Dâmboiu DanielMatei Andrei

Mușat AndreeaRoman Mădălina

Urbanizrea si impactul asupra mediului

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evolutie ascendenta, inregistrand in mod continuu noi si noi descoperiri. Aceasta afirmatie este destul de evidenta daca privim sfarsitul mileniului doi: avionul supersonic, trenurile de mare viteza, blocurile “zgarie-nori”, explorarea spatiului cosmic s.a.m.d. Nivelul de trai al acesteia inregistreaza astazi in tarile dezvoltate, cota cea mai ridicata din istorie (acesta fiind determinat de transpunerea in practica a descoperirilor din activitatea de cercetare-dezvoltare).

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare. De asemenea, se refera la procentul dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari.

Urbanismul:urbanismul este un mod de viata asociat cu zonele urbane. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara). Pe de alta parte, rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatiei in zonele urbane ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de urbanizare a oraselor.

Din anii ‘50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populatia lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia lumii care locuieste la orase depaseste 2, 8 miliarde adica 47, 7 % din intreaga populatie a Terrei. Dar in 2015 numarul locuitorilor de la oras va depasi pe cel al locuitorilor de la tara: 3, 586 versus 3, 304. Insa distributia locuitorilor nu este egala, jumatate din ei se gasesc in 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia. Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in 2/5 din tarile lumii populatia rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia) si pe de alta parte in 52 de tari numarul orasenilor depaseste 75% (tari din Europa, America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare in populatia oraselor se gaseste in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de 55%) care in mare masura determina caracterul contemporan al urbanizarii lumii.

Principalele surse de crestere demografica la orase sunt urmatoarele: a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor mai ales in statele din lumea a III-a. Aceasta migratie este influentata de 2 factori: factorul de impingere si cel de atragere. Factorul de impingere se refera la acei factori care forteaza gospodariile sa se mute de la zone rurale la cele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea oameniilor de la tara la oras cu mirajul bogatiei. b. Sporul natural: orasele mai cresc in populatie nu numai din pricina imigrarilor dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei. c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca.

Sursele de poluare specifice urbanului sunt in special cele industriale si mijloacele de transport auto,dar si activitatile menajere.

Deseurile de orice fel,rezultate din multiplele activitati umane constituie o problema de o deosebita actualitate atat datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora,cat si datorita importantei cantitati de materii prime nefolosibile ce pot fi recuperate si reintroduse in circuitul economic.

Poluantii sunt substante chimice (pesticide, titei, gaze, metale grele etc), factori fizici (zgomote, caldura, radiatii ionizante etc) sau biologici (microorganisme patogene).

Fiind o consecinta a activitatii umane, poluarea s-a amplificat pe masura cresterii numerice a omenirii, a cresterii necesitatilor umane si a dezvoltarii de noi tehnologii,precum si a urbanizarii in ritm alert.

*ATMOSFERA:

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.

Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.

*APA:

Apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de 'tratare' a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.

Doar ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in

ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din

unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la

alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o

mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate -

menajere si industriale - este covarsitoare. Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este

oferita de arborii 'perforati' de 'ploile acide', la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi

considerate 'mareele negre', adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei

marine.

Efectul ploii acide

Mareea neagră

Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat.

Deci,nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.

La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Ori, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.

Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in

circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte

pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot

actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata

deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un

ritm accelerat.Apoi

in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt 'devorate' de drumuri, de uzine si

de orase.

Alte probleme de poluare a solului sunt legate si de folosirea in cantitati mari, an de an, a ingrasamintelor chimice. Astfel, superfosfatii contin o serie de impuritati (metale si metalozi toxici) care, in ansamblu, constituie un risc potential foarte serios de poluare a solului. O problema speciala o ridica ingrasamintele cu azot. Astfel, uneori, ca urmare a suprafertilizarii se constata o acumulare marita la nitrati in unele plante.

In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei 'plamani verzi' ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.

Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.

Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.

Un factor major in degradarea mediului il reprezinta agricultura.

In sprijinul acestei afirmatii se aduc urmatoarele argumente: folosirea necorespunzatoare a irigatiilor care pot aduce apa freatica la suprafata si produce inmlastiniri; folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor (de exemplu, din raspandirea extrem de larga a DDT-ului, detectat pana si in ouale pinguinilor din Antarctica, s-a tras concluzia ca acesta s-ar putea structura in lantul alimentar uman, acumulandu-se pana la pragul de pericol).

Zootehnia reprezinta o sursa de poluare si prin cantitatile mari de soda calcinata si detergenti folositi in actiunea de igienizare. De asemenea, agricultura, poate fi la randul ei victima activitatii urbane prin extinderea teritoriului localitatilor, ocuparea de terenuri de catre constructiile industriale, de catre drumuri etc. In ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritoriala a orasului, extindere care actioneaza asupra zonelor invecinate; se realizeaza astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil si, apoi, a padurilor datorita defrisarilor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Astfel, in cele mai multe cazuri, punerea in circuitul agricol a unor noi suprafete arabile se face pe seama defrisarii padurilor, ducand treptat la disparitia acestora de pe mari suprafete.

DEŞEURILE

Principala problema in cazul deseurilor o constituie modul lor de gospodarire (generare, incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltarii deseurilor au si aparut sub forma scaderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare si, respectiv, de incinerare a deseurilor.

Industrializarea si dezvoltarea economica au dus nu numai la cresterea cantitatii de gunoi, dar si la schimbari in structura lui. In timp ce hartia si cartonul raman componenta principala a deseurilor menajere in tarile dezvoltate (intre 15-40% din greutatea totala a acestora), se constata aparitia altor categorii importante de deseuri. Astfel, aluminiul, masele plastice si alte substante relativ noi le inlocuiesc tot mai mult pe cele traditionale: sticla, otelul, fibrele sintetice.

CLASIFICAREA DESEURILOR URBANE:

Deseurile sunt componente reziduale rezultate din toate activitatile antropice atat cele cu character gospodaresc cat si cele cu caracter productive.

Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere deseurile se clasifica astfel:

Deseuri menajere - sunt cele provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati.

Deseuri stradale - provenite din activitatea cotidiana a populatiei,de la spatiile verzi,animale,din depunerea de substante solide din atmosfera.

Deseuri voluminoase - deseuri solide de diferite proveniente care datorita volumului deosebit nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare, ci necesita o tratare diferentiata fata de acestea.

Deseuri de constructii - provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile.

Deseuri industriale - aparute din desfasurarea proceselor tehnologice;

Deseuri spitaliere - provenite din activitatea spitalelor,unitatilor sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

• Trebuie mentionate inca doua tipuri de deseuri de spital speciale:

-reziduuri de medicamente, termometre cu mercur, care pot fi caracterizate ca deseuri periculoase si trebuie tratate in conformitate cu reglementarile generate pentru astfel de deseuri din tara;

-deseuri cu izotopi(radio-active)trebuie colectate si tratate in conformitate cu reglementarile pentru astfel de deseuri.

CONCLUZIE

Dezvoltarea durabila a structurilor urbane constituie, pentru viitorul umanitatii o prioritate la fel de importanta ca si problemele economico-speciale.Extinderea rapida a spatiilor urbane, deficitele lor igienico-sanitare ’impresionante’, ’motorizarea’ foarte puternica cu efecte negative evidente asupra poluarii atmosferei urbane, explozia criminalitatii, etc. sunt fenomene care caracterizeaza, in ultimul timp atat orasele din tarile puternic industrializate cat si tarile in curs de dezvoltare.