Impactul Constructiilor Hidrotehnice Asupra Mediului (2)

dr.ing.Cornel FLOREA-GABRIAN 1

Impactul constructiilor hidrotehnice asupra

mediului (2)

Dr.ing.Cornel FLOREA-GABRIAN


Apa –resursa fundamentala a planetei In formele cunoscute pe Terra, viata este un proces care s-a dezvoltat pe seama proprietatilor

chimice si fizice ale solutiilor proteice coloidale, al caror suport este apa lichida la o temperatura convenabila;

Aceasta calitate se datoreaza unui complex de proprietati favorabile procesulor citale , precum: Buna capacitate de dizolvare pentru saruri, pentru unele combinatii ale carbonului, pentru aer si

oxigen; Este un element constitutiv al particolelor coloidale; Asigura structura moleculelor si structurilor moleculare; Uda numeroase materiale, permitind formarea invelisurilor lichide ale particolelor coloidale si

determinand fenomenul de capilaritate; In interactiunea cu coloizii se modifica proprietatile fizice ale ambelor substante; Constanta sa dielectrica favorizeaza disocierea electrolitica a substantelor dizolvate; Capacitatea calorica mare si conductibilitatea termica ridicata ii permit sa joace un rol important in

termoreglare; Absoarbe radiatiile de mare energie.

Apa este deci un lichid biologic , constituind cea mai mare parte in compozitia celulelor si a lichidelor interstiale si circulante ale organismelor pluricelulare.

Stocul anual mediu de apa din riuri la nivel mondial este de 47.000 km3.In Romania , stocul annual al riurilor interioare este de 40 km3, iar cel al Dunarii de 170 km3 la intrare si 200 km3 la iesirea din tara.Stocul utilizabil specific fiind de 1700 m3/an om. Apele subterane au un volum de circa 9 km3 din care numai 5-6 km3 tehnic utilizabil.

Impactul constructiilor hidrotehnice asupra mediului (2)


Ameliorarea satisfacerii nevoilor de apa dulce ale oamenilor si

ale naturii viii se poate face pe urmatoarele cai: Captarea, stocarea si transportul apei din riuri , lacuri sau freatic

in vederea distribuirii in locul si la momentul potrivit , conform necesitatilor;

Reutilizarea apei dupa o epurare corespunzatoare, intr-un lant de folosinte compatibil cu cerintele de calitate impuse;

Reducerea consumurilor specifice, a pierderilor din instalatii si risipei in toate domeniile de utilizare ( agricultura, industrie, gospodarire urbana, etc), in special prin introducerea unor tehnologii adecvate in procesele beneficiare, realizarea de constructii si instalatii hidrotehnice de inalta calitate si exploatare responsabila a acestora;

Desalinizarea apelor marilor si oceanelor; Topirea ghetarilor polari transportati prin plutire.



Constructiile hidrotehnice au in general o influenta caracteristica asupra mediului inconjurator.Principalele argumente in favoarea acestei prezumptii sunt urmatoarele:

Sunt, de regula , nepoluante in exploatare, contribuind in unele cazuri la diminuarea poluarii apelor ( statiile de epurare a apelor);

Actioneaza direct si determinant la gestionarea uneia din resursele fundamentale ale planetei, fara a se intrevedea o solutie alternativa;

Sunt implicate toate activitatile umane de orice natura ( agricultura, industrie, cresterea animalelor, servicii urbane, etc.);

Constituie un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofice pe care unele fenomene meteorologice periculoase ( furtuni, debite mari pe rauri,inundatii, eroziuni,etc.) le pot avea asupra mediului natural sau/si antropic;

Pot avea dmensiuni fizice foarte mari, de ordinul de marime al elementelor mediului geografic natural, influentind zone intinse ale planetei si introducind modificari de importanta globala;

Au, de regula, un impact sigur, imediat si foarte vizibil asupra mediului ( la care se adauga si forme insidioase ori latente de impact), fie ca acesta este sau nu benefic , el se afla cu siguranta in atentia opiniei publice.



Caracterul nepoluant al celor mai multe constructii

hidrotehnice trebuie subliniat in contrast cu caracterul marii majoritati a creatiilor productive si activitatilor umane.

Trebuie sa constatam ca , in general, constructiile hidrotehnice, desi pot afecta in sens negativ mediul, nu actioneaza asupra acestuia prin poluare, mai mult decit atat , unele constructii hidrotehnice sunt destinate depoluarii apei, altele maresc capacitatea de autoepurare naturala, iar unele servesc in mod direct la depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substante si materii poluante.



Ca mijloc de eliminarea sau diminuare a efectelor distructive ale unor fenomene naturaleasupra mediului, constructiile hidrotehnice intervin in numeroase forme de situatii, direct sau indirect.Cele mai cunoscute si mai evidente actiuni protectoare ale constructiilor hidrotehnice asupra mediului sunt:

diminuarea sau eliminarea viiturilor extraordinare pe rauri, prin atenuarea sau retinerea debitelor naturale in lacurile de acumulare create de baraje;

Mentinerea unor debite minimale acceptabile pe rauri si a unei umiditati ridicate pe terenurile riverane sau in acvifere;

Apararea impotriva eroziunii sau degradarii prin aluvionare a terenurilor riverane, prin lucrari de regularizare si aparare a albiilor minore sau/si majore ale raurilor;

Protectia impotriva inundarii si zonelor joase ale unor golfuri sau estuare in timpul mareelor inalte sau ca urmare a valurilor de hula;

Protectia plajelor si coastelor marine impotriva inundarii si erodarii in timpul furtunilor si uraganelor;

Eliminarea apei in exces si evitarea inundarii unor terenuri sau zone urbane datorita precipitatiilor abundente, prin lucrari de desecare si respectiv canalizare a apelor pluviale.



Concepute si realizate din timpuri vechi in scopul unei utilizari

convenabile a apei ca resursa si ca suport al unor activitati umane, constructiile hidrotehnice au numeroase si profunde efecte asupra mediului in toata complexitatea sa.O identificare si enumerare exhaustiva a acestora este cu siguranta foarte dificila deoarece:

Variatatea tipurilor de constructii hidrotehnice este foarte mare si in continua evolutie;Variatatea conditiilor naturale in care sunt amplasate acestea este practic infinita si schimbatoare in timp;Impactul este foarte complex, cu multe forme insidioase sau latente si cu numeroase efecte de ordin superior ( intr-un lant de cauzalitati succesive si evolutive);Exista cu siguranta inca numeroase efecte necunoscute, mai cu seama dintre cele latente ori de un ordin superior.



O clasificare a efectelor din citeva puncte de vedere

principale este cu siguranta necesara si utila pentru a avea de la inceput o imagine mai corecta , dar si suficient de cuprinzatoare, a relatiilor posibile dintre constructiile hidrotehnice si mediul inconjurator , ilustrata la nivel foarte general in figura care urmeaza.

Datorita diversitatii tipurilor de constructii hidrotehnice si de conditii de mediu , efectele clasificate reprezinta o multime de efecte identificate, posibile; in fiecare caz concret in parte vor aparea numai o parte din acestea , asa cum pot sa apara si efecte noi, inca neidentificate si deci necunosctute.





Legat de probabilitatea de aparitie si manifestare a unor

efecte putem deosebi urmatoarele categorii:Efecte certe, a caror aparitie si manifestare , mai devreme sau mai tirziu, este sigura, in orice conditii;Efecte probabile, a caror sansa de aparitie este mare, in functie de starea si evolutia conditiilor locale si specifice mediului, adesea instabile si greu de evaluat cu anticipatie;Efecte improbabile, dar posibile in anumite conditii si combinatii ale elementelor mediului, a caror sansa de realizare este redusa;Efecte necunoscute, fie ca sunt imaginabile dar nu pot fi tehnic si stiintific argumentate din lipsa de cunostinte, informatii si/sau experienta, ceea ce inseamna ca nu ar putea sa apara la un moment dat , eventualitate pentru care trebuie sa fim pregatiti, cel putin din punct de vedere psihologic.



Din punct de vedere al duratei de manifestare se deosebesc:

Efecte permanente, a caror actiune se manifesta continuu nedefinit in timp;Efecte temporare, cu actiune limitata in timp, fie intr-o singura perioada, fie in mai multe perioade , ce pot aparea ciclic sau intimplator, conditionat de suprapuneri favorizante de cauze.

In functie de termenul de manifestare a efectului raportat cu momentul aparitiei cauzei primare, respectiv cu cel al realizarii constructiei hidrotehnice se pot identifica:

Efecte immediate, care se manifesta simultan sau dupa o perioada foarte scurta in raport cu instalarea cauzelor;Efecte cu termen de aparitie mediu, care apar dupa citeva luni pina la citiva ani de la instalarea cauzei primare;Efecte cu termen lung de aparitie, care apar sau devin observabile dupa citiva ani de la realizarea constructiilor hidrotehnice.



Importanta cantitativa si/sau calitativa a efectelor :

Efecte importante , care modifica in mod esential situatia preexistenta, conducind la disparitia unor elemente sau fenomene ale mediului natural ori antropic sau dimpotriva, determinand aparitia unor elemente sau fenomene noi, a caror prezenta este substantiala si caracterizeaza mediul studiat;Efecte de importanta mediu;Efecte de importanta minora, care afecteaza in mica masura mediul sau produc schimbari ale unor elemente secundare ale acestuia, astfel incit , in ansamblu, situatia generala este foarte asemanatoare cu cea originara.

Θ Din punct de vedere al legaturii dintre cauze si efecte:Efecte directe sau de ordinul I, care sunt o consecinta directa si imediata a aparitiei constructiei hidrotehnice;Efecte de ordinul II, care sunt consecinte ale unuia sau mai multor efecte directe;Efecte de ordin superior (III,IV s.a.m.d.) , consecinte ale unuia sau mai multor efecte de ordin inferior;Pseudoefecte, care nu au legaturi cauzale cu constructiile hidrotehnice, dar sunt in mod eronat atribuite acestora.



Impactul definit ca actiune si influenta asupra mediului este comun si inevitabil pentru toate creatiile si activitatile umane.

Prin urmare , nici in realizarea constructiilor hidrotehnice nu poate fi pusa problema eliminarii si nici macar a diminuarii sensibile a impactului asupra mediului.Singura problema care poate fi pusa in mod realist si care poate fi rezolvata satisfacator este cea de a ameliora din punct de vedere calitativ si cantitativ impactul acestor lucrari asupra mediului, cu alte cuvinte , de a obtine un impact convenabil, potentind efectele benefice si diminuand sau compensand efectele daunatoare, tinand seama de prioritatile rationale in protejarea diferitelor elemente ale mediului.

Atimgerea acestui obiectiv este posibila daca in procesul de pregatire, proiectare, executie si exploatare a constructiilor hidrotehnice, persoanele si institutiile implicate sunt avizate si constiente cu privire la impactul asupra mediului, sunt de buna credinta si decid sau actioneaza tinand intotdeauna seama de criterii specifice corespunzatoare.

Un asemene comportament constituie esenta a ceea ce numit si intelegem prin ingineria ecologica a constructiilor hidrotehnice. Practicarea sa implica competenta tehnica si stiintifica , pluridisciplinaritate si o reala constiimta civica si sociala.

Dificultatea aplicarii sale provine legatura dintre masurile de ameliorare a impactului asupra mediului si conceptiile si solutiile de proiectare, executia sau exploatare a amenajarilor hidrotehnice , spre deosebire de alte domenii ingineresti in care protectia mediului se reduce adesea la adaugarea unor instalatii de depoluare.



La fel ca efectele constructiilor hidrotehnice asupra mediului,

masurile de ameliorare a impactului sunt o varietate ce exclude orice incercare de inventariere si anliza exhaustiva.

In cele ce urmeaza prezint o clasificare generala a acestui impact.a) Din punct de vedere al domeniului de impact asupra caruia

actioneaza masurile, acestea se clasifica ( asemenea efectelor) in: functionale, ecologice, geofizice, economice si sociale.

b) D.p.d.v. al relatiei cu efectele induse de constructiile hidrotehnice asupra mediului, putem deosebi:

Masuri de potentare a efectelor benefice;Masuri de diminuare a efectelor daunatoare;Masuri complementare, care vizeaza domenii diferite de cel al constructiilor hidrotehnice, dar care aplicate in zona de amplasare si in legatura cu acestea conduc la ameliorarea impactului ( cateva exemple:impaduriri si lucrari antierozionale in bazinul amonte al acumularilor, eliminarea surselor de poluare a apelor din bazinul hidrografic, alegerea unor extinderi si trasee convenabile pentru drumuri si linii electrice, etc.)



Masuri compensatorii,care acceptind producerea unor efecte daunatoare, realizeaza compensarea (macar partiala) a acestora prin constructii, amenajari sau activitati independente de lucrarea principala, cum ar fi de exemplu: constructia de pastravarii, amenajari piscicole in viviere in lacurile de acumulare , popularea periodica cu peste din specii valoroase in lacuri sau sectoare de rau afectate sau nu de amenajarea hidrotehnica, plantarea de paduri in compensarea celor taiate, etc.;Masuri psiho-sociale, care trebuie sa asigure informarea corecta a comunitatii, a grupurilor sociale direct interesate, a mijloacelor de informare in masa si a organizatiilor politice si administrative asupra constructiilor hidrotehnice si a efectelor acestora asupra mediului, punind in evidenta efectele benefice si daunatoare l nivel local, regional si national sau internationale, dupa caz; aceasta categorie de masuri , inclusiv abilitatea si profesionalismul in derularea lor, poate avea o importanta fundamentala in promovarea si realizarea normala constructiilor hidrotehnice.

c)D.p.d.v. al etapelor in care se iau masurile in raport cu realizarea constructiilor hidrotehnice, pot fi deosebite urmatoarele categorii:

Masuri de justificare si verificare a necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei, mai cu seama in raport cu alte posibilitati si metode capabile de a satisface aceleasi nevoi si utilitati; se cunosc situatii in care, de exemplu, luarea unor masuri de micsorare a consumurilor de apa menajera, industriala s-a dovedit mai ieftina si mai convenabila in relatia cu mediul decat realizarea unor constructii hidrotehnice care sa suplimenteze disponibilul de apa;Masuri referitoare la conceptia lucrarilor, care trebuie sa analizeze amplasarea, marimea si parametri functionali ai amenajarilor, precum si solutiile constructive si tehnologice de ansamblu si de detaliu ale obiectivelor componente, astfel incit sa se realizeze un echilibru rational intre utilitatea constructiilor hidrotehnice si impactul lor asupra mediului;



Masuri referitoare la executia lucrarilor, care sa limiteze efectele daunatoare asupra mediului (poluare, defrisari, halde de steril, braconaj,etc.) si sa asigure o refacere cat mai rapida si completa a mediului natural dupa inchiderea lucrarilor;Masuri referitoare la exploatarea lucrarilor, care sa asigure corelarea regimului de exploatare cu necesitatile ameliorarii impactului asupra mediului inconjurator si sa contribuie la instaurarea cat mai rapida a unui echilibru ecologic stabil si convenabil;Masuri de corectie pentru ameliorarea efectelor neprevazute sau subestimate, care se iau in perioada de exploatare a lucrarilor hidrotehnice, pe baza observatiilor sistematice , a studiilor de specialitate si analizelor de impact si care pot conduce la reproiectarea si modificarea constructiilor sau a regimului de exploatare (uneori sunt necesare noi investitii pentru lucrari corective);Masuri referitoare la dezafectarea si/sau abandonarea lucrarilor, strict necesare in astfel de situatii, fara de care constructiile hidrotehnice abandonate pot deveni sursa unor grave evolutii in starea mediului sau a unor accidente urmate de inundatii, cu tot setul de consecinte posibile.

Principii de abordare a problemelor de impact asupra mediuluiPrincipiile de abordare a problemelor de impact nu pot fi stabilite a priori, ci sunt de regula rezultatul unei sinteze generalizate a eperientei existente in domeniu, in care procedeele, metodele si regulile care au condus in majoritatea cazurilor la decizii si actiuni a caror corectitudine in raport cu asteptarile a fost validata de practica, au fost ridicate la rangul de principii.Rezolvarea corecta a problemelor de impact asupra mediului, in special in domeniul deosebit de complex al constructiilor hidrotehnice, implica existenta unor studii complexe, profunde, interdisciplinare si pe perioade suficient de indelungate, fara de care anticipatia si progmoza, oricum aproximative, devin prea putin credibile.



Fiecare caz si situatie constituie un unicat, reutilizarea unor solutii ori procedee fiind permisa numai dupa o analiza adecvata;generalizarea lor poate fi chiar periculoasa.Deoarece nici o solutie nu poate satisface in mod ideal si/sau toate egal dezideratele si criteriile, compromisul fiind obligatoriu, este necesara ierarhizarea importantei efectelor si actiunilor in fiecare situatie particulara, astfel incit sa se insiste asupra celor mai importante si sa fie sacrificate aspectele secundare: principiul pare banal, dar practica arata ca adesea interese partizane deturneaza sensul corect al analizelor de impact si minimizeaza sau eludeaza problemele esentiale, cu consecinte majore;Este foarte important si de dorit ca luarea deciziilor si alegerea solutiilor sa se faca prin consensul partilor interesate , tinand seama in analize de toate parerile, interesele si criteriile exprimate ;luarea unor decizii arbitrare poate avea mai tirziu, in special pentru proprietarul lucrarii, neplacute si grava avind consecinte materiale si morale;



In conditiile unor prognoze in mod obiectiv nesigure si a aparitiei a unor evenimente neprevazute, ameliorarea impactului constructiilor hidrotehnice asupra mediului implica urmarirea efectelor si corectarea masurilor pe toata durata de existenta a constructiei;Deoarece cea mai mare parte a masurilor necesare (dar mai cu seama cele privitoare la conceptia lucrarilor) sunt indisolubil legate de detalierea modului de alcatuire a constructiilor hidrotehnice , imaginarea, alegerea si implementarea solutiilor si masurilor de ameliorare a impactului asupra mediului.


dr.ing.Cornel FLOREA-GABRIAN 19Va multumesc !

Documents

Impactul Constructiilor Hidrotehnice Asupra Mediului (2)