IMPACTUL TURISMULUIASUPRA

MEDIULUI [NCONJURǍTOR

CUPRINS:

INTRODUCERE………............………………..............………………………...3

CONSIDERAŢII GENERALE

CAPITOLUL I: ANALIZA RELA|IEI TURISM-MEDIU

NCONJURǍTOR......…....51.1Relaţia turism-mediu [nconjurător…..………....

………………………………...5 1..1.1Protecţia şi conservarea mediului, necesitatea dezvoltării

turismulu.............71.2Impacturile turismului asupra mediului…….……….

…………………………...9 1.2.1Definirea conceptului de impact al turismului asupra

mediului......…..…......9 1.2.2Strategia şi politica de dezvoltare a impactului asupra

mediului...................14 1.2.3Modalităţi de evaluare a impactului…......…….…...

……………………….16 1.2.4Aspecte ale degradării mediului prin turism.

Factori poluanţi ai turismului........................................................................19

1.2.4.1Sistemul de factori poluanţi exogeni turismului.…...…...……………22

1.2.4.2Sistemul de factori poluanţi endogeni turismului……….…..………..23

CAPITOLUL II: TURISMUL ŞI DEZVOLTAREA

DURABILǍ.........................................252.1Conceptul de dezvoltare durabilă [n

turism.........................................................252.2Turismul

durabil...................................................................................................292.3Indicatorii capacităţii de suport pentru

turism.....................................................332.4Principii ale dezvoltării

durabile..........................................................................39 2.5Principalele acţiuni de protecţie şi conservare a mediului ]i

a potenţialului turistic..........................................................................................42

CAPITOLUL III: ANALIZA IMPACTULUI TURISMULUI ASUPRA

REZERVA|IE DELTA DUNǍRII…...........................................................…45

2

3.1Potenţialul turistic al Deltei Dunării...................................................................45

3.2Stadiul actual de valorificare prin turism a potenţialului turistic.......................48

3.3Analiza impactului turismului asupra resurselor turistice..................................51

3.4Planificarea şi dezvoltarea turistică durabilă [n Delta Dunării...........................54

3.4.1Proiecte ce privesc protecţia şi conservarea Deltei Dunării.........................61

3.4.2Implementarea proiectelor de reconstrucţie ecologică [n Delta Dunării......80

3.5Analiza S.W.O.T. a Deltei Dunării………………...............………...….….….87

CONCLUZII…………………………….…………...…………………..92

ANEXE…………………………………………………………………...94

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………..103

3

INTRODUCERE

Ca fenomen economico-social, turismul are puternice implicaţii asupra economiilor, societaţilor şi civilizaţiilor ţărilor de referinţă. De aici rezultă şi efectele turistice sesizabile in plan economic, social, cultural, ecologic şi politic.

Turismul contribuie la creşterea economică [n diferite ramuri de activitate, ramuri cu care se află [n corelaţie directă (agricultură, industria alimentară, construcţii, industria materialelor de construcţii) şi care contribuie nemijlocit la satisfacerea nevoilor turiştilor. El reprezintă un domeniu pentru ocuparea forţei de muncă şi implicit o cale de reducere a şomajului, de absorbţie a excedentului forţei de muncă din alte ramuri de activitate. Tot pe plan social, turismul contribuie la satisfacerea nevoilor de odihnă, de recreere, de destindere a omului. Se manifestă ca un mijloc de ridicare a nivelului de informare, instruire culturală, constituie un mijloc de educare a turiştilor.

Pe plan ecologic turismul contribuie la protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice, dar duce şi la degradarea mediului, la apariţia unor dezechilibre naturale ce pot fi reduse numai printr-o amplasare raţională a echipamentelor turistice, printr-un control al circulaţiei turistice, prin construirea de rezervaţii, sau prin promovarea unor forme de turism ca: fotosafari, birdwatching etc. [n condiţiile [n care se vorbeşte tot mai mult despre poluarea mediului, este foarte important de studiat impactul amenajărilor turistice asupra mediului.

Populaţia ţării noastre deţine cunoştinte destul de exacte despre starea mediului înconjurător, dar nu şi despre consecinţele pe care le-ar avea poluarea sau cauzele care au determinat [nrăutăţirea condiţiilor de mediu, mai ales [n turism.

Din aceste motive mi s-a părut interesantă abordarea unei asemenea teme. Lucrarea analizează importanţă pe care o au studiile de impact pentru dezvoltarea durabilă a turismului românesc. Fiecare zonă

naturală, fiecare punct al ei are o capacitate de a primi turişti, capacitate care variază [n raport cu fragilitatea ecologică a zonei, cu natura activităţilor turistice, cu capacitatea de suport ecologic.

4

Luarea [n considerare a caracteristicilor ecologice ale fiecărei zone constitue o condiţie esenţială a procesului de determinare a criteriilor pentru elaborarea unor planuri viabile de folosire a resurselor naturale prin turism. Astfel, dacă asistă impasibil la degradarea mediului natural, a peisajului, sau contribuie el [nsu]i la degradarea acestuia, turismul nu face altceva decât să asiste ]i să participe la distrugerea propriei "materii prime".

Printr-o dezvoltare durabilă a turismului românesc se urmăre]te dezvoltarea con]tiinţei ecologice a populaţiei, creşterea atractivităţii turistice, limitarea accesului turistic de masă [n unele zone ecologice sensibile (rezervaţii, parcuri naturale ]i naţionale etc.), precum ]i diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economică sau din circulaţia turistică necontrolată asupra resurselor turistice.

5

CAPITOLUL 1ANALIZA RELAŢIEI TURISM-MEDIU NCONJURǍTOR

CONSIDERA|II GENERALE “Noua strategie de dezvoltare internaţională a condus şi la

dezvoltarea turismului mondial, [n dorinţa de a se instaura o noua ordine economică mondială şi de a se reduce treptat discordanţa existentă [ntre ţările industrializate şi cele [n curs de dezvoltare. Din acest punct de vedere turismul este considerat ca o activitate majoră [n viaţa naţiunilor datorită influenţei directe asupra sectoarelor sociale, culturale, educative, economice şi largă deschidere spre schimburile internaţionale.

[n ultimii 50 de ani, turismul a cunoscut un avânt considerabil, [n condiţiile creşterii numărului de posesori de automobile, reduceri la tarifele de transport aerian, dezvoltării excursiilor organizate care au permis unui număr mare de turişti să se deplaseze [n staţiuni balneare, montane, de litoral, [n centre culturale de renume.

[n aceste condiţii turismul va determina un consum sporit de resurse turistice, acestea fiind de fapt parţi componente ale mediului ambiant şi de calitatea lor va depinde eficienta şi valoarea turismului practicat.

[ntr-o viziune ecologică turismul se află in strânsă interacţiune cu elementele abiotice, biotice, antropice, economice, sociale, culturale ale mediului,depă]ind sfera strictă a mediului înconjurător. Privit ca o activitate economică, turismul poate produce un impact asupra elementelor cadrului natural ]i social.”1 (Anexa I)

1.1Relaţia turism-mediu [nconjurător Mai mult ca orice alt domeniu de activitate, turismul este

dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând materia sa primă, obiectul şi domeniul de activitate şi desfăşurare al turismului, fiind suportul

1 Prof.univ.dr.Florina Bran,Dr.in economie Dinu Marin,Lector univ.drd.Tamara Sinon,Economia turismului și mediului inconjurător,Ed.Economică.

6

sau cadrul, purtătorul resurselor sale. Activităţile de turism se desfăşoară [n mediu, calitatea acestuia putând favoriza sau împiedica activităţile turistice.

Relieful, pădurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau arta ]i arhitectura, aerul, apele minerale şi alte componente ale mediului înconjurător, se constituie şi ca resurse ce favorizează desfă]urarea tuturor formelor de turism. Cu căt aceste resurse sunt mai variate ]i mai complexe, şi mai ales nealterate, cu proprietăţi căt mai apropiate de cele primare, cu atât interesul turistic este mai mare, iar activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor variate motivaţii turistice.

Prezenţa omului [n natura ca turist, are şi efecte mai puţin dorite asupra tuturor componentelor mediului. Dintre acestea, cele mai afectate sunt: peisajele naturale, solul, flora, fauna, apele, a]ezările urbane şi monumentele.

Peisajele naturale sunt degradate prin intervenţii antropice care se traduc prin ridicarea de noi structuri turistice, unde soluţiile arhitecturale nu se integrează sub aspect estetic ]i ambiental. Această conduce la uniformizarea ]i monotonia peisajelor.

Solul este un component al mediului care suportă un component al mediului care suportă transformări majore prin faptul că există tendinţa de ocupare a acestuia cu infrastructuri turistice, tehnico-edilitare şi de căi de comunicaţii.

Dintre toate zonele turistice cel mai mult are de suferit coasta marină ]i spaţiul montan, spaţii naturale cu un fragil echilibru ecologic.

Flora suportă consecinţele negative datorate unei intense circulaţii turistice ]i amenajările pentru sporturi de iarna, agrement,divertisment.

Fauna are de suferit prin reducerea spaţiilor naturale care constituie habitatul necesar speciilor, afectând supravieţuirea acestora. Practica neraţională a vânătorii ]i pescuitului distruge treptat potenţialul cinegetic ]i piscicol al multor zone turistice.

Aşezările urbane sunt afectate de dezvoltarea activităţilor turistice. Creşterea densităţii construcţiilor urbane, a circulaţiei turistice are

7

repercusiuni negative mai ales asupra centrelor istorice ale oraşelor, vechilor construcţii ]i monumentelor .

Reducerea tuturor acestor efecte negative asupra valorilor naturale şi culturale cu valenţe turistice se bazează pe o analiză profundă, calitativă şi cantitativă, asupra tuturor componentelor de mediu.

In urma analizelor efectuate de Ministerul Apelor, Pădurilor ]i Protecţiei Mediului asupra mediului natural, s-a impus [mpărţirea teritoriului după criteriul calităţii mediului in:

-zone cu cadru natural valoros-zone cu favorabilitate medie-zone cu factori de risc Zonificarea teritorială după acest criteriu este prezentată pe larg [n

anexa II.De asemenea s-a realizat zonificarea teritorială după criteriul ecologic in:

-zone cu stare ecologică bună -zone cu stare ecologică medie-zone cu stare ecologică slabă (Anexa II).

[n aceste condiţii, relaţia turism-mediu înconjurător are o semnificaţie deosebită, orice modificare adusă mediului aducând prejudicii şi potenţialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea resurselor sale.

Relaţia turism-mediu înconjurător a fost evidenţiată [n cadrul unor conferinţe consacrate ocrotirii acestuia, cum ar fi: Conferinţa Mondială a Turismului de la Manila (1986) ; Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (3-14 iunie 1992); Conferinţa Paneuropeană

pentru problemele de mediu din statele europene de la Sofia (1995).

1..1.1Protecţia şi conservarea mediului, necesitatea dezvoltării turismului

Calitatea mediului este afectată, în general, de două grupe de

factori esenţiali: factori cu caracter obiectiv, rezultaţi prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile ]i factori subiectivi, cauzaţi de activităţi umane. Printre multiplele activităţi prin care omul poate contribui

8

la distrugerea mediului se includ ]i activităţile turistice, desfă]urate neraţional ]i necontrolat, în teritoriu. Spre deosebire însă de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le generează unele îndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale căror efecte pot fi, în cel mai fericit caz, limitate, turismul îsi poate aduce o contributie proprie, semnificativă, nu numai la stoparea degradării cadrului natural, cauzată de activităţile desfă]urate, dar ]i în direcţia protejării şi conservării mediului, prin adoptarea unor reglementări specifice ]i eficienţe.

Relieful, reţeaua hidrografică, peisajul, resursele naturale de factură balneară, monumentele naturii etc, la care se adaugă şi resursele antropice ca monumente de arhitectură şi artă, siturile arheologice şi istorice s.a. reprezintă componente ale mediului ambiant şi se constituie în resurse de ofertă şi atracţie turistică, favorizante pentru desfăşurarea unor multiple forme de turism: de la drumeţie, odihnă şi recreere, la turismul de sănătate sau cel cultural etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe, dar mai ales nealterate şi neafectate de activităţi distructive, cu atât atracţia lor devine mai puternică şi generează activităţi diversificate, raspunzând, astfel, unor foarte variate motivaţii turistice.

Rezultă că:“relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă

deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului ambiant reprezentând condiţia primordială de desfă]urare şi dezvoltare a turismului. Orice intervenţie distructivă sau de modificare a proprietăţilor primare ale acestuia aduce prejudicii potenţialului turistic, care constau în diminuarea sau anularea resurselor sale, dar şi a echilibrului ecologic, putându-se periclita, în ultima instantă, sănatatea sau chiar existenta generaţiilor viitoare”.2

Acest aspect a fost subliniat, în repetate rânduri, în cadrul unor reuniuni consacrate ocrotirii şi conservării mediului ca, de exemplu: Conferinţa Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii(U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioanele internaţionale având ca temă ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca (1968), Arles (1971) ]i Copenhaga (1973), conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător de la Stockholm (1972), conferinţa pentru Securitate şi

2 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.in economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismuluișsi mediului inconjurător, Ed.Economică.

9

Cooperare în Europa de la Helsinki (1977), Conferinţa Mondială a Turismului de la Manila (1986) ].a.

Începând cu anul 1980, dupa publicarea"Strategiei mondiale de protecţie a mediului"de cǎtre U.I.C.N., multe ţări au început sǎ coopereze pentru satisfacerea unor cerinţe în acest domeniu. Astfel, în 1987, s-a înfiinţat, Comisia Mondială pentru Mediul [nconjurător şi Dezvoltare", a cărei strategie principalǎ a fost conceputǎ la nivel global ]i ,ulterior, orientatǎ, pe noi baze, la nivel naţional, pe diferite niveluri de către administraţiile guvernamentale. Dezvoltarea aparutǎ în domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (acceptatǎ ca o modalitate logicǎ de atingere a dorinţei de conservare şi totodatǎ de dezvoltare a mediului ambiant).

O noua etapǎ referitoare la mediul ambiant, în viziunea acestei strategii, are o relevantǎ deosebitǎ în toate ţǎrile, în principal în cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, considerat alǎturi de mediul socio-economic şi fenomenele culturale, prezintǎ anumite restricţii pentru dezvoltarea turisticǎ. Turismul modern ne demonstreazǎ însă că activităţile umane de profil, încep să se modifice sau să "manipuleze" mediul atât în sens pozitiv, cât ]i negativ, iar consecinţele nu sunt u]or de prevăzut. Turismul necontrolat poate contribui la dezvoltarea mediului şi implicit, la autodistrugerea sa."Dacǎ putem sǎ pierdem şi apoi sǎ ne reconstituim capitalul în alte domenii ale economiei, nu acelaşi lucru se întâmplǎ în turism, unde substanta de baza - peisajul ]i pamântul - o dată pierdută, este iremediabil pierdută".3

Este tot mai evident cǎ perpetuarea unui turism ce consideră

legitimă ignorarea mediului ambiant este imposibil sǎ ramână valabilă pe termen lung.

3 Profesorul Elvetian J. Krippendorf.

10

1.2 Impacturile turismului asupra mediului1.2.1 Definirea conceptului de impact al turismului asupra mediului

Evoluţia actualǎ a turismului este caracterizată de [noirea profundă

a ofertei turistice mondiale [n special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare din punct de vedere calitativ şi cantitativ, [n acest sens se pot contura următoarele orientări: destinaţiile la mare distanţă care permit să se propună o diversificare a locului de sejur [n extrasezon; vacanţele tematice ( cultura, sport, descoperire) organizate la comandǎ pentru o clientelǎ exigentǎ şi care efectuează mai multe cǎlatorii turistice pe an; noile produse loisir asociate cu cazarea turistic dispersatǎ, care urmăresc sentimentul de autentic şi populaţie localǎ.

Activitatea turistică este influenţată direct de patru factori generali şi anume:valoarea calitativă ]i cantitativă a resurselor turistice; creşterea economică generală care determinǎ [n mare parte locurile de muncă şi veniturile; cursul de schimb valutar care determină evoluţia puterii de cumpărare a rezidenţilor ]i non-rezidenţilor; repartiţia care determină

puterea de cumpărare a clienţilor. Aceşti factori se sprijină [n principal pe exploatarea resurselor naturale, culturale cu valenţe turistice. Toate activităţile turistice determină [n timp şi spaţiu efecte potenţiale asupra mediului, sănătăţii sau sistemului social. Aceste influenţe cumulate sunt exprimate de noţiunea de impact.

“Dezvoltarea acestui concept a pornit de la doi specialişti englezi -Danella ]i Denis Meadaws -care au şocat opinia publică internaţională cu studiul "Limitele creşterii". [n această carte autorii au demonstrat ca atât rezervele, cât şi resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel şi puterea de absorbţie a tuturor rezidurilor şi deşeurilor rezultate. Utilizând simulările pe computer cei doi au prevăzut că dezvoltarea intensivǎ şi creşterea populaţiei vor afecta toate resursele planetei [n mai puţin de un secol. [n concluzie, s-au pus bazele unui nou concept de dezvoltare durabilă. [n anexa III, sunt detaliate relaţiile care există [ntre cererea ]i oferta turistică ]i modul de producere al impacturilor [n turism.

11

Fiecare stat se bucură de un anumit teritoriu, iar acest spaţiu ecologic pentru fiecare naţiune este un atribut al realităţilor inegal constituite de-a lungul istoriei".4 Ideea de durabilitate nu trebuie să reducă

câmpul de acţiune şi finalitatea dezvoltării. [n acest context pentru turism se impune formularea unor scopuri clare de dezvoltare şi amenajare, acceptabile [n privinţa avantajelor economice şi a dezvoltării unor probleme sociale vitale, concomitent cu prezervarea echilibrelor mediului natural.

Impacturile activităţilor de turism şi recreere asupra mediului înconjurător sunt variate şi ele reflectă nedurabilitatea turismului practicat [n prezent [n multe regiuni ale lumii. Pentru a putea aprecia care este "nivelul de durabilitate" practicat [ntr-o anumită zonă, trebuie [nţeles care sunt riscurile de mediu cu care se confruntă zona respectivă.

Uneori pericolul se poate datora desfă]urării unor activitaţi necorespunzătoare: construirea de şosele poate devaloriza părţile frumoase ale oraşelor; bărcile cu motor pot afecta grav echilibrul ecologic al râurilor şi lacurilor, prin eroziunea malurilor şi prin deplasare sedimentelor, ca ]i prin tulburarea liniştii; [n mod similar, toate vehiculele şi motocicletele de teren şi chiar bicicletele de teren accidentat pot produce distrugerea gravă

a terenului şi pot tulbura viaţa sălbaticǎ; [nsă şi infrastructura turistică-şosele, facilităţi de parcare, hoteluri, restaurante-pot deteriora habitatele, viaţa sălbatică ]i estetică peisajelor.

Alteori pericolul provine nu din naturǎ activităţii turistice, ci pur şi simplu din presiunea exercitatǎ din numărul foarte mare de turişti:

-un număr foarte mare de persoane care merg pe o potecă de munte o pot erodă ]i pot speria animalele sălbatice;

-un număr prea mare de turişti aflaţi [n acelaşi timp [ntr-o clădire sau sit istoric pot deteriora construcţia respectivă. Umiditatea produsă de respiraţia turiştilor deteriorează rapid picturile de pe pereţii clădirilor;

-densitatea turiştilor poate distruge şi ambianţa pentru care unii oameni au venit şi [i poate împiedica pe localnici să desfăsoare o viata normală;

4 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.in economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismului și mediului ȋnconjurător, Ed.Economică.

12

-"puterea de cumpărare" a turiştilor poate face ca magazinele de suveniruri, hotelurile şi alte facilităţi turistice sǎ devină atât de profitabile, încât locuinţele, magazinele ce deservesc populaţia localǎ ca şi ocupaţiile care nu au legăturǎ cu turismul- să fie desfiinţate, rezultatul fiind apariţia"ghetourilor turistice" din care populaţia localǎ este efectiv exilatǎ;

-prezenţă continua a turiştilor ii face pe oameni cu stiluri de viaţă

tradiţionale să se simtǎ jenaţi şi chiar sǎ le abandoneze; -solicitările pentru apă, energie şi evacuare a deşeurilor- solicitări

venite din parte infrastructurilor turistice cum sunt spre exemplu hotelurilor de lux- pot supraîncărca infrastructura locală, ele fiind totodată

dificil sau imposibil de integrat [n peisajul oraşului fără a deranja.De asemenea comunităţile gazdă suferă din cauza competiţiei pentru resurse limitate( mai ales apa dulce şi terenuri), precum şi din cauza poluării a apei şi aerului, zgomotului şi a incidentelor produse [n mediu, cum sunt avalanşele.

Poate că din toate aceste aspecte, traficul stradal este cel care poate deteriora cel mai grav calitatea vieţii dintr-un oraş, poate crea aglomerări pe şosele, [n parcuri şi [n cadrul altor infrastructuri, multe oraşe fiind deja afectate de acestea. De asemenea, la nivel global emisiile generate de traficul rutier, [nsoţite de despădurirea unor mari suprafeţe de teren pot contribui la schimbarea climei.

[n continuare, sunt redate principalele tipuri de impact produse de activităţile de turism asupra cadrului natural şi asupra cadrului constituit. Problemele sunt foarte complexe şi diverse şi demonstrează [ncă o dată

nevoia realizării ElM [n acţiunile de modernizare sau de noi investiţii [n turism.

Evaluarea impactului amenajărilor turistice asupra mediului înconjurător poate ajută la identificarea pericolelor. Evaluarea trebuie sǎ

tină seamă nu numai de proiectul individual, ci şi de contribuţia sa [n cadrul tendinţelor generale. De exemplu, pe lângă studierea efectelor cauzate de un hotel particular de 50 de camere, proiectanţii trebuie sǎ ia [n considerare atât impactul cauzat de tendinţa generalǎ de creştere a capacităţii de cazare, cât ]i de impactul pe care [l are cererea corespunzătoare de apa, traficul rutier, presiunile făcute pentru [nfiinţarea

13

de noi magazine de suveniruri etc. Din acest motiv, trebuie încercată o evaluare a capacitătii socio-economice de suport şi a mediului înconjurător, atât pentru [ntrega regiune, cât şi pentru anumite amplasamente specifice, pentru diverse tipuri de vizitatori, de activităţi turistice şi de facilitǎţi.

Impactul produs de activităţile de turism asupracadrului natural

A Schimburi [n compoziţia speciilor floristice şi faunistice-distrugerea habitatelor speciilor-uciderea animalelor pentru vânǎtoare-uciderea animalelor pentru curiozitaţi gastronomice şi piata suvenirurilor-influenţa migratiilor interne şi externe a animalelor

14

-distrugerea speciilor vegetale pentru a culege plante şi a valorifica lemnul-reducerea vegetatiei naturale pentru realizarea de facilitati turistice-extinderea rezervaţiilor naturale, a sanctuarelor cu viata salbatică

B Poluarea-poluarea apei prin imprăstierea de substanţe petroliere-poluarea aerului prin gazele de eşapament ale vehiculelor-poluarea sonoră datorată activităţilor şi transporturilor turistice

C Eroziunea-trasarea solurilor, compactizarea ce conduce la cre]terea scurgerii pluviale şi a eroziunii superficiale-creşterea expunerii solului la alunecări-creşterea expunerii solului la alunecări-creşterea proceselor de declasare a avalan]elor-pagube pntru formele geologice deosebite(peşteri,arene)-pagube pentru malurile răurilor-riscuri crescute de incendii naturale

D Resurse naturale-reducerea resurselor de apǎ prin suprasolicitari şi supraexploatare-reducerea resurselor de combustibil clasic pentru necesarul de energie pentru susţinerea activitaţilor turistice

E Impact vizual-facilitaţi(construcţii,telescaune)-gunoaie şi deşeuri

Sursa: FlorinaBran, Dinu Marin, Tamara Simon,Economia turismului ]i mediului [nconjurător, Ed.Economică

15

Impactul produs de activităţile de turism asupracadrului constructiv

A Mediul urban-scoaterea terenurilor [n afara producţiei primare-schimbarea regimului hidrologic

B Impact visual-creşterea accesibilitaţii construcţiilor, a ariilor ocupate de construcţii-stilurile arhitecturale noi-aglomerări de populaţie şi bunuri

C Infrastructura-supraincărcarea cu elemente de infrastructură-pregătiri pentru noi dotări de infrastructură-managementul de mediu pentru adaptarea arealelor in scopuri turistice

D Forme urbane-schimbări in structura urbană(zone industriale,rezidentiale)şi alte utilitaţi(agreement,structuri turistice)-schimbări in dotări şi mobilier urban-pericolul apariţiei unor contraste intre zona urbană amenajată turistic şi celelalte zone rezidenţiale

E Restaurare-refolosirea clădirilor vechi-conservarea şi restaurarea stilurilor urbane vechi,a clădirilor istorice-restaurarea şi refacerea cladirilor vechi ca a doua rezidenţă

F Competiţia-posibilităţilor de decline al atracţiilor turistice sau al unei regiuni din cauza apariţiei altor atracţii sau datorită schimbării de motivaţii sau obiceiuri turistice

Sursa: FlorinaBran, Dinu Marin, Tamara Simon,Economia turismului ]i mediului [nconjurător, Ed.Economică

16

1.2.2 Strategia şi politica de dezvoltare a impactului asupra mediului

Singura cale pentru a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper constă [ntr-o tratare echilibrată a mediului şi dezvoltării.Numai printr-o orientare judicioasă a căilor de dezvoltare se poate ajunge la modificarea modului de protecţie şi consum actual,care şi-a dezvăluit caracterul perimat şi consecinţele nefaste asupra mediului ambiant.

Evaluarea impactului asupra mediului (ElM) este probabil cel mai avansat şi mai utilizat instrument de punere [n practicǎ a principiului precauţiei. Acesta este un proces care urmǎreşte sǎ evalueze impacturile potenţiale semnificative asupra mediului, fie a unor proiecte individuale, fie ale politicilor, planurilor şi programelor.ElM furnizează factorilor de decizie şi publicului informaţii substanţiale şi detaliate cu privire la posibilele impacturi ale unei decizii. Evaluarea impactului asupra mediului (ElM) este un instrument de asistare a deciziei, având ca obiectiv determinarea efectelor principale asupra mediului.ElM este o procedurǎ

prin care factorii de decizie iau cuno]tinţǎ de efectele posibile ale dezvoltării asupra productivitǎtii naturale şi calitatii mediului; este un mijloc prin care se colectează şi se prelucrează datele necesare unui proiect pentru evaluarea gradului de satisfacere a durabilitatii şi a condiţiilor impuse de aceasta .

ElM constituie subiectul legislaţiei Statelor Unite din anul 1969, iar Comunitatea Europeana a cerut ElM printr-o directivǎ a sa din anul 1985, fiecare din statele membre fiind obligate sǎ transpună aceasta directivǎ in legislaţia naţionalǎ.In România, procedura de evaluare a impactului asupra mediului este aprobatǎ prin Ordinul fir. 125/1996 al Ministerului Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului, iar atestarea unitatilor specializate, a persoanelor fizice sau juridice care vor realiza evaluări de impact asupra mediului este aprobatǎ prin Ordinul 278/1996 al aceluiasi minister.Conform prevederilor legale din România sunt necesare studii de impact asupra mediului pentru orice obiectiv sau activitate care poate sǎ aibă un impact deosebit asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amploarea sa. Activitaţile de acest tip sunt menţionate in Legea Protecţiei Mediului si includ:

17

1. Transporturi 2. Energie 3. Construcţii hidrotehnice 4. Eliminarea deşeurilor şi ambalajelor5. Apărarea naţionalǎ 6. Sport, turism şi agrement: -teleferice şi teleschiuri -piste pentru vehicole cu motor destinate -manifestărilor sportive-tunuri cu zăpadă -stadioane care au tribune fixe cu peste 20.000 de locuri-parcuri de distracţie-zone verzi 7. lndustrie 8. Alte lucrări sau instalaţii

Conţinutul ElM cuprinde următoarele aspecte principale:descrierea proiectului propus ( descrierea obiectivelor, a fazelor de realizare, rata de exploatare a resurselor existente ); prezentarea situaţiei de bazǎ(starea actualǎ a mediului, evoluţia caracteristicilor mediului); analiza aspectelor de impact (investigarea tipurilor de impact ce pot sǎ apară, evoluţia lor viitoare ); descrierea alternativelor (realizarea unor variante şi susţinerea celor mai bune ); realizarea unor propuneri de ameliorare pentru problemele de impact propuse, mai ales celor cu rol negativ; planul de monitorizare(urmărirea continua a mǎsurilor de ameliorare şi a mǎsurilor privind buna funcţionare a proiectului) .

ElM se bazează pe ideea simpla "priveşte înainte de a sǎri".Prin aceastǎ constituie o tehnicǎ de previzionare, bazatǎ pe principiul comparării impacturilor negative potenţiale ale unei acţiuni cu impacturile potenţiale ale diverselor opţiuni de acţiune in acelaşi domeniu, inclusiv menţinerea stării de fapt. Logica aflatǎ la baza ElM este de a face o alegere intre opţiunile aflate [n competiţie, toate aceste opţiuni fiind caracterizate printr-un echilibru diferit [ntre reducerea la minim a impacturilor asupra mediului şi implementarea unei anumite acţiuni dorite.

18

Aceste evaluări de impact sunt cerute de Comunitatea Europeana şi Banca Mondialǎ in susţinerea oricărui proiect de dezvoltare. Realizarea acestui deziderat are meritul de a reduce efectele cumulative ale activitǎţilor umane care sunt, in general, greu de detectat ]i evaluat. Sub recomandările Uniunii Europene şi ale ONU fiecare stat isi poate elabora propria strategie de dezvoltare şi evaluare a impactului [n funcţie de tipurile de mediu de care dispune.

Chiar dacǎ [n faza de început [n elaborarea oricărui proiect de dezvoltare nu sunt surprinse toate elementele ElM, este necesarǎ o analizǎ

continuă a impactului real, constatat după realizarea proiectului. Cu cât ElM începe mai devreme, cu atât este mai posibil să fie detectate deficienţele de concepţie care fac ca activitatea să fie inadecvatǎ din punctul de vedere al mediului ]i sǎ fie luate masuri de [mbunatǎţire. Cu cât modificările sunt realizate mai târziu, cu atât ele precum şi procesul de planificare vor deveni mai costisitoare. Din acest motiv, pe lângă faptul că

oferă posibilitatea obţinerii unor procese mai bune, evaluările impactului asupra mediului realizate timpuriu economisesc bani.

Conform legislaţiei [n vigoare, o componentǎ importantǎ a procedurii de ElM o constituie participarea publicǎ; aceastǎ intervine [n doua etape şi anume: definirea scopului şi evaluarea finalǎ(fiind necesarǎ sǎ

se stabilescǎ ce se va întâmpla cu proiectul in cazul in care se anticipează

existenta unor impacturi negative, şi nu dacǎ astfel de impacturi negative existǎ). Rezultatele unei ElM trebuie făcute publice.

1.2.3 Modalitǎţi de evaluare a impactului

Progresul social şi bunăstarea economicǎ depind de activitǎţile care exploatează resursele naturale şi care pot cauza pagubele mediului. Problemele mediului au devenit globale si in consecinţa, strategiile de prevenire şi reducere a formelor de poluare reflectǎ aceastǎ realitate. Avansul deţinut de tǎrile dezvoltate in elaborarea şi implementarea strategiilor de protejare a mediului este incontestabil. Confruntate de timpuriu cu o poluare semnificativǎ, ţǎrile dezvoltate au pus la punct tehnici şi modalitǎţi pragmatice de control şi reducere a impacturilor.

19

Transferul experienţei acumulate către tǎrile in curs de dezvoltare constituie o preocupare ce a luat amploare in ultimul timp.

[n acest context, resursele turistice nu pot fi exploatate fǎrǎ riscul degradării şi distrugerii lor. Imperativele dezvoltării tuturor formelor de turism nu trebuie sǎ afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi mai cu seama ale resurselor naturale care constituie atracţia principalǎ alături de siturile istorice şi culturale.

De cele mai multe ori bogaţiile exploatate de turism fac parte din patrimoniul umanitǎţii şi in acest sens toate naţiunile trebuie sǎ vegheze la conservarea lor. Astfel, reducerea problemelor legate de saturaţia turisticǎ

şi presiunea tot mai crescutǎ asupra resurselor turistice in ultimul deceniu a dus la apariţia conceptului de capacitate de primire şi evaluarea acesteia. Criteriile de evaluare a capacitatii de primire au la baze norme bine stabilite. Unele criterii au caracter subiectiv şi deci sunt non-măsurabile. Studiile de impact au un rol bine definit şi ele nu se pot substitui evaluării capacitatii de primire.

Există o disociere [ntre zonele de dezvoltare turistica ce vor deţine structuri turistice şi cele unde acestea există deja. [n primul caz este mai uşoarǎ gestionarea echilibratǎ a resurselor pentru a rezolva gradul de suportabilitate şi încărcare a mediului şi pentru diversificarea ofertei.

Problemele capacitǎţii de încărcare se referă la trei tipuri de zone turistice. [n zonele emitaţoare de turişti suprasolicitarea provine dintr-o proastǎ organizare a punctelor de plecare; in zonele de tranzit încărcarea este determinatǎ de supraaglomerarea mijloacelor de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian) intre zona de plecare şi cea de destinaţie, iar in zonele receptoare mediul este perturbat fizic, social, economic sau este distrusǎ imaginea turisticǎ a zonei.

Criteriile de apreciere a capacitǎtii maxime de primire se referǎ la doua componente majore :

1.Mediul local include elemente de bazǎ ale cadrului natural, dezvoltării socio-economice, nivelul cultural, resursele fiind limitate si epuizate. Criteriile se refera la:aspecte fizice (impact vizual cu nivel acceptabil; pragul unde survin daunele ecologice; necesitatea de a conserva viata sălbaticǎ şi marinǎ); aspecte economice (stabilitatea

20

volumului turistic ce produce maximum de beneficii turistice; niveluri de locuri de munca adaptate la comunitǎţile locale ); aspecte socio-culturale ( determinarea volumului acceptabil de turism, fǎrǎ a fi nefast pentru viata socio-culturala a comunitǎţilor; stabilirea nivelului de turism care sǎ permită

intretinerea, conservarea monumentelor, tradiţiilor culturale fara efecte negative); aspecte de infrastructura generalǎ şi resurse locale(servicii publice:alimentare cu apǎ, gaze, canalizare epurare; infrastructura de transporturi; alte facilitati esenţiale, cum ar fi dotări medicale sau personal turistic foarte bine calificat.

2.Imaginea-produs turistic. Acolo unde zonele naturale sunt mai puţin fragile după toate aparenţele, volumul circulaţiei turistice (maxim si minim) poate fi calculat prin imagine -produs turistic realizat. Pentru zonele de destinaţie turisticǎ se aplicǎ criterii ce se referǎ la: aspecte fizice( caracteristici climatice favorabile, legate de lipsa poluării; gradul de atracţie exercitat de asezarile rurale si urbane; calitatea structurilor turistice şi a modalitǎţilor de petrecere a timpului liber); aspecte economice (costul sejurului, politica de preţuri şi tarife); aspecte socio-culturale (interesul de care se bucura o comunitate localǎ şi cultura sa; calitatea artizanatului local, curiozitati gastronomic e ); aspecte de infrastructura generala si resurse locale (nivelul dotărilor de transport, servicii publice si turistice ).

In general aceste criterii sunt măsurabile in multe cazuri (poluare ecologicǎ, locuri de muncǎ, calitatea serviciilor turistice ), dar in alte cazuri nu pot fi determinate decât in mod apreciativ (impactul asupra tradiţiilor culturale locale ).

Evaluarea pragurilor de primire şi încărcare a unui teritoriu este necesarǎ din doua motive:pe de o parte cǎ permite organismelor guvernamentale sǎ-si elaboreze o politicǎ şi o strategie de dezvoltare a turismului fǎrǎ repercusiuni negative asupra mediului înconjurător, iar pe de altǎ parte pentru cǎ rezolva probleme legate de existenta unui fenomen de saturaţie turisticǎ sau pe cale de a se produce. Fenomenul de saturaţie turisticǎ are şi un caracter sezonier deoarece dezechilibrul dintre cerere şi infrastructura nu se produce decât in perioadele de aglomerare maxima.

21

Aceastǎ concentrare in timp şi spaţiu conduce la creşterea numărului de construcţii, lipsa de spaţii verzi, parcuri etc.

Determinarea capacitǎţi de primire trebuie sa tinǎ seama de gradul de dezvoltare a zonelor turistice. Existǎ astfel doua categorii majore :

3.Zone turistice in curs de dezvoltare. In aceste teritorii cu potenţial turistic valoros dezvoltarea turisticǎ presupune o modificare pe termen scurt si mediu. Aici se pot stabili concret pragurile de primire turisticǎ in vederea utilizării cât mai eficiente a resurselor, evitând efectele negative. Prioritǎţile trebuie stabilite prin strategia organismelor guvrnamentale sau printr-un management de calitate din partea unor agenţi publici sau privaţi. Un rol important îl joaca si experienţa anterioara din dezvoltarea altor zone turistice. In acest context ţara noastră mai dispune de importante resurse, unele incǎ insuficient valorificate: dezvoltarea unor activitǎţi şi structuri turistice in masivele montane Capaţanei, Candrel, Cozia, Munţii Apuseni; amenajarea turisticǎ a litoralului intre Complexul lagunar Razim şi Năvodari; valorificarea in turism a Parcurilor Naţionale.

4.Zone turistice dezvoltate. Acestea se găsesc [n tǎri cu o puternicǎ

industrie turistica, unde activitǎţile turistice au atins un înalt grad de concentrare. Aici se impune o politicǎ de regestionare a resurselor turistice, cu reducerea presiuni asupra mediului ambiant. In România zone cu veche tradiţie turisticǎ, dar unde dezvoltarea structurilor turistice a dus la o supradezvoltare a resurselor, iar circulaţia turisticǎ intensǎ a condus la o degradare a cadrului natural (Munţii Bucegi, Ocnele Mari, Paltinis, Balvanyos ).

Politicǎ globalǎ de stabilire a saturaţiei turistice asupra mediului natural, social, cultural trebuie sǎ se desfǎsoare la scarǎ naţionalǎ, regionalǎ, localǎ, iar legile şi reglementările stabilite in principal de organisme guvernamentale trebuie sş asigure păstrarea calitaţii mediului in interesul turiştilor, al colectivitǎţilor locale şi al obiectivelor naţionale. Aceasta trebuie sa pornească cu determinarea următoarelor prioritǎti;: definirea potenţialului turistic global teoretic pe termen lung in funcţie de resursele naţionale sau regionale; stabilirea tipului de produs sau imagine turistica ce se doreşte a fi realizatǎ; analiza nivelului cererii pentru un anumit produs turistic; evaluarea condiţiilor materiale necesare realizării

22

capacitǎtii de primire adecvata, in funcţie de reţeaua de transporturi existenta, volumul necesar investiţiilor necesare.

La baza determinărilor de impact, care este variabilǎ in timp si spaţiu, stau o serie de norme menite sǎ direcţioneze dezvoltarea turisticǎ a oricărei zone.

1.2.4. Aspecte ale degradarii mediului prin turism. Factori poluanţi ai turismului

Acţiunile distructive ale unor activitaţi turistice se manifestǎ, în principal prin folosirea necorespunzǎtoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dublatǎ de o intervenţie brutalǎ a omului asupra peisajului şi resurselor naturale. Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate în spaţiile populate, sau în imediata apropiere a marilor aglomerǎri urbane. De asemenea, absenta unor reglementǎri privind comportamentul vizitatorilor, însoţite de o monitorizare a zonei sau obiectivelor, favorizeazǎ

desfǎsurarea activitǎţilor care afecteazǎ calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şi conservarea obiectivelor. Astfel de cazuri se întâlnesc, mai frecvent, în urmatoarele situaţii:

1. În zonele sau la obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate ]i special amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, în principal în perioadele de week-end, ]i unde se deruleaza o circulatie turistica necontrolata. Prejudiciile pricinuite sunt profunde si, adesea, pot avea un caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vegetatiei si florei, ruperea copacilor si în special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci, braconajul s.a., care, în final, au ca rezultat împiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului, tulburarea biotopurilor specifice vânatului si, în general, a faunei, mergând uneori pâna la disparitia unor specii. Este de semnalat, de asemenea, disparitia unor specii floristice, cauzata de colectarea abuziva a florei, în special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de necunoasterea,

23

de catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontrolate asupra factorilor de mediu. în aceasta situatie se afla o serie de specii de plante ocrotite de lege si aflate pe cale de disparitie, cum sunt: Floarea de Colt, Garofita de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Craiului s.a.

Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracţii turistice, dar care le ]i asigură valoarea intrinsecă, uneori având caracter de unicat.

Vizitarea intensivă a unor monumente istorice, arhitectonice ]i de arta, în condiţii improprii (iluminat cu lumânari, lipsa dotărilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor mânăstiri, a picturilor din cadrul unor monumente istorice ]i de artă, distrugerea formaţiilor carstice din interiorul pe]terilor etc.

Tot la acest capitol se înscrie ]i inexistenta în zonele (sau de-a lungul traseelor) turistice, a unor demarcari precise a locurilor de popas ]i campare. Staţionarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă, inevitabil, degradarea peisajului ]i a altor componente ale mediului ambiant, ca urmare a tasării solului ]i, în special, a urmelor reziduale lasate la întâmplare de turi]ti la locurile de popas. Astfel de situaţii de întâlnesc, de obicei, în zonele destinate turismului de odihnă ]i recreere, în preajma staţiunilor ]i a centrelor urbane ]i, în special, pe pajistile montane, în apropierea cabanelor, pe malul râurilor sau lacurilor etc.

2. Fenomenul poluării naturii s-a amplificat o dată cu pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport. Abătându-se de la traseele amenajate de acces, turi]tii pătrund pe, drumuri ocolite, oprindu-se în poieni pitore]ti ]i provocând distrugerea paji]tilor, a arbu]tilor ]i a florei, în general, prin strivirea acesteia sau sub influenţa gazelor de e]apament, scurgerilor de ulei etc.

Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea circulatiei în statiunile balneoclimaterice. în absenta unor restrictii le acces în statiuni, a unor zone amenajate de parcare, turismul

24

automobilistic alterează calitatile aerului ori ale factorilor de cură, influentând negativ ]i tratamentele balneare specifice.

3. Conceptia gre]ită de valorificare a resurselor naturale ]i, în special a factorilor naturali de cura afecteaza potentialul turistic, prin exploatarea stiintifica si nerationala a acestuia si realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, care se concretizeaza prin:- supradimensionarea statiunilor din punctul de vedere al capacitatilor de primire si tratament, comparativ cu capacitatea potentialului resurselor destinate unei exploatari rationale;- nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a substantelor minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale si termominerale, cum fi: limitarea zacamintelor în raport cu rezervele omologate de substante minerale balneare, executarea lucrarilor geologice în conformitate cu prevederile cercetarilor si proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii zacamintelor pâna la epuizare, protejarea si evitarea altor actiuni care pot conduce la degradarea factorului de cura (exemplu, namolurile terapeutice), asigurarea perimetrelor hidrogeologice si sanitare ale resurselor împotriva unor agenti poluanti etc.

4. Dezvoltarea nesistematizată a localităţilor turistice, în special a staţiunilor, neajuns ce se caracterizează prin:- proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic;- stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică;- realizarea de constructii inestetice, neadaptate specificului arhitectonic tradiţional sau specificului etnografic ]i natural al zonei;- ocuparea intensivă a spatiului cu construcţii turistice etc.

Toate aceste acţiuni au ca rezultat o supraîncărcare a teritoriului cu instalaţii turistice, afectează echilibrul ecologic, conduc la urbanizarea staţiunilor.

5. Amenajări deficitare pentru vizitarea pe]terilor - obiective de mare atractivitate turistică, executate fără respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrări. Efectele rezultate constau în degradarea totală sau

25

partială acestora, cum este cazul pe]terilor Muierii (Munţii Parâng), Ialomiţei (Munţii Bucegi) s.a.

Dezvoltarea economică de ansamblu poate produce poluarea care să afecteze exisţentă formelor de turism, dar ]i turismul poate provoca declanşarea unor fenomene de degradare a mediului înconjurător. Mai mult decât alte activităţi umane, succesul permanent al activităţilor de turism ]i recreere depinde de calitatea mediului natural ]i cultural. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a diversificat pe măsură

evoluţiei societăţii umane ]i ea se împarte in doua mari categorii: Poluarea natural ă . Este produsă de componentele cadrului natural [n situaţii extreme:

inundaţii, erupţii vulcanice, furtuni puternice, alunecări de teren. “In anului 2005 au avut loc [nundaţii ce au afectat zeci de hectare

de teren din Delta Dunării, urmat fiind de anul 2006, [n care localităţile din Deltă au [nregistrat pagube materiale semnificative datorate inundaţiilor din respectivul an”5.

Poluarea antropic ă . Sursele industriale ]i activităţile agricole produc cele mai

importante fenomene de poluare, la care se adaugă cea datorată

transporturilor. In timp ce poluarea industrială apare localizată [n jurul unităţilor emiţătoare, cea rezultată din agricultură ]i transporturi este mai difuza.

Faţă de componentele de mediu ]i forma de manifestare, există

mai multe tipuri de poluare: poluare fizică (radioactivă, termică, sonoră); poluare chimică ( derivaţi gazoşi ai carbonului, azot, sulfat, materii plastice, metale grele, fluoruri, materii organice dizolvabile [n aer, apă, sol); poluare biologică ( contaminarea mediului cu bacterii, virusuri, invazii de specii de plante ]i animale) ]i poluare estetică ( degradarea peisajelor, amplasarea obiectivelor economice [n biotopuri naturale puţin modificate ).

Turismul ca fenomen social natural are exigente deosebite asupra mediului înconjurător. Condiţiile naturale ]i culturale pot fi considerate ca factori relativ constanţi [n oferta turistică, deci ca factori ce pot fi utilizaţi ]i adaptaţi până la o anumită limită.

5 Ştiri BBC România

26

Se poate afirma ca există doua categorii de factori poluanţi ce influentează activităţile turistice: sistemul de factori exogeni turismului ]i sistemul de factori endogeni turismului. Aceşti factori poluanţi integraţi [n cele doua sisteme interacţionează s]i pot determina amplificarea gradului de poluare prin acumularea efectelor poluante.

1.2.4.1 Sistemul de factori poluanţi exogeni turismului

Factorii poluanţi exogeni turismului există ca urmare directă a

dezvoltării economice. Ei sunt rezultaţi, [n principal, din intensificarea activităţilor industriale, agricole, de transport ]i afectează atât mediul, cât ]i cadrul general de desfă]urare a activităţilor turistice, respectiv componentele potenţialului turistic luate ca unităţi aparte: aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, peisajele, monumentele naturii ]i cele cultural-istorice. Dintre formele de poluare ce afectează turismul pot fi enumerate :

Poluarea aerului datorită surselor de impurificare prin emisii rezultate din industria energetică ( centrale termice, exploatări de cărbuni), metalurgică, chimică, petrochimică, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industria alimentară. Produsele emise [n atmosferă reduc calităţile curative ale aerului, puritatea acestuia. Unele unităţi industriale se găsesc [n apropierea unor importante trasee turistice, centre sau zone turistice valoroase ( ex. Bicaz, Taşca -materiale de construcţii; Ploieşti, Târgu Mures, Govora, Râmnicu- Vâlcea - industrie chimică, petrochimică; Re]iţa, Hunedoara -metalurgie ).

Poluarea apei are consecinţe negative asupra turismului. Fenomenele de poluare a apei prin suspensii, substanţele solubile afectează puritatea apei ]i valoarea terapeutică a acesteia. Astfel pot fi amintite lacurile Techirghiol, Amara, Balta Albă, poluarea episodică a Mării Negre sau a apelor freatice dulci sau minerale. Realizarea a numeroase lacuri de acumulare a condus in plan local la creşterea umidităţii, a nebulozitatii, a persistentei cetei, iar lipsa circulaţiei naturale a apei a dus la încărcarea cu substanţe organice. Totuşi, apele cunosc o sensibilă

[mbunătăţire a calităţii in cea mai mare parte, datorită reducerii producţiei industriale ]i agricole, dar ]i datorită unor măsuri impuse de agenţiile de

27

protecţie a mediului, agenţii economici etc. Apa lacurilor a cunoscut o imbunătăţire a calităţii, cu excepţia unor lacuri ca Techirghiol, Amara unde, cauze de natura antropică ( aportul de apa dulce de la sistemele de irigaţie, aportul de poluanţi) au dus la diminuarea calităţii terapeutice. Dunărea aduce o încărcătură [mportantă de nitraţi ]i fosfaţi din ţările situate [n amonte de ţara noastră, ceea ce se răsfrânge asupra folosinţelor ]i asupra ecosistemelor mai ales asupra Deltei Dunării.

Poluarea solului se datorează infiltrării pulberilor atmosferice sedimentare, ploilor contaminate cu substanţe chimice. Solul poate fi poluat atât de activităţile industriale, cât ]i de cele agricole. Această

poluare afectează hidrozăcămintele, oglinda apelor cu rol de agrement. Degradarea solului se mai poate produce printr-o activitate pastorală

[ntensă ]i necontrolată. Poluarea biologic ă apare ca urmare a lipsei de igienaă publică, a

insalubrităţii din localităţile rurale ]i urbane care determină existenta ]i favorizează [nmulţirea insectelor ]i a animalelor purtătoare de agenţi patogeni.

Poluarea fonic ă prin nivelul zgomotelor acţionează ca element de stres asupra omului ]i asupra speciilor de animale. Drumurile de acces ]i parcările trebuie situate la distanţa de structurile de cazare ]i tratament.

Poluarea estetic ă afectează îndeosebi frumuseţea peisajelor naturale. Profilarea unor noi construcţii lipsite de elemente de integrare locală paralizează arhitectura regională. Semnificative sunt ]i degradările aduse peisajelor prin şantiere de construcţii hidroenergetice, drumuri industriale, exploatări forestiere ]i miniere, roci de construcţie ( ex. exploatarea de calcar din apropiere de Băile Herculane ]i cea de la Pietreni -Costeşti din jud. Vâlcea).

Degradarea p ă durilor . Fiecare pădure se află [ntr-o strânsă legătură

cu solul, atmosfera ]i speciile de animale, inclusiv a speciilor pentru vânat. Existenta pădurii [n apropierea oricărei staţiuni turistice este benefică, mărind valoarea acesteia.

Degradarea rezerva ţ iilor naturale a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea potenţialul turistic ]i împiedică dezvoltarea unui turism de factură ecologică. Declararea celor 11 Parcuri Naţionale prin

28

Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor ]i Protecţiei Mediului are meritul de a deschide calea valorificării lor in turism. Acelaşi lucru este valabil ]i pentru Delta Dunării care a fost declarată Rezervaţie a Biosferei, acţiunile turistice fiind reglementate de Legea 82/1994.

Degradarea obiectivelor cultural istorice se produce prin intermediul aerului poluat, al ploilor acide care afectează clădirile, statuile etc.

Reducerea gradului de poluare se poate face prin adoptarea unor tehnologii modeme, nepoluante ]i pe baza capacităţii de autoepurare ]i diluţie a aerului ]i apei.

1.2.4.2 Sistemul de factori poluanţi endogeni ai turismului

Turismul, ca orice activitate economică, este un consumator de spaţii ]i resurse turistice, participând la degradarea ]i poluarea mediului înconjurător ]i a potenţialului turistic. Deteriorarea mediului se datorează, fie presiunii directe a turiştilor asupra peisajului, florei ]i faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora parţial sau total, fie unei concepţii greşite de amenajare ]i valorificare a unor zone, puncte ]i obiective turistice.

Circulaţia turistică nedirijată este determinată de sezonalitatea deplasărilor turistice, producându-se astfel agresarea naturii, supraaglomerarea dotărilor, a monumentelor. Circulaţia turistică

necontrolată are repercusiuni negative asupra obiectivelor turistice naturale sau culturale, uneori ireversibile, astfel ca fenomenul de distrugere duce la diminuarea potenţialului turistic. Amenajarea turistică

necorespunzătoare se datorează neconcordanţei calitative ]i cantitative dintre resursele turistice ]i dotările aferente. Lipsa unor amenajări de popas, camping, parcare duce inevitabil la degradarea peisajului. Alte tipuri de degradări se produc in condiţiile absentei sau nivelului scăzut al amenajărilor sau organizării lor pentru exploatare turistică (lipsa de acces amenajat, lipsa marcajelor, a punctelor de informare ), ceea ce duce la o informare anarhică ]i la producerea de pagube obiectivelor vizitate.

29

30

CAPITOLUL IITURISMUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILǍ

2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă in turism În ultima perioadă a fost adoptat ]i în ramura turismului conceptul

de "dezvoltare durabilă", utilizat deja în alte sectoare de activitate. Pentru turism, acest concept a fost enunţat de U.I.C.N. astfel: "Dezvoltarea durabilă este un proces care se desfă]oara fara a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate într-un ritm identic cu cel de reînnoire a lor, renuntându-se la exploatare atunci când resursa se regenerează foarte lent, pentru a o înlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploatate în a]a fel, încât de ele să beneficieze ]i generaţiile viitoare".6

Există trei principii majore de dezvoltare durabilă: -durabilitatea ecologică, asiguratoare a unei dezvoltări suportabile cu menţinerea tuturor proceselor ecologice esenţiale, mai ales a diversităţii resurselor biologice; -durabilitatea socială ]i culturală, ce garantează o dezvoltare economică favorabilă membrilor societăţii, compatibilă cu cultura ]i valorile de cultură ]i civilizaţie existente, cu păstrarea identităţilor comunitare; -durabilitatea economică, având rol în asigurarea unei dezvoltări economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, încât să existe ]i în viitor.

Altfel spus, durabilitatea economică a turismului se define]te ca un model de dezvoltare care asigură:

• ameliorarea calităţii vieţii în a]ezările umane care primesc turi]ti;• posibilitatea de a oferi vizitatorilor experienţe de prima calitate;• păstrarea calităţii mediului ambiant, element esenţial pentru

vizitatori ]i gazde. Din punctul de vedere al protejarii mediului, avantajele promovării

unui turism durabil rezidă în urmatoarele aspecte:

6 Lect. univ. drd. Carmen Boghean,Economia Turismului.

31

- turismul durabil favorizează întelegerea efectelor activităţilor de turism asupra mediului natural, cultural ]i uman;

- asigură realizarea unei planificări ]i zonări a teritoriului care să

permită o dezvoltare turistică adaptată la capacitatea de suport a ecosistemelor;

- orientează realizarea unor dotări ]i instalaţii de agrement, care poate fi benefică ]i pentru populaţia locală ]i poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice, clădirilor ]i vestigiilor istorice;

- favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scazut;

- respectă ]i asigură cerinţele de protecţie a mediului, dovedind astfel importanţa resurselor naturale ]i cultural-istorice, pentru cre]terea bunăstării economice ]i sociale a comunităţilor locale.

La Conferinţa Globală pentru Afaceri ]i Mediul [nconjurător care a avut loc la Vancouver (Canada) în anul 1992, speciali]ti din peste 60 de ţări au prezentat schimbările majore care au avut loc în sectorul industriei turistice, în ultimul deceniu.

Aceste schimbări au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului, si anume:

1.Politici, legisla ţ ie, reglement ă ri :- realizarea instituţiilor ]i cadrului necesar pentru implementarea

turismului durabil;- asigurarea conservării ]i protecţiei resurselor turistice de bază;- mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea unui

turism durabil în concordanţă cu cerinţele de mediu;- stabilirea unui cadru legislativ-juridic care să vină în sprijinul

agenţilor de turism, autorităţilor regionale ]i locale, pentru corijarea atitudinilor turi]tilor faţă de mediu.

2.În domeniul cercet ă rii ]i tehnologiei :- identificarea resurselor naturale de bază, cu valenţe turistice;- identificarea resurselor culturale, cu valenţe turistice;- stabilirea cererii turistice viitoare ]i compararea acesteia cu

capacitatile ofertei de a o asigura;

32

- realizarea unei bănci de date ]i a unei monitorizări prin indicatori specifici care să evidenţieze noile oportunităţi ]i să sprijine noile decizii de planificare ]i dezvoltare a industriei turistice în condiţiile protejării mediului;

- utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor soluţii arhitecturale, de inginerie a construcţiilor ]i de dotare a acestora, fără

afectarea mediului ]i în conformitate cu specificul fiecarei zone;- asigurarea unui management tehnic ]i practic al circulaţiei

turistice pentru protejarea echilibrului ecologic ]i evitarea degradării mediului

3.În domeniul economico-financiar:- includerea costului de mediu în încasările percepute pentru

activităţi turistice, în ideea că poluatorul trebuie să suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin care să contribuie indirect la conservarea mediului ambiant;

- elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel internaţional, naţional, regional), a unor acţiuni întreprinse ]i a schimbărilor legate de adaptarea la cerinţele de mediu ale industriei turistice;

- utilizarea influenţei pieţei interne ]i internaţionale pentru identificarea de noi pieţe turistice, cu respectarea cerinţelor de mediu ]i realizarea de parteneriate comune pentru punerea în practică a noului concept de ecoturism - element de susţinere a turismului durabil;

- obţinerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea ]i vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora.

4.În domeniul comunic ă rii si formarii :- realizarea unei atitudini deschise în rândul angajatilor firmelor de

turism ]i a populaţiei locale faţă de problemele de mediu;- elaborarea codurilor de practică pentru industria turistică, a

standardelor pentru creditul de mediu, în vederea atenuarii impactelor;

33

- influenţarea cererii turistice ]i a motivaţiilor de călătorie, prin lărgirea ofertei ]i a unei mai bune informări a turi]tilor, prin aplicarea codurilor de etică turistică;

- evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, în vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare durabilă, cu transmiterea proiectelor ]i experienţelor pozitive prin intermediul organismelor naţionale ]i internaţionale.

5.Alte aspecte:- practicarea unei educaţii active de protecţie ]i în alte sectoare

care beneficiază de resursele naturale ]i culturale ale industriei turistice, cu întelegerea ]i a problemelor de mediu;

- stabilirea de relaţii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate în protecţia mediului (silvicultură, agricultură, planificare regională etc);

- realizarea de modele ]i proiecte care să sprijine dezvoltarea durabilă a turismului, cu prezentarea modelelor ]i posibilităţilor de aplicare.

Protecţia mediului ambiant constituie una din problemele care ocupă omenirea din ce in ce mai mult. Datorită faptului că poluarea ([n toate formele ei: apa, aer, sol) este un fenomen complex ]i care nu cunoaşte frontiere, din anii '80 au început să se cristalizeze anumite politici de protecţie a mediului ambiant. Obiectivul afirmat al acestora visează

punerea sub control a fenomenelor de poluare care trebuie corelate cu nivelul de dezvoltare al fiecărei ţări [n parte.

Mediul ambiant ]i resursele naturale au fost considerate simple instrumente ce servesc creşterii economice neglijându-se costul degradării si al pagubelor aduse mediului si sănătăţii umane.

"[n decursul ultimilor ani, politicile de protecţie a mediului înconjurător au avut in vedere realizarea practică a unei dezvoltări durabile. De peste 20 de ani, începând cu Conferinţa asupra mediului de la Stockholm din 1972, omenirea a început sa recunoască faptul că

problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de cele ale bunăstării ]i de procesele economice, [n general. [n acest sens a fost stabilită Comisia Mondială asupra Mediului ]i Dezvoltării de pe lângă O.N.U., care a finalizat studiile cu o serie de recomandări. Până [n 1987 au fost identificate 60 de

34

definiţii ale conceptului ce trebuie să redea acel proces de dezvoltare care să nu stopeze creşterea economică. Conceptul definitivat a fost denumit dezvoltare durabilă, noţiune introdusă [n raportul Bruntland, [n 1987 ]i acceptată de reprezentanţii guvernelor celor 7 ţări puternic industrializate .”7

Ideea de dezvoltare durabilă câ]tigă [n ultima vreme tot mai mult teren. Această noua sintagmă arată că dezvoltarea durabilă trebuie să

satisfacă nevoile prezentului fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare [n satisfacerea propriilor nevoi. Opţiunile ]i alegerile viitoare depind de hotărâri ]i angajamente din trecut, de respectarea unor minime cereri tehnice.

Dezvoltarea durabila ia in consideraţie protecţia mediului ca parte integranta a dezvoltării economice ]i pleacă de la ideea că protecţia mediului ambiant are caracter internaţional, iar dezechilibrele lumii contemporane participă [n mare măsură la degradarea mediului ( sărăcia este cauza ]i efect a problemelor mondiale ale protecţiei mediului).

"Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un spaţiu al interacţiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental ]i tehnologic intr-un proces dinamic ]i flexibil de funcţionare. Pentru ca modelul să fie operaţional, trebuie ca această susţinere sau viabilitate să fie aplicabilă la toate subsistemele ce formează cele patru domenii ale dezvoltării durabile, adică plecând de la energie, agricultura, industrie ]i până la investiţii, asezări umane ]i biodiversitate .”8

Conceptul de dezvoltare durabilă lansat [n 1987 a fost continuu imbogăţit ca sens, arie de aplicare, a fost adaptat la particularităţile socio-economice naţionale. Dezvoltarea durabilă poate fi soluţia de conciliere a tuturor conflictelor, cu condiţia ca interesele unanime sa conveargă spre dezvoltarea umană. Pentru că dezvoltarea durabilă să se poată implementa, trebuie să se adopte un model de viaţă care să respecte limitele ecologice ale planetei, adică să nu prejudicieze ecosistemele naturale datorită cărora existam: atmosfera, apa, solul, subsolul, flora ]i fauna, sănătatea umană. 2.2 Turismul durabil 7 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.ȋn economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismului și mediului ȋnconjurator, Ed.Economică.8 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.ȋn economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismului și mediului ȋnconjurator,Ed.Economică.

35

Oamenii călătoresc pentru a schimba mediul sau pentru a obţine experienţe ]i plăceri care nu le sunt accesibile acasă. Locurile ]i culturile cele mai atractive pentru vizitatori sunt cele mai frumoase, rare, speciale sau neobişnuite. Acestea sunt deseori exact cele mai fragile, mai uşor de risipit ]i deteriorat datorită presiunii exercitate de vizitatori ]i cel mai greu de restaurat sau înlocuit după deteriorare. Locurile cu cel mai mare potenţial turistic sunt adese cele mai expuse riscului de a se pierde datorita unei administrări necorespunzătoare. Localnicii au de pierdut astfel de doua ori,atât obiectivele turistice de interes, cat si veniturile aduse de vizitatori.Nedurabilitatea turismului devine o problema urgenta pretutindeni in lume, datorită creşterii rapide a numărului de oameni care călătoresc, a timpului ]i banilor de care dispun ]i din cauza comportamentului lor deranjant ]i cu potenţial distrugător, manifestat mai ales prin călătoriile terestre ]i pe calea aerului ]i prin preferinţa faţă de un stil de viaţa care depinde foarte mult de resurse. Ca o reacţie împotriva exceselor turismul durabil -turism orientat in mod obişnuit către recunoaşterea mediilor ]i modurilor de viata fragile, fără a le pune in pericol.

Necesitatea turismului durabil a fost recunoscută la nivel internaţional [n documente cum este Agenda 21 ]i [n Programul Comisiei Europene " Towards Sustainability" ("Către Durabilitate"). [n momentul de faţă nu există o definiţie unică acceptată a turismului durabil, [nsă [n formularea conceptului respectiv ar puteau fi luate [n considerare mai multe elemente cheie, ]i anume: o perspectiva pe termen lung cu privire la elaborarea politicii, întrucât turismul durabil este un obiectiv ce nu poate fi atins imediat; o recunoaştere a interdependenţei dintre sistemele economice ]i cele ale mediului înconjurător; o preocupare faţa de limitele biologice [ntre care activitătile umane trebuie să se menţină.

O posibilă definiţie a turismului durabil ar fi următoarea: turismul durabil, care include turismul ]i [nfrastructurile asociate prezente ]i viitoare, este cel care: se desfă]oară [ntre limitele capacităţii naturale de regenerare ]i productivitate viitoare a resurselor naturale, recunoaşte contribuţia pe care oamenii ]i comunităţile, obiceiurile ]i stilurile de viaţă o

36

aduc experienţei turistice, acceptă ideea că oamenii trebuie să se bucure [n mod echitabil de beneficiile economice ale turismului, respectă dorinţele populaţiei locale ]i ale comunităţilor din zonele gazdă.

S-a sugerat faptul că pentru la realizarea unui turism durabil este necesară echilibrarea a cinci elemente majore, fără a permite nici unuia dintre acestea să devină dominant: elementul economic, satisfacţia turiştilor, elementele sociale, cultural ]i mediul înconjurător .

Turismul va fi durabil din punct de vedere economic ]i va continua să aducă venituri [n zona numai dacă este durabil atât din punct de vedere social, cât ]i din punct de vedere al mediului, adică este administrat astfel încât să se evite deteriorarea sau erodarea trăsăturilor sale specifice de care depinde: peisaje, situri istorice, de cultura, moduri de viată deosebite etc.

Obiectivele turistice de interes ilustrează deosebit de clar unul din principiile cheie ale durabilităţii: oamenii se vor bucura de ele [n viitor ( ]i vor profita de pe urma lor) numai dacă [n prezent ele sunt administrate cu grija ]i cu anumite restricţii.

Aceasta presupune atât cunoaşterea principiilor care stau la baza unui turism durabil, cat ]i existenţa unor indicatori care să măsoare toate aceste aspecte, pentru a evidenţia domeniile potenţiale de probleme ]i priorităţile de acţiune.

Principiile unui turism durabil sunt urm ă toarele : -utilizarea durabilă a resurselor: conservarea ]i utilizarea durabilă a

resurselor naturale, sociale ]i culturale este de o importanţa crucială ]i are sens [n derularea activităţilor economice pe termen lung;

- reducerea supraconsumului ]i a deşeurilor: aceasta evita costurile remedierii daunelor pe termen lung produse mediului înconjurător ]i contribuie la calitatea turismului;

-menţinerea diversităţii: menţinerea ]i promovarea diversităţii naturale, sociale ]i culturale este esenţială pentru turismul durabil pe termen lung ]i creează o bază pentru industrie;

-integrarea turismului [n activitatea de planificare: o dezvoltare a turismului care este integrată la nivel naţional ]i local [n planificarea strategica ]i [n planurile de management ]i care realizează evaluarea

37

impactului asupra mediului al proiectelor, planurilor ]i politicilor măre]te viabilitatea pe termen lung a turismului;

-sprijinirea economiilor locale: un turism care sprijină o gamă largă

de activităti economice locale ]i care ia in considerare costurile ]i valorile mediului înconjurător este de natură să protejeze acele economii locale, evitând totodată distrugerea mediului înconjurător;

-implicarea comunităţii locale: implicarea totală a comunităţii locale [n sectorul turistic nu numai că oferă beneficii acestor comunităţi ]i mediului înconjurător [n general, dar este, de asemenea, de natură să

imbunătătească experienţa turistică; -consultarea părţilor interesate ]i a publicului: consultarea dintre

industria turismului ]i instituţiile, organizaţiile ]i comunităţile locale este esenţială dacă aceasta trebuie să lucreze alături unele de altele ]i să rezolve conflicte potenţiale de interese;

-instruirea personalului: instruirea personalului care integrează

turismul durabil [n practicile de lucru ]i angajarea de personal local la toate nivelurile sunt măsuri care imbunătătesc calitatea turismului;

-realizarea unui marketing responsabil al turismului: încurajarea turiştilor spre a viza diverse locuri [n afara perioadelor de vârf -pentru a reduce numărul de vizitatori -]i [n perioadele când economisirile sunt cele mai robuste. Un marketing care oferă turiştilor informaţii complete ]i responsabile măre]te respectul faţă de mediile naturale, sociale ]i culturale ale zonelor de destinaţie ]i sporeşte satisfacţia clienţilor;

-realizarea unor studii: monitorizarea continua de către industria turismului prin utilizarea unor colecţii de date ]i analize eficiente constituie un aspect esenţial care ajută la rezolvarea problemelor ]i aduce beneficii zonelor de destinaţie, industriei ]i consumatorilor;

-asigurarea unei informări mai bune: oferirea către clienţi a unor informaţii [n avans ]i la faţa locului cu privire la destinaţiile turistice.

-la baza stabilirii politicii de dezvoltare durabilă sta relaţia dintre cererea turistică, destinaţii, capacitatea de încărcare ]i producerea impacturilor in diferite domenii, precum ]i căile de limitare ]i control.

-indicatorii prezenţi permit o evaluare satisfăcătoare a opţiunilor prezente ]i o prevedere a tendinţelor de evoluţie, cu aplicarea unor noi

38

tehnologii, ţinând seama de costul, capacitatea de suportabilitate ]i de desfă]urarea activităţilor [n timp.

Locul turismului [n dezvoltarea durabilă este dat de rolul sau ca industrie care vinde mediul natural, uman, cultural, ca un produs al său.

Turismul [si are propriul său ciclu de evoluţie: stabilirea premiselor de dezvoltare ]i a resurselor tehnice; ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare a investiţiilor [n structuri turistice ]i infrastructura generală; asigurarea dezvoltării ]i a unui management eficient; consolidarea poziţiei pe piaţa turistică; proces de stagnare ca urmare a depă]irii capacităţii de mediu, schimbări economice, politice defavorabile etc; declinul activităţilor turistice, pierderea pieţei turistice, servicii turistice necorespunzătoare, forme de poluare etc; revitalizarea prin restructurarea activităţilor turistice, realizarea de noi atracţii turistice.

Turismul durabil înseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămâne competitivă împotriva tuturor problemelor apărute, de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-i fidelizeze ulterior, de a rămâne unică din punct de vedere cultural şi a fi într-un permanent echilibru cu mediul ambiant. Organizaţia Mondială a Turismului, Asociaţia de Turism ASIA-PACIFIC, World Travel and Tourism Council(WTTC) se numără printre organizaţiile internaţionale şi regionale care dezvoltă politici şi linii directoare cu privire la conservarea şi protejarea resurselor naturale. Chiar industria hotelieră a iniţiat o mişcare agresivă pentru combaterea pierderilor în utilizarea apei şi energiei,reducând utilizarea chimicalelor în spălătorii şi sporind folosirea de materiale reciclabile ca hârtie igienică,săpun etc.

În publicaţia Organizaţiei Mondiale A Turismului “Turismul în anul 2010″ se constată că “secolul XXI-lea se confruntă cu două mari probleme:

1.o mare responsabilitate şi un respect profund pentru populaţiile destinaţiei gazdă şi pentru cultura lor.

2.o mare responsabilitate a celor care călătoresc reflectând noi modalităţi de consum, o atenţie în creştere acordată de către turişti educaţiei.

De aceea, turismul durabil reflectă 3 aspecte importante:

39

a.calitate - turismul durabil prevede o experienţă valoroasă pentru vizitatori,îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii comunităţii gazdă şi protejând mediul;

b.continuitate - turismul durabil asigură continuitate resurselor naturale pe care se bazează şi o continuitate a culturii comunităţii gazdă cu experienţe satisfăcătoare pentru vizitatori

c.echilibru - turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice,ale partizanilor mediului şi comunităţii locale.

Scopurile turismului durabil sunt:-să îmbunătăţească calitatea vieţii comunităţii gazdă

-să prevadă echitate intra şi între generaţii-să protejeze calitatea mediului prin menţinerea diversităţii biologice

şi a sistemelor ecologice-să asigure integritatea culturală şi coeziunea socială a comunităţii-să prevadă experienţe de o înaltă calitate pentru vizitatori.”9

Teoria ]i practica economică lansează noţiunea de ecoturism, care se circumscrie [n linii mari celei de turism duabil, Notiunea de ecoturism a fost definita cu ocazia Seminarului Naţional privind Ecoturismul, organizat de Consiliul de experţi pentru Mediul [nconjurator din Canada (CEEAC), [n 1991. Mnifestarea a concluzionat faptul că”Ecoturism este o eperienţă a calătoriei care pune [n lumină natura, contribuind la conservarea ecosistemelor, respectând integritatea comunităţilor-gazde”10.

Acest termen de “ecoturism” poate fi folosit pentru a defini turismul care, pe lângă faptul că este interesat de natură, respectă

specificul cultural ]i al nevoilor, are un impact minim asupra mediului, cere o mică dezvoltare a infrastructurii decât formele tradiţionale ale turismului ]i se angajează [n a aduce beneficii populaţiei locale, practicarea sa,asigurând valorificarea adecvată a resurselor turistice, concomitent păstrarea integrităţii lor ecologice.

Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului durabil cu deosebire [n ariile protejate ]i [n cele cu mediu fragil, ]i a principiilor sale, are un dublu scop: pe de o parte, valorificarea integrată ]i durabilă a resurselor naturale ]i culturale,cu imbunătăţirea calităţii vieţii [n 9 Publicaţia Organizaţiei Mondiale A Turismului “Turismul în anul 2010”.10 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.ȋn economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismului și mediului ȋnconjurător, Ed.Economica.

40

comunităţile locale, dar, pe de altă parte, satisfacerea motivaţiilor ]i cerinţelor turi]tilor [n concordanţă cu conservarea mediului ]i a resurselor pentru generaţiile viitoare.

2.3 Indicatorii capacităţii de support pentru turism

Ca urmare a dezvoltării ]tiinţei mediului ambiant, a cre]terii volumului de informaţii privind stiinţele economice ]i sociale, a aprofundării cercetării în aceste domenii de activitate, conexiunile acestora cu industria turistică au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism:

Capacitatea ecologic ă face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor ]i activităţilor turistice fără a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au în vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) ]i procesul de producţie ]i refacere economică, care să nu implice costuri de investiţii deosebite, determinate de degradarea unor destinaţii turistice;

Capacitatea fizic ă are rol esenţial în stabilirea nivelului de saturaţie pe care îl pot atinge activităţile turistice, dincolo de care încep să apară

probleme legate de mediu. Dezvoltarea ascendentă a turismului, manifestată în ultimele decenii, ridică problema apariţiei multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investiţii în tehnologie performanta ]i printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice. Un indicator general valabil cu largă utilizare in turism este capacitatea de primire (suportabilitate) a teritoriului, cu formula:

unde: Cp = capacitatea optimă de primire ; Si =suprafaţa /volumul fiecărei resurse/factor ; Ni =norma de spaţiu /volum pentru fiecare persoană; KI =indice de utilizare a fiecărei resurse/factor la ora de vârf.

sau:

41

unde: Cp= capacitatea optimă de primire ; SI= suprafaţa [n ha/m2 ; Kv= coeficientul de atractivitate a zonei.Capacitatea social-receptiv ă vizează importanţa în păstrarea unor

bune relaţii între gazde (populaţia autohtonă) ]i vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc;

Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu

dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala etc);

Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone.

Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina, în final, fidelizarea cererii.

Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.

Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural

42

sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. în acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

Oamenii călătoresc pentru a schimba mediul sau pentru a obţine experienţe si plăceri care nu le sunt accesibile acasă. Locurile si culturile cele mai atractive pentru vizitatori sunt cele mai frumoase, rare, speciale sau neobişnuite. Acestea sunt deseori exact cele mai fragile, mai uşor de risipit si deteriorat datorita presiunii exercitate de vizitatori si cel mai greu de restaurat sau înlocuit după deteriorare. Locurile cu cel mai mare potenţial turistic sunt adese cele mai expuse riscului de a se pierde datorita unei administrări necorespunzătoare. Localnicii au de pierdut astfel de doua ori -ei pierd atât obiectivele turistice de interes, cat si veniturile aduse de vizitatori.

Nedurabilitatea turismului devine o problema urgenta pretutindeni in lume, datorita creşterii rapide a numărului de oameni care călătoresc, a timpului si banilor de care dispun si din cauza comportamentului lor deranjant si cu potenţial distrugător, manifestat mai ales prin călătoriile terestre si pe calea aerului si prin preferinţa fata de un stil de viata care depinde foarte mult de resurse. Ca o reacţie împotriva exceselor turismul durabil -turism orientat in mod obişnuit către recunoaşterea mediilor si modurilor de viata fragile, fara a le pune in pericol.

Necesitatea turismului durabil a fost recunoscuta la nivel internaţional in documente cum este Agenda 21 si in Programul Comisiei Europene " Towards Sustainability" ("Către Durabilitate"). In momentul de fata nu exista o definiţie unic acceptata a turismului durabil, insa in formularea conceptului respectiv ar puteau fi luate in considerare mai multe elemente cheie, si anume: o perspectiva pe termen lung cu privire la elaborarea politicii, întrucât turismul durabil este un obiectiv ce nu poate fi atins imediat; o recunoaştere a interdependentei dintre sistemele economice si cele ale mediului înconjurător; o preocupare fata de limitele biologice intre care activitatile umane trebuie sa se mentina.

43

O posibila definiţie a turismului durabil ar fi următoarea: turismul durabil, care include turismul si infrastructurile asociate prezente si viitoare, este cel care: se desfasoara intre limitele capacitatii naturale de regenerare si productivitate viitoare a resurselor naturale, recunoaşte contribuţia pe care oamenii si comunitatile, obiceiurile si stilurile de viata o aduc experienţei turistice, accepta ideea ca oamenii trebuie sa se bucure in mod echitabil de beneficiile economice ale turismului, respecta dorinţele populaţiei locale si ale comunitatilor din zonele gazda.

S-a sugerat faptul ca pentru a realizarea unui turism durabil este necesara echilibrarea a cinci elemente majore, fara a permite nici unuia dintre acestea sa devină dominant: elementul economic, satisfacţia turiştilor, elementele sociale, cultural si mediul înconjurător .

Turismul va fi durabil din punct de vedere economic si va continua sa aducă venituri in zona numai daca este durabil atât din punt de vedere social, cat si din punct de vedere al mediului, adică este administrat astfel încât sa se evite deteriorarea sau erodarea trăsăturilor sale specifice de care depinde: peisaje, situri istorice, de cultura, moduri de viata deosebite etc.

Obiectivele turistice de interes ilustrează deosebit de clar unul din principiile cheie ale durabilitatii: oamenii se vor bucura de ele in viitor ( si vor profita de pe urma lor) numai daca in prezent ele sunt administrate cu grija si cu anumite restricţii.

Aceasta presupune atât cunoaşterea principiilor care stau la baza unui turism durabil, cat si existenta unor indicatori care sa măsoare toate aceste aspecte, pentru a evidenţia domeniile potenţiale de probleme si prioritatile de acţiune.

Principiile unui turism durabil sunt urm ă toarele : utilizarea durabila a resurselor: conservarea si utilizarea durabila

a resurselor naturale, sociale si culturale este de o importanta cruciala si are sens in derularea activitatilor economice pe termen lung;

reducerea supraconsumului si a deşeurilor: aceasta evita costurile remedierii daunelor pe termen lung produse mediului înconjurător si contribuie la calitatea turismului;

44

menţinerea diversitatii: menţinerea si promovarea diversitatii naturale, sociale si culturale este esenţiala pentru turismul durabil pe termen lung si creează o baza pentru industrie;

integrarea turismului in activitatea de planificare: o dezvoltare a turismului care este integrata la nivel naţional si local in planificarea strategic a si in planurile de management si care realizează evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor, planurilor si politicilor mareste viabilitatea pe termen lung a turismului;

sprijinirea economiilor locale: un turism care sprijină o gama larga de activitati economice locale si care ia in consider are costurile si valorile mediului înconjurător este de natura sa protejeze acele economii locale, evitând totodată distrugerea mediului înconjurător;

implicarea comunitatii locale: implicarea totala a comunitatii locale in sectorul turistic nu numai ca oferă beneficii acestor comunitati si mediului înconjurător in general, dar este, de asemenea, de natura sa imbunatateasca experienţa turistica;

consultarea parţilor interesate si a publicului: consultarea dintre industria turismului si instituţiile, organizaţiile si comunitatile locale este esenţiala daca aceasta trebuie sa lucreze alături unele de altele si sa rezolve conflicte potenţiale de interese;

instruirea personalului: instruirea personalului care integrează

turismul durabil in practicile de lucru si angajarea de personal local la toate nivelurile sunt masuri care imbunatatesc calitatea turismului;

realizarea unui marketing responsabil al turismului: încurajarea turiştilor spre a viza diverse locuri in afara perioadelor de vârf -pentru a reduce numărul de vizitatori -si in perioadele când economistele sunt cele mai robuste. Un marketing care oferă turiştilor informaţii complete si responsabile mareste respectul fata de mediile naturale, sociale si culturale ale zonelor de destinaţie si sporeşte satisfacţia clienţilor;

realizarea unor studii: monitorizarea continua de către industria turismului prin utilizarea unor colecţii de date si analize eficiente constituie un aspect esenţial care ajuta la rezolvarea problemelor si aduce beneficii zonelor de destinaţie, industriei si consumatorilor;

45

asigurarea unei informări mai bune: oferirea către clienţi a unor informaţii in avans si la fata locului cu privire la destinaţiile turistice.

La baza stabilirii politicii de dezvoltare durabila sta relaţia dintre cererea turistica, destinaţii, capacitatea de încărcare si producerea impacturilor in diferite domenii, precum si caile de limitare si control.

lndicatorii prezenţi permit o evaluare satisfăcătoare a opţiunilor prezente si o prevedere a tendinţelor de evoluţie, cu aplicarea unor noi tehnologii, tinand seama de costul, capacitatea de suportabilitate si de desfasurarea activitatilor in timp.

Locul turismului in dezvoltarea durabila este dat de rolul sau ca industrie care vinde mediul natural, uman, cultural, ca un produs al sau.

Turismul isi are propriul săău ciclu de evoluţie: stabilirea premiselor de dezvoltare si a resurselor tehnice; ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare a investiţiilor in structuri turistice si infrastructura generala; asigurarea dezvoltării ]i a unui management eficient; consolidarea poziţiei pe piaţa turistică; proces de stagnare ca urmare a depăsirii capacităţii de mediu, schimbări economice, politice defavorabile etc; declinul activităţilor turistice -pierderea pieţei turistice, servicii turistice necorespunzătoare, forme de poluare etc; revitalizarea prin restructurarea activitatilor turistice, realizarea de noi atracţii turistice.

Indicatorii pot fi utilizaţi pentru identificarea problemei sau zonelor de impact importante, sau pot fi combinaţi pentru a oferi o imagine despre capacitatea de suport ( numărul de turişti pe care un ecosistem îl poate suporta pe o perioada nelimitata de timp, fara a-si diminua baza de resurse ). In mod ideal, capacitatea de suport trebuie evaluata la trei niveluri: capacitatea de suport fizica/a mediului înconjurător ( reprezintă

gradul in care un ecosistem, habitat sau peisaj se poate adapta la diversele impacturi ale turismului si infrastructurii asociate, fara a suferi o deteriorare. Aceasta trebuie, de asemenea, sa ia in considerare variaţiile sezoniere ); capacitatea de suport culturala si sociala (reprezintă nivelul dincolo de care dezvoltarea turistica si numărul vizitatorilor afectează

comunitatile locale si modurile lor de viata, determinând pierderea identitatii locale ); capacitatea de suport psihologica (reprezintă nivelul dezvoltării turistice sau numărul de vizitatori compatibil cu tipul experienţei

46

culturale si in domeniul mediului înconjurător pe care vizitatorii o caută in raport cu o anumita destinaţie. Aceasta depinde de tipul activitatii turistice, precum si de asteptarile si de experienţa actuala pe care o au vizitatorii respectivi).

“Indicatorii utilizaţi pentru monitorizarea dezvoltării călătoriilor si turismului durabil se afla in studiu de către organizaţii cum sunt organizaţia Mondiala a Turismului (O.M. T.), Centrul Mondial de Cercetare a Mediului pentru Turism ]i Călătorii ]i Comisia Europeana. O.M. T. elaborează

indicatori structuraţi [n trei categorii, care vizează trei niveluri diferite: indicatori combinaţi (spre exemplu indici ai atractivităţii destinaţiei ]i ai stresului amplasamentului); indicatori la nivel naţional (spre exemplu procentul de arii naţionale protejate, numărul de specii ameninţate ); amplasamentul sau destinaţia indicatorilor specifici (spre exemplu destinaţia construcţiilor, suprafaţa pe turist sau consum de energie pe zi si vizitatori).”11

Aceste tipuri de indici si indicatori trebuie stabilite pe baza necesitaţilor sectorului turistic si astfel sa reflecte aspecte cum ar fi capacitatea de suport socială, psihologică ]i a mediului înconjurător dintr-o anumita zona, dependenta de turism a comunitatilor locale si controlul exercitat de acestea asupra activitatii turistice locale, precum si capacitatea locala sau regionala de a face fata impacturilor turismului ( spre exemplu existenta planurilor de menagement al turismului la nivel local). In prezent O.M. T. planifica sa testeze in mod , voluntar aceşti indicatori si indici in tari de diferite mărimi, cu diferite niveluri de dezvoltare si care practica diverse tipuri de turism.

[n continuare sunt prezentate câteva exemple de indicatori care reflecta scara resurselor turistice:

-suprafaţa diferitelor tipuri de peisaje sau terenuri accesibile turiştilor;

-numărul de clădiri, situri si muzee deschise vizitatorilor; -stare a amenajărilor: lungimea cararilor, a străzilor pentru pietoni

din oraşe, a malurilor de râu pe care se poate merge, etc; -numărul si capacitatea centrelor turistice, muzeele, terenurile de

sport, locurilor de agrement; 11 Publicaţia Organizaţiei Mondiale A Turismului “Turismul în anul 2010″

47

-numărul de vizitatori, distribuţia lor in spaţiu si timp, nivelul cheltuielilor;

-numărul si tipul întreprinderilor si locurilor de munca dependente de turism.

2.4 Principii ale dezvoltării durabile

Asigurarea unei evoluţii pozitive de lunga durata, fara perioade de involuţie si pierderi arata nevoia aplicării in turism a principiilor de dezvoltare durabila: stabilirea limitelor ecologice si a standardelor de exploatare a resurselor: restricţiile activitatii economice si realocarea resurselor pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale vieţii, cu asigurarea creşterii economice: controlul populaţiei in raport cu resursele disponibile, cu potenţial productiv al ecosistemelor (apa, aer, sol, flora, fauna); acces egal la resurse si creşterea efortului tehnologic in folosirea completa a acestor resurse; respectarea capacitatii de încărcare a ecosistemelor pentru ca producţia si veniturile sa existe pe termen lung; minimizarea efectelor impactului de mediu pentru păstrarea integritatii si calitatii ecosistemelor; asigurarea controlului comunitar in luarea tuturor deciziilor de dezvoltare care afectează viabilitatea ecosistemelor locale; rata minima de exploatare a resurselor nerecuperabile; existenta cadrului legislativ si politic la nivel mondial care sa fie valabil pentru toate naţiunile.

Dezvoltarea durabila in turism, cu prezervarea resurselor naturale, se poate realiza doar intr-un context de masuri ce se refera la:

-definirea precisa a obiectivelor activitatii turistice la nivel macro- si microeconomic;

-diversificarea ofertei si a spectrului turistic, inclusiv din punct de vedere geografic, prin privatizare (poate duce si la crearea de noi locuri de munca);

-direcţionarea turismului de masa spre câteva arii turistice de importanta maxima;

48

-impunerea unor standarde superioare de calitate prin educare a consumatorilor interni de servicii turistice si realizarea de investiţii in calitatea componentei tehnice a serviciilor oferite;

-creşterea calitatii funcţionale, relaţionale, prin reorientarea culturii de organizaţie si perfecţionarea pregătirii agenţilor economici implicaţi in oferta turistica, in special in tehnici de studiu al pieţei, de orientare a eforturilor in concurenta externa si interna, in localizarea concurentei si in folosirea conştienta a mediului, parte a investiţiilor in activitatea turistica;

-repartizarea judicioasă a cheltuielilor de intreţinerea a mediului [ntre ofertanţii ]i consumatorii de servicii;

-crearea unei "imagini de marcă" pentru turismul romanesc prin sublinierea diferentelor distinctive in primul rând fata de oferta tarilor vecine si evidenţierea avantajelor competitive pe care le poseda România, cum ar fi: varietatea reliefului, multiculturalitatea, unicitatea anumitor rezervaţii si ale unor monumente culturale sau ale naturii sub protecţie internaţionala;

-asocierea activităţii turistice cu preocupările de protecţie a mediului si cu sprijinirea regenerării resurselor naturale.

Statul trebuie sa pună [n funcţiune cel puţin un sistem naţional de informare rapida a supra facilitaţilor turistice si de transport, indiferent de proprietar , un si stem naţional de informare a agenţilor economici ce activează in aceste domenii asupra rezultatelor lor si oportunitatilor apărute (pentru orientare strategică) ]i un sistem de pregătire ]i educaţie continua pentru salariaţii care trebuie să asigure creşterea calitătii serviciilor oferite.

Conferinţa Mondială din aprilie 1995 de la Lanzarote (I-le. Canare- Sania) s-au arătat elemente de baza pentru turismul viitorului: valorificarea durabila a patrimoniului natural si cultural ca resurse turistice (limite de exploatare, armonie intre patrimoniu si utilizarea sa turistica, rezervaţiile biosferei si siturile înscrise pe lista U.N.E.S.C.O. a patrimoniului mondial sa devină modele turistice durabile); turiştii secolului XXI-lea sa devină

consumatori de produse turistice, culturale si tradiţionale locale, preocupaţi de problemele de sănătate si ecologice, de crearea de programe si produse turistice adaptate cerinţelor ecologice; structurile turistice sa fie

49

dinamice si durabile ( ameliorarea calitatii ofertei, diversificarea produselor turistice, pârghii economice si financiare de consolidare ); asigurarea instrumentelor de dezvoltare (planificare integrala, instrumente juridice adecvate, dreptul turistic, cooperare internaţionala pentru strategii economice pentru un turism durabil). Aplicarea acestor principii si cerinţe de dezvoltare durabila a turismului va conduce la diminuare efectelor de impact in timp si spaţiu.In anexa IV sunt prezentate etapele necesare in aprecierea si analiza impactului de mediu, care asigura o dezvoltare durabila.

Printre obiectivele strategice ale dezvoltării turismului se număra: -valorificarea superioară a condiţiilor si factorilor existenţi si

ridicarea calitatii si competitivitatii; -reforma structurală ]i organizatorică, [n scopul organizării

activitatilor turistice si creării mecanismelor de funcţionare a acestora conform cerinţelor economiei de piaţa;

-dezvoltarea calificării forţei de munca din turism, instrument esenţial pentru asigurarea unei poziţii concurentiale durabile;

- imbunatatire si dezvoltarea activitătii de marketing ]i promovare are drept scop crearea unei imagini turistice pozitive ]i corecte a României pe pieţele furnizoare, recastigarea si dezvoltarea pieţelor, perfecţionarea mecanismelor si instrumentelor activitatii de marketing, inclusiv a modului de finanţare;

-integrarea turismului romanesc in tendinţele europene si mondiale, inclusiv de înlesnire a fluxurilor înspre si in România privind: dezvoltarea si promovarea unui turism durabil, armonizarea reglementarilor specifice turismului cu prevederile legislative ale tarilor Uniunii Europene, armonizarea sistemelor statistice, asigurarea si menţinerea pe plan intern a unui climat de siguranţa si securitate a turiştilor, eliminarea obstacolelor referitoare la mişcarea libera si facilitarea circulaţiei turistice interne si internaţionale, dezvoltarea cadrului de colaborare internaţionala la nivel guvernamental si al sectorului public, a asociaţiilor profesionale din turism, participarea activa in cadrul organismelor internaţionale si elaborarea documentelor pentru integrarea europeana pe linie de turism;

-asigurarea protecţiei, securitatii ]i siguranţei turiştilor;

50

-perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a turismului, de creare si perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia care vizează evaluarea nivelului actual de reglementare si stabilirea necesitaţilor, armonizarea cadrului normativ cu legislaţia internaţionala;

-corelarea politicii [n domeniul turismului cu politica economica naţionala, prin stabilirea propunerilor legislative si a masurilor concrete care sa faciliteze dezvoltarea turismului

Ponderea [n continua creştere a turismului [n economia mondiala [n calitate de mare consumator de resurse naturale ]i culturale este un fapt incontestabil. Turismul este a treia industrie exportatoare la nivel mondial, după petrol si industria automobilelor. Activitatile legate de calatorii si turism reprezintă circa 12% din Produsul Mondial Brut, si folosesc o persoana activa din 12, adică 8% din totalul forţei de munca ocupata la scara mondiala ( valori estimate de Word Travel and Tourism Concil (W. T. T.C.)pentru 1999).

Daca tendinţa se menţine, turismul va deveni prima industrie exportatoare si prima generatoare de locuri de munca din lume. De aici rezulta nevoia de dezvoltare durabila in turism, deoarece prezintă

următoarele avantaje: reducerea degradării mediului; conservarea resurselor naturale si antropice; asigurarea de venituri populaţiei din turism si păstrarea viabilitatii asezarilor defavorizate de lipsa altor resurse economice; facilitarea de noi investiţii in zonele deficitare cu un bun potenţial turistic insuficient valorificat.

Turismul românesc a cunoscut o dezvoltare conjuncturală ]i extensivă, fără o concepţie unitară care să includă toate categoriile de resurse turistice. Astfel, s-a pus accent mai mult pe dezvoltarea structurilor de cazare si alimentaţie, fara a se acorda o atenţie deosebita agrementului si divertismentului. De asemenea, nu s-a adoptat diversificarea tipurilor de servicii turistice in funcţie de turismul intern si internaţional. Aceste concepţii au dus pe de o parte la faramitarea investiţiilor la nivel teritorial, realizându-se produse turistice (montane, de litoral, balneare, culturale) incomplete, uniformizate, slab competitive pe piaţa externa, iar pe de alta parte, au fost lăsate [n afara turismului

51

obiective turistice ]i zone cu un potenţial turistic reprezentativ sau cu valoare de unicat.

2.5 Principalele acţiuni de protecţie ]i conservare a mediului ]i a potenţialului turistic

Protecţia ]i conservarea potentialului turistic ]i a mediului se contureaza ca o activitate distinctă, având probleme specifice, care solicită

colaborarea specialistilor din domenii variate. Această actiune poate avea o eficientă satisfăcatoare, numai în conditiile asigurarii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativa, existenta unor resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie cetătenească.

Pe plan internaţional, tari cu vechi tradiţii turistice adoptă o planificare turistică la nivel national fundamentată pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. [n vederea dezvoltării unui turism durabil, ele au luat în calcul trei obiective principale:

-economic- esential în identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice;

-social- deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei în practica turismului;

-ecologic- important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigurarea unei

exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice. În concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii

si adoptarii unor planuri nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei si pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale, asociatii si organizatii profesionale, sociale, sindicale, specialisti în cercetarea de profil etc.

Planurile de dezvoltare turistica care au la baza prognoze pe termen lung, globale, pe forme de turism, în concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete, realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind

52

exploatarea resurselor turistice, dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice.

Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, între altele:

- conservarea resurselor turistice naturale si antropice în scopul unei utilizari continue si în perioada viitoare;

- cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale;- mai buna cunoastere si constientizare, atât de populatia locala,

cât si de vizitatori, a ideii de conservare a mediului. “Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului,

legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si amenajare teritoriala.”12

Principalele prognoze ]i planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ, de informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite.

Planurile pe termen mediu ]i scurt sunt benefice, îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltarii-locale ]i regionale.

Practic, legat de specificul potentialului turistic al României, principalele actiuni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza în adoptarea urmatoarelor masuri:

- exploatarea stiintifică, ratională a resurselor turistice, astfel încât ritmul de exploatare a acestora să nu depăsească ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale acestora;

- valorificarea în turism a resurselor cu valenţe turistice sa fie solutionată în contextul

valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritoriala, componente ale 12 Publicaţia Organizaţiei Mondiale A Turismului “Turismul în anul 2010″

53

planului de amenajare stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului - instrument principal al organelor de decizie locale;

- amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor si obiectivelor de interes turistic;

- organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale, cu asigurarea protectiei lor. În mod similar se va proceda si la amenajarea, pentru vizitare si exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite sa îmbogateasca si sa diversifice oferta turistica româneasca cu noi produse turistice;

- organizarea corespunzătoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea în perspectivă a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile, menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate în portiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cabane si refugii montane, instalatii de transport pe cablu etc.) în conditii de conservare si replantare a padurilor;

- realizarea de amenajari cu caracter turistic în zone, localitati si pe trasee turistice, menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic;

- dezvoltarea unei constiinte ecologice în rândul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la potentialul turistic, actiune ce trebuie întreprinsa ia nivelul întregii tari, prin insuflarea unei atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.

Educaţia ecologică pentru ocrotirea naturii ]i a potenţialului turistic trebuie să aibă caracter permanent, să debuteze încă din perioada copilariei ]i să fie consolidată în institutiile de învatamânt de toate genurile ]i gradele. Ulterior, ea se poate perfectiona prin intermediul mass-media în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicaţii de specialitate sau de catre ghizi si însotitori, pe perioada desfăsurării unor excursii etc.

54

55

CAPITOLUL IIIANALIZA IMPACTULUI TURISMULUI

ASUPRA REZERVA|IEI DELTA DUNǍRII

3.1Potenţial turistic Delta Dunării a fost declarată de către Guvernul României în 1990,

rezervaţie a biosferei, hotărâre confirmată, apoi de Parlamentul României, prin Legea nr. 82/1993. Valoarea universală a rezervaţiei a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “Omul şi Biosfera” (MAB), lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta Dunării îndeplineşte principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei:

a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone de tampon pentru a reduce impactul activităţilor umane;

b) este un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o componentă integrală şi care este administrată

pentru obiective mergând de la protecţia completă până la producţia intensivă dar durabilă;

c)este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate;

d) este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă şi populaţia locală cooperează pentru rezolvarea necesităţilor umane împreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice.

Cadrul geografic general, genez ă , morfologie Rezervaţia biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de circa

5800 km2 poziţia sa geografică fiind delimitată de următoarele coordonate: -280 42’ 45” longitudine estică (Sulina); -450 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43) -440 20’40”, latitudine sudică (Capul Midia).

56

Aşa cum reiese din coordonatele geografice menţionate, prin rezervaţie trece paralela 450 care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Această poziţie cu semnificaţii climatice, asociată şi cu caracterul preponderent amfibiu al zonei a avut o mare influenţă, în decursul timpului, asupra traseelor păsărilor migratoare.

Teritoriul rezervaţiei cuprinde câteva unităţi fizico-geografice deosebite atât din punct de vedere morfologic cât şi genetic:

-Delta Dunării propriu-zisă, -complexul lagunar Razim Sinoe, -litoralul Mării Negre până la Izobata de 20m, -Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii şi cu zona inundabilă Isaccea

Tulcea precum şi sărăturile Murighiol Plopu. Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul

Podişului Dobrogei cu zonele umede şi palustre. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a

rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de cca 4178 km2 din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României adică 3446 km2, reprezentând cca 82% restul de cca 732 km2 fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina.

Păstrând caracteristica deltelor, Delta Dunării este o regiune plană

(câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006 0/00) din care apar mai pronunţate câmpul Chiliei – un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului, grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman.

În raport cu nivelul “0” al Mării Negre, 20,5% din teritoriul deltei se găseşte sub acest reper iar 79,5% deasupra acesteia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1m (54,5%), după care urmează

cele între 1 şi 2m (18%). Cele mai ridicate cote se întâlnesc pe grindurile marine (Letea 12,4m, Caraorman 7m) iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39m pe Chilia, -34m pe Tulcea, -26m pe Sf. Gheorghe, -18m pe Sulina). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3m, cu excepţia lacului Belciug care are 7m. Altitudinea medie a deltei este de 0,52m.

57

Complexul lagunar Razim – Sinoe, a doua componentă a rezervaţiei este situat în sudul Delta Dunării şi ocupă o suprafaţă totală de cca 1015 km2 din care suprafaţa lacurilor este de 863km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri.

La formarea complexului au contribuit prezenţa Dunării cu cantităţile însemnate de aluviuni şi deplasarea treptată spre est a traseului curenţilor litorali, pe măsura avansării deltei. Aceste procese au scos de sub acţiunea directă a mării, ţărmul vechiului golf Halmyris şi au creat condiţii favorabile formării unor noi ţărmuri ce au închis marele complex lacustru Razim Sinoe. Formarea propriu-zisă a lacurilor a început cu izolarea parţială a lacurilor Zmeica şi Goloviţa de Grindul Lupilor şi totală a lacurilor Tuzla, Nunţaşi de Gridul Saele.Înntr-o etapă următoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudică a lacului Sinoe. În etapa a treia s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc şi grindul Perişor.

În perimetrul complexului se găsesc şi câteva insule, dintre care cea mai importantă este insula Popina cu o suprafaţă de 102,5ha şi o înălţime de 47m.

În ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acţiunii umane. După lucrările hidrotehnice realizate după 1970 complexul lagunar a fost transformat în două unităţi:

1. Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi Babadag cu cele două lacuri componente Tăuc şi Topraichioi care a fost izolată de influenţa mării şi transformată în rezervor de apă

dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţie amenajate în jurul complexului;

2. Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntaşi şi Tuzla care îşi păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar, păstrându-şi caracterul uşor salmastru

In perioada 1960-1978 zonele vestice din lacurile Razim şi Goloviţa au fost îndulcite şi amenjate ca bazine piscicole.

58

Dunărea maritimă este o altă componentă a rezervaţiei dispusă

între Ceatalul Ismail şi limita vestică a rezervaţiei Cotul Pisicii, între milele Mm 43 - Mm 74, reprezentând de fapt un tronson al Dunării maritime ce se întinde între gura braţului Sulina şi Brăila.

Din punct de vedere geografic Dunărea maritimă are aici o singură

matcă care împreună cu lunca inindabilă este situată între horstul dobrogean şi podişul Moldovei. Lăţimea fluviului este mare în această zonă

ajungând până la 1000m în dreptul localităţii Isaccea iar pantele sunt mult mai reduse atingând 0,005 – 0,006 0/00.

Zona inundabilă Isaccea –Tulcea este situată în amonte de municipiul Tulcea delimtată de braţul Tulcea, fluviul Dunărea şi dealurile horstului dobrogean. Zona are aspectul unei depresiuni. Suprafaţa totală a complexului este 91,7km2 şi are o formă alungită cu dimensiunea maximă

pe direcţia fluviului Dunărea cca 22 km. Lăţimea zonei este cuprinsă între 2 şi 5,8km.

Zona Sărături-Murighiol este zona situată între localităţile Murighiol şi Plopu fiind delimitată la est de localitatea Murighiol la sud de şoseaua Plopu Murighiol şi la vest şi nord de dealurile Murighiolului. Lacul Sărături este situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2km şi o lăţime maximă de 500m. Apele lacurlui sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic caracterizate prin marea bogăţie de zooplancton şi fitoplancton. Lacul atrage o avifaună caracteristică, incluzând singura colonie de pescăruşi mediteraneeni Larus melanocephalus din zonă.

3.2 Stadiul actual de valorificare prin turism a potenţialului turistic

Situatia actualaValorile naturale ale Deltei Dunarii ca resursa ce creaza produsul

turistic RBDD:- Peisajul• Diversitate

59

• Varietate spatiala- Biodiversitate• Peste 5,000 de specii de plante şi animale• Peste 320 specii de pasari- Resurse naturale• Peste• Vanat- Clima• Temperaturi inalte• Perioade lungi de stralucire a soarelui- Asezari umane• Specifice pentru zone umede• Arhitectura specifica- Cultură şi istorie• Etnografie• Traditii• Situri arheologice

Principalele atrac ţ ii turistice Peisajul natural al Deltrei Dunării, aproape nederanjat, constituit

dintr-un mozaic de brate ale fluviului, canale, lacuri de diferite tipuri şi marimi, stufarisuri, paduri de trestii, dune de nisip, paduri de stejar cu vegetatie mediteraneana, reprezintă principala atractie turistică a Deltei Dunării.

Delta Dunării este faimoasă de asemena că fiind una dintre cele mai intinse zone umede de pe pământ. Habitatele naturale minunate formate aici oferă condiţii propice de trai pentru un număr impresionant de plante şi animale. Stuful formează aici una dintre cele mai largi suprafete intinse de pe pământ, iar padurile Letea şi Caraorman reprezintă limita nordică a doua dintre cele mai rare specii de stejar care sunt mai frecvent [ntalnite în sudul Peninsulei Italice şi Balcanice. [mpreună cu un mare număr de plante acvatice şi terestre, delta adăposte]te de asemenea şi multe colonii importante de pelicani şi cormorani, specii caracteristice pentru Delta

60

Dunării precum şi o mare varietate de păsări de apa care vizitează sau se opresc în deltă pentru cuibărire şi iernare.

Este notabil de asemenea, numărul mare de specii de pe]ti, unele dintre aceste specii cu

valoare economică ridicată. Bogatia în pe]te a lacurilor din deltă, a canalelor şi bratelor Dunării reprezintă o alta atracţie turistică atât pentru pescari cât şi pentru cei cărora le place să deguste mancarea tradiţională

din pe]te preparată de locuitorii deltei.

Locuri de cazareNumărul total a locurilor de cazare în Delta Dunării şi judeţul Tulcea

este de 4 450.Hoteluri 1252 locuriHoteluri plutitoare 522 locuriLocuri de campare 244 locuriCăsuţe 20 locuriPensiuni urbane 146 locuriPensiuni rurale 710 locuriPopasuri turistice 50 locuriSate de vacanţă 488 locuriVile 248 locuriTabere 770 locuriTOTAL 4450 locuriCapacitatea ]i activitatea de cazare [n Delta Dunării(Anexa V)

Actuala ofert ă turistic ă în delt ă const ă în :1. excursii de o zi - cu nave mari (60-80 locuri) oferind o excursie

de o zi în DeltaDunării sau cu salupe mai mici pe unul dintre traseele turistice2. excursii de 2-10 zile - cu pontoane (hoteluri plutitoare) oferind

cazare, masa şi plimbări pe canale cu bărci cu rame sau cu motor3. sejur de odihnă şi relaxare în hoteluri, vile, bungalow-uri, căsuţe4. camping - excursii individuale în deltă cu corturile folosindu-se

locurile special amenajate

61

5. agroturism - cazare la localnici

Tipuri de turism• Pescuit şi vânătoare• Turism ştiinţific• Turism rural• Foto-safari• Cură helio-marină

• Sporturi nautice• Odihnă şi relaxare

Principalele activit ăţ i de relaxare din Delta Dun ă rii • Pescuit• Bird-watching• Odihnă

• Plimbări cu barca• Înot• Fotosafari• Canoe• Vânătoare

Num ă r de turi]ti Numărul turi]tilor care vizitează rezervaţia sau care []i petrec

vacanţele în Delta Dunării în fiecare an, se [nscrie pe o curbă ascendentă. Numărul tot mai mare de oferte turistice pentru Delta Dunării ]i promovarea mai bună a produsului turistic Delta Dunării la nivel naţional şi internaţional a condus la un flux mai mare de turi]ti români şi straini în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Creterea cea semnificativă a fost [nregistrată în 2004, când numărul turi]tilor a fost cu 50% mai mare decât în 2003. În jur de 90.000 de turi]ti au fost oficial [nregistrati în 2004 ca fiind cazaţi în structurile de primire turistică existente în Delta Dunării. Dacă adăugam la acest număr şi pe cel al turi]tilor care au venit în Delta Dunării cu corturile precum şi turistii care au fost cazaţi în unităţile turistice ne[nregistrate, numărul total poate cre]te

62

la peste 100.000 de turi]ti. În 2005 se asteaptă ca numărul total al turi]tilor sa fie mult mai mic, din cauza evenimentelor climatice din ţara noastră. Furnizorii de servicii turistice au inregistrat deja o scădere dramatică a numărului de turi]ti în comparatie cu aceea]i perioadă a anului trecut.

3.3 Analiza impactului turismului asupra resurselor turistice

Turismul este, prin natura sa, legat de aproape toate celelalte sectoare socioeconomice ale societãþii actuale. Aceasta este ]i situaţia specificã pentru Delta Dunãrii. In acest caz, datoritã faptului cã delta formeazã un areal ecologic vulnerabil, impactul turismului este resimţit la nivel economic, al aºezãrilor umane ]i al habitatelor animale, în ceea ce prive]te echilibrul ecologic de toate tipurile, în sistemele de transport, pe scurt la nivelul întregii societãţi. Deoarece turismul este (intenţioneazã a fi, este de dorit sã fie) motorul de dezvoltare, este necesar a se acorda o atenţie specialã consecinţelor acestei activitãţi asupra tuturor celorlalte sectoare ale societãţii.Turismul prive]te, în primul rând, cãlãtoriile pe care oamenii le întreprind în afara spaţiului lor de locuit ]i de muncã, dar ]i ]ederile temporare într-o destinaţie oarecare, activitãţile de recreere în destina respectivã ]i facilitãţile utilizate în acest scop.“Ingredientele” care constituie capitalul de bazã pentru un cadru atractiv sunt: natura, cât se poate de nedeterioratã ]i sãlbaticã, un peisaj atrãgãtor, un patrimoniu cultural de valoare,populaţia ospitalierã, gastronomia localã ]i calitatea serviciilor în sectorul de turism. Calitatea produsului turistic ]i a destinaţiei turistice, în general, este în mare mãsurã determinatã de mediul natural, cultural ]i social, dar aceste elemente sunt, în acela]i timp, ]i cele mai vulnerabile.

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că

indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi,

63

mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

“ Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte.Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să

evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului”.13 Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:

A domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

B domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile respectării diversităţii biologice;

Cdomeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale.

Sursa: Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Sinon,

Economia turismului ]i mediului [nconjurător, Ed.Economică

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să

respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin

poluante, în timp ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei zone protejate. Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative ale dezvoltării turismului.

13 Prof.univ.dr.Florina Bran, Dr.in economie Dinu Marin, Lector univ.drd.Tamara Sinon, Economia turismului și mediului ȋnconjurător, Ed.Economică.

64

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la acţiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism.

Impactul economic, socio-cultural şi ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale, sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor corespunzător normelor ecologice, interzicerea activităţilor de exploatare a lemnului şi a braconajului neautorizate, reorganizarea activităţilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non – poluare, etc.

65

Impactul negativ al turismului asupra Deltei Dunării

Acţiune distructivă Impactul negativ1.Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate)

1a)Distrugeri ale solului şi vegetaţiei;1b) Perturbarea faunei;1c) Declanşări de incendii.

2.Flux turistic crescut 2a) Perturbări asupra mediului;2b) Modificări în comportamentul animalelor;2c)Amplificarea formelor de poluare.

3.Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor impuse de statutul de arie protejată

3a) Aglomerări de populaţie;3b) Supraîncărcare cu elemente de infrastructură;3c) Stiluri arhitecturale nearmonizate cu cele existente.

4.Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate, a depozitării şi compostării gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire şi de alimentaţie publică

4a) Poluare fizică, poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului.

5.Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării

5a)Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri.

6. Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice

6a) Scăderea gradului de atractivitate a resurselor.

7.Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate

7a) Scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică.

8. Hrănirea animalelor 8a)Modificări în comportamentul animalelor;8b) Pericole pentru turişti.

9.Turismul automobilistic 9a) Poluarea cu gaze de

66

(parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale)

eşapament şi zgomot;9b) Distrugerea de specii floristice;9c) Poluarea aerului.

10.Culegerea speciilor floristice ca amintire

10a)Distrugerea treptată a curiozităţilor naturale;10b) Perturbarea proceselor naturale.

Sursa: Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Sinon,Economia turismului ]i mediului [nconjurător, Ed.Economică

3.4 Planificarea si dezvoltarea turistica durabila [n Delta Dunării

Motto:„Resursele turismului aparţin moştenirii comune a omenirii: comunităţile în teritoriile cărora ele sunt situate au drepturi şi obligaţii speciale în privinţa acestora” (OMT – Codul global de etică

pentru turism –Octombrie 1999, Santiago de Chile)

Pornindu-se de la conceptul că”dezvoltarea durabilă,viabilă ]i sustinută din punct de vedere ecologic este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacităţile generaţiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”14,turismul,ca activitate economica,se inscrie in acest demers stiintific si trebuie sa colaboreze cu celelalte industrii si activitati economice in asigurarea calitatii mediului,a bazei de resursei si a supravietuirii sale.Cu atat mai mult,devine necesara coparticiparea,in aest scop,a autoritatilor centrale si locale,a comunitatilor locale,alaturi de prstatorii de servicii turistice si servicii complexe,aparatorii mediuluiinconjurator si ,nu in ultimul rand,a turistilor care beneficiaza de oferta turistica rurala si de calitatea mediului destinatiie preferate.

14 Prof.univ.dr.Florina Bran,Dr.in economie Dinu Marin,Lector univ.drd.Tamara Sinon,Economia turismului și mediului ȋnconjurator,Ed.Economică.

67

Relaţia turism-mediu înconjurător are o importanţă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a turismului.

Această legătură este una complexă şi se manifestă în două direcţii: mediul

natural prin componentele sale reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă atât pozitivă, cât şi negativă asupra mediului ecologic, modificândui elementele componente.

Importanţa acestei relaţii reciproce se reflectă şi în acţiunile pozitive de conservare a potenţialului turistic sau în cele de reabilitare a mediului, dar să nu neglijăm şi acţiunile distructive ale unor activităţi turistice, precum: utilizarea în exces a unor elemente

componente ale mediului (apă, aer, sol etc.), în scopuri recreative şi deagrement, dublată de o intervenţie iraţională, adeseori brutală a omului asupra mediului şi a resurselor naturale ale acestuia. În acest scop, turismul durabil este şi va fi în armonie cu mediul, cu populaţia şi cultura locului, în aşa fel încât dezvoltarea lui să se facă în profitul lor şi nu în detrimentul lor.

Este necesară o imperativă schimbare de mentalitate: turismul durabil, ca formă de turism a viitorului, nu trebuie să repete erorile trecutului, ori aplicând principiile turismului durabil.

Anul 2002 a fost un an cu semnificaţii majore pentru turism. În paralel cu declararea sa ca An Internaţional al Muntelui, anul 2002 a fost, de asemenea, drept Anul Internaţional al Ecoturismului. În această calitate, ecoturismul – componentă esenţială a dezvoltării durabile, calitate marcată

de două evenimente de primă importanţă pentru ecoturismul din întreaga lume, şi anume Conferinţa Internaţională (ianuarie 2002, NewYork) care a avut meritul de a pune bazele teoreticometodologice ale ecoturismului şi World Ecoturism Summit (Canada – Quebec, mai 2002). Turismul ecologic definit drept acea călătorie în care să te bucuri şi să apreciezi natura – mediul, în general, presupune o responsabilitate sporită faţă de acestea.Or, tocmai responsabilitatea în turism reprezintă o premisă de bază a turismului ecologic în perspectiva durabilităţii.

68

“Dezvoltarea durabilă a turismului depinde în mod direct sau indirect de dezvoltarea durabilă a altor domenii. Or, îmbunătăţirea generală

a infrastructurii, scăderea corupţiei, creşterea economică, creşterea nivelului de trai etc. vor duce la crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a turismului românesc.

Lumea se află în continuă schimbare şi transformările din domeniul valorilor sociale, economice, şi politice au loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economică prin care trec mai multe ţări din lumea dezvoltată: dezvoltarea industrială continuă a determinat apariţia unui puternic impact asupra mediului înconjurător.

Or, este în interesul turismului să fie activ în problema dezvoltării durabile şi sălucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calităţii bazei de resurse şi asupravieţuirii acestuia”. 15Nu trebuie uitat faptul că

este esenţial ca turismul să fie politic acceptat drept oprioritate, fără a-şi compromite durabilitatea. Fără suport şi angajament politic pentru turismul durabil, programele turistice bazate pe principiile dezvoltării durabile nu vor mai fi implementate.

“Deoarece turismul durabil reprezintă un scop, trebuie înţeles că

orice tip dedezvoltare care include dezvoltarea turismului dă naştere la anumite schimbări într-o zonă. Totuşi, aceste schimbări trebuie menţinute în limite acceptabile, astfel încât scopul durabilităţii să fie atins. Turismul durabil poate fi cel mai bine realizat printr-o planificare atentă, prin dezvoltarea şi conducerea corespunzătoare a sectorului turistic pe baza unor principii.”16

Principiile turismului durabil: Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă şi

a adoptat noţiunea de turism durabil (WTO, OMT, WTTC, 1995). „Turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiştilor

actuali şi industriei turistice şi, în acelaşi timp, a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor”. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale „actorilor” din turism menţinânduse integritatea culturală, ecologică, diversitatea biologică şi toate sistemele ce susţin viaţa”17.15 Mc Kercher, 199316 Mazilu M.-Ecologie și protecţia mediului ȋnconjurător, Editura Mirton, Timisoara, 200417 Publicaţia Organizaţiei Mondiale a Turismului „Turismul în anul 2010”

69

Astfel, până în 2050, populaţia globului, astăzi estimată la peste 6,5 miliarde locuitori se va situa între 7,7 miliarde şi 11,2 miliarde. Or, ultima proiecţie medie este de 9,37 miliarde locuitori.

Creşterea populaţiei constituie principala presiune asupra mediului şi esteinexorabilă. Industria turismului este privită ca fiind, prin specificul său, legată de mediu mai mult decât alte industrii, dar mărimea şi prezenţa ei au creat impacte de natură fizică şi socială negative asupra mediului.

În consecinţă, a apărut necesitatea unei conduceri noi, profesionale a turismului care să atragă mai mult guvernele şi partenerii din sectorul privat şi public pe baza unor principii de dezvoltare durabilă şi anume:

mediul are o valoare intrinsecă care este deosebit de mare pentru turism, de

care trebuie să se bucure şi generaţiile viitoare;

turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să

beneficieze:• mediul ambiant•comunităţi locale•vizitatorii;relaţia dintre mediu şi turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul

să susţină activitatea turistică pe termen lung, turismul, la rândul său, fiind „obligat” să nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului înconjurător.

dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile ecologice, sociale, economice, culturale ale spaţiului geografic în care se desfăşoară;

scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora;

industria turistică, guvernele autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii şi să

conlucreze pentru a le pune în practică. Polivalenţa este necesară în mod expres specialiştilor în mediu şi în

turism, în special celor în ecoturism, dat fiind faptul că futurologii utilizează

70

în ultimul timp, următoarea sintagmă: „prea mult turism omoară turismul” subliniind astfel că există „limite” în derularea turismului.

“Or, pentru ca turismul să nu devină dintr-o şansă pentru economie risc pentru întreaga comunitate este bine ca totul să se facă „cu măsură”. În dezvoltarea turismului durabil putem distinge următoarele etape”18

(WTO, 1998):prima etapă constă în decizia de a include în circuitul turistic o

anumită zonă şi construirea echipamentelor turistice necesare amenajărilor turistice respective;

a doua etapă constă în desfăşurarea progresivă a activităţii turistice (în paralel cu responsabilitatea protecţiei mediului înconjurător şi respectării turismului durabil);

În prima fază dacă activităţile turistice sunt planificate şi desfăşurate cu grijă, problemele de mediu pot fi rezolvate încă din aceeaşi fază. În acest sens, alegerea zonei (a amenajării ecoturistice) este decisivă

pentru a evita conflictele ulterioare în relaţia cu mediul înconjurător de genul:

limitarea daunelor aduse peisajului prin:•amplasamentul staţiunii•organizarea transportului•arhitectură

-metode folosite în construirea echipamentelor etc. respectarea responsabilităţilor ce le revin:•Autorităţilor locale•Agenţilor economici•Populaţiei locale (care trebuie consultată în vederea oportunităţii

proiectului turistic, putând chiar şi să se opună dacă consideră că au fost încălcate interesele sale).

evaluarea impactului în mediu (conform directivelor Uniunii Europene),

“fiecare ţară membră fiind obligată să introducă în legislaţia naţionalăprevederi referitoare la impactul marilor proiecte turistice (şi de altă

natură) în mediu”.19

18 Publicaţia Organizaţiei Mondiale a Turismului „Turismul în anul 2010”19 Directivelor Uniunii Europene

71

Or, este greu de făcut o distincţie clară între ceea ce este pozitiv şi negativ în dezvoltarea turismului pentru că de multe ori impactul pe termen scurt este pozitiv iar pe termen lung este nefast.

Desfăşurarea activităţii turistice, cea de-a doua fază a derulării unui turism durabil constă în implicarea activă a tuturor celor angrenaţi (furnizori locali de servicii turistice şi autorităţile locale, alături de populaţia locală) în acţiuni de rezolvare a problemelor de mediu folosind pârghii economice sau juridice pentru a obliga agenţii economici să folosească

echipamentele de protecţie a mediului.De cealaltă parte, turiştii sunt, de asemenea, obligaţi să limiteze

poluarea mediului în timpul vacanţelor, printr-o mai bună informare şi educare a acestora de către ceilalţi agenţi de turism (touroperatori, prestatori, organizaţii de turism etc.), având drept scop comun susţinerea dezvoltării unui turism durabil.

Evitând capcana „ideilor preconcepute” (care adeseori par a fi şi false) de genul că dezvoltarea durabilă este strict „afacerea” industriilor care prelucrează. De ce fals?

Pentru că încălzirea globală şi poluarea privesc direct şi fenomenul turistic: schimbările climatice, de exemplu, au un impact în modificările sezoanelor, deci şi cu incidenţă directă în sezonalitatea fenomenului turistic, fenomenele de îngheţ-dezgheţ distrug,

deteriorează infrastructura, recentele, mediatizate inundaţii produse în zone exotice de mare atracţie turistică nu fac decât să altereze experieţele turistice în acest mediu.

În materie de poluare şi degradare a mediului, din nefericire şi turismul are partea sa de responsabilitate dacă ţinem cont de milioanele de deplasări fie cu avionul, fie cu maşina, consumul de spaţiu şi de resurse, ca să nu mai vorbim de „producţia” de deşeuri cu consecinţe dăunătoare chiar şi pentru practicanţii fenomenului turistic. Or, o resursă turistică

supraexploatată înseamnă indirect pierderea în atractivitate, care aduce de la sine pierderea de clienţi”!...

Este clar că şi industria turistică, de asemenea, trebuie să-şi schimbe, în propriul interes, modul de a se „manifesta” în mediu, în scopul

72

păstrării caracterului atractiv şi de a asigura durabilitatea componentelor sale de potenţial (natural şi antropic).

Turismul durabil nu este şi nu trebuie să fie doar un „panaceu” al guvernanţilor. Turismul durabil interesează pe toată lumea de la:

diversele paliere guvernamentale: reglementări, protecţia peisajelor, legislaţie etc.;

asociaţiile şi ONG-urile din domeniul turismului: susţinerea fenomenului turistic, exemple de bune practici, animaţie pentru protecţia mediului etc.;

obiectivele industriale – care să adopte noi practici nonpoluante si de protecţie a mediului; turiştii să cunoască şi să aplice codul etic al turiştilor, să fie responsabili faţă de mediu şi destinaţiile turistice, să le pună

în evidenţă valoare;

populaţia locală: care trebuie să dea dovadă de ospitalitate, cunoaştere a codului turiştilor, ea însăţi fiind implicată în acţiuni de salvgardare şi de punere în valoare a mediului; până la toate componentele industriei turistice: de la destinaţie turistică, indiferent de mărimea acesteia, până la tipurile de turism.

Turismul durabil nu urmăreşte doar ocrotirea mediului. Când spunem dezvoltare durabilă spunem impacturi (fie environmentale, fie socioculturale etc.), iar dezvoltarea durabilă presupune gestionarea durabilă a acestor impacturi. Este o problemă de realizare a unui echilibru şi a unei armonii, într-o optică de durabilitate (chiar prosperitate) pe termen lung.

Turismul durabil nu este un produs turistic, ce se poate vinde turiştilor.

Turismul durabil este un mod de a concepe şi de a planifica şi gestiona durabil activităţile turistice. În acelaşi timp el presupune şi o schimbare în stilul de gestionare, în comportamente, în mentalităţi şi obiceiuri.

Nu există „reţete” de reuşită în derularea unui turism durabil, dar putem ţine cont

de câteva „piste” de intervenţie:

73

promovarea unui plan de acţiune în parteneriat cu actorii „cheie” în derularea

fenomenului turistic, inclusiv implicarea liderilor din industrie;

demistificarea sensului dezvoltării durabile;

comunicarea în domeniul dezvoltării durabile;

integrarea dezvoltării durabile ca factor de valorificare a industriei turistice şi

mizarea pe legăturile strânse între calitate şi turism durabil;integrarea dezvoltării durabile în formarea profesională a viitorilor„gestionari” ai fenomenului turistic;

recunoaşterea şi promovarea cazurilor de succes de dezvoltare durabilă;

educarea turismului în spiritul dezvoltării durabile pentru a face cele mai bune alegeri în derularea actului turistic.Continuarea operei de educare în spiritul ecoturismului şi a turismului durabil trebuie realizată

prin dezvoltarea conştiinţei ecologice a populaţiei, înfrăţită cu sentimente de dragoste şi respect pentru natură, locurile istorice, monumentele de artă

şiarhitectură de-a lungul timpurilor.Aceasta este necesar să fie

susţinută de acţiuni legate de „valoarea inestimabilă a mediului” şi a potenţialului turistic în dezvoltarea şi devenirea comunităţilor conştiente de evoluţia benefică în spiritul ecoturismului.

“Turismul durabil reprezintã o viziune pentru dezvoltarea turismului ]i recreerii într-o ţarã, regiune sau destinaţie turisticã. Aceastã viziune are în vedere principiile de bazã ale turismului sustenabil ]i respectã populaţia, mediul înconjurãtor, cultura ]i economia localã a regiunii-gazdã. Relaţia dintre ace]ti trei piloni este reprezentatã printr-un model conceptual numit “triunghiul sustenabilitãţii”. În concordanţã cu acest model, societatea este divizatã în trei mari grupuri numite “dimensiuni”:1)dimensiunea umanã: elementele privitoare la sãnãtate, cunoa]tere,formare, culturã etc.;2)dimensiunea de mediu: resurse naturale, calitatea mediului,diversitatea biologicã etc.;

74

3)dimensiunea economicã: tehnologie, bunuri imobile, mijloace financiare etc.”20

Dezvoltarea durabilã are drept scop primar pãstrarea echilibrului între cele treidimensiuni, atât la nivel local cât ]i la nivel naţional ]i internaţional. Recent, la cele trei dimensiuni menţionate mai sus, a fost adãugatã o a patra dimensiunereferitoare la conservarea mo]tenirilor culturale ]i a tradiţiilor populare.

Conceptul de dezvoltare durabilã este utilizat in diferite sectoare ale economiei. Este perfect logic faptul cã acest concept de dezvoltare durabilã este introdus ]i în sectorul de turism, deoarece acesta are consecinţe, mai presus de toate, pentru fiinţa umanã, culturã, economie ]i mediu în regiunile-gazdã.

Definim turismul durabil ca formã de dezvoltare a turismului ce nu afecteazã condiþiile de existenţã ale unui areal, oferind posibilitatea generaţiilor viitoare ale populaţiei locale, dar ]i oaspeţilor, sã se bucure de aceastã destinaţie pe mai departe. Este o formã a turismului care respectã fiinţa umanã ]i mediul înconjurãtor, dar ]i cultura localã a regiunii-gazdã ]i care aduce un echilibru global în cele trei dimensiuni (socialã, economicã, naturalã), având ca rezultat atât o îmbunãtãţire a calitãţii vieţii de care beneficiazã toate pãrţile implicate, cât ]i o profitabilitate economicã pentru comunitãţile locale. Delta Dunãrii constituie una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului (relief, apã, vegetaţie, faunã, populaţie ]i a]ezãri umane). Fauna deltei este alcãtuitã dintr-o mare varietate de specii acvatice ]i terestre, sedentare sau migratoare. Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii se aflã pe locul 5 între zonele umede ale planetei ]i pe locul 2 în

Europa, iar ca importanţã ecologicã teritoriul ocupã locul al treilea în lume.Vestigiile arheologice situate în spaţiul de contact al Dunãrii cu Podi]ul Dobrogean, monumentele istorice, de arhitecturã ]i de artã, muzeele ]i obiectivele culturale completeazã atracţiile turistice ale Deltei Dunãrii ]i judeţului Tulcea.

Turismul poate reprezenta o ameninţare importantã la conservarea mediului ]i

20 Mazilu M.-Ecologie și protecţia mediului ȋnconjurător, Editura Mirton, Timisoara, 2004

75

la procesul ecologic-cheie al ecosistemului Deltei Dunãrii. Existã, deja, un nivel înalt al turismului non-durabil [n deltã, care pune presiune pe sistemul natural (de exemplu numãrul de pescari sportivi, infrastructura de turism, clãdirile dizgraţioase ]i casele de oaspeţi ridicate în locuri necorespunzãtoare din punct de vedere al necesitãţii de conservare a frumuseţilor naturale, ambarcaţiunile locuite, bãrcile cu motoare puternice care circulã cu mare vitezã pe canalele foarte înguste, etc). Se poate spune cã s-a înregistrat o intensificare a acestor activitãţi periculoase în ultimii ani ]i se a]teaptã ca acest proces distrugãtor sã continue ]i mai rapid, dacã toţi cei implicaţi - populaţia localã, turi]tii ]i vizitatorii, autoritãţile regionale ]i locale, ONG-urile de mediu, asociaţiile turoperatorilor, agenţii de turism - nu devin con]tienţi ]i nu participã, în egalã mãsurã, în toate etapele de dezvoltare a turismului pentru destinaţia Delta Dunãrii ]i judeţul Tulcea, prin cooperare ]i aplicarea principiilor parteneriale.

Dezvoltarea activitãţilor de turism pe raza Deltei Dunãrii va ţine seama de principiile durabilitãţii turismului, printre care amintim:

-minimizarea impactului activitãţilor turistice asupra mediului natural, în vederea obţinerii durabilitãţii ecologice, contribuind astfel la conservarea ]i pãstrarea elementelor naturale, cu întoarcerea unei pãrţi a veniturilor obţinute prin turism la aria protejatã;

-minimizarea impactului negativ al activitãţilor turistice necontrolate asupra comunitãţilor locale ]i membrilor ei, în vederea obţinerii durabilitãţii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturbã viaţa de zi cu zi a populaţiei destinaţiei turistice; evitarea apariţiei situaţiilor conflictuale în relaţia cu comunitatea localã;

-minimizarea impactului negativ al activitãţii turistice asupra culturii, tradiţiilor, obiceiurilor comunitãţilor locale, în vederea obţinerii durabilitãţii culturale; dezvoltarea unui turism capabil sã determine menţinerea autenticitãţii ]i individualitãţii culturilor locale ]i evitarea saturãrii acestor culturi locale cu influenţe externe;

-maximizarea beneficiilor economice, aduse prin dezvoltarea turismului, la nivelul localnicilor, în vederea obţinerii durabilitãţii economice a comunitãţilor;

76

-educaţia, pregãtirea, informarea, ca procese ce stau la baza dezvoltãrii turismului; educarea turistului cu scopul înţelegerii ]i aprecierii impactului provocat de acesta, în vederea îmbunãtãţirii atitudinii personale în ceea ce prive]te protecţia mediului ]i reducerea impactului; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru turi]ti ]i vizitatori, localnici, administraţia localã, populaţia mediului rural ]i urban, etc.;

-coordonarea localã; participarea comunitãţii locale ]i consultarea acesteia cu privire la dezvoltarea turisticã durabilã, populaţia constituind un factor de decizie activ.

3.4.1Proiecte ce privesc protectia ]i conservarea Deltei Dunării

1.Proiectul: Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil într-o zonã umedã NATURA 2000:

Delta Dunãrii - desfã]urat în parteneriat între WES Brugge (Belgia), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii ]i Consiliul Judeţean Tulcea, alãturi de care s-au aflat îndeaproape WWF, Institutul Naţional Delta Dunãrii, Asociaþia Internaţionalã Prietenii Naturii ]i filiala din România, Asociaţia de Ecoturism din România, Societatea Ornitologicã filiala Tulcea - a avut în vedere realizarea unui plan strategic pentru dezvoltarea turismului în arealul RBDD. Printre propunerile pentru destinaţia turisticã Delta Dunãrii, fãcute pe baza evaluãrii situaţiei curente ]i cuprinse în planul strategic, amintim:

−axarea pe organizarea preponderentã a activitãţilor de turism recreaţional, secundar pe turismul comercial ]i profesional; în cadrul turismului recreaţional, prioritatea va fi acordatã turismului organizat ]i neorganizat de scurtã duratã, cu cazare la destinaţia finalã;

−concentrarea pe turismul de ni]ã;−valorificarea potenþialului existent pentru practicarea formelor

tradiţionale de turism (odihnã, relaxare, itinerant) dar ]i pentru forme specializate (pescuit sportiv, turism cultural, religios, ]tiinţific), turism rural, cure heliomarine, birdwatching, foto safari, etc.;

77

−dezvoltarea programelor pentru turismul cultural ]i de patrimoniu, turismul de peisaj, diversificarea activitãþilor de petrecere a timpului liber la destinaţie (plimbãri cu barca, activitãţi sportive în aer liber, etc.);

−explorarea Deltei într-o manierã lentã, ţinând cont de necesitatea protejãrii patrimoniului natural ]i a valorilor culturale ]i de patrimoniu, a respectãrii comunitãţilor, mediului ]i tradiţiilor locale.

Proiectul Development of the potential for sustainable tourism in a Natura 2000 wetland area: the Danube Delta case a fost finanţat de Guvernul Flamand - prin Departamentul de Relaţii Externe, în cadrul Programului bilateral de Cooperare Flandra România 2006 - ]i implementat în perioada aprilie 2007 –octombrie 2008. Informaþiile cuprinse în aceastã bro]urã sunt furnizate de echipa de proiect ]i nu exprimã, în mod necesar,poziţia oficialã a Guvernului Flamand sau a Guvernului României. Guvernul Flamand, finanţatorul principal, nu este responsabil pentru conţinutul acestei brouri

Sursa:www.cjtulcea.ro

2.Proiectul pentru protejarea Deltei al Autorit ăţ ile române ş i UNESCO din 2008.

Autorităţile române şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) vor elabora un proiect pentru protejarea Deltei Dunării, având ca scop dezvoltarea unui turism cultural în această zonă, a declarat pentru MEDIAFAX Nicolae Manolescu, ambasadorul României pe lângă UNESCO.

Din partea României, vor colabora cu membri din staff-ul cultural UNESCO reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ai Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, precum şi ai Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO.

Proiectul vizează constituirea unor reglementări stricte privind turismul în Delta Dunării, pentru protejarea naturii din acest site, ce face parte din patrimoniul UNESCO, dar şi pentru respectarea specificului regiunii şi al comunităţilor care trăiesc acolo.

78

Hotărârea demarării acestui proiect vine în urma colocviului intitulat "Cultura şi turismul, elemente ale dezvoltării durabile", desfăşurat între 20 şi 24 septembrie în Delta Dunării. Principalii organizatori ai acestuia au fost UNESCO şi Secretariatul de Stat pentru Turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale al României. Acestora li s-au adăugat şi Ministerele Afacerilor Externe şi al Culturii şi Cultelor, respectiv Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO, potrivit unui comunicat al acesteia din urmă.

La lucrările colocviului au participat experţi din aproape 20 de ţări, printre care Françoise Rivière, director general adjunct al UNESCO pentru sectorul de cultură, Lucia Morariu, secretar de stat pentru Turism în cadrul Ministerului pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, deputatul Mihai Mălaimare, preşedintele Comisiei Permanente a Parlamentului României pentru Relaţia cu UNESCO, Jan Sorensen, reprezentantul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru România, Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, Virgil Niţulescu, secretarul general al MCC, Sergiu Nistor, secretarul general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, şi Nicolae Manolescu, ambasadorului României pe lângă UNESCO.

Reîntoarsă la Paris după încheierea colocviului, Françoise Rivière, a declarat că, deşi toată lumea apreciază importanţa culturii pentru umanitate, în general este subestimat aportul său la procesul pe care îl presupune dezvoltarea sub toate aspectele: economic, social, uman etc. Or, cum acest domeniu se anunţă a fi una dintre marile provocări ale secolului al XXI-lea, este vital ca relaţiei dintre Cultură şi Dezvoltare să i se acorde un interes special. Rivière a subliniat faptul că România acordă

idealurilor şi principiilor recunoscute în convenţiile UNESCO un sprijin "perspicace şi eficace".

La colocviu a participat şi noul guvernator al rezervaţiei Delta Dunării, Liviu Mihaiu, iar despre numirea acestuia, Rivière a apreciat că

reprezintă, în opinia sa, expresia concretă a intenţiei autorităţilor române de a acorda o atenţie "foarte specială" acestui spaţiu fragil şi de mare valoare, care este Delta Dunării.

79

Potrivit lui Manolescu, dintre cele spuse de toţi experţii prezenţi la seminar, constatările cele mai dure au venit din partea lui Liviu Mihaiu, care a semnalat degradarea sitului natural al Deltei Dunării şi amploarea pe care o ia braconajul. Proiectul acestuia, ca guvernator al regiunii, este de a transforma Delta Dunării într-o zonă privilegiată de turism cultural.

"Faptul de a-şi asuma frontal această dificilă responsabilitate, precum şi dorinţa de a înscrie programul său în cadrul dezvoltării durabile şi al grijii pentru culturile vii care inspiră UNESCO, îmi par a fi semne foarte promiţătoare ale calităţii şi vigorii acţiunilor pe care domnul Mihaiu, în calitate de autor al unui proiect exigent, îşi propune să le conducă"21, a spus director general adjunct al UNESCO pentru sectorul de cultură.

Sursa: Revista Mediafax Bucuresti, 2008

3.Proiectul „Salva ţ i Dun ă rea ş i Delta”. Acest proiect al Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, cofinanţat din

fonduri GEF (Global Environmental Fund), are un scop foarte ambiţios: încurajarea ecoturismului şi a tradiţiilor locale pentru dezvoltarea durabilă a unei comunităţi rurale de pescari din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Conservarea biodiversitătii prin cultivarea ecoturismului ]i a tradiţiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale de pescari din Delta Dunării. Acest proiect al Asociaţiei „Salvaţi Dunărea ]i Delta”, cofinanţat din fonduri GEF (Global Environmental Fund), are un scop foarte ambiţios: încurajarea ecoturismului ]i a tradiţiilor locale pentru dezvoltarea durabilă a unei comunităti rurale de pescari din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Comunitatea aleasă este Mahmudia, iar partenerii proiectului sunt Asociatia „Salvati Dunărea ]i Delta”, Fundaţia Principesa Margareta a României, Asociaţia Pescarilor profesionisţi „Fiii Deltei”, Comunitatea ru]ilor-lipoveni, Asociaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în Mediul Rural din Mahmudia, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ]i Primăria Mahmudia. Bugetul acestui proiect este de aproximativ 100.000 dolari. Proiectul se va desfăsura în Mahmudia, o comunitatea asezată pe braţul 21Françoise Rivière,director general adjunct al UNESCO

80

Sf. Gheorghe, la 32 de kilometri de ora]ul Tulcea. Mahmudia, cunoscută ca fiind a doua poartă de intrare în Delta Dunării, are o populaţie de 2970 locuitori ]i 1210 gospodării. Grupurile etnice de români, lipoveni, ucrainieni, bulgari, turci ]i moldoveni au locuit laolaltă aici creând de-a lungul timpului acel tip de civilizaţie multietnică ce ]i-a păstrat tradiţiile, religia ]i stilul de viaţa. Principala activitate a locuitorilor este pescuitul ]i cre]terea animalelor. Turismul este o activitate încă insuficient exploatată în această localitate, de]i există posibilităţi de cazare (pensiuni de 2 ]i 3 margarete ]i hoteluri) ]i activităti turistice (birdwatching, vestigiile cetăţii Salsovia, monumente istorice, de arhitectură ]i de artă, un mic muzeu). Localitatea Mahmudia prezintă un potenţial foarte mare de dezvoltare a me]te]ugurilor tradiţionale (prelucrarea stufului ]i papurei), a agroturismului ]i ecoturismului, fiind o zonă bogată în tradiţii. Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor acvatice ale Deltei Dunării. Reducerea în sine a acestei activităţi, fără un impact negativ asupra populaţiei, nu poate fi făcută fără

derularea unui program de reconversie profesională a locuitorilor Deltei spre activităţi economice alternative, aducătoare de venituri, cum ar fi ecoturismul, mici afaceri de producere a unor produse specifice Deltei Dunării, reînvierea unor tradiţii locale (prelucrarea stufului ]i papurei) etc. Acest lucru ]i-l propune Asociaţia „Salvaţi Dunărea si Delta” prin proiectul GEF „Conservarea biodiversităţii prin cultivarea ecoturismului ]i a tradiţiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale de pescari din Delta Dunării”.Obiectivele proiectului sunt:- Sprijinirea unui ONG local ]i a comunităţii locale pentru con]tientizarea necesităţi utilizarii durabile a resurselor naturale din Delta Dunarii;- Dezvoltarea capacităţii populaţiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin acordat în realizarea activităţilor alternative generatoare de venituri;- Con]tientizarea în rîndul comunităţii locale cu privire la oportunităţile oferite de accesarea fondurilor europene ;

81

- Promovarea activitatilor proiectului ca exemple pozitive de masuri care trebuie luate pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor din Delta Dunarii.Printre rezultatele concrete ale proiectului se vor numara:- Crearea unor alternative bazate pe comunitate pentru asigurarea mijloacelor de subzistentă, prin care se reduc presiunile asupra ariilor de conservare ]i protejate care conservă biodiversitatea din ecosistemele costiere, marine ]i de apa dulce;- Elaborarea unor scheme de ecoturism viabile din punct de vedere ecologic, cu participare ]i administrare la nivel local;- Susţinerea dezvoltării capacităţii ]i furnizarea de asistentă tehnică pentru conservarea speciilor ]i habitatelor în comunităţile de pescari confruntate cu pierderea biodiversităţii, sub forma unor specii transfrontaliere marine, de râu sau de lac esenţiale.

Activităţile proiectului sunt adresate unei comunităţi rurale de pescari din cea mai importanţă arie protejată a României, Rezervaţia Biosferei Delta Dunarii. Principalele activitati ale proiectului de care vor beneficia partenerii locali ai proiectului si apoi întreaga comunitate sunt: traininguri, work shop-uri, seminarii, lobby la nivel local si central pentru utilizarea durabila a resurselor de peste din Delta Dunarii, construirea unui atelier pentru procesarea papurei si stufului, realizarea unui mic muzeu al localitatii, înfiintarea unor facilitati pentru practicarea eco-turismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale, realizarea unui plan institutional de dezvoltare pentru un ONG local, construirea unui foisor pentru bird watching, crearea unui site web pentru o organizatie partenera, diseminarea informatiilor despre proiect si a realizarilor acestuia în mass media, publicarea unor materiale informative despre proiect.

În proiect vor fi implicate aproximativ 90 persoane de la cele 3 organizatii partenere din Mahmudia: Asociatia Pescarilor profesionisti „Fiii Deltei”, Comunitatea rusilor-lipoveni si Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural. Aproximativ 40 de tineri si 25 de femei vor fi implicati în activitatile de educatie ale proiectului.Asociatia „Salvati Dunarea si Delta” este initiatorul acestui proiect, urmând sa se implice efectiv în organizarea tuturor activitatilor alaturi de

82

parteneri, iar rezultatele pozitive se doresc a fi replicate si în alte zone din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Sursa:www.salvatidelta.ro

4.Studiu pentru dezvoltarea durabil ă a turismului [n Delta,2007 Institutul National de Cercetare Delta Dunarii (INCDD) a inceput

elaborarea unei cercetari stiintifice pentru dezvoltarea durabila a turismului in Delta. Studiul are in vedere identificarea masurilor pentru cresterea numarului turistilor care ar duce, implicit, la cresterea locurilor de munca pentru populatia locala, cresterea veniturilor acesteia, reducerea migratiei si atragerea de fonduri externe.

Cresterea numarului vizitatorilor are, insa, si dezavantaje precum poluarea apei, acumularea de deseuri, distrugerea florei si faunei, introducerea de specii exotice, eroziunea malurilor, deranjarea vietii salbatice si modificarea cursurilor de apa. “Studiul realizat de Institutul Naţional de Crecetare-Dezvoltare Delta Dunării arată ca biodiversitatea de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării se află [ntr-o degradare permanentă din cauza de]eurilor [mpra]tiate necontenit de populaţia locală

]i de către turi]ti.”22

Importanţa acestui studiu a fost subliniată de directorul executiv adjunct al Administratiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Grigore Baboianu, care a atras atentia asupra faptului că, desi exista numeroase studii de dezvoltare a turismului in Delta, nicio cercetare nu a relevat pana acum capacitatea ariilor naturale protejate pentru a suporta diferitele forme de turism.

"Daca vom lasa turismul să se dezvolte ca ]i pană [n prezent, foarte curand vom observa ca populatiile de păsări se vor retrage din Delta, ca chiar si suprafata de vegetatie se va restrange din cauza deseurilor ]i incet aceasta atractie a turistilor fata de Delta va disparea"23, a declarat Grigore Baboianu.

22Ziarul”Romania Libera”, Articol:”Delta,sufocată de gunoaie”, Autor: Neculai Amihulesei,Mai 2008.23 Grigore Baboianu, directorul executiv adjunct al Administratiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)

83

El a spus ca ARBDD, in calitate de administrator al ariilor naturale protejate, are nevoie de rezultatele cercetarii INCDD pentru ca acestea sunt instrumentele pe baza carora turismul se poate dezvolta durabil.

"Interesul nostru este sa fim ajutati in definirea unei strategii realiste in dezvoltarea turismului, strategii care sub umbrela master-planului national sa poata da ARBDD posibilitatea sa asigure un important deziderat - monitorizarea vizitatorilor, sa poata asigura protejarea peisajului natural astfel incat acesta sa ramana in continuare o atractie"24, a precizat Grigore Baboianu.

Conform informaţiilor furnizate de INCDD, studiul este efectuat la cererea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Stiinţifică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării ]i Tineretului, rezultatele acestuia urmând să fie făcute publice [n 2008.

Sursa: Ziarul Cotidianul, Bucure]ti.5.Master plan-scopuri ş i domenii de interventie .

Delta Dunării a intrat în atenţia guvernului României încă din anul 1996, când a adoptat Lege nr.96 din 10 iunie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Master Plan-ul (MP), este parte integrantă a unui proces larg de stabilire a unui consens privind abordarea problemelor de mediu şi dezvoltare durabilă cât şi a modului de soluţionare a acestora. La nivelul RBDD, încă de la înfiinţarea acesteia, au existat preocupări privind stabilirea unui cadru general care să integreze acţiunile desfăşurate în domeniul protecţiei mediului şi a dezvoltării comunităţilor locale. Eforturile depuse în acest sens s-au materializat în documentul cadru adoptat în anul 1995 intitulat „Obiectivele de Management pentru Conservarea Biodiversităţii şi Dezvoltare Durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, România”, care a fost elaborat de către Administraţia RBDD prin programul Phare cu sprijin financiar EBRD.

Strategia de ansamblu, cu principiile şi priorităţile ei, conţinută în Planul de management al RBDD constituie o bază pentru acţiunea 24 Grigore Baboianu, directorul executiv adjunct al Administratiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)

84

Administraţiei Rezervaţiei Biosferei, dar şi a tuturor stakeholder-ilor din regiune, potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de anul 1989.

Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD în 1995 conţinea 35 obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);

- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.

Acest plan de management a fost pus în aplicare şi se derulează de către ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universităţi, companii specializate (Apele Române,Romsilva), societăţi comerciale, Consiliului Judeţean Tulcea şi cu sprijinul nedimensionat al populaţiei locale.

Următorul Plan de Management pentru perioada 2002 – 2006 cuprinde 18 obiective cu proiecte, unele fiind o continuare a celor din perioada 1995 – 2000 care au un caracter permanent sau nu au putut fi realizate din lipsa fondurilor de finanţare.

Printre obiectivele cu caracter permanent menţionăm:- modelarea şi îmbunătăţirea regimului hidrologic;- cunoaşterea funcţionării ecosistemelor;

85

- cunoaşterea biodiversităţii;- supravegherea proceselor morfologice costiere;- valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile şi

reglementarea activităţilor economice,cu deosebire a celor tradiţionale;- reconstrucţia ecosistemelor deteriorate;- evaluarea şi limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor

naturale şi antropice;- dezvoltarea sistemului informaţional şi a monitoringului integrat;- informarea şi educaţia ecologică a publicului şi a populaţiei locale;- conservarea şi valorificarea specificului etno-cultural a populaţiei

locale;- cooperarea cu organizaţiile interne şi internaţionale.

86

Obiectivele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

pentru conservarea diversităţii biologice şi dezvoltare durabilă in RBDD

pentru perioada 2002 – 2006- P L A N D E M A N A G E M E N T -

Obiectiv de management

Proiecte si actiuni de managementDenumire

Durata

Cod

Denumire

1 Cunoasterea sievaluarea stariiecologice generale aecosistemelor din RBDD

Elaborarea unor criterii de evaluare a starii ecologice a mediului acvatic in acord cu cerintele UE

2002-2004

Identificarea, selectarea si testarea factorilor ecologici care influenteaza starea habitatelor din RBDD.

2002-2004

Imbunatatirea metodologiei si tehnicilor de caracterizare a starii ecosistemelor prin utilizarea indicatorilor ecologici.

2002-2006

Modelarea proceselor hidro-chimice din ecosistemele deltaice.

2002-2006

2 Cunoasterea,modelareasi imbunatatirearegimului hidrologic

Modelul hidrologic global al Deltei Dunarii.

2002-2004

Dinamica hidrologica a complexelor lacustre din Delta Dunarii.

2002-2006

Imbunatatirea conditiilor hidrologice in complexele lacustre din RBDD utilizand modelul hidrologic ca suport pentru asistarea deciziilor.

2002-2005

3 Cunoastereafunctionarii cosistemelordin RBDD

Evaluarea capacitatii de retinere a nutrientilor din apele de suprafata de catre zonele umede din Delta Dunarii.

2002-2004

Studiul fluxurilor de carbon si nutrienti in Delta Dunarii si complexul lagunar Razim - Sinoie.

2002-2004

Fluxuri de gaze cu efect de sera in Delta Dunarii si NV Marii Negre (CO2, N2o, CH4, H2S) si influenta factorului antropic.

2002-2004

Interactiuni in planctonul si bentosul unor ecosisteme lacustre.

2002-2004

Studii comparative asupra biocenozelor plagice si bentale din Delta Dunarii si complexul lagunar Razim – Sinoie in vederea evaluarii tendintelor de evolutie a ecosistemelor acvatice.

2002-2006

87

Functiile ecologice ale ecosistemelor forestiere naturale si antropice, din Delta Dunarii si optiuni de management.

2002-2005

Functiile ecologice ale ecosistemelor forestiere naturale si antropice, din Delta Dunarii si optiuni de management.

2002-2004

Modificari structurale ale ecosistemelor din RBDD datorate extinderii speciilor alohtone.

2002-2004

4 Conservarea biodiversitatii4.1 Conservarea

speciilor sihabitatelor.

Evaluarea florei si faunei din teritoriul RBDD in vederea fundamentarii masurilor de protectie si conservare.

2002-2006

Elaborarea metodelor de conservare a unor specii de animale cu populatii izolate si periclitate critic la nivel european

2002-2005

Cercetari biologice asupra unor specii de pasari de interes conservativ international.

2002-2006

Identificarea habitatelor pentru iernare si evaluarea efectivelor de gasca cu gat rosu (Branta rufficolis)

2002-2004

Fundamentarea masurilor de protectie si redresare a populatiilor de sturioni marini migratori in Dunare.

2002-2004

Cercetari de citogenetica asupra populatiilor de sturioni.

2002-2006

Studii si cercetari privind controlul si refacerea genofondului populatiilor de sturioni prin producerea puietului de sturioni si popularea fluviului Dunarea.

2002-2006

Realizarea statiei de monitorizare a migratiei puietului de sturioni si scrumbie de Dunare

2002-2004

Cercetarea structurii calitative si cantitative a principalelor componente ale ecosistemului marin de la litoralul romanesc,stabilirea biodiversitatii si potentialului productiv al planctonului,nectonului si bentosului sectorului romanesc al Marii Negre.

2002-2005

Identificarea tipurilor de habitate din zona marina si de coasta in vederea alinierii la masurile de conservare a florei si faunei prevazute de Directiva UE 43/1992.

2002-2005

Proiect pentru conservarea nurcii europene (Mustela lutreola)

2002-2006

88

4.2 Implementarea strategieide management astocurilor de sturioni

2002-2006

4.3 Managementul zonelor curegim de protectieintegrala

Elaborarea planurilor de management ale zonelor cu regim de protectie integrala in vederea conservarii biodiversitatii.

2002-2004

Aplicarea masurilor din planurilor de management ale zonelor cu regim de protectie integrala.

2002-2006

Reducerea si transferul activitatilor antropice cu efecte negative din vecinatatea zonelor cu regim de protectie integrala.

2002-2004

4.4 Evaluarea ecosistemelorin vederea delimitarii sistabilirii zonelorfunctionale

Cercetari privind extinderea limitelor vestice si sudice ale RBDD,in vederea asigurarii conditiilor de iernare pentru speciile de pasari protejate

2003-2006

Cercetari pentru redelimitarea zonelor functionale

2002-2006

5 Protectia zonei costiere aRBDD

Studiu privind morfodinamica litorala in zona RBDD.

2002-2004

Studiul mecanismelor de sedimentare si de eroziune care controleaza morfodinamica din zona frontala a RBDD.

2002-2006

Dinamica proceselor de transport si depunere a aluviunilor la gurile Dunarii.

2002-2006

Dinamica proceselor de transport si depunere a aluviunilor la gurile Dunarii.

2002-2006

Managementul integrat al zonei costiere.

2002-2006

Studiul sedimentologic al modificarilor ambientale din Delta Dunarii si zona litorala adiacenta determinate de lucrarile hidrotehnice de pe Bratul Sf.Gheorghe.

2002-2004

Interactiunea dintre fenomenele hidro-dinamice si componentele abiotice ale ecosistemelor costiere (delta-tarm-mare), monitorizare si metode de management al proceselor geomorfologice costiere.

2003-2005

Program integrat de monitoring fizic, chimic si bilogic al apelor marine si al eroziunii costiere.

2002-2004

6 Armonizarea functiilor

Managementul integrat al complexului lagunar Razim - Sinoie si a zonelor

2002-2006

89

ecologice si economicedin complexul lagunarRazim - Sinoie

adiacente.Cercetari ecologice in complexul lagunar Razim - Sinoie, in vederea redresarii habitatelor naturale si refacerii genofondului biocenotic.

2002-2005

Evaluarea influentelor antropice asupra dinamicii fluxurilor de apa,poluanti si sedimente in complexul lagunar Razim - Sinoie.

2002-2006

Studiu privind oportunitatea cresterii salinitatii in laguna Sinoie.

2002-2006

Metode pentru imbunatatirea calitatii mediului marin si refacerea populatiilor de bivalve psamobionte si de pesti plati, utile din zonalitorala. Monitoringul hidrobiologic si ameliorarea ecologica a complexului lagunar Sinoie.

2002-2004

7 Valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile7.1 Fundamentarea

gestionariidurabile a resurselornaturale

Evaluarea stocurilor de pesti din RBDD. 2002-2005

Evaluarea starii resurselor naturale din laguna Sinoie, solutii de reabilitare ecologica.

2002-2004

Evaluarea stocurilor de pesti migratori din sistemul Dunarii Inferioare.

2002-2004

Studiul selectivitatii uneltelor de pescuit pentru limitarea impactului negativ a pescuitului accidental.

2002-2005

Evaluarea resurselor cinegetice din RBDD.

2002-2005

Evaluarea resurselor vegetale naturale din RBDD.

2002-2004

Evaluarea stocurilor de pesti din zona costiera marina aferenta RBDD.

2002-2006

Fundamentarea managementului pescariilor marine pentru dezvoltare durabila.

2002-2004

Dezvoltare eco-turismului pentru valorificarea potentialului turistic din RBDD.

2002-2004

Masuri de protectie a cailor de migratie a pestilor semi-migratori de apa dulce in RBDD

2002-2006

7.2 Reglementarea utilizariiresurselor naturale.

Armonizarea managementului pescariei din RBDD cu cerintele UE.

2002-2004

Proiectarea si implementarea unui sistem de management participativ al resursei pescaresti

2002-2004

Reglementarea pescuitului in pescariile mixte (pesti de apa dulce si marini din

2002-2006

90

golful Musura.7.3 Reglementarea a

activitatilor economicedin RBDD

Elaborarea regulamentului de desfasurare a activitatilor din RBDD

2002-2006

Elaborarea regulamentului de practicare a agriculturii ecologice in exploatatii mari (incinte indiguite)

2002-2004

Elaborarea regulamentului de practicare a pisciculturii in RBDD

2002-2006

8 Reconstructia si ameliorarea ecosistemelor8.1 Reconstructia

ecosistemelor deteriorate

Solutii pentru reconstructia ecologica a unor zone modificate antropic din RBDD.

2002-2004

Evaluarea functiilor ecologice si a valorilor economice restaurate in zonele renaturate din RBDD.

2002-2004

Studiu privind starea actuala si pretabilitatea la agricultura si piscicultura a incintelor amenajate din RBDD, in vedereareconstructiei ecologice a suprafetelor degradate.

2002-2004

Perdele forestiere de protectie a bratelor si canalelor Deltei Dunarii.

2002-2004

8.2 Imbunatatirea conditiilorde mediu din ecosistemelenaturale acvatice siterestre

Refacerea regimului salin in lacul Saraturi – Murighiol.

2002-2004

Studiul regimului apelor freatice in zonele terestre cu regim de protectie integrala (Letea si Caraorman) si elaborarea masurilor deredresare a echilibrului ecologic

2002-2006

Evaluarea efectelor lucrarilor de imbunatatire a conditiilor ecologice in complexele lacustre

2002-2003

Evaluarea efectelor lucrarilor hidrotehnice privind reducerea proceselor de sedimentare din complexele lacustre

2002-2004

Imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele de reproducere naturala a speciilor de pesti autohtoni din RBDD (Matita-Merhei,Sontea-Furtuna, Gorgova-Uzlina, Razim-Sinoie, Dunavat-Dranov,Somova-Parches).

2002-2008

Executarea periodica a lucrarilor de intretinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice.

2002-2010

Reconstructia ecologica a incintei agricole FurtunaReconstructia ecologica a complexului Roşu-Puiu privind imbunatatirea

91

regimului hidrologic si refacerea potentialului piscicolReconstructia ecologica a zonei Magearu-CardonReconstructia ecologica a ostroavelor rezultate prin rectificarea bratului Sfântu GheorgheReconstructie ecologica a amenajarilor piscicole din zona Holbina-Dunavăţ

9 Evaluarea si limitareafenomenelor de poluare

Evaluarea efectului substantelor poluante din apa asupra starii de sanatate si a structurii genetice a speciilor de pesti cu valoare economica.

2002-2004

Identificarea surselor si cailor de scurgere in zonele naturale a poluantilor din incintele amenajate pentru agricultura din RBDD si din zonele agricole limitrofe.

2002-2004

Cercetari privind calitatea sedimentelor din Dunare, Delta Dunarii si zona de nord-vest a Marii Negre in scopul stabilirii unui system de standarde chimice.

2002-2006

10 Diminuarea efectelornegative produse dehazardele naturale siantropice

Elaborarea planului de actiune pentru limitarea efectelor negative produse de hazardelor naturale si antropice.

2002-2004

Vulnerabilitatea amenajarilor hidrotehnice din cuprinsul si din afara RBDD si impactul previzibil al degradarii lor asupra mediului.

2002-2006

11 Dezvoltarea SistemuluiInformational al RBDD

Dezvoltarea bazei integrate de date a RBDD.

2002-2003

Dezvoltarea Sistemului Geografic Informational (GIS) si a tehnicilor de interpretare a imaginilor satelitare.

2002-2006

Reglementarea sistemului de colectare si acces la datele privind RBDD.

2002-2006

12 Monitoringul integrat al RBDD12.1

Elaborarea siimplementarea sistemuluide monitoring integrat alRBDD.

Elaborarea si implementarea sistemului de monitoring integrat al RBDD.

2002-2003

12.2

Achizitia de date simonitoringul factorilorabiotic

Monitorizarea factorilor abiotici (aer, apa, sol) din teritoriul RBDD.

2002-2006

Monitorizarea proceselor morfologice si a ecosistemelor costiere

2002-2006

Program integrat de monitoring fizic, 2002-

92

chimic si biologic al apelor marine si al eroziunii costiere.

2006

12.3

Achizitia de date simonitoringulbiodiversitatii

Monitorizarea speciilor de flora si fauna de interes conservativconform Planul de monitorizare a pasarilor din RBDD.

2002-2006

Realizarea unor observatoare ornitologice pentru studiul coloniilor mixte de pasari acvatice

2002-2006

12.4

Achizitia de date simonitorizarea resurselor

Monitorizarea valorificarii resurselor naturale (peste, stuf, plantemedicinale, etc).

2002-2006

12.5

Monitorizarea sistemelorsocio-economice

2002-20062002-2006

13 Dezvoltarea cooperarii cu organizatiile interne si externe si, in special, cu celeinternationale

13.1

Dezvoltarea cooperarii cuorganizatii internationalela care ARBDD sauRomania au aderat

Paticiparea la proiectele si programele dezvoltate de MABUNESCO,Patrimoniul Natural Universal, UNESCO, RAMSAR,EUROPARC, EUROSITE, etc.

2002-2006

13.2

Dezvoltarea cooperariiregionale privind protectiamediului si reconstuctiaecologica din BazinulDunarii si Marea Neagrain cadrul Programului"Coridorul Verde alDunarii Inferioare" (Romania, Bulgaria,Republica Moldova siUcraina) si in cadrulEuro-Regiunii

Participarea la proiectele si programele dezvoltate bilateral sau trilatera

2002-2006

93

“Dunareade Jos” (Romania,Republica Moldova siUcraina)

13.3

Dezvoltarea cooperarii cuorganizatiileneguvernamentale

Consfatuiri periodice cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in si despre RBDD.

2002-2006

13.4

Dezvoltarea cooperariitransfrontaliere, bilateralesi trilaterale in regiuneaDeltei Dunarii si PrutuluiInferior

Elaborarea Planului de management in Rezervatia Biosferei transfrontaliera Delta Dunarii, Romania-Ucraina.

2002-2006

Elaborarea Planului de management in rezervatia naturala DeltaDunarii si Prutul Inferior dintre Romania, Republica Moldova si Ucraina.

2002-2006

Continuarea si extinderea programelor de colaborare bilaterala cu alte zone umede protejate (Broads – Marea Britanie, Camargue –Franta, Biesbosch – Olanda, Marquanterre – Franta)

2002-2006

Coordonarea sprijinului international acordat pentru implementarea Planului de Management

2002-2006

14 Dezvoltarea cooperariitransfrontaliere, bilateralesi trilaterale in regiuneaDeltei Dunarii si PrutuluiInferior

Modernizarea sistemului de informare si imbunatatirea informatiilor oferite vizitatorilor privind RBDD.

2003-2005

Implementarea strategiei de constientizare

2002-2006

Realizarea Centrului de informare Sf. Gheorghe

2005

Realizarea Centrului de informare Istria 2005Realizarea de pliante, postere si materiale de popularizare pentru vizitator

2002-2006

Tiparirea lucrarilor de importanta deosebita, Atlasul si MonografiaRBDD

2002-2006

Elaborarea si tiparirea de materiale didactice pentru scolile din RBDD 2004-

2006Extinderea programului de educatie de mediu in comunitatile locale prin implicarea agentilor ecologi

2003-2005

Organizarea actiunilor de celebrarea a zilelor de referinta pentru protectia mediului inconjurator (ziua zonelor umede, ziua parcurilor, ziua mediului,

2002-2006

94

ziua RBDD, ziua programului MABUNESCO, ziua biodiversitatii, etc.)Elaborarea si tiparirea anuala a sintezelor privind starea RBDD 2002-

2006Editarea si publicarea unor brosuri cu specii rare de flora si fauna din RBDD 2002-

2005Modernizarea sistemului de semnalizare si marcare a RBDD

2003-2006

Tiparirea Planului de management al ARBDD si distribuirea lui catre toti factorii implicati si interesati

2002-2003

15 Cunoasterea,conservarea sivalorificarea valoriloretno-culturale alepopulatiei locale dinRBDD.

Studiul evolutiei structurilor etnice2002-2004

Stimularea si valorificarea traditiilor culturale

2002-2005

Punerea in valoare a identitatii etno-culturale a fiecarei comunitati prin realizarea unor pliante, brosuri, etc

2002-2005

16 Sprijinirea activitatiloreconomice traditionaleale populatiei locale siprotectia intereselor economice ale acesteia.

Fundamentarea strategiei dezvoltarii durabile a sistemelor socioeconomice din RBDD.

2002-2004

Evaluarea gradului de armonizarea a sistemele socio-economice cu utilizarea capitalului natural.

2002-2005

Introducerea unui regim de "Marca inregistrata" pentru produsele realizate in RBDD

2005

Evaluarea perceptiei populatiei locale privind obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei: conservarea si protejarea ecosistemelor deltaice

2002-2005

Utilizarea unor noi tehnici de consultare a comunitatilor locale privind implementarea conceptului de dezvoltare durabila.

2002-2005

Maximizarea beneficiilor locale din utilizarea durabila a resurselor naturale.

2002-2006

17 Stabilirea si aplicareamasurilor rezultate dinobligatiile Romaniei caparte semnatara a

Periodic, ARBDD, va promova actiuni sau/si proiecte care vor urmari punerea in aplicare a prevederilor conventiilor internationale la care Romania este parte, privind conservarea diversitatii biologice si dezvoltarea durabila.

2002-2006

95

conventiilorinternationale

18 Intarirea capacitatii ARBDD de supraveghere si control.18.1

Infiintarea Garzii deMediu pentru RBDD

Constituirea si organizarea Garzii de Mediu din RBDD

2002

Organizarea instruirilor periodice a agentilor ecologi

2002-2006

18.2

Imbunatatirea functionariigrupurilor de lucru pentrumonitorizarea diversitatiibiologice.

Perfectionarea activitatii Grupului de Monitorizarea a Pasarilor din RBDD.

2002-2006

Infiintarea grupurilor specializate pentru monitorizarea speciilor periclitate conform prevederilor acordurilor internationale.

2002-2003

Infiintarea grupurilor de lucru specializate pentru evaluarea resurselor naturale exploatabile din RBDD.

2002-2003

18.3

Intarirea si perfectionareacapacitatii manageriale apersonaluilui din ARBDDsi din alte institutiinationale de profil indomeniul gestionariiariilor protejate si azonelor umede deimportanta internationala.

Suport financiar intern si international pentru asigurarea permanenta a resurselor umane si a logisticii necesare, conform normelor si experientei internationale, pentru implementareaobiectivelor de management.

2003-2006

Infiintarea si functionare Centrului National Uzlina de instruire si perfectionare in domeniul gestionarii ariilor protejate si a zonelor umede.

2003-2005

18.4

Implicarea tinerilor si a societatii civile insprijinirea actiunilor de supraveghere aecosistemelor naturale din RBDD

Infiintarea grupurilor de agenti ecologi voluntari functionand pe baza protocoalelor de colaborare dintre ARBDD si organizatiile neguvernamentale care sustin functionarea acestora.

2003-2005

Sursa: Conceptia planului integrat pentru Rezervatia Deltei Dunarii

"Fiecare generaţie trebuie să-şi ducă la îndeplinire sarcinile si sa utilizeze resursele naturale astfel incat sa asigure si generatiilor viitoare

96

acest drept - aceasta este ideea de bază a dezvoltării durabile. Iar acest lucru include în mod expres şi perspectiva globală."25

Procesul de elaborare a MP, este cel puţin din punct de vedere teoretic, o succesiune de operaţii de evaluare şi elaborare de modele predictive de dezvoltare. Mai întâi de toate, este necesar a se evalua starea sistemului prin indicatori de sănătate a mediului şi a se identifica problemele, iar apoi a se decide care probleme trebuie luate în considerare pentru planul de acţiune. In al doilea rând, trebuie stabilit care măsuri sunt fezabile, din punct de vedere tehnic pentru a se soluţiona aceste probleme.

Pe baza unui set raţional de criterii se va stabili o ordine de priorităţi. Apoi se estimează costurile implementării măsurilor necesare pentru soluţionarea fiecăreia dintre problemele prioritare. Pe baza acestor costuri se poate stabili în continuare care dintre priorităţile identificate anterior pot fi acoperite de resursele financiare disponibile.

In acest mod se va obţine o listă de măsuri fezabile care pot fi implementate în limita resurselor financiare disponibile. Măsurile astfel stabilite se vor structura într-un program de lucru, care se pune apoi în aplicare şi după care se va evalua modul de implementare a planului iniţial, urmând ca periodic să se revizuiască funcţie de evoluţia sistemului.

Acesta este în esenţă ciclul procesului de planificare, astfel prezentat fiind uşor de înţeles.

Există, bineînţeles, numeroase amănunte care determină modul în care aceste principii de bază sunt puse în aplicare şi au un impact asupra problemelor identificate,astfel a avut loc o elaborare si integrare a deciziilor la diferite niveluri.(Anexa VI)

Elaborarea si Integrarea deciziilor la diferite niveluri

Schema logica

Obiective, rezultate, activitati

Indicator Mijloc de verificare

Conditii asumate

25 Broșură(realizată de Consiliul Judeţean Tulcea), Proiect:”Concepţia planului integrat pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, 2008.

97

Obiectiv general:Conservarea si protectia patrimoniului natural al RBDD sipromovarea valorificarii durabile a resurselor naturaleScopul proiectului:Suport pentru implementareaconceptului de dezvoltare adaptabila(conservare-dezvoltare) in RBDD si ridicarea standardului de viata a locuitorilor

Ridicarea standardului deviata a locuitorilor-Redresarea sporuluinatural al populatiei panain 2015-Cresterea populatieiocupate cu 30% sireducerea ratei somajuluicu 20% din populatiaactive pana in 2015

Rapoarte statistice

Institutiile guvernamentale,locale si populatiacoopereaza pentrudezvoltarea rezultatelorproiectului

Rezultat nr.1: Sistem de monitoringperformant pe baza de imaginisatelitare

Sistem demonitoringpentru RBDD operationalpana in 2008

Rapoarte tehniceperiodice

Rezultatele monitoringuluisunt utilizate in procesuldecizional

Rezultat nr.2:Infrastructura imbunatatita inlocalitatile din RBDD

-Cresterea retelei dedistributie apa potabila cu…%, si a retelei decanalizare cu ..% pana in2015

Rapoarte statistice

Populatia locala valorificanoile oportunitati

Rezultat nr. 3:Dezvoltarea activitatilor economicealternative la

Ponderea populatieiocupate in turism rural30% din

Rapoarte statistice

Activitatile alternative nuafecteaza calitatea mediului

98

pescuit populatia activepana in 2015

Rezultat nr.4Acces la informatii si solutiiecologice pentru conservareatraditiilor locale si utilizareaenergiilor neconventionale

-Birou de consultantapentru activitati alternativeoperational pana in 2008-5 proiecte pilot pentruenergii neconventionale,pana in 2010

Raport de realizare

Rapoarte tehnicepentru proiecte pilot

Solutiile sunt viabile si eficiente economic

Rezultat nr. 5. Zone umede si functiiecologice/economice restaurate

-25 000 ha zone indiguitereconectate la regimulnatural pana in 2015-200 ha impaduriri, 2015-Centru national pentruzone umede operationalpana in 200

Rapoarte tehniceperiodice

Serviciilesi resurselefurnizate de zonele umede sunt in beneficiul populatieilocale

Activitati (grupate pe cele 5rezultate preconizate)

Mijloace Costuri

Activitatea 1.1.Achizitii deechipamente

Achizitii si instruire

Exista resurselor umane si financiare pentru functionarea sistemului

Activitatea 2.1 Imbunatatireaalimentarii cu apa potabila in localitatiActivitatea 2.2. Realizarea de sisteme de canalizare in localitatile din DD

Proiectare si Investitii

Proiectare si Investitii

Proiectare si Investitii

Resursele necesare pentru intretinere dupa implementare sunt asigurate

99

Activitatea 2.3. Realizarea de sisteme de colectare a deseurilor si rampeecologiceActivitatea 2.4. Refacerea legaturii sat Dunavat de sus cu D. Dunarii

Proiectare si Investitii

Activitate 2.5. Refacerea legaturii o.Sulina cu zonele de interes turisticActivitatea 2.6. Aparari impotrivainundatiilorActivitatea 2.7. Drumuri comunale

Proiectare si Investitii

Proiectare si Investitii

Proiectare si Investitii

500 000 Exista cerere pe piata pentru produse sau servicii alternative

Activitatea 3.1. Sistem de creditemici ieftine pentru dezvoltarea activitatilor economice traditionalealternativeActivitatea 3.2. Refacerea legaturiiintre traseul turistic Sulina-Sf. Ghe.sI Marea Neagr

Credite termen lung cu dobanda redusa

Proiectare si Investitii

125 000

125 000

Interes din partea populatiei locale si investitorilor

Activitatea 4.1. Consultanta pentruutilizarea traditionala a resurselor naturaleActivitatea 4.2.

Dotare, personal

Proiecte pilot

Cooperare intre institutiileguvernamentale, locale si populatie pentru realizareaactivitatilor

100

Consultanta pentrupromovarea energiilorneconventionaleActivitatea 5.1. Dezvoltareacooperarii transfrontiere pentrurefacerea zonelor umedeActivitatea 5.2. Promovareaproiectelor de refacere a zonelorumedeActivitatea 5.3. Centru national depregatire in domeniul restaurariizonelor umedeActivitatea 5.4. Refacerea padurilornaturale de-a lungul Dunarii si a bratelor principaleActivitatea 5.5. Refacerea habitatelorspeciilor amenintate

Studii pilot

Proiectare si Investitii

Dotare si instruire

Proiectare si investitii

Studii, proiectare siInvestitii

Sursa: Conceptia planului integrat pentru Rezervaţia Deltei Dunării

3.4.2 Implementarea proiectelor de reconstrucţie ecologică [n Delta Dunării

Obiectivul general urmãrit: extinderea habitatelor acvatice pentru speciile de pasari si pesti prin restaurarea zonelor umede

Plan strategic de reconstruc ţ ie ecologicã a Deltei Dunãrii - perioada 2005 – 2015

Obiective subsidiare:• protejarea populatiilor unor specii si a habitatelor• reintegrarea în circuitul hidrologic natural a unor zone economice

amenajate agricol si piscicol101

• restaurarea functiilor specifice zonelor umede• restabilirea echilibrului hidrologic si ecologic• realizarea unor noi habitate pentru speciile de pesti si pãsãri• refacera activitãtilor traditionale - pescuit, recoltare stuf,

cresterea animalelor si ecoturismActiuni:1. refacerea retelei de canale în vederea îmbunatatirii circulatiei

apei;2. renaturarea unor zone utilizate ca amenajari agricole si piscicole.Actiunea 1 : Refacerea retelei de canale in vederea îmbunatatirii

circulatiei apei.Scop: reactivarea circulatiei apei pe reteaua de canale existentaLucrari propuse:• reprofilarea canalelor principale si secundare prin dragarea

aluviunilor L = 265 km.• decolmatarea partiala a lacurilor (Furtuna, Uzlina, Puiu, Rosu).• calibrarea sectiunii unor canale (canal m.35, caraorman)• reactivarea constructiilor hidro. tip stavilar–15 buc. si ecluza – 1

buc.• stavilare noi – 8 buc.• consolidari sl aparari de maluri - 7600 mp.Actiunea 2 : Renaturarea unor zone economice utilizate ca

amenajări agricole ]i piscicoleScop: reconectarea la circuitul hidrologic natural a unor zone

amenajate în scop economicLucr ă ri propuse: •deschiderea de brese în digurile de aparare,în locurile fixate prin

modelare hidraulica, în vederea inundarii.•săparea unor canale de acces al apei pentru conectarea unor

elestee la regimul hidrologic natural.• modelare hidraulică- proiecteaza functie de debit si nivel, diferite

scenarii de inundare din care este selectat cel optim, în sensul refacerii circulatiei apei în zona, cât mai aproape de starea naturala, înainte de îndiguire.

Plan strategic de reconstructie ecologica a Deltei Dun ă rii - perioada 2005-2015

Efecte ecologice si sociale:• restaurarea zonele umede ca suport al biodiversităţii• realizarea de noi habitate pentru populatiile unor specii aflate in

declin sau amenintate cu disparitia• refacerea activitatilor tradiţionale specifice deltei (pescuit,

recoltare stuf, ecoturism)• extinderea habitatelor naturale• extinderea zonelor de reproducere naturala, de hranire si odihna

a speciilor de pesti ]i pasari acvatice

Plan strategic de reconstructie ecologica a Deltei Dunarii - perioada 2005-2015

1. Descrierea lucrărilor pentru implementarea proiectelor de reconstrucţie ecologică în complexele acvatice din Delta Dunării.

102

2. Evaluarea costurilor de implementare a planului strategic de reconstructie ecologica a Deltei Deltei Dunării.

SCHEMA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI STRATEGIC(Anexa VIII)1.IMPACT POSIBIL:a)ECOLOGIC • Regim hidrologic • Poluare • Habitate naturale • Comunitati de pesti, pasari,plante si animale.b)SOCIO-ECONOMIC• Comunitati umane• Activitati traditionale• Cai de navigatie existente2.MASURI SI ACTIUNI DE COMPENSARE SI ATENUARE• Refacerea reţelei de canale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei

apei.• Refacerea ]i ameliorarea terenurilor degradate.• Renaturarea unor zone economice utilizate ca amenajări

agricole ]i piscicole

3.PERSPECTIVE PENTRU COLABORARE TRANSFRONTIERAIN CADRUL PROGRAMULUI INTERNATIONALCORIDORUL VERDE AL DUNARII INFERIOARECARE CUPRINDE O RETEA DE ARII PROTEJATE,ZONE UMEDE CE URMEAZA A FI PROTEJATE, SUPRAFE Ț E PROPUSE PENTRU RECONSTRUC Ț IE ECOLOGIC Ǎ .

4.OBIECTIVE URM Ǎ RITE: • Protejarea populatiilor unor specii si a habitatelor• Reintegrarea unor zone economice amenajate în circuitul

hidrologic natural• Restaurarea functiilor specifice zonelor umede• Restabilirea echilibrului hidrologic si ecologic• Realizarea unor noi habitate pentru speciile de pesti si pasari• Refacerea activitatilor economice traditionale .5.EFECTE ECOLOGICE:• Extinderea habitatelor naturale existente• [mbunătăţirea condiţiilor ecologice în complexele acvatice naturale• Extinderea zonelor de reproducere naturala, de hranire ]i odihnă a

speciilor de pestil si pasari salbatice.6.POTEN Ț IAL ECONOMIC ANUAL: • Peste capturabil : 6.805 t x 1.500 Euro/t = 10,2 mil.Euro• Stuf recoltabil : 47.500 t x 16 Euro/t = 0,8 mil.Euro• Turism : 94.500 turisti x 3 zile/turist x 50 Euro/zi = 14,0 mil.Euro Total 25,0 mil. Euro

Evaluarea costurilor de implementarea planului strategic de reconstructie ecologica a

Deltei Dunarii103

perioada 2005 - 2015

ETAPA I ( 2005 - 2008 )

I.1. – Lucrari de reprofilare canale principale si secundare (prin lucrari de dragaj)

a) – Canale din amenajarea agricolă PARDINA – 27.032 ha:(CEAMURLIA, PARDINA - inclusiv dig adiacent,IACUBOVA)

b)– Canale din zona cu regim liber de inundaţii:( ŞONTEA NOUA, STIPOC, PARDINA -ocolitor, A.P.CHILIA I, MAGEARU-CARDON,VÂTAFU-ÎMPUŢITA,UZLINA s.a

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitor NOBAS: 1216,4 mii mc x 44.715 lei/mc =

54.409.212,0,0 - dragă Delta l : 1479,6 mii mc x 88.085 lei/mc = 275.256.818

Total=160.218.072,0

Se acordă un spor de 25 % reprezentând relee necesare pentru deplasarea terasamentelor executate pe amplasamentele definitive:

Total= 412.082.570,0 Tăieri sălcii în scaun: 174,7 km x cca.300 buc/km = 52.410 buc.

sălcii- rezultă : 52.410 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc =55.821.890,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)174.700 mp x 15 mp = 2.620.500 mp = 26.205 sute mp.- rezultă 26.205 sute mp x 365.000 lei/100 mp =9.564.840,0

TOTAL I.1.= 477.479.300,0

I.2. – Lucrari de reprofilare gârle si canale pescareşti - global pe complexe (prin lucrari de dragaj)- Complexul acvatic natural(ROŞU – PUIU, SONTEA – FURTUNA, GORGOVA – UZLINA)

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitor NOBAS: 202,9 mii mc x 44.715 lei/mc =- dragă Amphibex : 36,0 mii mc x 114.800 lei/mc = T

otal=13.205.474,0 Se acordă un spor de 50 % reprezentând relee şi alte lucrări

terasiere necesare pentru deplasarea terasamentelor excavate cu graifărul plutitor pe amplasamentele definitive

Total=4.536.337,0/200.272.590,0

Tăieri sălcii în scaun: 19,5 km x cca.300 buc/km = 5.850 buc. sălcii- rezultă : 5.850 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc =6.230.835,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)19.500 mp x 15 mp = 292.500 mp = 2.925 sute mp.- rezultă 2.925 sute mp x 365,1 lei/100 mp=1.067.954,0

104

TOTAL I.2.= 25.040.600,0

I.3. Lucrări de decolmatare lacuri Lacurile se vor decolmata în zona conurilor de aluvionare

interioară amplasate la confluenţa gârlelor şi canalelor de alimentare cu apă din emisar – braţele Dunării, în special a celor cu lungime mică.

In prima etapă se vor decolmata unele zone puternic aluvionate din lacurile Uzlina şi Furtuna, câte aproximativ trei hectare pe o adâncime de cca. 1,0 -1,5 m, cu refulare pe maluri, la cca.150-200 ml.

Rezultă: - lacul Uzlina: 5,0 ha = 50.000 mp x 1,25 m = 62.500 mc- lacul Furtuna: 5,0 ha = 50.000 mp x 1,25 m = 62.500 mc Tot

al 125.000 mc

EVALUAREA EFORTULUI INVESTITIONAL - în mii lei• Valoare săpătură cu draga Amphibex : - rezultă: 125 mii mc x (114.800 + 38.200)lei/mc =

19.125.000,0NOTĂ: tariful de bază luat în calcul la săpătură este 2,8 €/1 mc. cu refulare la 150 m majorat proporţional pentru distanţa de 300 ml.

• Se acordă un spor de 50 % reprezentând pierderi tehnologice datorate fluidităţii mălurilor

şi rizomilor de stuf existenţi în substrat. = 9.562.500,0• Tăieri de sălcii în scaun : (2 x 5) ha x 200 buc.sălcii/ha = 2.000

buc.sălcii- rezultă : 2.000 buc.sălcii x 1.065.100 lei/salcie = 2.130.200,0• Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţia dură (stuf,

pupură,etc)- rezultă: (2 x 50.000)mp = 100.000 mp = 1000,0 sute mp.1000 sute mp. X 365,0 mii lei/100 mp = 365.300,0 Tota

l I.3= 31.183.000,0

I.4. Deschideri de brese si canale de acces al apei pentru conectarea unor elestee din amenajarile piscicole la regimul hidrologic natural al complexului Şontea-Furtuna

• Se vor racorda prin breşe practicate în digurile de apărare ale amenajărilor piscicoleurmătoarele suprafeţe:( - A.P.Stipoc, - A.P.Obretin II, - A.P.Ceamurlia, - A.P.Chilia I + II)

Evaluarea efortului investitional - în mii lei- 30 breşe x 45.000,0 mii lei/breşă = 1.350.000,0 TOTAL

I.4. = 1.350.000,0I.5 . Stavilar tubular la A.P. CEAMURLIA (amonte)Valoarea totală de investiţie - mii lei - = 3.000.000,0,din care : - fundaţie (piloţi, pernă piatră) = 1.000.000,0 - radier + elevaţie = 1.500.000,0 - echipare şi construcţii annexe = 500.000,0

105

I.6 . Reactivare constructii hidrotehnice existente la A.A. PARDINA

(ecluză + stăvilar Stipoc)Se estimează global - mii lei - = 3.000.000,0

RECAPITULATIE ETAPA I.1.1. Lucrări de reprofilare canale principale şi secundare =

477.479.300,0 mii lei1.2. Lucrări de reprofilare gârle şi canale pescăreşti = 25.040.600,0

mii lei1.3. Lucrări de decolmatare lacuri = 31.183.000,0 mii lei1.4. Deschideri de breşe şi canale de acces al apei pentru

conectarea unor eleştee din amenajările piscicole la regimul hidrologic natural al complexului Sontea-Furtuna =1.350.000,0 mii lei

1.5. Stăvilar tubular la A.P. Ceamurlia (amonte) = 3.000.000,0 mii lei

1.6. Reactivare construcţii hidrotehnice existente la A.A.Pardina(ecluză şi stăvilar Stipoc) =3.000.000,0 mii leiTOTAL 541.052.900,0 mii leiTVA 19 % 102.800.000,0 mii leiTOTAL LUCRARI C+M 643.853.000,0 mii lei(16.096.330 €)ALTE CHELTUIELI• Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii=5.000.000,0 mii lei• Cheltuieli pentru studii,proiectare, engeneering 5 %

=32.200.000,0 mii lei• Cheltuieli pentru licitaţie, consultanţă şi asistenţă tehnică

=2.200.000,0 mii lei• Organizare de şantier 5 % =32.200.000,0 mii lei• Cheltuieli pentru taxe (CLPUAT) – 0,7% =4.510.000,0 mii lei• Cotă Casa Socială a Constructorilor - 0,5 % =3.220.000,o mii lei• Cheltuieli diverse şi neprevăzute – 5 % =32.200.000,0 mii leiTOTAL ALTE CHELTUIELI =111.530.000,0 mii lei

VALOAREA TOTALA A LUCRARILOR – ETAPA I. 755.383.000,0 mii lei(18.885.000 €)

ETAPA II ( 2009 - 2015 )

II.1. – Lucrari de reprofilare canale principale si secundare:(Sireasa amonte,Popina,Cardon,Lipoveni-br.Sf.Gheorghe, Lipoveni-Sat DUNAVATU DE SUS,Lac Razim-Portita,Vanghele,Dunavat

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitorNOBAS: 406,6 mii mc x 44.715 lei/mc =

18.181.120,0- dragă Delta l : 1.223,0 mii mc x 88.085 lei/mc = 107.727.960,0 Total

= 125.909.080,0

106

Se acordă un spor de 25 % reprezentând relee şi alte lucrări necesare pentru

deplasarea terasamentelor pe amplasamentele definitive:31.477.270,0

Total=157.386.350,0 Tăieri sălcii în scaun:

57,8 km x 300 buc/km = 17.340 buc.sălcii- rezultă : 17.340 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc = 18.468.834,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)57.800 mp x 15 mp = 867.000 mp = 8.670 sute mp- rezultă 8.670 sute mp x 365.000 lei/100 mp = 3.164.556,0II.2. – Lucrari de reprofilare gârle si canale pescareşti (global

pe complexe)Complexul acvatic natural(SOMOVA-PARCHES, DUNAVAT-DRANOV, RAZIM-SINOIE

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitor NoBAS: 200,6 mii mc x 44.715 lei/mc =

18.181.120,0 - dragă Amphibex : 34,1 mii mc x114.800 lei/mc =107.727.960,0

Total=125.909.080,0

Se acordă un spor de 25 % reprezentând relee şi alte lucrări necesare pentru

deplasarea terasamentelor pe amplasamentele definitive: 31.477.270,0

Total= 157.386.350,0

Tăieri sălcii în scaun:57,8 km x 300 buc/km = 17.340 buc.sălcii- rezultă : 17.340 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc = 18.468.834,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)57.800 mp x 15 mp = 867.000 mp = 8.670 sute mp- rezultă 8.670 sute mp x 365.000 lei/100 mp =3.164.556,0 TOTAL

II.1. 179.019.740,0II.2. – Lucrari de reprofilare gârle si canale pescareşti (global

pe complexe)Denumirea canalelor(SIREASA amonte, POPINA, CARDON,

LIPOVENI – br. Sf. Gheorghe, LIPOVENI –Sat DUNAVATU DE SUS, VANGHELE, DUNAVAT-FUNDATA)

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitorNOBAS: 406,6 mii mc x 44.715 lei/mc = 18.181.120,0 - dragă Delta l : 1.223,0 mii mc x 88.085 lei/mc = 107.727.960,0

Total= 125.909.080,0

Se acordă un spor de 25 % reprezentând relee şi alte lucrări necesare pentru

107

deplasarea terasamentelor pe amplasamentele definitive: 31.477.270,0

Total= 157.386.350,0 Tăieri sălcii în scaun:57,8 km x 300 buc/km = 17.340 buc.sălcii- rezultă : 17.340 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc = 18.468.834,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)57.800 mp x 15 mp = 867.000 mp = 8.670 sute mp- rezultă 8.670 sute mp x 365.000 lei/100 mp = 3.164.556,0II.2. – Lucrari de reprofilare gârle si canale pescareşti (global

pe complexe)Complexul acvatic natural:SOMOVA-PARCHES, DUNAVAT-DRANOV, RAZIM-SINOIE)

Evaluarea efortului investitional - în mii leiValoare săpătură:- graifer plutitor NoBAS: 200,6 mii mc x 44.715 lei/mc =

8.969.820,0- dragă Amphibex : 34,1 mii mc x114.800 lei/mc = 3.914.680,0 Total

= 12.884.500,0 Se acordă un spor de 50 % reprezentând relee şi alte lucrări

terasiere necesare pentru deplasarea terasamentelor excavate cu graifărul plutitor pe amplasamentele definitive = 4.484.910,0

Tăieri sălcii în scaun: 13,5 km x cca.300 buc/km = 4.050 buc. sălcii- rezultă : 4.050 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc = 4.313.660,0 Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţie dură

(stuf,papură,ş.a.)13.500 mp x 15 mp = 202.500 mp = 2.025 sute mp.- rezultă 2.025 sute mp x 365,1 lei/100 mp = 739.330,0,0II.3. Lucrari de decolmatare lacuriPropunerile de decolmatări lacuri pentru această etapă sunt :- lacul Ligheanca : 5,0 ha = 50.000 mp x 1,25 m = 62.500 mc- lacul Gorgova : 5,0 ha = 50.000 mp x 1,25 m = 62.500 mc- lacurile Roşu-Puiu: 6,0 ha = 60.000 mp x 1,50 m = 90.000 mc

Total = 215.000 mc

Evaluarea efortului investitional - în mii lei Valoare săpătură cu draga Amphibex:- rezultă: 215.000 mc x (114.800 + 38.200) lei/mc = 32.895.000,0• Se acordă un spor de 50 % reprezentând pierderi tehnologicedatorate fluidităţii mâlurilor şi rizomilor de stuf existenţi în stuf =

16.447.500,0• Tăieri de sălcii în scaun :(2 x 5+6) ha x 200 buc.sălcii/ha = 3.200 buc.sălcii- rezultă : 3.200 buc.sălcii x 1.065.100 lei/buc.salcie = 3.408.360,0• Curăţirea amplasamentului lucrărilor de vegetaţia dură (stuf,

pupură,etc)- rezultă : (2 x 50.000 + 60.000)mp = 1.600,0 sute mp.

108

1.600,0 sute mp. X 365,0 mii lei/100 mp = 584.000,0 Total II.3

53.334.860,0II.4. Deschideri de brese si canale de acces al apei pentru

conectarea unor suprafete dinamenajarile agricole şi piscicole la regimul hidrologic

natural al Deltei DunăriiEvaluarea efortului investitional - în mii lei• Conform evaluării din cap. I.4. se acordă global 30 breşe în valoare

de 1.350.000,0

Total II.4. 1.350.000,0

II.5. Constructii hidrotehniceII.5.1. Lucrări de apărări şi consolidări maluriEvaluarea efortului investitional - în mii leiConsolidări maluri executate pe taluzuri din arocamente formate

dintr-un strat de 1,0m de piatră brută nesortată aşezată pe saltea de fascine de 0,6 m.

• La confluenţa canalului Tulcea – Pardina (M.35) cu braţul Tulcea şi cu braţul Chilia – Veche.- 2 amplasamente x 400 ml/ amplasament (către două sute metri pe fiecare mal) x 4,0 ml/lungime taluz ) = 3.600 mp.

• In zona localităţilor Ceatalchioi, Plauru, Pardina, Chilia Veche şi Periprava, global :

- 5 localităţi x 200 ml/localitate x 4,0 ml (taluz) = 4.000 mp Total = 7.600 mp.

- rezultă : - saltea fascine: 7.600 mp x 797.040 lei/mp = 6.057.505,0

- anrocamente: 7.600 mc x 734.510 lei/mc= 5.582.275,0 Total

=11.639.780,0 Apărări maluri şi calibrări canale executate din prismuri de

anrocamente de piatră brută nesortată cu secţiunea medie de 15,0 mp aşezate pe saltele de fascine de 0,6 m grosime – global 1.000 ml:

• categorii de lucrări : - saltea de fascine: 1.000ml x 10m = 10.000 mp.

- anrocamente: 1000 ml x 15 mc/ml = 15.000 mc- rezultă: - saltea de fascine : 10.000 mp x 797.000 lei/mp =

7.970.400,0- anrocamente : 15.000 mc x 734.510 lei/mc = 11.017.700,0

Total 18.988.100,0

Total II.5.1. 30.627.880,0

NOTA:Costul lucrărilor a fost evaluat în funcţie de preţurile care se utilizează la lucrările de consolidări maluri pe braţul Sulina.Preţurile includ valoarea materialelor, transportul şi introducerea în operă.

II.5.2. Evaluare construcţii hidrotehnice tip StăvilarPentru asigurarea stocării şi circulaţiei apei între obiectele de apă

din RBDD aflate în regim liber de inundaţie, se propune realizarea unor

109

stăvilare simple cu părţi plane demontabile şi cu deschiderea totală de aproximativ 6,0 ml., amplasate după cum urmează :

• Complexul Somova-Parcheş: - gârla Nouă - amonte, la Dunăre- canal Mila 42 – aval, la Dunăre• Complexul Şontea – Furtuna: - canal Sireasa - amonte (Podu Roşu)- canal Crânjeală - amonte, către Dunărea Veche• Complexul Gorgova- Uzlina : - canal Uzlina - amonte, către braţul

Sfântu Gheorghe• Complexul Roşu – Puiu: gârla Împuţita - aval, la intersecţia cu digul

Cardon litoralSulina – Sfântu Gheorghe.Total = 6 amplasamente• Complexul Razim – Sinoie în punctul Portiţa un stăvilar dublu

casetat cu deschiderea totală de aproximativ 12,0 ml.Evaluarea costului pentru realizarea unui stăvilar : - mii lei -- Valoarea totală de investiţie = 6.000.000, 0din care : - fundaţie (piloţi, pernă piatră) 1.500.000,0- radier 1.000.000,0- elevaţie 1.500.000,0- echipare (pile,porţi,sistem rulare etc.) 1.500.000,0- construcţii şi dotări anexe (canton,drum acces,etc) 500.000,0

NOTA: Costurile menţionate sunt informative. Cantităţile de lucrări şi costurile reale se vor stabili pentru fiecare amplasament în funcţie de studiile de specialitate şi condiţiile specifice din zonă.

- rezultă: - 6 stăvilare simple x 6.000.000 mii lei/stăvilar = 36.000.000,0

- 1 stăvilar dublu x 12.000.000 mii lei/stăvilar = 12.000.000,0 Tot

al II.5.2 48.000.000,0

RECAPITULATIE ETAPA IIII.1. – Lucrări de reprofilare canale principale şi secundare :

179.019.740,0 mii leiII.2. – Lucrări de reprofilare gârle şi canale pescăreşti : 22.422.400,0

mii leiII.3. – Lucrări de decolmatare lacuri: 53.334.860,0 mii leiII.4. – Deschideri de breşe şi canale de acces al apei pentruconectarea unor suprafeţe amenajate la regimulhidrologic natural al Deltei Dunării: 1.350.146,0 mii leiII.5. – Construcţii hidrotehnice:II.5.1. - Lucrări de apărări şi consolidări maluri: 30.627.880,0 mii leiII.5.2. – Stăvilare : 48.000.000,0 mii lei

TOTAL 334.755.026,0 mii lei

TVA 19 % 63.603.474,0 mii lei

TOTAL LUCRARI C+M 398.358.500,0 mii lei (9.959.000 €)

ALTE CHELTUIELI – mii lei Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii = 4.000.000,0 Cheltuieli pentru studii, proiectare, engenering 5% =

19.900.000,0

110

Cheltuieli pentru licitaţie, consultanţă şi asistenţă tehnică = 1.500.000,0

Organizare de şantier – 5 % = 19.900.000,0 Cheltuieli pentru taxe (CLPUAT) – 0,7 % = 2.788.500,0 Cotă Casa Socială a Constructorilor - 0,5 % = 1.993.000,0 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 5 % = 19.900.000,0

TOTAL ALTE CHELTUIELI = 69.981.500,0

TOTAL GENERAL LUCRARI ETAPA II. = 468.340.000,0 (11.708.500€)

Sursa:Starea Deltei Dunării

3.5 Analiza S.W.O.T. a Deltei Dunarii Scopul acestei secţiuni este de a examina regulile abordării

ecosistemice-economice pentru atingerea obiectivelor generale propuse in Master Plan. Aceasta evaluare a managementului resurselor Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ia in considerare componentele geografice in cadrul unui sistem intreg. Metoda aplicata consta din analiza managementului Rezervatiei Biosferei si identificarea principalelor calitati, deficiente, oportunitati si obstacole ce contribuie atat la mentinerea sau restaurarea caracterului ecologic cat si la imbunatatirea mijloacelor de subzistenta in dezvoltarea durabila.

Principiile declarate oficial la Nairobi in mai 2000 (decizia V/6) citate in cele ce urmeaza ca puncte de pornire necesare (DECIZII ADOPTATE DE CONFERINTA PARTILOR CONVENTIEI PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGICA LA CEL DE AL 5-LEA MEETING Nairobi, 15 – 26 mai 2000 Decizia V/6):

• Principiul 1: Obiectivele de management ale suprafeterelor terestre, acvatice, si ale resurselor vii depind de optiunile societatii.

Argument: Diverse sectoare ale societatii percep ecosistemele in sensul propriilor lor nevoi economice, culturale si sociale. Populatia indigena si alte comunitati care traiesc in spatiul terestru sunt stakeholderi importanti si drepturile si interesele acestora ar trebui sa fie recunoscute. Atat diversitatea culturala cat si cea biologica sunt componente centrale ale abordarii ecosistemice, si managementul trebuie sa ia in considerare acest lucru. Optiunile societatii trebuie exprimate cat se poate de clar.

Ecosistemele trebuie gestionate pentru valoarea lor intrinseca si pentru beneficiile tangibile sau intangibile aduse oamenilor, intr-un mod corect si echitabil.

• Principiul 2: Managementul trebuie descentralizat pana la nivelul inferior corespunzator.

Argument: Sistemele descenteralizate pot conduce la o mai mare eficienta si echitate. Managementul trebuie sa implice toti stakeholderii si sa echilibreze interesele locale cu interesul publicului larg. Cu cat managementul tine mai mult cont de ecosisteme, cu atat cresc responsabilitatea, participarea si utilizarea cunostintelor locale.

• Principiul 3: Managerii ecosistemelor trebuie sa tina cont de efectele (actuale sau potentiale) ale activitatilor lor asupra ecosistemelor adiacente sau asupra altor ecosisteme.

111

Argument: Interventiile manageriale in ecosisteme au adesea efecte necunoscute si neprevazute asupra altor ecosisteme; prin urmare, impactele posibile necesita consideratii si analize efectuate cu grija.Acestea pot necesita restructurari sau moduri de organizare pentru institutiile implicate in procesele de decizie, pentru a face, atunci cand este necesar, compromisurile corespunzatoare.

• Principiul 4: Recunoasterea beneficiilor potentiale din management, este necesara

intelegerea si gestionarea ecosistemelor in context economic. Orice astfel de program de gestiune a ecosistemelor ar trebui sa:

a) reduca distorsiunile de piata care afecteaza diversitatea biologica;

b) stabileasca stimulente pentru promovarea conservarii biodiversitatii si dezvoltarea

durabila;c) atribuie costuri si beneficii in ecosistemele date, intr-o masura

realizabilaArgument: Cea mai mare amenintare pentru diversitatea biologica

este inlocuirea acesteia cu sisteme alternative de utilizare a terenurilor. Acestea apar adesea prin distorsiunile de piata, care subevalueaza sistemele naturale si populatiile si ofera stimulente si indemnizatii pentru favorizarea conversiei terenurilor catre sisteme mai putin diverse.

Adesea, cei ce beneficiaza de pe urma conservarii, nu platesc costurile asociate acesteia si, de asemenea, cei ce genereaza costuri de mediu (precum poluarea) se sustrag responsabilitatilor.Stimulentele permit celor ce controleaza resursa sa beneficieze si asigura plata de catre cei ce genereaza costuri de mediu.

• Principiul 5: Conservarea structurii si functionarii ecosistemului, in scopul mentinerii

functiilor si serviciilor ecosistemelor, ar trebui sa fie o tinta prioritara a abordarii ecosistemelor.

Argument: Functionarea si rezilienta ecosistemelor depind de o relatie dinamica in cadrul speciei, intre specii, si intre acestea si mediul lor abiotic, precum si interactiunile fizice si chimice in cadrul mediului. Conservarea si, acolo unde este cazul restaurarea acestor interactiuni si procese, este de o mai mare importanta pentru pastrarea pe termen lung a diversitatii biologice decat simpla protectie a speciilor.

• Principiul 6: Ecosistemele trebuie gospodarite in cadrul limitelor functionarii lor

Argument: Considerand probabilitatea sau usurinta de a atinge obiectivele de management, trebuie acordata atentie conditiilor de mediu care limiteaza productivitatea naturala, structura, functionarea si diversitatea ecosistemului. Limitele functionarii ecosistemului pot fi afectate in masuri variabile de conditii intretinute artificial, sau de conditii imprevizibile, temporare, si, in conformitate,managementul trebuie sa fie prudent.

• Principiul 7: Abordarea ecosistemica trebuie sa fie efectuata la scara spatiala si temporala potrivita.

Argument: Abordarea trebuie facuta la scara temporala si spatiala potrivita obiectivelor. Limitele pentru management vor fi definite in mod operational de catre utilizatori, manageri, oameni de stiinta si comunitatile locale indigene. Conexiunile intre zone trebuie sa fie promovate acolo

112

unde este necesar.Abordarea ecosistemica se bazeaza pe natura ierarhica a diversitatii biologice caracterizata de interactiunea si integrarea genelor, speciilor si ecosistemelor.

• Principiul 8: Recunoasterea scarilor temporale variabile si a efectelor ce caracterizeaza

procesele ecosistemice, obiectivele pentru un management ecosistemic trebuie sa fie stabilite pe termen lung.

Argument: Procesele ecosistemice sunt caracterizate prin scari temporale variabile. Acestea intra in conflict in mod inerent cu tendinta oamenilor de a favoriza obtinerea de castiguri pe termen scurt, si beneficii immediate, in locul celor de viitor.

• Principiul 9: Managementul trebuie sa recunoasca faptul ca schimbarea este inevitabila

Argument: Ecosistemele, inclusiv compozitia speciilor si abundenta populatiilor se schimba. Prin urmare, managementul trebuie adaptat la aceste schimbari. Pe langa dinamica inerenta a schimbarii,ecosistemele sunt deranjate continuu de un complex de incertitudini si “surprize” potentiale in domeniile uman, biologic si de mediu. Regimurile perturbatoare traditionale pot fi importante pentru structura si functionarea ecosistemelor, si pot necesita intretinere sau reconstructie. Abordarea ecosistemica trebuie sa utilizeze un management adaptativ, pentru a anticipa aceste schimbari si trebuie sa fie precaut in procesele de luare a deciziilor care pot ingradi optiuni, dar, in acelasi timp, sa considere actiunile de aplanare si sa faca fata schimbarilor pe termen lung precum schimbarile climatice.

• Principiul 10: Abordarea ecosistemica trebuie sa identifice echilibrul intre integrarea conservarii si utilizarii diversitatii biologice.

Argument: Diversitatea biologica este importanta atat pentru valoarea sa intrinseca cat si datorita rolului cheie pe care il detine in furnizarea ecosistemelor si a altor servicii de care noit toti depindem. A existat o tendinta in trecut de a gestiona componentele diversitatii biologice fie ca protejate sau neprotejate. Se impune ca necesara o schimbare catre situatii mai flexibile, unde conservarea si utilizarea sunt vazute in context, si intrega gama de masuri este aplicata intr-un set de ecosisteme de la strict protejate pana la cele antropice.

• Principiul 11: Abordarea ecosistemelor ar trebui sa ia in considerare toate formele de informatii relavante, inclusiv cunoasterea stiintifica si cea locala indigena, inovatii si practici.

Argument: Informatiile din toate sursele sunt foarte importante pentru stabilirea unor strategii manageriale ecosistemice eficiente. Este de dorit o cunoastere mai buna a functiilor ecosistemelor si a impactului activitatilor antropice. Toate informatiile relevante din orice domeniu de interes trebuie diseminate intre stakeholderi si partile implicate, luand in considerare, printre altele, orice decizie de sub incidenta Articolului 8 (j) a Conventiei asupra Diversitatii Biologice. Ipotezele din spatele deciziilor manageriale propuse trebuie facute explicite si verificate fata de cunostintele disponibile si punctele de vedere ale stakeholderilor.

• Principiul 12: Abordarea ecosistemică ar trebui să implice toate sectoarele relevante ale societăţii si diciplinele stiintifice.

Argument: Cele mai multe probleme de management a biodiversitatii sunt complexe, cu multe interactiuni, efecte secundare si

113

implicatii, si prin urmare ar trebui sa implice cunoasterea expertilor, si stakeholderii de la nivel local, national, regional si international, dupa caz.

Analiza SWOT a fost elaborata luand in considerare aceste realităţi şi prin aplicarea principiilor de Conservare a Diversităţii Biologice la studiul nostru de caz. Aceasta inseamna, in primul rand,studierea posibilitatii aplicarii fiecarui principiu zonei; in al doilea rand, daca se aplica, analizarea a ceea ce implica asemenea aplicatii in sensul contributiei la dezvoltare, a obstacolelor, oportunitatilor pentru managementul ecosistemelor. Observaţiile şi informaţiile obţinute prin ancheta de teren dar şi din forumul-dezbatere organizat au fost interpretate prin această analiză, cu scopul de a cântări acţiunile şi riscurile care vor fi menţionate în planul de investiţii.

In unele cazuri, acelasi principiu poate fi vazut din mai multe puncte de vedere, ca un punct forte si slab in acelasi timp (principiul 11), sau atât ca o oportunitate dar si ca un obstacol (principiul 2,3 si 11).

114

Analiza SWOT a Deltei Dunării

PUNCTE FORTE:-Principiul 1.Protectia legata prin legi nationale si conventii internationale:Ramsar,UNESCO MAB Biosphere Reserve,IBAs,ect.-Principiul 5.O mare biodiversitate,abundenta de specii endmice.-Principiul 6.Un grad ridicat de cunoastere ecologica si economica a populatiei indigene.-Principiul 9.Experienta in reconstructia ecologica.

DEFICIEN Ț E: -Principiul 2.Managementul este prea centralizat in Tulcea.-Principiul 3.Lipsa concesiilor corespunzatoare ale stakeholderilor.-Principiul 4.Disfunctiile pietei(e.g. caviar)-Principiul 7.Lipsa conectivitatii intre utilizatori,manageri,oameni de stiinta si populatia locala indigena in implementarea procesului de planificare manageiala.-Principiul 8.Conflicte inerente intr localnici si marile firmele private generate de utilizarea resurselor.-Principiul 12.Cele mai multe probleme de gestiune a diversitatii biologice sunt complexe,cu multe interactiuni.

OPORTUNIT ǍȚ I: -Principiul 1.Aborbarea stiintifica a conservarii biodiversitatii si a dezvoltarii durabile folosind cunoasterea locala indigena si recunoasterea drepturilor acesteia.-Principiul 2.Sistem de cooperare orizontal si vertical.-Principiul 3.Reconstructia ecologica a polderlor abandonate.-Principiul 4.Implementarea directivelor U.E.-Principiul 10.Echilibrul corespunzator intre integrarea conservarii si utilizarea diversitatii biologice.-Principiul 11.Imbinatatirea potentiala a cunoasterii stiintifice si a educatiei ecologice.

OSTACOLE:-Principiul 2:Sistem managerial Centralizat.-Principiul 3.Interventii manageriale socio-economice mai putin bazate pe dezvoltarea durabila.-Principiul 9.Schimbarea ecosistemica afecteaza utilizarea economica.

Sursa: Concepţia planului integrat pentru Rezervaţia Deltei Dunării

115

116

CONCLUZII

Pe fondul unei creşteri continue a circulaţiei turistice ]i a diversificării produselor si destinaţiilor turistice, rezolvarea disfuncţionalităţii existente la nivelul fiecărei forme de turism duce ]i la diminuare problemelor de impact. Planul acţiunilor ]i proiectelor de încadrare a dezvoltării si consolidării formelor de turism trebuie sa aibă in vedere derularea unor măsuri generale ]i a unor măsuri specifice. Din analiza efectuată asupra principalelor forme de turism reies ]i mutaţiile pe care va trebui să le suporte turismul ]i măsurile necesare pe termen mediu si lung.

M ă suri generale: Constituie premisele dezvoltării, diversificării, creşterii calitative a

ofertei turistice romaneşti. In principal, acestea sunt exprimate de: adoptarea treptata a legislaţiei, mai ales [n domeniul economic,

financiar, de mediu; adoptare treptata a sistemului de statistic a si a normelor tehnice

europene ; încurajarea investiţiilor străine; infiintarea unor bănci de credit pentru turism, care sa asigure

fondurile necesare programelor de modernizare si dezvoltare a structurilor turistice si a facilitaţilor de finanţare a procesului de privatizare si a noilor investiţii;

alinierea reţelei de transporturi din România ( aeriene, feroviare, rutiere, navale) la standardele europene si a serviciilor adiacente.

M ă suri specifice: Activitatea turistica din România este influenţata ]i de o serie de

factori obiectivi ]i conjuncturali care necesită adoptarea unor măsuri deosebite.

M ă suri de natura economic ă ]i financiar ă : accelerarea dezvoltării economice de ansamblu, creşterea

produsului intern brut; sprijinirea dezvoltării ramurilor industriale si agricole ce vin in

întâmpinarea dezvoltării turismului; întâmpinarea blocajelor economice si bancare, care au ca efect

decontările greoaie; aplicarea unui sistem de credite bancare cu dobânzi reduse pentru

societatile de turism si încurajarea activitatilor turistice printr-un sistem de impozitare mai flexibil;

scăderea atitudinii discriminatorii a băncilor in raport cu activitatea touroperatorilor cu capital privat;

stabilirea principalelor prioritati de acţiune cu specific economic si financiar menite sa reorganizeze turismul.

M ă suri socio-demografice: schimbarea modelelor de comportament ale multor categorii ale

populaţiei in favoarea practicării turismului; creşterea numărului de persoane, mai ales a celor tinere, calificate

in domeniul turismului. M ă suri [n domeniul turismului: Tinand cont de mutaţiile intervenite in cererea si oferta turistica la

nivel european si mondial, dar si de posibilitatile existente la noi, trebuie

117

adoptate o serie de masuri care sa fie benefice pentru toate formele de turism.

Din cele prezentate in întreaga lucrare rezulta ca pentru o mai rapida integrare in structurile europene si dispariţia impacturilor negative in politica si strategia de dezvoltare si promovare a turismului, România are nevoie de :

inventarierea naţionala a resurselor :financiare, a celor naturale, culturale cu valenţe turistice, care sa fie permanent aduse la zi si puse la dispoziţia investitorilor străini;

realizarea unui plan cadru la nivel naţional, regional, local bine documentat, revizuit periodic, care sa ateste posibilitatile de dezvoltare turistica pe baza cererii si oferte;

cererea tuturor condiţiilor legislative, juridice, financiare pentru ca România sa beneficieze de spijin financiar , tehnologic din partea tarilor vest europene;

recunoaşterea si creşterea rolului organizaţiilor nonguvernamentale pentru realizarea de acţiuni comune cu autoritatile locale pentru gestionarea raţionala a resurselor;

racordarea politicii si strategiei naţionale de exploatare a resurselor energetice, apa, sol, vegetaţie, reciclare, păstrarea calitatii mediului la normele europene si internaţionale;

alinierea infrastructurii generale, îndeosebi a transporturilor, la standardele europene; ritmul si volumul noilor investiţii in construcţii, a exploatării resurselor sa corespunda capacitatii de suportabilitate a mediului, mai ales a zonelor cu echilibru fragil.

Si in domeniul turismului, fata de Uniunea Europeana, România, alături celelalte tari cu statut de asociere va trebui sa sustina un "examen" care sa certifice apropierea conceptuala legislativa, metodologica, fata de standardele europene.

Nu trebuie să uităm că dacă patrimoniul natural al unei zone (fie ea şi arie protejată) atrage turiştii, odată ce el este degradat, turiştii se vor îndepărta la fel de repede, lăsând în urmă o populaţie care trebuie să suporte consecinţele datorate atât degradării mediului de viaţă, a resurselor naturale, cât şi a scăderii veniturilor din turism.

[n concluzie, “turismul durabil nu urmăreste doar ocrotirea mediului. Când spunem dezvoltare durabilă spunem impacturi (fie environmentale, fie socio-culturale,etc), iar dezvoltarea durabilă presupune gestionarea durabilă a acestor impacturi. Este o problemă de realizare a unui echilibru ]i a unei armonii, [ntr-o obtică de durabilitate (chiar prioritate) pe termen lung.

Turismul durabil nu este un produs turistic, ce se poate vinde turiştilor.Turismul durabil este un mod de a concepe şi de a planifica şi gestiona durabil activităţile turistice. În acelaşi timp el presupune şi o schimbare în stilul de gestionare, în comportamente, în mentalităţi şi obiceiuri.

Nu există „reţete” de reuşită în derularea unui turism durabil, dar putem ţine cont de câteva „piste” de intervenţie:

1) promovarea unui plan de acţiune în parteneriat cu actorii „cheie” în derularea fenomenului turistic, inclusiv implicarea liderilor din industrie;

2) demistificarea sensului dezvoltării durabile;3) comunicarea în domeniul dezvoltării durabile;

118

4) integrarea dezvoltării durabile ca factor de valorificare a industriei turistice şi mizarea pe legăturile strânse între calitate şi turism durabil;

5)integrarea dezvoltării durabile în formarea profesională a viitorilor „gestionari” ai fenomenului turistic;

6) recunoaşterea şi promovarea cazurilor de succes de dezvoltare durabilă;

7) educarea turismului în spiritul dezvoltării durabile pentru a face cele mai bune alegeri în derularea actului turistic.

Continuarea operei de educare în spiritul ecoturismului şi a turismului durabil

trebuie realizată prin dezvoltarea conştiinţei ecologice a populaţiei, înfrăţită cu sentimente de dragoste şi respect pentru natură, locurile istorice, monumentele de artă şi arhitectură dea lungul timpurilor.

Aceasta este necesar să fie susţinută de acţiuni legate de „valoarea inestimabilă a mediului” şi a potenţialului turistic în dezvoltarea şi devenirea comunităţilor conştiente de evoluţia benefică în spiritul ecoturismului.”26

ANEXE

Anexa I: Impactul turismului asupra mediului [nconjurător

MEDIUL INCONJURATOR

Activităţile umane Impactul asupra populaţiei

↓

RESURSEECONOMIE POPULA|IE----------------------------------------------------------------------------------------------

-------ECOSISTEM DEPǍSIRE

26 Cândea , Erdeli M.-Potenţialul turistic al României și amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucuresti, 2003

119

SERVICII INTEGRATE IN ECOTURISM

Sursa:Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,Economia turismului ]i mediului [nconjurator,Ed.Economică

120

Anexa II:Norme de utilizare a unor resurse turistice pentru practicarea agrementului in aer liber

ACTIVITATEA TURISTICǍ NUMǍR MAXIM DE PERSOANE

Picnic 50-100 pers/oraPescuit 100 m²/pers

Plimbari in padure amenajata

200 pers/ha

Plimbari in padure neamenajata

100 pers/ha

Sporturi de vara 50-100 pers/haPlaja 2 m² nisip+8 m² teren/pers

Plimbari in parc 100 pers/haEchitatie 3 visit/ha

Sporturi nautice 20 pers/ha+25 m tarm amenajat

Tabere (scolari) 50 visit/haVanatoare 0.1 vanatori/10 ha

Distractii in spatii acoperite 150 visit/ha

Sursa:Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,Economia turismului ]i mediului [nconjurator,Ed.Economică

121

122

Anexa III: Modul de producere al impacturilor [n turism

ELEMENTE DINAMICE

↓←

↓

→ ←

ELEMENTE STATISTICE

↓

→ ←

Cresterea turistica

Forme de turism

Motivatii turistice

Durata sejurului

Tipuri de activitati turistice

Nivel de exploatare

Nivel desatisfacere

Caracteristicile socio-

economice

Caracteristicile

destinatiilor

Procesele de mediu

Structura economica

Organizarea politica

Nivel de dezvoltare turistica

Structura organizarii

sociale

Destinatie turistica

Presiune exercitata

Capacitatede

suportabilitate

123

ELEMENTE REZULTATE

Impacturile de turism

↓....................................

↓ ↓

↓

↓

……………………………………… ↓ ↓ ↓

↓

Economice Fizice SocialeControlul

impactului

Financiar Managementstrategic

InformareGhidul

indicatorilor si capacitatilor

Controlul ethnic,

inginerie

124

Sursa:Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,Economia turismului ]i mediului [nconjurator,Ed.Economică

125

Anexa IV:Fazele de analiza a impactului de mediu

→ ↓ ↓

↓

↓Detalierea problemelorr de impact de

mediu

↓Studiu de fezabilitate

↓ Propuneri de minimizare a efectelor asupra mediului

↓Realizarea planului si proiectul fizic

↓ Stabilirea masurilor de protectie a mediului

↓Planul de implementare

↓Monitorizarea mediului

↓ Planul de monitorizarea si evaluarea periodica

Sursa: Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

Propuneri de dezvoltare

Politica de mediu

Alegerea zonei,Probleme de protectie a mediului,Aprecieri preliminare

Roport de prefezabilitate

126

Economia turismului ]i mediului [nconjurător, Ed.Economică

Anexa V:CAPACITATE A Ş I ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTIC Ǎ

N DELTA DUN Ǎ RII

U.M. TOTAL DELTA DUNARII

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

numar4710 144

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din care: hoteluri

numar 1066 19

Capacitatea existentă

locuri 287158 4086

Capacitatea existentă din care:hoteluri

locuri167771 1210

Capacitatea în funcţiune

mii locuri-zile 56500549

Capacitatea în funcţiune din care:hoteluri

mii locuri-zile 37777267

Sosiri mii 6216 55Sosiri din care:straini

mii 1380 12

Inoptări mii 18992 140Inoptări din care:straini

mii 3242 28

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune

% 33,6 25,5

Durata medie a şederii

zile 3,1 2,6

127

Sursa:Anuarul statistic al României pe 2008

Anexa VI: Abordarea ecosistemică ar trebui să implice toate sectoarele relevante ale societatii ]i diciplinele stiinţifice

Sursa: Concepţia planului integrat pentru Rezervaţia Deltei Dunării

128

129

Anexa VII:Elaborarea ]i Integrarea deciziilor la diferite niveluri

↔

↔

Sursa: Conceptia planului integrat pentru Rezervaţia Deltei Dunării

Nivel Sector ExempleMeg

a

Global si

InternationalSchimbarea

climei,Comert,Dezvoltarea Durabila si Biodiversitate.

Sub Mega/Super

Macro

(Multinational) Managementul bazinelor hidrologice regionale ,Intelegeri

Multinationale privind Mediul,Lucrul in retea.

Macro

National Politica Financiara,

ManagementulResurselor

Naturale,Reducerea

saraciei,Politica de sustinere,Diseminarea

informatiilor.Meso

Local/

Ecosistem Administrativ Sub

National

Managementul Resurselor

Naturale,Program pentru

Apa,Infrasctructura,Mijloace de trai.

Micro

Comunitate Mobilizare Sociala,Actiuni Locale pentru Managementul Resursei Naturale de

Mediu,Mijloace de trai.

130

131

Anexa VIII: SCHEMA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI STRATEGICIMPACT POSIBIL:

a)ECOLOGIC b)SOCIO-ECONOMIC

• Regim hidrologic • Comunitati umane• Poluare •Activitati traditionale• Habitate naturale • Cai de navigatie existente • Comunitati de pesti, pasari, plante si animale.

↓MASURI SI ACTIUNI DE COMPENSARE SI ATENUARE

• Refacerea reţelei de canale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei apei.• Refacerea şi ameliorarea terenurilor degradate.

• Renaturarea unor zone economice utilizate ca amenajări agricole şi piscicole

↓PERSPECTIVE PENTRU COLABORARE TRANSFRONTIERA

IN CADRUL PROGRAMULUI INTERNATIONALCORIDORUL VERDE AL DUNARII INFERIOARE

CARE CUPRINDE O RETEA DE ARII PROTEJATE,ZONE UMEDE CE URMEAZĂ A FI PROTEJATE, SUPRAFETE

PROPUSE PENTRU RECONSTRUCTIE ECOLOGICA.

↓OBIECTIVE URM Ă RITE

• Protejarea populaţiilor unor specii şi a habitatelor• Reintegrarea unor zone economice amenajate în circuitul hidrologic

natural• Restaurarea funcţiilor specifice zonelor umede• Restabilirea echilibrului hidrologic şi ecologic

• Realizarea unor noi habitate pentru speciile de peşti şi păsări• Refacerea activităţilor economice tradiţionale .

↓EFECTE ECOLOGICE

• Extinderea habitatelor naturale existente• Imbunătăţirea condiţiilor ecologice în complexele acvatice naturale• Extinderea zonelor de reproducere naturală, de hrănire şi odihnă a

speciilor de peştil şi păsări sălbatice.

↓POTENTIAL ECONOMIC ANUAL

• Peşte capturabil : 6.805 t x 1.500 Euro/t = 10,2 mil.Euro• Stuf recoltabil : 47.500 t x 16 Euro/t = 0,8 mil.Euro

132

• Turism : 94.500 turişti x 3 zile/turist x 50 Euro/zi = 14,0 mil.Euro Total 25,0 mil. EuroSursa: Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

Economia turismului ]i mediului [nconjurator, Ed.Economică

133

Bibliografie:

1. Bãltareţu Andreea-Ecoturism ]i dezvoltarea durabilă, Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2007.

2. Boghean Carmen-Economia turismului, 2006.3. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara-Economia turismului ]i

mediului [nconjurător, Editura Economică, 1998.4. Cândea , Erdeli M.-Potenţialul turistic al României ]i amenajarea turistică

a spaţiului, Editura Universitară, Bucuresti, 2003.5. Mazilu M.-Ecoturism ]i amenajări turistice, Editura Scrisul Românesc,

Craiova, 2004.6. Mazilu M.-Ecologie ]i protecţia mediului [nconjurător, Editura Mirton,

Timi]oara, 2004.7. Muntele I ]i Iaţu-Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003.8. Henche Garcia Blanca-Marketing in turismul rural, Editura Irecson,

2004.9. Bro]ura (realizată de Consiliul Judeţean Tulcea-Compartimentul

Informatică), Proiect”Dezvoltarea potenţialului pentru un turism durabil [ntr-o zona umedă, Studiu de caz:Delta Dunării, octombrie 2008.”

10. Bro]ura (realizată de Consiliul Judetean Tulcea),Proiect:”Concepţia planului integrat pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunării”,2008.

11. Green Report:”Studiu pentru dezvoltarea durabilă a turismului [n Deltă”, Tulcea, 2007.

12. Revista de Markeing Online, vol:1, nr:4, Articol:”Turismul-o relaţie privilegiată cu dezvoltarea durabilă”, 2007, Autor:Mazilu Mirela.

13. Ziarul “Adevarul”, Articol:”Delta ucisa de braconieri si imobiliare”, Autor:Procopov Ecaterina, 2009.

14. Ziarul “Curentul”, Articol:”Turismul viitorului nu poate fi decat Turism verde”, 2009.

15. Ziarul”Gardianul”, Articol:”Turismul [n Delta, sabotat de infrastructura”, 2008.

16. Ziarul”Romania Libera”, Articol:”Delta, sufocată de gunoaie”, Autor: Neculai Amihulesei,Mai 2008.

17. Ziarul Cotidianul, Bucuresti, 2007.18. BBC România.

134

19. Publicaţia Organizaţiei Mondiale a Turismului “Turismul în anul 2010″.

20. www.salveaza planeta.ecosapiens.ro, Articol: Isvanca Manuela-Alina, 2009

21. www.stirilocale.ro(Tulcea),2008.22. www.cjtulcea.ro23. www.salvatidelta.ro,2008.24. Anuarul statistic al României pe 2008

135