

INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE

FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST,

in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges in vederea imbunatatirii practicilor

de gestionare a deseurilor si a calitatii factorilor de mediu.

307



In acest centru se vor colecta, procesa, recicla si depozita deseuri

industriale in vederea valorificarii sau depozitarii definitive. Principalul scop al

investitiei este protectia mediului.

Investitia este oportuna avand in vedere ca in Romania, in prezent,

capacitatile de tratare si depozitare a deseurilor industriale sunt foarte reduse.

Obiectivul investitiei este: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,


INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ denumit DDI si este propus a

se realiza in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges.

,,SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,


INCLUSIV DESEURI AZBEST” (DDI) cuprinde urmatoarele obiecte

1. Poarta acces pietonal

2. Cabina poarta

3. Acces auto deseuri

4. Rampa spalare roti autovehicule

5. Bascula cantar intrare auto deseuri in incinta

6. Pavilion administrativ (operator cantar, birouri,

grup sanitar cu vestiar, laborator)

7. Parcare auto

8. Stationare deseuri neconforme - depozitare temporara

9. Platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile

10. Remiza reparatii si intretinere utilaje

11. Bazin levigat - 2 buc

12. Statie epurare levigat

13. Statie stabilizare/ambalare/reambalare deseuri

14. Separator hidrocarburi

308



15. Depozit deseuri nepericuloase nr.1



18. Put forat

19. Rezervor incendiu

20. Statie pompare - apa de incendiu

21. Habe de descarcare

22. Poarta acces nr 2

23. Platforma de stabilizare/ambalare/reambalare

24. Pompa caldura

25. Post trafo

Suprafata totala a amplasamentului DDI este de cca. 74.329 m2 terenul

avand dimensiunile: 297,09 m x 253,59 m .

”SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,


INCLUSIV DESEURI AZBEST” prevede realizarea unei incinte de depozitare

care va cuprinde :

- 2 depozite pentru deseuri solide industriale periculoase, inclusiv azbest,

clasa a, avand fiecare dimensiunile de 180 m x 60 m la cota 0,00, ;

- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b, avand dimensiunea de

145 m x 70 m la cota 0,00.

Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de:




309



Depozitul va fi amenajat in conformitate cu cerintele reglementarilor in

vigoare (HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin ordinul

Ministerului Mediului si Gospodariri Apelor Nr. 757/2005) privind caracteristicile

Depozitelor de Deseuri Periculoase.

Solutia adoptata este una utilizata pe plan mondial cu respectarea

normativelor actuale romanesti si europene si consta in realizarea a trei depozite

impermeabilizate cu geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) atat la

baza, cat si lateral. Sistemul de etansare, sistemul de drenaj si colectare a apelor

meteorice, vor fi conform „Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor”.


suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de cca,

31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si platformele

pentru organizarea tehnologica si administrativa.

Clasa depozitului: - 2 depozite pentru deseuri solide industriale

periculoase, inclusiv azbest, clasa a, un depozit pentru deseuri nepericuloase,

clasa b.

Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:

a) deseuri lichide;

b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau

inflamabile, proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.

426/2001;

c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la

unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si

avand categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr. 426/2001;

310



d) toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand

anvelopele folosite ca materiale in constructii intr-un depozit;

e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform

prevederilor anexei nr. 3 ale H 349 din 2005.

Depunerile de deseuri se vor face in doua etape si anume:

- etapa I - depunerile de deseuri se vaface de la cota inferioara situata la

cota –9.0 m in depozitul 1 si -10 m la depozitele 2 si 3, pana la cota terenului

situata la cota +0,00 mdM.

- etapa II: depunerile peste cota terenului pe o inaltime de cca 4 m, se vor

face din centrul depozitului spre exterior astfel sa permita o geometrizare in panta

in vederea acoperirii ecologice a gropii.

Durata de exploatare preconizata: 20 ani.

Modul in care se va desfasura activitatea:

• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto;


curatarii acestora;


consemnarea intrarii acestuia in registru;


substante radioactive ;


greutatii autovehiculului;

• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri;

• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative;

311




deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare, camionul va

stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului;

• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare inainte de

depozitarea finala si cu umiditatea peste 40% vor fi descarcate in habele de

descarcare in vederea stabilizarii si solidificarii, urmand apoi sa fie ambalate in

saci tip big-bags si transportati la depozitare finala;

• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare inainte de

depozitarea finala cu umiditatea pana la valoarea de 40% se vor descarca pe

platforma statiei de stabilizare, ambalare, reambalare automata deseuri; sacii big-

bags vor fi transportati la depozitare finala;

• in urma activitatilor si proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament,

se vor colecta fractii de deseuri reciclabile, aceste tipuri de deseuri se vor depozita

separat in containere speciale pe platforma de sortare / depozitare deseuri

reciclabile;

• deseurile reciclabile colectate separat de pe platforma special destinata

acestora se vor incarca in autovehicule in vederea transportului catre unitati

specializate;

• autovehiculul gol va fi cantarit urmand sa fie incarcat cu deseuri

reciclabile;

• dupa incarcare autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru

inregistrarea greutatii autovehiculului si determinarea cantitatii de deseuri

reciclabile incarcate;

• dupa cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de substante

radioactive;

• se vor verifica documentele ce vor insoti transportul de deseuri;

312




curatarii acestora;

• personalul din cabina poarta (paza) va permite iesirea autovehicului dupa

consemnarea acestuia in registru

In apropierea obiectivului, nu sunt zone locuite sau centre comerciale.

Vecinatatile :

NE - drum de exploatare;

SE – drum de exploatare;

SV - proprietar privat Prichindel Sandu

NV – drum comunal DC 104, izlaz comunal.

Cele mai apropiate localitati sunt:

- la aproximativ 2,3 km in directia NE - localitatea Furdulesti ;

- la aproximativ 2,8 km in directia NV - localitatea Silistea ;

- la aproximativ 6,8 km in directia NV - localitatea Galesesti;

- la aproximativ 6,2 km in directia V - localitatea Tutulesti;

- la aproximativ 3,7 km in directia V - localitatea Rociu.

- la aproximativ 4,3 km in directia NV - localitatea Teiu

10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista

incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a utilizat

metoda propusa de V. Rojanschi.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:

CMACI E

P =

313



In care:

- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul

fnconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).

- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor

stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu

valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

SCARA DE BONITATE

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind

amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de

V. Rojanschi.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:

- apa;

- aer;

- sol-subsol;

- biodiversitatea;

- asezari umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a evaluat printr-o nota in

intervalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu

respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de

mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din "Scara de bonitate", prezentata in

tabelul care urmeaza.

Tabel – SCARA DE BONITATE

Nota de bonitate

Valoarea Ip

CMACIP

max=

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip = 0 – calitatea factorilor de mediu naturala,de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip = 0,0 – 0,25 – fara efecte

314



8 Ip = 0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip = peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de

mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-

un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei

de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala SI si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = SI/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista

poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata

valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce

reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6

pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

315



Tabel – SCARA DE CALITATE

IPG = 1 mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1...2 mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = >6 mediul este degradat, impropriu formelor de viata

10.3. Impactul prognozat asupra mediului

calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala

10.3.1. Calculul indicelui de impact Ip din scara de bonitate

CMACIP

max=

Factorii potentiali care influenteaza mediul

Valoarea caracteristica

maxima calculata

Valoarea caracteristica

maxima, admisibila

Indicele de impact

Observatii

Cmax CMA IP

A. Factorul de mediu „Aer” pulberi (praf) 5 mg 10 mg 0,5

emisii noxe mijloace auto si utilaje (SOx, CO, NOx, particule, hidrocarburi)

97,2…1322,2 g/h 500…5000 g/h 0,04…0,25

Concentratiile noxelor emise de auto si utilaje sunt mici in raport cu cele admisibile (vezi pct.5.2.3)

zgomote si vibratii 85 dB (A) 85 dB (A) 1,0

Asezarile umane sunt la distante mari de obiectiv; impact nesemnificativ

Indicele de impact pentru factorul de mediu „Aer” 0,26…1,0 B. Factorul de mediu „Apa” ape uzate (levigat, ape de spalare, ape din precipitatii, ape menajere, deseuri lichide pt.

- *) - *) - *)

316



stabilizare) deseuri stabilizate depozitate 0,001…0,9 mg/l 0,005…2 mg/l 0,20…0,45

C. Factorul de mediu „Sol-Subsol” ape uzate (levigat, ape de spalare, ape din precipitatii, ape menajere, deseuri lichide pt. istabilizare)

- *) - *) - *)

fazele lichide tratate - *) - *) - *) deseuri neutralizate depozitate - *) - *) - *)

pulberi nepericuloase (praf) depuse - *) - *) - *)

Pulberile emise sedimenteza pe sol in cantitati mici; impact nesemnificativ

Indicele de impact pentru factorul de mediu „Sol-Subsol” 0,25…0,5 D. Factorul de mediu „Biodiversitate”

Indicele de impact pentru factorul de mediu „Biodiversitate” 0,0…0,25

Impactul este nesemnificativ datorita amplsarii obiectivului intr-o zona industriala

D. Factorul de mediu „Asezari umane”

Indicele de impact pentru factorul de mediu„Asezari umane” 0,0…0,25

Impactul este nesemnificativ datorita distantelor mari ale obiectivului fata de zonele locuite

*) Factorii de mediu Apa, Sol-Subsol, pot fi afectati semnificativ de apele

uzate, fazele lichide tratate, deseurile inertizate depozitate, pulberi emise si

sedimentate, numai in cazuri accidentale (defectiuni ale instalatiilor,

neetanseitati, accidente, etc), deoarece circuitul deseurilor si al apelor sunt de

tip inchis, fara evacuare in mediu.

10.3.2. Evaluarea notelor de bonitate ale factorilor de mediu

FACTORI DE MEDIU Ip NOTE DE BONITATE

Stare ideala Stare reala AER 0,5…1 10 7 APA 0,25…0,5 10 8 SOL – SUBSOL 0,25…0,5 10 8 BIODIVERSITATE 0,0…0,25 10 9 ASEZARI UMANE 0,0…0,25 10 9

317



10.3.3. Calculul indicelui de poluare globala - IPG

IPG = SI/SR = 237,7641 / 159,770 = 1,713

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,713

In conformitate cu "Scara de calitate" pentru IPG = rezulta ca prin realizarea

obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.

10.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Impactul cel mai puternic se resimte asupra aerului.

In conditiile de desfasurare normala a proceselor tehnologice de stabilizare a

deseurilor, impactul asupra aerului este nesemnificativ, situandu-se in limite

admisibile, datorita faptului ca instalatia de stabilizare functioneaza in circuit

inchis.

Sistemele obiectivului analizat sunt performante, iar distantele pana la

zonele locuite sunt mari. De asemenea vanturile puternice din zona favorizeaza

318



dispersia emisiilor, astfel incat acestea sa nu afecteze zonele populate aflate la

distanta.

Eventualele emisii de pulberile (praful) , emisiile de substante volatile, nu

vor depasi concentratiile admisibile, ele sedimentand in zonele adiacente

obiectivului.

Emisile de noxe, de la mijloacele auto si utilaje, sunt mici in comparatie cu

concentratiile maxime admise, dispersia acestora facandu-se imediat in zonele

adiacente obiectivului.

10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modifcari pot fi mai mult vizibile sau mai

putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa

fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai

mici posibil.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie in lucrarea de fata, in vederea

diminuarii sau eliminarii impactului asupra mediului se fac urmatoarele

recomandari:

Factorul de mediu apa

In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului nu se poate produce

deci nici un fel de impact major asupra factorului de mediu "apa", recomandarile

pentru diminuarea impactului sunt urmatoarele:

• Materialele de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale,

putand polua solul, subsolul si apele subterane, trebuie depozitate in spatii inchise

sau acoperite;

319



• Masuri specifice pentru managementul apelor din zona pentru a evita

poluarea chimica.

• Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va

face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora,

inclusiv masurile de depozitare.

• Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu

respectarea stricta a normelor legale specifice.

• Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite

scaparile si imprastierea acestora pe sol.

• Utilizarea de cabine ecologice.

• Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala a

apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea organelor abilitate.

• Constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea

controlata a apelor de precipitatii din platformele afectate de lucrarile de santier

astfel incat apele incarcate cu compusi solizi sau substante dizolvate contaminante

sa nu afecteze mediul.

• Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de

verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de remediere.

• Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,

intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai la unitati specializate de profil;

- Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului nu trebuie

efectuata in organizarea de santier, ci in statii special amenajate pentru astfel

de operatiuni deoarece pot produce ape impurificate cu substante de tip

petrolier, gen carburanti si uleiuri.In acest caz trebuie sa se realizeze, pana la

inceperea lucrarilor, o zona de spalare, urmata de o descarcare in canalizarea

proiectata;

320



- Interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere. Sistemul de

colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in ambalaje

speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi asigurata

de serviciul de salubritate;

- Automonitorizarea tehnologica a tuturor lucrarilor de investitie, in vederea

prevenirii poluarii factorului de mediu „Apa”;

- Monitorizarea panzelor de apa freatica pe intregul parcurs al lucrarilor la

componentele obiectivului.

- Realizarea lucrarilor la celulele de depozitare , inclusiv la lucrarile de

etansare a fundului depozitului , a taluzurilor, se vor executa in perioadele de

timp cand nivelul hidrostatic al apelor freatice va fi sub adancimea maxima a

gropii , obligatoriu in teren uscat;

- Sistemul de etansare al depozitului se va executa conform datelor tehnice de

proiect . coroborate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea

deseurilor, Ordinului 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic

privind depozitarea deseurilor.


In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:

- Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;

- Va exista o corelare a adancimii maxime de depozitare a deseurilor cu cota

maxima a gropii si cu grosimea stratelor de impermeabilizare specificate in

documentatia tehnica;

- Depozitarea deseurilor va fi efectuata astfel incat sa nu se deterioreze sub nici

o forma sistemul de etansare a depozitelor;

- Supravegherea prin sisteme de monitorizare a calitatii levigatului;

- Supravegherea prin monitorizare a calitatii si nivelului apelor subterane prin

intermediul puturilor de monitorizare;

321



- Crearea unei rampe pentru spalarea autospecialelor de transport deseuri;

- Supravegherea calitatii apelor epurate (pentru a doua faza a proiectului);

- Interzicerea deversarii accidentale apelor in spatiile naturale existente in zona.

In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi poluari

accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin tratarea

lor conform legislatiei in vigoare si a „Planului de interventie in caz de poluare

accidentala” .

Factorul de mediu aer

In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc

in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,

diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele

aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune

problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului

impurificat/gazelor reziduale.

• Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se

efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.

• Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,

apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este

benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare

controlata si corecta.

• Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport

vor fi sisteme electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze

322



de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea

instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.

• Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce

priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in

gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa

remedierea eventualelor defectiuni.

• Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace

de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si

foarte putin monoxid de carbon.

• Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii

centralizate.

• Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in

perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a

suprafetelor.

• Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin

luarea unor masuri; in principal, pentru reducerea poluarii sonore,

utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare

de zgomot, difuzoare si amortizoare pentru ventilatoare;



• Neprimirea (excluderea), in urma analizelor mostrelor de deseuri efectuate

la intrarea in centru a deseurilor care pot provoca aerosoli explozivi, toxici

sau periculosi pentru mediu;

• Monitorizarea calitatii aerului prin instalarea unor dispozitive speciale de

masurare a noxelor rezultate in cadrul componentelor instalatiei de

stabilizare si a instalatiilor aferente;

323



• Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;

• Monitorizarea zilnica a directiei dominante a vantului si umiditatii

atmosferice;

• Monitorizarea calitatii aerului in zona bazinelor;

• Deseurile aduse de beneficiari in cadrul obiectivului sa fie transportate in

containere inchise pentru a se evita emisiile de pulberi (praf) in aer;

• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru autospeciale in

interiorul centrului se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens

unic, stabilindu-se o viteza maxima de circulatie;

• Pentru diminuarea emisiilor de pulberi (praf) pe timpul operatiunilor de

incarcare/descarcare, in caz de deseuri excesiv pulverulente , trebuiesc

umezite zonele de depozitare sau sa fie acoperite imediat cu deseuri

semisolide cum ar fi namolurile;

• Spalarea zilnica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a

platformelor pentru eliminarea prafului acumulat . Pentru aceasta se va

executa o retea de hidranti pe teritoriul obiectivelor.

• Controlul permanent al etanseitatii componentelor instalatiilor obiectivului

pentru a nu permite pulverizarea in aer a materialelor din cadrul fluxului

tehnologic (ciment, silicati);

• Mentinerea inchise a rezervoarelor de stocare a cimentului si silicatilor;

• Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces neasfaltate, pentru a se

limita emisia de praf in atmosfera;

• Monitorizarea permananeta a integritatii ambalajelor deseurilor;

• Monitorizarea permananeta a starii deseurilor depozitate.

324



Factorul de mediu sol si subsol

In timpul executiei obiectivului

- Se vor lua masuri de reducere nivelului emisii de pulberi (praf) pe durata

lucrarilor de executie a componentelor investitie.

- Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat

sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii

atmosferici.

- Asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor.

- O atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a

terenului de soluri fertile, acolo unde exista, in vederea depozitarii si

reutilizarii pentru zonele de spatii verzi ce urmeaza a fi refacute.

- Materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in locuri

special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si acordurile

organelor locale abilitate;

- Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata

de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;

- Pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale

din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale bituminoase

utilizate sa nu contamineze solul;

- Interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a

mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului;

- Interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol;

- Depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor prime

folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea acestora sau

eliminarea finala;

325



- Evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a realizarii lucrarilor;

- Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea

unor deversari accidentale;

- Racordarea la canalizarea menajera existenta a platformei obiectivului .

- Interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere ;

- Sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in

ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi

asigurata de serviciul de salubritate.

- Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata

de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier.


In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de

diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:

- Pietruirea cailor de circulatie din zona instalatiei de stabilizare si a

depozitelor de deseuri;

- Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;

- Minimizarea emisiilor de pulberi (praf), prin respectarea tehnologiilor pe

fluxul de operatiuni din cadrul obiectivului si urmarirea continua a

etanseitatii sistemelor;

- Zonele de acces neasfaltate vor fi executate din pamant bine batatorit,

care sa impiedice formarea gropilor. Ele vor fi realizate inclinat pentru

colectarea apelor fluviale de sistemul de drenaj.

- Tansportul deseurilor se va executa numai in containere inchise si etanse;

- Sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate,

in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea

lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;

326



- Umezirea zonelor de depozitare in care se genereaza pulberi (praf);

- Mentinerea inchise a rezervoarele de stocare a silicatilor si cimentului.

Factorul de mediu biodiversitate

In perioada executarii lucrarilor de investitie

- minimizarea emisiilor de pulberi (praf) pe durata lucrarilor de executie a

componentelor investitiei;

- acoperirea depozitelor temporare de materiale de constructii vrac;

- respectarea stricta a metodologiei de executie;

- folosirea de panouri de protectie in jurul organizarii de santier.


In timpul functionarii obiectivului impactul este nesemnificativ, totusi ca

recomandari putem mentiona:

- respectarea tehnologiei procesului de stabilizare;

- plantarea unei perdele vegetale in jurul perimetrului obiectivului;

- plantarea suprafetei studiate dupa inchiderea depozitului cu vegetatie

arbustiva si ierboasa cu specii autohtone adaptate conditiilor locale;

- monitorizarea permanenta a calitatii factorilor de mediu aer si sol ce pot

afecta calitatea ecosistemelor invecinate, prelevandu-se periodic inclusiv

probe biologice din culturile invecinate.

Peisajul

Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona agricola s-a urmarit tocmai

evitarea impactului negativ.


327



- intreg perimetrul exterior al depozitului va fi protejat de un gard dublat

de o perdea vegetala formata din copaci si arbusti care va conduce la

reducerea impactului estetic al aspectului exterior ;

- ultimul strat de inchidere finala a depozitului, dupa umplere la capacitate,

va fi un strat vegetal cultivat cu iarba si arbusti.

Asezari umane si alte obiective de interes public

In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii

obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat

deoarece distantele pana la zonele locuite sunt foarte mari.

Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva

din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si

Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.

Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada

executarii lucrarilor de investitii cat si pe perioada de functionare a obiectivului.

In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema

afectarii populatiei de catre zgomot.

Asigurarea integritatii depozitelor fata de eventualele intrari neutorizate si

sustrageri de deseuri.

Se considera deci ca activitatea ce se va desfasura in cadrul

amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor

umane sau altor obiective de interes public.

In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau

altor obiective de interes public se va incadra in limite normale.

328



10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

In conditiile in care se vor respecta datele de proiect si va fi monitorizata in

permanenta activitatea desfasuratat si integritatea depozitelor in mod normal nu are

loc mo diminuare a calitatii vietii. Aceasta poate aparea in cazul in care apar

accidente in sistemul de etansare al celulelor depozitului sau al nerespectarii

normelor impuse.

Masurile care se impun sunt acelea prezentate anterior pentru protejarea

afactorilor de mediu.

10.7. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra mediului

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu este nesemnificativ,

incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia interna si europeana,

datorita:

- solutiei tehnice adoptate;

- existentei circuitului pentru levigatul si apa din precipitatii;

- existentei sistemului de impermeabilizare in conformitate cu prevederile

din ordin 757/2004 – Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor.

- faptului ca eventualele emisii de pulberi nu vor depasi limitele admisibile;

- activitatile din cadrul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,


DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” nu produc

emisii gazoase relevante si nici emisii rau mirositoare.

- amplasarii obiectivului intr-o zona izolata;

- faptului ca in zona nu exista asezari umane sau alte obiective de interes

public.

329



Prin realizarea obiectivului exista si un impact pozitiv prin crearea de noi

locuri de munca atat pe perioada executiei cat si pe perioada exploatarii

obiectivului.

Concluzionand:

• In conformitate cu HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat

prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririr Apelor Nr. 757/2004

amplasamentul DDI respecta interdictiile de amplasare a unui depozit si

a factorilor de verificare a amplasamentului.

• In conditiile de respectare a cerintelor de amenajare a „„SISTEMULUI

INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI

DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,

INCLUSIV DESEURI AZBEST” si de folosire a tehnologiilor de

stabilizare ale instalatiilor prezentate, impactul estimat al activitatilor

desfasurate in amplasamentul DDI asupra factorilor de mediu este

nesemnificativ, el incadrandu-se in limitele impuse de normativele si

legislatia interna si europeana in vigoare.

• Indicele de poluare globala are valoarea IPG = 1,713 aratand un mediu

supus activitatii umane in limite admisibile.

In urma acestor concluzii, se propune eliberarea Acordului de

mediu pentru obiectivul: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,


DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”

Ratesti, judetul Arges .

330



11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE

1. SULER J., 2005 – Metode de fundamentare pentru elaborarea si

implementarea strategiilor de urbanizare; 2. MOLDOVEANU A. M., 2005 – Poluarea aerului cu particule; 3. POPESCU MARIA, POPESCU MIRON, 2005 – Ecologie aplicata; 4. IONESCU ALEX., s.a. 1982 – Ecologie si protectia ecosistemelor; 5. PUMNEA O., s.a. 1994 – Protectia mediului ambiant; 6. ROSU A., 1980 – Geografia fizica a Romaniei; 7. MUTIHAC V., 1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei; 8. PAUNESCU I., ATUDOREI A., 2002 – Gestiunea deseurilor urbane; 9. BICA LOAN, 2000 – Elemente de impact asupra mediului; 10. VOICU VICTOR, 2002 – Agenda pentru combaterea noxelor in

industrie; 11. GODEANU, S., 2004 – Ecotehnie; 12. GODEANU, S., 1997 – Elemente de monitoring ecologic/integrat; 13. ROJANSCHI V., BRAN F., 2002 – Politici si strategii de mediu; 14. ROJANSCHI V., BRAN F., DIACONU GHE. 2002 – Protectia si

ingineria mediului; 15. Ghid pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor

- Strategia nationala de gestionare a deseurilor; 17. MUTIHAC V., 1990 - Structura geologica a teritoriului Romaniei. La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi

Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;

publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011;

331



Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,

cu modificarile si competarile ulterioare;

Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in

M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011;

Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in M.O., Partea I nr. 582

din 30 iunie 2004;

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in M.O., Partea I nr. 327/11.04.2006;

Hotarari de guvern HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si

completata de HG nr. 17/2012;

HG nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea si sanctionarea

contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice; publicata in: M.O.

nr. 621 din 1 septembrie 2011;

HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata in M.O. nr. 862

din 22 decembrie 2010;

HG nr. 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; publicata in

M.O. nr. 160 din 24.02.2004;

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.

187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

332



HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,

Partea I nr. 800/02.09.2005;

HG nr. 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si

nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in M.O. , Partea I nr.

672/30.09.2008;

HG nr. 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M.O. 639 din 20.07.2005; modificata si completata de

HG 247/17.03.2011;

HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.

nr. 659/5.09.2002;

HG nr. 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; modificata de

HG 358/11.04.2007;

HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al

deseurilor de baterii si acumulatori; publicata in M.O., Partea I nr. 667 din

25.09.2008; modificata si completata de HG 1079/26.10.2011;

HG nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea si functionarea

Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate

in subordinea acesteia; publicat in: M.O. nr. 643 din 15 septembrie 2010;

HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007;

HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in M.O.

nr. 715 din 11 octombrie 2011;

333



HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea

Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata

in: M.O. nr. 862 din 22 decembrie 2010;

Ordonante de Urgenta OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:

M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006

OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.

nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare;

OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile

si completarile ulterioare;

Ordine

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6

noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile

publice pentru protectia mediului”; publicat in M.O. Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

334



Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:

MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si

completarile ulterioare;

ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; publicat in:

M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008; modificat de Ord. 2387/29.09.2011

publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011;

Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000;

ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 224 din 22.05.2000).

Standarde romanesti

• STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;

• SR EN 12461/2000 - Biotehnologie - Procese si productie la scara

industriala - Ghid pentru manipularea, tratarea si controlul deseurilor;

• STAS 10009/1988 - Acustica urbana.

335



13. ANEXE

1. Certificat de urbanism 2. Avizul de mediu 3. Plan de situatie 4. Plan de situatie canalizare 5. Fluxuri tehnologice 6. Plan de situatie retele

336

Documents

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru