91
Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati 1 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI “Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ...apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati...Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma

  • Upload
    others

  • View
    21

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

“Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”,

titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

2

Cuprins: 1. Informatii generale ................................................................................................................................................ 4 1.1. Informatii despre titularul proiectului ............................................................................................................... 4

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ................................................................................................................................................................. 4

1.3. Denumirea proiectului ....................................................................................................................................... 4

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia ....................................................................................... 5

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa .................................................................................................... 5

1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ......................................................................................... 6

1.5. Durata etapei de funcţionare ............................................................................................................................ 16

1.6. Informatii privind productia ............................................................................................................................ 16

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice .......................................................... 16 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa............. 21 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 21 2. Procese tehnologice ............................................................................................................................................ 22 2.1. Procese tehnologice de productie .................................................................................................................... 22

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute în vedere .. 24

2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ................................ ....................................................................................................................................................................... 24

2.2. Activitati de dezafectare ............................................................................................................................................. 29 3. Deseuri ................................................................................................................................................................ 29 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora31 4.1 APA .................................................................................................................................................................... 32

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................................................................... 32

4.1.2. Alimentarea cu apa ............................................................................................................................... 33

4.1.3. Managementul apelor uzate .................................................................................................................. 38

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 50

4.2. Aerul 51 4.2.1 Date generale .................................................................................................................................................. 51 4.2.2 Surse si poluanti generati ................................................................................................................................ 53 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .......................................................................................................................... 60 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................. 61

4.3. Solul 62 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate). ............... 62 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona.................................................................... 63

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice ......................................................... 63

4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate ......................................................................................................................... 63 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti ...................................................................................... 63

4.3.6 Sursele de poluare a solului ............................................................................................................................ 63 4.3.7. Prognoza impactului ...................................................................................................................................... 64 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................................. 66

4.4. Geologia subsolului ......................................................................................................................................... 67 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament ........................................................................................... 67

4.4.2. Impactul prognozat ............................................................................................................................... 69

4.5. Biodiversitatea ................................................................................................................................................. 70 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. ............................................................................................................ 70 4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI......................................................................................... 70

4.5.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona studiata .................. 72

4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie ................................................................................... 72

4.5.5. Rute de migrare .................................................................................................................................... 72

4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ........................................................................................ 72

4.5.7. Impact prognozat .................................................................................................................................. 72

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

3

4.6. Peisajul ............................................................................................................................................................ 73 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ................................................... 73 4.6.2. Impactul prognozat ............................................................................................................................... 73

4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural ........................................................................................ 73

4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor. ............................................................................... 73

4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. ........... 73 4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare ............................................................................................................................................. 74 4.6.7. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 74

4.7. Mediul social si economic ............................................................................................................................... 74

4.7.1. Evaluarea mediul social si economic .................................................................................................... 74

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 75

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................................................................................. 75

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ................................................. 75 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice ............................................................................................................................................. 75

5. Analiza alternativelor .......................................................................................................................................... 75 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii

tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului ................................................... 75 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu .......................................................................... 75

6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. ........................................ 76 6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor .................................. 77 7. Situatii de risc ..................................................................................................................................................... 78 7.1. Riscuri naturale ............................................................................................................................................... 78 7.2. Accidente potentiale ........................................................................................................................................ 78 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului .................. 79 7.4. Planuri pentru situatii de risc ........................................................................................................................... 79

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor .................................................................................................................. 80

7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect ........................................................................ 80

8. Descrierea dificultatilor ...................................................................................................................................... 80 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................................................................................ 80

9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. ............................ 80

9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ................................................................................................ 88

9.3. Impactul prognozat asupra mediului ............................................................................................................... 88

9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ....................................................................... 89 9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului .............................................. 90 9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de

impact .............................................................................................................................................................. 91 10. Surse de informare .............................................................................................................................................. 91 11. LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................................................................... 91

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

4

Raport privind impactul asupra mediului Proiect „Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a

dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor” loc. Prisaca, jud. Galati

1. Informatii generale 1.1. Informatii despre titularul proiectului S.C. SUINTEST S.R.L cu sediul social este în Galaţi, strada Brăilei nr 212, având codul unic de înregistrare nr.

15781198, atribut fiscal RO şi număr de ordine în registrul comerţului J17/1336/2003, telefon 0236 390025 fax 0236 493566, mail: [email protected], [email protected]

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

S.C MEDIU CONSULTING S.R.L, cu sediul in Galati, str. Al. I. Cuza nr. 19, inregistrata la registrul comertului sub nr.J17/480/15.03.2006, cod fiscal RO 18482514, tel 0236-474000, reprezentata legal prin Director Amzu Rodion.

1.3. Denumirea proiectului „ Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a

dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor” loc. Prisaca, jud. Galati.

Scopul evaluarii de mediu Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura va evidentia posibilele surse de poluare si efectele pe

care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste efectele ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul investitiei, denumita "Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor", asupra mediului, precum si asupra factorului social si economic.

Obiectivele evaluarii impactului au in vedere stabilirea urmatoarelor: � modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu prin desfasurarea

activitatii; � nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii unor accidente sau

avarii cu impact major; � modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului; � masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.

Conform H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului,

Anexa 1, obiectivul de investitii se incadreaza la punctul 17. „Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor avand cel putin:

b) 3.000 de locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg; c) 900 de locuri pentru scroafe” In urma parcurgerii acestei etape, conform Ordinului MAPM nr. 860/2002, cu completarile si modificarile

ulterioare, s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform recomandarilor din Ghidul metodologic

privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.

La intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost analizate urmatoarele documente: � Certificat de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996; � proces verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999; � Contract de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005; � Certificat de Urbanism nr. 5/2011 “Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”;

� Avize si notificari ale autoritatilor judetului Galati (DSV, ANSVSA, ENEL Distributie, ISU, SGA); � Proces Verbal de constatare emis de ANAR – Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad, nr. 964/13.10.2011

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

5

� Memoriu de prezentare al SC SUINTEST SRL � Plan de incadrare in zona 1:5000; � Plan de situatie 1:1000; � Memoriu de prezentare � Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiectul propus.

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor” - are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei. Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe amplasament a functionat o ferma de crestere a porcilor SC SUINPROD S.A Cosmesti), starea buna a constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea si modernizarea fermei.

Beneficiarul solicita modernizarea fermei existente in vederea atingerii parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcţional si ecologic, proiect ce prevede reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor prin execuţia de lucrări de realizare a 3 bazine de depozitare finala a dejecţiilor; construirea unui abator. Se vor avea în vedere următoarele:

• păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform standardelor în vigoare; • reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii); • reabilitarea sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei structuri impermeabilizate; • realizarea unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii necesare activităţii); • valorificarea cărnii de porc prin abatorizare proprie

Se vor realiza lucrări de: a) modernizare hale creştere suine; b) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor; c) modernizare bazine pentru stocarea dejecţiilor; d) construire abator; e) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa Amplasamentul obiectivului propus „ Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor” aflat in folosinta SC SUINTEST SRL, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni: 4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galaţi, parcela 5-159, in incinta fostei societati Suinprod S.A. Cosmesti.

Situaţia existenta Conform CU nr 5/20.01.2011 regimul juridic al terenului este urmatorul:

• Situarea terenului: ferma Prisaca, intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galaţi, • suprafaţa totala teren 280.590,00 mp

Regimul economic • Folosinţa actuala - teren curti-constructii • Destinaţia – teren construcţii.

Pe terenul aflat in folosinta S.C. Suintest S.R.L. Galaţi se afla construcţii cu suprafaţa totala de 29.072,17 mp. Amplasamentul investiţiei propuse se afla la o distanta de cca. 1,2 km de drumul E85, cca. 10 km de localitatea

Tecuci si cca. 90 km de mun. Galati, avand ca vecini la: - est, la o distanta de 1.7 km, limita intravilanului localitatii Ţigăneşti - sud, la o distanta de 6.9 km, situl de importanta comunitara Pădurea Balta Munteni. Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:

� la Nord – teren agricol Parcela 5-159; � la Est – Valea Baii- baza receptie Cargill si E586; � la Sud – pasune si teren agricol; � la Vest – pasune si teren agricol.

Amplasamentul are asigurat accesul la urmatoarele retele de utilitati:

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

6

• alimentare cu energie electrica - racord la reteaua existenta în zonă Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt: S teren = 280.590,00 mp S ocupată cu construcţii (amenajare construcţii existente + construcţii noi) aferente proiectului = 29.666.17 mp; P.O.T. max admis = 30 %; CUT max admis = 0,29

Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit în principal din loessuri cu adâncimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile initiale de protectie care au fost luate pentru amplasament:

• amplasamentul este prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul constructiilor; • nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor;

Regimul de functionare al halelor de scroafe si suine : 365 zile/an; 24ore/zi Abator:

- capacitate 1500t/an - Regim de lucru 260 zile/an; 8 ore/zi

Figura nr. 1.4.1 - Planul de amplasare a obiectivului

1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului Pe amplasamentul situat in intravilanul satului Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati se vor realiza: a) Lucr ări de modernizare hale crestere suine Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:

• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la 12.800 locuri de cazare suine;

• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament b) Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor; Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare existente se propune

realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal din beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm, dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta făcând trecerea către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.

Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de carosabil.

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

7

Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.

c) Modernizare bazine pentru stocarea dejecţiilor Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale boxelor, prin

sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale. Lucrările de modernizare a trei bazine betonate, constau in:

� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-conforme; � lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6 mm

si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; � lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor; � lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obţinerea

unor parametri geometrici cat mai exacţi; � lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300.

De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice pentru creşterea gradului de impermeabilizare.

Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice. Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei porozităţi reduse a structurii de beton. d) Construire abator Investiţia va fi compusa din:

o Abator suine -parter- Sc=594mp; o Cai carosabile pentru acces auto; o Staţie de epurare NIJHUIS o Platforme exterioare betonate, suprafaţă totală 600 mp o Cuva dezinfecţie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc

- Regimul tehnic: Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp; Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00mp; Suprafaţa utila Au= 510,00 mp; Suprafaţa terenului studiat: 2.500,00 mp; Procentul de ocupare al terenului: 20,19%; Coeficientul de utilizare al terenului: 0,20;

- Echipare cu utilităţi: Apa rece: de la puţurile forate existente in incinta Canalizare: racord la staţia de epurare Instalaţie electrica: racord la reţelele existente Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice: Inaltimea la cornişe: 7.24m. Inaltimea totala: 8.64 m. Număr de niveluri: 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructie permise: o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn, învelitoare ţigla metalica

Modul de organizarea fluxului de circulaţie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va realiza pe aleile carosabile.

e) Lucr ări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament. Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:

- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere; - amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării prin firme autorizate;

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

8

- amenajarea de spatii verzi/plantari in zonele libre de constructii. - realizarea in zona rezervoarelor de dejectii a două foraje de observaţie a freaticului, pozitionate pe directia de

curgere, respectiv in amonte si in avalul de acestea.

Managementul de mediu In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management, conform celor prezentate in

tabelul nr. . Tabelul nr. 1.4.2:1 Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta

sau termenul de conformare Responsabil

0 1 2 3 1 Politica de mediu 2 Exista programe preventive/ de intretinere pentru

instalatiile si echipamentele relevante? Exista o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie?

s-a intocmit: Planul de prevenire si interventie in caz de incendii Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor) Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare si distributie a apei. Programul de intretinere a celorlalte instalatii

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

3 Monitorizarea si masurarea performantei in domeniul protectiei mediului - Sistem de identificare a principalilor indicatori de

performanta in domeniul mediului - Sistem de stablire si mentinere a unui program de

masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei.

Pe baza conditiilor ce vor fi prevazute in Autorizatia Integrata de Mediu.

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

4 Principalii indicatori de performanta de mediu Se vor stabili pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu..

Idem

5 Sistemele de instruire trebuie sa se aplice in interval de 2 luni de la emiterea AIM pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; acestea trebuie sa cuprindA urmatoarele elemente: 1. Aducerea la cunostinta a conditiilor din AIM si a implicatiilor acestora pentru intrega activitate a Companiei si pentru sarcinile de lucru; 2. Constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; 3. Constientizarea necesitatii de a raporta orice abatere de la conditiile de autorizare; 4. Prevenirea emisiilor accidentale si actionarea cu masuri adecvate in situatii de emisii accidentale; 5. Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire

Va exista un sistem de instruire la nivelul firmei. Copii ale manualului de instruire sunt disponibile la sediulfirmei. Manualul de instruire va fi actualizat permanent pentru a acoperi toate necesitatile impuse de conditiile din autorizatie.

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

9

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta

sau termenul de conformare Responsabil

0 1 2 3 6 Trebuie sa existe o declaratie clara a abilitatilor si

competentelor necesare pentru posturile cheie. Se va intocmi Fisa postului pentru fiecare angajat, in termen de 2 luni de la obtinerea AIM, pentru a raspunde conditiilor din autorizatie

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

7 Standardele de instruire pentru acest sector industrial Normele din sectorul zootehnic si cele din codul bunelor practici agricole

idem

8 Procedura scrisa pentru actionare, investigare, comunicare si raportare in caz de neconformare efectiva sau potentiala, inclusiv luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective.

Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM.

idem

9 Procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii.

Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM.

idem

10 Audituri (preferabil) independente pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus. (Denumiti organismul de auditare).

Se va face in conformitate cu procedurile din Sistemul de Management al Calitatii

Responsabilul PM la nivel de firma

11 Revizuirea si raportarea performantelor de mediu Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare necesar astfel incat sa se garanteze indeplinirea angajamentele asumate prin politica de mediu si relevanta acesteia. Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu

Nu exista o inca o Politica de mediu documentata

Directorul tehnic Responsabilul PM la nivel de firma

12 Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an.

Nu exista un document dar Conducerea analizeaza anual realizarea programului de conformare

Responsabilul PM la nivel de firma

13 Trebuie sa existe o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca in urmatoarele domenii se tine seama de aspectele de mediu (conform cerintelor IPPC):

• controlul schimbarii procesului in instalatie; Sarcinile care decurg din conditiile din AIM vor fi incluse in fisa postului fiecaruia dintre toti factorii responsabili in termen de 2 luni de la emiterea autorizatiei.

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

• proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante;

idem Directorul tehnic

• aprobarea de capital; Directorul economic

• alocarea de resurse;

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3

bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati

10

Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referinta

sau termenul de conformare Responsabil

0 1 2 3 • planificarea si programarea; idem

• includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare;

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

• politica de achizitii; Directorul economic

• evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

Directorul economic

14 Compania va intocmi rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru:

1. informatii solicitate de autoritatea de reglementare; si garda de mediu

Raportul de mediu se include in raportul anual al Companiei. Dupa obtinerea AIM, se va respecta forma ceruta

Responsabilul PM la nivel de firma

2. eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate.

Se va implementa SMM pe baza elementelor enumerate mai sus

15

Rapoartari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul.

Raportul de mediu este inclus in raportul anual al Companiei.

Halele vor fi reorganizate în vederea funcţionarii având următoarele caracteristici / destinaţii:

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

11

Tabel 1.4.2-2 Caracteristici Hale Tineret

Număr Hală

Nr. Boxe Supraf. pat uscat (mp)

Grătar beton (mp)

Supraf. totală boxe (mp)

Suprafaţă culoare acces

(mp)

Suprafaţa utila (mp)

Suprafaţă vitrat ă (mp)

Instalaţii încălzire

4 - tineret 56 314.16 257.0 571.20 106.8 678.00 10.5 DA

Anexa Hala 4 - tineret 40 114.40 128.7 243.10 82.8 325.90 10.5 DA

TOTAL 1 96 428.56 385.7 814.3 189.6 1003.9 21.0 -

Porc gras

Număr Hală/

tip suina Nr. Boxe

Suprafaţă pat uscat (mp)

Grătar beton (mp)

Supraf. totală boxe (mp)

Suprafaţă culoare acces

(mp)

Suprafaţă utila (mp)

Suprafaţă vitrat ă (mp)

Instalaţii încălzire

1 – porc gras 24 393.64 228.84 622.48 92.32 714.80 9.36 NU

2 – porc gras 24 429.69 218.13 647.82 92.32 740.14 9.36 NU

3 – porc gras 24 428.76 228.8 657.60 94.59 752.19 9.36 NU

5 – porc gras 45 359.23 213.8 572.99 94.59 667.58 8.64 NU

6 – porc gras 49 349.35 210.23 559.58 84.18 643.77 8.64 NU

7 – porc gras 49 325.22 210.23 535.45 83.09 618.54 8.64 DA

8 – porc gras 45 338.96 213.858 552.82 94.59 647.41 8.64 NU

11 – porc gras 48 466.89 264.279 731.17 92.7 823.87 54 NU

12 – porc gras 72 598.20 294.195 892.39 92.7 985.09 54 NU

13 – porc gras 48 619.68 299.844 919.52 92.7 1012.22 54 NU

14 – porc gras 48 619.68 299.844 919.52 92.7 1012.22 54 NU

15 – porc gras 30 471.52 231.894 703.41 71.55 774.96 37.8 NU

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

12

TOTAL 2 308 5400.82 2913.98 8314.73 1078.03 9392.79 316.44 -

Maternitate

Număr Hală

Nr. Boxe Supraf. pat

uscat (mp)

Grătar beton (mp)

Supraf. totală boxe (mp)

Suprafaţă culoare acces

(mp)

Suprafaţa utila (mp)

Suprafaţă vitrat ă (mp)

Instalaţii încălzire

9* 120 201.60 144.00 403.2 490.00 835.60 8.64 DA

10 120 201.60 144.00 403.2 490.00 835.60 8.64 DA

TOTAL 3 240 403.20 288.00 691.20 980.00 1671.20 17.28 -

TOTAL 1+2+3 644 6232.58 3587.68 9820.26 2247.63 12067.89 354.72 -

* hala 9 - in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in 2013 Ferma de suine din Prisaca a S.C. SUINTEST S.R.L - GALATI are 15 hale din care 1 pentru fătare, 1 hala si o anexa pentru creştere, si 12 hale pentru îngrăşarea porcilor.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

13

Hala nr. 10 maternitate – cu o suprafaţă de 835,60 m2, 120 boxe organizate în 5 compartimente, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment adăposteşte 24 de scroafe. În Hala 10 de maternitate cu o capacitate de 120 locuri, sunt aduse scroafele gestante provenite de la ferma Ghidigeni cu cca 5 zile înainte de fatare. În hala de maternitate are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). După 6 săptămâni scroafele revin în ferma de provenienţă, respectiv în hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului (hala nr. 4)

Hala nr. 9 maternitate ( in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in 2013) cu o suprafaţă de 835,60 m2, are 5 compartimente, cu 24 boxe cu 3 căi de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment adăpostite 24 de scroafe. În Hala 9 de maternitate cu o capacitate de 120 locuri, sunt aduse scroafele gestante provenite de la ferma Ghidigeni cu cca 5 zile înainte de fatare. În hala de maternitate are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). După 6 săptămâni scroafele revin în ferma de provenienţă, respectiv în hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului.

Hala nr. 4 şi anexă Hală nr. 4 - tineret: are 4 compartimente cu 24 de boxe/ fiecare, capacitatea totala a Halei nr. 4 fiind de 1620 de locuri. Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului unde in condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si masa corporala de 25–30 kg. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde se va continua procesul de îngrăşare. Halele pentru îngrăşare sunt în număr de 12 şi prezintă următoarele caracteristici:

- Hala nr. 1 - are o suprafaţa 714.8 m2, cu 24 boxe, prevăzuta cu hol de acces. Capacitatea halei este de 840 locuri

- Hala nr.2 - pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 740.14 m2, Capacitatea halei este de 870 locuri în 24 boxe.

- Hala nr.3 - pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 752.19 m2, Capacitatea halei este de 885 locuri in 24 boxe.

- Hala nr. 5 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa de 667.58 m2 Capacitatea halei este de 785 locuri in 45 boxe.

- Hala nr. 6 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 643.77 m2, Capacitatea halei este de 760 locuri in 49 boxe.

- Hala nr. 7 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 618.54 m2. Capacitatea halei este de 730 locuri in 49 boxe.

- Hala nr. 8 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 647.41 m2. Capacitatea halei este de 760 locuri in 45 boxe.

- Hala nr.11 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţă Sc= 823.87 m2. Capacitatea halei este de 850 locuri in 48 boxe.

- Hala nr. 12 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 985.09 m2. Capacitatea halei este de 1160 locuri in 72 boxe.

- Hala nr. 13 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 1012.22 m2. Capacitatea halei este de 1190 locuri in 48 boxe.

- Hala nr. 14 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 1012.22 m2. Capacitatea halei este de 1190 locuri in 48 boxe.

- Hala nr. 15 – pentru adăpostire porc gras, are o suprafaţa 774.96 m2. Capacitatea halei este de 920 locuri in 30 boxe.

Toate halele sunt dotate cu un sistem de adăpare cu nivel constant si suzete cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale . Distribuţia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unui sistem de tevi de polipropilena si otel galvanizat prin suzete alimentate prin conducte PEHD cu Dn ¾” si lungimea de cca. 50m (pe fiecare fir principal); furajul este distribuit manual de catre un operator pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele sa aibă acces, oricând la hrana. Microclimatul din adăposturi. Din punct de vedere al temperaturii: halele sunt încălzite cu aeroterme electrice, ventilaţie naturala sau mecanica. Temperatura este variabila:

� de la 250C in prima săptămână de viaţă a sugarilor la 220C, � in sectorul de tineret sa ajungă la 200-220C. � la porcul gras temperatura optima este de 180-200C.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

14

Construire abator Abatorizare Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este dirijat din

padocul de aşteptare (prin intermediul unui tunel specific dotat cu duş) în interiorul boxei de asomare dotată cu o ghilotină la intrare şi uşa basculantă cu funcţionare pneumatică pentru ieşire. Comenzile sunt acţionate de către operator şi sunt poziţionate în apropierea ghilotinei de la intrarea în boxă şi a punctului în care operatorul efectuează asomarea cu ajutorul cleştelui electric cu comandă la joasă tensiune.

După asomare, operatorul deschide uşă laterală cu comandă pneumatică şi animalul este scos din boxă, este agăţat de piciorul posterior cu un cârlig cu lant şi se efectuează înjunghierea.

Un spălător cu sterilizator este instalat în apropierea locului în care se face înjunghierea. Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat şi prin intermediul unui sistem automat,

cârligul este introdus corect în linia de sângerare. După înjunghiere începe faza de sângerare. Animalul înaintează prin intermediul liniei montate în coborâre şi este blocat, acolo unde şi dacă este

necesar, cu opritorii cu comandă pneumatică care sunt montaţi pe linie. După etapa de sângerarea, cu ajutorul unui coborâtor pneumatic animalul este adus de la linia de sangerare

în bazinul de opărire. Bazinul de opărire este construit din tablă de oţel inox AISI 304, întărită la nivelul inferior pentru a garanta

o exceptională rezistenţă. Bazinul de opărire cu arzător este echipat cu toate automatismele electrice apte pentru a asigura stingerea arzătorului la atingerea temperaturii optime a apei.

Din bazinul de opărire animalul este introdus în depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic , totul se realizează cu respectarea timpilor pentru fiecare procedură în parte.

Odată executată operaţia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare şi agăţat în linia aeriană cu şină dublă inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboară până când ajunge la nivelul mesei de finisare. In acest moment încep fazele de:

- prelucrare anus; - eviscerare - despicare - vizita sanitară Aceste operaţiuni sunt efectuate de către personalul poziţionat pe o platformă de lucru fixă, din oţel inox

AISI 304, şi cu animalul agăţat în linia de prelucrare, platformă pe care este poziţionat şi medicul veterinar pentru efectuarea inspecţiei sanitare. Platforma este dotată cu două spălătoare cu sterilizator, unul pentru operatori şi celălalt pentru medicul veterinar. Operaţiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziţionarea pe linia aeriană a unui despărţitor electric. Burţile sunt dirijate înspre măţăria murdară cu ajutorul unui tobogan din oţel inox AISI 304 care face legatura între platforma de prelucrare şi măţărie.

Organele şi intestinele care au primit avizul veterinar sunt aşezate în cărucioare speciale şi transportate în depozitele destinate lor. In cazul în care există carcase suspecte, în cadrul abatorului este prevăzută o cameră frigorifică special destinată conservării carcaselor ţinute sub observaţie.

Cărnurile provenite din sălile de tăiere sunt transportate, cu ajutorul cârligelor care circulă pe liniile aeriene din inox cu profil dublu şi pot fi încărcate în mijloace de transport frigorifice pentru a fi livrate după ce au fost cântărite cu ajutorul unui cântar electronic aerian; sau pot fi transportate în camerele frigorifice de conservare.

Casetele, cărucioarele şi toate celelalte containere implicate în diversele faze ale ciclului productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curăţate preventiv şi, atunci când este necesar, sunt ţinute acoperite.

Pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare a cărnurilor în carcasă se utilizează braţele de încărcare în coloană cu funcţionare oleodinamică. Pentru a proteja cărnurile în os în timpul operaţiunilor de încărcare/ descărcare au fost montate la gurile de încărcare izolatoare de tip burduf şi uşi secţionale electrice izotermice.

Toată zona de încărcare/ descărcare e suficient de amplă şi de bine iluminată pentru a se efectua corect toate operaţiile dorite.

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala.

Încălzirea halelor de tineret se realizează in general in perioada rece a anului, când animalele sunt mici si încălzirea acestora este necesara. Sistemul folosit este cu încălzire directa se foloseşte cate o aeroterma tip/ electric/ si paturi calde. Sunt 4 bucăţi aeroterme/ hala maternitate si 3 bucăţi aeroterme/ in fiecare hala de tineret. Consumul electric la o aeroterma este de 5 kw/ora.

Trebuie menţionat ca unele dotări tehnologice, cum sunt despărţiturile pentru purcei in perioada de fătare si pana la înţărcare, instalaţiile de microclimat (pentru încălzire) in perioada de fătare si pana la înţărcarea purceilor, nu sunt folosite tot timpul anului.

Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel incat

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

15

intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei de productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei.

La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte. Împrejmuire şi drumuri de acces Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurată de către personalul specializat

din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel. Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către toate clădirile, drumuri betonate de incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto. Pe timpul realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor suferi modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.

Alimentarea cu apa se va realiza prin cele 2 puţuri forate (unul existent si unul ce urmeaza a se construi). Apa potabila va fi dirijata printr-o reţea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 60 mc. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaţional la fiecare suzeta, se asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa.

Realizarea sistemelor de canalizare Pentru reabilitarea şi funcţionarea în parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de carosabil. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere. Evacuarea apelor uzate se va realiza diferit in functie de tipul acestor ape, dupa cum urmeaza:

o Apele uzate de tip tehnologic - prin canale interioare impermeabilizate, betonate, dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton – acoperit ce evacuează prin pompare în bazinele betonate de stocare;

o ape menajere de la grupuri sanitare şi abator - in bazin statia de epurare aferenta Sistemul de epurare propus va fi compus din : - filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; - filtrare cu filtru rotativ; - flotare cu unitatea de flotare; - biotratament aerobic discontinuu secvential; - deshidratare namol.

Instalatii electrice Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua electrica

aeriana din zona. Receptoarele de energie electrica ce respecta recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (cap. 4.4) constau din: iluminat artificial) aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, incalzire cu aeroterme, instalatii frigorifice. Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de porci sunt:

- mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost - optimizarea densităţii animalelor - scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit.

Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt: - reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare pentru buna condiţie a animalului - izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire - optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire

S-au montat ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie pentru o rată de volum de aer şi pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaţie scăzută utilizează mai puţină energie decât acele care operează la turaţie ridicată.

Pichet incendiu – În interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.

Tabel 1.4.2-3 Dotari tehnologice auxiliare Dotari Caracteristici

Sistem epurare ape tehnologice

Compusa din filtru rotativ, unitate de flotare, bioreactor aerobic discontinuu secvential si tambur de deshidratare

Capacitatea proiectata a statiei:13 m3/ora pentru sistemul de filtrare- flotare si 100 m3/zi pentru sistemul biologic

Panou alimentare energie electrica Racord trifazat 380V Bazinul nr. 1 S=1000mp

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

16

Bazinul nr. 2 S=1750 mp Bazinul nr. 3 S=1200 mp

Tabel 1.4.2-4 Rezervoare si depozite existente Nr. crt

Rezervor/ Depozit

Capacitate

Destinatie Caracteristici

1 Magazie furaje 200 t Depozitare nutreţuri Prevazută cu o magazie anexă

S=60 mp

2 Rezervor tampon 60 mc Depozitare apa potabila Rezervor cilindric vertical, dotat cu pompa

alimentare. 1.5. Durata etapei de funcţionare Ferma de crestere suine – localitatea sat Frunzeasca, com. Munteni, jud Galaţi va functiona o perioada

nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de porc, de conditiile economico-sociale generale, de existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.

1.6. Informatii privind productia Tabelul nr. 1.6.-1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Caracteristici fermă Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumirea Capacitate fermă Denumirea Cantitatea anuala Furnizor

Suine 12560 locuri Gaze naturale - - Scroafe 240 locuri Benzine - -

Energie electrica 380V

4200 kW/an RENEL Distributie

Galati

Total 12800 locuri Energie termica

380V 4200 kW/an

RENEL Distributie Galati

Motorina - - Altele - -

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate: 12800 capete

suine/serie). Pentru fiecare categorie de suine (greutate corporala) se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate conform tabelului:

Tabelul nr. 1.7.-1 Necesar materii prime ferma crestere suine

Nr. crt.

Denumire Categorie suine

(greutate corporala) Natura chimica/compozitie

Cantitati Mod de depozitare

1. Nutreturi combinate

Porumb Scroafe Purcei Porci Orz Scroafe Purcei Porci Sort soia 44% Scroafe Purcei porci Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16% Perioada III (60 kg – 100-105 kg) Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13% Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

490,6 700 375

100

- 375

166,6 210 50

Scroafe gestatie/alaptare:

3.2 kg/zi/cap

magazie anexă S=60 mp, capacitate 200 t

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

17

Nr. crt. Denumire

Categorie suine (greutate corporala)

Natura chimica/compozitie

Cantitati Mod de depozitare

2. Apa

Perioada maternitate gestatie 10-15 l/zi/cap maternitate lactatie 20-25 l/zi/cap purcei de lapte 2,2 l/zi/cap Perioada crestere tineret (10-30) kg – 2-3 l/zi/cap l/zi/cap Perioada ingrasare suine (30-60 kg) 5-6 l/zi/cap (60 kg – 100-110 kg) 6-8 l/zi/cap

83,37 mc/zi total apa pentru

adapat suine

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un bazin de acumulare de tip hidrosfera avand capacitatea de 60 mc

3. Medicamente si vaccinuri

- Cca 1000 kg /an Spatiu special amenajat refrigerat corespunzator

4. Dezinfectanti Aldezin Cca 24 l/an Se depoziteaza in spatiul special amenajat in incinta de 12 mp

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

19

Tabelul nr. 1.7.-2 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa T

ipul

pol

uarii

Sursa de poluare Numarul surselor

de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protectie/

restrictie aferente obiectivului

conform legislatiei in

vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implement

area masurilor

de eliminare/ reducere a

poluarii Perioada de constructie

Pol

uare

at

mos

feric

a

Trafic rutier (utilaje si autovehicule de transport) emisii specifice activitatilor de transport, particule de praf

Functie de numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate in cadrul organizarii de santier

CMA STAS 12574-87

- da

Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in dotare

Transportul si descarcarea materialelor de constructie (pulberi, COV etc.)

CMA STAS 12574-87

- da

Pulberi antrenate de curentii atmosferici in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

20

Tip

ul p

olua

rii

Sursa de poluare Numarul surselor

de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protectie/

restrictie aferente obiectivului

conform legislatiei in

vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implement

area masurilor

de eliminare/ reducere a

poluarii

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolata a materiilor prime si materialelor, a deseurilor

Ord. MAPPM 756/1997

- da

Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare

Scurgeri de produse petroliere Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor

MAPPM 756/1997

- da

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de catre persoane instruite/autorizate

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

21

Poluarea aerului în timpul funcţionării fermei. In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de abatorizare,

sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de: ���� cele trei bazine de stabilizare; ���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează. Tehnologia de imprastiere a dejecţiilor la suprafaţa solului reprezintă cel mai mare potenţial de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafaţa mare.

Sursele de emisii si poluanţii specifici ai aerului rezultaţi din activitatea de stabilizare a dejecţiilor de suine şi împrăştierea acestora pe terenurile agricole

Poluanţi Surse de emisii

NH3 Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

CH4 Depozitarea si tratarea dejecţiilor

N2O Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

H2S Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

Poluarea solului în timpul funcţionării fermei In timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a solului o reprezinta cele trei bazine pentru

stabilizarea dejectiilor. Poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Contaminarea cu agenţi patogeni Agenţii patogeni pot fi reprezentaţi de următoarele categorii:

− bacterii infecţioase − fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: − cestodelor si nematodelor − geothelminthes

Poluarea apei in timpul functionarii fermei În timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a apei o reprezinta cele 3 bazine de colectare a

dejectiilor. O măsura eficienta necesara a fi adoptata în cadrul fermelor de crestere a porcilor în scopul prevenirii poluărilor accidentale în cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de stocare. Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situaţia apariţiei ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei, deoarece actuala locatie detine

infrastructura necesara functionarii unei ferme de crestere, reproductie, ingrasare si abatorizare a suinelor. Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe amplasament a

functionat tot o ferma de crestere a suinelor), starea buna a constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea halelor si construirea unui abator, a 3 bazine de stocare a dejectiilor.

De asemeni caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate finalizarii proiectului „Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”. Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului:

• stratul acvifer nu pune in pericol stabilitatea constructiilor; • elevatia amplasamentului este mai mare decat elevatia zonei asigurand protectia impotriva inundatiilor;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

22

• fundatiile halelor sunt suprainaltate la cota +0,5 - +1m; • destinatia actuala de zona industriala si depozitare;

Amplasamentul este situat in satul Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, aflandu-se la distanta de cca.:

- 1,7 km fata de intravilanul satului Tiganesti;

- 3 km fata de cea mai apropiata locuinta din sat Ţigăneşti;

- 10 km fata de loc. Tecuci;

- 90 km fata de mun. Galati;

- 1,2 km fata de drumul E85 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de productie Suprafata actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Cota zero va fi situata la +1000 mm, spatiul

dintre nivelul solului si cota zero ocupat de o constructie tip fagure din beton armat impermeabilizat cu pereti inclinati necesar captarii dejectiilor provenite de la suine si mentinerii unui nivel al pernei de apa (tehnologia de crestere a porcinelor).

Lucrari propuse pentru realizarea proiectului: • lucrări de modernizare hale crestere suine - consolidarea structurilor din beton armat pentru toate clădirilor

existente pe amplasament • amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor existente, se propune realizarea unui sistem de canale colectoare

de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.

• Modernizare bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor . Lucrările de modernizare a trei bazine betonate, constau in: � lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice neconforme; � lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6 mm

si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; � lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor; � lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obţinerea

unor parametri geometrici cat mai exacţi; � lucrări de preparare şi punere în opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300.

• De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice pentru creşterea gradului de impermeabilizare.Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.

• Construire abator. 1. Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp; 2. Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00 mp; 3. Suprafaţa utila Au= 510,00 mp;

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice o Inaltimea la cornişe: 7,24m; o Inaltimea totala: 8,64 m; o Număr de niveluri: 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructie premise: o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn, învelitoare ţigla metalica

• Construire statie epurare; • Construire platforme betonate cu suprafata de 600 mp, încadrate conform proiectului tehnic ca fiind căi

de circulaţie interne. In cadrul Fermei Porcine Prisaca vor exista 2 cicluri de reproducţie pentru fiecare lot/an. In situatiile rare în care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 kg din ferme autorizate externe, ciclul de productie devine 2,2 / an.

Funcţionarea complexului zootehnic este continuă pe parcursul anului (365 zile/an), ciclurile de producţie, fiind cicluri naturale, deci nu se pot limita în timp.

Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

23

Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere şi îngrăşare a suinelor în sistem intensiv industrial, în flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 180 zile (până la greutatea de 120 kg). Capacitatea Fermei Prisaca poate fi de maxim 12.800 locuri de cazare. Atingerea acestei capacităţi se realizează prin achiziţionarea de suine tineret de la furnizori externi.

Ferma de crestere a suinelor este impartita în urmatoarele sectoare: - sector de fătare în maternitate (Hala nr. 10 şi hala nr. 9 ce se afla în conserare şi urmează a intra în ciclul efectiv de

productie în 2013); - sector tineret 2 hale (Hala 4 si Anexa Hala 4) in care animalele sunt transferate din maternitate la greutatea de 6-7 kg

unde sunt ţinuţi pana la greutatea de 25-30 kg; - sector pentru îngrăşare destinat porcilor transferate din adăpostul pentru tineret la greutatea de 25 kg care se întreţin

aici pana la greutatea de 95-120 kg , când sunt sacrificati la abatorul propriu. Fluxul tehnologic de crestere a suinelor

Procesul tehnologic din cadrul fermei de creştere a suinelor se desfasoare în urmatoarele faze: � faza de gestatie; � faza de maternitate; � faza de crestere tineret; � faza de ingrasare; � faza de abatorizare. Monta scroafelor – se face la Ghidigeni. Maternitatea Scroafele gestante (de la ferma Ghidigeni) sunt aduse cu cca. 5 zile înainte de fatare în halele nr. 9 si 10 - halele

de maternitate, fiecare având câte 120 de boxe individuale şi câte 5 compartimente cu 3 cai de acces. Aici are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi în adăposturile de creştere a tineretului (hala nr.4 şi anexa halei nr.4)

Crestere tineret Purceii, cu o greutate de 7-10 kg (38 de zile) sunt mutaţi din maternitate în hala nr. 4 şi anexa acesteia pentru

creşterea tineretului porcin. Dupa înţărcare, scroafele revin în ferma de provenienta, respectiv în hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Compartimentul „maternitate” este curatat mecanic, dezinfectat, văruit, intervalul de la dezinfectie şi vid sanitar fiind de 15zile/ciclu.

Ingrasare suine Tineretul porcin este mutat în halele pentru îngrăşare unde este mentinut până la vârsta de 90 de zile până la

greutatea de 95 – 120 kg. După creştere şi îngrăşare are loc depopularea halelor şi comercializarea porcilor vii către abatorizare.

Figura nr. 2.1-1 Schema flux tehnologic ferma crestere suine. Hranirea suinelor consta in alimentarea acestora în concordanţă cu greutatea lor corporala, în sistem de „hrana

permanenta”. Fiecare incinta a fermei de suine are sistemul de adăpare cu nivel constant si suzete si cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Urmărirea furajării, adăpării, ventilării admisiei aerului pentru a asigura animalelor condiţii optime de crestere se fac de către un îngrijitor pentru fiecare hala de crestere, asigurându-se permanenta când animalele sunt in prima săptămâna de viaţa.

Furajul este descărcat mecanic din autovehiculul special amenajat in buncărul de furaje existent cu capacitatea de 200t , de unde este preluat si distribuit manual pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele sa aibă acces, oricând la hrana.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

24

Apa pentru asigurarea necesarului fermei este asigurata din forajul propriu. Aceasta este dirijata printr-o reţea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 60 mc. Adapatorile sunt cu suzeta, acest sistem elimina pierderile de apa si implicit duce la scaderea cantitatilor de dejectii lichide. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaţional la fiecare suzeta, se asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa. Administrarea vaccinurilor si a vitaminelor se face prin intermediul dozatoarelor ce pot fi racordate la instalatia de apa a fiecarei hale. Exista si tratamente veterinare care se fac prin injectare, folosind seringi de unica folosinţa. Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare situate pe peretele exterior al boxei la o distanta de pardoseala de 15-20 cm iar hranitoarele sunt pozitioanate diametral opus peretelui cu suzetele.

Bazinul de dejectii este executat din beton si este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia solului si subsolului, precum si protectia impotriva patrunderii apei din mediul exterior, in bazin. Totalul volumului de lichid din nivelul (perna de apa) bazinelor de dejectii aferente halelor de crestere a porcilor este de aproximativ 15.010 mc.

Apele uzate provenite din hale, impreuna cu dejectiile, sunt colectate prin intermediul canalelor betonate interioare dispuse in lungul halelor, canalele din hale sunt racordate la un canal principal din beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii.

Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.

Igienizare hale şi utilaje Dupa depopulare, halele intra în perioada de vid sanitar (15 zile), în care are loc curatirea, spalarea şi igienizarea

acestora. Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:

� sunt evacuate animalele din adapost; � se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa decontaminarea; � se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata; � se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete; � dejectiile animaliere se scurg in bazinul de dejectii, amplasat sub gratarele halei; � sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie; � se aplica dezinfectantul; � se realizeaza dezinfectia cu lapte de var si sulfat de cupru (piatra vanata);

Dezinfectia. Substanta dezinfectanta: ALDEZIN – se folosesc 24 l/an, se depoziteaza in spatiu special amenajat intr-o incinta de aprox. 12 mp. Procesul se efectueaza la sfarsitul ciclului de productie (2 cicluri/an) dupa care se face un vid sanitar de a 15 zile dupa dezinfectie. Procesul se efectueaza de doua ori pe an /la aprox. 180 de zile.

În situatiile rare în care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 Kg din ferme autorizate externe, ciclul de producţie devine 2,2/an.

Cadavrele sunt depozitate in spatiul frigorific de 16 mp situat in incinta fermei fiind predate pe baza de contract firmei autorizate SC Cazacioc SRL Tulcea de preluare a cadavrelor.

Igienizarea are loc dupa fiecare ciclu (perioada de maturizare) functie de categoria de suina: intre 7 si 10 zile vid sanitar

- Maternitate: 6,6 cicluri cu ciclul de dezinfectie inclus din care: perioada de lactatie de 40 zile + 15 zile dezinfectie si vid sanitar / ciclu

- Tineret crescatorie: 5,6 cicluri / an din care 50 zile crestere + 15 zile dezinfecţie si vid sanitar/ciclu - Porc gras: 2,2 cicluri cu vid sanitar de cca. 25 – 30 zile (suprafetele sunt mult mai intinse).

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute în vedere

Nu este cazul 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma crestere suine” sunt: � Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003; � Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January 2005; � References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.

Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a suinelor” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor.

Selectia materiilor prime Furajarea porcilor se face cu furaje speciale. Se aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

25

In ferma se aplica recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7 , 4.2) privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel:

� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.

� furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Tabelul nr. 2.1.2-1 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret:

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap

“Ferma crestere suine” SC SUITEST SRL

Cerinte BAT Conform BREF ILF Sectiunea

3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7 (cantitatea medie de furaj

consumata), si BREF ILF Setiunea 5.2.1.1, tabelul 5.1 si Sectiunea 5.2.1.2, tabelul 5.2 (proteina si

fosfor)

Tineret suine I (10-30) kg (1620 capete/serie)

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%

Porc gras (10940 capete/serie)

Suine II (30 kg – 50-60 kg)

2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%

1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Suine III (60 kg – 100-105 kg)

2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%

2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Scroafe monta /gestatie (240 capete/serie)

Scroafe alăptare cu purcei (240 capete/serie)

Purcei de lapte (2400 capete/serie)

3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%

Utilizarea eficienta a apei In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele

recomandari ale documentelor de referinta BAT/BREF: � consumul de apa potabila va fi contorizat şi înregistrat lunar în evidentele societatii; � igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune; � se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor; • se va urmari permanent detectarea scurgerilor şi repararea imediata a defecţiunilor constatate.

Tabelul nr. 2.1.2-2 Comparaţia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa în cadrul fermei:

Activitatea în cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa în cadrul fermei Actiuni privind conformarea

cu BAT Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si tineret si de ingrasare

Consum mediu pentru adapat animale:

• 10-22 l/zi/

Perioada I: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap (5 zile)

Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

26

Activitatea în cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa în cadrul fermei Actiuni privind conformarea

cu BAT Alimentarea cu apa se realizeaza din put forat prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor

animal pentru scroafe gestante

• 25 -40 l/zi/animal pentru scroafe lactante

• 4- 10 l/zi /animal pentru porcii

la îngrăşare

Consum apa igienizare şi curatenie spatii de creştere: 0,07-0,3 mc/cap/an

Consumul mediu pentru abatorizare

1850 l/zi

- scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap Consum apa igienizare hale: 0,2 mc/cap/an. Consum total: 2560 mc/an Consumul de apă pentru spălare hale abator 1500 l/zi Consumul de apă pentru opărire 2000 l/zi ; duşare 200 l/zi Consumul de apă pentru spălare organe 1500 l/zi Spalare la sfarsitul zilei 1500 l/zi

consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.

Sistemele de crestere a suinelor Sistemele de adapostire pentru suine (porcii de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul

fermei corespund cerintelor BAT, fiind descrise in sectiunile 4.6.1.2, ale BREF ILF datorita echiparii halelor: • podea partial perforata din beton cu bazin de colectare dejectii cu perna de apa. Perna de apa se constituie

incepand cu prima spalare a boxelor, acumulandu-se intr-o cantitate permisa de geometria proiectata a canalelor (latime, adancime, panta de inclinare);

• sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor prin canale betonate interioare dispuse in lungul halelor, racordate la un canal principal din beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii;

• ventilatie artificiala combinata cu cea naturala Tabelul nr. 2.1.2-3 Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, consumul de energie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Adapostirea animalelor Boxele sunt cu podea partial perforata din beton cu bazin colectare dejectii amplasat sub gratare. tehnica descrisa la secţiunea 4.6.4. (podea SMP – sectiunea 4.6.1.4) din BAT/BREF (tehnicii de referinta BAT din sectiunea 2.3.1.4.2.) Beneficii/dezavantaje:

- reducerea emisiilor de NH3 cu 60-65% comparativ cu pardoseala complet cu grătare,

- consumul de energie este similar sistemelor de creştere cu podea complet cu grătare;

Pentru scroafele cu purcei, porc tinar si porc gras, BAT este o boxa cu podea complet sau partial perforata din beton sau plastic, astfel: - maternitate - FSF cu panta (sectiunea: 4.6.2.1), FSF cu canale

pentru apa si balegar (sectiunea 4.6.2.2), FSF cu sistem de spalare cu jgheaburi de balegar (sectiunea 4.6.2.3), PSF si boxe (4.6.2.6)

- porc tanar – FSF cu sistem vacuum (sectiunea: 4.6.1.1), FSF cu separare fecale si urina (sectiunea 4.6.3.1), FSF cu groapa de balegar cu scruber (sectiunea 4.6.3.2), FSDF cu jgheaburi sau tuburi cu spalare (sectiunea 4.6.3.3), PSF cu doua climate (4.6.3.4)

- porc gras – FSF cu sistem de aspiratie (sectiunea: 4.6.1.1), FSF cu jet cu canal (sectiunea 4.6.1.2), FSF cu jet in rigola (sectiunea 4.6.1.3), PSF sistem cu gratare partial si jgheaburi de spalare 4.6.4.1

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

27

Activitatea in ferma Cerinte BAT

- ventilatie naturala si mecanica b) Curatarea halelor / consumul de apa La sfarsitul fiecarui ciclu de productie, halele sunt spalate cu echipamente cu apa sub presiune. La nivelul fermei va exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de captare si distributie a apei. Apa va fi contorizata la nivelul fermei, dar si pe fiecare hala in parte.

BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele: • Curatind adapostul animalelor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei • Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile • Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si • Detectarea si repararea scurgerilor.

c) Energia Ventilatia halelor se va face combinat, respectiv fortata si naturala, cu ventilatoare cu turatie variabila, conduse de un computer pentru controlul microclimatului. Iluminarea halelor se va face cu lampi economice.

BAT pentru adapostul porci inseamna a reduce consumul energetic prin: • Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi • Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna • Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor • Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea boxelor si a

sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii ce se regasesc in recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (sectiunea. 4.7):

• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele partial perforate din beton ; • bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a asigura colectarea

rapida a dejectiilor in apa. • nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si a mirosurilor; • ventilatia halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor; • eliminarea periodica a dejectiilor din bazinele de colectare pentru fertilizarea organica a terenurilor agricole

aflate in exploatarea societatii (aproximativ 40-60 mc/ ha teren arabil); • aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si aerarea periodica pentru

a realiza scaderea temperaturii dejectiilor. Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejecţii in stare lichida, care vor fi colectate prin intermediul

reţelei de canalizare interne şi vor fi deversate într-un bazin de stocare intermediar prevăzut cu pompă cu tocător, care asigură transferul dejecţiilor din bazinul de stocare în cele trei bazine impermeabilizate din beton pentru stabilizare/mineralizare timp de şase luni. Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT. Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejecţiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este reprezentata de stocarea in iazuri biologice.

Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt manipulate dejecţiile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica măsura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradării biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situaţia in care nu funcţionează corect iazurile, determinând in acest caz probleme legate de miros.

Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, având in vedere si costurile de operare mai reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adânci dat fiind lipsa necesitaţii oxigenului in procesul de degradare, ceea ce

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

28

presupune utilizarea unor suprafeţe mai mici pentru acelaşi volum de dejecţii stocate si tratate, respectiv suprafeţe de generare a emisiilor atmosferice mai reduse.

Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor anaerobe este reprezentat de suprafeţele mici de teren necesare pentru construcţia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor pentru construcţie. Totodată, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum. Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt foarte sensibile la schimbările bruşte de temperatură.

Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operării. Acestea utilizează oxigen iar adâncimile iazurilor sunt mai mici. Pentru funcţionarea acestora se utilizează oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.

Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea generează miros mai puţin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumătate.

Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea necesita suprafeţe mai mari datorita adâncimilor mai mici, iar aerarea mecanica este costisitoare. In unele situaţii este necesara o corecţie a pH–ului pentru a-l păstra in limitele 6,5 – 8,5. Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, având in vedere ca ritmul degradării organice descreşte odată cu scăderea temperaturii.

In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot funcţiona ca celule de sine stătătoare, situaţie in care rolul acestora este numai de stocare a dejecţiilor sau pot fi utilizate pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In acest fel tratamentul dejecţiilor este mult mai eficient in situaţia in care acestea sunt utilizate pentru iriga ţii.

In cele 3 bazine impermeabilizate de stabilizare a dejectiilor, ce nu au legatura intre ele, microorganismele (materia activata) transforma materialul organic in bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi sunt transformati prin denitrificare in N2 in perioadele anaerobe, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara. In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinele de colectare dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. Managementul dejecţiilor este parte integranta a activităţilor zootehnice, si trebuie asigurat de cei care le produc. Se asigura condiţii optime de stabilizare, biosterilizare, mineralizare. Se asigura transportul pe terenul agricol si se ţine evidentele cantităţilor produse si a calităţii acestora. Cantităţile de dejecţii care sunt aplicate pe terenurile agricole trebuie sa respecte impunerile din Codul de bune practici agricole.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat, respectandu-se recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (cap. 4.10.1, 4.10.3).

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot varia in functie de: � tipul si natura dejectiilor; � utilizarea si structura terenului de aplicare; � conditii meteorologice; S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare a dejectiilor in

cadrul fermei cum ar fi: � stabilizarea/mineralizarea dejectiilor are loc in cele 3 bazine impermeabilizate betonate, ce nu au legatura

intre ele; � denitrificarea eficienta a continutului de nitriti si nitrati ai fractiei lichide; stocarea pe o perioada de minim 5

luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3; � omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori; � imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile climatice si

utilizarea terenului. Tabelul 2.1.2.-3 Estimarea pierderilor de NH3

Tehnica de stocare a dejectiilor

Factor de emisie NH3 (kg/cap/an)

Pierdere (%) NH3

Depozitarea fractiei solide pe platforma betonata

2,1 20-25

Depozitarea fractiei lichide in rezervor deschis

- 40-45

Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile recomandate in documentele de referinta Best

Avalaible Tehnologies (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala. Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform prevederilor STAS

9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

29

agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

2.2. Activitati de dezafectare In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin(1): „Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente

constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4." Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de retele de apa, energie electrica, gaze.

Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o perioada de functionare cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu va mai satisface necesitatile beneficiarului si se va dori schimbarea destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolare in sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va respecta legislatia de protectia mediului in vigoare la momentul dezafectarii.

In urma dezafectării vor rezulta deşeuri din construcţii inerte si nepericuloase: betoane si tencuieli, caramizi, metal, sticlă, armături metalice si plastic, lemn, cabluri electrice, plastic.

3. Deseuri 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor Surse de generare deseuri in perioada de constructie

In timpul construirii obiectivului de investitie „ Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” loc. Prisaca, jud. Galaţi. vor rezulta deseuri specifice organizarii de santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si montaj instalatii si utilaje. Din activitatile de amenajare hale si construire a abatorului, a bazinelor betonate pentru stocarea dejecţiilor vor rezulta urmatoarele deseuri:

� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli; � deseuri metalice, fractii metalice; � deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton; � deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile municipale/menajere vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate.

Surse de generare deseuri in perioada de functionare a obiectivului In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a suinelor pe amplasament vor rezulta urmatoarele

tipuri de deseuri: o Deseuri menajere municipale (20 03 01), deseuri ce sunt depozitate in container tip Europubela si sunt ridicate

periodic de catre societati de salubritate autorizate specializate din cadrul Primariei Munteni. o Dejectii animaliere (02 01 06) – rezultate din activitatea fermei de creştere a suinelor, care vor fi depozitate în

bazinele betonate în vederea stabilizării timp de 6 luni, apoi fiind împrăştiate pe terenurile agricole ca fertilizant. o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate, ambalajele de deseuri periculoase-substante

folosite la dezinsectie, deratizare (18 02 02*). Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea contaminarii. Medicamentele se comanda exclusiv in scop curativ (exclusiv in cazul aparitiei simptomatologiei) deci perioada de depozitare se limiteaza la data aprovizionarii acestora care coincide de cele mei multe ori cu administrarea acestora. Acestea se depoziteaza, in spatiu special amenajat, refrigerat corespunzator. Nu s-au relevat cazuri de expirare pentru ca nu se utilizeaza nimic in scop profilactic. Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale ,depozitate in spatiul special amenajat in incinta de aproximati 12mp, preluate de catre medicul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor cu respectarea reglementarilor legale conform contractului ăncheiat cu o firma autorizată.

Deseuri de tesuturi animale (02 02 02) - cadavre rezultate in urma mortalitatii efectivelor de animale (3%-5 % pe ciclu) pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor . De aceea ele sunt stocate in spatiul frigorific de 16 mp situat in incinta fermei.

Aceste deseuri sunt predate unei companii specializate/autorizate în incinerarea deseurilor de tesuturi animale cu respectarea reglementarilor legale. S-a incheiat Contractul nr. 86/27.05.2011 cu SC CAZACIOC&Co SRL Smardan pentru eliiminarea deseurilor organice de tesuturi animale (cadavre, sange de la abatorizare)

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

30

Nămoluri de la spălare şi curăţare (02 02 01) – provenite de la abator, acestea sunt colectate în recipiente metalice si stocate în spaţii special amenajate în vederea predării către firme autorizate pe bază de contract.

Materii prime care nu se pretează consumului sau procesării (02 02 03) – provenite de la abator, acestea sunt colectate în recipiente metalice si stocate în spaţii special amenajate în vederea predării către firme autorizate pe bază de contract.

Nămol de la epurarea efluenţilor lichizi proprii (02 02 04) – provenit din staţia de epurare aferentă obiectivului, acestea sunt colectate în recipiente metalice si stocate în spaţii special amenajate în vederea predării către firme autorizate pe bază de contract.

DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) (16 02 14) – rezultate ca urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Tabelul nr. 3.1.-1 Managementul deseurilor in cadrul proiectului

Denumirea deseului*)

Cantitate generata

kg/an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoasa **)

Colectare Managementul deseurilor

kg/an

V E R

Perioada constructie/amenajare Municipale 100 SL 20 03 01 - europubele - E1 -

Ambalaje

30 S 15 01 01

- spatii special

amenajate R5 -

30 S 15 01 02 30 S 15 01 03 10 S 15 01 06

Deseuri metalice 500 S 17 04 05

- spatii special

amenajate R4 -

S 17 04 07

Pământ excavat 150 mc S 17 09 04 - -

Reintroducere in sistemul de

sistematizare a amplasamentului

-

Perioada de functionare Municipale 1825 SL 20 03 01 - europubele - E1 -

Dejectii animaliere

5913,6 mc/ciclu.

SL 02 01 06 Bazin stocare dejectii

V10 - -

Deseuri de medicamente

- S 18 02 02* H6 H9

spatii special amenajate

- E10 -

Deseuri de tesuturi animale

3-5 %/ciclu SL 02 02 02 -

Lada frigorifica

Spatiu special

amenajat

- E10 -

Nămoluri de la spălare şi curăţare

5 t/an SL 02 02 01 - recipiente metalice

- E10 -

Materii prime care nu se pretează

consumului sau procesării

75 t/an S 02 02 03 - recipiente metalice

- E10 -

Nămol de la epurarea

efluenţilor lichizi proprii

25 mc/an SL 02 02 04 - recipiente metalice

V10 - -

DEEE - S 16 02 14 - Spatiu R4 - -

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

31

Denumirea deseului*)

Cantitate generata

kg/an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoasa **)

Colectare Managementul deseurilor

kg/an

V E R special

amenajat *deseu periculos; V-valorificata, E- eliminata; R-ramas pe stoc. Clasificarea metodelor utilizate in conform Ord. 78/2000 privind regimul deseurilor.

3.2. Prognozarea impactului Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate, pe platforme betonate, in conditii

corespunzatoare, astfel incat sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament. Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in vigoare, astfel:

� pe platforme betonate si acoperite/descoperite; � spatii special amenajate pentru deseurile periculoase; � în containere transportabile, butoaie metalice; � în spatii inchise si acoperite.

3.3. Masuri de diminuare a impactului Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament, in care se va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului.

Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice desfasurate in cadrul proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se considera a fi situata in domeniul nesemnificativ.

Atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare societatea va lua toate masurile necesare, astfel incat eliminarea si valorificarea deseurilor se va realiza controlat, fara a duce la poluarea mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate.

In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si electronice, societatea va realiza reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a acestora se va realiza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Amplasamentul şi modul de implementare a proiectului „Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor” a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod special de asigurarea unui flux tehnologic corespunzător.

Folosinţa actuală a terenurilor, aşa cum sunt ele evidenţiate în Certificatul de Urbanism, este de curţi construcţii astfel că terenul nu îşi schimbă categoria de folosinţă. De asemenea nu vor fi afectate habitate sau arii naturale protejate şi nu vor fi ameninţate specii de animale şi plante prin implementarea proiectului.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozit temporar de materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei şi amplasării echipamentelor adiţionale. In etapa de funcţionare datorită tehnologiei folosite, a instalaţiilor şi măsurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorilor de mediu vor genera un impact local, nesemnificativ.

Activitatea de crestere intensiva a porcilor determina aparitia unor fenomene negative, directe sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P), afectarea stratului de ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale ambientului local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in sol. Datorita cunoasterii tot mai profunde a diferitelor cauze ale acestor fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor de mediu asociate cresterii intensive a porcilor.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

32

Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de faptul ca animalele metabolizeaza hrana si elimina restul de nutrienti prin dejectii. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei

In tabelul de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

Tabelul nr. 4-1 Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţi principale din fermă

Activitatile principale din ferm ă Parametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Adăpostire animale: • sistemul de evacuare şi depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse

energie

emisii în aer (NH3), miros, dejectii

Adăpostire animale: • echipamentul de control şi menţinere a climatului interior • echipamentul de hrănire şi alimentare cu apa de baut a porcilor

energie, hrană, apă zgomot, apă reziduală, praf, CO2,

Descărcare şi încărcare porci - zgomot

Descarcarea / depozitarea nutretului combinat in buncare

energie praf

Transportul dejectiilor din hala pana la rezervoarele de dejectii

energie miros, emisii în aer

Depozitarea temporara a dejectiilor in vederea fermentarii

- emisii in aer, miros, accidental infiltratii în sol si in apa freatică

Aplicare pe câmp a gunoiului fermentat (fertilizare) energie

emisii în aer, miros, emisii de N, P şi K, etc., în sol, apa freatică şi apa de suprafaţă zgomot

Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri - mirosuri, poluare sol si apa freatica

Izolare mortalitati (depozitare temporara carcase) energie miros

Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii acestora cu recomandarile BREF ILF se

prezinta in aceasta sectiune. Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care porcii transforma hrana in energie, viteza de crestere si

alimentatia sunt foarte importante. Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se obisnuieste in mod frecvent ca animalele sa fie

hranite cu nutrienti in exces. Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator sunt in mare parte o consecinta a acestui dezechilibru.

Calitatea si compozitia dejectiilor, respectiv modul in care sunt gestionate si depozitate acestea sunt factori

determinanti pentru nivelele de emisii in cazul cresterii intensive a porcilor.

4.1 APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Zona aflată în studiu este încadrată pe harta hidrogeologică a României – Planşa P4 - în regiunea în care există

ape subterane de adâncime în formaţiuni poroase, permeabile (facies argilos-nisipos) stratele fiind locale şi discontinui.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

33

De asemenea, în această subunitate pot să apară acvifere lenticulare în intercalaţiile permeabile locale situate la adâncimi variabile şi adesea deschise pe versanţi.

Acviferele de medie şi mare adâncime sunt cantonate în rocile sedimentare granulare, permeabile, reprezentate predominant din nisipuri şi nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri prezente ca intercalaţii între pachetele argiloase de vârstă Sarmaţian sup. (Chersonian) existente în lungul Depresiunii Bârladului.

Intercalaţiile nisipoase care cantonează aceste acvifere, până la adâncimea de 110 m, apar între adâncimile: 39 – 44 m (5 m), 73 – 77 m (4 m) şi 89 – 95 m (6 m), grosimea acestora variind între 4 şi 6 m, grosimea totală a acviferelor fiind de ordinul a 15 m. Acviferele sunt în general captive, înmagazinate în depozitele de vârstă pliocene, alcătuite preponderent din nisipuri şi nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri cu grosimi variabile.

Datorită structurii monoclinale a regiunii, acviferele cantonate în formaţiunile de adâncime prezintă presiuni de strat ridicate, direct proporţional cu distanţa faţă de zona de alimentare (capetele de strat). Se constată caracterul puternic ascensional şi chiar artezian în majoritatea forajele executate în această zonă.

Zona de alimentare a acviferului de medie adâncime este situată în sectoarele nordice de apariţie a depozitelor sedimentare sarmaţiene, înclinarea NV-SE a stratelor fiind favorabilă creşterii treptate (graduale) a conductivităţii hidraulice şi transmisivităţii, la care se adaugă şi efectul apariţiei stratelor cu precădere nisipoase aparţinând Meoţianului. Apa care alimentează rezervele subterane provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice prin capetele de strat ale intercalaţiior nisipoase sarmaţian-meoţiene, care apar la zi pe rama Depresiuniii Bârladului.

Din punct de vedere hidrochimic, acviferul de medie şi mare adâncime din Depresiunea Bârladului se caracterizează printr-o apă subterană care se încadrează în limitele de potabilitate, apa fiind de tip sulfato – hidrocarbonatată – sodică.

Starea apelor subterane Nivelul hidrostatic al apei freatice in zona amplasamentului obiectivului de investitie, este situat la adancime

mare (>10m), neinfluentand profilul solului. Apa care alimentează rezervele subterane provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice.

Pe amplasament exista un foraj de observatie a calitatii freaticului amplasat lateral pavilionului administrativ, cu coloana metalica de 110 mm si adancime de 30m.

Prin proiect se prevede realizare a inca doua foraje de observatie in zona rezervoarelor de dejectii, pozitionate pe directia de curgere, in amonte, respectiv in avalul de acestea.

Starea apelor de suprafataPrincipala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele de suprafaţă, având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei. Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic al râului Bârlad.

Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată, orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă magazin din zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.

Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi implicit o dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în general uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.

4.1.2. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul a unui put forat, a unui rezervor tampon cu capacitatea de 60

mc si a unei pompe pentru distributia apei in reteaua interna a fermei. Putul forat se afla amplasat in partea de nord a fermei, care este si cea mai inalta, iar distributia acesteia in reteaua interna se va realiza gravitational.

Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi. Caracteristicile forajului.

- Coloana definitiva din PVC cu diametrul de 200mm si adancimea de 110m. Forajul este cu nivel artezian (strat acvifer captiv sub presiune);

- Forajul este prevazut cu echipament de pompare submersibil tip TESLA Ex B5, avand caracteristicile tehnice Qi=14.40 mc/h; Hp=53 mCA, P=2,20 kW;

- In situatia opririi electropompei excesul de apa din foraj este evacuat prin intermediul unei conducte din PEHD cu Dn=110mm, lungime de 800m;

- Este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HG nr. 930/2005 in jurul constructieie de captare; imprejmuirea are suprafata Lxl=6x5m = 30m si este realizata din gard de plasa cu ochiuri sustinut de stalpi din beton.

Instalatii de tratare – nu se face tratare. Instalaţia de aducţiune si înmagazinare a apei.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

34

Conducta de aductiune a apei de la foraj la rezervor este din OL, cu diametrul Dn 80mm si o lungime de cca. 75m. Instalatia de inmagazinare a apei este alcătuită dintr-un rezervor de inmagazinare tip hidrosfera cu capacitatea de

60mc prevazut cu sistem de automatizare/control în privinţa nivelurilor de exploatare ale apei (senzor de nivel minim apa, comanda pornire electropompa foraj, senzor nivel maxim apa, comanda oprire electropompa foraj), pompa distributie.

Alimentarea cu apa tehnologica (industriala). Reteaua de distributie a apei potabile: a) Distribuţia apei la consumatori se realizeaza gravitational prin intermediul unui sistem de tevi de PVC si otel

galvanizat cu Dn=2 ½” ÷ 4”, cu lungimea totala de 800m. Apa pentru adapatul suinelor. b) Distribuţia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unei retele de conducte din polipropilena si

hotel galvanizat, conducte de alimentare a suzetelor din PEHD, cu Dn3/4” si lungimea de 50m pe fiecare fir. Suzetele sunt pozitionate pe peretele exterior al boxei la o inaltime de 15-20 cm fata de pardoseala, pe peretele diametral opus hranitoarelor.

c) Distributia apei in sectia Abator. Se realizeaza printr-un bransamentul la conducta de distributie a apei de pe amplasament, format din:

- camin de vane; - conducta din PEHD cu Dn=63mm si L=90m. Reteaua de distributie a apei la Abator este alcatuita din conducte din PEHD cu Dn=15÷63 mm si Ltotala=57m. Modul de folosire a apei

Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri: � igienico–sanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma de porci si statia de epurare a apelor uzate; � necesar potabil pentru porci - metabolism; � igienizarea celor 15 hale. � Necesar abator

Norme de consum de apa Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apă în fermă:

- capacitatea fermei;

- numărul de angajati (10 angajaţi);

- suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi, etc) Structura necesarului de apa:

- apa pentru adapatul suinelor;

- apa pentru igienizarea halelor;

- apa în scop potabil şi igienico-sanitar; � în scopuri igienico – sanitare pentru personal: 500 l/zi – 50 mc/zi/angajat (conform STAS 1478/90 tab 4) � pentru reproducerea şi creşterea suinelor:

Perioada I: - scroafe gestante 10-15 l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactaţie 20-25 l/zi/cap (38 zile/serie) - purcei de lapte (0-10) kg – 2,2 l/zi/cap (38 zile/serie)

Perioada II tineret (10 kg – 30 kg) - 2-3 l/zi/cap (52 zile/serie) Perioada III îngrăşare suine (30 kg – 95-120 kg) –6-8 l/zi/cap (75 zile/serie)

� igienizarea si curatarea halelor – 0,2 mc/cap/an; � abatorizare oparire si dusare 2200 l/zi, spălare organe 1500 l/zi, spalare la sfarsitul zilei 1500l/zi

4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare Pentru alimentarea cu apa a fermei de crestere a porcilor se va utiliza apa din sursa proprie.

4.1.2.2. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta alimentarii prin intermediul a unui put forat din urmatoarele

motive: • nu exista o retea centralizata de alimentare cu apa potabila in zona; • sursa de apa potabila necontaminata. 4.1.2.3. Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor legale stabilite prin STAS 1342- Apa potabila. Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate de: - instituirea de zone de protectie sanitara in jurul putului forat si a rezervorului de apa; - controlul riguros al calitatii si al consumului de apa.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

35

4.1.2.4. Informatii privind calitatea apei folosite: indicat ori fizici, chimic, microbiologici Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin intermediul a unui put forat iar calitatea apei corespunde din

punct de vedere al parametrilor fizico-chimici si microbiologici. 4.1.2.5. Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive Necesarul de apa. Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:

- Capacitatea fermei;

- Numărul de angajaţi (10);

- Suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi) In cadrul fermei de crestere si ingrasare a porcilor apa va fi utilizata utilizata pentru:

- nevoi igienico – sanitare, pentru personalul permanent de deservire din cadrul fermei – 10 persoane; - consumul animalelor; - spalarea – igienizarea halelor de creştere a suinelor şi ale abatorului; - spalarea organelor interne si a intestinelor in cadrul abatorului; - pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere;

In activitatea de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament se vor utiliza tehnici comparabile cu cele mai bune tehnici disponibile (B.A.T.).

Bilantul consumului de apa in cadrul activitatii de crestere a porcilor. Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe rezulatele mentionate in literatura de

specialitate cat si pe exemplele prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F. In tabelul următor sunt prezentate sursele de apa uzate si cantitatile generate de activitatea de crestere a porcilor

care se va desfasura pe amplasament. Consumul de apa pentru necesarul menajer, a fost calculat in conformitate cu prevederile Ordinului MLPAT

nr. 29/N/3/ 29.12.1993, si este prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 4.1.2.5-1 Consumul de apa in scop menajer

Denumirea consumatorului Norma de apa Numarul

consumatorilor Necesarul mediu

zilnic de apa WC personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17mc/zi

Lavoare personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17 mc/zi

Dusuri personal 3 mc/luna/persoana 10 1 mc/zi

TOTAL 1,34 mc/zi

Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care: - varsta şi greutatea animalului; - starea de sanatate; - conditiile climatice; - tipul hranei şi sistemul de hranire; - tipul şi starea sistemului de adapare. Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de productie)

crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 5 - 6 litri pe cap/zi, crescand până la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii în viu.

Consumul de apa necesar procesului tehnologic de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe stadiile de productie conform tabelului:

1. Consumul mediu de apa estimat pentru maternitate: - scroafe gestante în fătare 240 scroafe este de 12,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de băut), rezultand un

consum total: Consum total de apa zilnic: 240x12,5=3000 l apa/zi = 3 mc/zi Consum total de apa ciclu: 3 x 5 = 15 mc/ciclu

- scroafe lactaţie 240 scroafe este de 22,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de băut), rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic: 240x22,5=5400 l apa/zi = 5,4 mc/zi Consum total de apa ciclu: 5,4 x 38 = 205,2 mc/ciclu

- purcei de lapte - 1200 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap, rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 2400 x 2,2 = 2640 l apa/zi = 5.28 mc /zi

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

36

Consum total de apa ciclu: 2.64 x 38=200.64 mc/ciclu 2. Consumul mediu de apa necesar cresterii tineretului (10-30 kg) – 1620 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap

rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 1620 x 2,5 = 4050 l apa/zi = 4,05 mc /zi Consum total de apa ciclu: 4.05 x 52=210,6 mc/ciclu 3. Consumul de apa estimat pentru cresterea porcilor între 30 - 120 kg este de 6 l/zi/cap, rezultand un

consum total: Consum total de apa zilnic: 10940 x 6= 51240 l/zi = 65,64 mc/zi Consum total de apa ciclu: 65,64 x 75 = 4923 mc/ciclu Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul efectivul maxim existent de 12800 capete (240 scroafe, 1200 purcei de

lapte, 1620 tineret ş 10940 porc gras) la un moment dat în cadrul fermei consumul maxim zilnic total este de 3+5.4+5.28+4.05+ 65,64= 83,37 mc/zi

Tabelul nr. 4.1.2.5-2 Consumul de apa necesar in proces tehnologic

Categorie suine Numar de zile /ciclu

Numar cicluri

Numar de animale

Consum apa l/zi/cap

Cantitatea anuala de apa

[m3 / an] Scroafe gestante 5 6,6 240 12,5 99

Scroafe cu purcei 38 6,6 240 22,5 1354.32

Purcei de lapte 38 6,6 2400 2,2 1324.22

Tineret porcin (10-30 kg) 52 5,6 1620 2,5 1179.36

Porc sacrificat (95kg - 120 kg) gras (30-120 kg)

75 2.2 10940 6 10830,6

TOTAL 14787.5

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor) a suinelor

prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor. In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc

apa mai putina pentru spalare. Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie

Suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an

Consum apa abator: 5,2 mc/zi, astfel:

- oparire si dusare - 2200 l/zi; - spălare intestine – 1500 l/ zi - spalare la sfarsitul zilei - 1500 l/ zi

cantitate anuala: 5.2 mc/zi x 260 zile/an = 1352 mc/an Folosinte si norme de consum:

• Metabolism; • Spalari hale crestere: 0,07-0.3 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16); • Nevoi igienico-sanitare: 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

37

Tabelul nr. 4.1.2.5-3 Bilantul consumului de apa (conform prevederilor Ordinului MAPAM 863/2002)

Proces tehnologic Sursa de

apa (furnizor)

Consum total de apa (coloanele 4,10,11)

mc/zi

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Observatii Total [m3/zi]

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Apa subterana

mc/zi

Apa de suprafata

Pentru compensarea pierderilor in sistemele

cu circuit inchis Apa

subterana Apa de

suprafata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Crestere suine

1 put forat

83,37 83,37 83,37 - - - - -

spalare – igienizare utilaje si pardoseli 7.02 7.02 7.02 - - - - -

abatorizare 5.2 5.2 5.2 - - - - -

consum menajer 1.34 1.34 1.34 - - - - -

TOTAL 96.93 96.93 96.93 - - - - -

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

38

4.1.3. http://www.youtube.com/watch?v=ANSw8uA4O6MManagementul apelor uzate

Reteaua de canalizare: a) apele uzate de tip menajer rezultate de la pavilionul administrativ si de la filtrul sanitar sunt colectate prin

conducte din PVC si OL cu Dn=110-200 mm si L=44m fiind descarcate in statia de epurare aferenta abatorului. b) Apele uzate de la spalarea halelor de dejectiile din canalele boxelor de crestere sunt colectate astfel: - Halele H1-H10: prin canale din beton (0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea fiind racordate prin

intermediul unor canale la un canal principal din beton (0.40x0.80m; L=170m) aflat in partea sudica a amplasamentului. Canalul principal din beton evacueaza apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 2. Caracteristicile Bazinul nr. 2: din beton armat cu V=1008 mc, prevazut cu electropompa tocator tip HOLTZ, Q=20mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min.

- Halele H11-H14 – apele uzate si dejectiile sunt colectate din hale prin intermediul unor canale din beton(0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea evacueaza apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 1.

- Caracteristicile Bazinul nr. 1: din beton armat cu V=96 mc, prevazut cu electropompa tocator tip LANDIA, Q=5mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min. printr-o conducta din PEHD si metalica dejectiile sunt vehiculate in bazinul nr. 2

c) Apele uzate de de la Sectia Abator sunt colectate si evacuate printr-o retea de canalizare compusa din: conducte PVC cu Dn=110mm, sifoane de pardoseala, conducte PE cu Dn=400mm si lungimi de cca. 75m, 4 camine de vizitare – racord/schimbare directie, la o statie de epurare. Nămolul rezultat din staţia de este colectat în recipiente metalice, stacate în spaţii special amenajate în vederea eliminării prin firme special amenajate. Sangele rezultat de la sacrificari suine este colectat prin intermediul unei retele separate (spatiu sacrificare, sifon pardoseala, conducte PEHD, cu Dn=90-110mm si electropompa) intr-un bazin de inox de 3 tone, amplasat in Sectia Abator. Sangele si deseurile de organe sunt preluate de SC CAZACIOC &CoSRL Smardan cf Contractului nr. 86/27.05.2011.

d) Apele pluviale colectate de pe amplasament sunt preluate prin rigole si pante cu dirijare pe terenurile agricole din vecinatate.

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor) a suinelor

prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor. In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc

apa mai putina pentru spalare. Conform BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie

suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an

Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat in cadrul

fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un consum de apa de spalare de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:

Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine (spalare pardoseli boxe) este:

V = 12800 x 0,2 mc/ an/cap = 2560 mc/an; Volum total apa uzata zi: = 2560: 365 zile = 7.02 mc/zi. 4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate:

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie a proiectului sunt reprezentate de: • tehnologiile de execuţie (construcţie) propriu-zise; • utilajele implicate în activitatea de construcţie; • activitatea umană.

Lucrările de pregătire a terenului în vederea amenajării fundaţiilor constituie principalele activităţi cu posibil impact asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Lucrările de construcţie pot influenţa calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane prin antrenarea de către apa meteorică a eventualelor depozite de pământ rezultate din săpăturile efectuate pentru fundaţii. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

39

Deoarece construcţia şi punerea în operă a lucrărilor propuse se va executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele implicate în activitatea de construcţie Modul de lucru, starea de uzură a utilajelor, cât şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în timpul

execuţiei lucrărilor de construcţie poluări ale apelor. Principalii poluanţi sunt combustibilii şi uleiurile. Acestea pot ajunge să afecteze calitatea apei prin:

• spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol; • repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate; • stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea umană Activitatea salariaţilor din şantier poate fi la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact asupra apelor, deoarece:

• produce deşeuri menajere, care depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze calitatea apei subterane;

• evacuările fecaloid menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.

În ceea ce priveşte evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizării de şantier, salariaţii care vor fi implicaţi în lucrările de construcţie vor utiliza toalete existente aflate in dotarea fermei supuse modernizarii. Pentru perioada de functionare a fermei Sursele de generare a apelor uzate in periaada de functionare fermei sunt reprezentate de:

- apele uzate rezultate de la igienizarea grosiera a halelor de crestere; - filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator; - sistemul de colectare a apelor pluviale. 1. Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejectii in stare lichida. Apele uzate rezultate de la

spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare interioare impermeabilizate, betonate, dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton – acoperit ce evacuează prin pompare in bazinele betonate de stocare. Apele uzate rezultate de la filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator sunt evacuate catre statia de epurare .

Producţia zilnica de dejecţii si urina a unei scroafe este de 3 l/scroafa zi + 1 l/purcel zi. Producţia zilnica de dejecţii si urina al unui porc din sectorul de tineret este de 2 l/purcel zi. Producţia zilnica de dejecţii si urina al unui porc gras este de 1,1 l/purcel zi. In cadrul fermelor de crestere a porcilor sunt utilizate o serie de metode pentru managementul dejectiilor,

acestea fiind prezentate mai jos: Podea cu fante pe intreaga suprafata si cuva adanca pentru stocarea dejectiilor. In cazul acestui sistem cuva de stocare a dejectiilor are o adancime de 1,2–1,8 m, care are rol de depozitare a

dejectiilor pe o perioada de timp de 3–6 luni. Lichidul din bazinele de stocare va fi evacuat prin vidanjare sau alt sistem.

Avantajele sistemului: - intretinere si costuri scazute; - retinerea nutrientilor in dejectii; - mentine curatenie pentru animale.

Dezavantaje sistemului: - mediu in care sunt prezente mirosuri neplacute; - acumularea unei cantitati inseminate de namol, greu de evacuat.

Podea partial prevazuta cu fante: cu o cuva adanca pentru stocare, respectiv cu o cuva cu adancime mica si stocare separata. Sistemul este similar celui prezentat mai sus, dar numai 1/3 din suprafata pardoselei este prevazuta cu fante.

Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate anaterior, dar in acest caz animalele se murdaresc iar spatiul de crestere necesita o curatare periodica cu flux de apa.

Rigola pentru scurgerea gravitationala a dejectiilor cu stocare separata: cu gratare, respectiv cu canal deschis.

Sistemul cu gratare prevede un canal de 25–50 cm adancime, protejat, necesita un sistem de pompare cat si facilitati pentru stocarea dejectiilor.

Avantajele sistemului: - controlul mirosului in interiorul halelor de crestere; - costuri reduse pentru constructie. Dezavantajele sistemului: - cerinte crescute de intretinere;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

40

- necesita apa mai multa; - scaderea valorii de nutrienti. Sistemul cu canal deschis prevede un canal de 2-10 cm adancime, neprotejat. Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate pentru sistemul cu gratare. Un

dezavantaj suprimentar al sistemului fata de cel prezentat anterior este reprezentat de posibilitatea aparitiei de imbolnaviri ale animalelor.

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales sistemul. de canale de colectare a dejectiilor in halele de productie avand dimensiunile bxh = 0.40x0.50m. Canalele sunt prevazute cu perna de apa cu grosimea de 10 cm.

Sisteme pentru tratarea dejectiilor lichide Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejectiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este reprezentata

de stocarea in iazuri biologice. Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt manaipulate dejectiile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica masura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradarii biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situatia in care nu functioneaza corect iazurile, determinand in acest caz probleme legate de miros.

Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, avand in vedere si costurile de operare mai reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adanci dat fiind lipsa necesitatii oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafete mai mici pentru acelasi volum de dejectii stocate si tratate, respectiv suprafete de generare a emisiilor atmosferice mai reduse.

Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor anaerobe este reprezentat de suprafetele mici de teren necesare pentru constructia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor pentru constructie. Totodata, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum.

Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt foarte sensibile la schimbarile bruste de temperatura.

Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operarii. Acestea utilizeaza oxigen iar adancimile iazurilor sunt mai mici. Pentru functionarea acestora se utilizeaza oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.

Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea genereaza miros mai putin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumatate.

Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea necesita suprafete mai mari datorita adancimilor mai mici, iar aerarea mecanica este costisitoare. In unele situatii este necesara o corectie a pH–ului pentru a-l pastra in limitele 6,5 – 8,5. Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, avand in vedere ca ritmul degradariii organice descreste odata cu descresterea temperaturii.

In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot functiona ca celule de sine statatoare, situatie in care rolul acestora este numai de stocare a dejectiilor sau pot fi utilizate pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In aceast fel tratamentul apelor uzate este mult mai eficient in situatia in care aceasta este utilizata pentru irigatii.

Sitemul de epurare in faze, reclama utilizare mai multor celule/bazine dupa cum urmeaza: - primul bazin/celula este in mod obisnuit mai adanc, situatie in care procesele de degradare a dejectiilor sunt

anaerobe. - nivelele de umplere ale bazinului raman constante dat fiind faptul ca la intrarea unui volum de dejectii o parte

va fi deversata peste un prag/lama deversoare, iar bazinul urmator are o adancime mai mica. - tratarea in trepte a apelor uzate rezultate din activitatea de crestere a porcilor, prezinta avantajul ca nivelul

emisiilor de poluanti in atmosfera este mai redus (mirosuri mai reduse), respectiv o cantitate/un volum mai mic de substanta organica. O masura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul prevenirii poluarilor

accidentale in cazul ploilor torentiale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurarii unui spatiu suficient de mare (sa existe un spatiu liber) pentru fiecare bazin de stocare.

Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situatia aparitiei ploilor torentiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel putin 24 ore, care se poate realiza odata la 25 ani.

In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor, având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin, care nu comunică intre ele.

Statia de epurare este formata din urmatoarele etape/echipamente: • Filtrare grosiera cu un Filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane • Filtrare initiala a particulelor mari cu un Filtrul rotativ pentru apa din abator • Flotare cu o Unitate de flotare pentru indepartarea grasimilor din apa • Biotratament aerobic discontinuu secvential intr-un bazin de tratament biologic, cu aerare de suprafata

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

41

• Deshidratare namolului biologic in exces, provenit din tratamentul biologic, cu un Tambur de deshidratare 4.1.3.2. Cantitati si caracterisitici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale,

pluviale, etc.) Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile evacuate in sistem lichid care includ,

apele menajere, pluviale si cele din igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere). Caracteristici cantitative.

- In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind activitatea evaluata (BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte multe date disponibile pentru a putea aprecia cantitatile de apa utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de crestere);

- Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere cantitatea specifica de 0,5 mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin normativ; Apele pluviale sunt colectate de pe amplasament fiind evacuate pe terenurile agricole aflate in vecinatate.

Cantitatea si caracteristicile apelor cu dejectii depind in mare masura de caracteristicile dejectiilor. Acestea depind la randul lor de tipul de hrana,modalitatea de hranire, de sistemul aplicat de colectare si evacuare a dejectiilor.

Ape uzate - dejectii Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de productie)

crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 4 - 8 litri pe cap/zi, crescand pana la 10 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu. In general productia de balegar creste, dar are loc si o scadere a procentajului de continut uscat din cauza consumului crescut de apa. Cantitatea de dejecţii suine variază in funcţie de categoria de porci, conţinutul de nutrienţi din furaje si sistemul de adăpare aplicat, precum si de stadiile de producţie cu procesul tipic de metabolism asociat.

Procesul tehnologic al fermei de crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu, având o capacitate maxima proiectată de 12800 locuri/ciclu.

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.

Tabelul nr. 4.1.3.2-1 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor.

Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi) Productie dejectii

mc/porc/an

Continut fractie solida in dejectii

(%)

1.9:1

2.03

0,88 13,5

2.0:1 0,95 12,2

2.2:1 1,09 10,3

2.4:1 1,23 8,9

2.6:1 1,38 7,8

Astfel in urma extrapolării datelor prevăzute in BAT/BREF (tab. 3.16) rezulta o producţie de dejecţii de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de dejecţii rezultat ca urmare a producţiei de suine pe un ciclu (150 zile).

V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu V total dejecţii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere aerobă este de

5913,6 mc/ciclu. Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate rezultate ca urmare curatirii spatiilor (boxelor) de crestere a suinelor

prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au utilizat factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

42

Tabelul nr. 4.1.3.2-2 Volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie mc

suine 0,07 – 0,30 mc/cap/an

Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un consum de apa de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:

Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine (spalare pardoseli boxe) este:

V = 12800 x 0,2 mc/ an/cap = 2560 mc/an; Volum total apa uzata zi: = 2560: 365 zile = 7.02 mc/zi. Volumul total al reziduurilor ce se vor stoca in bazinele betonate va fi: 11827,2 + 2560 = 14387,2 mc/an (dejecţii + apa de la curatenie hale) 14387,2: 2 = 7193.6 mc/semestru. Capacitatea de stocare in bazinele impermeabilizate este de 15010 mc ceea ce permite si preluarea apelor

meteorice pe o perioada de şase luni. Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate menajere (provenite de la filtrul sanitar) s-a considerat ca acestea

reprezinta 80 % din consumul de apa pentru aceste nevoi. Avand in vedere consumul de apa estimat la 1,34 mc/zi, rezulta:

80 % x 1.34 mc/zi = 1.07 mc/ zi ⇒ 1.07 x 180 zile = 192.96 mc/ ciclu.

192.96 x 2 = 385.92 mc/an

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

43

Tabelul nr. 4.1.3.2-3 Bilantul apelor uzate

Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii menajere industriale pluviale in acest obiectiv

catre alte obiective

[m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [l/s] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

filtru sanitar 1.07 385.92 1.07 385.92 - -

- - - -

evacuare în statia de epurare

apa de la abatorizare (oparire şi dusare)

5.2 1352 - - 5.2 1352

curateniei spatiilor de crestere

7.02 2560 - - 7.02 2560 - - - - evacuare prin canale colectoare în

rezervoarele de stocare dejectii

TOTAL 13.29 4297.92 1.07 385.92 12.22 3912 - - - -

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

44

4.1.3.3. Regimul graficul generarii apelor uzate Regimul de generare a apelor uzate menajere va fi discontinuu, respectiv cel al generarii dejectiilor lichide

va fi continuu. Evacuarea dejectiilor lichide din halele de crestere a porcilor se va realiza in sistem discontinuu, respectiv in functie de gradul de generare al emisiilor gazoase cat si al gradului de suportabilitatate al animalelor, fara a dauna cresterii si sanatatii.

4.1.3.4. Refolosirea apelor/recircularea apelor In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea apelor uzate. Totusi, pentru

reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din activitatea fermei vor fi aplicate urmatoarele masuri: � Igienizarea halelor se va realiza utilizandu-se apa la presiune inalta; � Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea cauzelor producerii acestora; � Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in hale.

4.1.3.5. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si sunt colectate

într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.

De asemenea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si decolmatării. Apele pluviale sunt conduse prin lucrari de sistematizare verticala, de unde sunt descarcate pe terenurile agricole aflate in vecinatate.

4.1.3.6. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptorii naturali

Apele uzate (ape menajere, filtru sanitar si cele de la abator) vor fi descarcate in statia de epurare care va deservi ferma de crestere a porcilor. Efluentul statiei de epurare se descarca in emisar natural – Valea Baii, incadrandu-se în limitele NTPA 001 prevăzute în HG nr. 188/2002 privind aprobarea Normelor pentru conditii de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, completata de HG nr. 352/2005

Apele uzate tehnologice si dejectiile lichide sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si apoi într-un bazin colector, de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt deversate în cele trei bazine impermeabilizate care nu comunica intre ele, în vederea stabilizării/mineralizării.

4.1.3.7. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice

Nu este cazul. 4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti Indicatorii pentru apele uzate care rezulta din fermele de crestere a porcilor sunt:

- materiile totale in suspensii (MTS); - substante volatile; - consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de oxigen necesar pentru oxidarea

substantelor organice; - consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de substanta organica, prin oxigenul folosit

de microorganisme pentru oxidarea biochimica a acesteia. Tabelul nr. 4.1.3.8-1 Caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate

provenite de la fermele de porci

Indicator Cantitate kg/Greutate vie/zi

Suspensii (total) 4,48 CCO 3,94 – 5,78 CBO5 1,90 – 2,30

Azot total 0,350 Fosfor total 0,074

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

45

4.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metodei de epurare folosita

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales ca apele uzate menajere de la grupurile sanitare si cele rezultate de la abator sa fie dirijate catre statia de epurare. Aceasta are capacitatea de 13 mc/ora pentru sistemul de filtrare- flotare si 100 mc /zi pentru sistemul biologic

Sistemul de epurare propus va fi compus din : - filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; - filtrare cu filtru rotativ; - flotare cu unitatea de flotare; - biotratament aerobic discontinuu secvential; - deshidratare namol.

Apa uzata din abator este colectata in bazinul de pompare in care este instalat un sensor de nivel. O pompa

de alimentare pompeaza efluentul catre Filtrul rotativ . Acest filtru rotativ NRF este o unitate de filtrare, proiectata sa filtreze materialul grosier din apa. Apa intra in filtru prin partea exterioara a tamburului. Particulele mai mari decat marimea ochiului sitei sunt retinute pe tambur, raclate si cad prin palnie.

Efluentul pleaca apoi catre unitatea de flotare . Unitatea de flotare IPF este proiectata sa indeparteze particulele mici din apa, folosind un debit de apa

recirculata aerata. Bule foarte mici de aer adera la impuritatile din apa uzata, facandu-le sa se ridice la suprafata apei. Unitatea de flotare este echipata cu un pachet de lamele care maresc suprafata de separare si fac ca si cele mai mici particule din apa sa fie indepartate.

In partea de sus a unitatii este instalat un raclor, care indeparteaza continuu stratul de namol creat. Este instalata si o pompa de namol care evacueaza acest namol raclat. Namolul evacuat este colectat in recipienti metalici, acestia urmand a fi stocati in zona statiei de epurare, in spatii special amenajate in vederea evacuarii catre firme autorizate.

Unitatea de flotare este echipata cu valve automate de drenare pentru evacuarea materialului sedimentat si a nisipului. Efluentul din unitatea de flotare este colectat intr-un bazin selector, in care este instalat un mixer. O pompe de alimentare pompeaza apa in bazinul de aerare pentru tratamentul biologic cu un sistem secvential.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

46

Sistemul secvential consta dintr-un bazin mare in care apa uzata este tratata biologic pentru indepartarea materiei organice. Aceasta materie este transformata in apa, dioxid de carbon si o noua biomasa de micro-organisme (‘biomasa’) prezenta in bazin.

In acest scop apa din bazin este aerata cu un aerator de suprafata. O pompa de evacuare namol in exces pompeaza namolul catre Tamburul de deshidratare. Efluentul evacuat

din sistemul secvential este efluentul final si se poate deversa in emisar. Intregul sistem de tratament este controlat de un panou de control electric. Toate valorile reglabile de control pot fi setate in ecranul PLC-ului, pozitionat pe uza cabinetului electric.

Comunicarea intre echipamente (pompe, motoare, valve etc.) si operator este facuta de asa numitul “Ecran tactil” care este amplasat pe usa panoului de control.

Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacităţile de stocare a dejecţiilor lichide si solide –

sunt următoarele: Cele trei bazine impermeabilizate din beton au următoarele dimensiuni:

• Bazinul nr. 1: 25x 40 x 3,8 = 3800 mc; • Bazinul nr. 2: 70 x 25 x 3,8 = 6650 mc; • Bazinul nr. 3: 40 x 30 x 3,8 = 4560 mc;

TOTAL capacitate utilizabila efectiv pentru stocare: max. 15010 mc. Cele trei bazine nu comunică între ele.

4.1.3.10. Gospodarirea namolului Namolul reprezinta o sursa importanta de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile agricole.

Namolul proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe teren. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele incoveniente:

- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile agricole; - capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in substante energetice; - poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli infecto-contagioase.

Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, sunt urmatoarele:

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre eventualii poluanti existenti in namol; - sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc conditiile necesare

utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);

- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a acestuia; - sa asigure transportul si imprastierea namolului; - sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului

de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul refuza ulterior namolul; - sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul nu obtine autorizatie de

imprastiere a acestuia sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere; - sa tina la zi registrele cu:

� cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura; � compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul nr. 1.2 (Ord. nr.

344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura);

� tipul de tratament efectuat; � numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor; � sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in registrele de

evidenta; � sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat

namolul. Totodată, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic utilizatorului de namol informatii cu privire la

cantitatea disponibila si caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.

Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de namol va trebui sa respecte urmatoarele conditii:

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

47

- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru care se realizeaza fertilizarea; - sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata; - valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa fie mentinuta la

valori peste 6,5. In documentele BREF si literatura de specialitate se gasesc o serie de informatii cu privire la continutul de

metale grele in dejectiile de la suine. Avand in vedere ca unele metale grele indeplinesc si functia de microelemente necesare pentru nutritia plantelor, acestea manifesta toxicitate numai cand sunt administrate in cantitati mari. Chiar daca metale grele se gasesc in cantitati mici in sol, cand ajung in hrana, chiar si in cantitati reduse, se acumuleaza treptat in organismele animalelor sau oamenilor, si uneori, in decurs de cativa ani, pot sa duca la aparitia de imbolnaviri (in cazul depasirii concentratiilor limita).

Dejectiile rezultate de la animale, datorita continutului ridicat de materie organica, precum si a altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si microelementele, sunt considerate ca o sursa de substante fertilizante foarte utile pentru sol.

Tabelul nr. 4.1.3.10.-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile de la porci [mg/kg] conform BAT–Germania 1995.

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Predominant lichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187

Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220

Stratificate uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1– 9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate umede - - 32-50 - - 192-300

Tabelul nr. 4.1.3.10.-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor

conform BAT/BREF – (Belgia, 2001).

Tipul dejectiilor pH Cd Cr Cu Ni Pb Zn

mg/kg materie uscata

semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0

semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0

semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6

semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8

semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0

semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3

semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0

semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0

semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0

semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0

stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3

stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0

calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9

calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2

calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile

dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

48

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Imprastierea dejectiilor ca fertilizant se realizeaza pe terenurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL cu ajutorul mijloacelor /utilajelor speciale proprii aflate in dotarea societatii precum si cu terti..

Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor Cantitatea de dejectii suine variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si

sistemul de adapare aplicat, precum si de stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism asociat. Procesul tehnologic al fermei de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem

intensiv industrial in flux continuu conform tabelului:

Categorie suine Capacitate

capete Stadii productie Perioada

zile

Scroafe cu purcei 240 maternitate 38

Tineret porcin 10-30 kg 1620 crestere 52

Porci grasi 90 kg - 120 kg

10940 ingrasare 75

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a

porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.

Tabelul nr. 4.1.3.10.-3 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor

Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi) Productie dejectii mc/porc/an

Continut fractie solida in dejectii (%)

1.9:1 2.03

0,88 13,5 2.0:1 0,95 12,2 2.2:1 1,09 10,3 2.4:1 1,23 8,9 2.6:1 1,38 7,8

Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o productie de gunoi (dejectii) de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de dejectii rezultat ca urmare a productiei de suine pe un ciclu (150 zile).

V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu V total dejecţii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an

Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere aerobă este

de 5913,6 mc/ciclu.

4.1.3.11. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform NTPA 002 sau 001/2002, dupa caz) Efluentul statiei de epurare se descarca in emisarul natural Valea Baii. Statia de epurare este prevazuta in a

scoate indici NTPA 001/2002.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

49

4.1.3.12. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau a celor neepurate. Proiectul de investitie prevede deversarea apelor uzate provenite din statia de epurare in receptori naturali,

respectiv in emisarul natural Valea Baii.

Prognoza impactului

4.1.3.13. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozit temporar de materiale, precum şi o concentrare de efective umane.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei şi amplasării echipamentelor adiţionale. In aceasta etapa, datorită tehnologiei folosite, a instalaţiilor/utilajelor şi măsurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorului de mediu apa vor genera un impact local, nesemnificativ.

Pentru exploatarea fermei de crestere a porcilor se preleveaza apa din foraje, iar titularul activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si tehnici de exploatare care au in vedere utilizarea unei cantitati reduse de apa. In etapa de funcţionare datorită tehnologiei folosite, a instalaţiilor (staţie de epurare ape uzate, circuitul conform de evacuare a apelor uzate) şi măsurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorului de mediu apa vor genera un impact local, nesemnificativ.

4.1.3.14. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbarile previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice ale amplasamentului

Nu este cazul.

4.1.3.15. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

Nu este cazul.

4.1.3.16. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate

Nu este cazul.

4.1.3.17. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.

4.1.3.18. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Tinand cont de distanta de cca. 1500 m pana la raul Barlad probabilitatea unei poluari ale corpurilor de apa prin descarcari accidentale este foarte redusa.

4.1.3.19. Impactul transfrontier Pe perioada execuţiei lucrărilor de construcţii proiectate. Având în vedere că se vor lua toate măsurile

referitoare la organizarea de şantier, se poate concluziona ca impactul generat direct va fi local şi reversibil, după realizarea investiţiei nu vor rămâne surse de răspundere pentru daune aduse mediului, astfel încât nu vor fi îndeplinite nici criteriile pentru a caracteriza un impact transfrontier.

Pe perioada functionarii fermei. Avand in vedere ca tehnologia prezentata, ce urmeaza a fi implementa in ferma, este conforma cerintelor BAT/BREF, se poate concluziona ca impactul generat direct şi reversibil nu va fi semnificativ, astfel încât nu vor fi îndeplinite nici criteriile pentru a caracteriza un impact transfrontier.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

50

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului 4.1.4.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de

apa Nu este cazul. 4.1.4.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale

acestora Nu este cazul. 4.1.4.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica, conform H.G. 101/1997 Termenul de zonă de protecţie este definit ca zonă adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a

apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.

Pentru ambele foraje de alimentare cu apă se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever, de formă circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m; în acest caz, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim sever.

4.1.4.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor Pentru perioada de execuţie a proiectului se vor lua măsuri preventive pentru evitarea poluării factorului de

mediu apă prin utilizarea mijloacelor/utilajelor care au inspecţiile tehnice realizate, luându-se măsuri preventive în vederea evitării scurgerilor de combustibil şi uleiuri. De asemenea se are învedere dotarea cu materiale absorbante în vederea utilizării în situaţii accidentate, astfel:

� finalizarea execuţiei terasamentelor, a platformelor şi a fundaţiilor în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; � se va impune întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri,

alimentarea cu carburanţi etc.) numai în unităţi specializate; � pentru apele uzate care vor rezulta ca urmare a activităţii de şantier a personalului, se va impune respectarea

limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti; concentraţiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 001/2002;

� depozitarea substanţelor inflamabile sau toxice se va face cu respectarea strictă a normelor legale specifice. � manipularea materialelor, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite

antrenarea lor de către apele de precipitaţii. � folosirea în timpul executării lucrărilor de construcţie a toaletelor existente aflate in dotarea fermei; � orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturală a apelor subterane va fi realizată doar

după obţinerea aprobărilor din partea organelor abilitate. In perioada de funcţionare se va avea în vedere următoarele acţiuni:

� pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare urmatoarele masuri: � stocarea apelor uzate (ape menajere si dejecţii lichide) se realizează numai in bazine impermeabilizate; � se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea fermei pe o perioada de

cel puţin 6 luni; � imprastierea fertilizantilor (dejecţiilor lichide si solide) se realizează conform recomnadarilor documentelor

de referinta BAT/BREF cu sisteme moderne si cu respectarea stricta a următoarelor prevederi: − imprastierea se realizează numai in baza permisului de împrăştiere obţinut in baza Studiului

Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. Galati si care stabileşte cantitatea optima de N si P pentru terenurile agricole;

− Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele si condiţiile optime de imprastierea; − Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si completat de Ord.

27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului si in special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare in agricultura;

� toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluării apelor freatice si de suprafaţa cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

� monitorizarea calităţii apei din freatic si a solului: in acest scop exista un foraj de observatii a calitatii apelor subterane amplasat lateral de pavilionul administrativ, cu coloana de 110 mm si adancimea de 30m. Prin proiect se prevede suplimentarea cu alte 2 foraje de observatie. Acestea vor fi pozitionate in zona

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

51

sudica a amplasamentului, in vecinatatea batalurilor, pe directia de curgere, respectiv in amonte si in aval de acestea.

4.2. Aerul 4.2.1 Date generale 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona. Temperatura, precipitatii, vant

dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale si de fenomenele

naturale precum eroziunea solului. Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona.

Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si culturile de vegetale.

Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen), metale grele.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente proiectului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.

Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului. Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca. 3000 m fata de cea mai apropiata

zona locuita si ca in zona nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele naturale, temporare.

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o poartă spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi, mediile multianuale în municipiul Galaţi sunt:

Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb Temperatura medie anuală: 13,1 ºC Temperatura maximă anuala a fost in 2007: 40,5ºC Temperatura minimă anuala 2007: – 13.1 ºC Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m2 Număr de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore

Regimul precipitatiilor Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar si locali, precum pozitia

geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurireetc.

Precipitatiile anuale sunt de 500 mm iar zăpada poate ajunge pană la 30 cm. In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnate cantitativ, sunt aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi activitatii ciclonale. In luna iunie se inregistreaza in medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar minime de cantitati lunare de precipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm lunar.

Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii 1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre, sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii noastre (cicloni retrograzi) si a fronturilor reci de origine atlantica.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

52

Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si octombrie. Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultim abruma cade in luna martie.

In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente in lunile de toamna si iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datorita prezentei aerului de origine tropicala din Africa de Nord.

Tabelul nr. 4.2.1.1-1 Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6 l/mp.

Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati Element meteo 1969-2008 2008

Temperatura aerului (grade C)

Media 10.8 12.5 Minima absoluta (grade

C/data) -21.8/19.02.1985 -15.3 / 05.01.2008

Maxima absoluta (grade C/data)

40.5/22.07.2007 37.9/16.08.2008

Precipitatii atmosferice (l/mp)

Media 491.4 352.2 Minima absoluta

(l/mp/data) 346.7/1994 1.3/02.2008

Maxima absoluta (l/mp/data)

832.3/1967 81.2/09.2008

Regimul vanturilor Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivătul care provoaca troienirea zapezii. Vântul

predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat.

Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat – oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s.

Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.

Conditii de transport si difuzie a poluantilor Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea mai pronuntata au inregistrat-o

vanturile din directia NE, peste 30%. Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.

Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au viteze medii cele mai mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele cele mai mici, si anume de 2,3 m/s.

Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV. 4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de

poluare dirijate si nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. Amplasamentul fermei se afla pe un teren aflat în intravilanul comunei Munteni, sat Frunzeasca situat în

nordul judeţului Galaţi, la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naţionale sau judeţene. In trecut destinatia amplasamntului a fost de crestere,reproductie si ingrasare a porcinelor. (fosta societate

SUINPROD S.A Cosmesti) in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar activitatile desfasurate nu au fost cu impact asupra mediului. Amplasamentul destinat realizarii proiectului se afla la o distanta de 1,7 km de limita intravilan localitatii Tiganesti si la o distanta de 6,9 km fata de sit de importanta comunitara Pădurea Balta Munteni, la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naţionale sau judeţene. Amplasamentul fermei se afla in partea de sud vest a satului Frunzeasca, si est de drumul E 85 si satul Tiganesti intr-o zona înconjurata de terenuri agricole, teren viran, zona industriala.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

53

Amplasamentul destinat realizării proiectului se afla la o distanta de 1200 m fata de drumul E 85 si 3000 m fata de zona de locuinţe (sat Tiganesti).

Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros) este reprezentata de bazinele pentru stabilizarea dejecţiilor de suine. Distanta de 3 km fata de zonele locuite si masurile luate in faza de exploatare a fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de stres.

4.2.2 Surse si poluanti generati 4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor de modernizare/transformare a

cladirlor. In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, principalele surse de poluare a aerului sunt:

- mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);

- lucrarile de constructie propriu-zise. Proiectul tehnic şi caietele de sarcini vor cuprinde masuri de protecţie a calităţii aerului pe parcursul

realizării lucrărilor utilizându-se aparatura şi utilaje a căror stare de funcţionare se va conforma prevederilor specifice.

Organizarea de şantier În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile de şantier au impact asupra calităţii atmosferei

din zonele de lucru reprezentând o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) în motoarele utilajelor şi execuţiei lucrărilor de modernizare.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate săpăturilor, punerea în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie conduce la o cantitate redusă de emisii specifice acestor lucrări.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor sunt reprezentate de utilajele, echipamentele de construcţie şi operaţiile implicate în realizarea proiectului.

Poluarea specifică activităţii utilajelor şi circulaţiei vehiculelor se poate estima după urmează: � consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2, CO, particule materiale din arderea carburanţilor

etc.); � aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule materiale în suspensie şi

sedimentabile), distanţele parcurse (substanţe poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: � nivelul tehnologic al motorului; � puterea motorului; � consumul de carburant pe unitatea de putere; � capacitatea utilajului; � vârsta motorului/utilajului; � dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de execuţie a proiectului sunt reduse în timp şi afectează doar aria destinată realizării proiectului.

Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a mediului pe şantierul de construcţii, în particular şi pentru lucrările proiectate. Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor se apreciază după consumul de carburanţi (substanţe poluante - NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi distanţele parcurse (substanţe poluante – particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor de acces).

In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:

���� cele trei bazine de stabilizare; ���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

54

Halele pentru cresterea porcilor Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a porcilor sunt mai putin ofensive din punct de

vedere al emisiilor de poluanti decat cele aflate in descompunere. In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de crestere pe o perioada mai mare de 3-5

zile, din descompunerea anaeroba a acestora va rezulta o cantitate mai mare de emisii de amoniac. Un mediu cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca temperatura si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie. In cazul halelor de crestere a porcilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor prevazute cu fante pentru ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind variata (sursa de suprafata si punctuala).

Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează. Apa uzata rezultata de la fermele de porci, tratata si stocata in statia de epurare, este in general concentratǎ, iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri, mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii bacteriilor anaerobe.

Statia de epurare Statia de epurare reprezinta o importanta sursa de emisii atmosferice, de tip sursa de suprafata, formata

din urmatoarele componente: − filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; − filtrare cu filtru rotativ; − flotare cu unitatea de flotare; − biotratament aerobic discontinuu secvential;

SPECIFICATII TEHNICE

• Sistemul de filtrare/flotare consta din: - 1 Filtru Aquarake

Tip: NPS 400x1000/1500x1 Capacitate: 10 m³/ora Dimensiune ochi sita: 1 mm Material: otel galvanizat la cald cu acoperire

Include: motor Sistem de curatare cu peria cu motor

- 2 Pompe de alimentare a filtrului ( una in operare/una in asteptare) Tip: submersibila centrifuga Capacitate: 13 m³/ora la 7 m coloana de apa Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului

- 1 Filtru rotativ cu tambur Tip: NRF 38/050 Material: otel inox 304 Capacitate: 13 m³/ora Dimensiune ochi sita: 1 mm Include: - Dispozitiv interior de curatare prin stropire cu valva

solenoida pentru apa calda - racleta

suport de 2 m inaltime ( otel inox) pt. NRF 38/050 deversor de prea-plin reglabil manual

- 1 Unitate de flotare Tip: IPF 010 E Capacitate: 7 m³/ora Material: otel inox 304 Include: pachet de lamele( GRP- fibra de sticla ranforsata)

separator de namol pentru namolul flotant gratare de eliminare a apei din namol

Valve de indepartare a sedimentelor Pompa de recirculare ( fonta)

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

55

Sistem de aerare Panou de control pneumatic

- 1 Pompa de namol Tip: pompa melc excentrica Capacitate: 0,7 m³/ora Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului Sistemul biologic consta din: - 1 Mixer pentru bazinul de selectare Tip: submersibil Material: otel inox - 2 Pompe de alimentare a influentului catre bazinul de aerare ( una in operare/una in asteptare)

Tip: submersibila centrifuga Capacitate: 30 m³/ora la 7 m coloana de apa Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului

- Unitate de dozare chimicale pentru FeCl3 ( 42%): 0-20 l/ora - 1 Aerator de suprafata

Tip: aerator de suprafata plutitor Material: - rotor de otel inox

- Plutitor de fibra de sticla ranforsata - Servo motor din otel

Putere: 30 kW instalati include: cabluri de ancorare

- 1 Mixer de denitrificare Tip: submersibil Material: otel inox - 1 Dispozitiv de control al nivelului in bazinul de aerare

Tip: senzor de presiune Iesire: 0/4 20 mA Include: - materiale pentru montaj

- 1 Dispozitiv de masura si control al concentratiei de O2 Tip: sonda in-line de masura a oxigenului, instalata in bazinul de

aerare Semnal de iesire: 0/4 - 20 mA Include: Materiale de montaj

- 1 Instalatie plutitoare de evacuare a apei tratate

Tip: NFD 100 Material: otel inox AISI 304 Include: - flotor din otel inox

- cuple - valva fluture operata electric si manual

- 1 Valva electrica pentru retur namol din bazinul de aerare catre bazinul selector - 1 Pompa de evacuare a namolului in exces Tip: pompa melc excentrica Capacitate: 2,5 m³/ora

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

56

Material: fonta - Panou de control electric cu PLC Siemens S7-300 si ecran tactil

• Sistemul de deshidratare namol biologic consta din: - 1 tambur de deshidratare

Tip: tambur de deshidratare NDF 200 cu panza filtranta Capacitate: 2,5 m3/ora.

- 1 Pompa spalare pentru tamburul de deshidratare

Tip: centrifuga verticala Capacitate: 3 m3/ora la 6 bari

- Unitate dozare chimicale pentru floculant: 9,1-40 l/h - 1 Statie manuala de preparare a floculantului Tip: NMM 300

Capacitate: 250 l/sarja 0,1-0,5 % Include: - mixer de suprafata

- dispozitiv de distributie apa - valva manuala - reductor de presiune

- Extensie in panoul electric central Sistemul biologic Tip: alimentare-evacuare (reactor discontinuu secvential) Bazin de aerare Sistem de aerare: aerator de suprafata Putere: aprox 30 kW total pentru aeratoare

1.1. Volumul bazinului: 475 m3 Dimensiunile bazinului: rotund: Ø 11 m x 5 m ( inaltime) Incarcatura namol (K): 0,07 CBO5 influent: aprox 157 kg/zi N influent: aprox 30 kg/zi Productie de namol in exces: 131 kg/zi materie solida

Productie namol umed 25 m3/zi cu aprox. 0,5% materie uscata Ciclu tipic de tratament: 24 ore Alimentare: 10 ore/ciclu Aerare: 14 ore/ciclu ( incepe in timpul alimentarii) Denitrificare: 6 ore/ciclu Sedimentare namol activ: 2 ore/ciclu Eliminare efluent: 2 ore/ciclu Eliminare efluent: 50 m3/ora Sistemul de deshidratare namol Tip: tambur de deshidratare Namol umed: 25 m3/zi la 0,5% substanta uscata 131 kg/zi substanta uscata Capacitate proiectata: 2,5 m3/ora la 0,5% substanta uscata 10-15 kg/ora substanta uscata Namol dupa deshidratare: aprox 2,1-3,3 m3/ora la aprox 4-6 % substanta uscata Generale Electricitate 230/400 Volt +/- 5% 3 Phase 50 Hz

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

57

Controlul voltajului 24V AC 1.2. Valorile efluentului ( valorile apei tratate care iese din statie) Pe baza parametrilor de intrare consideram ca valorile efluentului dupa tratamentul total

(filtrare/flotare/biologic) sunt urmatorii: CCOCr: < 125 mg/l CBO5: < 25 mg/l Suspensii: < 60 mg/l Ptotal: < 2 mg/l Extractibile: < 20 mg/l Ntotal: < 15 mg/l

Acesti parametrii se incadreaza in Normativul NTPA 001/2002. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la porci sunt in general reprezentate de: imprastierea pe

suprafata solului, incorporarea si injectia acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a dejectiilor are un potential diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar fiecare poate deveni la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de aplicare/incorporare a dejectiilor in sol). Dejectiile sunt aplicate de titular pe ternurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL, utilizandu-se mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate, ce sunt dotate corespunzator cerintelor tehnice specifice acestei activitati.

Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta cel mai mare potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafata mare.

Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata, reduce riscul de aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor culturilor agricole, are cel mai mic potential de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca injectarea si incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%. De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de imprastiere a dejecţiilor pe sol este de tip suprafata.

In tabelul următor sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati din activitatea desfasurata in cadrul fermelor de crestere

Tabelul nr. 4.2.1.2.1-1 Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din activitatea de crestere a porcilor.

Poluanti Surse de emisii

NH3 Hale de crestere a porcilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor Nox Instalatii de incalzire in cladiri si instalatii mici de combustie CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor Pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere Pe amplasamenul analizat nu sunt prevazute surse stationare dirijate.

Tabelul nr. 4.2.1.2.1-2 Surse mobile

Denumirea sursei Poluanti si debite masice (g/h)

1 2 3 ….

Nesemnificativ: nu este cazul să se ia in considerare.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

59

Tabelul nr. 4.2.1.2.1-3 Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii

Denumirea activitatii, sectorului, procesului

tehnologic, codul activitatii*

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor

evacuate

Denumire Consum/ productie

Timp de

lucru anual,

ore

Poluanti generati

Poluanti coduri, dupa caz

Cantitati de

poluanti generate

t/an

Denumire Inaltime

m

Diametrul interior la

varf al cosului m

Viteza m/s

Temp. °C

Debit volumic m3/s / debit masic

g/s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Ferma de crestere,reproducere si ingrasare a a porcilor

Bazinul 1 7680 NH3, N2O, CH4 , H2S

Bazinul 2 7680

Bazinul 3 7680

Halele de productie

7680 NH3 12

N2O 4

CH4 0,4

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

60

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea matematica a dispersiei

poluantilor in atmosfera In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu aer este

determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. Tinand cont de urmatoarele aspecte:

- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare atmosferica; - natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea unui volum de trafic, respectiv

utilizarea unor substante toxice si periculoase, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus.

In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent.

In tabelul urmator este prezentat nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal] in fermele din Italia si Olanda, 1999.

Tabelul nr. 4.2.3.1-1 Nivelul emisiilor de poluanti exprimat in [kg/an/animal]

Specia Greutatea Nivel de CH4 Nivel de N2O Nivel de NH3

minim maxim minim maxim minim maxim

Porci la ingrasat > 30 kg 00,9 01,10 00,05 02,40 02,10 4

Nivelul emisiilor de NH3 variaza intr-o mare masura in functie de conditiile din boxele de crestere a

porcilor, respectiv emisiile din boxele in care se afla mai multe animale au valori cuprinse intre 3,12 (Danemarca) si 3,70 (Italia, 2001) kg NH3/cap/an.

In general majoritatea emisiilor rezulta din descompunerea anaeroba a dejectiilor, iar acestea sunt generate in timpul degradarii/descompunerii materiei organice de catre microorganisme.

In tabelul următor, sunt prezentate valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 ca urmare a aplicarii diferitelor tehnici/tehnologii de depozitare a dejectiilor semisolide exprimate in [kg/cap/an].

Tabelul nr. 4.2.3.1-2 Valorile inregistrate pentru emisiile de NH3

Specia Tehnici de depozitare NH3 Pierdere de NH3

Porci Bazine deschise pentru stocare 0,08 -

Depozitarea urinei - 40 - 50

Cantitea de emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare sunt prezentate in tabelul următor: Tabelul nr. 4.2.3.1-3 Emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare a dejectilor

(Italia 2001, kg/cap/an).

Specia Tehnici de depozitare Factorul NH3

Pierdere de NH3

Porci Bazine deschise de stocare a dejectiilor solide 0,08 -

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

61

Bazine pentru de depozitarea urinei - 40 - 50

Dejectiile semisolide din bazinele supraterane 02,1 10

Dejectiile semisolide din iazuri indiguite - 10

4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei

4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate Avand in vedere urmatoarele aspecte:

- pentru halele de productie nu se poate defini un tip clar al sursei de emisie; - pentru sursele de suprafata (bazinele pentru stabilizarea/mineralizarea dejectiilor): nu sunt informatii

privind debitul emisiei, nici chiar in documentele BAT/BREF; Se poate afirma ca in aceasta etapa, in cadrul proiectului nu exista informatii pertinente pentru a putea

realiza o modelare a dispersiei poluantilor. 4.2.3.2-2 Datele de intrare in model Nu este cazul. 4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza dispersia Nu este cazul. 4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului. 4.2.3.2.5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in cazul poluantilor mutageni si

cancerigeni. Din activitatea fermei de crestere a porcilor, emisiile rezultate nu contin tipuri de poluanti mutageni si

cancerigeni care ar putea avea un potential asupra sanatatii populatiei din zona. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului 4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea gazelor emise Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar pentru halele de crestere a porcilor in

cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens s-au prevazut sisteme semiautomate de ventilatie combinate cu cele naturale.

4.2.4.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie, iar pentru a diminua producerea

efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

4.2.4.3 Masuri de eliminare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm atmosferic pe durate mari de

timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului este predominanta dinspre NV, respectiv dinspre zona locuita spre ferma de suine.

Zona de protectie sanitara (ZPS) In cazul de fata, pentru obiectivul analizat a fost emis avizul nr. 71/16.11.2009 al Directiei de Sanatate

Publica Galati conform caruia sunt indeplinite conditiile prevazute de reglementarile in vigoare. 4.2.4.5 Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona

În perioada de execuţie a lucrarilor, prin clauze contractuale se vor stabili următoarele actiuni: - Masuri organizatorice; - Inspecția zilnica a locației; - Utilaje performante priviind emisiile si zgomotele; - Umectari in timpul verii pentru limitarea prafului in atmosfera; - Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanti; - Managementul adecvat al deseurilor; - In cazuri speciale, in situații periculoase, constructorul va stopa toate activitățile ți va cere retragerea

lucrătorilor ți echipamentelor;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

62

In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

� Lucrările de organizare a şantierelor trebuie să fie corect concepute şi executate, cu dotări moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă şi pe sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zonele de impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă.

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face numai în staţii de alimentare carburanţi. � Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o

umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute pentru a se reduce dispersia pulberilor în atmosferă. Masurile de protectie ale aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate mai jos:

- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide), agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de crestere.

- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a bazinelor in vederea omogenizarii continutului.

- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.

4.3. Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate,

densitate). În urma coroborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor specifice făcute

pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate, considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i, acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.

Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal (Chersonianului) şi Cuaternarului. Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu rare îndinţări de facies.

Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:

De la: [m]

La: [m]

Descriere litologică

0 – 1 1 Sol vegetal

1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă

6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor

8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

63

De la: [m]

La: [m]

Descriere litologică

19 - 22 3 Nisip, fin, slab sortat, galben

22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben

44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie

58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie

70 - 73 3 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

73 - 77 4 Nisip, fin, slab sortat, galben

77 - 89 12 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

89 - 95 6 Nisip, fin, slab sortat, galben

95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie

Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute sunt redate în tabelul următor

Nr. Crt.

Roca Caracteristici petrografice

1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide, porozitate ridicată, permeabilitate ridicată

2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,

3 Argilă

nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie

4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea biologica si poluarea in zona a

solului. 4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice

o Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se afla intr-o zona seismica unde acceleratia terenului este ag = 0,28 g in functie de conditiile de teren descrise de o perioada de colt de Tc = 1 s in conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismica” P 100-1/2006. Conform STAS 6054-97, adâncimea maxima de inghet este de 100 cm . 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate In zonele din vecinatatea fermei de crestere a porcilor se gasesc terenuri agricole, teren viran, zona

industriala. 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti Calitatea solului în zona analizata se incadreaza in valori normale pentru indicatorii determinati iar

rezultatele inregistrate ca urmare a masuratorilor realizate pentru probele de sol au fost urmatoarele: - reactia solului este in general neutra; - cantitatea de potasiu la adancimi de 5 cm este in exces iar la 30 de cm este foarte buna; - valorile pentru cantitatea de azot sunt mari, respectiv pentru cele de fosfor sunt foarte bune.

4.3.6 Sursele de poluare a solului Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a bazinelor pentru stabilizarea dejecţiilor

sunt reprezentate in principal de: − scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de

santier; − depozitarea necontrolata a materialelor, respectiva deseurilor rezultate in spatii neamenajate sau direct pe

sol. Proiectul tehnic şi caietele de sarcini vor cuprinde măsuri de protecţie a calităţii solului şi subsolului pe

parcursul realizării lucrărilor, astfel: a) în perioada de execuţie a lucrărilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor şi utilajelor utilizate;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

64

b) în cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere şi uleiuri minerale de la vehiculele grele şi echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului contaminat, stocarea lui în saci, tratarea de către firme autorizate/depozitarea în depozite de deşeuri autorizate;

c) se va avea în vedere restrângerea la minimum a spaţiului de stocare a deşeurilor rezultate şi gestionarea corespunzătoare a acestora prin colectarea selectivă şi valorificarea/eliminarea prin firmele autorizate, cu respectarea prevederilor legislative specifice aflate în vigoare;

d) terenurile afectate prin realizarea proiectului vor fi aduse la stadiul de funcţionalitate avut anterior, cu refacerea spaţiilor verzi (acolo unde este cazul);

In perioada de functionare a celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma de crestere a porcilor, principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de:

� bazinele pentru stabilizare dejecţii; � operaţiile de împrăştiere a dejecţiile stabilizate utilizate ca fertilizant pentru terenurile agricole; � nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a dejecţiilor lichide si solide pe

terenurile agricole � depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri, materii prime si materiale utilizate in

procesul de productie; 4.3.7. Prognoza impactului In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu şi / sau a sanatatii oamenilor este

nesemnificativ, in conditiile in care se respecta: • prevederile proiectului; • tehnologia de executie; • tehnologia de exploatare.

Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul şi apele freatice şi de suprafata prin: • fisurarea sistemul de etansare al rezervoarelor de depozitare a dejectiilor; • fisurarea conductelor de canalizare sau a bazinului de colectare al apelor uzate.

In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele: a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halelor care nu contin cantitati mari de poluanti, b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facand improbabila aparitia de exfiltratii, c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu-se venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, se inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea solului si a apelor freatice, iar folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului. Locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului

Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului pentru realizarea abatorului. Stratul decopertat va fi depozitat temporar pe amplasament in imediata vecinatate a zonei decopertate, urmand a fi folosit ulterior ca material de umplutura in constructii.

4.3.7.2 Impactul prognozat de poluare. Acumulari si migrari de poluanti in sol In perioada realizarii lucrarilor de constructie a abatorului si de modernizare a halelor fermei, impactul

asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii

Poluarea solului in perioada de funcţionare a fermei cu sistemul de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare al plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

65

in exces a apelor uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu metale grele si agenti patogeni.

Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, -

nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa. In tabelele urmatoare sunt prezentate concentratiile de metale grele exprimate in [mg/kg], inregistrate in practica pentru dejectiile de la porci (Germania – 1995), respectiv concentratia de metale grele identificate in dejectiile suinelor conform B.A.T./B.R.E.F. (Belgia 2001).

Tabelul nr. 4.3.7.2-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile suinelor (Germania – 1995)

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Semilichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187

Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220

Stratifcate - uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1–9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate – umede - 32-50 - - 192-300

Tabelul nr. 4.3.7.2-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF –

(Belgia, 2001).

Tipul dejectiilor pH Cd Cr Cu Ni Pb Zn

mg/kg materie uscata

semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0

semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0

semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6

semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8

semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0

semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3

semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0

semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0

semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0

semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0

stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3

stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0

Calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9

Calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2

Calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile

dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

66

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale plantelor.

Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea pH–ului sub

valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la grabirea fenomenului de acidifiere a solului sunt: - utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf; - acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile fixatoare de azot si

radacinile plantelor leguminoase; - nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul acestuia. Se poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifesta numai atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere fenomenul manifestandu-se mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.

Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea transmiterii

unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animlale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii: - bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: - cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a atinge stadiu

infestant; - geothelminthes – parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant.

4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care se vor desfasura ulterior nu vor

determina astfel de efecte. 4.3.7.4 Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina aparitia eroziunii solului. 4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei acestora Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei solului nu apar in

incinta obiectivului, in proiect fiind prevazute ca toate zonele nefunctionale sa fie amenajate ca spatii verzi. Elementele nutritive din dejectiile stabilizate ale animalelor imbunatatesc structura solului, ii maresc

capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de erodare, ii imbunatatesc aerisirea si au un efect pozitiv pentru microorganismele din sol.

Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile acestuia cum ar fi: permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si continutul de oxigen.

Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea dejectiilor pe terenurile sa se intocmeasca periodic cartarea pedologica a terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea concentratiilor optime ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.

4.3.7.6 Impactul transfrontier Nu este cazul. 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului

In etapa de realizare a proiectului cat si in etapa de exploatare, beneficiarul a luat o serie de măsuri pentru protecţia solului şi subsolului prin soluţia proiectată:

� suprafaţa aferenta organizarii de santier va fi amenajată în totalitate;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

67

� amenajarea unei zone marcate corespunzător unde se vor colecta deşeurile pe categorii în containere; � dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea poluărilor accidentale; � in incinta vor fi prevăzute accese carosabile pentru intrarea si ieşirea maşinilor de pe amplasament.

Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare nici în faza de construcţie şi nici în faza de exploatare.

4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Pamantul rezultat in urma excavarilor impuse de realizarea lucrarilor proiectate va fi utilizat ca material de

umplutura in constructii. 4.3.9 Masuri de diminuare a poluarii si impactului In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:

a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor: Beneficiarul a luat o serie de măsuri pentru protecţia solului şi subsolului prin soluţia proiectată:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare; - toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din

precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol; - efectuarea de analize a apelor uzate si a dejectilor lichide si solide provenite de la bazinele de stabilizare , a

namolului provenit de la statia de epurare inainte de distribuirea acestora pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare;

- dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea poluărilor accidentale; Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare nici în faza de construcţie şi nici în faza de exploatare.

b) Masuri de diminuare a impactului - aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de produse petroliere. Daca s-au

produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal; - inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a dejectiilor; - utilizarea dejectiilor si a apelor epurate biologic la fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan

de fertilizare si a Studiului agrochimic. 4.3.10 Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului Nu este cazul. 4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament 4.4.1.1. Compozitia subsolului Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu influenta si asupra subsolului.

Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul de acumulare.

In general, un kg de sol contine: o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa – animale – oameni. In functie de natura si intensitatea impactului si de insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este diferita.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica Nu este cazul. 4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior. 4.4.1.4. Poluarea subsolului inclusiv a rocilor Nu este cazul.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

68

4.4.1.5. Calitatea subsolului Din punct de vedere geologic, zona studiată se găseşte la contactul dintre partea de sud a Platformei

Bârladului, unitate structurală majoră, caracterizată de structurile simple, necutate, a formaţiunilor sedimentare acumulate în etapa de stabilitate a platformei şi partea de nord a Câmpiei Române. Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului Badenian superior – Romanian (nisipuri, argile) şi Cuaternarului (siltite, pietrişuri), formaţiunile din urmă fiind caracterizate de terasele ce însoţesc principala arteră hidrografică a Depresiunii Bârladului (râul Bârlad).

Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in satul Frunzeasca,comuna Munteni , judetul Galati, s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii conditiilor de fundare a obiectelor de constructie aferente investitiei ce urmeaza a fi puse in opera („Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor”).

Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului de fundare” are ca scop prezentarea datelor referitoare la succesiunea litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt fundate constructiile obiectivului.

Litologie În urma coraborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor specifice făcute

pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate, considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i, acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.

Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal (Chersonianului) şi Cuaternarului.

Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu rare îndinţări de facies.

Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:

De la: [m]

La: [m]

Descriere litologică

0 – 1 1 Sol vegetal

1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă

6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor

8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie

19 - 22 3 Nisip, fin, slab sortat, galben

22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben

44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie

58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie

70 - 73 3 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

73 - 77 4 Nisip, fin, slab sortat, galben

77 - 89 12 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

89 - 95 6 Nisip, fin, slab sortat, galben

95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

69

Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute Nr. Crt.

Roca Caracteristici petrografice

1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide, porozitate ridicată, permeabilitate ridicată

2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,

3 Argilă nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie 4.4.1.6. Resursele subsolului - prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate si detectate Nu este cazul. 4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale Nu este cazul. 4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone de recreere sau peisaj Nu este cazul. 4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica Nu este cazul. 4.4.1.10. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de

teren Nu este cazul.

4.4.2. Impactul prognozat Prin procesul tehnologic de ingrasare a suinelor datorita masurilor luate inca din faza de proiectare a

sistemelor de crestere precum si managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc degradari ale solului si subsolului. Constructia si amenajarea fermei de crestere a suinelor pe suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri privind conservarea stratului vegetal.

Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor cu potential de degradare prin:

• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de retinere a prafului; • plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul complexului cu efect de stabilizare a solului; • irigarea si conservarea stratului vegetal existent; • suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea lucrarilor. Dejectiile (fractia solida si lichida) mineralizate se vor folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru

terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. Dejectiile rezultate in urma functionarii fermei vor fi aplicate de titular pe ternurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL, utilizandu-se mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate, ce sunt dotate corespunzator cerintelor tehnice specifice acestei activitati.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei şi amplasării echipamentelor adiţionale. In etapa de funcţionare datorită tehnologiei folosite, a instalaţiilor şi măsurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorilor de mediu vor genera un impact local, nesemnificativ.

Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de functionare a fermei de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor se considera ca impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se incadreaza in domeniul REDUS.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice Nu este cazul. 4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra elementelor mediului – conditii hidro,

reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc, produse de proiectul propus Nu este cazul. 4.4.2.3. Impactul transfrontier Nu este cazul.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

70

4.4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de

apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. In contextul reglementarilor actuale nationale si internationale privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este foarte important ca aceste aspecte si efectele potential semnificative asupra mediului datorate realizarii proiectului propus sa fie identificate inca din faza de proiectare pentru a fi luate masurile ce se impun pentru prevenirea. reducerea si compensarea impactului potential creat. Pentru realizarea unei evaluari cat mai concise asupra biodiversitatii zonei de implementare a proiectului au fost luate in considerare si prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Pasari", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii in reteaua nationala Natura 2000). Localizarea amplasamentului studiat in raport cu zonele protejate invecinate Amplasamentul investiţiei propuse se afla la distanta de 6.9 km fata de sit de importanta comunitara ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni.

4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI Siturile de Importanta Comunitara (SCI) reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile

biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate si Directiva Pasari si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei Natura 2000 si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea sau regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, sit-urile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal din care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii.

Avand in vedere ca in vecinatatea implementarii proiectului „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” com. Munteni, jud. Galati, se afla la cca 6,9 km situl de Importanta Comunitara ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni cu importanta speciala din punct de vedere al protectiei mediului, in continuare se vor prezenta descrierea caracteristicilor naturale ale acestuia precum si prognozarea problemelor de mediu relevante in situatia realizarii proiectului.

Padurea Balta Munteni, Cod ROSCI 0134 declarata ca sit de importanta comunitara prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 12 Anexa 1) are o suprafata totala de 86 ha si apartine regiunii administrativ a judetului Galati. Suprafatele unitatilor administrativ teritoriale cuprinsa in sit (pe teritoriul judetului Galati) este reprezenata de comuna Negrilesti: Situl este localizat în lunca Bârladului la o altitudine de 40-60 m, pe depozite aluviale luto-argiloase avand coordonatele: longitudine N 45º 56' 59'' si latitudine E 27º 27' 56''

Caracteristici ale sitului In conformitate cu Formularul Standard Natura 2000 Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0134

“Padurea Balta-Munteni are o suprafata de 86 ha fiind situat in procent de 100% in jud. Galati – comuna Negrilesti, intr-o regiune biogeografica de stepa, la o altitudinea de: min= 41m, max= 52m si mediu = 48m, pe depozite aluviale luto-argiloase.

Situl este compus din subparcele silvice 66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%), iar intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0,4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 67B si C) nu este acoperita de habitatul 91FO si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.

Calitate si importantă: Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea speciilor arborescente

edificatoare pentru habitat (pe lângă stejarul pedunculat, apar trei specii de frasini indigeni si trei specii de ulmi indigeni) si prezenta regenerării naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejari, frasini si ulmi). Există portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurând o bună protectie a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de:

- Paducel Crataegus monogyna; - Corn Cornus mas; - Sanger Cornus sanguinea;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

71

- Lemn cainesc Ligustrum vulgare; - Maces Rose canina; - Salba moale Euonymus europaeus

Pe langa forma tipica de stejar pedunculat Q robur, s-a remarcat prezenta sporadica a varietatii “puberula” (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei “perrobusta” (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati) in anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori constituit din jugastru (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphylios)

Plante din Lista Rosie Europeana: Fritillaria orientalis. Plante din Lista Rosie Nationala: Allium guttatus, Frittilaria meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum

aestivus, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia, Serratula wolffii. Vulnerabilitate: Regularizarea si îndiguirea cursului râului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare, în

prezent perioadele cu exces de umiditate în sol se întâlnesc doar primăvara (topirea zăpezilor și ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii mezofile – mezohigrofile. Existenta salcâmului plantat poate duce la pătrunderea acestei specii în habitat amenintându-i structura. Aceasta

Tipurile de habitate prezente in sit - paduri ripariene mixte cod 91FO: - Quercus robus; - Ulmus laevis; - Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia

Speciile de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, cod 4033: Erannis ankeraria Tip de proprietate Padurea este in totalitate in proprietatea statului, dar face obiectul prevederilor Legii nr. 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in cazul ROSCI 0134-Academia Romana)

Legenda harta sit

Sit

Cote Drumuri

Căi ferate Comunal

Localități Județean

Râuri Național

Lacuri

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

72

4.5.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona studiata Identificarea habitatelor din zona de realizare a proiectului s-a facut utilizand metoda de identificarea a

habitatelor de intindere mare pe baza ortofotoplanurilor zonei, identificarea speciilor de plante caracteristice habitatelor prezente fiind realizata pe teren.

In urma investigatiilor in zona destinata realizarii proiectului de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” sat Frunzeasca, comuna Munteni, nu au fost identificate habitate prioritare si specii de interes comune ariilor protejate invecinate enumerate anterior.

Amplasamentul este localizat in nordul judeţului Galaţi, la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naţionale sau judeţene.

Zona este dominata de terenuri agricole – proprietati particulare si terenuri virane. Descrierea habitatelor prezente in zona de realizare a proiectului cat si in vecinatatea imediata a acestuia s-a

realizat conform schemei de clasificarea si identificarea a habitatelor, utilizata in lucrarea „Habitatele din Romania - Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005”.

4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie Nu este cazul. 4.5.5. Rute de migrare Nu este cazul. 4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci Nu este cazul. 4.5.7. Impact prognozat In perioada de construcţie datorită măsurilor adoptate şi având în vedere distantă faţă de aria protejată nu se

prognozează un impact asupra factorului de mediu Biodiversitate La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu – clima, relief, retea hidrografica

prezenta in zona, caracteristicile solului .In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:

���� cele trei bazine de stabilizare; ���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate cu sisteme de ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera se asigura fara a disturba semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. In alegerea amplasamentului un argument important a fost reprezentat de topologia terenului: lipsa depresiunilor, a vailor inchise si a zonelor cu frecvente inversiuni termice, precum si a terenurilor expuse eroziunii si a vanturilor dominante pe directia teritoriilor locuite. Coamele colinelor sunt în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi ocupă suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi ale culmilor dealurilor.

De asemeni in vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina in atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune succesiva, efectul nociv asupra biodiversitatii.

4.5.7.1 Impact transfrontier Nu este cazul. 4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului In urma investigatiilor asupra habitatelor prezente in vecinatatea amplasamentului proiectului propus

(Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor) putem concluziona ca biodiversitatea zonei este redusa si puternic controlata antropic. Pentru a limita impactul asupra ariei protejate aflate la o distanta de 6,9 km de amplasamentul obiectivului, se propun masuri cu privire la: � deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii proiectului „Modernizare ferma. Construire abator

suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” localilatea Frunzeasca, comuna Munteni, vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-un loc special amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari aflate in zona sau dezvoltarea unor familii de rozatoare;

� accesul autoturismelor in zona de protectie va fi limitat, astfel incat emisiile de noxe (gaze combustie) vor fi reduse la minim;

� activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita spatiul desemnat (amplasament ferma crestere suine) fara a implica vecinatatea amplasamentului;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

73

� evitarea propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si masurile luate in cazul animalelor decedate ce vor fi eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare.

In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.), plaje, etc si nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. De asemeni nu se presupune modificarea/distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.

Executia si operarea activitatilor proiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind limitarea degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.

In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea investitiei asupra ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor.

4.6. Peisajul 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia

A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului Zona studiată face parte din subunitatea morfologică denumită Câmpia Covurluiului . Alcătuirea geologică,

caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor reliefului.

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor reliefului Platformei Bârladului Caracteristic acestei subunităţi este relieful sculptural datorat constituţiei geologice (roci friabile) care au permis adâncirea reţelei hidrografice, o dinamică accentuată a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief. Coamele colinelor sunt în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi ocupă suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi ale culmilor dealurilor.

În zona studiată colinele sunt joase fiind strâns legate de variaţiile de facies petrografic, de fragmentarea şi modelarea versanţilor cu altitudini cuprinse între 50 şi 150 m. In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil.

Caracteristicile retelei hidrologice Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele de suprafaţă,

având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei.

Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic al râului Bârlad.

Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată, orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă magazin din zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.

Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi implicit o dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în general uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.

B. Zone impadurite in arealul amplasamentului Nu este cazul. 4.6.2. Impactul prognozat Nu este cazul. 4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural Nu este cazul. 4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul

prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor. Nu este cazul. 4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri

in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor.

Nu este cazul.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

74

4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din difer ite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare

Amplasamentul evaluat este greu vizibil din toate directiile si este in afara traficului, obisnuit sau turistic. A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului. B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Tabelul nr 4.6.6. Utilizarea terenului pe amplasament

Utilizarea terenului Suprafata [ha]

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni

- - -

- - -

- - -

Paduri - - - Drumuri - - -

Zone construite (curti, suprafata construita)

Suprafata de teren S = 280.590,00mp Suprafata construita totala=29.072,17 mp

Suprafata construita totala propusa Sc= 29.666,17 mp (constructii noi = 594,00 mp) Suprafata propusa pentru modernizare S= 2.500 mp.

-

Ape - - - Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

- - - -

- - - -

- - - -

TOTAL S t = 280.590,00 mp Sc = 29.072,17 mp

St = 280.590,00 mp Sc = 29.666,17 mp

4.6.7. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul. 4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Evaluarea mediul social si economic a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale

Nu este cazul. b) Numarul de locuitori in zona de impact

Nu este cazul. c) Locuitori permanenti si vizitatori

Nu este cazul. d) Caracteristicile populatiei in zona de impact

Nu este cazul. e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale

Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activitatii economice va fi pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica ale zonei si contributia la cresterea nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de viata ale populatiei.

f) Impactul potential al proiectului asupra activitati lor economice Pozitiv.

g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona Pozitiv dar nesemnificativ.

h) Informatii despre rata imbolnaviriilor Nu este cazul.

i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

75

Impactul generat de realizarea investiţei este unul pozitiv, care contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si prin anagajarea unor persoane din zona.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale Nu este cazul. 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau

asupra monumentelor istorice Nu este cazul. Intrucat in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte si nu se

desfasoara activitati cu posibil impact asupra mediului se poate concluziona ca nu se inregistreaza impact cumulat asupra factorilor de mediu.

5. Analiza alternativelor 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea

proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului Din punct de vedere al alegerii amplasamentului Proiectul are in vedere reamenajarea unui obiectiv deja existent. Pe amplasamentul ales in trecut s-a

desfasurat tot activitate de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor, astfel incat nu s-a pus problema analizarii unui alt amplasament alternativ. Prin proiectul de investitie se propune realizarea unor lucrări de:

• modernizare hale creştere suine; • amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor; • modernizare bazine pentru stocarea dejecţiilor • construire abator; • lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament

Prin reabilitarea amplasamentului obiectivului se va dezvolta productia interna de animale si implicit dezvoltarea economiei care, in cele din urma, se va regasi in nivelul de trai al populatiei.

Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei Din acest punct de vedere este recomandata urgentarea realizarii proiectului, care va avea un efect pozitiv

asupra mediului datorita impermeabilizarii celor 3 bazine de stocare a dejectiilor, a construirii statiei de epurare si a acoperirii canalelor deschise de transport a dejectiilor.

Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de echipamente si modul de colectare,

evacuare si tratare a dejectiilor sunt in concordanta cu cele mai bune tehnici aplicate (tehnici prevazute in documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a porcilor. Tehnologia de crestere a porcilor cat si tehnicile propuse in cadrul proiectului de investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata un echilibru intre beneficiul realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare necesare aplicarii acestor tehnici.

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitate a, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu

Marimea, durata si reversibilitatea impactului Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea impactului asupra mediului, aparitia unui

impact negativ este tinuta sub control, in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In situatia in care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi importante si se pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere si imbogatirea cu metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in cazul apelor de suprafata, respectiv contaminarea cu agenti patogeni, in cazul apelor de orice natura si chiar a solului.

Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de marimea impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind determinat si de promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate de catre titularul investitiei.

Pe de alta parte nu trebuie pierdut din vedere faptul ca tratarea solului agricol cu ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv capacitatea de productie a acestuia cu un efect indirect negativ mult inferior fertilizantilor de sinteza.

Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

76

Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului asupra mediului, sunt viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si recomandari. Totusi, este important de mentionat faptul ca viabilitatea masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca efectul poluarii va fi cumulativ. In urma evaluarii amplasamentului s-a stabilit ca in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte si nu se desfasoara alte activitati cu posibil impact asupra mediului care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu.

6. Monitorizarea 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si materialelor

pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie.

Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri:

- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului afectat de constructie;

- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier; - Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare, obligand conducatorii auto sa

reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona; - Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in opera a

materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier; - Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa potabila, locuri

pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea deseurilor); - Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea

puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri din santier; - Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in

perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf;

- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.

Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii de santier: - verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de construcţie - Evacuarea apelor uzate menajere se va face în sistemul de canalizare intern al fermei de suine, soluţie care

pentru perioada de construcţie este cea mai eficienta atât din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protecţiei mediului;

- Instalaţiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza tehnologie moderna care permite reţinerea poluanţilor;

- se recomandă să se realizeze verificarea pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului

- Se va asigura o supraveghere permanentă a lucrărilor de execuţie pentru sesizarea eventualelor poluări accidentale şi acţionarea rapidă în caz de incident pentru eliminarea pericolelor de poluare a solului şi subsolului.

- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului acvatic. Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi eliberate de constructii, umplerea cu

pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

77

6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii fermei de crestere a porcilor In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor , se recomanda monitorizarea factorilor de

mediu din zona de influenta a amplasamentului, dupa cum urmeaza: - analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se va realiza prin determinari fizico-chimice

asupra apelor epurate cat si a celor subterane din zona amplasamentului. - analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a fermei, avandu-se in

vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare directie a amplasamentului (N, E, S, V).

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observatie (foraje de monitorizare).

- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de calitate. - monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. - monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora.

Monitorizarea factorilor de mediu in timpul func ţionarii celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor In perioada de funcţionare, se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, după cum urmează:

� analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor animaliere, avându-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, hidrogen sulfurat, urmărindu-se variaţia acestora in funcţie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare direcţie a amplasamentului (N, E, S, V).

� analiza principalilor indicatori de calitate pentru dejecţiile stabilizate ce urmează a fi împrăştiate pe terenurile agricole, analizele se realizează conform cerinţelor din studiul agrochimic întocmit de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distribuţia/fertilizarea terenurilor agricole va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

� analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinări fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observaţie (foraje de monitorizare).

� monitorizarea solului prin determinări ale indicatorilor de calitate. � monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. � monitorizarea cantităţilor de deşeuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se va realiza dupa cum urmeaza: Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati inainte de golirea bazinelor de

stocare/stabilizare a dejectiilor, respectiv inainte de deversarea efluentului statiei de epurare in emisarul natural Valea Baii. Se recomanda ca ori de cate ori se va realiza golirea bazinelor de stocare /stabilizare a dejectiilor, sa se faca dupa realizarea in prealabil a analizelor parametrilor fizico-chimici ai apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura. Analizele se vor realiza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distributia/fertilizarea ternurilor agricole va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane se realizeaza prin intermediul forajelor de observaţie (puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltr ări in sol a diferitelor substanţe. Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.

In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de poluanti in aer la limita amplasamentului realizandu-se masuratori anuale pentru imisiile de poluanti la: amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi.

- Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de imisie se vor realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor din STAS 12574/87

Ordinul M.A.P.M. 592/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe pe amplasamentul fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie, urmarindu-se totodata si modificarile aparute la nivelul acestuia.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

78

Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile Ordinului 757/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, analizandu-se urmatorii indicatori: pH; continutul total de saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3

-); continutul in substanta organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr).

In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze tasarile solului care ar putea apare in perioada de realizare a lucrarilor.

Distributia dejectiilor pe terenurile arabile aflate in exploatarea SC Suintest SRL, in vederea fertilizarii, se va realiza de catre titular cu mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agri cole. Dozele unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate, vor fi idicate pe baza analizelor dejectilor si ale solului realizate in studiul agrochimic intocmit de Oficul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati

Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observatie (puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor contaminari-infiltrari in sol a diferitelor substante.

Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.

Monitorizarea zgomotului se va realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.

Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq) prevazute de STAS 10009/88, de 60 dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40 dB(A) Cz 35 in timpul noptii.

Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor, cantitatile rezultate, modul de colectare si depozitare al acestora.

In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si caracteristicile acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de demolare-dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se va realiza o caracterizare fizico-chimica a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia acestuia.

Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre autoritatea pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efecte negative inregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate catre autoritatea pentru protectia mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi concretizate intr-un registru pe toata perioada de realizare a monitorizarii.

7. Situatii de risc 7.1. Riscuri naturale

In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de: potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire cu vegetatie, compozitia solului si dispunerea straturilor geologice. Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde naturale:

a) endogene: - eruptiile vulcanice (nu este cazul); - cutremurele (activitate intensa in zona).

b) exogene: - biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential moderat; - geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat un astfel de potential pe amplasment

sau in zona adiacenta complexului imobiliar; - astrofizice: neaplicabil; - hidrologice (inundatiile): nu este cazul; - climatice: nesemnificativ; - biofizice (focul): potential moderat.

7.2. Accidente potentiale S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii fermei de crestere a porcilor:

Tabelul nr. 7.2.-1 Situatii de risc

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

79

TIPUL DE ACCIDENT POTENTIAL Consecintele accidentului

Statia de epurare si bazinele de stocare/ stabilizare a dejectiilor.

In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stabilizarea dejectiilor si nu se vor realiza recomandarile cu privire la stocarea apelor uzate vor exista deversari pe terenurile adiacente bazinelor de stabilizare, cu efecte directe asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele de suprafata.

Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice si a dejectiilor solide si lichide,a apelor uzate menajere si a celor provenite de la abator

Aparitia unor fisuri in conductele de colectare,de transport catre bazinele de stabilizare, a peretilor, bazinelor de stocare, a componentelor statiei de epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice.

Transformatoarele, generatorul de curent si instalatiile electrice.

In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul, solul si sanatatea salariatilor.

Zona de depozitare a deseurilor.

Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si eventual apa freatica.

Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.

7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra

mediului Aferent etapei de executare a lucrarilor nu s-au identificat situaţii de risc potenţial de afectare a mediului

înconjurător. Nu exista posibilitatea apariţiei de fenomene adverse În cazul apariţiei apariţiei accidentelor neprevăzute datorate antreprenorului şi la terminarea lucrărilor de constructii montaj toate amplasamentele ocupate se vor aduce la forma iniţiala.

Refacerea planului general va reveni ca obligaţie a firmei constructoare, cu termen de finalizare cel al predării investiţiei către beneficiar şi constau în următoarele:

- ridicarea tuturor materialelor ramase la locul de desfăşurare al lucrărilor, - imprastierea pamantului excavat, nivelarea zonelor adâncite pe parcursul lucrărilor constructii montaj ; - refacerea zonelor inerbate acolo unde acestea au fost deteriorate. Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe amplasamentul fermei, tehnicile aplicate,

substantele si cantitatile utilizate, tipurile de deseuri care rezulta din activitate si modul de gestionare a acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea producerii unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte redusa. Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate fi reprezentat de evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitiei ploilor torentiale de lunga durata, in cazul unui volum insuficient pentru stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce pot contamina solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata

7.4. Planuri pentru situatii de risc Operatorul fermei are intocmit Planul de prevenire a poluarilor accidentale si interventie in cazul poluarilor

accidentale, in care vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum urmeaza: blocarea sistemului de canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor uzate din cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei de epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in bazine (aceasta situatie nu include volumul tampon prevazut pentru statia de epurare) respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in cele 3 bazine de stabilizare/mineralizare.

De asemenea are intocmit Regulamentul de functionare – exploatare si intretinere In planurile mai sus mentionate este descris modul de prevenire, de actiune in cazul aparitiei unei

poluari accidentale, echipamentul de interventie, respectiv vor trebui stabilite responsabilitatile persoanelor abilitate pentru interventia in situatii de risc.

Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa asigure o buna desfasurare a activitatii in cadrul fermei.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

80

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele masuri:

- verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia de epurare;

O măsura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul prevenirii poluărilor accidentale in cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de stocare. Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaţia apariţiei ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.

In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor, având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin care nu comunica intre ele.

7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect Nu este cazul.

8. Descrierea dificultatilor In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de evaluare a impactului

asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor”, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor"- are ca rezultat atingerea parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcţional si ecologic. Amplasamentul obiectivului propus „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” aflat in folosinta S.C. SUINTEST S.R.L., conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni: 4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul localitatii Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, parcela 5-159, pe amplasamentul unei foste ferme de crestere,reproducere si ingrasare a suinelor SC. SUINPROD S.R.L.Cosmesti. Suprafata de teren pe care se va realiza investitia este incadrata conform Certificatului de urbanism nr. 5/2011 cu folosinta de “teren curti-constructii”, fiind scoasa din circuitul agricol. Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:

V – pasune si teren agricol; N – teren agricol; E – Valea Baii - baza receptie Cargill si E586; S – pasune si teren agricol

Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect Nu este cazul. Descrierea dificultatilor In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de evaluare a impactului

asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor”, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna Munteni, jud. Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.

Planul de amplasare a obiectivului

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

81

Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in localitatea Frunzeasca, comnuna Munteni, se vor realiza lucrări de: f) lucrări de modernizare hale creştere suine; g) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor; h) modernizare bazine pentru stocarea dejecţiilor i) construire abator; j) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.

Se au în vedere următoarele: • păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform standardelor în

vigoare; • reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii); • reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei structuri

impermeabilizate • realizare unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii necesare activităţii); • valorificarea cărnii de porc prin abatorizare proprie.

Lucr ări de modernizare hale crestere suine Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:

• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la 12.800 capete suine;

• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor

Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.

Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de carosabil. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.

Modernizare bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale. Lucrările de construcţie a trei bazine betonate, constau in:

� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-conforme; � lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6

mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; � lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

82

� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;

� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300. De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si

impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice pentru creşterea gradului de impermeabilizare.

Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice. Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei porozităţi reduse a structurii de beton.

Construire abator pe amplasamentul fermei Prisaca Investiţia va fi compusa din:

o Abator suine -parter- Sc=594mp; o Cai carosabile pentru acces auto; o Staţie de epurare NIJHUIS o Platforme exterioare betonate, suprafaţă totală 600 mp o Cuva dezinfecţie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc

- Regimul tehnic o Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp o Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00mp o Suprafaţa utila Au= 510,00 mp Suprafaţa terenului studiat: 2.500,00 mp Procentul de ocupare al terenului: 20,19% Coeficientul de utilizare al terenului: 0,20

Echipare cu utilităţi o Apa rece: de la puţurile forate existente in incinta o Canalizare: racord la staţia de epurare o Instalaţie electrica: racord la reţelele existente o Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice o Inaltimea la cornişe: 7.24m. o Inaltimea totala: 8.64 m. o Număr de niveluri: 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructe permise o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn, învelitoare ţigla metalica

Modul de organizarea fluxului de circulaţie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va realiza pe aleile carosabile.

Lucr ări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament. Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:

- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere; - amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării prin firme

autorizate; Amenajarea de spatii verzi / plantari in zonele libere de construcţii. Pe timpul realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor suferi modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.

Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către toate clădirile, drumuri betonate de incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto, canalizare exterioara cu rigole din beton acoperite cu prefabricate beton si împrejmuirea zonei productive.

Zonele libere de construcţii din incinta sunt amenajate ca zone verzi de incintă. Împrejmuire Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurata de către personalul specializat

din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

83

Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul unui put forat. Apa potabila va fi pompata intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc, care asigura un debit si presiune constanta de apa pentru intreaga ferma.

Realizarea sistemelor de canalizare Canalizarea apelor menajere si a apelor uzate provenite de la abator se va face la statia de epurare. Apele

uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si stocate într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.

De asemnea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si decolmatării. Statia de epurare va fi prevazuta cu filtru rotativ, unitate de flotare,bazinul de tratare biologica si tamburul

de deshidratare. Dupa epurare efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul final si se poate deversa in emisar.

Instalatii electrice Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua electrica

aeriana din zona. In interiorul cladirilor distributia energiei electrice se va face cu un tablou Tde-racord trifazat – conexiunea echipamentelor si utilajelor fiind realizata prin cabluri electrice Fy montate ingropat in tuburi de protectie din PVC. Protectia la scurt circuit si suprasarcina va fi realizata de sigurantele automate cu care este dotat panoul electric.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice.

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala. Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de porci sunt:

- mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost - optimizarea densităţii animalelor - scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit.

Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt: - reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare pentru buna condiţie a animalului - izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire - optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire - luarea în consideraţie a recuperării de căldură - luarea în consideraţie a utilizării boilerelor de înalt randament în noile sisteme de adăposturi. Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet echipat cu mijloace

de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.

Ferma de crestere a suinelor va functiona in regim de aproximativ 2 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata de cca 190 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului sanitar. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc.

Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in sistem intensiv industrial, in flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 150 zile (pana la greutatea de 120 kg) Anual se cresc aproximativ 2 cicluri x 12800 capete.

Ferma de crestere a suinelor este impartita in urmatoarele sectoare: a. sectorul de maternitate - detine 2 hale cu cate 120 boxe organizate in 5 compartimente, cu 3 cai de acces.

Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment adăposteşte 24 de scroafe cu capacitatea proiectata de 240 capete scoafe si 2400 capete purcei sugari;

b. sectorul tineret-crescatorie-detine 2 hale cu cate 4 compartimente cu 24 de boxe/ fiecare, cu capacitatea proiectata de 1620 capete tineret;

c. sector ingrasare suine - detine 12 hale si 308 boxe cu o capacitate totala de 10940 capete; Fluxul tehnologic de crestere a suinelor Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze:

Maternitatea In halele de maternitate are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (42 de zile). Scroafele care

se apropie de perioada finală a gestaţiei sunt mutate în boxe speciale pentru fătare, unde sunt adăpostite individual cu limitarea mişcării pe podele partial perforate.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

84

Adăpostirea purceilor în perioadă de lactaţie se realizează într-un adăpost în care scroafa are restrânsă posibilitatea de mişcare cu podea partial perforată, zona separată de dormit pentru purcei prevenind strivirea acestora de către scroafe.

Acest separeu este folosit uneori pentru a creşte purceii până la înţărcare aproape de 25-30 kg. După 6 săptămâni scroafele revin in ferma de provenienta respectiv in hala monta unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului .

Tineret Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-

7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului unde in condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si masa corporala de 25–30 kg. Adăpostirea purceilor înţărcaţi/porcilor se realizează în grupuri a câte 10-12 porci în boxe cu podele parţial perforate cu grătare metalice de 36 m lungime.

Adăpostirea se realizează fără paie sau alte tipuri de aşternut absorbant. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde se va continua procesul de îngrăşare Ciclul se reia la fiecare 6 luni.

Ingrasare Porcii tineri de maxim 30 kg sunt transferati din halele de tineret si tinuti pana ating greutatea de 100-120

kg. Abatorizare Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este dirijat din

padocul de aşteptare ( prin intermediul unui tunel specific dotat cu duş) în interiorul boxei de asomare dotată cu o ghilotină la intrare şi uşa basculantă cu funcţionare pneumatică pentru ieşire. Comenzile sunt acţionate de către operator şi sunt poziţionate în apropierea ghilotinei de la intrarea în boxă şi a punctului în care operatorul efectuează asomarea cu ajutorul cleşte electric cu comandă la joasă tensiune.

După asomare, operatorul deschide uşă laterală cu comandă pneumatică şi animalul este scos din boxă, este agăţat de piciorul posterior cu un cârlig cu lant şi se efectuează înjunghierea. Un spălător cu sterilizator este instalat în apropierea locului în care se face înjunghierea.

Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat şi prin intermediul unui sistem automat, cârligul este introdus corect în linia de sângerare.

După înjunghiere începe faza de sângerare. Animalul înaintează prin intermediul liniei montate în coborâre şi este blocat, acolo unde şi dacă este necesar, cu opritorii cu comandă pneumatică care sunt montaţi pe linie. După ce s-a efectuat sângerarea , cu ajutorul unui coborâtor pneumatic animalul este adus de la linia de sangerare în bazinul de opărire.

Bazinul de opărire este construit din tablă de oţel inox AISI 304 , întărită la nivelul inferior pentru a garanta o exceptională rezistenţă. Bazinul de opărire cu arzător este echipat cu toate automatismele electrice apte a asigura stingerea arzătorului la atingerea temperaturii optime a apei. Din bazinul de opărire animalul este introdus în depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic , totul se realizează cu respectarea timpilor pentru fiecare procedură în parte.

Odată executată operaţia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare şi agăţat în linia aeriană cu şină dublă inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboară până când ajunge la nivelul mesei de finisare.

In acest moment încep fazele de: - prelucrare anus; - eviscerare - despicare - vizita sanitară Aceste operaţiuni sunt efectuate de către personalul poziţionat pe o platformă de lucru fixă , din oţel inox

AISI 304, şi cu animalul agăţat în linia de prelucrare, platformă pe care este poziţionat şi medicul veterinar pentru efectuarea inspecţiei sanitare.

Platforma este dotată cu două spălătoare cu sterilizator, unul pentru operatori şi celălalt pentru medicul veterinar.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

85

Operaţiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziţionarea pe linia aeriană a unui despărţitor electric . Burţile sunt dirijate înspre măţăria murdară cu ajutorul unui tobogan din oţel inox AISI 304 care face legatura între platforma de prelucrare şi măţărie.

Organele şi intestinele care au primit avizul veterinar sunt aşezate în cărucioare speciale şi transportate în depozitele destinate lor.

In cazul în care există carcase suspecte, în cadrul abatorului este prevăzută o cameră frigorifică special destinată conservării carcaselor ţinute sub observaţie.

Cărnurile provenite din sălile de tăiere sunt transportate , cu ajutorul cârligelor care circulă pe liniile aeriene din inox cu profil dublu şi pot fi încărcate în mijloace de transport frigorifice pentru a fi livrate după ce au fost cântărite cu ajutorul unui cântar electronic aerian; sau pot fi transportate în camerele frigorifice de conservare .

Casetele, cărucioarele şi toate celelalte containere implicate în diversele faze ale ciclului productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curăţate preventiv şi, atunci când este necesar, sunt ţinute acoperite. Pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare a cărnurilor în carcasă se utilizează braţele de încărcare în coloană cu funcţionare oleodinamică. Pentru a proteja cărnurile în os în timpul operaţiunilor de încărcare/ descărcare au fost montate la gurile de încărcare izolatoare de tip burduf şi uşi secţionale electrice izotermice. Toată zona de încărcare/ descărcare e suficient de amplă şi de bine iluminată pentru a se efectua corect toate operaţiile dorite.

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „Modernizare ferma. Construire abator suine,

Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor.

Selectia materiilor prime In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut

de azot si fosfor. Astfel: � operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime

si materiale auxiliare. � furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare

catogorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap

“Ferma crestere suine” SC SUINTEST SRL

Cerinte BAT

Tineret (10-30) kg

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%

Ingrasare (30 kg – 50-60 kg)

2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%

1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Ingrasare (60 kg – 100-105 kg)

2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%

2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

86

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap

“Ferma crestere suine” SC SUINTEST SRL

Cerinte BAT

Scroafe alaptare cu purcei (maternitate)

3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%

Utilizarea eficienta a apei In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele

recomandari BAT � consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii; � igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune; � se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor;

se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT),

privind consumul de apa in cadrul fermei:

Activitatea în cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa în cadrul fermei Actiuni privind conformarea

cu BAT

Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si tineret si de ingrasare Alimentarea cu apa se realizeaza dintr-un put forat prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor

Consum mediu pentru adapat animale: • 10-22 l/zi/ animal pentru scroafe gestante • 25 -40 l/zi/animal pentru scroafe lactante • 4- 10 l/zi /animal pentru porcii la îngrăşare consum de apa igienizare hale: 0,07 – 0,3 mc/cap/an Consumul mediu pentru abatorizare 1850 l/zi

Perioada I: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap consum de apa igienizare hale – 0,2 mc/cap/an; total = 2560 mc/an Consumul de apă pentru spălare hale abator 1500 l/zi Consumul de apă pentru opărire şi duşare 2200 l/zi Consumul de apă pentru spălare organe 1500 l/zi Consumul de apă pentru spălare hala la sf zilei 1500 l/zi

Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.

Sistemele de crestere a suinelor Sistemele de adapostire pentru suine (scroafele pentru monta si gestante, porcilor de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:

• podea partial perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu nivel de apa; • sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor la statia de epurare;

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

87

Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat conform recomandarilor documentelor de referinta BAT/BREF pe baza urmatoarelor principii:

• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele partial perforate din beton ; • reducerea emisiilor prin utilizarea podelelor partial perforate • bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a asigura colectarea

rapida a dejectiilor in apa. • nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si a mirosurilor; • sisteme semiautomate de ventilatie artificiala a halelor combinate cu cele naturale ce asigura aerarea si

mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor; • eliminarea dejectiilor din bazinele de colectare periodic pe terenurile agricole invecinate

amplasamentului • aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si aerarea periodica

pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor. Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor

Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a metodologiei de transport a dejectiilor in cele 3 bazine de stocare precum si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT. In cele 3 bazine finale de colectare a fractiei lichide micro-organismele (materia activata) transforma materialul organic bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi in perioadele anaerobice, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara, sunt transformati prin denitrificare in N.

In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinul final de colectare dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. El este golit prin vidanjare iar dejectiile sunt preluate in instalatii de imprastiere si folosite la fertilizarea terenurilor agricole.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot varia in functie

de: � tipul si natura dejectiilor; � utilizarea si structura terenului de aplicare; � conditii meteorologice;

S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare al dejectiilor in cadrul fermei prin:

� stocare pe o perioada de 5 luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3;

� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori; � imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile climatice, si

utilizarea terenului. Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.

Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

88

9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

• Metodologiile descrise in Ordinul MMP nr. 135/2010, Ordinul M.A.P.A.M. 863/2002 si H.G. nr. 445/2009;

• Incertitudini Semnificative: nu este cazul.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului 9.3.1. Factorul de mediu apa Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad,emisarul natural

Valea Baii) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti.

9.3.2. Factorul de mediu aer In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu aer este

determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie.

In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica a demonstrat ca prin introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii substantelor nutritive cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent.

9.3.3. Factorul de mediu sol In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi

determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in eventualitatea aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat poluarea.

In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor , cu sistemul de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti patogeni.

Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, -

nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

89

si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea pH–ului sub

valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la modificarea pH-ului solului sunt: - utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf; - acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile fixatoare de azot si

radacinile plantelor leguminoase; - nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea transmiterii

unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om. Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:

- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: - cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a atinge stadiu

infestant; - geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant.

9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa

Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile cerintelor BAT/BREF.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in vedere urmatoarele masuri: - stocarea apelor uzate (ape uzate tehnologice si dejectii lichide) se va realiza numai in bazine

impermeabilizate; - se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea fermei pe o perioada

de cel putin 6 luni; - verificarea periodica a volumului de apa uzata si de dejectii lichide stocate in bazinele de stabilizare in

vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora; - imprastierea fertilizantilor (dejectiilor lichide si solide) se va realiza cu sisteme moderne si cu respectarea

stricta a prevederilor legislative in vigoare.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

90

- Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observaţie (puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltr ări in sol a diferitelor substanţe.Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.

9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a bazinelor pentru stabilizarea dejectiilor care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.

Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate in continuare:

- se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de carosabil. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.

- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a bazinelor in vederea omogenizarii continutului.

- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza utilaje/ cisterne proprii sau ale unor terte firme autorizate, specializate pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil aflat in exploatarea SC Suintest SRL. 9.4.3. Factorul de mediu sol In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare; - toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din

precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol; - efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile agricole, cartarea

pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare. 9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si solutiile de proiectare adoptate,

raportate la vecinatatea cu zona protejata cat si masurile adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din punct de vedere al reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Din perspectiva celor prezentate mai sus, se poate afirma ca proiectul nu va avea un impact semnifictiv asupra componentelor din Aria protejata ROSCI Pădurea Balta Munteni. Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu va fi cel specific activitatilor de crestere a porcilor, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor.

Proiectul de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze cu cel datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului.

Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

91

In urma evaluarii amplasamentului s-a stabilit ca in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte/activitati care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu.

In concluzie, se apreciaza ca investitia „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” din intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galaţi, este in concordanta cu legislatia invigoare, asfel incat impactul asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera, iar impactul social-economic este pozitiv in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca si posibilitatea dezvoltarii pe viitor a zonei invecinate.

Avand in vedere calitatea proiectului propus, conditiile de amplasament, procesul tehnologic, calitatea echipamentelor, instalatiilor si materialelor ce vor fiutilizate, impreună cu măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor demediu, apreciem că investitia propusă poate primi Acordul de mediu pentru a putea fi promovată.

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei Frunzeasca.

10. Surse de informare *** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. SUINTEST S.R.L.; *** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Galati in Anul 2010; *** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; *** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului

pentru proiecte publice si private; *** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice privind aplicabile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului. *** Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a porcilor si

pasarilor, (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003. *** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole,

aprobat prin Ordinul nr. 1270/2005; *** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1234/2006.

11. LISTA ABREVIERILOR ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BREF Documentul de Referinţă BAT CE Comisia Europeană CMA Concentratie medie admisa COV Compuşi Organici Volatili EWC Codul European al Deşeurilor EWC Catalogul European al Deşeurilor HG Hotarare de Guvern IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării MMP Ministerul Mediului si padurilor ONG Organizaţii Non Guvernamentale SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice VLE Valorile Limită de Emisie