Raport privind impactul asupra mediului – Ferma porcine

Raport privind impactul asupra mediului – Ferma porcine

SC FOODSCA SRL

1

Raport privind impactul asupra mediului

pentru proiectul

Fermă porcine propus a fi amplasat în

Extravilan Municipiul Tecuci, T99, P 465/20, judeţul Galaţi

Beneficiar: SC FOODSCA SRL, Sat Lieşti, Comuna Lieşti, Strada Abatorului Nr. 1476 A, Judeţul Galaţi

Autor SC FOODSCA SRL Bojoi Silvia Elaborator studii pentru potecţia mediului: Administrator RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Coman Mihai

Aprilie 2012


SC FOODSCA SRL

2

CUPRINS

Introducere ______________________________________________________________________ 3 1. Informaţii generale _______________________________________________________________ 4 1.1. Informaţii despre titularul proiectului ________________________________________________ 4 1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului ____________________________ 4 1.3. Denumirea proiectului ___________________________________________________________ 4 1.4. Amplasament _________________________________________________________________ 4 1.5. Descrierea proiectului ___________________________________________________________ 4 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei _____________________________________________ 4 1.5.2. Reglementări urbanistice _______________________________________________________ 5 1.6. Durata etapei de funcţionare ______________________________________________________ 6 1.7. Informaţiile privind producţia ______________________________________________________ 6 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice _____________________ 6 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă 8 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ___________________________________________________________________ 12 1.11. Localizarea geografică ________________________________________________________ 12 2. Proces tehnologic _______________________________________________________________ 12 2.1. Flux tehnologic _______________________________________________________________ 12 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului ________________________________ 23 2.3. Activităţi de dezafectare ________________________________________________________ 23 3. Deşeuri _____________________________________________________________________ 24 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora ___________ 28 4.1. Apa ________________________________________________________________________ 28 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie _____________________________________________________ 28 4.1.2. Managementul apelor uzate ____________________________________________________ 32 4.1.3. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 38 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 38 4.2. Aerul _______________________________________________________________________ 40 4.2.1. Date generale _______________________________________________________________ 40 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ______________________________________________________ 42 4.2.3. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 42 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 46 4.3. Solul şi subsolul _______________________________________________________________ 46 4.3.1. Surse de poluare a solului _____________________________________________________ 47 4.3.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 48 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 49 4.4. Zgomot şi vibraţii ______________________________________________________________ 51 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii _____________________________________________________ 51 4.4.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 54 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 54 4.5. Biodiversitatea _______________________________________________________________ 54 4.6. Peisajul _____________________________________________________________________ 55 4.7. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 55 4.8. Condiţii culturale şi etnice _______________________________________________________ 58 4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului cu alte proiecte ____________________________ 59 5. Analiza alternativelor ____________________________________________________________ 59 6. Monitorizarea __________________________________________________________________ 60 7. Situaţii de risc __________________________________________________________________ 62 8. Descrierea dificultăţilor __________________________________________________________ 65 9. Rezumat fără caracter tehnic ______________________________________________________ 65 Glosar de termeni _________________________________________________________________ 79 Bibliografie ______________________________________________________________________ 80


SC FOODSCA SRL

3

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de ARPM Galaţi prin Adresa nr. 3185 din data de 13.04.2012, a fost realizat pentru SC FOODSCA SRL pentru proiectul de investiţie „Fermă porcine” propus a se realiza în în extravilanul Municipiului Tecuci, T99, P465/20, judeţul Galaţi, în vederea obţinerii acordului de mediu. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002. Proiectul propus intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 fiind încadrat în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: - pct. 1, e) instalaţii pentru creşterea intensivă a animalelor de fermă, altele decât cele incluse în anexa nr. 1; - pct. 2 lit. d) – foraje pentru alimentare cu apă; Proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Evaluarea impactului asupra mediului va prezenta următoarele aspecte: � prezentarea lucrărilor şi soluţiilor tehnologice ce urmează a fi aplicate în cadrul proiectului (descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare a terenului în timpul etapelor de construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare, organizarea de şantier, măsurile propuse la încetarea activităţii); � evaluarea impactului asupra factorilor de mediu (sol, apă, aer, faună, floră, factori climatici, populaţie, bunuri materiale, patrimoniul arheologic şi arhitectural, peisajul, relaţiile dintre toţi aceşti factori), respectiv evaluarea impactului cumulativ pe care lucrările prevăzute în proiect le poate avea asupra mediului; descrierea efectelor semnificative (directe, indirecte, secundare, cumulative, temporare, permanente, pozitive, negative), atât în timpul construirii, cât şi în timpul exploatării pe care proiectul propus le poate avea asupra mediului; prezentarea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricăror efecte adverse semnificative asupra mediului. � evaluarea situaţiilor de risc (catastrofe naturale, inundaţii, accidente tehnice majore) şi a măsurilor ce vor fi adoptate pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor acestor situaţii. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.


SC FOODSCA SRL

4

1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului � Numele companiei: SC FOODSCA SRL; � Adresa poştală: Sat Lieşti, Comuna Lieşti, Strada Abatorului Nr. 1476A, cod poştal 807180, judeţul Galaţi; J17/765/2010 din data de 20.08.2010; CUI RO27298619; [email protected]; � Numele persoanei de contact: Administrator: Mihai Coman, mobil: 0741.194.039, fax: 0336.105.454; [email protected]; 1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului � Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.11.2009 – 17.11. 2014; Sediul în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751.024.651; www.mmediu.ro; www.asrm.ro; 1.3. Denumirea proiectului „Fermă porcine” Proiectant: SC EURO PROJECT CONSULTING SRL, sediul social în Municipiul Constanţa, incinta Port, poarta 5, camera 5, judeţul Constanţa; Nr. de înmatriculare la ORC J13/2894/2007; CUI RO 22325640; tel./fax: 0241.558.933; e-mail: [email protected]; 1.4. Amplasament Amplasamentul se află în extravilanul Municipiului Tecuci, T99, P465/20, Judeţul Galaţi. Vecinătăţi: � la nord: teren proprietate Motoc Georgică; � la sud: teren proprietate Munteanu Nicolae; � la est: drum de exploatare; � la vest: drum de exploatare; 1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Proiectul „Fermă porcine” propus de SC FOODSCA SRL se încadrează în Măsura 1.2.1., FEADR – „Modernizarea exploataţiilor agricole, Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are în vedere investiţii în domeniul creşterii porcinelor. Proiectul propus cuprinde: � Hală îngrăşare – cu fundaţii continue din beton armat, structură metalică, închideri din panouri tip sandwich, învelitoare din panouri tip sandwich, finisaje normale; hala va avea 2 compartimente; un compartiment cu 32 boxe; al doilea compartiment cu 36 boxe; total 68 boxe; Nr. de locuri: 2 hale x 950 locuri = 1.900 locuri; � Buncăre furaje – cu fundaţii tip platformă, din beton armat, structură metalică cilindrică; vor asigura alimentarea cu furaje a instalaţiilor automate de distribuţie furaje din fiecare hală; � Fabrica de nutreţuri combinate (FNC) şi magazia pentru nutreţuri combinate – cu fundaţii continue din beton armat, structura metalică, închideri din panouri tip sandwich, învelitoare din panouri tip sandwich, finisaje normale, ce va cuprinde utilajele specifice FNC şi spaţii de depozitare pentru nutreţuri combinate; acest spaţiu va deservi activitatea de procesare a fermei; � Celule siloz metalic depozitare cereale – cu fundaţii inelare din beton armat şi suprastructura din tablă zincată pentru depozitarea cerealelor ce vor intra în compoziţia nutreţurilor combinate;


SC FOODSCA SRL

5

� Staţia procesare dejecţii: va cuprinde bazinele din beton armat şi instalaţiile pentru neutralizarea dejecţiilor; � Filtru personal/filtru sanitar, sediu fermă – cu fundaţii continue din beton armat, zidărie din BCA, tâmplărie PVC, învelitoare din tabă tip ţiglă, ce va cuprinde filtru sanitar, camera pentru paznic, biroul şefului de fermă, birou pentru medic, laborator, grup sanitar; � Filtru auto: va cuprinde cuva şi instalaţiile de dezinfectat autovehicule care intră şi ies din fermă; � Spaţiu frigorific (cameră mortalităţi; cameră necropsie); � Drum incintă – pietruit; va asigura accesul la funcţiunile fermei; � Imprejmuire – realizată cu fundaţii din beton uşor armat cu stâlpi metalici şi plasă metalică. Halele pentru creşterea porcinelor vor fi construite şi dotate cu echipamente şi utilaje de climatizare, instalaţii de alimentare cu apă şi hrană, în vederea asigurării unor condiţii optime de creştere.

Bilanţ teritorial propus

Nr. crt. Denumire obiectiv Suprafaţa, mp 1. Hala îngrăşare porci ( 2 hale) 1.476 x 2 = 2.952 2. Staţie procesare dejecţii 280 3. FNC 150 4. Siloz depozitare cereale 450 5. Buncăre furaje 60 6. Filtru personal, sediu administrativ 60 7. Filtru auto 15 8. Camera mortalităţi 15 9 Cameră puţ forat 2,25

10. Accese auto şi pietonale 1.274,49 11. Spaţii verzi 13.341,26

Total 18.600 mp Valoarea estimativă a lucrărilor Valoarea estimativă a lucrărilor este de 5.561.671lei. 1.5.2. Reglementări urbanistice � Certificatul de urbanism nr. 64 din 28.03.2011 emis de Primăria Municipiului Tecuci, judeţul Galaţi, care specifică: - la regimul juridic: terenul este situat în extravilan, conform Planului Urbanistic General al municipiului Tecuci, judeţul Galaţi, aprobat prin H.C.L. nr. 16/25.03.1999. Terenul este proprietatea SC FOODSCA SRL, conform Contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la BNP Ionuţ Bogdan Manoliu şi Codruţ Tiberiu Manoliu – Incheiere de autentificare nr. 1289/15 martie 2011. - la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren arabil; - la regimul tehnic: suprafaţa totală a terenului este de 18.600mp, din care suprafaţa construită va fi de 3.964 mp; POT: 21,31”%; CUT: 0,21. Utilizarea permisă: anexe exploataţii agricole. � Avizul de gospodărire a apelor nr. 38 din 13 martie 2012 eliberat de AN Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad; � Studiu hidrologic preliminar întocmit de Chis Timur Vasile PFA Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate Nu este cazul.


SC FOODSCA SRL

6

1.6. Durata etapei de funcţionare - construire: 515 zile; - funcţionare: 25 ani; 1.7. Informaţiile privind producţia

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furnizor

Porci (30-110 kg)

1.900 porci x 3 cicluri/an = 5.700

porci

Gaze naturale - - Benzine - -

Energie electrică 380 v 20 kw/h

SC ELECTRICA SA Sucursala de distribuţie Galaţi

Energie termică - - Motorină - -

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Nr. crt. Denumire Categorie suine (greutate)/ Natura chimică/compoziţie Cantităţi Mod de depozitare

1. Nutreţuri combinate

Porci: 30 – 60 kg Ca: 0,65 – 0,9%; Ptotal : 0,4 – 0,45%; Proteină brută: 14 – 16%

2kg/zi/cap

Buncăre exterioare: 2 buncăre/hală (15mc) Porci: 60 – 110 kg

Ca: 0,65 – 0,9%; Ptotal : 0,4 – 0,45%; Proteină brută: 13%

2,8kg/zi/cap

2. Apa potabilă

Porci: 30 – 60 kg 5 - 6 l/zi/cap

19,82 mc/zi apă pentru adăpat porci

Apa este transportată de la forajul propus printr-o conductă de aducţiune cu Dn 159 x 5mm şi L = 120m, fiind distribuită la punctele de consum prin presiunea asigurată de pompă.

Porci: 60 – 110 kg 6 - 8 l/zi/cap

3. Medicamente Antibiotice lichide administrate sub formă de soluţie cu ajutorul dozatoarelor, în apa de adăpat

150Kg/an

Cabinet veterinar; medicamentele sunt aduse în fermă numai în momentul utilizării

4. Dezinfectanţi

Hidroxid de calciu (lapte de var) Ca (OH)2

819 kg/an Dezinfectanţii sunt aduşi în fermă numai în momentul utilizării: de 3 ori/an

Sulfat de cupru (piatra vânătă) Cu SO4� 5H2O 137 kg/an

Virkon S 100 kg/an

5.

Substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei în staţia de procesare dejecţii

Sulfat feros (NH4)2Fe(SO4)2 x 6H2O (agent de coagulare)

0,4 mc/zi In 3 recipiente de dozare, ale staţiei de epurare

Lapte de var, conc. 5%. Acid silicic (agent/accelerator de floculare)

0,4 mc/zi

Sodă caustică 0,4 mc/zi

6. Produs bacterial enzimatic Micropan 0,4 mc/zi

Este adus în fermă numai în momentul utilizării


SC FOODSCA SRL

7

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase In perioada de vid sanitar se vor folosi următoarele substanţe chimice periculoase pentru dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie (DDD): � Hidroxid de calciu (lapte de var) - Ca (OH)2: clasificat ca Xi – iritant; fraze de risc: R36, R38, R41; Număr EINECS 215-137-3; număr CAS: 1305-62-0; � Sulfat de cupru (piatra vânătă) – Cu SO4 � 5 H2O; clasificat ca nociv -Xn, şi periculos pentru mediu - N; fraze de risc: R22; R36/38, R50/R53; R60; R61; număr CAS: 7758-99-8; � Virkon S; clasificat ca iritant: Xi – iritant; fraze de risc: R38, R41; Menţionăm că aceste substanţe chimice vor fi aduse în fermă numai în momentul utilizării (în perioada de vid sanitar de 3 ori/an) de către o firmă autorizată. Achiziţionarea şi utilizarea acestora se va efectua cu respectarea strictă a prevederilor reglementărilor legale în vigoare privind clasificarea, etichetarea, depozitarea, manipularea, transportul, ambalarea şi gestionarea acestora. Fişele de securitate ale substanţelor utilizate pentru dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie (DDD) achiziţionate vor fi recepţionate şi păstrate în mod obligatoriu în unitate. In staţia de epurare, pentru tratarea apei se vor doza următoarele substanţe chimice: � hidroxid de calciu (lapte de var) - Ca (OH)2: clasificat X i – iritant; fraze de risc: R36, R38, R41; � sulfat feros (NH4)2Fe(SO4)2 x 6H2O – substanţă nepericuloasă; � acid silicic: clasificat Xn – nociv; fraze de risc: R21/22, R24/25; � sodă caustică NaOH: clasificat C – coroziv; fraza de risc: R35; Modul de gospodărire a ambalajelor rezultate de la substanţele chimice şi periculoase: � ambalare: în ambalajele originale ale furnizorilor (recipienţi din PVC x 5kg; 10 kg; 20 kg); � depozitare: în spaţii special amenajate (magazie), prevăzută cu suprafaţă betonată, aerisită; � folosire/comercializare - nu se vor comercializa; - se vor folosi în activitate pentru dezinfecţia halelor, utilizând soluţii cu concentraţie de 1%; - epurarea apelor uzate; � transport: cu mijloace de transport specializate autorizate ale furnizorilor;


SC FOODSCA SRL

8

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Tipul poluării

Sursa de poluare Nr. surse Poluare maximă

permisă Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de

reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea

poluării In perioada de execuţie

Poluare aer

Trafic rutier, emisii specifice activităţilor de transport (praf);

In funcţie de numărul utilajelor/ mijloacelor de transport implicate în organizarea de şantier

Legea nr. 104/2011 privind

calitatea mediului

înconjurător

- Da - - - Verificarea tehnică a utilajelor/mijloacelor de transport

Transportul şi descărcarea materialelor de construcţii (pulberi, COV)

- Da

Pulberi antrenate de

curenţii de aer în zonele învecinate

Acoperirea cu prelată a materialelor în timpul transportului

Poluarea solului

Depozitarea necontrolată a deşeurilor, materiilor prime

În funcţie de starea tehnică a utilajelor/ mijloacelor de transport

Ordinul nr. 756/1997 - Da - - -

Respectarea convenţiei cadru PSI-SSM-PM în organizarea de şantier.

Scurgeri accidentale de produse petroliere

Ordinul nr. 756/1997 - Da - - -

Parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice.

Poluare fonică

Funcţionarea utilajelor/ mijloacelor de transport

In funcţie de numărul utilajelor/ mijloacelor de transport utilizate

STAS 10009/1988

65 dB(A) -

Funcţie de utilaj, cu

încadrarea în HG nr.

1756/2006

- - -

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca 1km.


SC FOODSCA SRL

9

Poluarea apei


În situaţia apariţiei poluărilor accidentale

NTPA 001/2002 - Da - - -

Verificarea tehnică a utilajelor/mijloacelor de transport conform Normelor RAR

Ape pluviale În funcţie de cantitatea de precipitaţii

NTPA 001/2002 - Da

Curătarea rigolelor de colectare a apelor pluviale pentru a permite evacuarea în exteriorul amplasamentului

In perioada de funcţionare

Poluarea aerului

Utilaje/mijloace de transport

Utilaje şi mijloace de transport care asigură aprovizionarea cu materii prime


calitatea mediului

înconjurător

- Da - - - Monitorizarea stării tehnice a utilajelor/ mijlocaelor de transport

Halele de creştere porci, bazinele de colectare dejecţii în hale, bazinul de colectare ape uzate menajere, bazinul de colectare dejecţii; bazinele de colectare fracţia solidă, fracţia lichidă

- 2 hale de creştere porci - 2 bazine - 1 staţie de procesare dejecţii - 3 bazine


calitatea mediului

înconjurător

Ordinul MS nr. 536/1997

- Da - -

- Perdea de protecţie cu S = 13.341,26mp; - In Staţia de procesare dejecţii se va utiliza Micropan, cu rol de intensificare a procesului de fermentare a substanţelor organice şi de a reduce mirosurile.

Menţinerea nivelului apei - perna de apă; se formează o peliculă de sediment fin, sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc fermentaţia anaerobă; gazele rezultate (NH3, H2S, CH4) sunt reţinute la suprafaţă, sub grătare; prin sistemul de aerare cu caneluri, se realizează oxidarea şi neutralizarea lor sub grătar, împiedicând poluarea aerului din compartiment;

Poluarea aerului FNC

Moara cu ciocănele


calitatea mediului

înconjurător

- Da - - Filtre cu saci textili pentru reducerea

pulberilor

Verificarea stării tehnice a morii cu ciocănele;


SC FOODSCA SRL

10

Poluarea solului

Depozitarea necontrolată a deşeurilor, materiilor prime

Ordinul nr. 756/1997 - Da - - -

- Depozitarea temporară a deşeurilor în spaţii special amenajate, pe platforme betonate; - Depozitarea materiilor prime în silozuri şi buncăre;


În funcţie de starea tehnică a mijloacelor de transport care asigură aprovizionarea cu materii prime

Ordinul nr. 756/1997

- Da - - -

- Verificarea stării tehnice a mjloacelor de transport conform Normelor RAR; - Efectuarea schimburilor de ulei în societăţi autorizate specializate.

Poluarea fonică

Trafic rutier

În funcţie de numărul de mijloace de transport care vor asigura aprovizionarea cu materii prime

STAS 10009/1988

65 dB(A) - Da - - -

Monitorizarea zgomotului produs conform HG nr. 1756/2006

Funcţionarea utilajelor

Utilajele fermei: moara cu ciocănele, pompe dozatoare, etc.

STAS 10009/1988

65 dB(A) - Da - - -

Monitorizarea zgomotului produs de utilaje

Poluarea apei

Evacuarea necontrolată a apelor uzate menajere, apelor uzate tehnologice

In situaţia unor poluări accidentale, cu evacuare în receptori natural

NTPA 001/2002 - Da - - -

- Verificarea periodică a etanşeităţii bazinului de colectare dejecţii, conform Regulamen-tului de înteţinere şi exploatare a instalaţiilor de colectare – stocare dejecţii aferente halelor de creştere porci; - Verificarea parametrilor staţiei de epurare; - Dimensionarea bazinelor de colectare nămol şi apă epurată;


SC FOODSCA SRL

11

Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Radiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă - Nu este cazul.

Poluarea biologică Există riscul ca prin sistemul de ventilaţie al adăposturilor să fie eliminaţi bioaerosoli care au un rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană administrat şi tehnicile de hrănire pot influenţa concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul fermei, managementul nutriţional şi măsurile de biosecuritate vor fi aplicate astfel încât să se elimine riscul răspândirii bolilor prin bioaerosoli. Măsuri de biosecuritate aplicate în fermă Biosecuritatea fermei are la bază trei principii: izolarea fermelor, controlul circulaţiei şi igiena fermei, în raport cu riscul principal din zona în care se află ferma. Măsurile de biosecuritate se vor elabora în funcţie de specie, tehnologia de creştere şi alte condiţii concrete. Societatea va avea în vedere zece măsuri importante. Acestea sunt prezentate în continuare: � Pentru asigurarea protecţiei antiinfecţioase s-au delimitat în cadrul fermei două zone distincte: zona administrativ gospodărească (construcţiile cu caracter auxiliar: birourile, zona pentru dezinfecţia vehiculelor, etc.) şi zona de producţie (adăposturile, construcţiile pentru depozitarea furajelor şi alte obiective strâns legate de activitatea directă de creştere şi de exploatare a porcilor). � Zona de producţie va fi împrejmuită cu gard, în aşa fel încât contactul dintre personalul celor două zone (administrativă şi de producţie) şi introducerea diferitelor materiale este exclusă. � Distanţa dintre adăposturi va asigura prevenirea transmiterii unor boli prin sistemele de ventilaţie. Fiind adăposturi cu guri de ventilaţie care vor fi amplasate corespunzător se va asigura distanţa minimă de 10 m. Această distanţă, derivată din cerinţele de ordin igienic, este suficientă şi pentru protecţia contra incendiilor (construcţii din materiale rezistente la foc). � Măsuri pentru prevenirea accesului rozătoarelor şi a insectelor. � Zona de producţie va avea o singură intrare, astfel încât circulaţia oamenilor şi a vehiculelor să fie supravegheată permanent. Pentru vehicule, pe drumul de acces al acestora, va fi amenajată o zonă pentru dezinfectarea rutieră. Vehiculele trec prin dezinfector, astfel încât întreaga circumferinţă a roţilor să fie umectată cu soluţie dezinfectantă. � Ferma este dotată cu un vestiar echipat corespunzător, încât este împiedicată "circulaţia" agenţilor patogeni. Vestiarul va avea trei compartimente: camera pentru echipamentul de stradă, camera pentru duşuri şi decontaminare şi camera pentru echipamentul de lucru. Atât la intrarea, cât şi la ieşirea din vestiar se vor amenaja dezinfectoare pentru încălţăminte. Vestiarul va fi dotat cu echipamente de protecţie (cizme, salopete, bonete etc.), săpun, substanţe dezinfectante, etc. � Este interzis accesul persoanelor străine în fermă şi, în mod deosebit, a celor care deţin păsări sau vin în contact cu acestea. Restricţia va viza în egală măsură rudele, prietenii, tehnicienii veterinari, etc. Aprobarea vizitei este temeinic motivată şi de măsuri severe de protecţie: duş, echipament de protecţie, decontaminarea cizmelor şi a mâinilor, etc. � Pentru prevenirea contaminării mediului din fermele zootehnice, o importanţă deosebită o prezintă ritmul şi calitatea operaţiunilor de dezinfecţie. Dezinfecţiile profilactice se vor efectua după fiecare ciclu de producţie, utilizîndu-se numai produse avizate sanitar veterinar şi cu respectarea întocmai a modului de aplicare, a concentraţiei şi a timpului de contact, recomandate prin instrucţiunile de utilizare. Nici o substanţă dezinfectantă nu distruge agenţii patogeni, dacă microbii sunt încorporaţi în dejecţii sau în alte materiale organice. Din aceste motive, curăţirea minuţioasă a tuturor suprafeţelor este o condiţie primordială pentru asigurarea eficienţei dezinfecţiilor. � Dezinsecţia este obligatorie ori de câte ori se constată prezenţa în fermă a insectelor şi/sau acarienilor paraziţi sau transmiţători de boli. Metodele de dezinsecţie sunt alese în funcţie de speciile combătute (muşte, gândaci, acarieni etc.). În unele cazuri, dezinsecţia poate fi mai dificilă şi mai riscantă decât dezinfecţia, motiv pentru care este efectuată de către echipe specializate. Combaterea rozătoarelor se va desfăşura în toată ferma.


SC FOODSCA SRL

12

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Descrierea alternativelor este prezentată în capitolul 5: alternativa „0” (nerealizarea proiectului) şi alternativele studiate. 1.11. Localizarea geografică Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice):

Nr. crt. N (X) E (Y) 1. 483086.362 686528.095 2. 483287.391 686780.693 3. 483228.070 686801.590 4. 483039.300 686564.390

S teren măsurat = 18.600 mp S teren din acte = 18.600 mp

2. Proces tehnologic 2.1. Flux tehnologic 2.1.1. Etapele fluxului tehnologic: � popularea halei: aprovizionarea cu purcei (grăsuni) cu greutatea de 20 - 30kg; � aprovizionarea cu furaje, premixuri şi medicamente; � creşterea: - îngrijirea zilnică a animalelor; - supravegherea activităţii curente la bucătăria furajeră; - administrarea corectă a reţetei de furajare, în concordanţă cu stadiul de dezvoltare al animalelor; - adăpare; - supravegherea stării de sănătate a animalelor; - administrare medicamente curative/preventive; - supraveghere ventilaţie în hală; - supraveghere evacuare dejecţii în canalele colectoare din hale şi stocarea temporară a acestora; � pregătire depopulare hală; � transport animale cu greutatea de 100 – 110 kg către abator; � pregătire hale pentru un nou ciclu de producţie; - curăţare, decontaminare; - verificare funcţionare instalaţii; In ferma de creştere-îngrăşare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporală medie de 20-30 kg şi se îngraşă (finisează) până la greutatea corporală planificată pentru livrare la abator, de 100-110 kg. In fermă se aplică tehnologia de hrănire, asigurarea condiţiilor de microclimat, respectarea programului tehnologic, etc., astfel încât să se realizeze maximum de spor în greutate cu un consum minim de furaje. Sistemul de creştere a porcilor prevede pentru ferma de îngrăşare, hala şi compartimente cu amenajări interioare specifice acestei categorii de porcine. In fermă se va respecta principiul "totul plin, totul gol". Popularea halei La populare, hala de îngrăşare este curată, uscată şi dezinfectată; instalaţiile sunt în stare de funcţionare. Grăsunii sunt aduşi din afara fermei; mijlocul de transport care aduce animalele nu are acces în fermă. Animalele sunt descărcate la intrarea în fermă şi conduse prin intermediul unor împrejmuiri mobile în halele de îngrăşare. Capacitatea de transport a unui camion este de un lot


SC FOODSCA SRL

13

pentru o hală. Animalele sunt cazate în fermă cca. 112 zile, timp în care ajung la greutatea de 100-110 kg. Sistemul de adăpostire constă în 2 hale compartimentate în boxe pentru creşterea în grupuri mici a porcilor. Acest sistem de adăpostire este BAT, fiind descris în secţiune 4.6.1.1. a BREF ILF (podea acoperită cu grătare şi sistem vacuumatic de evacuare a dejecţiilor). Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor se va desfăşura în 2 hale identice, cu următoarele dimensiuni: L = 82 m; l = 18 m. Halele au un culoar cu lăţimea de cca 1,80m de-a lungul halei şi 2 culoare pe fiecare compartiment, care asigură accesul la boxele comune, amplasate de o parte şi de alta a culoarului. Fiecare hală este împărţită în 2 compartimente:

- un compartiment cu 32 boxe (8 boxe x 4 rânduri); - un compartiment cu 36 boxe (9 boxe x 4 rânduri);

Total: 68 boxe/hală; 14locuri/boxă, 950 locuri/hală; Dimensiunile unei boxe sunt: L x l = 4,55m x 3,15m; suprafaţa unei boxe este de 14mp. Suprafaţa ocupată de zona de furajare este de 2mp pentru fiecare boxă: 2mp x 68boxe = 136mp. La capătul fiecărei hale s-au repartizat 2 boxe x 14mp pentru cazurile de urgenţă apărute în perioada de creştere (deficienţe locomotorii) şi 2 boxe x 14 mp pentru animalele bolnave. SC FOODSCA SRL va respecta normele de bunăstare şi protecţie a porcinelor; în acest sens, în perioada creşterii porcilor graşi pentru abatorizare se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă cu minim 10% mai mare decât cea prevăzută în Ordinul ANSVSA nr. 202/2006, care transpune Directiva Consiliului 91/630/CEE, abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcinelor, respectiv, pentru: a) porcii cu o greutate vie de la 50kg până la 85kg inclusiv, să fie de minimum 0,65mp/cap; b) porcii cu o greutate vie peste 85kg până la 110kg inclusiv, să fie de minimum 0,715mp/cap; c) porcii cu o greutate vie peste 110kg, să fie de minimum 1,1mp/cap; Având în vedere prevederile normelor de bunăstare şi protecţie a porcinelor, se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă de 0,8 mp pentru fiecare porc. Total suprafaţă utilă de creştere: 760mp; 760mp: 0,8mp/loc = 950 locuri/hală Nr. de locuri: 2 hale x 950 locuri = 1.900 locuri; Nr de cicluri/an: 3.

Nr de cicluri de îngrăşare

Durata ciclului de furajare (zile)

Nr. de zile evacuare hale

Nr. de zile necesare pentru curăţenie

I 112 2 7 II 112 2 7 III 112 2 7

TOTAL 336 6 21 Boxele sunt formate din 2 bariere: - Bariera fixă pentru formarea boxelor cu tamponare pentru 50 cm din material plastic HDPE, grosime 35mm, cadru suport realizat din oţel inox, inclusiv elemente de fixare la sol şi perete: h = 1000mm; l = 212mm. - Bariera mobilă pentru formarea boxelor cu tamponare pentru 50cm din material plastic HDPE, grosime 35 mm, cadru suport realizat din oţel inox inclusiv elemente de fixare la sol şi perete: h = 1000mm, l = 306mm. Podeaua va fi prevăzută cu grătare din beton care permit colectarea dejecţiilor în canalele de sub pardoseala boxelor.


SC FOODSCA SRL

14

Hrănitor pentru porci graşi cu 4 compartimente model multimax realizat din material plastic cu cadru din oţel inox. Adăpătoare cu suzetă Ø ½”, inclusiv agrafe de ancorare. Societatea doreşte să crească porci din rasa PIC. Această rasă este superioară din punct de vedere genetic, având la bază rase de mare valoare: Landrace, Duroc, Marele Alb şi Pietrin. Rasa întruneşte combinaţia ideală între conţinutul de carne în carcasă şi un spor mediu de excepţie. Performanţele PIC 410 sunt redate în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Specificare % 1. Greutate finală 100 2. Spor mediu zilnic 919 g 3. Slănină dorsală (mm) 10,1 4. Adâncimea muşchiului Dorsi (mm) 64,1 5 % carne în carcasă 60,2 6. Consum specific 2,2 7. Randament la tăiere 83%

Sistemul de furajare în fermă cuprinde următoarele faze: recepţia, uscarea şi curăţarea cerealelor; fabricarea nutreţurilor combinate. � Instalaţia pentru recepţia cerealelor; Cerealele sunt cântărite şi descărcate în buncărul de recepţie. În vederea eliminării corpurilor străine, cerealele sunt transportate cu un elevator de alimentare în precurăţitor. Apoi sunt transportate în uscător. Uscarea cerealelor se face prin contact direct cu aerul. Temperatura amestecului de aer cald este reglată de senzori de temperatură. Prin intermediul elevatoarelor de alimentare, cerealele uscate şi curăţate, sunt descărcate în silozuri (2 silozuri x 1.000 tone).

Schema fluxului la depozitare cereale în siloz


SC FOODSCA SRL

15

Silozurile sunt confecţionate din tablă zincată şi au următoarele dimensiuni: Hcilindru = 8.162mm; Dcilindru = 13.370mm; Htotal = 11.877 mm. Silozurile sunt prevăzute cu scară interioară şi exterioară, scară acoperiş şi uşi de vizitare, guri aerare, grătar metalic pentru buncărul de recepţie, elevator pentru preluare boabe din buncăr, transportor cu lanţ cu L = 16m; şnec de golire, şnec măturător, ventilator de aerare, turn de susţinere elevator, tablou electric de comandă, instalaţie electrică de forţă. � Fabricarea nutreţurilor combinate FNC-ul include: 4 buncăre de stocare cereale; moara cu ciocănele, un buncăr amestec cu cântar electronic de dozare, şnecuri de transport măcinătură, ciclon de liniştire, filtru praf, buncăr de preluare pentru şnecuri, tablou electric cu comandă automată, control PLC şi touch screen digital cu implementare soft TNC; instalaţie electrică de forţă; tubulatură de aducţiune şi transport. Cerealele sunt transportate în 4 buncăre de stocare (4 x 5 t), cu ajutorul transportoarelor cu şnec, aferente fiecărui buncăr; cerealele sunt apoi sunt măcinate în moara cu amestecător orizontal; după măcinare, furajele sunt amestecate cu premixuri şi vitamine; apoi sunt transportate cu transportorul cu şnec în buncărele aferente fiecărei hale. Furajele sunt depozitate în buncăre (2 buncăre aferente fiecărei hale, V = 15mc). Buncărele sunt amplasate câte unul la fiecare capăt al halei. Umplerea buncărului aferent halei se face cu transportoare cu şnec. Extragerea furajului din buncăr este controlată de senzori de preaplin pentru ultimul hrănitor din hală. Măcinarea cerealelor se realizează cu moara cu ciocănele. Bucătăria furajeră se compune din: 4 buncăre interioare de 5 t fiecare pentru materii prime (cereale: porumb, orz; şrot de floarea soarelui şrot de soia, etc.); capacitate totală: 4 x 5 t = 20 t; o moară; un transportor melcat înclinat cu diametrul 102 mm pentru transportul măcinişului de moara la amestecător; un transportor cu spirală cu diametrul de 75 mm pentru transportul premixurilor la amestecător; un amestecător vertical; 3 doze tensiometrice de 1 t; un transportor melcat înclinat cu diametrul de 152 mm pentru golirea amestecătorului; un deviator în “Y” acţionat de la sol pentru transport produs finit în buncăr; 4 transportoare melcate înclinate cu diametrul de 102 mm pentru golirea produsului finit; un computer de cântărire-dozare; un tablou electric cu unităţi de comandă, protecţie şi întreruptor principal. Transportoarele melcate înclinate (Ø 102 mm sau Ø 152 mm) sunt utilizate pentru transportul măcinişului de la moară la amestecător, golirea amestecătorului sau golirea produsului finit. Acestea au productivitatea medie de 2t/h în funcţie de diametrul melcului şi de unghiul sub care lucrează transportorul. Sunt acţionate de un motor electric a cărui putere variază în funcţie de diametrul şi lungimea melcului (1,5; 3,4 sau 5,5 kw). Transportorul cu spiră (Ø 75 mm), folosit pentru transportul premixurilor la amestecător este compus din spira de transport propriu-zisă, unitatea de antrenare şi dozare, inclusiv cutia de alimentare, tubulatura flexibilă şi gura de evacuare. Productivitate: 2,2t/h. Amestecătorul vertical este destinat pentru prepararea reţetelor de furaje în ferma de suine, cu posibilitatea adoptării sistemelor de cântărire şi afişaj. Alimentarea la moară se face prin ciclonet montat pe cuva inferioară (cu transportor). Pentru reţinerea pulberilor rezultate din măciniş, moara este echipată cu un sistem de exhaustare şi patru filtre (tip sac) din care 3 încorporate şi un sac exterior; pulberile sunt recirculate în moară. Doze tensiometrice: pot doza 100 grame - 1tonă. Computerul de cântărire—dozare gestionează şi comandă întregul proces de măcinare, dozare şi amestecare, precum şi transportul de materiale între utilajele componente ale bucătăriei furajere, toţi timpii (măcinare, amestec, etc.), sincronizarea sau defazarea, care sunt riguros


SC FOODSCA SRL

16

controlate şi comandate de computer. Precizia de lucru a cântarului este de 100 g amestec. Programarea se poate face în kg sau %. Bucătaria furajeră este prevăzută cu un spaţiu destinat supravegherii întregii activităţi, format dintr-o încăpere în care stă un supraveghetor, care ţine sub control computerizat întreaga activitate. In hală, fiecare boxă este dotată cu 4 hrănitori (model multimax) pentru porc gras. Hrana este transportată din buncărul aferent halei (15mc), automat, în hrănitori, pe măsura ce acestea se golesc. Hrănirea va fi „ad libidum” (la discreţie). Extragerea furajului din buncăr este controlată de senzori de preaplin pentru ultimul hrănitor din hală. Cerinţele unui porc pentru prima perioadă după înţărcare sunt următoarele: EM (kcal/kg): 3.450-3.200; PB: 18%; Ca: 0,65%; P : 0,5%; lizina: 0,95%, metionina+cistina: 0,56%. Pentru a se asigura aceste valori, reţeta de furajare este formată din următoarele componente: porumb: 61,8%; orz: 10%; şrot de soia: 15%; şrot de floarea soarelui: 7%; făina de peşte: 3%; lizina: 0,2%; CaCO3: 1%; fosfat monocalcic: 0,5%; sare:0,5% şi premix vitamino-mineral. Ingrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere, care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1kg spor în greutate. Ea începe când purceii au 25-40kg greutate vie şi continuă până ajung la greutatea de 100-110kg. Furajarea porcilor pentru carne se face cu nutreţ care să asigure 15,7% P.B. până la atingerea unei mase corporale de 60kg şi în continuare 13,7% P.B. până la 100 kg. Reţeta pentru grăsuni: 1.248.000 kg: - porumb 50% = 624.000 kg; - orz 20% = 249.600 kg; - făină de peşte 15% = 187.200 kg; - şroturi 10% = 124.800 kg; - PVM 5% = 62.400 kg. Porc tineret (20 - 30kg): 1900 locuri/ciclu x 3 cicluri/an;

- Greutatea medie la cumpărare: 20 kg; - Greutatea medie la livrare: 110 kg; - Spor total pe porc: 90 kg; - Zile furajate pentru realizarea greutăţii de livrare: 112 zile; - Număr de cicluri de îngrăşare pe an: 3; - Numărul de porci pe ciclu: 1.900;

� Consum de furaj porc/săptămână

- Săptămâna 1 (25 – 30 kg): 8 kg; - Săptămâna 2 (30 – 34 kg): 9 kg; - Săptămâna 3 (34 – 38 kg): 10 kg; - Săptămâna 4 (38 – 42kg) : 11 kg; - Săptămâna 5 (42 – 46kg) : 12 kg; - Săptămâna 6 (46 – 50kg) : 13 kg; - Săptămâna 7 (50 – 55kg) : 14 kg; - Săptămâna 8 (55 – 60kg) : 15 kg; - Săptămâna 9 (60 – 65kg) : 16 kg; - Săptămâna 10 (65 – 70kg) : 17 kg; - Săptămâna 11 (70 – 75kg) : 18 kg; - Săptămâna 12 (75 – 80kg) : 19 kg; - Săptămâna 13 (80 – 85kg) : 20 kg; - Săptămâna 14 (85 – 90kg) : 21 kg;


SC FOODSCA SRL

17

- Săptămâna 15 (90 – 95kg) : 22 kg; - Săptămâna 16 (95 – 100kg) : 23 kg;

� Spor mediu pe săptămână - Săptămâna 1 (25 – 30 kg): 550 g/zi = 3.850 kg/săptămână; - Săptămâna 2 (30 – 34 kg): 600 g/zi = 4.200 kg/săptămână; - Săptămâna 3 (34 – 38 kg): 670 g/zi = 4.690 kg/săptămână; - Săptămâna 4 (38 – 42kg) : 710 g/zi = 4.970 kg/săptămână; - Săptămâna 5 (42 – 46kg) : 750 g/zi = 5.250 kg/săptămână; - Săptămâna 6 (46 – 50kg) : 780 g/zi = 5.460 kg/săptămână; - Săptămâna 7 (50 – 55kg) : 810 g/zi = 5.670 kg/săptămână; - Săptămâna 8 (55 – 60kg) : 810 g/zi = 5.670 kg/săptămână; - Săptămâna 9 (60 – 65kg) : 850 g/zi = 5.950 kg/săptămână; - Săptămâna 10 (65 – 70kg) : 850 g/zi = 5.950 kg/săptămână; - Săptămâna 11 (70 – 75kg) : 880 g/zi = 6.160 kg/săptămână; - Săptămâna 12 (75 – 80kg) : 880 g/zi = 6.160 kg/săptămână; - Săptămâna 13 (80 – 85kg) : 880 g/zi = 6.160 kg/săptămână; - Săptămâna 14 (85 – 90kg) : 880 g/zi = 6.160 kg/săptămână; - Săptămâna 15 (90 – 95kg) : 780 g/zi = 5.460 kg/săptămână; - Săptămâna 16 (95 – 100kg) : 850 g/zi = 5.950 kg/săptămână;

Sistemul de adăpare şi medicaţie este compus din conducte PVC (polipropilenă) şi tuburi de 8-10mm, dotate la intrarea în hală cu robineţi de închidere şi filtre pe fiecare coloană; 3 adăpători tip suzetă/boxă. Apa este aspirată din bazinul de înmagazinare a apei prin conducte metalice şi refulat în sistemul de distribuţie cu ajutorul pompelor. Debitul de apă este asigurat din sursa subterană proprie. Consumul de apă pentru porci la îngrăşare, conform tabelului 3 din BAT-ul de creştere intensivă a porcilor variază de la 4 l/cap/zi la 4-10l/cap/zi, în funcţie de greutatea corporală a porcului şi de sistemul de hrănire. Consumul de apă apă/cap:

- Săptămâna 1 (25 – 30 kg): 3,7 l/săptămână; - Săptămâna 2 (30 – 34 kg): 4,1 l/săptămână; - Săptămâna 3 (34 – 38 kg): 4,5 l/săptămână; - Săptămâna 4 (38 – 42kg) : 4,9 l/săptămână; - Săptămâna 5 (42 – 46kg) : 5,3 l/săptămână; - Săptămâna 6 (46 – 50kg) : 5,8 l/săptămână; - Săptămâna 7 (50 – 55kg) : 6,3 l/săptămână; - Săptămâna 8 (55 – 60kg) : 6,8 l/săptămână; - Săptămâna 9 (60 – 65kg) : 7,2 l/săptămână; - Săptămâna 10 (65 – 70kg) : 7,6 l/săptămână; - Săptămâna 11 (70 – 75kg) : 8 l/săptămână; - Săptămâna 12 (75 – 80kg) : 8,3 l/săptămână; - Săptămâna 13 (80 – 85kg) : 8,6 l/săptămână; - Săptămâna 14 (85 – 90kg) : 8,9 l/săptămână; - Săptămâna 15 (90 – 95kg) : 9,2 l/săptămână; - Săptămâna 16 (95 – 100kg) : 9,3 l/săptămână;

Controlul climatului In perioada în care porcii vor oscila între 25-70kg, temperatura în hala de creştere va fi cuprinsă între 20-220C. In perioada în care porcii vor cântări peste 70 kg, temperatura în hala de creştere va fi cuprinsă între 16-180C. Umiditatea relativă va fi de 60-75%. Viteza curenţilor de aer va fi vara de 0,5-1m/s, iarna 0,2-0,5m/s. Fiecare hală va fi echipată cu 8 ventilatoare extractor prevăzute cu o capacitate portantă de 15.000Nmc/h. Sistemul de ventilaţie va fi echipat cu calculator de putere, variator de turaţie,


SC FOODSCA SRL

18

senzor de temperatură (interior-exterior/), sistem automat de deschidere a ferestrelor; Nr. de ferestre/hală: 24. Ferestrele sunt poziţionate în partea opusă ventilatoarelor. Turaţia ventilatoarelor este reglată de calculator. In funcţie de semnalul primit de la senzorul de temperatură din hală, se reglează automat turaţia ventilatoarelor şi unghiul de deschidere al ferestrelor. Se va asigura astfel un volum aprox. 150 mc/h/porc. Tip ventilator: flap motorizat inclusiv servomotor parţializator sau de tipul „on-off”, salvare motor, model FC1: diametru 71cm; capacitate portantă 15.000Nmc/h; alimentare 230V, 4,6 A, 785W; Tip ferestre: premontate cu lamele orientabile, cu cadru din aluminiu, mâner de comandă poziţii multiple; închidere cu plăci din policarbonat alveolar grosime 10mm, mecanizare pentru deschiderea simultană a ferestrelor, alcătuită din tuburi de oţel inox de 1”, suporţi şi poartă suport reglabilă şi mânere de comandă din inox; grup de motorizare pentru deschiderea simultană incluzând motoreductor, sfârşit de cursă, potenţiometru şi plăcută din oţel inox. Centrala electronică: control computerizat pentru controlul simultan al ventilatoarelor şi deschiderea ferestrelor; centrala va fi dotată cu sonde de temperatură pentru gestionarea autonomiei şi parametrii microambientali ceruţi; grup de răcire cu umidificator centrifugal, grup automatic de alimentaţie cu regulator de portantă şi electrovalvă; putere umidificator: 0,18Kw; capacitate de atomizare: 30 l/h; bandă rulantă pentru descărcare apă nepulverizată şi protecţie în ABS. Evacuarea dejecţiilor Dejecţiile vor fi colectate în bazinele cu pernă de apă, amenajate sub cota pardoselii, în care vor fi stocate şi apoi evacuate prin sifonare prin intermediul reţelei de canalizare a fermei, în bazinul colector dotat cu pompă tocător, pentru omogenizarea, aerarea şi îngroşarea dejecţiilor mixate. - La suprafaţa canalelor cu pernă de apă, se formează o peliculă de sediment fin, sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc o fermentaţie anaerobă, iar gazele nocive rezultate (NH3, H2S, CH4) sunt reţinute la suprafaţă, sub grătare şi prin sistemul de aerare cu caneluri, se realizează oxidarea şi neutralizarea lor sub grătar, împiedicând poluarea aerului din compartiment. - Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc la sfârşitul fiecărui ciclu de creştere (112 zile), se spală apoi cu apă prin presiune pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate. - Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. Inainte de a intra în staţie, apele trec printr-un cămin cu site şi grătare pentru reţinerea resturilor grosiere, după care ajung în bazinele de decantare, unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. - Apa epurată se colectează într-un bazin cu V = 500 mc; va fi utilizată pentru irigarea culturilor. - Nămolul deshidratat (cca 1-2mc/zi), cu o concentraţie de 18-20%, va fi colectat într-un bazin cu V = 360 mc; periodic (6 luni) va fi utilizat ca îngrăşământ pe terenurile agricole. Curăţirea halelor Exploatarea porcinelor se va baza pe principiul „totul plin-totul gol”. Imediat după livrarea porcilor graşi la abator se va face curăţenia şi dezinfecţia halelor, verificarea instalaţiilor din punct de vedere tehnic (sistem de adăpare şi furajare; instalaţia electrică). Se scoate de sub tensiune instalaţia electrică şi se evacuează furajul rămas în hrănitori. Se curăţă prin răzuire pardoseala, se goleşte perna de apă din canale şi se curăţă cu peria pereţii halelor, grătarele, hrănitoarele şi adăpătorile. După curăţarea mecanică, se spală cu detergent şi jet de apă sub presiune. Spălarea începe cu plafonul, apoi pereţii, prdoseala, grătarele şi se va finaliza cu canele de curgere. Dezinfecţia propiu-zisă va fi precedată de etanşarea halei şi se face prin aspersarea unei soluţii de sodă caustică fierbinte în concentraţie de 2-3%, calculând 1litru/mp. Hala rămâne închisă timp de 12 ore, apoi se aeriseşte şi se spală cu jet de apă. Dezinsecţia se aplică în vederea combaterii insectelor şi acarienilor care tramsmit bolile infecto-contagioase sau parazitare. Aplicarea insecticidelor se va face în conformitate cu instrucţiunile de folosire, ţinând cont de acţiunea acestora asupra omului, animalelor sau produselor de origine animală.


SC FOODSCA SRL

19

Deratizarea se face în vederea distrugerii rozătoarelor, care pe de o parte sunt vectori în transmiterea bolilor infecţioase şi parazitare, iar pe de altă parte consumă cantităţi importante de furaj. Deratizarea se va executa după depopularea totală a compartimentului şi înainte de dezinfecţie, apoi se spală cu apă curată şi se lasă 12 ore pentru aerisire. In cadrul procesului de epurare a apelor uzate, se va folosi Micropan, un produs bacterial-enzimatic cu un spectru larg de acţiune biologică. Accelerează degradarea substratului de carbon organic, îmbunătăţeşte asimilarea oxigenului dizolvat în bazinul de aerare şi permite reducerea costurilor energetice. Intensifică procesul de fermentare a substanţelor organice, contribuind la reducerea valorii BOD (Kg BOD/kg , masa*zi), făcând îngrăşământul mai omogen atunci când va fi transferat. Reduce mirosurile neplăcute prin controlarea fermentării gazelor şi a componentelor mirositoare în timpul depozitării îngrăşământului, previne formarea crustelor pe pereţii laterali şi reduce costurile de întreţinere prin păstrarea mediului în siguranţă şi curăţenie, prin controlul formării de salmonellae, pasturellae, coliforms, etc., reducerea problemelor sanitare ale fermei.

Diagrama activităţilor desfăşurate în ferma de porci SC FOODSCA SRL

Intrări materii prime Proces şi produs Produs/deşeuri

Depozit (2 silozuri) Cereale siloz propriu

FNC Moara

Dozator

Concentrate proteice

Creşterea intensivă a porcilor

Îngrăşare

Pulberi

Sistem de exhaustare Filtru cu sac

Livrare porci la abator

Energie electrică

Apă - Dejecţii în suspensie şi ape de spălare - Emisii difuze (NH3, CH4, N2O, CO2, miros) - Cadavre de animale; - Emisii de gaze de ardere (CO, CO2, NOX, SO2 )


SC FOODSCA SRL

20

2.1.2. Dotări � 2 hale - creştere porci: L x l = 82m x 18 m; S = 1.476mp; regim de înălţime: parter; fiecare hală este împărţită în 2 compartimente: un compartiment cu 32 boxe (8 boxe x 4 rânduri); un compartiment cu 36 boxe (9 boxe x 4 rânduri). Total: 68 boxe/hală; 14locuri/boxă, 950locuri/hală; dimensiunile boxei sunt: L x l = 4,55m x 3,15m; suprafaţa unei boxe este de 14mp. Halele au un culoar cu lăţimea de cca 1,80m de-a lungul halei şi 2 culoare pe fiecare compartiment care asigură accesul la boxele comune, amplasate de o parte şi de alta a culoarului. Suprafaţa ocupată de zona de furajare este de 2mp pentru fiecare boxă: 2mp x 68boxe = 136mp. La capătul fiecărei hale s-au repartizat 2 boxe x 14 mp pentru cazurile de urgenţă apărute în perioada de creştere (deficienţe locomotorii) şi 2 boxe x 14mp pentru animalele bolnave. Având în vedere prevederile normelor de bunăstare şi protecţie a porcinelor, se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă de 0,8 mp pentru fiecare porc prevăzut în norme. Total suprafaţă utilă de creştere/hală: 760mp; 760mp: 0,8mp/loc = 950locuri/hală Nr. de locuri: 2 hale x 950 locuri = 1.900 locuri; Nr. de cicluri/an: 3.

� Staţia de procesare dejecţii: S = 280mp; � Staţie de epurare BRT 600 – 1 buc; � FNC: S = 150mp; � Siloz: S = 450mp; 2 silozuri x 1.000 t; Hcilindru = 8.162mm; Dcilindru = 13.370mm; Htotal = 11.877mm � Filtru sanitar, sediu adminsitrativ: S = 60mp; � Filtru auto S = 12mp; � Puţ forat la adâncimea de 150m echipat cu pompă submersibilă tip Grundfoss; � Sistem de încălzire jet master cu funcţionare electrică; model 70 kw termici/min. � Cameră frigorifică (S = 15 mp); � Vidanjă: 1 buc. V = 20.000litri; echipată cu pompa de vid; � Tractor echipat cu moto turbo diesel, intercooler, 4 cilindri şi 2 supape pe cilindru; capacitate cilindrică: 4500cc, Tier III; putere nominală: 100CP-97/68/EC; cutie de viteze: 16 viteze înainte/16 viteze înapoi Power Reverser; sistem de frânare secundar (de parcare); pompă hidraulică: 75l/min. 2.1.3. Materii prime � porc tineret (20 - 30kg): 1.900 locuri/ciclu x 3 cicluri/an; � furaje concentrate – 1.248 t/an, din care: porumb: 624 t/an; orz: 249, 6 t; făină de peşte : 187,2t; şroturi: 124,8 t; premixuri (Lysine: 6%; Methyl/cystine: 2%); vitamine (Vitamina A: 325.000 unităţi/kg; Vitamina 03: 525.000 unităţi/ kg; Vitamina E: 5.000 unităţi/kg), elemente minerale: total (PVM): 62,4 t. � medicamente (antibiotice lichide administrate sub formă de soluţie cu ajutorul dozatoarelor în apa de adăpat): cca. 150 kg/an; � dezinfectanţi: hidroxid de calciu (lapte de var) Ca (OH)2 – cca . 819kg/an; sulfat de cupru (piatra vânătă) Cu SO4� 5H2O – cca.137kg/an; Virkon S – cca 100kg/an; � apă: consum biologic pentru porci: 6,5 l/cap/zi timp de 336 zile/an - maxim: 4.149,6 mc/an; apă pentru igienizare spaţii: 0,2mc/cap/an (0,5 l/cap/an); total: 126,66mc/an; � combustibil folosit pentru mijlocul de transport din dotare: motorină – cca. 3.150 l/an; aprovizionarea cu combustibil se realizează de la staţiile de distribuţie carburanţi autorizate. 2.1.4. Produse obţinute Produse finite: 3 cicluri/an x 1.900porci/ciclu x 110 kg = 627.000kg porc în viu Pierderi: mortalităţi: 1.900 capete x 3 % x 20 kg/cap x 3 cicluri/an = 3.420kg/an; 2.1.5. Program de lucru 14 angajaţi, 24 ore/zi, 365 zile/an;


SC FOODSCA SRL

21

2.1.6. Utilităţi 2.1.6.1. Alimentare cu apă � In perioada de construire, alimentarea cu apă se va face în bidoane de plastic. � In perioada de funcţionare, alimentarea cu apă se va realiza dintr-un puţ forat ce va fi realizat în sistem hidraulic cu circulaţie directă, de explorare-exploatare, ce se va executa la adâncimea de 150m. Forajul va fi tubat cu coloana definitivă metalică cu Dn 420mm, între adâncimile 0-35m şi cu Dn 225mm între adâncimile 35-150m. Forajul va capta acviferele cuprinse între adâncimile 100-120m şi 140-148m, zone pe care se va monta coloana filtrantă PVC cu Dn 225mm şi filtru din pietriş mărgăritar la exterior. Intre coloana Dn 420mm şi Dn 225mm se va introduce o piesă de etanşare, iar între adâncimile 149-150m se va introduce o piesă de fund. Pe intervalul 0-35m coloana va fi cimentată la exterior. Debitul optim de exploatare: Q = 3l/s. Forajul va fi echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfoss având caracteristicile: Q = 2,7 l/s; H = 50mCA. Din foraj, apa este transportată printr-o conductă de aducţiune, cu Dn = 159 x 5mm şi L = 120m, fiind distribuită la punctele de consum prin presiunea asigurată de pompă. Modul de folosire al apei: Apa prelevată din sursă subterană va fi folosită în următoarele scopuri: - potabil şi igienico-sanitar (personal, funcţionarea instalaţiilor sanitare şi adăpatul porcilor (distribuită prin suzete); - în scop tehnologic – la igienizarea halelor de creştere a porcilor; - pentru stingerea incendiilor (alimentarea a 2 hidranţi de incendiu); Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 38 din 13 martie 2012 emis de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad: Necesarul şi cerinţa de apă sunt: Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 41,40 m3/zi - Qs zi med = 45,60 m3/zi - Qn zi max = 53,82 m3/zi - Qs zi max = 59,26 m3/zi - Qn orari max = 2,24 m3/zi - Qs orar max = 2,47 m3/zi 2.1.6.2. Evacuare ape uzate � În perioada de construire, apele uzate menajere se vor evacua în 2 toalete ecologice. � În perioada de funcţionare, se vor genera ape uzate menajere şi ape uzate tehnologice. - Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar şi sediul administrativ se vor colecta într-un bazin etanş vidanjabil cu capaitatea de 27mc (L x l x h = 3m x 3m x 3m). - Apele uzate tehnologice (dejecţiile de la porci) vor fi evacuate în staţia de procesare dejecţii, formată din bazinele de colectare dejecţii şi staţia de epurare, în care tratarea apelor uzate se realizează în treapta mecano-chimică şi biologică. Apele uzate tehnologice vor curge gravitaţional prin canalizările din incintă spre un bazin de acumulare-compensare-omogenizare din beton, îngropat, V = 40mc. Bazinul va fi amenajat în pantă spre racordul de aspiraţie al unei pompe submersibile cu tocător. In treapta mecanică, are loc sedimentarea suspensiilor. In treapta de epurare chimică, în camera de reacţie are loc tratarea apei uzate cu un coagulant lichid - sulfat feros (agent de coagulare), lapte de var şi acid silicic (agent de floculare). Prin combinarea celor două efecte se obţine un precipitat cu flocoane care se măresc rapid şi sedimentează uşor, antrenând cea mai mare parte a suspensiilor, şi, prin adsorbţie, o mare parte a poluanţilor organici, aflaţi în stare dizolvată. Dozarea reactivilor se realizează cu pompe dozatoare. Apa uzată tratată chimic în camera de reacţie, va fi evacuată gravitaţional în decantorul primar cilindric vertical din PAFS (poliester armat cu fibră de sticlă). In decantor, nămolul se separă la


SC FOODSCA SRL

22

partea inferioară. Eficienţa de îndepărtare a impurificatorilor în nămolul depus la fundul decantorului este de până la 70-80%. Nămolul este evacuat gravitaţional spre o instalaţie de îngroşare şi deshidratare. Instalaţia se află într-un compartiment anexă. Apele drenate provenite din instalaţia de deshidratare vor curge gravitaţional în bazinul de egalizare, omogenizare, compensare. Nămolul se va stoca într-un bazin cu V = 360 mc. Evacuarea nămolului deshidratat se va face periodic în vederea utilizării ca îngrăşământ pe terenurile agricole. Apa epurată din decantorul primar va curge gravitaţional într-un bazin cu V = 500 mc sau spre canalizarea municipiului, după sistematizarea zonei, după ce debitul va fi contorizat de un apometru. Pe parcursul procesului de epurare chimică (tratament cu coagulant acid) se produce o dezinfecţie a apei uzate brute, astfel încât după treapta de epurare biologică, înainte de evacuarea în reţeaua de canalizare, nu mai este necesară o altă instalaţie de dezinfecţie. Pentru tratarea chimică a unui debit de 100 mc/zi apă uzată brută este necesară o cantitate de cca 0,4 mc/zi de coagulant lichid şi 0,4 mc/zi de lapte de var, conc. 5%. De la decantorul primar din PAFS va rezulta zilnic o cantitate de 10 – 20 mc/zi de nămol biologic excedentar şi nămol din decantarea primară, cu o consistenţă de 1,5-2% substanţă uscată, care va fi evacuat periodic. După deshidratare, nămolul consistent, în cantitate de cca 1-2mc/zi cu o concentraţie de 18-20%, va fi evacuat cu mijloace mecanizate şi va fi transportat şi împrăştiat pe terenurile agricole. Tratarea biologică apei se realizează în staţia BIOROTOR BRT 600. Procesul tehnologic de epurare biologică constă în următoarele faze: � apele uzate curg gravitaţional prin reţeaua de canalizare în camera de intrare a biorotorului, unde are loc omogenizarea; apoi cu o pompă tocător sunt trimise în prima treaptă de aerare primară a biorotorului BRT 600; � apele uzate sunt trecute printr-o sită de reţinere a impurităţilor (cu ochiuri de 5mm) şi apoi cu două circuite de pompare intră în treapta de aerare primară cu difuzori poroşi cu membrană alimentate cu aer de la o suflantă. � în treapta de epurare biologică, apa uzată este aspirată şi trecută printr-un mecanism de rotaţie tip biorotor care acţionează ca biofiltru. Apa intră prin părţile laterale şi este distribuită uniform pe întreaga suprafaţă a sistemului de biofiltre. Compartimentul de sedimentare/decantorul secundar primeşte apa epurată, amestecată cu nămol, care se depune şi este evacuat periodic la un interval de 6 luni. Debite şi volume de ape uzate menajere evacuate: - Q uz zi med = 1,10 m3/zi - V an med = 401 mc - Q uz zi max = 1,31 m3/zi - V an max = 475 mc - Q uz orar max = 1,04 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 0,8 x 41,4 = 33,12 m3/zi; - Qs zi med = 0,8 x 45,60 = 36,48 m3/zi - Q uz zi max = 0,8 x 53,82 = 43,056 m3/zi - Qs zi max = 0,8 x 59,26 = 47,4 m3/zi - Q uz orar max = 0,8 x 2,24 = 1,792 m3/h - Qs orar max = 0,8 x 2,47 = 1,976 m3/h Evacuarea apelor pluviale Evacuarea apelor pluviale de pe acoperişul clădirilor se va face prin jgheaburi şi burlane cu diametrul de 100-200mm şi vor fi dirijate prin înclinarea terenului pe terenul agricol din jur unde se vor infiltra. Debitul instantaneu de ape pluviale este de 8 l/s. Volum total : 9.000mc/an.


SC FOODSCA SRL

23

2.1.6.3. Alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se va realiza din reţeaua SC ELECTRICA SA printr-un post de transformare propriu cu puterea de 1 x 400kVA, ţinând cont de puterea instalată din fiecare hală de cca 100kw-150kw. Pentru utilizarea eficientă a energiei electrice, titularul va aplica recomandările BAT: cantitatea de energie consumată contorizată; izolarea termică a adăposturilor de creştere; funcţionarea corespunzătoare a sistemului de ventilaţie în adăposturi; utilizarea iluminatului spaţiilor de lucru cu sisteme ce asigură un consum mic de energie. 2.1.6.4. Alimentare cu energie termică Nu e cazul. Energia termică va fi asigurată prin instalaţii cu consum redus de energie electrică. 2.1.6.5. Alimentare cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite în perioada de construire: macara, mijloace de transport, etc. Utilajele funcţionează cu motorină. Pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, constructorul va menţine utilajele în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care va deservi utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în cazul unor defecţiuni tehnice. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: obligarea antreprenorului să deţină pe amplasament mijloace de intervenţie pentru stoparea răspândirii poluării; oprirea scurgerilor; localizarea poluantului scurs; intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier. Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate pe suprafaţa amplasamentului. Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de construire, să se încadreze în prevederile legale. 2.3. Activităţi de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1): Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare, obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4. Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate.


SC FOODSCA SRL

24

La încetarea activităţii fermei de creştere porci, dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face după un plan/program şi o tehnologie specifică. Planul de închidere al fermei şi de refacere a amplasamentului constă în următoarele faze: � Curăţarea şi dezinfectarea halelor: închiderea activităţii constă în curăţarea şi dezinfectarea halelor de creştere a porcilor; � Golirea dejecţiilor (bazinele de stocare aflate sub pardoseala fiecărei hale, conducte, bazinele de acumulare şi de omogenizare ape uzate); golirea prin vidanjare; � Spălarea şi igienizarea bazinelor de stocare aflate sub pardoseala fiecărei hale, spălarea bazinelor de acumulare şi omogenizare; după tratarea apelor în staţia de epurare, apele epurate se vor colecta în bazin; golirea acestuia se va face prin vidanjare; � Demolarea halelor şi a structurilor supraterane în baza Proiectului de demolare/dezafectare/ desfiinţare; Se va solicita Autorizaţia de demolare/dezafectare/desfiinţare. Deşeurile din construcţii şi demolări se vor gestiona şi valorifica şi/sau elimina în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la gestionarea deşeurilor, în baza Proiectului. a. dezafectarea utilajelor (verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor; demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor); b. dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice (identificarea conductelor în funcţie de fluidul vehiculat; pregătirea reţelelor de conducte pentru dezmembrare; dezmembrarea propriu-zisă; sortarea elementelor de conductă; sortarea armăturilor; evaluarea gradului de uzură pentru fitinguri, conducte, etc.); c. dezafectare/dezmembrare utilaje (izolarea, scoaterea de sub tensiune, transportarea în secţiile specializate pentru inspecţie din punct de vedere electric şi mecanic; în funcţie de gradul de uzură constatat se va stabili destinaţia utilajelor, respectiv reutilizarea în altă locaţie, repararea utilajelor şi apoi refolosirea pe o nouă locaţie); d. dezafectare instalaţii electrice (scoaterea de sub tensiune); e. demolarea construcţiei (întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de canalizare; demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică, canalizare şi transportul acestora pe alte locaţii); f. aducerea terenului la starea iniţială (se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta şi se compară rezultatele obţinute cu valorile de referinţă la punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare în funcţie de poluantul depistat). In concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile. 3. Deşeuri 3.1. Deşeuri generate � În perioada de construire se vor genera deşeuri specifice activităţilor de construcţii: - pământ şi pietre (02 01 07) extrase în urma operaţiunilor de decopertare, depozitate temporar, într-o zonă amenajată corespunzător; vor fi utilizate la amenajarea drumurilor; - deşeuri din construcţii: pământ (17 05 04); se vor utiliza pentru umplerea zonelor limitrofe; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deşeuri conform; - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului încheiat;


SC FOODSCA SRL

25

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. � În perioada de operare/funcţionare se vor genera următoarele tipuri de deşeuri: - deşeuri de ţesuturi animale (cadavre porci): categoria 02, grupa 02 01 02 - cca. 3.420 kg/an; - deşeuri de ţesuturi vegetale (deşeuri sub formă de pleavă, grovuri de la curăţarea cerealelor): categoria 02, cod 02 01 03; cca: 8,73 t/an; - dejecţii animaliere: categoria 02, grupa 02 01 06 - cca 1.915,2mc/an; 672mc/an nămol deshidratat; - alte deşeuri nespecificate (deşeuri sub formă de praf mineral de la selectarea seminţelor): categoria 20, cod 02 01 99; cca 0,9t/an; - deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton) – categoria 15, grupa 15 01 01 - cca. 20 kg/an; deşeuri de materiale plastice: grupa 15 01 02 – cca. 20 kg/an; - deşeuri de ambalaje provenite de la substanţele utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare (DDD) – categoria 15, grupa 15 01 10*- cca. 50 kg/an; - deşeuri rezultate din activitatea de asistenţă veterinară: obiecte ascuţite – categoria 18, grupa 18 01 01; cca 5kg/an; deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor: grupa 18 02 02* (ambalaje de la antibiotice, seruri); deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor: grupa 18 02 03 (ambalaje); cca 10kg/an; medicamente: grupa 18 02 08 - cca. 10 kg/an; - nămol de la curăţarea bazinelor vidanjabile - cod 20 03 04 – cca. 500kg/an; - deşeuri municipale amestecate - cod 20 03 01- cca 1,6 t/an; - anvelope uzate – categoria 16, grupa 16 01 03 – 2 buc/an; acumulatori uzaţi grupa 16 06 01* - 2buc/an; ulei tehnic uzat – categoria 13, grupa 13 02 06* - cca 20 kg/an. - deşeuri municipale amestecate – categoria 20, grupa 20 03 01 – 1.533 kg/an 3.2. Managementul deşeurilor - deşeurile de ţesuturi animale (cadavre de animale) se vor colecta într-o cameră frigorifică; - deşeurile de ţesuturi vegetale (pleavă, grovuri) se vor colecta în recipiente speciale pentru a fi

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de construire (515 zile)

Pământ, pietre - S 02 01 07 -

Spaţiu special

amenajat Integral - -

Ambalaje din hârtie şi

carton 150

S 15 01 01 - Recipiente amplasate

în spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic

S 15 01 02 - Integral - -

Ambalaje amestecate S 15 01 06 - Integral - -

Pământ

-

S 17 05 04 - Spaţiu special

amenajat Integral - -

Deşeuri menajere

0,5kg/zi. angajat Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -


SC FOODSCA SRL

26

returnate producătorilor; - dejecţiile animaliere vor fi colectate pe pernă de apă, în canalele colectoare din halele de creştere în vederea tratării mecano-chimice şi biologice în staţia de procesare dejecţii; vor fi utilizate ca fertilizant în agricultură, cu respectarea prevederilor Ordinului comun MMGA şi MAPDR nr. 1182/1270/2005 de aprobare a Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. - deşeurile de praf mineral de la selectarea seminţelor se vor colecta în recipiente speciale pentru a fi predate societăţilor autorizate specializate în vederea eliminării acestora; - deşeurile de ambalaje (hârtie-carton, plastic) vor fi colectate separat, pe tipuri, în recipiente speciale, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate în vederea valorificării. - deşeurile de ambalaje de la substanţele utilizate la dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare vor fi colectate selectiv pe tipuri, în recipiente speciale, în vederea eliminării prin societăţi specializate autorizate sau vor fi returnate furnizorilor. - deşeurile rezultate din activitatea de asistenţă veterinară vor fi colectate în recipiente speciale pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate în vederea valorificării/eliminării. - nămolurile provenite de la curăţarea bazinelor vidanjabile vor fi colectate în recipiente în spaţii special amenajate, în vederea utilizării după deshidratare ca îngrăşământ natural în agricultură. - deşeurile municipale amestecate vor fi colectate în containere metalice, în spaţii special amenajate, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate. 3.3. Deşeurile stocate temporar - deşeurile de ţesuturi animale (cadavre de animale) vor fi stocate temporar într-o cameră frigorifică în vederea eliminării prin societăţi specializate autorizate; - deşeurile de ţesuturi vegetale (pleavă, grovuri) vor fi stocate temporar în recipiente speciale pentru a fi returnate producătorilor; - dejecţiile animaliere vor fi colectate pe pernă de apă, în canalele colectoare din halele de creştere în vederea tratării mecano-chimice şi biologice în staţia de procesare dejecţii; vor fi utilizate ca fertilizant în agricultură, cu respectarea prevederilor Ordinului comun MMGA şi MAPDR nr. 1182/1270/2005 de aprobare a Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. - deşeurile de praf mineral de la selectarea seminţelor vor fi stocate temporar în recipiente speciale pentru a fi predate societăţilor autorizate specializate în vederea eliminării acestora; - deşeurile de ambalaje (hârtie-carton, plastic) vor fi stocate temporar separat, pe tipuri în recipiente speciale, pentru a fi predate periodic în vederea valorificării la societăţi specializate autorizate; - deşeurile de ambalaje de la substanţele utilizate la dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare vor fi stocate temporar, în recipiente speciale, pentru a fi returnate furnizorului sau pentru a fi eliminate prin societăţi specializate autorizate. - deşeurile rezultate din activitatea de asistenţă veterinară vor fi stocate temporar în recipiente speciale, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate, în vederea valorificării/ eliminării. - nămolurile provenite de la bazinele betonate vidanjabile vor fi stocate temporar în recipiente speciale amplasate în spaţii special amenajate, pe platforme betonate, în vederea utilizării, după deshidratare, ca îngrăşământ natural în agricultură; - deşeurile municipale amestecate vor fi stocate temporar în containere metalice, amplasate în spaţii special amenajate, pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate; 3.4. Deşeuri valorificate: Nu este cazul. 3.5.Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se execută cu mijloace de transport specializate în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.


SC FOODSCA SRL

27

3.6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare) - deşeurile de ţesuturi animale (cadavre porci) vor fi preluate de firme specializate autorizate în vederea incinerării; - deşeurile din activitatea de asistenţă veterinară vor fi eliminate de către firme specializate autorizate; - deşeurile municipale generate vor fi preluate, pe bază de contract, de societatea autorizată pentru salubritate în vederea eliminării prin depozitare; Eliminarea dejecţiilor se va realiza prin utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole, în conformitate cu prevederile: � Ordiului M.M.G.A. nr. 242/26.03.2005 şi Ordinului M.A.P.D.R nr. 197/07.04.2005 privind aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi � Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat de Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr. 1270/2005. � Fertilizarea terenurilor agricole se va realiza pe baza Studiului privind administrarea dejecţiilor, întocmit de OSPA Galaţi şi a Planului de fertilizare anual. Breviar de calcul Calculul volumului de dejecţii: Conform BREF/BAT, producţia anuală de dejecţii este de 0,95 - 1,09mc/cap/an. V dejecţii zi cap = 1,09 mc/cap: 365 zile/an = 3 l/cap/zi V dejecţii = (3l/cap/zi x 1.900 capete x 112 zile/an): 1.000 = 638,4 mc /ciclu V dejecţii = 638,4 mc /ciclu x 3 cicluri = 1.915,2 mc/an In urma procesării dejecţiilor din staţie vor rezulta 2 faze:

- faza solidă: nămolul deshidratat: 2 mc/zi x 336 zile/an = 672 mc/an; - faza lichidă: apa epurată: 1.915,2 mc/an – 672mc/an = 1243,2 mc/an

672 mc/an : 2 = 336 mc (6 luni) Capacitatea bazinului de stocare nămol deshidratat este de 360 mc şi este acoperitoare pentru 6 luni. Dimensiunile bazinului de colectare dejecţii: L x l x h = 18m x 10m x 2m = 360 mc. Apa epurată va fi utilizată pentru udat spaţii verzi şi terenuri agricole aflate în proprietate. 1243,2 mc/an : 2 = 621,6 mc (6 luni) Apa epurată folosită la udat spaţii verzi: 2 l/mp.zi x 13.341,26 mp spaţiu verde = 26,68 mc/mp; 27 mc/mp Am considerat că semestrial, perioada de udat spaţii verzi este de 10 – 12 zile. 27 mc/mp x 12 zile = 324 mc 621,6 mc (6 luni) – 324 mc = 297,6 mc Capacitatea bazinului de colectare apă epurată este de 500 mc şi este acoperitoare pentru 6 luni Dimensiunile bazinului de colectare apă epurată sunt: L x l x h = 10m x 10m x 5m.


SC FOODSCA SRL

28

Concluzie Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea celorlalte tipuri de deşeuri.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Proiectul „Fermă porcine”, ale cărui date tehnice au fost prezentate anterior, presupune generarea unui impact asupra mediului, care prin măsurile luate, trebuie să asigure că acest impact nu este semnificativ. Dacă se pleacă de la principiul că orice activitate poate genera un impact, care poate fi direct şi indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ asupra mediului, atunci trebuie prognozată magnitudinea acelui impact, pentru a putea fi identificate măsurile preventive de eliminare a impactului şi dacă acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor lui asupra mediului. Aspectele legate de impactul generat trebuie tratate din trei puncte de vedere:

1. impactul generat asupra mediului în perioada de construire; 2. impactul generat asupra mediului în perioada de funcţionare; 3. impactul generat de încetarea activităţii şi aducerea amplasamentul la stadiul iniţial.

Măsurile preventive trebuie să ia în consideraţie toate alternativele posibile pentru mediu, începând de la amplasament, variante de construcţii, resurse, variante tehnologice, etc. 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Apele municipiului Tecuci au luat naştere în decursul ultimei părţi a cuaternarului (holocen) sub influenţa factorilor climatici, a mişcărilor neotectonice şi implicit a retragerii apelor lacului din Depresiunea Bârladului care acoperea regiunea noastră în urmă cu 10.000-12.000 de ani. Studiul apelor la Tecuci constituie o problemă de interes major care se corelează cu dezvoltarea economică şi creşterea demografică a oraşului. Aşezat pe o stivă de sedimente predominant cuaternare, oraşul Tecuci deţine bogate ape subterane, de adâncime şi freatice. Acestora li se adaugă apele de suprafaţă, curgătoare şi stătătoare. Apele de suprafaţă Râul Bârlad este cel mai important curs permanent de apă care străbate teritoriul municipiului Tecuci. La intrarea în Tecuci primeşte pe partea dreaptă pârâul Prisaca şi apoi pârâul Tecucel, cu care confluează lângă S.C. Abator S.A. Tecuci, precum şi pârâul Rateş care confluează pe stânga Bârladului la limita sudică a teritoriului. Râul Bârlad izvorăşte din Podişul Moldovei, din Valea Ursului, de pe teritoriul judeţului Neamţ. El are o lungime de 347 km şi deţine un acestui tip de regim hidrologic, sunt posibile viituri însoţite de inundaţii, cum au fost cele din 1969, în perioada februarie-mai. In intervalul 19-21 februarie 1969, apele râului Bârlad au inundat la Tecuci o suprafaţă de 1.500 de ha teren agricol. Au fost inundate 51 case, iar alte 205 case au fost încercuite de ape. Au fost inundate străzi şi şosele în lungime de 12,5 km. O lună mai târziu, în perioada 18-24 martie 1969, datorită ploilor înregistrate în bazinul hidrografic al Bârladului, inundaţiile la Tecuci ău fost şi mai devastatoare, fiind cuprinse de ape 622 case şi încercuite 1.200 case. În perioada 2-27 aprilie 1969 au fost inundate 1.002 case şi încercuite 1.311 case. Multe dintre aceste locuinţe s-au dărâmat.


SC FOODSCA SRL

29

Pentru prevenirea inundaţiilor la Tecuci, albia râului Bârlad a fost corectată şi îndiguită, ridicându-se diguri şi în lunca râului, pentru a proteja cartierele de răsărit ale oraşului, situate pe malul stâng (Criviţeni, Peri, Buda). Tot la fel s-a procedat şi cu pârâul Tecuci în 1937 şi 1997 când cursul său, la nivelul oraşului, a fost corectat dar nu şi taluzat cu dale de beton, pentru a evita fixarea vegetaţiei. Cu toate acestea, la 24 septembrie 1996, pârâul Tecucel, în urma unei ploi torenţiale, înregistrată în bazinul său hidrografic, a inundat o bună parte din sud-vestul oraşului, apa pătrunzând şi în numeroase apartamente de la parter în blocurile din faţa Liceului Agricol. B. Apele subterane La nivelul teritoriului municpiului Tecuci întâlnim ape subterane de adâncime, captive (cu sau fără presiune) şi freatice (libere). Din forajele executate la Tecuci s-a constatat că în depozitele cuaternare, de altfel foarte groase, se află apă de adâncime captivă, arteziană, la numai 21 m adâncime, cu putere ascensională până la 2 m deasupra nivelului Luncii Bârladului (COMMET - Tecuci). Straturile acvifere de adâncime cantonate în depozite levantine (romaniene), aflate în nordul municipiului Tecuci, au putere ascensională până la 10 m. Au fost identificate ape subterane captive dispuse în 3-6 orizonturi. Din aceste orizonturi, în urma forajelor executate, se alimentează cu apă potabilă şi industrială o mare parte a oraşului. Analizele hidrochimice efectuate arată că aceste ape sunt de bună calitate şi că pot fi întrebuinţate fără restricţii, şi chiar fără a fi tratate, în consumul de apă potabilă la gospodăriile populaţiei. Apele freatice, pătrunse prin rocile poroase de la suprafaţă, acumulate în pietrişuri şi nisipuri deasupra primului strat impermeabil, sunt deosebit de bogate, atât la nivelul luncii, cât şi al teraselor. Pătura de loess de pe terase, cu grosimi variabile, uşor permeabilă, face ca adâncimea la care se poate intercepta apa freatică să fie mult mai mare decât în Lunca Bârladului. Aceste adâncimi sunt mai mari pe interfluviul Bârlad-Siret, 20-25 m în cartierul Nicolae Bălcescu şi 10-15 m pe latura de est a municipiului în cartierul Cernicari, ambele amplasate pe Terasa Cernicari. La nivelul Terasei Tecuci adâncimea apei freatice ajunge până la 8 m. In Lunca Bârladului nivelul hidrostatic este variabil, putând înregistra valori între 0-6 m, influenţat de relief (în dreptul grindurilor este mai coborât). Pe baza observaţiilor efectuate, la Tecuci se pot distinge mai multe unităţi hidrogeologice: zona de luncă (a Luncii Bârladului) şi zona de terasă (a teraselor Cernicari şi Tecuci). Unitatea hidrogeologică a Luncii Bârladului se situează de o parte şi de alta a râului şi deţine aproape o treime din suprafaţa municipiului, 28 km2. Aici apa freatică se află la adâncimi de 0-3 m până la 6 m. Astfel, "Ocaua lui Cuza" (Parcul Crâng) apa îmbibă solul, formând pe alocuri mlaştini şi bălţi, impunând efectuarea de canaluri de drenare, la fel şi pe Rotunda, în partea de sud a municipiului. Unitatea hidrologică a teraselor (Cernicari şi Tecuci) deţine cea mai mare parte din teritoriul municipiului, aproximativ 70%. Apele subterane de provenienţă freatică apar la zi sub formă de izvoare deosebit de frecvente la baza teraselor. Unele izvoare sunt aşa de puternice încât determină conturarea unor mici cursuri de apă care se unesc la nivelul luncii. La baza Terasei Cernicari, în dreptul cartierului Cernicari, izvoarele au fost colectate într-un canal antropic care se varsă în pârâul Rateş. De asemenea, putem consemna grupul de izvoare de pe Terasa Tecuci din zona Lacul Porcului (Satu Nou) care formează un curs ce se varsă în pârâul Prisaca. La fel se prezintă şi izvoarele de la baza Terasei Tecuci, în dreptul Cimitirului care, la "Ocaua lui Cuza", formează un pârâu ce se varsă în râul Bârlad. Prezenţa izvoarelor este frecventă la baza ambilor versanţi ai Văii Bârladului, pe întregul teritoriu al municipiului Tecuci şi se datoreşte eroziunii fluviale care a retezat straturile şi permite apei freatice să se scurgă prin izvoare, dar şi aplecării stratelor către Valea Bârladului, ca urmare a procesului de subsidenţă care continuă să se manifeste şi în prezent în regiunea noastră.


SC FOODSCA SRL

30

C. Chimismul apelor Apa de suprafaţă Principala apă de suprafaţă este râul Bârlad. Apele Bârladului îşi modifică sensibil calitatea, ca urmare a recepţionării de reziduuri conţinând fenoli, cianuri, arsenic, substanţe petroliere, zinc, cloruri, etc. Râul Bârlad rămâne în continuare cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de vară datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare, care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor.

Râu An Lungime (km)

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V

km % km % km % km % km %

Bârlad

2003 57 39 68,4 18 31,6 2004 57 57 100 2005 57 57 100 2006 57 39 68,4 18 31,6 2007 57 57 100 2008 57 39 68,4 18 31,6 2009 57 39 68,4 18 31,6

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în anul 2009, în raport cu calitatea înregistrată la toţi indicatorii pentru Bazinul Hidrografic Bârlad pe teritoriul judeţului Galaţi

Râul

Tronsonul de râu

Lungimea (km), din care

Clasa de calitate

Total I II III IV V

Bârlad intrare jud. GL - confl. râul Berheci 18 confl. râu Berheci - confl. râuSiret 39 Total 57 39 18

Berheci izvoare - confl.râu Bârlad 92 Total 92 92

Zeletin izvoare - confl. râu Bârlad 83 Total 83 83

Corozel izvoare-confl. râu Bârlad 41 Total 41 41

Total B.H. Bârlad (km) 273 175 80 18 Alţi afluenţi ai râului Siret

Geru

izvoare - loc.Cudalbi 18 loc. Cudalbi – confl.r. Gologan 9 confl.r. Gologan - cfl. r.Siret 35 TOTAL 62 18 35 9

Total afluenţi râu Siret (km) 62 18 35 9 Total B.H. Bârlad şi alţi afluenţi ai râului Siret (km) 335 193 80 53 9

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi


SC FOODSCA SRL

31

Alimentarea cu apă Din activităţile desfăşurate în fermă vor rezulta următoarele tipuri de ape uzate:

- ape uzate de tip menajer; - ape uzate de tip tehnologic; - ape pluviale.

Necesarul de apă potabilă pentru personalul de serviciu din cadrul fermei de suine Calculul necesarului de apă igienico-sanitar pentru persoane s-a efectuat conform STAS 1478/1990 şi SR 1343-1/2006: Qzi med. = N x q sp; N – nr. de utilizatori; număr de personal = 14 qsp – debitul specific de apă; conform STAS 1478-90 necesarul de apa este de 60 l/persoana/zi; Qzi med. = 14 persoane x 60 litri/ zi = 840 litri/zi = 0,84 m3/zi Qmed.an = 0,84 x 365 zile/an = 306,6 m3/an Alimentarea cu apă se va realiza din puţ forat la adâncimea de 150 m echipat cu pompă Grundfoss. Necesarul de apă potabilă pentru procesele de creştere intensivă a porcilor Consumul de apă pentru porci la îngrăşare, conform tabelului 3 din BAT-ul de creştere intensivă a porcilor este:

Tipul de producţie

Greutatea s-au perioada de producţie Raţia apă/furaj Consum de apă

l/cap/zi

Porci la îngrăşat 25 – 40 kg 2,5 4 40 – 70 kg 2,25 4 – 8

70 – sacrificare 2,0 – 6,0 4 - 10 Consumul de apă pentru creşterea porcilor influenţează producţia de bălegar şi calitatea acestuia. Astfel, pentru un porc de 25 până la 60 kg viu, consumul de apă variază între 4-8 l/cap/zi, crescând până la 10 l/cap/zi, cu creşterea greutăţii în viu. In general producţia de bălegar creşte, dar are loc şi o scădere a conţinutului uscat. Pentru SC FOODSCA SRL, consumul de apă este prezentat în tabelul de mai jos:

Categorie suine Capacitate fermă Nr. de capete/locuri

Stadii de producţie

Consum apă l/cap/zi Perioada, zile

Porci la sacrificare 30 – 110 kg 1.900 Îngrăşare 4 – 10 112

Raport apă/furaj Raţie, kg/porc/zi

Producţie bălegar mc/porc/an

Conţinut fracţie solidă în dejecţii, %

1,9:1 2.03 0,88 13,5 2,0:1 2.03 0,95 12,2 2,2:1 2.03 1,09 10,3 2,4:1 2.03 1,23 8,9 2,6:1 2.03 1,38 7,8

Conform literaturii de specialitate un porc consumă pentru 1 kg de hrană uscată cca 1,9 – 2,5 litri de apă, iar în condiţii de temperatură ridicată cca 4,0 – 4,5 l de apă. Pentru 100 kg greutate vie se recomandă 7 litri la porcii adulţi şi 20 litri la tineretul porcin în vârstă de 5 – 8 săptămâni. - Consum de apă zilnic: 1900 porci x 6,5 l/zi = 12,35 mc/zi - Consum de apă/ciclu: 12,35 mc/zi x 112 zile = 1.383,2 mc/ciclu - Consum anual de apă (3 cicluri de creştere): 1.383,2mc/ciclu x 3cicluri/an = 4.149,6 mc/an; Consumul zilnic de apă pentru suine este: 12,35mc/zi


SC FOODSCA SRL

32

Necesarul de apă pentru igienizarea halelor de creştere suine Apa pentru igienizare se foloseşte astfel: la spălarea pardoselilor; pentru spălarea grătarelor. Pardoselile cu grătare necesită mai puţină apă pentru spălare, de aceea consumul de apă este mai redus, comparativ cu pardoseala neperforată. Conform BAT creşterea porcinelor, consumurile de apă sunt :

Sistem/tip fermă Consum Pardoseală solidă 0,015 mc/cap/zi Pardoseală perforată parţial 0,05 mc/cap/zi Pardoseală cu grătar 100% 0 Ferme de creştere 0,7 mc/cap/an Ferme de porci la îngrăşare 0,07 – 0,3 mc/cap/an

S-a luat în calcul 0,2mc/cap/an (0,5 l/cap/an) : - Consum anual de apă: 1900 capete x 0,2 = 380 mc/an; - Consum de apă ciclu de creştere: 380 mc/an : 3cicluri = 126,66mc/an; - Consum zilnic de apă: 126,66 mc/zi : 112 zile = 1,13mc/zi - Consum zilnic perna de apă: 5,5mc/zi Consumul zilnic de apă pentru ferma de porci este de 19,82mc/zi 0,84 mc/zi + 12,35 mc/zi + 1,13 mc/zi + 5,5 mc/zi = 19,82mc/zi Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 38 din 13 martie 2012 emis de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad: Necesarul şi cerinţa de apă: Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 41,40 m3/zi - Qs zi med = 45,60 m3/zi - Qn zi max = 53,82 m3/zi - Qs zi max = 59,26 m3/zi - Qn orar max = 2,24 m3/h - Qs orar max = 2,47 m3/h

Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an)

P F

Consum total de

apă Col.4,10,11

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total m3/zi

Consum menajer

m3/zi A S

Pentru compensarea pierderilor în

circuit închis

Apă de la propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

A S

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Creştere suine

Puţ forat

- 17,85 0,84 18,69

Spălare şi

igienizare - 1,13 - 1,13

Total 18,98 0,84 19.82

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă 4.1.2. Managementul apelor uzate � Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar şi sediul administrativ se vor colecta într-un bazin etanş vidanjabil cu capacitatea de 27mc (L x l x h = 3m x 3m x 3m). Qzi med. = 0,8 x 0,84 m3/zi = 0,672 m3/zi; Qmed.an = 0,8 x 306,6 m3/an = 245,28m3/an


SC FOODSCA SRL

33

Debite şi volume de ape uzate menajere evacuate: - Q uz zi med = 1,10 m3/zi - V an med = 401 mc - Q uz zi max = 1,31 m3/zi - V an max = 475 mc - Q uz orar max = 1,04 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 0,8 x 41,4 = 33,12 m3/zi; - Qs zi med = 0,8 x 45,60 = 36,48 m3/zi - Q uz zi max = 0,8 x 53,82 = 43,056 m3/zi - Qs zi max = 0,8 x 59,26 = 47,4 m3/zi - Q uz orar max = 0,8 x 2,24 = 1,792 m3/h - Qs orar max = 0,8 x 2,47 = 1,976 m3/h � Apele uzate tehnologice (dejecţiile de la porci) vor fi evacuate în staţia de procesare dejecţii, formată din bazinul de colectare dejecţii şi staţia de epurare, în care apele uzate sunt tratate în trepetele de epurare mecano-chimică şi biologică. Calculul volumului de dejecţii: Conform BREF/BAT, producţia anuală de dejecţii este de 0,95 - 1,09mc/cap/an. V dejecţii zi cap = 1,09 mc/cap: 365 zile/an = 3 l/cap/zi V dejecţii = (3l/cap/zi x 1.900 capete x 112 zile/an): 1.000 = 638,4 mc /ciclu V dejecţii = 638,4 mc /ciclu x 3 cicluri = 1.915,2 mc/an Staţia de epurare ape uzate Apele uzate tehnologice vor curge gravitaţional prin canalizările din incintă spre un bazin de acumulare-compensare-omogenizare din beton, îngropat, V = 40mc. Bazinul va fi amenajat în pantă spre racordul de aspiraţie al unei pompe submersibile cu tocător. Staţia de pompare ape uzate va avea 2 pompe cu tocător.

Rezervor soluţie NaOH

Rezervor soluţie coagulant

Rezervor soluţie floculare

Container deshidratare nămol

Decantor lamelar

Pompa transvazare-uniformizare

Coloane de reactie Bazin bicompartimentat

de acumulare-omogenizare

Retea dispersie aer omogenizare

Suflanta

Pompe dozatoare

1 2

3

4 5

6 7

8

Flux tehnologic Staţie de epurare


SC FOODSCA SRL

34

Fluxul tehnologic al apei uzate în compartimentele staţiei (vezi săgeţile numerotate): 1 - intrare apă uzată în bazinul de acumulare-omogenizare; 2 - trecere apă omogenizată în compartimentul de pompare; 3 - pompare apă în coloanele de reacţie; 4 - coagulare, neutralizare, floculare; 5 - separare nămol în decantorul lamelar; 6 - evacuare apă epurată în căminul de evacuare; 7 - evacuare nămol cu pompa aer-lift; 8 - deshidratare nămol în container de deshidratare (V = 10mc). Staţia de epurare este prevăzută cu două trepte de epurare: una mecano-chimică şi următoarea de epurare biologică şi cuprinde un bazin de acumulare şi un bazin de omogenizare ape uzate, dotate cu următoarele echipamente. - staţie de pompare dotată cu 2 pompe cu tocător; - instalaţie de aer (suflantă cu debitul de aer de 25 mc/h, 200mbari, 0,76 kw), dispersat cu 6 difuzori poroşi cu membrană elastică); - instalaţie de tratare chimică (3 pompe dozatoare: reglare pH, de coagulare şi de floculare, rezervoare de preparare soluţii de reactivi şi un senzor de pH); - unitate de decantare (decantor lamelar): 1,0mc/h; - sistem de transvazare a nămolului format din o pompă aer-lift acţionată cu aer de la suflantă şi un container de deshidratare cu capacitatea de 10 mc; - tablou de comandă şi control, echipamente electrice. Staţia de epurare funcţionează automat şi este dimensionată pentru tratarea unui debit maxim de apă uzată de 2,0mc/h. Pentru echipamente şi tabloul electric se va prevedea un spaţiu izolat, încălzit, iluminat, cu prize pentru curent la 230V/50Hz şi 400V/50Hz şi priza de apă curentă. In treapta mecanică, are loc sedimentarea suspensiilor. Din bazin, apa uzată este aspirată cu electropompa tocătoare submersibilă şi refulată în bazinul de acumulare; din bazin, cu electropompa dozatoare cu şurub apa este pompată în camera de reacţie în care se află şi celelalte echipamente din treapta chimică de epurare. In treapta de epurare chimică are loc tratarea apei uzate cu coagulant lichid şi cu lapte de var. Coagulantul conţine săruri de fier bivalent şi în proporţie quasi stoichiometrică, acid silicic. Dacă sulfatul feros acţionează, ca agent de coagulare, după adăugarea de lapte de var, acidul silicic are rol de accelerator de floculare. Prin combinarea celor două efecte se obţine un precipitat cu flocoane care se măresc rapid şi sedimentează uşor, antrenând cea mai mare parte a suspensiilor, şi, prin adsobţie, o mare parte a poluanţilor organici, aflaţi în stare dizolvată. Prepararea laptelui de var se va face într-un vas din polietilenă cu agitator mecanic. In vas se introduce apa de diluţie şi varul praf. Coagulantul lichid stocat într-un vas de polietilenă va fi pompat cu o electropompă dozatoare de la baza coloanei de reacţie, în amestec cu apa uzată. Pentru corecţia pH-ului, laptele de var va fi dozat cu electropompă dozatoare la partea superioară a coloanei de reacţie, în amestec cu apa uzată brută. Apa uzată tratată chimic în camera de reacţie, va fi evacuată gravitaţional în decantorul primar cilindric vertical din PAFS (poliester armat cu fibră de sticlă). In decantor, nămolul se separă la partea inferioară. Eficienţa de îndepărtare a impurificatorilor în nămolul depus la fundul decantorului este de până la 70-80%. Nămolul este evacuat gravitaţional spre instalaţia de îngroşare şi deshidratare. Instalaţia se află într-un compartiment anexă. Apele drenate provenite din instalaţia de deshidratare curg gravitaţional în bazinul de egalizare, omogenizare, compensare.


SC FOODSCA SRL

35

Nămolul deshidratat se va stoca într-un bazin cu V = 360mc. Evacuarea nămolului deshidratat se va face periodic în vederea utilizării ca îngrăşământ pe terenurile agricole aflate în proprietate. Apa epurată curge gravitaţional în bazinul de colectare ape epurate cu V = 500 mc sau spre canalizarea municipiului, după sistematizarea zonei, după ce debitul va fi contorizat de un apometru. Menţionăm faptul că pe parcursul procesului de epurare chimică (tratament cu coagulant acid) se produce o dezinfecţie a apei uzate brute, astfel încât după treapta de epurare biologică, înainte de evacuarea în reţeaua de canalizare, nu mai este necesară o altă instalaţie de dezinfecţie. Pentru tratarea chimică a unui debit de 100 mc/zi de apă uzată brută este necesară o cantitate de cca 0,4 mc/zi de coagulant lichid şi 0,4 mc/zi de lapte de var, conc. 5%. Din decantor va rezulta zilnic o cantitate de 10 – 20 mc/zi de nămol biologic excedentar şi nămol din decantarea primară, cu o consistenţă de 1,5-2% substanţă uscată, care va fi evacuat periodic. După deshidratare, nămolul consistent, în cantitate de cca 1-2mc/zi cu o concentraţie de 18-20%, va fi evacuat cu mijloace mecanizate şi va fi transportat şi împrăştiat pe terenurile agricole. Tratarea biologică apei se realizează în staţia BIOROTOR BRT 600. Procesul tehnologic de epurare biologică constă în următoarele faze: � apele uzate curg gravitaţional prin reţeaua de canalizare în camera de intrare a biorotorului, unde are loc omogenizarea; apoi cu o pompă tocător sunt trimise în prima treaptă de aerare primară a biorotorului BRT 600; � apele uzate sunt trecute printr-o sită de reţinere a impurităţilor (cu ochiuri de 5mm) şi apoi cu două circuite de pompare intră în treapta de aerare primară cu difuzori poroşi cu membrană alimentate cu aer de la o suflantă. � în treapta de epurare biologică, apa uzată este aspirată şi trecută printr-un mecanism de rotaţie tip biorotor care acţionează ca biofiltru. Apa intră prin părţile laterale şi este distribuită uniform pe întreaga suprafaţă a sistemului de biofiltre. Prin aerare, în treapta biologică are loc alternativ o reducere a carbonului şi apoi prin permanentă recirculare şi o denitrificare (reducere a ionului amoniu la azotaţi şi în final la azot).

Materie organică + O2 + NH3 + celule → CO2 + H2O + noi celule Nitrificarea are 2 paşi: (1) ionul amoniu este oxidat în nitrit; (2) nitritul este oxidat în nitraţi; nitratul este sursă de oxigen pentru procesele de descompunere biologică:

2NH+4 + 3O2 → 2NO-

2 + 2H2O + 4H+ 2NO2

- + O2 → 2NO3 -

Denitrificarea este reducerea biologică a azotaţilor la azot gazos. Ea poate fi realizată în mai multe etape pe cale biochimică, cu producere finală de azot gazos. O gamă largă de bacterii heterotrofe iau parte la proces, necesitând carbon organic ca sursă de energie:

NO3 - + carbon organic → NO2

- + carbon organic → N2 + CO2 + H2O Azotat Azotit Azot gazos Factorii care influenţează procesul de nitrificare sunt: temperatura; concentraţia oxigenului dizolvat; pH-ul şi alcalinitatea; raportul carbon organic influent/ azot; mediile oxidativ reductive. Rotorul (plasat median) este format din elemente multiprofilate, din polipropilenă fixate pe axul metalic. Pe elementele din polipropilenă se dezvoltă microorganisme. O zonă tampon în sistemul de epurare asigură o repartizare uniformă a sarcinilor, chiar la încărcări de şoc, ceea ce înseamnă că potenţialul de epurare rămâne în această fază constant.


SC FOODSCA SRL

36

Compartimentul de sedimentare/decantorul secundar primeşte apa epurată, amestecată cu nămol, care se depune şi este evacuat periodic la un interval de 6 luni. După zona biologică este prevăzut un spaţiu de decantare finală, spre care este dirijat debitul dinspre biorotor. Diametrul conductelor de intrare şi ieşire din echipament este de 200-250mm. Tehnologia de tratare a apei uzate cuprinde: � Camera de intrare - prevăzută cu 2 circuite de alimentare prin pompare cu pompe tocătoare şi 2 site cu ochiuri de 5mm, pentru reţinerea deşeurilor grosiere pentru fiecare circuit şi pentru dozajul de bioactivatori. � Camera de aerare: are loc îmbogăţirea apei cu oxigen, reducerea nivelului de amoniac şi procesarea aerobă a apei uzate; � Circuit dublu de pompare-recirculare constă în fragmentarea biomasei, aerare, camera primară de dozare şi recepţie la recirculare; � Camera primară;

Caracteristici tehnice staţie de epurare BRT 600 – 1 buc;

- suprafaţa ocupată: 280mp; - capacitate zilnică: 60mc/zi; - încărcătură organică: 36 kg/zi; - dimensiuni: 10m x 2,5m x 2,5m; placa de bază : 11m x 3m x 0,2m - conducte de intrare şi ieşire: 200-250mm; - putere instalată: 4 kw; - greutatea utilajului gol: 12.000kg; greutate plin 38.000kg; - evacuarea nămolului deshidratat se face periodic: de 2 ori/an; - nu necesită clădiri suplimentare pentru protecţie la îngheţ; - valori indicatori la evacuare: CBO5-20mg/l; CCOCr-120mg/l, suspensii: 56mg/l

Procesele tehnologice de purificare a apei în biorotor:

1. Tratamentul mecano-chimic al apelor uzate; 2. Aerisirea înaintea tratamentului din biorotor; 3. Difuzori poroşi pentru dispersia aerului; 4. Container – unitate de control;


SC FOODSCA SRL

37

5. Tratament biologic-aerob în biorotor; 6. Camera de ieşire cu sistem de măsurare a debitului şi a calităţii apei;

Schema tehnologică a tratării dejecţiilor în biorotor

1. Aerisire prin pompe şi bioactivatori 2. Purificare biologică în secţiunile biorotorului; 3. Aerisirea prin difuzoarele de aer introduse în camera de aerare. 4. Stabilizarea finală în camera de evacuare cu posibilitate de recirculare.

Apele menajere care se vor evacua în reţeaua de canalizare a Municipiului Tecuci se vor încadra în NTPA 002/2002. Societatea va respecta astfel prevederile art. 7 din HG. nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005, conform căreia:

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se face în baza acceptului de evacuare dat în scris de operatorul de servicii publice care administrează şi exploatează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, precum şi a contractului de utilizare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu acesta. Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor: pH = 6,5-8,5; materii în suspensie: 350mg/l; CBO5: 300mg/l; CCOCr: 500mg/l; sulfuri şi hidrogen sulfurat: 1,0mg/l; amoniu (NH4

+): 30mg/l; substanţe extractibile: 30mg/l; detergenţi sintetici: 25 mg/l. Ape pluviale Debitul apelor pluviale s-a calculat conform STAS 1846/1990: Qp = m x S x Φ x i, unde: - m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t”; - m = 0,8 pentru t < 40 min; - S = aria secţiunii de calcul (ha); S = 18.600mp = 1,86ha. - Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) (0,10 – pentru incinte nepavate); - i = intensitatea ploii de calcul: i = 55 l/s (conform STAS 9470/73); Qp = 0,8 x 1,86 x 0,10 x 55 = 8l/s V = 9.000 mc/an.


SC FOODSCA SRL

38

Evacuarea apelor pluviale de pe acoperişul clădirilor se va face prin jgheaburi şi burlane cu diametrul de 100-200mm şi vor fi dirijate prin înclinarea terenului pe terenul agricol din jur unde se vor infiltra. Debite şi volume de ape uzate menajere evacuate: - Q uz zi med = 1,10 m3/zi - V an med = 401 mc - Q uz zi max = 1,31 m3/zi - V an max = 475 mc - Q uz orar max = 1,04 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 0,8 x 41,4 = 33,12 m3/zi; - Qs zi med = 0,8 x 45,60 = 36,48 m3/zi - Q uz zi max = 0,8 x 53,82 = 43,056 m3/zi - Qs zi max = 0,8 x 59,26 = 47,4 m3/zi - Q uz orar max = 0,8 x 2,24 = 1,792 m3/h - Qs orar max = 0,8 x 2,47 = 1,976 m3/h Evacuarea apelor pluviale Debitul instantaneu de ape pluviale este de 8 l/s. Volum total : 9000mc/an.

Bilanţul apelor uzate (m3/zi, m3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Obs. Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m3/zi

A m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Ape uzate

tehnologice 47,4 17.301 0,84 306,6 - 17.301 - 9.000 - 17.301 - - -

Ape menajere 0,84 306,6 0,84 306,6 - - - - - - - - -

4.1.3. Prognozarea impactului - Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Bârlad). - Beneficiarul va colecta apele uzate de tip menajer într-un bazin betonat hidroizolat, ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, iar apele uzate vidanjate vor fi evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. - Având în vedere categoria de ape uzate care va rezulta de la obiectivul analizat (ape uzate tehnologice) şi măsurile luate prin proiect pentru epurarea apelor tehnologice (epurare în 2 trepte: mecano-chimică şi biologică) se consideră că valorile limită admisibile pentru indicatorii de calitate specifici vor fi respectate. - Evacuarea apelor uzate tehnologice epurate rezultate de la procesarea dejecţiilor nu are un impact asupra calităţii apelor subterane şi solului; colectarea apelor epurate se va realiza într-un bazin cu V = 500 mc, iar nămolul deshidratat se va colecta într-un bazin cu V = 360 mc; - Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. - Drumul de acces în fermă va fi protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. - Ferma de porci nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului - Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de creştere a porcilor împreună cu dejecţiile sunt stocate temporar în bazinul de stocare aflat sub pardoseala fiecărei hale, etanşat la exterior cu geomembrană, pentru a împiedica eventualele exfiltraţii ce ar putea afecta apa subterană; Etanşarea va fi realizată cu straturi minerale (argilă) şi sintetice: geocompozit sau


SC FOODSCA SRL

39

trisoplast (barieră de impermeabilizare formată din material granular: nisip; bentonită şi polimer); geomembrană; geotextil. - In situaţia în care are loc un accident punctiform, datorat unei imperfecţiuni a geomembranei sau fisurării acesteia din diverse motive, dejecţiile lichide care se scurg trec de etanşarea secundară şi întâlnesc etanşarea de bază. La trecerea prin acest strat, din punct de vedere biologic are loc o epurare naturală a lichidului datorită fixării ionilor pe particule de argilă; - La finalizarea lucrărilor de execuţie a forajului, beneficiarul va solicita executantului acestuia întocmirea fişei de inventariere a forajului, conform machetei din Anexa 1.a) din Ordinul MMP nr. 779/06.02.2012 şi va preda un exemplar la SGA Galaţi. - Apele uzate menajere vor fi vidanjate periodic de o firmă specializată autorizată şi vor fi descărcate în staţia de epurare ape uzate din Municipiul Tecuci, în baza unui contract de prestări de servicii; - Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane în zona de influenţă a staţiei de epurare beneficiarul va executa un foraj de observaţie şi control (art. 17, lit. d) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 38 din 13 martie 2012, indicatorii minimi de calitate monitorizaţi pentru apa subterană prelevată din forajul de observaţie sunt: pH, CCOCr, substanţe extractibile, amoniu. - In amplasament nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. - Reparaţiile la utilaje/mijloace de transport se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile generate se vor stoca temporar în containere, amplasate în locuri special amenajate. - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane.

Harta hidrologică

Tecuci


SC FOODSCA SRL

40

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Ca urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate, ţinutul climatic de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului şi Văii Bârladului, unde se pot întâlni topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. şi fenomene climatice marcate de viscole (iarna) şi secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara. Influenţele de ariditate sunt specifice climatului continental şi se caracterizează prin advecţii de aer deosebit de rece din ţinuturile polare şi subpolare însoţite toamna şi primăvara de îngheţuri, brume şi ninsori timpurii sau târzii, iar în lunile reci de iarnă (ianuarie şi februarie) pot determina coborârea temperaturii aerului până aproape de -30°C. Iama, advecţiile de aer cald de origine subtropicală pot determina ninsori abundente însoţite de viscole, uneori foarte puternice, ca în perioada 25-27 decembrie 1996, când aria ciclonală de origine mediteraneeană - centrată pe teritoriul sud-estic al ţării noastre şi pe Marea Neagră - a fost dislocată de anticiclonul centrat în Europa Nordică, printr-o deplasare cu marc viteză, 60-70 km/oră a maselor de aer din nord-estul continentului (crivăţul), timp în care presiunea atmosferică, la Tecuci, a evoluat de la 753 mm Hg (25 decembrie 1996) la 776 mm Hg (27 decembrie 1996). Vara asistăm la o altă situaţie determinata de advecţia de aer cald tropical din sud care determină înregistrarea unor temperaturi de 35-40°C, ca în vara anului 1998 (iulie-august). Pe acest fond general de influenţe, precipitaţiile sunt deficitare, determinând perioade de secetă, care explică apariţia sistemului de irigaţii la Tecuci, asigurat cu apă din Siret, priza Ionâşeşti. Ne putem forma o imagine mai clară asupra climei la Tecuci dacă analizăm succint factorii climatogeni (radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei, calitatea suprafeţei subiacente) şi particularităţile principalelor elemente climatice (temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice şi vânturile). Radiaţia solară La partea superioară a atmosferei terestre ajunge numai o infimă cantitate de energie emisă de Soare, doar a doua miliarda parte, numită constanta solară. La suprafaţa scoarţei ajunge numai radiaţia globală (radiaţia directă plus radiaţia difuză plus radiaţia atmosferei). Valoarea radiaţiei directe la Tecuci este de 1,12 cal./cm2/min. Radiaţia solară difuză la Tecuci variază între 0,02 calV cmVmin. În dimineţile de la sfârşitul iernii şi 0,4 cal./cm2/min. în amiezile de la începutul verii, fiind influenţată de unghiul de incidenţă, nebulozitate şi opacitatea atmosferei. Radiaţia solară înregistrează valori reduse seara şi dimineaţa (0,01 cal./cm2/min.) în fiecare zi. Pe parcusrul anului cele mai mici valori ale radiaţiei solare difuze se înregistrează la solstiţiul de vară. Radiaţia solară globală diferă pe parcursul unui an în raport de anotimp, în sezonul cald (aprilie-septembrie) înregistrează valori medii de până la 92,5 Kcal./cm2 pe suprafaţa orizontală, în timp ce în sezonul rece (octombrie martie) valorile nu depăşesc 32,5 Kcal./cm2 pe suprafaţă orizontală. Conform Atlasului Geografic al României (1970-1979) radiaţia solară globală la Tecuci variază în medie între 120,0-125 Kcal/cm2 (90-92,5 Kcal/cm2 în sezonul cald şi 30-32,5 Kcal./cm2 în sezonul rece). Valorile zilnice ale radiaţiei solare globale variază în cursul anului, fiind din ce în ce mai mari din decembrie (100 cal/cm2 în 24 de ore) până la sfârşitul lunii iulie (circa 600 cal./cm2 în 24 de ore), apoi scad din nou până în luna decembrie. De asemenea, valorile medii orare ale radiaţiei solare globale variază de la 0,40 cal./cm2/min. În luna ianuarie, la orele 12, la 1,20 cal./cm2/min. La aceeaşi oră în lunile de vară. Dinamica generală a atmosferei. In troposfera înaltă, la nivelul municipiului Tecuci, circulaţia generală a atmosferei se desfăşoară de la vest către est şi are caracter permanent. Ne referim


SC FOODSCA SRL

41

în acest caz la vânturile de vest constituite din maximele barice tropicale influenţate de forţa Coriohs. In partea inferioară a troposferei intervin modificări cauzate de calitatea suprafeţei subiacente şi de distribuţia spaţial-geografică a centrilor banei la scară continentală. Ca urmare, la nivelul municipiului Tecuci, se pot remarca mai multe direcţii de provenienţă a maselor de aer. Cea mai mare pondere revine circulaţiei vestice, care determină vreme relativ caldă şi umedă iama şi uşor instabilă vara. Circulaţia vestică deţine 30,9% din totalul circulaţiei atmosferice în oraş. Circulaţia polară cu 29,4% determină vreme rece iarna, răcoroasă şi instabilă vara. Circulaţia tropicală, 15,8% din sud-vest cu aport de mase de aer mai umed şi din sud-est cu mase de aer mai cald şi mai uscat. Masele de aer tropical din sud-vest induc la Tecuci, în anotimpul de iarnă, încălzirea aerului şi depunerea de chiciură, iar vara zile foarte călduroase (canicula) ca în 1998. Masele de aer continental estice în proporţie de 8,5% determină iarna vreme rece şi uscată, în timp ce vara au o influenţă neînsemnată. Suprafaţa subiacentă La Tecuci aceasta este constituită din Câmpia de terase a Tecuciului şi Valea Bârladului cu lunca şi versanţii săi care canalizează eficient deplasarea maselor de aer, fără să poată impune modificări majore asupra vremii şi cu atât mai puţin asupra climei. Un rol modificator climatic revine unor suprafeţe active, cum este lacul Călimăneşti-Nicoreşti de pe Siret care, fără să intre în spaţiul geografic al municipiului Tecuci, modifică mersul precipitaţiilor pe o rază de 40 km, al vânturilor pe 30 km şi al temperaturii aerului pe 20 km, Tecuciul intrând astfel în raza de influenţă a acestuia. Temperatura aerului. Municipiul Tecuci este una din puţinele localităţi din ţară unde funcţionează o staţie meteorologică care are înregistrări de peste o sută de ani (din 1896). Temperaturile medii lunare cele mai coborâte se înregistrează în ianuarie (-3,030C), februarie (-1,550C) şi decembrie (-0,20C), în anotimpul de iarnă. În celelalte luni din an, temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc până în iulie (21,650C) şi apoi scad până în ianuarie. Temperatura medie plurianuală la Tecuci este de 9,990C, cu o amplitudine medie termică de 4,10C (8,80C în 1994 şi 7,70C în 1933). Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -1,600C, ceea ce ne face să concluzionăm că iarna este mai blândă decât în regiunile vecine, fie ele şi sudice. Temperatura medie a verii este de 20,770C, cu luna iulie cea mai călduroasă, urmată de august şi apoi iunie. Temperatura cea mai ridicată, maxima termică, s-a înregistrat la 5 august 1905 şi a fost de 39,40C, iar temperatura cea mai coborâtă, minima termică, de -29,30C la 25 ianuarie 1942. Amplitudinea termică este de 68,70C, dovedind prin aceasta caracterul de continentalism accentuat al climei tecucene. Fenomenul de îngheţ. La Tecuci, fenomenul de îngheţ la sol se manifestă timpuriu, încă din luna septembrie şi cel mai târziu ţine până în luna mai. Cel mai timpuriu îngheţ la Tecuci s-a înregistrat pe data de 22 septembrie 1940, iar cel mai târziu pe 22 mai 1952. Precipitaţiile atmosferice Pe baza observaţiilor şi a înregistrărilor cantitative a precipitaţiilor lichide şi solide la Staţia Meteorologică Tecuci, se constată că în perioada 1896-1970 cantitatea medie anuală a fost de 465,8 mm în perioada 1965-1996 cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 481,7 mm, ca în ultimii 17 ani (1980-1996) aceasta să marcheze o scădere importantă înregistrând 432,3 mm. În regimul precipitaţiilor se distinge caracterul continental al precipitaţiilor specific regiunilor din afara arcului carpatic. Cantitatea de precipitaţii creşte din februarie până în iunie, când înregistrează valorile cele mai mari şi scade apoi până în februarie următor.


SC FOODSCA SRL

42

Cantitatea cea mai mică de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost de 166,9 mm în anul 1935 şi cea mai mare de 830,5 mm în 1941. în 1945 şi 1946, cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost de 300 mm şi, respectiv, de 320 mm, care, asociată fiind cu un regim deficitar pentru lunile de vară şi lipsa de precipitaţii pe ansamblul ţării a dus la calamitate. Vânturile Deplasarea orizontală a aerului în spaţiul geografic al municipiului Tecuci este strâns legată de amplasarea şi evoluţia centrilor barici la nivel continental, cât şi de particularităţile suprafeţei active. Datorită aşezării geografice, aici ar trebui ca vânturile de vest să aibă frecvenţa cea mai mare, însă acestea deţin doar 2,6%, evidenţiindu-se clar rolul de barieră oroclimatică a Carpaţilor. La Tecuci, frecvenţa cea mai mare revine vânturilor din nord şi nord-est, cu peste 30%, datorită evoluţiei acestora în context cu anticiclonii siberian şi scandinav, şi cu ciclonii mediteraneean şi arab, şi favorizate de orientarea consecventă (N-S) a Văii Bârladului în spaţiul geografic al municipiului Tecuci. Vânturile din sud se manifestă cu o frecvenţă de 11%. Putem aprecia că circulaţia aerului la Tecuci se desfăşoară în lungul Văii Bârladului cu o frecvenţă de aproape 42% Durata calmului atmosferic este de 35,8%. Intre vânturile locale remarcăm crivăţul, care este cel mai frecvent vânt la Tecuci, uşor de recunoscut după caracteristicile pe care le are. In ţinuturile Tecuciului îşi face simţită prezenţa şi un vânt uscat, numit suhoveiul. Bate în perioada caldă a anului, are umezeală relativă mai mică de 30%, temperatura aerului depăşeşte 25°C, iar viteza poate atinge 5 m/s (18 km/oră). Austrul este un alt vânt care bate din sector sudic, iarna aduce ger, primăvara usucă repede câmpul, iar vara cauzează secetă. Băltăreţul, un vânt din sud-est, de peste bălţile Dunării, format la periferia nordică a ciclonilor mediteraneeni, puţin frecvent la Tecuci, toamna şi primăvara determină ploi calde de scurtă durată. Brizele, vânturi specifice perioadei calde şi liniştite din an, pot fi evidenţiate şi Ia Tecuci. Dimineaţa, aerul răcoros din Valea Bârladului urcă spre podul teraselor şi seara coboară. Credem că, la Tecuci, se poate vorbi şi de o briză urbană, cauzată în timpul zilei de diferenţa de încălzire a suprafeţelor ocupate de construcţii şi spaţiile verzi orăşeneşti. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi � În perioada de construire Toate activităţile desfăşurate în faza de execuţie a lucrărilor proiectate pentru pregătirea viitorului amplasament sunt surse de emisie fugitive, precum şi de poluanţi specifici de gaze de eşapament, zgomote şi vibraţii: emisii fugitive de praf, poluanţi din gazele de eşapament care includ NOx, CO, SO2, aldehide, pulberi în suspensie, VOC pentru motoarele pe motorină. Sursele mobile de poluare a aerului în faza de construire vor fi reprezentate de: - emisii de gaze de eşapament de la motoarele utilajelor angrenate în activităţile de sistematizare a terenului şi de construcţii-montaj; - emisii de gaze rezultate la efectuarea operaţiilor de sudură-tăiere (generatoare de acetilenă); - emisii de la acoperirea cu vopsele a suprafeţelor metalice; 4.2.3. Prognozarea impactului a) Pentru determinarea emisiilor de gaze de eşapament de la motoarele utilajelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificaţi în „Normele metodologice privind conţinutul, sfera de cuprindere, modul de calcul şi de raportare a indicatorilor referitori la protecţia aerului”, anexă la Ordinul MAPPM nr. 462/1993. Din tabelul 3.2 la ordinul menţionat se utilizează factorii de emisie în kg/1000l pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele.


SC FOODSCA SRL

43

Având în vederea că la funcţionarea unui utilaj greu consumul specific de motorină este de 30 l/h, se vor calcula emisiile la arderea combustibilului Diesel pentru un utilaj, prezentate în tabelul de mai jos. Volumul total al emisiilor depinde de numărul de utilaje şi de timpul de funcţionare. Considerăm că în perioada de investiţie vor funcţiona concomitent trei utilaje. Emisiile de poluanţi vor fi următoarele:

Agent poluant Factorii de

emisie, kg/1000l Emisii,

g/h Σ Emisii,

g/h Limite admisibile, conform

Ordinului MAPPM nr. 462/1993 Particule 1,56 46,8 140.4 500 g/h, p.4.1. Anexa 1 SOx 3,24 97,2 291,6 5000 g/h, tabel 6.1., clasa 4 CO 27,0 810 2430 Nu se specifică. Hidrocarburi 4,44 133,2 399,6 3000 g/h, tabel 7.1., clasa 3 NOx 44,4 332 3993 5000 g/h, tabel 6.1., clasa 4 Aldehide 0,36 10,8 32,4 100 g/h, tabel 7.1., clasa1 Substanţe organice 0,36 10,8 32,4 200 g/h, tabel 7.1., clasa 2

Din valorile obţinute rezultă că nu se vor depăşi limitele maxime admisibile specificate în Ordinul MAPPM nr. 462/1993. b) Volumul emisiilor provenite de la generatoarele de acetilenă nu poate fi cuantificat, acesta fiind funcţie de starea tehnică a generatoarelor şi de frecvenţa operaţiilor de tăiere şi sudură. c) Emisiile de poluanţi de la acoperirea suprafeţelor apar datorită solvenţilor folosiţi în aceste operaţii şi survine la aplicare şi la uscarea substanţelor. Se menţionează că această activitate este discontinuă şi de scurtă durată; se poate considera că emisiile rezultate sunt nesemnificative. Pentru activităţile de vopsire aferente etapei de construire, se vor utiliza vopsele alchidice pe structură metalică. � In perioada de funcţionare Sursele de poluare sunt specifice activităţii de creştere animale în fermă: - emisii de amoniac (NH3): 2 adăposturi, evacuare dejecţii din adăpost; - emisii de metan (CH4) - 2 adăposturi, evacuare dejecţii din adăpost; - emisii de protoxid de azot (N2O) - 2 adăposturi, evacuare dejecţii din adăpost; - emisii de dioxid de carbon (CO2) – 2 adăposturi, respiraţia animalelor; - miros (H2S) - 2 adăposturi, evacuare dejecţii din adăpost; - emisii de pulberi provenite din procesul de furajare; - emisii de gaze de eşapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH) provenite de la mijloacele de transport care tranzitează amplasamentul; Emisii de gaze cu efect de seră � Emisii de amoniac Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2009 şi Ghidul IPPC 2006, Cap. 10 – emisii de la creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor. Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac. EF exprimat în proporţie din TAN (total azot amoniacal animal).

Cod Tip animal Perioada adăpost zile/an

Nex Proportie

TAN Tip

dejectie EF

adăpost EF

curte EF

Stocare EF

Imprăştiere

100903 Ingrăşare porci 365 12,1 0,7 Nămol Solid

0,28 0,27

0,53 0,53

0,20 0,27

0,14 0,45

Emisia poluant-animal = AAPanimal x EF poluant-animal,


SC FOODSCA SRL

44

Unde AAPanimal = numărul animalelor din fiecare categorie care este prezent, în medie, în timpul unui an. Un ciclu durează 112 zile pentru porcine. Se ia în considerare cifra de AAP = 1.900 porci în adăpost pentru porcine, în padoc.

Cod Tip animal

Perioada adăpost zile/an

Proportie TAN

Tip dejecţie

EF adăpost

EF padoc

EF Stocare

EF Imprăştiere

100903 Porci la îngrăşat 365 8,47 Nămol

Solid 4.345kg/an 8.531Kg/an 3.800kg/an 4.827,9kg/an

Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru amoniac: 10.000kg/an. Emisiile de amoniac sunt sub valorile prag. � Emisii de metan (CH4) Nivelul emisiilor variază în funcţie de boxele de creştere a porcilor, respectiv de emisiile din boxele unde se află mai multe animale; acestea au valori cuprinse între 0,09 şi 1,1 pentru metan. Factorii de emisie luaţi în considerare conform Ghid IPPC 2006, tab. 10.11 şi 10.14, pentru metan, pentru Estul Europei.

Cod Tip animal

Factor de emisie CH4 Kg/cap/an

Emisie CH4

Kg/an

minim maxim minim maxim

100903 Îngrăşare porci 0,09 1,10 171 2.090 Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind infiinţarea Registrului European al Poluanţilor emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru metan: 100.000kg/an. Emisiile de metan sunt sub valorile prag. Emisii de mirosuri Emisiile de mirosuri provenite din activităţile fermei sunt: evacuarea aerului din halele de creştere porci prin sistemul de ventilaţie, mirosul provenind de la dejecţiile de porci, fermentarea dejecţiilor. Emisiile odorizante sunt măsurate în Europa prin unităţi (Oue). Pentru reducerea emisiilor odorizante s-au luat în calcul diete cu conţinut scăzut de proteină la porci (14-15%).

Emisii Proteine scăzute „Normal” proteine Unitate miros (Oue per second) 371 949 H2S (mg/sec) 0,008 0,021

Emisii de pulberi de la prepararea hranei pentru animale Cerealele sunt stocate în 2 silozuri: 2 x 1.000 t = 2.000 t; din silozuri furajele sunt antrenate de şnecuri şi transportate în dozator şi apoi la moara cu ciocănele pentru măcinat. De aici, prin suflantă sunt antrenate la amestecător. Tot prin şnec sunt transportate în silozul din faţa halei. Pentru reţinerea prafului la amestecător moara este echipată cu ciclon prevăzut cu filtre din material textil, iar în partea de jos se ataşează sacul pentru colectarea prafului.


SC FOODSCA SRL

45

Emisii de gaze de eşapament Emisiile de gaze de eşapament din incintă provin de la mijloacele auto, care asigură transportul hranei, transportul animalelor la popularea/depopularea adăpostului, dar şi a autospecialelor care asigură evacuarea dejecţiilor pe câmp. Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de eşapament au următoarele caracteristici: - oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul în relanti al motorului şi în momentul demarajelor; - oxizi de azot (mono şi dioxidul de azot); - hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante); - suspensiile – formate în special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate; - dioxidul de sulf – apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al motorinei. Conform metodologiei CORINAIR, factorii de emisie pentru autovehiculele convenţionale sunt:

Poluant UM Benzină Motorină NOx

g/kg

20,40 15,90 COV 56,88 4,64 CO 542 17,5 CO2 3183 3183 SO2 2,0 10,0

Particule 0,00 4,30 Pb 0,12 0,00

Impactul produs asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. Având în vedere cele menţionate mai sus, direcţiile dominante ale vântului dinspre zona locuită spre ferma de porci (NE, N), precum şi amplasamentul noului obiectiv faţă de locuinţe (distanţă şi poziţionare mai mare de 500 m), se poate afirma că noul obiectiv nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer, în special şi asupra aşezărilor umane. Analiza rezultatelor Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1269/2008, pentru aprobarea încadrării localităţilor din Regiunea 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 746/4.11.2008, Municipiul Tecuci, judeţul Galaţi este încadrat în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită şi nu depăşesc pragul inferior de evaluare: � sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); � sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6). Notă: Concentraţiile emisiilor de poluanţi se vor situa sub nivelul valorilor limită de imisii admise STAS 12574/87 – Aer în zonele protejate. Emisiile rezultate din activitatea fermei nu conţin poluanţi mutegeni şi cancerigeni care să afecteze sănătatea populaţiei din zonă. Impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ.


SC FOODSCA SRL

46

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului 4.2.4.1. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire - Organizarea de şantier se va realiza în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul generat asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai redus. - Lucrările se vor executa etapizat, conform graficului de execuţie; se va evita astfel cumularea surselor generatoare de zgomot. - Controlul traficului în interiorul amplasamentului. - Umectarea căilor de acces pentru a preveni antrenarea pulberilor în suspensie. 4.2.4.2. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcţionare Protecţia factorului de mediu aer se realizează prin amplasarea fermei în zonă cu respectarea zonelor de protecţie sanitară faţă de aşezările umane: - Ferma va fi amplasată în extravilanul Municipiului Tecuci la o distanţă de cca 1.000m faţă de cea mai apropiată zonă locuită; distanţa minimă pentru fermele de porci până la 2.000 capete recomandată de Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei este de 500m; - Infiinţarea unei perdele vegetale perimetrale; - Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea/transferul, tratarea mecano-chimică şi biologică a dejecţiilor. - Societatea a solicitat şi obţinut Avizul nr. 20 din 11.04.2011 eliberat de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi, conform căruia proiectul propus spre finanţare este în concordanţă cu legislaţia naţională privind condiţiile de igienă şi sănătate publică. 4.3. Solul şi subsolul Teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în regiunea dunăreano-pontică, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice şi cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase. Aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grâu, floarea-soarelui, mazăre, culturi furajere, etc). Condițiile de relief pe de o parte și alcătuirea petrografică pe de altă parte, din zona municipiului Tecuci au determinat specificul utilizării terenurilor. Conform regionării pedografice a României teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în regiunea dunareano-pontică, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice şi cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase. Cadrul natural de formare a solurilor la Tecuci este oferit de unitatea de câmpie, unde altitudinile absolute nu depăşesc 100 m şi nu coboară spre 30 m. La formarea şi evoluţia solurilor un rol important joacă clima, care în cazul Tecuciului este temperat continentală cu accentuate influenţe de ariditate din partea de est a Europei, cu temperaturi medii anuale care oscilează în jurul valorii de 10ºC şi precipitaţii între 450-500 m, mai rar sub aceste valori. Vegetaţia de silvostepă, la Tecuci “un ochi de stepă”, a contribuit la apariţia pe terase a solurilor bogate în humus de foarte bună calitate. Studiul pedologic complex executat în 1988 de către Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi a evidenţiat la Tecuci existenţa a patru clase de soluri: Clasa molisoluri, Clasa solurilor hidromorfe, Clasa solurilor halomorfe, Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Această diferenţiere a fost determinată de condiţiile diferite de relief, climă, vegetaţie şi rocă în care s-a determinat pedogeneza în cuprinsul teritoriului tecucean. Depozitele de suprafaţă pe care s-au format şi au evoluat sunt în întregime de vârstă cuaternară.


SC FOODSCA SRL

47

În Lunca Bârladului sunt prezente soluri din clasele: hidromorfe şi halomorfe, în vreme ce, solurile neevoluate, trunchiate şi desfundate au răspândire sporadică, în general restrânsă pe tot cuprinsul municipiului Tecuci. Analizând harta solurilor municipiului Tecuci, se poate observa că în cuprinsul teritoriului tecucean predomină solurile din clasa cernisoluri de tipul cernoziomurilor: cernoziomuri cambice tipice, cernoziomuri gleizate şi psamosolurile, cernoziomuri vermice şi slab levigate, iar în Lunca Bârladului sunt prezente hidrosolurile şi salsodisolurile (de tipul soloneţurilor). Protisolurile şi antrisolurile (de tipul litosolurilor) au răspândire sporadică pe tot cuprinsul municipiului. Cernoziomurile cambice tipice ocupă cea mai mare parte a suprafeţei orasului Tecuci, bogate în humus aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grâu, floarea-soarelui, mazăre, culturi furajere, etc). Pe parcursul anilor modul de utilizare a terenurilor din cadrul municipiului Tecuci s-a schimbat, acest lucru se poate observa studiind harta utilizării terenurilor din anul 1990 şi 2005.

4.3.1. Surse de poluare a solului � Surse de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate: - scurgeri accidentale de produse petroliere şi/sau uleiuri de la utilajele şi mijloacele de transport care vor deservi organizarea de şantier; - depozitarea necontrolată a materialelor, deşeurilor rezultate în spaţii neamenajate sau direct pe sol; � Surse de poluare a solului în perioada de funcţionare: - staţia de procesare dejecţii (bazinele de colectare dejecţii şi staţia de epurare); - apa uzată epurată şi nămolul rezultat în urma procesului de epurare, utilizat ca fertilizant pentru terenurile agricole; - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, materiilor prime şi materialelor utilizate în procesul de producţie; - nerespectarea tehnologiei şi a perioadei de aplicare a dejecţiilor pe terenurile agricole;


SC FOODSCA SRL

48

4.3.2. Prognozarea impactului Proiectul de investiţie prevede lucrări de decopertare a solului; lucrările de amenajare se vor realiza numai pe amplasamentul prevăzut în proiect. Suprafaţa decopertată va fi de 3.984,25mp. � In perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate, accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje/mijloace de transport. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, care implică utilizarea de utilaje care corespund legislaţiei în vigoare, nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, se vor utiliza materiale absorbante. � In perioada de funcţionare a fermei de porci, poluarea solului poate fi determinată de etanşeitatea bazinelor de colectare dejecţii, bazinului betonat vidanjabil pentru stocarea apelor uzate menajere. Impactul asupra solului este determinat de cantitatea deversată şi concentraţia poluanţilor. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole arată că o consecinţă a utilizării drept îngrăşământ organic a dejecţiilor nemineralizate provenite din fermele de porci constă în acumularea în sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante, animale şi/sau om, întârzierea procesului de dezvoltare al plantelor (ca urmare a execesului de azot solubil). Apar astfel aspecte de poluare a solului: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu metale grele şi agenţi patogeni. Contaminarea solului cu metale grele Metalele grele sunt, conform definiţiei comune, acele metale care au o densitate mai mare de 5 g/cmc. Elementele care aparţin acestui grup sunt nutrienţi esenţiali cu Cu, Cr, Fe, Mn, Ni şi Zn, dar care mai conţin şi Cd, Hg, Pb, dar care nu sunt elemente esenţiale vieţii. Pe lângă o concentraţie anumită care este specifică, aceste elemente devin toxice pentru microorganisme, animale şi plante, însă lipsa totală a acestora poate conduce le deficienţe ale solului. In Germania, un studiu asupra metalelor grele în agricultură a arătat că cea mai importantă sursă de metale grele apare prin transferul atmosferic (de Cd, Pb şi Zn) şi îngrăşăminte organice (Cr şi Cd), precum şi aşa-numita „emisie difuză” determinată de gunoi (Cu, Zn şi Ni). In tabelul de mai jos sunt prezentate concentraţiile de metale grele exprimate în mg/kg, înregistrate în practica pentru dejecţiile de la porci (Germania, 1995), conform cap. 3.3.5.4 din BAT/BREF pentru creşterea intensivă a porcilor.

Tip de dejecţii porc Metale grele (mg/kg material uscat)

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Dejecţii semilichide 0,5 – 1,8 2,2 – 14 250 – 759 11 – 32,5 7 – 18 691 – 1187 Dejecţii solide 0,43 11 740 13 - 1220 Concentraţia de metale grele identificate în dejecţiile de la porci conform BAT/BREF Belgia, 2001 sunt prezentate în tabelul de mai jos:


SC FOODSCA SRL

49

Tipul

dejecţiilor pH Metale grele (mg/kg material uscat)

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Semisolide 8,5 0,6 12, 603 23,4 < 5 1285 Semisolide 7,9 0,6 11,3 580,8 22,3 - 1164 Semisolide 8,9 0,63 7,6 292 21,9 - 861,6 Semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8 Semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447 Semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290 22 - 955,3 Semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017 Semisolide 8,4 0,86 12,3 1226 25,4 - 1666 Semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159 Semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171

Metalele grele întâlnite în dejecţiile de porci sunt Cu şi Zn şi se datorează aditivilor administraţi în hrana animalelor, sub formă de săruri de cupru şi zinc. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 4.3.3.1. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire � Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; � Se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; � Dotarea cu produse absorbante pentru reţinerea poluantului în cazul poluărilor accidentale; � Se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunătoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; � Deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; � Pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia. 4.3.3.2. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcţionare � Pentru protecţia solului şi subsolului activităţile în cadrul fermei se vor desfăşura pe suprafeţe betonate; în acest fel este imposibilă infiltrarea în sol şi subsol a posibililor poluanţi care ar putea afecta mediul subteran. � Se vor utiliza mijloace de transport corespunzătoare din punct de vedere tehnic, conform normelor RAR, prevenindu-se impurificările cu produse petroliere, uleiuri minerale, lichid de frână. � Se vor evita depozitările necontrolate pe suprafeţe neamenajate, chiar dacă acestea vor avea caracter temporar. � Nu se vor crea depozite temporare sau definitive de substanţe lichide-solide cu un regim special (medicamente, dezinfectanţi), pe amplasament. � Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special amenajate, protejate împotriva poluării apelor freatice (platforme betonate) şi transportate la depozitul de deşeuri municipale autorizat. � Deşeurile sanitar-veterinare şi ambalajele acestora vor fi gestionate conform normelor în vigoare privind deşeurile periculoase şi infecţioase; � Cadavrele de animale vor fi depozitate într-o cameră frigorifică (S = 15 mp) până la ridicarea acestora de societăţi autorizate specializate, în vederea eliminării acestora; � Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de creştere a porcilor, împreună cu dejecţiile sunt stocate temporar în bazinul de stocare aflat sub pardoseala fiecărei hale, cu


SC FOODSCA SRL

50

capacitatea de 2.214mc (L x l x h = 82 x 18 x 1,5m), etanşat la exterior cu geomembrană pentru a împiedica eventualele exfiltraţii ce ar putea afecta apa subterană. � Bazinele din cadrul staţiei de epurare vor fi hidroizolate şi verificate din punct de vedere al etaşeităţii. � Pe terenul liber din incintă se va planta vegetaţie de protecţie: S =13.341,26mp. 4.3.3.3. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de închidere/dezafectare � Delimitarea zonelor de lucru; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor � Obligarea antreprenorului să deţină pe amplasament mijloace de intervenţie pentru stoparea răspândirii poluării: oprirea scurgerilor; localizarea poluantului scurs; intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier; � Dotarea organizării de şantier cu toalete ecologice; � Sistematizarea terenului incintei organizării de şantier în vederea colectării apelor pluviale; � Colectarea deşeurilor rezultate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare. � Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. 4.5.2. Geologia subsolului Amplasamentul studiat, cu o suprafaţă de 18.600 mp, situat în extravilan Municipiului Tecuci, în zona de vest-sud vest, pe T99, P 465/20 este teren arabil şi are suprafaţa aproximativ plană, cu slabe denivelări locale, prezentând o înclinare generală de la vest la est. � Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Tecuci face parte din Câmpia Tecuciului, parte integrantă a Podişului Moldovenesc, brăzdat în această zonă de pârâul Tecucel şi râul Bârlad. Practic, amplasamentul studiat, este situat în zona de câmpie înaltă, unde din punct de vedere geologic, terenul este constituit din depozite cuaternare, de natură eoliană (loessuri) şi aluvionară (prafuri, argile, nisipuri). � Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizează prin prezenţa apei subterane, cantonată la adâncimi de cca 12,00m faţă de cota terenului (din fântânile executate în zonă). � Tectonic, Tecuciul se află în vecinătatea liniei de fractură Focşani-Nămoloasa-Galaţi, fapt ce face să se resimtă în mod deosebit cutremurele de pământ ce au loc în zona Vrancea. � Din punct de vedere seismic, municipiul Tecuci, prezintă gradul VIII de intensitate seismică, conform STAS 11100/1/1993, o perioadă de colt Tc = 1,0sec. şi o acceleraţie orizontală ag = 0,28g, pentru o perioadă IMR = 100 ani, conform “Cod de proiectare seismică – partea 1, Prevederi de proiectare pentru clădiri”, Indicativ P 100-1/2006. Adâncimea de îngheţ pentru Tecuci este de 0,80-0,90 m, conform STAS 6054/1977. Pentru stabilirea stratificaţiei terenului de fundare şi a caracteristicilor fizice ale acestuia, pe amplasamentul studiat s-au executat 2 foraje cu sondeuza de Ø 2”, duse până la adâncimi de – 6,50 m faţă de cota terenului. Din forajele executate, rezultă că stratificaţia terenului se prezintă astfel: - în suprafaţă întâlneşte un strat de sol vegetal negru de 1,00 – 1,10 m grosime; - urmează până la adâncimea de 6,50 m, unde s-au oprit forajele executate, un strat de loess galben, macroporic, sensibil la umezire grupa „B”, conform NP 125/2010. Din forajele de adâncime executate anterior în zonă, rezultă că baza loessului sensibil la umezire se întâlneşte la adâncimi de cca 8,50m, de unde se întâlnesc prafuri argilo-nisipoase, consistente. Apa subterană, nu a fost întâlnită în forajele executate, nivele apei subterane în fântânile din zonă fiind la cca 12 m faţă de cota terenului.


SC FOODSCA SRL

51

Concluziile şi recomandările Studiului geotehnic (elaborator PFA Toma Rodica) sunt următoarele: � Obiectivele se pot funda direct, pe tratul de loess galben, la adâncimile impuse constructiv şi de NP 125/2010 (de Hmin = 1,50m pentru clădirea parter – sediu şi celelate obiective); � Staţia de procesare dejecţii va fi fundată la h = 4,00m; � Presiunea convenţională ce va fi luată în calcul va fi Pconv. = 100 kPa la grupări fundamentale pe strat de loess; � Halele de îngrăşare cu cuve sub ele vor fi fundate pe radier general, hidroizolat corespunzător, astfel încât să nu existe exfiltraţii din apele reziduale. � Deoarece sub cota de fundare rămâne un strat de loess neconsolidat, structurile de rezistenţă vor fi astfel alese încât să poată prelua tasările diferenţiate şi neuniforme ce vor apărea în timp de cca 25 – 30 cm; � Ultimul strat al săpăturii de fundaţii de 30-40cm (afectat de precipitaţii) se va înlătura în ziua turnării betoanelor în fundţii, iar fundul săpăturii se va amenaja prin compactare; - Conform NP 125/2010 la fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire, nu vor fi folosite fundaţii izolate; � Reţelele hidroedilitare (apă, canal) vor fi introduse în canale de protecţie, pozarea lor făcându-se sub adâncimea de îngheţ de 0,90 m pentru municipiul Tecuci; � Bazinele betonate vor fi hidroizolate corespunzător, astfel încât să nu existe exfiltraţii ale apelor reziduale, care să producă umezirea şi tasarea terenului, cât şi a obiectivelor. � Se va face o sistematizare verticală corespunzătoare, astfel încât apele de precipitaţii să nu stagneze în vecinătatea clădirilor.

Harta geologică a judeţului Galaţi

In perioada de funcţionare activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Nu sunt necesare alte măsuri de diminuare a impactului asupra subsolului. 4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii 4.4.1.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile specifice lucrărilor de construcţii: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB (A).

Tecuci


SC FOODSCA SRL

52

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Nivelul sonor depinde în mare măsură de următorii factori: - climatici - viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt; - absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”; - absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; - topografia terenului; - vegetaţie.

Tip de poluare

Sursa de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării In zona

obiectivului In zone de protecţie

In zone rezidenţiale, recreere, cu luarea in

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de educere/ eliminare

Cu implemen-tarea măsurilor

In perioada de construire

zgomot

Activitatea utilajelor, circulaţia auto

STAS 10009/1988 65 dB (A)

85 – 117 dB (A) <65 dB(A) <50 dB(A)

<40 dB(A) pe timpul nopţii

Sunt surse cu acţiune limitată, în timpul zilei.

4.4.1.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, este necesară o zonă de protecţie sanitară de 500m pentru ferma de îngrăşare porci până la 2.000 capete. Tinând seama de cele prezentate, corecţia nivelului de zgomot cu distanţa se va face pentru 500 m, zona de locuinţe. Sursele de zgomot în perioada de funcţionare sunt asociate cu lotul de animale, adăpost, producţie şi manipulare hrană, administrare dejecţii. Sursele tipice de zgomot şi nivelurile de zgomot pentru ferma de porcine sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Sursa Durata Frecvenţa Activitate de zi/noapte

Nivel de presiune al sunetului dB (A)

Echivalent continuu

(dB) Nivele normale din adăposturi

continuu continuu zi 67 -

Hrănire animale (porci) 1h zilnic zi 93 87

Pregătire hrană 3 h zilnic zi/noapte 90 interior 63 exterior 85

Mutare animale (lot) 2h la finalul

unui ciclu zi 90 – 110

Curăţare şi manipulare dejecţii

2 h zilnic Curăţare şi manipulare dejecţii

88 (85 – 110)

Imprăştiere dejecţii

8h/zi 2 – 4zile

2 ori/an săptămânal zi 95

Ventilatoare Continuu Continuu Zi/noapte 43


SC FOODSCA SRL

53

Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului s-a realizat utilizând indicaţiile manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment”, editia a 2-a, capitolul ,,Prediction and Assesment of Impacts on the Noise Environment”, precum şi recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore - Lzsn(Lden), transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. Lden = 10 � lg 1/24 [td �10 Lday/10 + te � 10(Levening + 5)/10 + tn � 10(Lnight + 10)/10] unde: - te este cuprins între 2 şi 4 ore; - td timpul de funcţionare în perioada zilei (12 ore); - tn timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore); - te + td + tn = 24 ore; - Lzi (Lday) este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de zi dintr-un an; - Lseara (Levening) este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de seară dintr-un an; - Lnoapte (Lnight) este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de noapte dintr-un an; Zgomotul este evaluat ţinând seama atât de zgomotul zi-noapte, cât şi de zgomotul echivalent (Leq). Pentru nivelul mediu al zgomotului pentru perioadele de zi se ţine seama de nivelul maxim de zgomot de 67 dB pentru zgomotul în adăposturi, cu o reducere de 15 dB - absorbţia zidurilor adăposturilor, respectiv 52 dB în afara adăpostului la care se adaugă zgomotele periodice de aproximativ 80-90 dB ce se desfăşoară timp de 9 ore pe zi. Lzi = 52 + 10 log (9 x 3600) – 35,6 = 61,5 dB Pe timpul serii se considera nivelul de zgomot din adăposturi 67 dB cu o reducere de 15 dB absorbţia zidurilor adăposturilor, deci 52 dB. Pe timpul nopţii se consideră nivelul de zgomot de 40 dB. Lden = 10 � lg 1/24 [td � 10 Lday/10 + te � 10(Levening + 5)/10 + tn � 10(Lnight+10)/10] = 10 � lg 1/24 [ 12 � 10 6,15 + 4 � 10 5,2 + 8 � 10 5,0] = 58,8 dB Tinând seama de distanţa zonelor de lucru faţă de marginile amplasamentului se estimează că nivelul de zgomot nu va depăşi valoarea de 65 dB la limita incintei fermei. Amplasarea obiectivului la distanţă de 1000m faţă de zona locuită a Municipiului Tecuci face imposibilă manifestarea unui impact negativ semnificativ asupra locuitorilor sau zonelor rezidenţiale, scăderea cu distanţa de 500 m este de 17,65 dB. Tinând seama de distanţa faţă de zona locuită, nivelul de zgomot va fi : 58,8 – 17,65 = 41,19 dB. Nu s-au identificat în imediata vecinatate alţi receptori sensibili care ar putea fi afectaţi de funcţionarea fermei Reducerea nivelului de zgomot se realizează prin utilizarea unui sistem de transport a hranei prin care se reduc distanţele, timpul de alimentare şi utilaje verificate tehnic pentru a corespunde normelor republicane de zgomot.


SC FOODSCA SRL

54

4.4.2. Prognozarea impactului 4.4.2.1. Perioada de construire Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului. Activităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate se încadrează în categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). 4.4.2.2. Perioada de funcţionare Nivelul de zgomot nu va depăşi valoarea de 65 dB la limita incintei fermei. Amplasarea obiectivului la distanţă de 1000m faţă de zona locuită a Municipiului Tecuci face imposibilă manifestarea unui impact negativ semnificativ asupra locuitorilor sau zonelor rezidenţiale, scăderea cu distanţa de 500 m este de 17,65 dB. Tinând seama de distanţa faţă de zona locuită, nivelul de zgomot va fi : 58,8 – 17,65 = 41,19 dB. Nu s-au identificat în imediata vecinatate alţi receptori sensibili care ar putea fi afectaţi de funcţionarea fermei Reducerea nivelului de zgomot se realizează prin utilizarea unui sistem de transport a hranei prin care se reduc distanţele, timpul de alimentare şi utilaje verificate tehnic pentru a corespunde normelor republicane de zgomot. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Pentru menţinerea unui microclimat optim în halele de creştere se va face aserisirea cu ventilatoare acţionate de motoare electrice, care introduc aer proaspăt şi evacuează aer încărcate cu emisii, rezultat din activitatea de creştere a pocilor. Nivelul de zgomot generat de utilaje este sub 80 dB (A), nivel situat sub limita maximă admisă pentru zgomotul de la locurile de muncă cu solicitarea normală a atenţiei care este de 87 dB (A), nivel acustic pentru expunerea zilnică, conform Ordinului MMPS nr. 508/2002 şi Ordinul MSF nr. 933/2002 pentru aprobarea Normelor Generale de Protecţia Muncii. 4.5. Biodiversitate Flora în zona amplasamentului este specifică stepei; în general a fost modificată de om şi înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate: floarea soarelui, leguminoase. Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia (Stipa Capillata), scaietele, brusture. Dintre plantele cu flori întâlnite lângă terenurile cultivate menţionez: macul, neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia. In zona de stepă, vegetaţia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei, măceş.


SC FOODSCA SRL

55

Fauna în zona amplasamentului este reprezentată de insecte, moluşte (Helicella, Helix pomatia, Ena montana). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ, brotăcelul), reptile (guşter, şerpi neveninoşi), păsări (vrabia, şoimul, gaiţa), mamifere (hârciog, cârtiţa, şoarecele de câmp, iepurele). Proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. 4.6. Peisajul Construcţiile propuse vor avea un aspect agreabil. Spaţiile care nu sunt ocupate cu construcţii vor fi amenajate ca spaţii verzi. Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare, cu rol estetic şi de protecţie împotriva zgomotului şi a emisiilor. Pentru integrarea armonioasă a construcţiilor în peisaj se va acorda o atenţie deosebită pentru alegerea materialelor folosite şi a finisajelor exterioare şi ale platformelor de acces. In vecinătatea obiectivului analizat nu există zone naturale folosite în scop recreativ sau zone protejate.

Utilizarea terenului Suprafaţa (m2)

Inainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivată

Construcţii propuse

18.600 m2

3.984,25

Nu este cazul.

Accese auto şi pietonale 1.274,49

Spaţii verzi 13.341,26 Total 18.600 m2 18.600

4.6.1. Impactul prognozat Impactul fermei se analizează în cele două perioade: de construcţie şi de funcţionare. Impactul este intensiv şi relativ de scurtă durată în timpul activităţilor de construcţie, dar va acoperi în principal zona de amplasament. Impactul asupra ecosistemelor şi tipurilor de peisaje nu va cauza schimbări drastice în peisaj şi nu va perturba balanţa ecologică. In previziunea şi evaluarea perturbaţiilor preconizate în peisaj, prin luarea în calcul a rezistenţei la impacturile specifice, nu sunt de aşteptat perturbaţii funcţionale în peisaj pe termen lung. Perturbările temporare de peisaj în timpul activităţilor de construcţie pentru realizarea proiectului sunt locale, limitate la zona amplasamentului şi nu vor conduce la schimbări drastice în tipurile de peisaj din zonă. Dupa finalizarea execuţiei proiectului de investiţie, prin amenajarea şi activităţile care se vor desfăşura se va realiza o îmbunătăţire a peisajului. In zonele neocupate cu construcţii vor fi realizate spaţii verzi, cu arbori şi gazon. In concluzie, finalizarea investiţiei va avea un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului. 4.7. Mediul social şi economic Municipiul Tecuci are o suprafaţă totală de 8.676 ha, pe care se află amplasate 14.500 locuinţe, din care 507 în proprietate publică şi 13.993 locuinţe din fonduri private. Suprafaţa locuibilă este de 567.213 mp, din care, în proprietate publică 14.410 mp şi 552.803 mp suprafaţa locuibilă din fonduri private. Lungimea străzilor din municipiul Tecuci este de 117 km, din care 56 km reprezintă străzi orăşenești modernizate. Reţeaua de canalizare are o lungime de 72 km, reţeaua de distribuție a apei potabile este de 81,1 km, iar cea de distribuție a gazelor naturale este de 66,7 km. Profilul economic al Municipiului Tecuci este predominant agro-industrial.


SC FOODSCA SRL

56

Pe teritoriul Municipiului Tecuci se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţ, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor.

Zone agroeconomice în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Construirea unei artere ocolitoare în care intră şi tronsonul sud-vest care leagă DN 24 şi DN25 face parte din Strategia CNADNR pentru 2005-2015 de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi îmbunătăţirea circulaţiei pe drumurile publice. Proiectul se încadrează în politicile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de Dezvoltare a Infrastructurii de Transport pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei circulaţiei rutiere pe drumurile publice în concordanţă cu OUG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prin care adminsitratorul trebuie să menţină drumurile în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă. Proiectul centurii ocolitoare se încadrează în scopul şi obiectivul de activitate al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, reglementat prin OUG nr. 84/2003, aprobată prin Legea nr. 47/2004. Proiectul se încadrează în Planul Urbanistic General al Municipiului Tecuci, la capitolul „Obiective de utilitate publică”. Varianta de ocolire reduce poluarea mediului prin reducerea noxelor şi a nivelului de zgomot şi vibraţii prin devierea traficului rutier de tranzit în afara zonei urbane. Documentaţia tehnico-economică elaborată pentru realizarea obiectivului de inevestiţie a fost avizată de CTE-CNADNR (Aviz nr. 3342 din 03.06.2009), Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (Aviz nr. 78/81 din 06.07.2009) şi de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional (Aviz nr. 97/21.07.2009). În anul 2009, în municipiul Tecuci, au fost aprobate planuri de urbanism de detaliu, privind investiţii ca: spaţii comerciale, sedii administrative, servicii, cu amplasament predominant pe domeniul public şi privat din administrarea Consiliului Local Tecuci.

Structura populaţiei după religie, conform recensământului din anul 1992 se prezintă astfel: ortodoxă – 46.315; romano-catolică – 80; greco-catolică – 20; reformată – 12; evanghelică – 13; creştini de rit vechi – 1; baptişti – 1; penticostali – 66; armeană – 1; musulmană – 6; mozaică – 29; ortodocşi de stil

Tecuci


SC FOODSCA SRL

57

vechi – 42; atei – 1; adventişti – 186; creştini după evanghelie – 1; alte culte – 5; fără religie – 43. Conform datelor preliminare ale Recensământului locuinţelor şi populaţiei din anul 2011, oraşul avea o populaţie de 31.045 locuitori.

Oraşul este renumit mai ales pentru fabricile sale de conserve din legume, fructe şi carne: Atfab, Contec, etc., iar mai nou firme producătoare de muştar: Atfab, Rotina, etc.

Industria – judeţul Galaţi

Este de asemnea renumit şi pentru I.R.A. (Întreprinderea de Reparații Auto), F.A.M.(Fabrica de Ambalaje Metalice), actualmente privatizată, numele său fiind AMEP Ambalaje Metalice Tecuci, depozitul I.C.R.A., sub conducerea lui Pangratz Iohan la alimente, actualmente de asemenea privatizat, denumindu-se Galgros SRL. În ultimul timp, municipiul a cunoscut o creştere economică deosebită, care se datorează în mare parte investiţiilor străine directe, atât în domeniul industriei, cât și în servicii. Cele mai mari astfel de investiții s-au realizat prin înfiinţarea câtorva fabrici de mare anvergură și a unei uzine de utilaj greu. Municipiul Tecuci este considerat centru cu activităţi industriale cu 50 – 100 de salariaţi, peste media pe ţară de 89.

Tecuci

Evoluția populaţiei la recensăminte


SC FOODSCA SRL

58

4.7.1. Prognozarea impactului Activitatea în fermă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, atât în perioada de construire, cât şi în perioada de funcţionare. Conform normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, distanţele minime de protecţie sanitară sunt respectate de prezentul proiect. Activităţile în fermă se vor desfăşura în spaţii închise, departe de zonele locuite (cca 1000m). 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile noului obiectiv se apreciază că impactul realizării şi exploatării acestuia asupra aşezărilor umane este nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru protecţia acestor obiective. 4.8. Condiţii culturale şi etnice Conform Listei Monumentelor Istorice 2010 întocmită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru judeţul Galaţi, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 670 bis 1.X.2010, în Municipiul Tecuci se regăsesc următoarele situri sau monumente istorice, arheologice şi arhitectonice:

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare

1. GL-II-m-B-03090 Scoala tip Spiru Haret Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 26 1887-1889

2. GL-II-m-B-03091 Casa Subofiţerilor Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 27

Sf. Sec. XIX

3. GL-II-m-A-03092 CASA Teodor Cincu, azi Muzeul Mixt Tecuci

Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 36 Sf. Sec. XIX

4. GL-II-m-B-03093 Hanul Goleri, azi BCR - Tecuci

Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 55

Sf. Sec. XIX

5. GL-II-m-B-03094 Vila Maria Sendrea Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 57 1900

6. GL-II-m-B-03095 Clădirea Primăriei Vechi, azi Casa de Cultură

Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 62 1887

7. GL-II-m-B-03096 Casa Tache Anastasiu, azi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură


8. GL-II-m-B-03097 Casa Cruceanu Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 80 Sf. Sec. XIX

9. GL-II-m-B-03098 Fostul Tribunal Judeţean Tecuci


10. GL-II-m-B-03099 Casa Elena Chicoş Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 85

Sf. Sec. XIX

11. GL-II-m-B-030100 Casa Jan Koppethki Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 - 86 Sf. Sec. XIX

12. GL-II-m-B-030101 Casa Natalia Negru Tecuci, Strada Coşbuc George, 5

Sf. Sec. XIX

13. GL-II-m-B-030102 Casă Tecuci, Strada Elena Doamna, 1-3

Sf. Sec. XIX

14. GL-II-m-B-030103 Casa Tudor Pamfile Tecuci, Strada Elena Doamna, 32 Sec. XIX

15. GL-II-m-B-030104 Casă Tecuci, Strada Galaţi, 2 1887-1888 16. GL-II-m-B-030105 Casa Meran Manoliu Tecuci, Strada Galaţi, 7 Sf. Sec. XIX

17. GL-II-m-B-030106 Fosta Prefectură a Judeţului Tecuci, azi Clubul Copiilor

Tecuci, Strada Galaţi, 15 1900

18. GL-II-m-B-030107 Casa Ioniţă Hrisanti Tecuci, Strada Hrisanti Ioniţă 8

Sf. Sec. XIX

19. GL-II-m-B-030109 Banca de Scont, azi Parchetul Tecuci

Tecuci, Str. Petrovici Ioan 2 Inc. Sec. XX

20. GL-II-m-B-030108 Casa Vornicu Tiron Tecuci, Str. Aleea Plopilor 2 Sec. XIX 21. GL-II-m-B-03110 Casa Hulea Tecuci, Str. Popa Sapcă 2 Mijl. Sec. XIX

22. GL-II-m-B-03111 Casa Ofiţerilor, azi Casa Armatei

Tecuci, Str. Racovitz Costache 22

Sf. Sec. XIX


SC FOODSCA SRL

59

23. GL-II-m-B-03112 Fostul sediu al Administraţiei Financiare, azi Tribunalul Tecuci

Tecuci, Str. Racovitz George 28 Inc. Sec. XX

24. GL-II-m-B-03113 Banca Tecuci, azi Biblioteca Municipală

Tecuci, Str. Republicii 11 1800

25. GL-II-m-B-03114 Casa Calistrat Hogaş Tecuci, Str. Siretului 8 Mijl. Sec. XIX 26. GL-II-m-B-03115 Casa Vasile Beldie Tecuci, Str. Victoiei 4 Sf. Sec. XIX 27. GL-II-m-B-03116 Casa Colonel Popescu Tecuci, str. Victoriei 6 1897 28. GL-II-m-B-03117 Casă Tecuci, Str. Victoriei 8 Sf. Sec. XIX

29. GL-II-m-B-03118 Banca Sindicatului Agricol, azi Poşta Tecuci Tecuci, Str. Victoriei 13 Inc. Sec. XX

30. GL-II-m-B-03119 Casă Tecuci, Str. Victoriei 14 Inc. Sec. XX 31. GL-II-m-B-03120 Casa Serban Neniţă Tecuci, Str. Victoriei 16 Inc. Sec. XX 32. GL-II-m-B-03121 Casă Tecuci, Str. Victoriei 19 Inc. Sec. XX 33. GL-II-m-B-03122 Casă Tecuci, Str. Victoriei 29 Inc. Sec. XX

34. GL-II-m-B-03142 Bustul lui Calistrat Hogaş TECUCI, Str. 1 Decembrie 1918, 62, în faţa Casei de cultură

35. GL-II-m-B-03143 Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, 64, în parc 1959

36. GL-II-m-B-03144 Bustul lui Spiru Haret Tecuci, Str. Victoriei, 12, Liceul Spiru Haret

1934

4.8.1. Prognozarea impactului In zona de influenţă a fermei nu se află monumente istorice sau social-culturale care să impună o protecţie specială din punct de vedere al protecţiei mediului. 4.8.2. Măsuri de diminuare a impactului Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile noului obiectiv se apreciază că impactul realizării şi exploatării acestuia asupra siturilor sau monumentelor istorice, arheologice şi arhitectonice este nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru protecţia acestor obiective.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ cu alte proiecte Nu este cazul. 5. Analiza alternativelor 5.1. Alternativa 0 – nerealizarea proiectului Principalele forme de impact asociate alternativei “zero” sunt pierderea oportunităţii creării de noi locuri de muncă estimate la 20 angajaţi, în etapa de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi 14 angajaţi în etapa de operare. Totodată se va pierde sprijinul financiar pentru activitatea de creştere a porcilor în condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. 5.2. Alternativa de realizare a proiectului Alternativa propusă este soluţia prezentată prin proiect, soluţie ce îmbină în mod armonios cele trei elemente ale dezvoltării durabile, şi anume: mediul înconjurător, economia şi elementul social. Criteriile care au stat la baza alegerii amplasamentului au fost: alternativele posibile pentru mediu, începând de la amplasament, proiectare, construcţie/execuţie, resurse, acces la utilităţi. Conform Certificatului de urbanism emis de Primăria Municipiului Tecuci, terenul se află în zona destinată anexelor la exploataţiile agricole, conform PUG aprobat prin HCL Tecuci nr. 16 din 25.03.1999. Proiectul propune realizarea lucrărilor de construcţie cu respectarea prevederilor art. 11 din Ordinul MSF nr. 536/1997, cu completările şi modificările ulterioare, referitoare la distanţele minime de protecţie sanitară recomandate în zone protejate şi a Planului de Amenajare a Teritoriului.


SC FOODSCA SRL

60

Sistemul de creştere al porcilor propus prin proiect, modul de colectare, evacuare şi procesare a dejecţiilor sunt în concordanţă cu cele mai bune tehnici aplicate fermă, prevăzute în documentele BAT/BREF privind creşterea porcilor: - existenţa suprafeţei de teren necesară pentru staţia de procesare a dejecţiilor (capacităţi bazine de stocare); - disponibilitatea de fonduri de investiţie şi exploatare (BREF ILF menţionează un cost de exploatare de 6,1 euro/tona de dejecţii; acest cost include rata de amortizare a investiţiei de 7%, pe o perioadă de 7 ani, având valoarea de 3,6 euro/tona de dejecţii; - dejecţii cu un conţinut ridicat de apă (BREF ILF, Secţiunea 4.9.3. menţionează că aplicarea acestei tehnici se limitează la tratarea dejecţiilor de la porci cu un conţinut de cel mult 6%, deoarece îngrăşătoriile produc o cantitate mai mare de dejecţii solide); - numărul de animale (mai mare de 500); - asigurarea unui control riguros al procesului; - tratarea dejecţiilor pe amplasament (separarea fracţiei solide de fracţia lichidă şi utilizarea ca îngrăşământ în agricultură). Tratarea mecanică este utilizată în fermele de porci pentru a separa fracţia solidă (cca 10% volum) de cea lichidă (cca 90%). Instalaţia funcţionează în sistem închis, ceea ce face ca emisiile de amoniac în aer în timpul separării să fie neglijabile. Din punct de vedere al momentului de demarare a proiectului, putem afirma că beneficiarul a aplicat o cerere la FEADR în vederea finanţării proiectului propus, cerere care a fost admisă. Prin urmare SC FOODSCA SRL trebuie să înceapă lucrările conform programului impus de FEADR. Luând în considerare obiectivele şi aria geografică, alternativele posibile se referă la modul de asigurare al utilităţilor, aprovizionarea cu purcei şi furaje la preţuri convenabile, posibilitatea desfăşurării activităţii pe toată perioada anului, desfăşurarea activităţii de creştere a porcilor într-o zonă cu potenţial agricol ridicat. Soluţiile constructive propuse, regimul desfăşurării pe orizontală a obiectivelor, alegerea staţiei de epurare ape uzate (treaptă mecano-chimică şi biologică) sunt menite să asigure funcţionalitate, durabilitate, în ansamblul urbanistic existent. Se consideră că soluţia aleasă va oferi eficienţa sporită sub raport preţ – eficienţă şi că îndeplineşte condiţiile tehnice necesare. 6. Monitorizarea 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu în perioada de construire � Delimitarea zonelor de lucru; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; � Organizarea de şantier se va realiza în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul generat asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai redus; � Organizarea de şantier va fi amenajată conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; � Intreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în vederea evitării scurgerilor de combustibili şi uleiuri uzate pe sol; � Nu se vor stoca temporar carburanţi pe amplasament; � Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau repararea şi întreţinerea utilajelor în amplasament; � Utilajele/mijloacele de transport nu se vor spăla în zona aferentă amplasamentului. � Depozitarea materialelor de construcţii se va face în locuri amenajate corespunzător; � La finalizarea lucrărilor, terenurile afectate prin realizarea lucrărilor vor fi aduse la stadiul iniţial de funcţionalitate; � Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare. Personalul executantului va fi instruit cu privire la răspunderile ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, a măsurilor de protecţie şi prim ajutor, etc.


SC FOODSCA SRL

61

� Deşeurile municipale amestecate generate vor fi colectate, stocate temporar în pubele şi transportate în locurile indicate de Primăria Municipiului Tecuci. 6.2. Monitorizarea factorilor de mediu în perioada de funcţionare � Pentru factorul de mediu apă: - verificarea calităţii apei freatice în zona de amplasament; apa captată din puţul forat trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare. Frecvenţa analizelor: monitorizarea se va face conform Avizului de gospodărire a apelor şi Normelor sanitar veterinare. - analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane se va face prin determinări fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observaţie (foraje de monitorizare de la staţia de epurare); indicatorii monitorizaţi: pH; suspensii; reziduu filtrat; sulfaţi; azotaţi; amoniu, substanţe extractibile; CBO5; CCOCr. Frecvenţa analizelor: anual. - indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere se vor încadra în NTPA 002/2002, aprobat prin HG nr. 188/2002, cu modificările ulterioare. Se vor face analize la următorii indicatori de calitate: pH; materii în suspensie, CBO5; CCOCr; amoniu; fosfor total; substanţe extractibile cu solvenţi organici; detergenţi sintetici biodegradabili; sulfuri şi hidrogen sulfurat; reziduu filtrat; cloruri. Frecvenţa analizelor: anual; înaintea fiecărei vidanjări. � Evidenţa gestiunii deşeurilor va fi ţinută lunar conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cupinzând deşeurile, inclusiv deşeurile peiculoase, cu modificările ulterioare: tipul deşeului, codul deşeului, sursa de provenienţă, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din depozit, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată către transportator, date privind expediţiile respinse, date privind orice amestecare a deşeurilor. � Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. � Pentru factorul de mediu sol, indicatorii de calitate ai solului se vor încadra în prevederile Ordinului nr. MAPPM nr. 756/1997 privind aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului: pH, humus, conţinut de azot total, conţinut de fosfor total, conţinut de carbon organic total, total hidrocarburi petroliere. Menţionăm faptul că Azotul total, humus, carbon organic total, raport C/N, pH nu prezintă limitări prin Ordin MAPPM nr. 756/1997. Frecvenţa analizelor: anual.

Nr. crt. Ferma de porci

Durata

(zile)

2011 2012

I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D

1. Obţinere avize 63

2. Proiectare şi inginerie 287

3 Racordare la reţeaua electrică

15

4 Imprejmuire 25

5 Construcţii şi dotări 60

6 Amenajări 30

7 Staţie procesare dejecţii 25

8 Achiziţie vidanjă şi tractor 10

Total 515


SC FOODSCA SRL

62

� Pentru factorul de mediu zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiile impuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Frecvenţa analizelor: anual. 7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri:

a. riscuri naturale: inundaţii, cutremure sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale;

b. riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene: �� cutremure – zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11100/1/93) în zona E, cu gradul 71 de seismicitate. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/1-2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 0,7 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei: ag = 0,28; Ks = 0,12;

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani.

Cod P100-1/2006. (Elaborator UTCB)


SC FOODSCA SRL

63

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

b.exogene: �� climatice: - încărcările date de zăpadă: conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având Intervalul mediu de recurenţă (IMR de 50 ani) are valori de 2,5 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor;

Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol, KN/m2, având IMR = 50ani; Cod CR 1-1-3/2005 revizuit în 2010;

- încărcările de vânt: viteza mediată pe un minut, într-un interval de recurenţă de 50 de ani este v1m = 35m/s şi presiunea dinamică de referinţă mediată de 10 minute, într-un interval de recurenţă de 50 de ani, la înălţimea de 10 m deasupra terenului, este de 0,5 Kpa (Acţiunea Vântului: NP 082/2004);


SC FOODSCA SRL

64

- adâncimea maximă de îngheţ în zonă, conform STAS 6054-77 este de 0,80m; �� hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este situat în zonă inundabilă; apa subterană nu a fost interceptată în foraj până la adâncimea de 6,00m; 7.1. Situaţii de risc în perioada de construire Situaţiile de risc sunt generate de indisciplină şi de nerespectarea de către angajaţi a Normelor de sănătate şi securitatea muncii, neutilizarea echipamentelor de protecţie, în legătură cu următoarele activităţi:

- lucrul cu utilajele/mijloacele de transport; - circulaţia pe drumurile publice; - incendii din diferite cauze; - electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură; - inhalaţii de praf; - striviri datorate elementelor în cădere;

Aceste tipuri de accidente nu vor afecta mediul înconjurător, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti, invaliditate temporară sau definitivă, pot determina efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor. Măsuri de diminuare a impactului: securizarea locaţiei pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi perioada de exploatare. 7.2. Situaţii de risc în perioada de funcţionare Factorii de risc sunt determinaţi de: a). cantitatea de substanţe chimice existentă în fermă; b). caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor chimice; c). echipamente tehnologice şi conducte tehnologice care pot ceda în cursul exploatării; d). factorul uman (grad de instruire, disciplină, experienţă, vârstă, oboseală, etc.).

Tip de risc Consecinţe

Staţia de procesare dejecţii (bazin stocare dejecţii şi staţia de epurare)

Poluare sol, subsol, pânza freatică datorită deversărilor pe terenurile adiacente în situaţia în care bazinul nu a fost dimensionat corect;

Sistemul de colectare ape uzate tehnologice, dejecţii, ape uzate menajere

Poluare sol şi pânza freatică datorită apariţiei unor fisuri ale conductelor de colectare şi transport, fisuri ale pereţilor bazinului şi staţiei de epurare;

Transformatorul de curent electric/generatorul de curent

Aerul, solul, sănătatea angajaţilor în situaţia unui incendiu sau a unei explozii.

Depozitarea deşeurilor Poluare sol, subsol, pânza freatică în situaţia depozitării necontrolate a deşeurilor.

Instalaţii electrice Poluare aer, sol, afectarea sănătăţii angajaţilor, ca urmare a incendiiilor;

In caz de poluare accidentală, conducerea societăţii va acţiona conform Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. - Anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia, local; - Anunţarea imediată a autorităţilor interesate: ARPM; SGA; DVS, DSP, etc. şi informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia.


SC FOODSCA SRL

65

Persoanele cu atribuţii din fermă acţionează în caz de poluare accidentală pentru: - eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei; - limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor sau fenomenelor poluante; - colectarea, transportul şi depozitarea în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea valorificării dejecţiilor rezultate în fermă, eliminării deşeurilor nevalorificabile (cadavre de porci, ambalaje de la medicamente, substanţe DDD). Societatea va întocmi un program de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor, registru de evidenţă a operaţiunilor de întreţinere efectuate. In situaţia producerii unui prejudiciu, va suporta costul pentru repararea prejudiciului şi va înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului „poluatorul plăteşte”. SC FOODSCA SRL va lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată.

8. Descrierea dificultăţilor In procesul efectuării impactului asupa mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere date şi informaţii, consultare documente şi documentaţii. Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, răspunderea pentru furnizarea acestora revenind acestuia.

9. Rezumat fără caracter tehnic 9.1. Descrierea activităţii Proiectul „Fermă porcine” propus de SC FOODSCA SRL se încadrează în Măsura 1.2.1., FEADR – „Modernizarea exploataţiilor agricole, Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are în vedere investiţii în domeniul creşterii porcinelor. Principalele etape de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate sunt: � lucrări de amenajare a terenului în vederea realizării obiectivului de investiţie; � realizarea fundaţiilor; � sistematizarea terenului pe verticală şi orizontală; � turnarea betoanelor în vederea realizării infrastructurii şi suprastructurii construcţiilor; � realizarea structurii de rezistenţă a halelor; � realizarea împrejmurii realizată cu fundaţii din beton uşor armat cu stâlpi metalici şi plasă metalică; � realizarea instalaţiilor tehnologice (hrană, adăpare, ventilaţie, evacuare dejecţii); � lucrări de finisaje interioare şi exterioare; � utilităţi (alimentare cu apă – canalizare, alimentarea cu energie electrică, instalaţiilor sanitare); � montarea echipamentelor tehnologice şi de automatizare, montarea utilajelor; � testarea echipamentelor; executarea probelor şi punerea în funcţiune; � activităţi de transport materiale, materii prime şi deşeuri; � realizarea spaţiilor verzi; Obiectivele proiectului: � 2 hale de creştere porci; � Staţia de procesare dejecţii – 1 buc.; � Staţie de epurare BRT 600 – 1 buc; � FNC: 1buc.; � Uscător ceareale: 1 buc.; � Siloz: 2 silozuri x 1.000 t; � Filtru sanitar; � Sediu adminsitrativ;


SC FOODSCA SRL

66

� Filtru auto; � Puţ forat la adâncimea de 150m echipat cu pompă submersibilă tip Grundfoss; � Sistem de încălzire jet master cu funcţionare electrică; � Spaţiu frigorific (cameră mortalităţi; cameră necropsie); � Bazin colectare dejecţii - 1 buc. � Bazin pentru stocare nămol deshidratat - 1buc.; � Bazin pentru stocare apă epurată - 1buc.; � Bazin colectare ape uzate menajere – 1buc.; � Foraje de observaţie; � Utilaje : vidanjă: 1 buc.; tractor – 1 buc. � Drumuri de acces; poartă de acces; � Imprejmuire realizată cu fundaţii din beton uşor armat cu stâlpi metalici şi plasă metalică; Etapele fluxului tehnologic � popularea halei: aprovizionarea cu purcei (grăsuni) cu greutatea de 20 - 30kg; � aprovizionarea cu furaje, premixuri şi medicamente; � creşterea: - îngrijirea zilnică a animalelor; - supravegherea activităţii curente la bucătăria furajeră; - administrarea corectă a reţetei de furajare, în concordanţă cu stadiul de dezvoltare al animalelor; - adăpare; - supravegherea stării de sănătate a animalelor; - administrare medicamente curative/preventive; - supraveghere ventilaţie în hală; - supraveghere evacuare dejecţii în canalele colectoare din hale şi stocarea temporară a acestora; � pregătire depopulare hală; � transport animale cu greutatea de 100 – 110 kg către abator; � pregătire hale pentru un nou ciclu de producţie; - curăţare, decontaminare; - verificare funcţionare instalaţii; In ferma de creştere-îngrăşare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporală medie de 20-30 kg şi se îngraşă (finisează) până la greutatea corporală planificată pentru livrare la abator, de 100-110 kg. In fermă se aplică tehnologia de hrănire, asigurarea condiţiilor de microclimat, respectarea programului tehnologic, etc., astfel încat să se realizeze maximum de spor în greutate cu un consum minim de furaje. Sistemul de creştere a porcilor prevede pentru ferma de îngrăşare, hala şi compartimente cu amenajări interioare specifice acestei categorii de porcine. In fermă se va respecta principiul" totul plin, totul gol". Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor se va desfăşura în 2 hale identice, cu următoarele dimensiuni: L = 82 m; l = 18 m. Halele au un culoar cu lăţimea de cca 1,80m de-a lungul halei şi 2 culoare pe fiecare compartiment, care asigură accesul la boxele comune, amplasate de o parte şi de alta a culoarului. Fiecare hală este împărţită în 2 compartimente: un compartiment cu 32 boxe (8 boxe x 4 rânduri); un compartiment cu 36 boxe (9 boxe x 4 rânduri); Total: 68 boxe/hală; 14locuri/boxă, 950 locuri/hală; Dimensiunile unei boxe sunt: L x l = 4,55m x 3,15m; suprafaţa unei boxe este de 14mp. Suprafaţa ocupată de zona de furajare este de 2mp pentru fiecare boxă: 2mp x 68boxe = 136mp. La capătul fiecărei hale s-au repartizat 2 boxe x 14mp pentru cazurile de urgenţă


SC FOODSCA SRL

67

apărute în perioada de creştere (deficienţe locomotorii) şi 2 boxe x 14 mp pentru animalele bolnave. SC FOODSCA SRL va respecta normele de bunăstare şi protecţie a porcinelor; în acest sens, în perioada creşterii porcilor graşi pentru abatorizare se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă cu minim 10% mai mare decât cea prevăzută în Ordinul ANSVSA nr. 202/2006, care transpune Directiva Consiliului 91/630/CEE, abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcinelor. Având în vedere prevederile normelor de bunăstare şi protecţie a porcinelor, se va asigura o suprafaţă de pardoseală disponibilă de 0,8 mp pentru fiecare porc. Total suprafaţă utilă de creştere: 760mp; 760mp: 0,8mp/loc = 950 locuri/hală Nr. de locuri: 2 hale x 950 locuri = 1.900 locuri; Nr de cicluri/an: 3.

Nr de cicluri de îngrăşare

Durata ciclului de furajare (zile)

Nr. de zile evacuare hale

Nr. de zile necesare pentru curăţenie

I 112 2 7 II 112 2 7 III 112 2 7

TOTAL 336 6 21 Podeaua va fi prevăzută cu grătare din beton care permit colectarea dejecţiilor în canalele de sub pardoseala boxelor. Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de creştere a porcilor, împreună cu dejecţiile sunt stocate temporar în bazinul de stocare aflat sub pardoseala fiecărei hale, cu capacitatea de 2.214mc (L x l x h = 82 x 18 x 1,5m), etanşat la exterior cu geomembrană pentru a împiedica eventualele exfiltraţii ce ar putea afecta apa subterană. Eliminarea dejecţiilor se face de 3 ori pe an prin suscţiune, folosindu-se sistemul vacuumatic, prin acţionarea unui sistem de supape dejecţiile fiind trase în sistemul de conducte practicat pe fundul canalelor de colectare. Cu ajutorul unei conducte din PVC KG cu Dn 250mm şi L = 100m dejecţiile sunt transportate în staţia de epurare pentru tratarea dejecţiilor. In urma epurării rezultă apa epurată care poate fi utilizată la irigarea terenurilor agricole, iar nămolul rezultat, inert din punct de vedere chimic, poate fi utilizat ca îngrăşământ. Staţia de epurare este prevăzută cu 2 trepte de epurare: treapta mecano-chimică şi treapta biologică; staţia cuprinde un bazin de acumulare şi un bazin de omogenizare ape uzate, dotate cu următoarele echipamente: - staţie de pompare dotată cu 2 pompe cu tocător; - instalaţie cu aer (suflantă cu debitul de 25 mc/h, la 200mbari, 0,76 kw); dispersie cu 6 difuzori poroşi cu membrană elastică); - instalaţie de tratare chimică (3 pompe dozatoare: reglare pH, de coagulare şi de floculare + rezervoarele de preparare soluţii de reactivi şi un senzor de pH); - unitate de decantare (decantor lamelar): 1,0mc/h; - sistem de transvazare a nămolului format din o pompa aer-lift acţionată cu aer de la suflantă şi un container de deshidratare cu capacitatea de 10mc; - tablou de comandă şi control, echipamente electrice; Staţia funcţionează automat şi este dimensionată pentru tratarea unui debit maxim de apă uzată de 2,0 mc/h. Bazinele din cadrul staţiei de epurare vor fi hidroizolate şi verificate din punct de vedere al etaşeităţii. Pe terenul liber din incintă se va planta vegetaţie de protecţie: S =13.341,26mp. Societatea doreşte să crească porci din rasa PIC. Această rasă este superioară din punct de vedere genetic, având la bază rase de mare valoare: Landrace, Duroc, Marele Alb şi Pietrin.


SC FOODSCA SRL

68

Rasa întruneşte combinaţia ideală între conţinutul de carne în carcasă şi un spor mediu de excepţie. Performanţele PIC 410 sunt redate în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Specificare % 1. Greutate finală 100 2. Spor mediu zilnic 919 g 3. Slănină dorsală (mm) 10,1 4. Adâncimea muşchiului Dorsi (mm) 64,1 5 % carne în carcasă 60,2 6. Consum specific 2,2 7. Randament la tăiere 83%

Sistemul de furajare în fermă cuprinde următoarele faze: recepţia, uscarea şi curăţarea cerealelor; fabricarea nutreţurilor combinate. � Instalaţia pentru recepţia cerealelor; Cerealele sunt cântărite şi descărcate în buncărul de recepţie. În vederea eliminării corpurilor străine, cerealele sunt transportate cu un elevator de alimentare în precurăţitor. Apoi sunt transportate în uscător. Uscarea cerealelor se face prin contact direct cu aerul. Temperatura amestecului de aer cald este reglată de senzori de temperatură. Prin intermediul elevatoarelor de alimentare, cerealele uscate şi curăţate, sunt descărcate în silozuri (2 silozuri x 1.000 tone). � Fabricarea nutreţurilor combinate FNC-ul include: 4 buncăre de stocare cereale; moara cu ciocănele, un buncăr amestec cu cântar electronic de dozare, şnecuri de transport măcinătură, ciclon de liniştire, filtru praf, buncăr de preluare pentru şnecuri, tablou electric cu comandă automată, control PLC şi touch screen digital cu implementare soft TNC; instalaţie electrică de forţă; tubulatură de aducţiune şi transport. Cerealele sunt transportate în 4 buncăre de stocare (4 x 5 t), cu ajutorul transportoarelor cu şnec, aferente fiecărui buncăr; cerealele sunt apoi sunt măcinate în moara cu amestecător orizontal; după măcinare, furajele sunt amestecate cu premixuri şi vitamine; apoi sunt transportate cu transportorul cu şnec în buncărele aferente fiecărei hale (2 buncăre aferente fiecărei hale, V = 15mc). Buncărele sunt amplasate câte unul la fiecare capăt al halei. Umplerea buncărului aferent halei se face cu transportoare cu şnec. Extragerea furajului din buncăr este controlată de senzori de preaplin pentru ultimul hrănitor din hală. Măcinarea cerealelor se realizează cu moara cu ciocănele. Bucătăria furajeră se compune din: 4 buncăre interioare de 5 t fiecare pentru materii prime (cereale: porumb, orz; şrot de floarea soarelui şrot de soia, etc.); capacitate totală: 4 x 5 t = 20 t; o moară; un transportor melcat înclinat cu diametrul 102 mm pentru transportul măcinişului de moara la amestecător; un transportor cu spirală cu diametrul de 75 mm pentru transportul premixurilor la amestecător; un amestecător vertical; 3 doze tensiometrice de 1 t; un transportor melcat înclinat cu diametrul de 152 mm pentru golirea amestecătorului; un deviator în “Y” acţionat de la sol pentru transport produs finit în buncăr; 4 transportoare melcate înclinate cu diametrul de 102 mm pentru golirea produsului finit; un computer de cântărire-dozare; un tablou electric cu unităţi de comandă, protecţie şi întreruptor principal. In hală, fiecare boxă este dotată cu 4 hrănitori (model multimax) pentru porc gras. Hrana este transportată din buncărul aferent halei (15mc), automat, în hrănitori, pe măsura ce acestea se golesc. Hrănirea va fi „ad libidum” (la discreţie). Extragerea furajului din buncăr este controlată de senzori de preaplin pentru ultimul hrănitor din hală. Utilităţi Alimentarea cu apă se va realiza dintr-un puţ forat ce va fi realizat în sistem hidraulic cu circulaţie directă, de explorare-exploatare, ce se va executa la adâncimea de 150m. Forajul va


SC FOODSCA SRL

69

fi tubat cu coloana definitivă metalică cu Dn 420mm, între adâncimile 0 – 35m şi cu Dn 225mm între adâncimile 35 – 150m. Forajul va capta acviferele cuprinse între adâncimile 100-120m şi 140-148m, zone pe care se va monta coloana filtrantă PVC cu Dn 225mm şi filtru din pietriş mărgăritar la exterior. Intre coloana Dn 420mm şi Dn 225mm se va introduce o piesă de etanşare, iar între adâncimile 149-150m se va introduce o piesă de fund. Pe intervalul 0-35m coloana v fi cimentată la exterior. Debitul optim de exploatare: Q = 3l/s. Forajul va fi echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfoss având caracteristicile: Q = 2,7 l/s; H = 50mCA. Din foraj, apa este transportată printr-o conductă de aducţiune, cu Dn = 159 x 5mm şi L = 120m, fiind distribuită la punctele de consum prin presiunea asigurată de pompă. Evacuarea apelor pluviale de pe acoperişul clădirilor se va face prin jgheaburi şi burlane cu diametrul de 100-200mm şi vor fi dirijate prin înclinarea terenului pe terenul agricol din jur unde se vor infiltra. Debitul instantaneu de ape pluviale este de 8 l/s. Volum total : 9.000mc/an. Alimentarea cu energie electrică se va realiza din reţeaua SC ELECTRICA SA printr-un post de transformare propriu cu puterea de 1 x 400kVA, ţinând cont de puterea instalată din fiecare hală de cca 100kw-150kw. Pentru utilizarea eficientă a energiei electrice, titularul va aplica recomandările BAT: cantitatea de energie consumată contorizată; izolarea termică a adăposturilor de creştere; funcţionarea corespunzătoare a sistemului de ventilaţie în adăposturi; utilizarea iluminatului spaţiilor de lucru cu sisteme ce asigură un consum mic de energie. Energia termică va fi asigurată prin instalaţii cu consum redus de energie electrică. Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). Prevenirea şi stingerea incendiilor In fermă dotările PSI cuprind: -pichetul de incendiu – echipat cu mijloace de intervenţie necesare stingerii incendiilor: târnăcop, stingătoare cu CO2 şi pulbere, lopeţi, lăzi cu nisip, etc.; - 2 hidranţi exteriori; - 6 stingătoare portabile tip P6, 3 stingătoare carosabile; Foraje de observaţie Poziţia forajelor de observaţie: - 2 foraje de observaţie şi control situate în zona de influenţă a staţiei de epurare; un foraj în dreptul bazinului de colectare dejecţii; un foraj în dreptul bazinelor de colectare ape uzate epurate şi nămol; indicatorii minimi de calitate monitorizaţi pentru apa subterană prelevată din forajul de observaţie sunt: pH, CCOCr, substanţe extractibile, amoniu; - 2 foraje de observaţie situate în aval şi amonte faţă de halele de creştere porci; 9.2. Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului - Metodologia descrisă în Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi HG nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private; - incertitudini: Nu este cazul. Impactul asupra mediului Evaluarea impactului s-a realizat pe componente de mediu fiinfd prognozată pe termen: - scurt – perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate; - mediu – perioada de funcţionare; - lung – perioada de închidere/dezafectare;


SC FOODSCA SRL

70

Nr. crt. Componente de mediu

Efectele impactului asupra mediului pe termen Observaţii/ Caracterizarea

impactului Scurt Mediu Lung

1. Sol/subsol - - x - Lucrări de execuţie fundaţii pentru realizarea obiectivelor proiectului 2. Apa subetrană - x x

3. Apa de suprafaţă - x x Posibile poluări accidentale datorate depozitării dejecţiilor, apelor uzate menajere, deşeuri;

4. Aer - - - -

- Emisii de gaze de eşapament, pulberi în suspensii – specifice perioadei de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate; - Emisii de poluanţi (NH3, H2S, N2O, CH4, pulberi, datorate creşterii porcilor (hale, bazine de colectare dejecţii);

5. Sănătatea populaţiei - - - Surse de poluare: zgomot, gaze de eşapament, pulberi, mirosuri;

6. Biodiversitatea (floră, faună) x x x Nu este cazul; terenurile din zona

amplasamentului sunt terenuri arabile;

7. Peisaj - + x

- Impact negativ în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii poiectate; - Impact pozitiv prin adoptarea elementelor arhitecturale specifice exploataţiilor agricole.

8. Mediul social şi economic + ++ -

- Impact pozitiv prin crearea locurilor de muncă în perioada de construire şi în perioada de exploatare. - Venituri la bugetul local.

Semnificaţia evaluării impactului: - impact negativ; + impact pozitiv; x – fără impact; Intensitatea impactului: xxx – impact mare; xx – impact mediu; x – impact redus.

Având în vedere amplasamentul obiectivului de investiţie (teren arabil), soluţiile de proiectare, lucrările, dotările şi măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol), se poate afirma că realizarea obiectivului nu va genera un impact semificativ asupra mediului.

9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în extravilanul Municipiului Tecuci, pe un teren cu suprafaţa de 18.600 mp, Tarlaua T99, P 465/20, judeţul Galaţi, aflat în proprietatea SC FOODSCA SRL, conform Contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la BNP Ionuţ Bogdan Manoliu şi Codruţ Tiberiu Manoliu – Incheiere de autentificare nr. 1289/15 martie 2011. Impactul asupra apei de suprafaţă sau subterane este posibil numai în cazul scugerilor accidentale de ape uzate menajere şi tehnologice. Impactul asupra solului se manifestă numai în situaţia fisurării bazinelor de colectare/stocare dejecţii, nerespectării prevederilor codului de bune practici agricole la împrăştierea pe terenurile agricole a apelor uzate epurate şi a nămolurilor rezultate din tratarea dejecţiilor în staţia de epurare, fără încheierea unui contract ferm de asistenţă tehnică cu Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice pentru realizarea Planului de management al deşeurilor organice şi Studiului Agrochimic.


SC FOODSCA SRL

71

Având în vedere nivelul scăzut al poluării de fond, direcţiile dominante ale vântului dinspre zona locuită spre fermă, precum şi amplasamentul noului obiectiv faţă de locuinţe (distanţă şi poziţionare mai mare de 500 m), se poate afirma că noul obiectiv va avea un impact scăzut asupra factorului de mediu aer, în special şi asupra aşezărilor umane. Emisiile de poluanţi rezultate din activitatea de creştere a porcilor nu conţin poluanţi mutageni şi cancerigeni care ar putea avea un potenţial asupra sănătăţii populaţiei din zonă. 9.5. Măsuri de diminuare a impactului 9.5.1. Factorul de mediu apa Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire şi de dezafectare - zonă special amenajată pentru depozitarea deşeurilor; - dotări sanitare pentru personalul angajat pentru executarea lucrărilor de construcţii proiectate; - depozitarea materialelor în locuri special amenajate; - la ieşirea din şantier se va amenaja o platformă betonată destinată spălării autovehiculelor (dotată cu rigolă pentru scurgerea apei); - delimitarea zonelor de lucru; pentru realizarea obiectivelor, antreprenorul se va dota şi organiza în baza proiectului de organizare de şantier inclus în proiectul de execuţie; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; - măsuri adecvate pentru prevenirea răspândirii materialelor de construcţii în zonele publice; 9.5.2. Factorul de mediu aer Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire şi de dezafectare - Organizarea de şantier se va realiza în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul generat asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai redus - Lucrările se vor executa etapizat, conform graficului de execuţie; se va evita astfel cumularea surselor generatoare de zgomot; - Controlul traficului în interiorul amplasamentului; - Umectarea căilor de acces pentru a preveni antrenarea pulberilor în suspensie. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de exploatare Protecţia factorului de mediu aer se realizează prin amplasarea fermei în zonă cu respectarea zonelor de protecţie sanitară faţă de aşezările umane: - Ferma va fi amplasată în extravilanul Municipiului Tecuci la o distanţă de cca 1.000m faţă de cea mai apropiată zonă locuită; distanţa minimă pentru fermele de porci până la 2.000 capete recomandată de Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei este de 500m; - Infiinţarea unei perdele vegetale perimetrale; - Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea/transferul, tratarea mecano-chimică şi biologică a dejecţiilor. - Societatea a solicitat şi obţinut Avizul nr. 20 din 11.04.2011 eliberat de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi, conform căruia proiectul propus spre finanţare este în concordanţă cu legislaţia naţională privind condiţiile de igienă şi sănătate publică. Măsuri de eliminare a poluării aerului Direcţia vânturilor este predominantă dinspre zona locuită spre exploataţia agricolă SC FOODSCA SRL.


SC FOODSCA SRL

72

9.5.3. Factorul de mediu sol Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire - terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; - se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; - dotarea cu produse absorbante pentru reţinerea poluantului în cazul poluărilor accidentale; - se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunătoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; - deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; - pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcţionare Pentru protecţia solului şi subsolului activităţile în cadrul fermei se vor desfăşura pe suprafeţe betonate; în acest fel este imposibilă infiltrarea în sol şi subsol a posibililor poluanţi care ar putea afecta mediul subteran. � Se vor utiliza mijloace de transport corespunzătoare din punct de vedere tehnic, conform normelor RAR, prevenindu-se impurificările cu produse petroliere, uleiuri minerale, lichid de frână. � Se vor evita depozitările necontrolate pe suprafeţe neamenajate, chiar dacă acestea vor avea caracter temporar. � Nu se vor crea depozite temporare sau definitive de substanţe lichide-solide cu un regim special (medicamente, dezinfectanţi), pe amplasament. � Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special amenajate, protejate împotriva poluării apelor freatice (platforme betonate) şi transportate la depozitul de deşeuri municipale autorizat. � Deşeurile sanitar-veterinare şi ambalajele acestora vor fi gestionate conform normelor în vigoare privind deşeurile periculoase şi infecţioase; � Cadavrele de animale vor fi depozitate într-o cameră frigorifică (S = 15 mp) până la ridicarea acestora de societăţi autorizate specializate, în vederea eliminării acestora; � Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de creştere a porcilor, împreună cu dejecţiile sunt stocate temporar în bazinul de stocare aflat sub pardoseala fiecărei hale, cu capacitatea de 2214mc (L x l x h = 82 x 18 x 1,5m), etanşat la exterior cu geomembrană pentru a împiedica eventualele exfiltraţii ce ar putea afecta apa subterană. � Bazinele din cadrul staţiei de epurare vor fi hidroizolate şi verificate din punct de vedere al etaşeităţii. � Pe terenul liber din incintă se va planta vegetaţie de protecţie: S =13.341,26mp. Eliminarea dejecţiilor se va realiza prin utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole, în conformitate cu prevederile: � Ordiului M.M.G.A. nr. 242/26.03.2005 şi Ordinului M.A.P.D.R nr. 197/07.04.2005 privind aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi


SC FOODSCA SRL

73

� Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat de Ordinul MMGA nr. 1182/2005. � Fertilizarea terenurilor agricole se va realiza pe baza Studiului privind administrarea dejecţiilor, întocmit de OSPA Galaţi şi a Planului de fertilizare anual. Se vor avea în vedere principiile fertilizării culturilor: - Aplicarea dejecţiilor lichide se va face având în vedere rezervele de azot din sol, trebuie să se ţină cont că azotul înainte de a fi absorbit de plante trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmarea, acestea se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. Din raţiuni practice, aplicarea se face la semănat sau plantat într-un stadiu premergător; - Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1 / 4 până la 1 / 3 din doză, pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente; - Nu se vor aplica dejecţiile lichide în afara perioadei de creştere a culturilor; - Se va evita administrarea atunci când umiditatea aerului este ridicată: pe timp de ceaţă, burniţă sau ploaie; - Evitarea efectuării fertilizării pe soluri lucrate în profunzime (scarificate, arate în profunzime sau alte arături adânci), pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subterane; Conform Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat de Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr. 1270/2005 nu se vor aplica îngrăşămintele organice: - Pe terenuri umede, pe sol îngheţat sau crăpat (fisurat) în adâncime şi/sau acoperit de un strat de zăpadă sau soare puternic. - Nu se aplică dejecţii pe terenurile destinate păşunatului, doar pe terenurile destinate producerii de furaje sau fân; - Nu se aplică îngrăşămintele organice în zone tampon a apelor de suprafaţă, fântânilor şi puţurilor; In concluzie, activitatea ce se va desfăşura pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare asupra factorului de mediu sol şi subsol în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi în perioada de funcţionare. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de închidere/dezafectare � Delimitarea zonelor de lucru; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; � Obligarea antreprenorului să deţină pe amplasament mijloace de intervenţie pentru stoparea răspândirii poluării: oprirea scurgerilor; localizarea poluantului scurs; intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier; � Dotarea organizării de şantier cu toalete ecologice; � Sistematizarea terenului incintei organizării de şantier în vederea colectării apelor pluviale; � Colectarea deşeurilor rezultate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare. � Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. 9.5.4. Factorul de mediu biodiversitate (floră, faună) Proiectul de investiţie nu intră sub incidenţa aert. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.


SC FOODSCA SRL

74

Impact rezidual Factorul de mediu Apa � Faza de realizare a investiţiei

Factor de mediu Impact potenţial Măsuri de reducere a impactului (M) Impact prognozat

(mărime, extindere, tip) Impact rezidual

Ape subterane

Pierderi accidentale de produse petroliere şi uleiuri minerale, posibile infiltraţii în sol, subsol, freatic;

- Organizarea de şantier conform Legii nr. 50/1991; - Prevenirea evacuării accidedentale de substanţe periculoase (produse petroliere, ape menajere) în apa subterană sau de suprafaţă - Prevenirea încărcării reţelei de apă pluvială cu suspensii;

N – pe o arie redusă şi timp limitat n/M

Ape de suprafaţă

Creşterea încărcării apelor cu suspensii din canalele pluviale în perioada efectuării lucrărilor de investiţii;

N – pe o arie redusă şi timp limitat n/M

� Faza de operare a obiectivului

Factor de mediu

Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a impactului (M) Impact prognozat

(mărime, extindere, tip)

Impact rezidual

Ape subterane

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere şi uleiuri minerale, substanţe chimice, evacuări necontrolate de ape uzate, dejecţii, posibile infiltraţii în sol, subsol, freatic;

- Alimentarea cu apă se face din puţ forat; - Prin proiect se preconizează un sistem etanş de conducte, bazine de stocare (dejecţii, ape uzate);

- Respectarea prevederilor Avizului de gospodărire a apelor; - Soluţiile tehnice stabilite de proiectant se sprijină pe un Studiu geologic; - Execuţia reţelelor, canalelor, bazinelor în conformitate cu proiectul de execuţie; - Verificarea tehnică periodică a reţelelor, bazinelor, etanşeităţii acestora conform Regulamentului de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor de colectare-stocare dejecţii; - Măsuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune, pentru reducerea volumului de ape uzate, adăparea porcilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă; - Întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor; - Prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse

N n/M

Ape de suprafaţă

- Evacuări necontrolate de ape uzate menajere şi tehnologice; - Pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale, susbstanţe chimice;

- Apele uzate menajere sunt colectate în bazin vidanjabil etanş şi evacuate la o staţie de epurare autorizată; - Dejecţiile de porci sunt colectate într-un bazin etanş şi tratate în staţia de epurare (treaptă mecano-chimică şi biologică);

N n/M


SC FOODSCA SRL

75

petroliere, susbtanţe de dezinfecţie) în apa subterană sau de suprafaţă; - Monitorizarea periodică a apei pluviale evacuate;

In vederea evitării poluării solului şi apelor cu substanţe toxice prin activităţile desfăşurate în cadrul exploataţiei agro-zootehnice este necesar ca: - Depozitarea şi folosirea substanţelor chimice cu efect decontaminant, dezinfectant sau deratizant să se facă în condiţiile prevăzute de lege, în spaţii încuiate, bine aerisite, gestionate de o persoană cu pregătire corespunzătoare; - Prevenirea scurgerilor accidentale a apelor uzate din canale şi bazinele de stocare: bazinele de stocare sunt impermeabilizate; - Practicarea unei gestiuni corespunzătoare a dejecţiilor şi respectarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe câmp; avizarea folosirii dejecţiilor se face numai după trecerea perioadei de stocare de 6 luni; In concluzie, impactul funcţionării fermei de porci este nesemnificativ. Factorul de mediu aer Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului � Faza de realizare a investiţiei Factor de

mediu Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a

impactului (M) Sisteme de diminuare Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi sedimentabile, NOx, SOx, CO,COV;

- Emisii de la manipularea şi transportul pământului şi a materialelor de construcţii; - Emisii de gaze de eşapament de la utilajele rutiere şi nerutiere

N – pe o arie redusă şi timp limitat

M - Se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare de funcţionare, cu toate reviziile la zi; - Se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului, pentru evitarea ridicării prafului în timpul perioadei de execuţie a construcţiilor; - Zilnic se vor curăţa căile de acces din vecinătatea şantierului – Îndepărtarea pământului,

n/M


SC FOODSCA SRL

76

nisipului, pentru prevenirea ridicării prafului;

� Faza de funcţionare Factor de

mediu Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a


Calitatea aerului

NOx, CO,COV, particule; - Emisii de la mijloacele de transport

N – pe o arie de extindere medie; permanent;

- Asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente, curăţarea zilnică a căilor de acces, menţinerea în stare bună a căilor rutiere în zonă; - Intreţinerea mijloacelor de transport în stare de funcţionare

n/M

NH3, N2O, NMVOC Emisii din adăposturi şi din managementul dejecţiilor

N – pe o arie de extinedre medie, permanent

- Reducerea emisiilor de amoniac în adăposturi se realizează prin strategia de hrănire, ventilaţia mecanică, colectarea în bazine etanşe ;

n/M

Impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate. Prin sistemul de ventilaţie proiectat, sistemul de stocare şi împrăştiere dejecţii pe câmp, se va reduce considerabil poluarea asupra aerului. Factorul de mediu sol şi subsol � Faza de construcţie

Factor de mediu Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a


Calitatea solului şi

subsolului

Distrugerea structurii superficiale a solului Teren arabil n

- Lucrările de construcţii se vor executa de firme specializate care folosesc personal calificat şi /sau necalificat, funcţie de cerinţele de lucru; - Societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se

n


SC FOODSCA SRL

77

vor realiza depozite exterioare neorganizate; la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

� Faza de funcţionare Factor de

mediu Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a impactului (M) Sisteme de diminuare Impact rezidual

Calitatea solului şi

subsolului

- Posibile evacuări accidentale de produse petroliere şi chimice; - Posibile depozitări necontrolate de dejecţii

- Platforme şi căi de acces betonate; - Sistem etanş de constucţie a canalizării şi bazinelor; - Sistem adecvat de depozitare a materiilor prime, dejecţiilor şi apelor uzate;

N

M - Activităţi desfăşurate pe platforme betonate; - Colectarea apelor pluviale de pe platforme şi căi de acces prin rigole; - Execuţia lucrărilor de etanşare a bazinelor de colectare ape uzate menajere, dejecţii; - Utilizarea materialelor absorbante în situaţia unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu substanţe chimice pe căile de acces; aceste materiale vor fi colectate în containere şi ulterior transportate la o instalaţie de incinerare; - Depozitarea cadavrelor de porci în spaţiu frigorific, până la eliminarea pin societăţi autorizate;

n

Impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotărilor şi măsurilor de siguranţă luate. Semnificaţia teremenilor: n – impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului; N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului; M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ;


SC FOODSCA SRL

78

9.6. Concluzii � Sursele de impurificare a factorului de mediu aer datorate proceselor tehnologice de creştere a porcilor, managementul dejecţiilor rezultate pe amplasamentul proiectului Fermă porcine” vor avea un impact redus, atât pe amplasament, cât şi în zonele învecinate, în condiţiile respectării proiectului. Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: - Emisiile de amoniac sunt sub valorile prag. - Emisiile de metan sunt sub valorile prag. � Nu există surse de impurificare a factorului de mediu apă; dejecţiile nu se evacuează în receptori naturali; dejecţiile sunt transportate în staţia de epurare specializată prevăzută cu 2 trepete de epurare: mecano-chimică şi biologică. Apele epurate sunt utilizate pentru irigarea culturilor agricole, iar nămolul rezultat, inert din punct de vedere chimic poate fi utilizat ca îngrăşământ. APele uzate menajere sunt vidanjate periodic în vederea epurării înainte de evacuarea în receptor natural. � Sursele posibile de poluare a solului şi subsolului, apelor subterane pot fi infiltraţiile de ape uzate de la sistemul de canalizare şi de stocare dejecţii, în cazul neetanşeităţii acestora. Beneficiarul va întocmi un Regulament de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor de colectare – stocare dejecţii aferente halelor de creştere porci, care va cuprinde:

- măsuri, responsabilităţi şi termene; - componenţa colectivului constituit în vederea combaterii poluărilor accidentale; - componenţa echipei de intervenţie; - lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale.

Urmărirea respectării programului de întreţinere, verificarea etanşeităţii/examinarea regulată a bazinelor de stocare dejecţii; instruirea şi testarea periodică a personalului de întreţinere şi exploatare revine şefului de fermă. 9.7. Prognoza calităţii vieţii/standardului de viaţă în comunităţile afectate de impact Proiectul de investiţie propus va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a oraşului Tecuci prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea activităţii de creştere porci, prin creşterea veniturilor la bugetul local, în condiţii de protecţie a mediului. Investiţia va determina forme de impact pozitiv asupra angajaţilor prin asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene.


SC FOODSCA SRL

79

Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca ; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Levigare – deplasarea în sol a substanţelor dizolvate sub acţiunea percolativă a apei sau a altor lichide; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ; Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări; Studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elabotată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele şi efectele negative asupra


SC FOODSCA SRL

80

mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului; Bibliografie - Proiect nr. 19 din 2011 – Elaborator: SC EURO PROJECT CONSULTING SRL Constanţa; - Memoriu justificativ „Fermă porcine”, întocmit de Arh. Liviu Scurtulescu; - Certificat de urbanism nr. 64 din 28.03.2011 emis de Primăria Municipiului Tecuci, judeţul Galaţi; - Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1289 din 15.03.2011; - Extras de carte funciară nr. 100990; - Decizia ARPM Galaţi nr. 207 din 09.04.2012 - Etapa de încadrare pentru proiectul „Fermă porcine” propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Tecuci, T99, P 465/20, Judeţul Galaţi; - Decizia ARPM Galaţi nr. 219 din 13.04.2012 – Decizia iniţială PUZ – Construire fermă porcine, cu amplasamentul în judeţul Galaţi, extravilan Municipiul Tecuci, T99, P465/20; - Adresa ARPM Galaţi nr. 3185 din data de 13.04.2012 - Indrumarul cu aspectele de mediu ce trebuie analizate în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului; - Notificare MS DSP Galaţi nr. 20/11.04.2011; - Aviz MADR-ANIF RA nr. 252/13.01.2012; - Aviz de amplasament favorabil nr. 30501203344/20.01.2012 emis de SC FDEEE Distribuţie Muntenia Nord SA – Sucursala de Distribuţie Galaţi; - Planşe: Plan de amplasament şi delimitarea bunului imobil; Plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate; Plan de încadrare în zonă; Plan de situaţie; Plan parter secţiune sala de îngrăşare; Planul de situaţie amplasare reţele şi utilităţi; Planuri siloz; Plan de amplasare utilaje flux siloz şi FNC; Schema flux siloz; - Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Glalaţi: 2008, 2009, 2010; - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; - Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - Documentul de referinţă asupracelor mai bune tehnici disponibile pentru creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor (BREF), Comisia Europeană, versiunea iulie 2003; - Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr. 1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agicole, - Codul de bune practici în fermă, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006;


SC FOODSCA SRL

81

Anexe: - Certificat de urbanism nr. 64 din 28.03.2011 emis de Primăria Municipiului Tecuci, judeţul Galaţi; - Certificat de înregistrare la ORC Seria B nr. 2299185; - Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1289 din 15.03.2011; - Extras de carte funciară nr. 100990; - Plan de încadrare în zonă – Planşa A1; - Plan de amplasament şi delimitare a imobilului; - Plan de amplasament şi delimitarea corpului de proprietate; - Aviz de gospodărire a apelor nr. 38 din 13 martie 2012; - Aviz de amplasament favorabil nr. 30501203344/20.01.2012 emis de SC FDEEE Distribuţie Muntenia Nord SA – Sucursala de Distribuţie Galaţi şi Plan de amplasament şi delimitare a imobilului; - Aviz sanitar veterinar nr. 005 din 19.04.2011; - Notificare MS DSP Galaţi nr. 20/11.04.2011; - Adresa nr. 858/20.01.2012 eliberată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – selectare proiect Ferma porcine SC FOODSCA SRL ; - Decizia ARPM Galaţi nr. 207 din 09.04.2012 - Etapa de încadrare pentru proiectul „Fermă porcine” propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Tecuci, T99, P 465/20, Judeţul Galaţi; - Decizia ARPM Galaţi nr. 219 din 13.04.2012 – Decizia iniţială PUZ – Construire fermă porcine, cu amplasamentul în judeţul Galaţi, extravilan Municipiul Tecuci, T99, P465/20; - Adresa ARPM Galaţi nr. 3185 din data de 13.04.2012 - Indrumarul cu aspectele de mediu ce trebuie analizate în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului; - Plan parter hala de îngrăşare – Planşa A3; - Secţiune hală îngrăşare – Planşa A4; - Planuri siloz – Planşa A5; - Plan situaţie amplasare reţele utilităţi – Planşa I1; - Plan amplasare utilaje flux siloz şi FNC – Planşa I2; - Schema flux siloz – Planşa I3;

Documents

Raport privind impactul asupra mediului – Ferma porcine