Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul

Raport privind impactul asupra mediului

Beneficiar: SC CORI GRIGOS SRL

1/107


pentru proiectul

„Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”,

propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi

Beneficiar: SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, Judeţul Vrancea Proiectant: SC COMINSANT PROIECT SRL Buzău Autori: Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Glăvan – Caranghel Teodor PFA Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Actualizare Mai 2012



2/107

CUPRINS

Introducere ______________________________________________________________________ 5 1. Informaţii generale _______________________________________________________________ 6 1.1. Informaţii despre titularul proiectului ________________________________________________ 6 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului ____________________________ 6 1.3. Denumirea proiectului ___________________________________________________________ 6 1.4. Amplasament _________________________________________________________________ 6 1.5. Descrierea proiectului ___________________________________________________________ 7 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei _____________________________________________ 7 1.5.2. Incadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic _______________________ 8 1.5.3. Reglementări urbanistice _______________________________________________________ 8 1.6. Durata etapei de funcţionare _____________________________________________________ 11 1.7. Informaţiile privind producţia _____________________________________________________ 11 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ____________________ 12 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă _______________________________________________________________________________ 13 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ___________________________________________________________________ 15 1.11. Localizarea geografică ________________________________________________________ 15 2. Proces tehnologic _______________________________________________________________ 15 2.1. Flux tehnologic la sortarea-spălarea agregatelor _____________________________________ 15 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului ________________________________ 21 2.3. Activităţi de dezafectare ________________________________________________________ 21 3. Deşeuri ______________________________________________________________________ 22 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora ___________ 24 4.1. Apa ________________________________________________________________________ 24 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie _____________________________________________________ 24 4.1.2. Managementul apelor uzate ____________________________________________________ 27 4.1.3. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 28 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 29 4.1.5. Influenţa lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane __________ 29

4.2. Aerul _______________________________________________________________________ 30 4.2.1. Date generale _______________________________________________________________ 30 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ______________________________________________________ 30 4.2.3. Prognozarea poluării aerului ___________________________________________________ 33 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 33 4.3. Solul şi subsolul _______________________________________________________________ 33 4.3.1. Surse de poluare a solului _____________________________________________________ 35 4.3.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 35 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 35 4.4. Zgomot şi vibraţii ______________________________________________________________ 36 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii _____________________________________________________ 36 4.4.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 36 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 38



3/107

4.5. Biodiversitatea _______________________________________________________________ 39 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului _______________________________________________________________________ 39 4.5.1.1. Prezentarea ariilor naturale protejate ___________________________________________ 39 4.5.1.1.1. ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ___________________________________________ 39 4.5.1.1.2. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior/Aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca _______________________________________________________________________ 43 4.5.1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului _______________________ 46 4.5.1.2.1. Pasari __________________________________________________________________ 50 4.5.1.2.2. Flora ___________________________________________________________________ 55 4.5.1.2.3. Fauna __________________________________________________________________ 56 4.5.1.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul PP propus ”Lucrări de amenajare statie sortare" sat Mălureni, Comuna Nicoreşti, T60, P 537/2, judeţul Galati ___________ 62 4.5.1.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora __ 63 4.5.1.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar __________________ 63 4.5.1.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate ______________________ 63 4.5.1.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ______________________________________________________________ 64 4.5.1.7. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar ______________ 65 Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior __________________________ 65 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ___________________ 65 4.5.1.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar _____ 65 4.5.1.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar __ 66 4.5.1.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar _____________ 66 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului _____________________________________________ 66 4.5.2.1. Evaluarea impactului _______________________________________________________ 66 4.5.2.1.1. Impactul direct şi indirect ___________________________________________________ 66 4.5.2.1.2. Impact pe termen scurt sau lung _____________________________________________ 67 4.5.2.1.3. Impactul în faza de construcţie _______________________________________________ 67 4.5.2.1.4. Impactul în faza de operare _________________________________________________ 68 4.5.2.1.5. Impactul în faza de închidere ________________________________________________ 68 4.5.2.1.6. Impactul rezidual _________________________________________________________ 68 4.5.2.1.7. Impact cumulativ _________________________________________________________ 68 4.5.2.2. Evaluarea semnificaţiei impactului _____________________________________________ 72

4.5.3. Măsuri de reducere a impactului ________________________________________________ 73 4.5.4. Monitorizarea biodiversităţii din perimetrul proiectului „Lucrări de amenajare staţie de sortare”, sat Mălureni, comuna Nicoreşti, T60, P 537/2, judeţul Galaţi ________________________________ 78 4.5.5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ________________________________________________________________ 78

4.6. Peisajul _____________________________________________________________________ 80 4.7. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 80

4.8. Condiţii culturale şi etnice _______________________________________________________ 82

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului cu alte proiecte ___________________________ 82 5. Analiza alternativelor ____________________________________________________________ 91



4/107

6. Monitorizarea __________________________________________________________________ 92 7. Situaţii de risc __________________________________________________________________ 95

8. Descrierea dificultăţilor __________________________________________________________ 99 9. Rezumat fără caracter tehnic ______________________________________________________ 99 9.1. Descrierea activităţii __________________________________________________________ 100 9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului____________________________________ 101 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ______________________________________________ 101 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul ___________________________ 104 9.5. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 104 9.6. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului ___________________________ 104 9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale _____________________________ 104 Glosar de termeni ________________________________________________________________ 105 Bibliografie _____________________________________________________________________ 106 Anexă: - Avizul custodelui Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani pentru proiectul de investiţie „Lucrări de amenajare staţie de sortare” propus a se realiza în satul Mălureni, Comuna Nicoreşti, Tarla 60, Parcela P537/2, Judeţul Galaţi;



5/107

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de ARPM Galaţi prin Adresa nr. 9074/26.09.2011 a fost realizat pentru SC CORI GRIGOS SRL pentru proiectul de investiţie „Lucrări de amenajare staţie de sortare” propus a se realiza în satul Mălureni, Comuna Nicoreşti, Tarla 60, Parcela P537/2, Judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002. Proiectul propus intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 fiind încadrat în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: - pct. 13 lit. a) – orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din Anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în Anexa 1 sau în prezenta anexă deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate care pot avea efecte negative semnificative asupra mediului - pct. 2 lit. d) – foraje pentru alimentare cu apă; - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011; - proiectul se supune prevederilor Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Având în vedere că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, părţi componente ale Reţelei Natura 2000, evaluarea impactului asupra mediului va prezenta următoarele aspecte: � prezentarea lucrărilor şi soluţiilor tehnologice ce urmează a fi aplicate în cadrul proiectului (descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare a terenului în timpul etapelor de construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare, organizarea de şantier, măsurile propuse la încetarea activităţii); � prezentarea modului în care se va realiza protecţia calităţii factorilor de mediu în corelare cu toate lucrările care se vor realiza, ţinând cont de caracteristicile amplasamentului, respectiv de faptul că acesta se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, părţi componente ale Reţelei Natura 2000; � evaluarea impactului asupra factorilor de mediu (sol, apă, aer, faună, floră, factori climatici, populaţie, bunuri materiale, patrimoniul arheologic şi arhitectural, peisajul, relaţiile dintre toţi aceşti factori), respectiv evaluarea impactului cumulativ pe care lucrările prevăzute în proiect le poate avea asupra ecosistemelor; descrierea efectelor semnificative (directe, indirecte, secundare, cumulative, temporare, permanente, pozitive, negative), atât în timpul construirii, cât şi în timpul exploatării pe care proiectul propus le poate avea asupra mediului; prezentarea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricăror efecte adverse semnificative asupra mediului. � evaluarea situaţiilor de risc (catastrofe naturale, inundaţii, accidente tehnice majore) şi a măsurilor ce vor fi adoptate pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor acestor situaţii. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.



6/107

Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului. 1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului Beneficiarul proiectului este SC CORI GRIGOS SRL, cu sediul social în Satul Pufeşti, Comuna Pufeşti, judeţul Vrancea; J39/171/23.02.2005, cu codul unic de înregistrare 17276427; telefon/fax: 0237 263483; Activitatea principală a societăţii este ,,Extracţia pietrişului şi nisipului”; cod CAEN rev. 2 - 0812 (Cod CAEN rev.1 - 1421). Persoana de contact: Administrator Grigoraş Costică – telefon 0745 501 307; 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: � Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.11.2009 – 17.11. 2014; Sediul în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751.024.651; www.mmediu.ro; www.asrm.ro; � Glăvan – Caranghel Teodor PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată, poziţia 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.02.2011 – 17.02.2016; Sediul social în Galaţi, Str. Roşiori nr. 27, Bl. B1 Sc. 6, Et.1, Ap. 53, mobil: 0755.073.761; www.mmediu.ro; [email protected]; 1.3. Denumirea proiectului Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T60, P537/2, Judeţul Galaţi; Proiectant: SC COMINSANT PROIECT SRL, atestat GA 533/17.11.201, cu sediul în Buzău, Strada Unirii Judeţul Buzău; J10/13/2005, CUI RO17097103, tel/fax: 238/446193; mobil: 0723 141 757; 1.4. Amplasament Obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 20.000mp, situat în albia majoră a râului Siret, aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Primăria Nicoreşti. Din punct de vedere administrativ zona de amplasare face parte din extravilanul localităţii Mălureni, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. Vecinătăţi: la Nord - platforma aval baraj Călimăneşti; la Est - PD 64 P 544; la Sud - Lot cadastral nr. 100207; la Vest - teren care aparţine Primăriei Nicoreşti.

Accesul în amplasament se va realiza astfel: � din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei, cu lungimea de 10km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 1km, care coboară către albia râului Siret; � din drumul european E85 Bucureşti – Suceava, pe un drum comunal ce trece prin localitatea Pădureni, cu traversare pe coronamentul barajului acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti şi în continuare pe un drum de exploatare existent; această varianată va fi utilizată şi de SC CORI GRIGOS SRL, cu acordul deţinătorului barajului.



7/107

1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Scopul investiţiei îl constituie crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. � Lucrări proiectate: - Lucrări proiectate pentru activităţile de prelucrare/depozitare agregate minerale; - Lucrări de amenajare a depozitului de agregate minerale; � Lucrări de amplasare a Staţiei de sortare agregate minerale Staţia de sortare a agregatelor minerale va avea capacitatea de 40 mc/oră şi va fi alcătuită din următoarele instalaţii: - buncăr de alimentare de 15 mc, cu alimentator vibrant; - banda de alimentare buncăr - ciur sortare; - ciur de sortare prevăzut cu 4 niveluri, cu suprafaţa de cernere de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari de 16 mm); - clasor cu şnec; - instalaţie de spălare agregate cu 2 niveluri; instalaţia va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri; - 4 benzi transportoare ciur sortare -padocuri pentru sorturile prelucrate, inclusiv pentru refuzul de ciur; - bandă nisip ciur sortare – paoc nisip; � Lucrări de amenajare a depozitului de agregate minerale Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: - sort 0 – 4.0 mm; - sort 4.0 – 8.0 mm; - sort 8.0 – 16.0 mm; - refuz cu dimensiuni mai mari de 16 mm. Tehnologia de lucru Procesul tehnologic de sortare-spălare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare Mălureni, aflat în exploatarea SC CORI GRIGOS SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare-spălare agregate minerale de râu sunt: • transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei; • încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare-spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal; • spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare: se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm); • depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi; • decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare. Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare cu capacitatea de 15 mc este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere , cu suprafaţa de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm). Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor cu 2 niveluri; aceasta va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri.



8/107

Materialul brut excavat parcurge următorul flux tehnologic: Buncăr de alimentare → banda transportoare de alimentare → instalaţie de spălare → ciur vibrator cu instalaţie de spălare cu 4 site de 4mm, 8mm, 16mm, refuz ( > 16 mm) → benzi transportoare pentru depozitarea separată a sorturilor → padocuri de depozitare → valorificare.

Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din frontul de extracţie, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situate la 0,3 km faţă de staţia de sortare; balastul se descarcă direct în buncărul de recepţie, care are capacitatea de 15 mc. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm. Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de agregate (>16mm, 8-16 mm şi respectiv 4-8 mm) cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm.

Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare, ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Incinta tehnică a staţiei de sortare va fi amplasată în terasa râului Siret; pericolul inundaţiilor şi deteriorării echipamentului de lucru, chiar la debite maxime este exclus. 1.5.2. Incadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Staţia de sortare este un utilaj demontabil. După epuizarea resursei de balast staţia va fi dezafectată. Având în vedere distanţa faţă de râul Siret, lucrările ce se vor executa nu vor influenţa regimul de curgere al acestuia sau alte obiective sau construcţii hidrotehnice. 1.5.3. Reglementări urbanistice Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care prevede: - la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv; - la regimul juridic : terenul în suprafaţă de 5.000mp este situat în extravilanul Satului Mălureni, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi; terenul este proprietatea SC CORI GRIGOS SRL, conform Actului de dezmembrare - Contract de vânzare-cumpărare privind terenul cu suprafaţa de 20.000mp, Tarlaua T60, Parcela P 537/2, nr. cadastral 1000206, din extravilanul Comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, încheiat între Primăria Nicoreşti (vânzător) şi SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti (cumpărător) autentificat cu nr. 698/14.03.2011, la BNP „PACTA” Tecuci.



9/107

Plan de încadrare în zonă Staţia de sortare, Sat Mălureni, Comuna Nicoreşti, T60, P537/2, judeţul Galaţi

Plan de încadrare în zonă Scara 1: 25.000



10/107

Construcţiile vor ocupa o suprafaţă de 569,75 mp.

Nr. crt. Denumire construcţii

Suprafaţa construită Ac

(m2)

Suprafaţa desfăşurată

Ad (m2)

A.

Construcţii, depozitare 109,5 109,5 - Sediu birouri 32 32 - Staţie sortare 9 9 - Cabină poartă 5 5 - Atelier 32 32 - Cântar basculă 22,5 22,5 - Buncăr 9 9

B.

Lucrări edilitare 177 177 - Puţ forat 0,5 0,5 - Bazin alimentare cu apă 77 77 -Bazin betonat vidanjabil 4,5 4,5 - Decantor 95 95

C.

Circulaţii (carosabile, pietonale, platformă betonată, rampă încărcare buncăr, parcări, trotuare)

283,25 283,25

D. Spaţiu verde de protecţie 250 250 S construită 569,75 569,75

Regimul de înălţime: Parter (birouri, cabină poartă); POT = 569,75/5.000 = 11%; CUT = 0,11; Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate In urma analizării informaţiilor puse la dispoziţie de titularul proiectului, cât şi din datele deţinute în prezent furnizate de ARPM Galaţi prin fluxul informaţional activ, în zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. SC CORI GRIGOS SRL deţine următoarele acte de reglementare: - Acordul de mediu nr. 3 din 15.01.2010 emis de APM Galaţi în baza Avizului de gospodărire a apelor nr. 98/mai 2009 pentru “Amenajare iaz piscicol şi exploatare nisip şi pietriş din terasă în perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. - Autorizaţia de mediu nr. 30/20.12.2010 pentru desfăşurarea activităţii cod CAEN rev. 2 – 0812 - extracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului, (cod CAEN rev.1 – 1421) în perimetrul de exploatare Mălureni, la baza căreia a stat Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 146 din 23.06.2010 emisă de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de apă Prut – Bârlad. - Avizul custodelui Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani nr. 185 din 27.10.2010 pentru “Amenajare iaz piscicol şi exploatare nisip şi pietriş din terasă în perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi”. - SC CORI GRIGOS SRL a solicitat revizuirea acordului de mediu pentru exploatare agregate minerale ca urmare a modificărilor coordonatelor STEREO 70. Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a avizat exploatarea controlată a agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, în scopul realizării unei cuvete ce va putea fi exploatată ulterior ca iaz piscicol.



11/107

Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 79 din 06 mai 2011 emis de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru „Exploatarea agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng în Perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, coordonatele STEREO 70 sunt :

Nr. punct X Y 1 495747 675350 2 495659 675397 3 495575 675266 4 495659 675212

Perimetrul de exploatare este situat în terasa râului Siret, mal stâng şi are forma poligonală, cu lungimea de 160m, lăţimea maximă de 100m, suprafaţa de 1,5994ha. Datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea staţiei de sortare în terasa mal stâng a râului Siret este necesară şi oportună, în scopul prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi, pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor.

1.6. Durata etapei de construire/funcţionare - construire: 6 luni; - funcţionare: 15 ani; 1.7. Informaţiile privind producţia Resursele energetice necesare desfăşurării sortării agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari pentru alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furnizor

Nisip şi pietriş Sorturi de nisip şi pietriş 43.200mc

Petrol/păcură - - Gaze naturale - - Gaze petroliere lichefiate - -

Cărbune - - Cocs de furnal - - Gaz de furnal - - Gaze de rafinărie - - Benzine - -

Energie electrică 129.880kwh 2 Generatoare de curent electric Diesel (funcţionare cu motorină)

Energie termică - -

Motorină 35.000 litri Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Biogaz - - Altele - - Ulei hidraulic 100 litri

Furnizor autorizat Ulei de transmisie 200 litri



12/107

Consumurile de materiale, carburanţi sunt rezultate din indicatoarele de norme de deviz pentru lucrările de construcţii, respectiv extrasele de materiale, utilaje de construcţii şi transporturi (constructorul, în funcţie de dotarea sa va stabili numărul de utilaje cu care se va lucra). Utilajele de transport şi de construcţii echipate cu motoare Diesel utilizate pentru executarea lucrărilor de investiţie prevăzute în proiect sunt: autobasculante de 16 t, motocompresor (45 CP), excavator (140 CP), buldozer (65 CP), automacara (215 CP), compactor (65 CP), autocisternă (215 CP), tractor pe pneuri (65 CP). Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos, cu următoarea precizare: consumul mediu de motorină pentru utilaje de construcţii este de 0,206 litri/CP.h, pentru regimul de funcţionare în sarcină. Consumul de ulei este de 0, 9 – 1% din consumul de motorină. 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Societatea va prelucra prin spălare-sortare balastul extras. Materialul sortat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta la agenţi economici specializaţi autorizaţi în fabricarea betoanelor şi mortarelor. In procesul de sortare a agregatelor minerale nu se folosesc substanţe chimice periculoase.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Nisip şi pietriş 43.200mc N - -

Denumirea materialului sau a

substanţei chimice

Cantitatea necesară

Clasificarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Categorie periculoase/ nepericuloase (P/N) Periculozitate **

Motorină Nu este stocată pe amplasament P – periculos Inflamabil

Ulei de motor Nu este stocat pe amplasament P – periculos Inflamabil

Lubrifianţi Nu sunt stocaţi pe amplasament P – periculos Inflamabil

*), **) Conform OUG nr. 145/2008 pentru abrogarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase



13/107

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Tipul poluării

Sursa de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de

reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea

poluării In perioada de execuţie/funcţionare/dezafectare

Poluare aer

Utilaje; Nr. surse: 5

Legea nr. 104/2011 privind

calitatea mediului

înconjurător

Nesemnificativ - - - - Verificarea tehnică a utilajelor; menţinerea umidităţii agregatelor

Poluare fonică

Utilaje: Nr. surse: 5

STAS 10009/1988

65 dB(A)

Poluare fonică specifică

organizării de şantier

Funcţie de utilaj, cu

încadrarea în HG nr.

1756/2006

- - -

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca 3km.

Poluarea biologică

Ape uzate menajere Nr. surse:1;

NTPA 001/2002

Nesemnificativ

Nesemnificativ - - - Toaletă ecologică/bazin

betonat vidanjabil



14/107

Zgomotul Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei face obiectul STAS 11330/1980. Limita maximă admisibilă pentru zgomot la locurile de muncă obişnuite, care necesită o solicitare redusă a atenţiei este de 90 dB(A). Metodele de măsurare a nivelului de zgomot la locurile de muncă, în vederea evaluării încadrării în limita admisă pentru nivelul de zgomot, sunt cuprinse în STAS 7150/1977, metode care recomandă determinarea zgomotului cu un sonometru de precizie prevăzut cu circuit de ponderare A şi cu răspuns lent. Zgomotul produs de diferitele activitati, constituie un factor de disconfort pentru riverani. S-a constatat că expunerea omului la un nivel de zgomot de peste 90 dB peste 8 ore/zi , poate avea ca efect reducerea capacităţii auditive, putându-se ajunge chiar la surzire. Expunerea la zgomot are asupra omului influenţe fiziologice exprimate prin dereglrări de ritm cardiac, tulburări ale reflexiilor, precum şi influenţe exprimate prin tulburări ale somnului. Conform literaturii de specialitate, limita de apariţie a disconfortului se poate situa la : - 55-65 dB în câmp liber pentru activitatea exterioară ; - 60-70 dB la faţada unei clădiri pentru un disconfort resimţit în interiorul unei încăperi; Propagarea zgomotului depinde de următorii factori : - natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere; - condiţii climatice – vânturi dominante ; - structura traficului rutier (vehicule uşoare sau grele) ; - condiţii de circulatie (număr vehicule/oră, viteza de circulaţie) ; - caracteristici tehnice ale traseului; In cazul obiectivului studiat sursa majoră de zgomot este reprezentată de funcţionarea staţiei de sortare - spălare şi actiitattea de transport: surse exterioare cu acţiune limitată, numai în timpul zilei. Utilajele folosite în procesul tehnologic sunt amplasate în aer liber. Condiţiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor şi de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi: - fenomenele meteorologice: viteza şi direcţia vântului, temperatura; - absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen numit “efect de sol”; - absorbţia undelor acustice în aer (depinde de presiune, temperatură) ; - umiditate relativă; - topografia terenului; - vegetaţie. Distanţa până la cea mai apropiată casă faţă de zona de amplasare a staţiei de sortare- spălare este de cca 3km; se poate constata ca nivelul de zgomot (în dB) se micşorează progresiv, situându-se sub limita de apariţie a disconfortului.

Distanţa faţă de staţia de sortare - spălare (m) 10 20 40 60 80 100 Nivel de zgomot (dB) 78 72 66 62 60 58



15/107

Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Radiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Descrierea alternativelor este prezentată în capitolul 5: alternativa „0” (nerealizarea proiectului) şi alternativele studiate (amplasament, execuţie, transport agregate sortate). 1.11. Localizarea geografică Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice)

2. Proces tehnologic 2.1.1. Fluxul tehnologic la sortarea-spălarea agregatelor Procesul tehnologic de sortare – spalare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare Mălureni, aflat în exploatarea SC CORI GRIGOS SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare – spălare agregate minerale de râu sunt: • transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei; • încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare- spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal; • spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare (se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm); • depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi; • decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare. Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare cu capacitatea de 15 mc este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere, cu suprafaţa de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm). Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de

Nr. punct X Y 1 495 938.43 675 417.88 2 495 943.64 675 479.63 3 495 885.96 675 507.70 4 495 865.48 675 505.52 5 495 897.71 675 407.33



16/107

spălare a agregatelor cu 2 niveluri; aceasta va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri. Materialul brut excavat parcurge următorul flux tehnologic: Buncăr de alimentare → banda transportoare de alimentare → instalaţie de spălare → ciur vibrator cu instalaţie de spălare cu 4 site de 4mm, 8mm, 16mm, refuz ( > 16 mm) → benzi transportoare pentru depozitarea separată a sorturilor → padocuri de depozitare → valorificare.

Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din frontul de extracţie, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situate la 0,3 km faţă de staţia de sortare; balastul se descarcă direct în buncărul de recepţie, care are capacitatea de 15 mc. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm. Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de agregate (>16mm, 8-16 mm şi respectiv 4-8 mm) cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm. Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare, ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Incinta tehnică a staţiei de sortare va fi amplasată în terasa râului Siret; pericolul inundaţiilor şi deteriorării echipamentului de lucru, chiar la debite maxime este exclus. Incadrarea obiectivului în clasa de importanţă In conformitate cu prevederile STAS 4273-2/1983 si STAS 4068/1987 privind probabilităţile de calcul ale debitelor şi volumele maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare, lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări: - funcţie de importanţa social-economiă a obiectivului - importanţa locală - categoria a 4-a; - funcţie de durata de exploatare –1 an de zile - construcţie provizorie; - funcţie de rolul funcţional, construcţia este o construcţie secundară, care prin distrugere nu afectează zonele învecinate. Astfel, obiectivul se încadrează în clasa a-4-a de importanţă, ceea ce implică dimensionarea conform STAS 4068 /2-1987 pentru un debit maxim de depăşire cu probabilitatea de 5 %.

Influenţe ale lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă, cu indicarea măsurilor de protejare a acestora In perimetrul staţiei de sortare nu sunt obiective de interes social şi nici lucrări hidrotehnice sau alte amenajări care să necesite protecţie specială.



17/107

2.1.2. Dotări Utilajele necesare pentru fluxul elementar extracţie – transport – sortare sunt: un buldozer ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; un excavator cu acţionare hidraulică cu cupa de 1.50 mc pentru executarea săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; 2 autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare; 2 generatoare electrice (funcţionează cu motorină); Capacitatea fluxului elementar de extracţie – transport este de minim 60 mc/oră. În mod normal autobasculantele descarcă balastul direct în buncărul de alimentare. În cazul în care staţia de sortare nu funcţionează, autobasculantele descarcă balastul într-un depozit situat lângă buncărul de alimentare. Balastul depozitat poate fi introdus în circuitul de sortare cu ajutorul unui încărcător frontal pe pneuri cu cupa de la 2.5 mc la 3.4 mc. Perimetrul analizat cuprinde construcţii cu caracter de micro-producţie. Obiectivul va ocupa o suprafaţă totală de 5.000mp şi va cuprinde: spaţiu pentru birouri, staţie sortare (buncăr alimentare de 15 mc, banda alimentare buncăr-ciur sortare, ciur sortare, clasor şnec, instalaţia de spălare a agregatelor, 4 benzi transportoare ciur-sortare-padocuri pentru sorturile prelucrate, banda de nisip ciur-sortare-padoc nisip), un puţ forat, bazin vidanjabil betonat şi bazin decantor, cântar basculă. � Staţia de sortare a agregatelor minerale va avea capacitatea de 40 mc/oră şi va fi alcătuită din următoarele instalaţii: - buncăr de alimentare de 15 mc, cu alimentator vibrant; - banda de alimentare buncăr - ciur sortare (L = 10m; l = 0,8m); - ciur de sortare prevăzut cu 4 niveluri, cu suprafaţa de cernere de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari de 16 mm); - clasor cu şnec; - instalaţie de spălare agregate cu 2 niveluri; instalaţia va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri; - 4 benzi transportoare ciur sortare - padocuri pentru sorturile prelucrate, inclusiv pentru refuzul de ciur: lungimea nominală a transportorului între axe tambururi 8-15m; lăţimea benzii transportoare 500-600mm; viteza de deplasare maximă 1,6m/s; capacitatea maximă de transport teoretică 2x40mc/h = 80 mc/h; densitatea materialului în vrac (umed) – 1,8kg/dmc; turaţie : 1500 rot/min; masa netă: 1450kg; - 1 bandă nisip ciur sortare – padoc nisip; � Spaţiu pentru birouri Construcţia sediului administrativ va fi realizată în regim de înălţime parter, cu suprafaţa de 32 mp. Sediul administrativ va cuprinde: 2 birouri şi 1 grup sanitar. � Cabină poartă Construcţia cabinei poartă se va realiza în regim de înălţime parter, cu suprafaţa de cca 5mp. � Echipare tehnico – edilitară Lucrările tehnico – edilitare cuprind: - realizarea puţului forat; apa va fi prelevată de la adâncimea de 9m şi va fi folosită pentru consum tehnologic; puţul va fi prevăzut cu echipament de pompare; - bazin de stocare a apei cu capacitatea de 350mc; bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice; - bazinul etanş vidanjabil pentru colectarea apelor menajere (V = 13,5mc); - bazin de decantare a apei bicompartimentat cu capacitatea de 250 mc, reţeaua de canalizare şi reţelele electrice din incintă.



18/107

� Acces, staţionarea autovehiculelor - Accesul carosabil va fi de 6m lăţime din drum de exploatare. Accesul auto în incintă se va face prin intermediul unei porţi cu lăţimea de 12,00m. - Circulaţia pietonală se va face prin amenajarea de trotuare cu lăţimi de 1,00 m, adiacente construcţiilor. Accesul pietonal se va realiza prin intermediul unei porţi cu lăţimea de 1,00m, adiacentă celei pentru autoturisme şi autocamioane. - Din punct de vedere al circulaţiilor, amplasamentul studiat este o platformă generală carosabilă pe care sunt amplasate construcţiile propuse. Circulaţia se desfăşoară pe 2 fluxuri: fluxul de materii prime; fluxul de produse finite. Suprafaţa alocată zonei de circulaţiei este de 184mp. - Staţionarea autovehiculelor care deservesc obiectivul (aprovizionare-desfacere) este admisă numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiei publice; - In interiorul parcelei vor fi prevăzute spaţii de încărcare, circulaţii şi întoarcere şi vor fi amenajate trasee pentru transporturi agabaritice şi grele, spaţii de parcare. � Spaţii verzi şi împremuriri Suprafaţa ocupată de spaţii verzi va fi de 250 mp. Imprejmuirea terenului se va face cu un gard metalic cu înălţimea de 2,0m, având prevăzută o poartă de acces rutier şi pietonal pe latura de sud. 2.1.3. Materii prime Materia primă pentru procesul tehnologic este balastul de râu. Balastul este spălat şi sortat pe dimensiuni : 0-4mm, 4-8mm, 8-16mm şi 16-31mm. Refuzul de ciur (pietre cu Ø > 31 mm) este depozitat într-un padoc separat. Apa de spălare este evacuată din sistem prin scurgere liberă în bazinul decantor şi apoi este recirculată. Consumul de apă necesar este de 2mc de apă pentru 1mc de agregat sortat. 40 mc/oră x 6 ore/zi x 180 zile /an = 43.200 mc balast 67.200 mc balast x 2,00 mc apă/mc balast = 86.400 mc apă/an 86.400 : 180 zile lucrătoare/an = 480 mc apă /zi 480 : 6 ore lucrătoare/zi = 80 mc apă/h Materiale auxiliare: - piese de schimb pentru utilaje; - lemne de foc pentru încălzire. Utilajele de exploatare folosite funcţionează cu motorină. Aprovizionarea cu carburant se face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Consumul anual de motorină estimat pentru exploatare este de cca. 10 t/an, iar pentru uleiurile minerale: cca. 500 l/an. Consumul de lemne pentru încălzire: cca. 17 kg/h. 2.1.4. Produse obţinute Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: sort 0-4 mm; sort 4-8mm; sort 8-16mm; refuz (agregate cu dimensiuni mai mari de 16mm). Capacitatea de prelucrare a instalaţiei: Capacitatea de producţie este de cca . 40 mc/oră. Capacitatea anuală de producţie: Qmin = 40mc/oră x 1.080ore/an = 43.200mc/an; 180 zile/an, un schimb pe zi 6 ore;



19/107

2.1.5. Program de lucru 5 angajaţi, 8 ore/zi, 170 zile/an; 2.1.6. Utilităţi 2.1.6.1. Alimentare cu apă Alimentarea cu apă pentru scopuri igienico-sanitare - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. - Construcţii de captare a apei: Captarea apei se va realiza prin intermediul unui puţ forat, ce va avea adâncimea de 9m; acesta va fi prevăzut cu echipament de pompare. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: apa asigurată din sursă subterană va fi distribuită prin conducte sub presiune la punctele de consum din incinta staţiei de sortare. Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 0,25 m3/zi - Qs zi med = 0,28 m3/zi - Qn zi max = 0,28 m3/zi - Qs zi max = 0,31 m3/zi Alimentarea cu apă tehnologică - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. - Construcţii de captare a apei: Bazinul de stocare va fi executat mecanizat, prin excavaţii şi va avea volumul de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Qn zi med = 480 m3/zi; - Qs zi med = 120 m3/zi; - Qn zi max = 576 m3/zi; - Qs zi max = 144 m3/zi; - Qn orar max = 96 m3/h; - Qn orar max = 24 m3/h; Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, cerinţa de apă a fost calculată luând în considerare un grad de recirculare al apei de 80%. 2.1.6.2. Evacuare ape uzate Debite de ape uzate evacuate de tip menajer - Q uz zi med = 0, 28 m3/zi - Q uz zi max = 0, 31 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 96 m3/zi - Q uz zi max = 115,20 m3/zi - Q uz orar max = 19,20 m3/zi



20/107

Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, gradul de recirculare al apei uzate de tip tehnologic este de 80%, diferenţa de 20% reprezintă debite de ape uzate ce se infiltrează în solul permeabil. Reţea de canalizare Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat (V =13,5mc) ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat. Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare ce va fi alcătuită din următoarele construcţii şi instalaţii: - Cuva de liniştire a clasorului cu şnec; - Conducta colectoare de la clasorul cu şnec şi conducta de evacuare Dn 150mm până la bazinul de decantare bicompartimentat de 250mc; - Călugăr din beton armat – va fi prevăzut în compartimentul 2 (din aval) al bazinului de decantare; - Conducta de recirculare a apei uzate decantate spre bazinul de stocare al apei; Aparatura de măsurare: va fi prevăzut un apometru pe conducta de refulare a electropompei bazinului de stocare. 2.1.6.3. Alimentare cu energie electrică Energia electrică va fi asigurată cu 2 generatoare electrice diesel ce funcţionează cu motorină. Ca sursa alternativă de curent electric sa va utiliza un generator electric diesel 35kVA/28kW cu sistem de pornire electric (buton)/automat (AAR inclus). Toate utilajele tehnologice sunt alimentate cu energie electrică, provenită din reţeaua locală de joasă tensiune, dintr-un tablou general, prin cabluri, cu secţiuni corespunzătoare puterii motorului electric. Toate părţile metalice ale motoarelor electrice, care în mod normal nu sunt sub tensiune se vor lega la priza de pământ care va avea o rezistenţă de maxim 4 ohmi. Se vor lega la priza de pământ şi toate structurile metalice ale utilajelor componente ale fluxului tehnologic. Cablurile electrice vor fi pozate pe pod de cabluri sau pe structura metalică a utilajelor. Utilajele sunt interblocate din punct de vedere electric. Ordinea de pornire a utilajelor este următoarea: - electropompa; - transportoarele cu bandă de depozitare; - clasorul cu şnec; - ciurul vibrator cu site; - transportorul cu banda de alimentare Ordinea de oprire a utilajelor este inversă operaţiei de pornire: - transportorul cu bandă de alimentare; - ciurul vibrator; - clasorul cu şnec; - transportoarele cu banda de depozitare; - electropompa; 2.1.6.4. Alimentare cu energie termică Nu este cazul. Incălzirea va fi asigurată cu 2 sobe. Combustibil utilizat: lemn; consum lemne : 17kg/h.



21/107

2.1.6.5. Alimentare cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite pentru realizarea sortării agregatelor minerale de râu (nisip şi pietriş). Factori de mediu care ar putea fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt solul şi apa. In perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare agregate minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor, pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Utilajele pentru transport funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer generate de funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse: - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare; - întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor; se urmăreşte utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot, care constituie un factor determinant pentru reducerea efectelor negative. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, utilajele se vor menţine în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte fiecare utilaj de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. 2.3. Activităţi de dezafectare Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate. La încetarea activităţii staţiei de sortare-spălare, dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde: a. dezafectarea utilajelor (verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor; demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor);



22/107

b. dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice (identificarea conductelor în funcţie de fluidul vehiculat; pregătirea reţelelor de conducte pentru dezmembrare; dezmembrarea propriu-zisă; sortarea elementelor de conductă; sortarea armăturilor; evaluarea gradului de uzură pentru fitinguri, conducte, etc.); c. dezafectare/dezmembrare utilaje (izolarea, scoaterea de sub tensiune, transportarea în secţiile specializate pentru inspecţie din punct de vedere electric şi mecanic; în funcţie de gradul de uzură constatat se va hotărâ destinaţia utilajelor, respectiv reutilizarea în altă locaţie, repararea utilajelor şi apoi refolosirea pe o nouă locaţie). d. dezafectare instalaţii electrice (scoaterea de sub tensiune); e. demolarea construcţiei (întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de canalizare; demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică, canalizare şi transportul acestora pe alte locaţii); f. aducerea terenului la starea iniţială (se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta şi se compară rezultatele obţinute cu valorile de referinţă la punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare în funcţie de poluantul depistat). In concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile. 3. Deşeuri

� În perioada de construire se vor genera deşeuri specifice activităţilor de construcţii: - pământ şi pietre (02 01 07) extrase în urma operaţiunilor de decopertare, depozitate temporar pe latura lungă a perimetrului de exploatare, într-o zonă amenajată corespunzător; vor fi utilizate la amenajarea drumurilor; - deşeuri din construcţii: pământ (17 05 04); se vor utiliza pentru umplerea zonelor limitrofe; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deşeuri conform; - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului încheiat;

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de construire (6 luni)

Pământ, pietre - S 02 01 07 -

Spaţiu special

amenajat Integral - -

Ambalaje din hârtie şi

carton 150

S 15 01 01 - Recipiente amplasate

în spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic S 15 01 02 - Integral - -

Ambalaje amestecate S 15 01 06 - Integral - -

Pământ

-

S 17 05 04 - Spaţiu special

amenajat Integral - -

Deşeuri menajere

0,5kg/zi. angajat Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -



23/107

Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus.

� În perioada de operare/funcţionare se vor genera următoarele tipuri de deşeuri: - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01); cantitatea generată va fi de cca. 585 kg/an. Se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice. Periodic deşeurile menajere vor fi transportate cu mijloacele de transport ale operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat.

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de funcţionare (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de funcţionare/operare

Ambalaje din hârtie şi

carton

150

S 15 01 01 - Recipiente amplasate

în spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic S 15 01 02 - Integral - -

Ambalaje amestecate

S 15 01 06 - Integral - -

Deşeuri menajere 300 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -



24/107

Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Concluzie Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret, aval cca 1 km de barajul Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti, extravilanul localităţii Mălureni, judeţul Galaţi. Zona nu este inundabilă. Din punct de vedere al cadastrului apelor, obiectivul aparţine bazinului hidrografic al râului Siret, cursul mijlociu, cod cadastral XII.1. Siretul este principalul colector al apelor care străbat zona, cu direcţie de scurgere generală NV – SE. Pentru râul Siret caracteristic este faptul că în intervalul aprilie – septembrie se produce scurgerea a cca. 72 % din volumul multianual, restul de 28 % se scurge în intervalul octombrie – martie. Debitul Siretului a fost calculat la 171 m3/s la Lungoci şi de 190 m3/s la Şendreni în judeţul Galaţi (staţii hidrometrice situate în aval). Debitul solid al Siretului este de 450 kg/s, turbiditatea oscilează în medie între 2.500 g/m3, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 t/ha/an.

Date morfologice – râul Siret

Lungime curs Suprafaţă bazin Diferenţă nivel L (km) F (km2) H med (m)

554 25.303 854 Regimul scurgerii râului Siret – Post hidrometric Cosmeşti (post hidrometric din aval perimetru)

a) scurgerea minimă în secţiune este: Qmed zilnic (m

3/s) Qmed lunar (m3/s)

80 % anual 95 % anual 80 % (VI - VIII) 80 % anual 95 % anual 24,4 17,3 41,5 22,6 62,5

b) scurgerea medie anuală şi multianuală în secţiune este:

Qmed multianual Qmed anual (m3/s)

(m3/s) 5 % 20 % 50 % 80 % 90 % 136 202 162 131 105 85

c) scurgerea maximă în regim natural este:

Q mediu posibilitatea depăsire (m3/s)

0,1 % 0,5 % 1 % 5 % 10 % 6850 4850 4060 2480 1920



25/107

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este tranzitată de râul Siret. Debitul mediu multianual al râului Siret în secţiunea Lungoci (amplasată aval de perimetrul Mălureni) este de 175m/s, în timp ce debitul de formare (determinat de probabilitatea de calcul de 50%) este de 650mc/s. Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat de apele râului Siret, nivelul freatic oscilând între 1,00 şi 4,80 m în albia majoră a râului Siret (terasa inferioară a râului Siret) şi 20 – 35 m în zona terasei înalte a râului Siret. La sud de perimetrul Mălureni, în zona Cosmeşti se dezvoltă un strat acvifer freatic şi de medie adâncime continuu, care a fost interceptat în o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene în zona podului de la Cosmeşti, unde se extinde un front de captare pentru alimentarea cu apă a municipiului Tecuci. Nivelul hidrostatic variază între 1,0 şi 4,80 m. Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă din aceasta zona alimentându-se cu apă potabilă municipiul Tecuci, printr-un front de captare alcatuit din foraje de medie adâncime. Debitele forajelor variază între 1,4 l/s şi 12 l/s la denivelări foarte mici 0,4 -1 m. Pe râul Siret, aval de confluenţa cu râul Bistriţa au fost realizate acumulări cu folosinţă energetică, în regim de vârf de sarcină. Astfel de lacuri de acumulare şi baraje sunt : Galbeni, Răcăciuni, Bereşti, şi în aval, de la confluenţa cu râul Trotuş de la Călimăneşti. Ca urmare regimul natural al scurgerii a fost puternic modificat, apărând pentru cursul inferior al Siretului ca debit caracteristic – debitul maxim turbinat. Valorile debitelor râului Siret în condiţii de râu amenajat sunt:

Râul Secţiunea Debite maxime (mc/s)

Turbinat Q1% Q 5% Q 10%

Siret Cosmeşti 380 3625 2260 1760 In urma viiturii din 14.07.2005 s-a înregistrat la postul hidrometric Lungoci un debit de Q = 4 – 600 m3/s, ceea ce corespunde unui debit cu asigurarea de 0,05 %. B. Apele subterane La sud de perimetrul Mălureni, în zona Cosmeşti se dezvoltă un strat acvifer freatic şi de medie adâncime continuu, care a fost interceptat într-o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene în zona podului de la Cosmeşti, unde se extinde un front de captare pentru alimentarea cu apă a Municipiului Tecuci. Nivelul hidrostatic variază între 1,0 m şi 4,80 m. Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă, din această zonă alimentându-se cu apă Municipiul Tecuci, printr-un front de captare alcătuit din foraje de medie adâncime. Debitele forajelor variază între 1,4 l/s şi 12 l/s la denivelări foarte mici 0,4 – 1 m. Sursele de apă subterană pot fi: - straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune; - straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari); - straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca, Nicoreşti); - straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, oraş Tecuci). C. Chimismul apelor În anul 2008 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate impuse de Ordinul nr. 161/2006. Calitatea apei râului Siret s-a îmbunătăţit faţă de 2007 în secţiunile de supraveghere situate pe teritoriul judeţului Galaţi.



26/107

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă pentru scopuri igienico-sanitare - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. - Construcţii de captare a apei: Captarea apei se va realiza prin intermediul unui puţ forat, ce va avea adâncimea de 9m; acesta va fi prevăzut cu echipament de pompare. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: apa asigurată din sursă subterană va fi distribuită prin conducte sub presiune la punctele de consum din incinta staţiei de sortare. N = [ U x n ]: 1000 (mc/zi); unde: U – număr persoane. n – necesar de apă specific (l/om zi) Ng = [5 pers. x 50 l/om zi]: 1000 = 0,25 m 3 /zi - Qn zi med = 0,25 m3/zi → 0,002 l/s ; - Qn zi max = kzi * Qmed zi = 1,1*0,25 m3/zi = 0,28 m3/zi → 0,003 l/s; - Qn zi min = 0,8 * Qmed zi = 0,20 m3/zi → 0,0023 l/s ; - kzi – 1,1- coeficient de neuniformitate a debitului zilnic;

Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 0,25 m3/zi Qs zi med = 0,28 m3/zi - Qn zi max = 0,28 m3/zi Qs zi max = 0,31 m3/zi Alimentarea cu apă tehnologică - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. - Construcţii de captare a apei: Bazinul de stocare va fi executat mecanizat, prin excavaţii şi va avea volumul de 350 mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 480 m3/zi; - Qs zi med = 120 m3/zi; - Qn zi max = 576 m3/zi; - Qs zi max = 144 m3/zi; - Qn orar max = 96 m3/h; - Qn orar max = 24 m3/h; Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, cerinţa de apă a fost calculată luând în considerare un grad de recirculare al apei de 80%.



27/107

Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an)

P F

Consum total de

apă Col.4,10,11

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total

Consum menajer A S

Pentru compensarea pierderilor în

circuit închis

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

A S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

86.400 m3/an

- 86.400 m3/an

86.400 m3/an

45 m3/an

45 m3/an

- 17.280 m3/an

- 69.120 m3/an

- -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă 4.1.2. Managementul apelor uzate Debite de ape uzate evacuate de tip menajer - Q uz zi med = 0,28 m3/zi - Q uz zi max = 0,31 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 96 m3/zi - Q uz zi max = 115,20 m3/zi - Q uz orar max = 19,20 m3/zi Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, gradul de recirculare al apei uzate de tip tehnologic este de 80%, diferenţa de 20% reprezintă debite de ape uzate ce se infiltrează în solul permeabil. Reţele de canalizare - Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat (V = 13,5 mc) ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat. - Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare ce va fi alcătuită din următoarele construcţii şi instalaţii:

� Cuva de liniştire a clasorului cu şnec; � Conducta colectoare de la clasorul cu şnec şi conducta de evacuare Dn 150 mm până la

bazinul de decantare bicompartimentat de 250mc; � Călugăr din beton armat – va fi prevăzut în compartimentul 2 (din aval) al bazinului de

decantare; � Conducta de recirculare a apei uzate decantate spre bazinul de stocare al apei;

- Aparatura de măsurare: va fi prevăzut un apometru pe conducta de refulare a electropompei bazinului de stocare. - Apele pluviale se vor infiltra direct în sol datorită permeabilităţii ridicate a substratului, fără a modifica compoziţia chimică a apei freatice. Nu există riscul afectării calităţii solului şi a pânzei de apă freatică. Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. Indicatori de calitate admişi pentru apele uzate de tip tehnologic evacuate în receptori se vor încadra în NTPA001/2002 – HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005.



28/107

Ape pluviale Debitul apelor pluviale s-a calculat conform STAS 1846/1990: Qp = m x S x Φ x i, unde: - m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t” - m = 0,8 pentru t < 40 min - S = aria secţiunii de calcul (ha); S = 5.000mp = 0,5ha. - Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) (0,10 – pentru incinte nepavate); - i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conform STAS 9470/73) Qp = 0,8 x 0,5 x 0,10 x 65 = 2,6 l/s Qp = 9,36 mc/h - Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor se vor colecta prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor în reţeaua de rigole betonate şi dirijate prin pante către bazinul decantor. - Apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate, perimetrul staţiei de sortare-spălare, suprafaţa spaţiilor de parcare vor fi dirijate prin pante şi rigole colectoare către un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curată va fi dirijată către bazinul decantor, prin intermediul unei conducte din polipropilenă.

Bilanţul apelor uzate (m3/zi, m3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Obs. Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m3/zi

A m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Ape de la staţia de sortare-spălare

480 86.400 - - 96 17.280 - - 480 86.400 - - -

Ape menajere 0,25 45 0,25 45 - - - - - - - - -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă 4.1.3. Prognozarea impactului - Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret). - Beneficiarul va colecta apele uzate de tip menajer într-un bazin betonat hidroizolat, ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, iar apele uzate vidanjate vor fi evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. - Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. - Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. - Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. - Având în vedere categoria de ape uzate care va rezulta de la obiectivul analizat (ape uzate tehnologice provenite de la spălarea balastului) şi măsurile luate prin proiect pentru preepurare (decantare suspensii în decantor) se consideră că valorile limită admisibile pentru indicatorii de calitate specifici vor fi respectate.



29/107

- Evacuarea apelor uzate tehnologice preepurate rezultate la sortarea agregatelor minerale nu are un impact asupra calităţii apelor subterane şi solului; decantarea apei se va realiza într-un decantor bicompartimentat cu capacitatea de 350mc; suspensiile se vor curăţa, separa şi livra ca sort de nisip; 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului - La finalizarea lucrărilor de excavaţii a bazinului de decantare ape uzate tehnologice, taluzurile decantorului vor fi protejate prin execuţia unui pereu din piatră brută sau prin lucrări de dalare cu dale din beton armat, conform normativelor tehnice în vigoare. - La finalizarea lucrărilor de execuţie a forajului, beneficiarul va solicita executantului acestuia întocmirea fişei de inventariere a forajului, conform machetei din Anexa 1.a) din Ordinul MMGA nr. 661/2006 şi va preda un exemplar la SGA Galaţi. - In amplasament nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi autobasculantelor se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. - Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile generate se vor stoca temporar în containere, amplastae în locuri special amenajate. - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. 4.1.5. Influenţa lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane Staţia de sortare va fi amplasată pe malul stâng al râului Siret, la cca 1,0 km aval de barajul acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti şi nu va prezenta elemente constructive sau tehnologice susceptibile a influenţa regimul de curgere şi calitatea apei vehiculate de aceasta sau stabilitatea albiei. Din punct de vedere al funcţionării, siguranţei şi impactului asupra mediului şi populaţiei, investiţia va fi amplasată pe un teren aflat în proprietatea beneficiarului, situat la o distanţă de cca 3km de zona populată. Lucrările proiectate nu vor influenţa alte lucrări hidrotehnice.

Harta hidrologică

Mălureni



30/107

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers. Temperaturile din zonă cuprind un maxim mediu în luna iulie, între 210C – 23 0C şi un minim mediu în luna ianuarie : între – 4 0C şi – 6 0C. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 430 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sud, direcţiile lor fiind determinate de circulaţia generală a maselor de aer şi influenţate de orientarea formelor de relief. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 91,3 zile/an. Factorii radiativi reprezintă principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 115-117 Kcal/cm2. Cea mai mare parte este primită ca radiaţie directă în lunile de vară (68,7 Kcal/cm²), în timp ce în lunile de iarnă se primeşte doar 10% din cantitatea anuală. Condiţiile orografice influenţează gradul de înmagazinare a factorilor radiativi şi formare de noi substanţe chimice. Prezenţa doar a suprafeţelor orizontale asigură înmagazinarea diferenţiată a radiaţiei în funcţie de starea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe bolta cerească. Toate aceste elemente determină o manifestare diferenţiată a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi etc.) de la o zi la alta, de la o lună la alta sau de la un anotimp la altul. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

� În perioada de construire Pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculantă, buldoexcavator, automacara, autobetonieră. Poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament. Se apreciază că poluanţii emişi în atmosferă de aceste surse, ca debite masice şi concentratii, sunt nesemnificative, deoarece, mijloacele de transport şi utilajele acţionează în perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 unităţi simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare. Pentru reducerea prafului rezultat în timpul rulării mijloacelor de transport pe căile de acces în incinta obiectivului, în timpul execuţiei sistematizării pe orizontală, verticală, împrăştiere balast, compactare, construire, se va avea în vedere umezirea permanentă a căilor de rulare şi a platformei staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu. Poluarea factorului de mediu aer este de scurtă durată, limitată în timp (perioada de execuţie a lucrărilor proiectate).



31/107

� In perioada de funcţionare Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor) Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,095, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 10 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); kdp – km de drum parcurs; E = 0,0862 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic de şantier în perioada de extracţie pentru o distanţă de 6 km parcursă de 500vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,0862 kg/km x 6 km x 2 x 500 = 517,2 kg/an E = 517,2 kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

( ) kdpkgp

xw

xW

xS

xs

xKE /,365

365

47.248127,1

5,07,0

−

⋅=



32/107

Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt: Emisii din arderea combustibilului solid (lemn) Încălzirea se va realiza cu combustibilul solid (lemn); consumul de lemn estimat este de 17 kg/h. Poluanţii caracteristici sunt: pulberi, monoxid de carbon, oxizi de azot. Emisiile de gaze arse sunt evacuate prin coşul de fum, cu diametrul interior Di = 200 mm şi înălţimea de H = 6m. Cantităţile de noxe emise în atmosferă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cantitatea de lemn consumată

Volumul de gaze

arse

Pulberi (100mg/Nm3)

CO (159mg/Nm3)

SOX (0mg/Nm3)

NOX (500mg/Nm3)

Kg m3 Nm3/h kg/h Kg/h kg/h kg/h Consum orar mediu

17 0,0377 99,62 0,009962 0,01587 0 0,04981 Consum mediu zilnic

408 0,906 2390,88 0,239 0,380 0 1,195 Consum mediu anual 148.920 330,933 872.671,2 87,235 138,7 0 436

Valori limită ale poluanţilor emişi (pulberi, CO, SOx, NOx) se vor încadra în prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Având în vedere cele menţionate mai sus, direcţiile dominante ale vântului (NE şi N), precum şi amplasamentul noului obiectiv faţă de locuinţe (distanţă şi poziţionare), se poate afirma că noul obiectiv va avea un impact relativ scăzut asupra mediului în general şi asupra factorului de mediu aer în special, şi asupra confortului locuitorilor din zonă precum şi asupra biodiversităţii. Analiza rezultatelor Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1269/2008, pentru aprobarea încadrării localităţilor din Regiunea 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 746/4.11.2008, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi este încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită şi nu depăşesc pragul inferior de evaluare: � sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); � sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6). Notă:

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73



33/107

4.2.3. Prognozarea poluării aerului � Perioada de construire

Toate activităţile desfăşurate în faza de execuţie a lucrărilor proiectate pentru pregătirea viitorului amplasament sunt surse de emisie fugitive de praf, precum şi de poluanţi specifici de gaze de eşapament, zgomote şi vibraţii: emisii fugitive de praf, poluanţi din gazele de eşapament care includ NOx, CO, SO2, aldehide, pulberi în suspensie, VOC pentru motoarele pe motorină.

� Perioada funcţionare

In perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare al agregatelor minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor, pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Având în vedere faptul că prin natura lucrărilor nu se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona staţiei de sortare, deci impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

4.3. Solul şi subsolul Din punct de vedere fizico – geografic, zona de amplasament se află în marea unitatea geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subsidenţă accentuată, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie fiind de 65,8 mdM. Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare a agregatelor minerale de râu „Mălureni” se încadrează în limitele teritoriale ale comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, la o distanţă de circa 3 km



34/107

faţă de Satul Mălureni. Distanţele la care se află exploatarea de zonele locuite determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciez ca nesemnificativă. Accesul rutier spre perimetru se face din DE 581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal ce asigură accesul în localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei şi în continuare pe drumul de exploatare, cu lungimea totală de cca 11 km, până la perimetrul de extracţie. Accesul la perimetrul de exploatare se poate realiza şi pe un drum racordat la E85 Bucureşti – Suceava, care traversează localitatea Pădureni şi coronamentul barajului de la Călimăneşti, şi în continuare pe un drum de exploatare existent. Din punct de vedere morfologic, zona este situată în Câmpia Tecuciului, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar, format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă hologenă, alcătuit din fragmente detritice, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaţiunile de platformă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret. Structura depozitelor este torenţială constituţia litologică fiind dată în principal de nisipuri mediu granulare până la grosiere şi pietrişuri. Depozitele aluvionare sunt pe alocuri acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Harta geologică a judeţului Galaţi

Forajele de referinţă executate în această unitate geologică au interceptat formaţiuni de vârstă Triasic, Cretacic superior, Eogen, Tortonian, Sarmaţian şi Meotian. La zi aflorează doar depozite apaţinând Sarmaţianului superior, respectiv Bessarabianul, Kersonianul şi ale Meotianului. Din punct de vedere geo-tectonic, zona este situată într-o depresiune formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord – Dobrogeană, despărţite prin falia Pecineaga – Camena, în care s-au depus sedoimente pliocene cuaternare. Din punct de vedere fizico – geografic, zona de amplasament se află în marea unitatea geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă

Mălureni



35/107

de subsidenţă accentuată, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie fiind de 65,8 mdM.

4.3.1. Surse de poluare a solului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite în procesul de producţie (sortare agregate minerale de râu): - un buldozer ce va executa decoperta şi amenajările de drumuri interioare; - un excavator cu acţionare hidraulică cu cupa de 1,5 m3 pentru executare săpături pentru extragerea balastului din terasă; - încărcător frontal pe pneuri cu cupa de la 2,5 m3 la 3,4m3; - staţia de sortare; - autobasculate – 2 RABA 16 t; Utilajele funcţionează cu motorină şi în situaţii accidentale pot avea impact asupra factorului de mediu sol. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. 4.3.2. Prognozarea impactului Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, care implică utilizarea de utilaje care corespund legislaţiei în vigoare, apreciem că prin funcţionarea staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de construire - terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; - se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; - se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunatoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; - deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; - pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia. Perioada de funcţionare - Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. - Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare.



36/107

- Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz, etc.) se vor executa în ateliere specializate autorizate. - Deşeurile generate se vor colecta selectiv în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi; In perioada de funcţionare activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Nu sunt necesare alte măsuri de diminuare a impactului asupra subsolului.

4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii 4.4.1.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile specifice lucrărilor de construcţii: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.1.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea staţiei de sortare, transportull materiilor prime (sorturi de agregate). Vibraţiile au ca sursă circulaţia mijloacelor de transport. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: manevră şi transport: încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A), autobetoniere. Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.2. Prognozarea impactului 4.4.2.1. Perioada de construire Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de



37/107

circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.

Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor Un factor de stres asupra speciilor de faună, în timpul lucrărilor de amplasare a staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, îl poate avea zgomotul provenit de la utilajele folosite (ex: buldozer, ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; excavator, pentru executarea săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare). Astfel, speciile de faună (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar; o dată cu încetarea activităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveşte fauna, nu vor fi afectate populaţiile de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (amfibieni, reptile, păsări, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandări de reducere a acestuia.

Activităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). 4.4.2.2. Perioada de funcţionare Nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei de sortare este mai mic de 80. Menţionăm faptul că staţia de sortare nu se va învecina cu clădiri cu înălţime similară; vibraţia/ reverberaţia va fi doar la limita amplasamentului. După intrarea în funcţiune a obiectivului, ţinând cont de amplasarea staţiei de sortare la cca 3km de aşezările umane, menţionăm că



38/107

nivelul de zgomot va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

Distanţa faţă de staţia de sortare – spălare (m) 10 20 40 60 80 100 Nivel de zgomot (dB) 78 72 66 62 60 58

Nu se preconizează un impact semnificativ asupra biodiversităţii, deoarece speciile de faună se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia asupra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversităţii din zona. Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii. La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare. Pentru zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse de: - STAS 10009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot; - STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale – limite admisibile şi parametrii de izolare acustică; - Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 (nivel acustic la limita incintei); - HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Procesul tehnologic de sortare agregate minerale care se va desfăşura pe amplasament implică utilizarea de utilaje care corespund legislaţiei în vigoare.



39/107

4.5. Biodiversitate Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. HG nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Perimetul solicitat ”Lucrări de amenajare staţie de sortare, Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, Judeţul Galaţi, T60, P 537/2” inclus in lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (Formularul Standard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se afla în interiorul ariilor naturale protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (declarat prin Ordinul nr. 2387/2011) şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (declarat prin HG nr. 1284/2007, modificată prin HG nr. 971/2011).

4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. 4.5.1.1. Prezentarea ariilor naturale protejate 4.5.1.1.1. Prezentarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentală/stepică



40/107

Regiunile administrative: NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj

Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia

P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B



41/107

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus

P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior

P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este



42/107

reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. În concluzie, menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de investiţie „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vreunui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună a acestei arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie



43/107

4.5.1.1.2. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior/Aria protejată Balta Potcoava/Aria protejată Balta Tălăbasca ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galati (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 30 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt: terenuri arabile neirigate (34,2%); păşuni (7,6%); păduri de foioase (21,3%); zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%); zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); mlaştini (4,7%); cursuri de apă (12,1%); ape stătătoare (3,5%).

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 1

Nr. crt. Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fig. 2. Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

(harta din Formularul standard Natura 2000)



44/107

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zonă aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra



45/107

avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSP A0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.



46/107

4.5.1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului. Tipuri de habitate prezente în sit şi specii de faună enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, tipurile de habitate desemnate pentru această arie protejată au fost următoarele: � 3260 - Cursuri de apă în zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachtion; � 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; � 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); � 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; � 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; � 91I0 - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; � 91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Tipurile de habitate menţionate nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de investiţie „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.

Specii de faună desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinţe pentru anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor puţin poluate, în imediata vecinătate a luciului de apă. Distribuţie. Vidra trăieşte pe malurile apelor curgătoare şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Popândău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipică zonei de stepă şi silvostepă. Intâlnită pe ogoare, islazuri, şanturi, diguri, marginea drumurilor, nedepăşind altitudinea de 300m. Distribuţie. Deosebit de numeros în Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia şi Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.



47/107

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis). Habitat. Trăieşte în ape dulci, lin curgătoare şi stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetaţie. Distributie. Este comună în aproape toată Europa (cu excepţia Scandinaviei şi Arhipelagului Britanic). In unele părţi ale Europei populaţiile iniţiale au dispărut, însă specia a fost reintrodusă. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este întâlnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Avatul (Aspius aspius). Habitat. Trăieşte în Dunăre şi râurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării. Distributie. Avatul este o specie cu o răspândire relativ redusă pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.



48/107

Zvârluga (Cobitis taenia). Habitat. Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvârluga are o răspândire largă pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Porcuşorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. Distributie. Porcuşorul de nisip este o specie relativ răspândită pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflată într-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Porcuşorul de şes (Gobio albipinnatus). Habitat. Trăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip fin sau argila. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos. Distributie. Porcuşorul de şes are o răspândire sub media speciilor de pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Trăieşte exclusiv în ape curgătoare cu o viteza moderată a apei, în zone cu substrat de nisip, ocazional de pietriş. Distributie. Rasparul este o specie cu o răspândire relativ redusă pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investiţiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în bălţi până în zona de coline mai rară în râurile de şes. In râuri se localizează în porţiunile mâloase şi în braţele laterale. Preferă substratul mâlos şi cu vegetaţie. Distributie. Tiparul are o răspândire relativ întinsă pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra



49/107

populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. Distributie. Sabita are o răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparaţie cu alte specii de peşti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau incete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor. Distributie. Boarta are o răspândire relativ mare pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Dunăriţa (Sabanejewia aurata). Habitat. Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu nisip, dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o răspândire foarte mare pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Fusar (Zingel streber). Habitat. Trăieşte în Dunăre şi în râurile de deal şi şes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietriş, nisip sau argilă. Distributie. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizării investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Trăieşte în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip, pietriş sau argilă. In băltile Dunării ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o răspândire medie redusă pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional



50/107

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Rădaşca (Lucanus cervus). Habitat. Pădurile bătrâne de stejar sau gorun. Distributie. Europa şi Asia exceptând nordul insulelor britanice şi al ţărilor nordice. Specia comună în România, se întâlneşte în toate zonele cu păduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2. Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofilă, aproape palustră; trăieşte în locuri umede, sub pietre, printre muşchi, sub buşteni, la marginea apelor sub detritus, în câmpiile umede şi mlăştinoase, printre crăpăturile arborilor bătrâni, etc. In România este o specie de câmpie, dar poate ajunge până la altitudini de 1000m. Distributie. Este o specie europeană, cu areal din Irlanda până la Marea Caspică, identificată şi în Turcia, Iran. In Europa întâlnită mai cu seamă în partea centrală şi de est. Statutul speciei în România este necunoscut, posibil vulnerabilă din cauza reducerii şi degradării habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificată în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2.

4.5.1.2.1. Păsări 4.5.1.2.1.1. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

• Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În România este o specie migratoare parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peşte în întreaga ţară. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibăreşte în perechi solitare, de regulă, in maluri abrupte, unde îşi sapă un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei.



51/107

• Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În România este o specie oaspete de vară. Numeroasa şi larg răpândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune teritorială şi numerică. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei.

• Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Erete de stuf - Circus aeruginosus. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna. Răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărişuri întinse. Abundenţa maximă în Delta Dunării. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării,



52/107

rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În România este o specie oaspete de vară. Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pământ, pe sol cu vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În România este o specie oaspete de vară. Larg răspândit. Abundenţa maximă se înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de păduri, hăţişuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul roşiatic este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei.



53/107

• Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În România este o specie oaspete de vară. Specie larg râspândită şi relativ numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investiţie specia nu este prezentă. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasăre clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei



54/107

anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. Menţionăm ca urmare a studiilor efectuate în teren asupra speciilor de avifaună (păsări), în special, acvatice, ce au stat la baza desemnării acestei arii protejate, nu au fost observate în migraţie şi iernat pe suprafaţa planului analizat. Referitor la migraţia speciilor de păsări, menţionăm că pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie al păsărilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens. Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, de asemenea şi pe suprafeţele învecinate. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei, speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, menţionăm următoarele:

• speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

• habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

• speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie.

Referitor la diferenţele dintre Formularele standard Natura 2000 ale ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior, în noul formular există în plus o singură specie – inclusă în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, Chlidonias niger, dar în zona respectivă nu sunt condiţii favorabile pentru cuibărirea acestei specii.



55/107

4.5.1.2.2. Flora 4.5.1.2.2.1. Starea actuală a florei, vegetaţiei şi habitatelor din perimetrul studiat Vegetaţia de pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de specii ca: Conyza canadensis, specie invazivă de origine americană, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia sp. s.a., specii ce reprezintă comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 4, 5).

Fig. 2. Imagine satelitară a zonei de amplasament

Fig. 3. Aspecte din perimetrul de exploatare Malureni

Menţionăm, că malul stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului este foarte abrupt ca urmare a eroziunii îndelungate exercitată de apa râului Siret. Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul acestui mal este alcătuită din specii xeroterme în zonele mai înalte dezvoltate pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii, şi specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare de la baza versanţilor.



56/107

Fig. 4. Vegetaţia din zona de amplasament

În albia majoră a râului Siret, la nivelul malului stâng, în zona analizată s-au acumulat depozite de balast ca urmare a transportului aluvionar crescut, datorită debitului mărit din timpul viiturilor ultimilor ani. Pe aceste depozite aluvionare s-a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului Salex si Populus sp., cu vârste de 1-4 ani şi înălţimi cuprinse între 40 şi 2,5 m. Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile. Vegetaţia versantului abrupt al malului stang este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, cât şi aclimatizate, precum salcâmul (Robinia pseudacacia), gledicia (Gleditsia triacanthos). Din alte specii arbustive amintim: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina). La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de salcâm, care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul versanţilor nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

In concluzie, valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind inclusă în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi nu se impun măsuri speciale de conservare. 4.5.1.2.3. Fauna 4.5.1.2.3.1. Starea actuală a faunei din perimetrul studiat şi imediata vecinătate Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai



57/107

(Melolontha melolontha), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici. Amfibieni şi reptile Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului. � Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi găsită în aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hrăneşte cu moluşte, insecte, viermi, larve şi icre fiind dăunătoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. � Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populează locurile din preajma bălţilor, lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii sau zonele lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.

Mamifere � Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie răspândită în Europa. În toată ţara, pînă la 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fâneţe, păşuni, livezi etc. Identificat în afara amplasamentului. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândită în toată Europa. La noi, destul de comună, vara prin pajişti, poieni, iar iarna pe lânga aşezări omeneşti. Semnalată în zona limotrofă obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Vulpes vulpes (vulpe). Specie comună. Se hrăneşte cu şoareci de câmp, iepuri, păsări, insecte, melci, fructe şi diferite seminţe. Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Păsări. In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a planului şi relaţia acestora cu cu obiectivul de investitie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”:



58/107

Specii de păsări din zona de amplasament a staţiei de sortare Malureni Tabel 3

Prezentăm în continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (Tab.3): � Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat în zbor traversând perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă lacurile şi râurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnită în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Nycticorax nycticorax (stârc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în afara zonei de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Specie inclusă în Directiva

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară Familia Ordinul Nr.ex.

observate Observaţii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare Phalacrocoracidae

Pelecaniformes 28 ex. în zbor

2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 4 x. în zbor 3. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. în zbor

4. Nycticorax nycticorax

stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes 3 ex. în zbor

5. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 1 ex. în zbor

6. Charadrius dubius prundăraş gulerat mic Charadriidae Charadriiformes 5 ex. în zbor/pe sol

7. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes 7 ex. în zbor 8. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes 35 ex. în zbor 9. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes 12 ex. în zbor 10. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes 14 ex. în zbor 11. Athene noctua cucuvea Strigidae Strigiformes 1 ex. în zbor 12. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 9 ex. în zbor 13. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 35 ex. în zbor 14. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes 6 ex. în zbor/pe sol 15. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 2 ex. tufărişuri 16. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 3 ex. în zbor 17. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 8 ex. în zbor 18. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 6 ex. în zbor

19. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes 65 ex. în zbor

20. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes 14 ex. în zbor/pe sol

21. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 48 ex. în zbor/pe sol

22. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 26 ex. în zbor/ tufarisuri

23. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 10 ex. în zbor

24. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 7 ex. în zbor

25. Emberiza citrinella presură galbenă Emberizidae Passeriformes 9 ex. în zbor/ tufarisuri



59/107

Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă regiunile de coastă şi ţărmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observată în zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Specie identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul coastelor mârii, pe lacuri continentale, în oraşe. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observată doar în tranzit/zbor. Pentru cuibărit preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Riparia riparia (lâstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate în perimetrul studiat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibăreşte în localităţi. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibăreşte pe amplasamentul proiectului. Observată în număr mai mare în timpul migraţiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arbustivă din preajma malurilor. Nu se impun măsuri



60/107

speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi. Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Intâlnită în stoluri mai mari în perioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibăreşte în perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfârşitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin



61/107

numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Observată în stoluri mai mari în timpul migraţiei. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. In corespundere cu legislaţia în vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Mălureni). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe amplasamentul staţiei de sortare Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).



62/107

e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale arealul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. In concluzie, urmare a studiilor realizate în zona de amplasament a proiectului, în majoritate, s-au identificat specii comune de faună, doar unele dintre acestea având statut de protecţie. Menţionăm că fauna de nevertebrate şi vertebrate va fi afectată nesemnificativ prin realizarea activităţilor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. 4.5.1.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului menţionăm următoarele: � biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; � speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; � flora şi vegetaţia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000; � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat; � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul şi vecinatatea planului; � impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizării activităţilor specifice obiectivului de investiţie, este nesemnificativ.



63/107

4.5.1.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Suprafaţa proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, prevăzut realizării obiectivelor specific proiectului, nu este ocupată de nici un habitat natural. Habitatele şi speciile prezente în vecinătatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare, cu areale restrânse. Vegetaţia zonei învecinate perimetrului studiat este reprezentată prin pajisti degradate, terenuri agricole, buruienişuri şi tufărişuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate şi vertebrate. De asemenea, prin dezvoltarea investiţiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potenţialele specii sensibile la zgomot şi la prezenţa omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investiţie. Dupa cum s-a specificat anterior, tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat. 4.5.1.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Menţionăm că în perimetrul destinat realizării obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu există specii şi habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentării statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea, prezenţa speciilor şi a habitatelor acestora în terenurile învecinate obligă la prevederea şi respectarea măsurilor de protecţie şi conservare a lor, zona fiind inclusă în aria protejată cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorită rolului important în protecţia şi conservarea speciilor de păsări acvatice din lunca Siretului inferior. Relevanţa sitului pentru speciile de păsări identificate: În formularul Natura 2000 populaţiile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populaţii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună. 4.5.1.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu va afecta efectivele şi structura nici uneia dintre populaţiile vegetale şi faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient de mari şi de stabile pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de floră sau de faună. Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional. Flora şi vegetaţia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000.



64/107

Impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, este nesemnificativ. 4.5.1.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar In natura fiecare specie are un rol ecologic bine determinat în ecosisteme, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice. Date asupra relaţiilor structurale şi funcţionale ce creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate în capitolele anterioare. Menţionăm unele aspecte ale relaţiei structurale şi funcţionale în ceea ce priveşte acest sit, şi anume: relaţia dintre tipul de ecositem, structura vegetaţiei şi fauna. � In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului Inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe). In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) şi chiar unii peşti (caras). Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare. � In ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc. Efective însemnate înregistrează şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se află în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Activitatea planificată a fi desfăşurată, pe o suprafaţă redusă, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este menţinut de diversitatea de habitate determinată de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în proiectul analizat, nu va afecta integritatea şi stabilitatea ariilor protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.



65/107

4.5.1.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru � protejarea speciilor de peşti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel. � protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus, mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezintă importanţă pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre. Lunca Siretului Inferior este o zona aflată în calea migraţiei speciilor protejate de păsări acvatice: egreta mică - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, stârc roşu - Ardea purpurea, ţigănuş - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gâsca de vară - Anser anser, raţa lingurar - Anas clypeata, raţa cu cap castaniu - Aythya ferina, raţa roşie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de baltă - Sterna hirundo, chirighiţa cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

4.5.1.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivului de investitie inregistreza suprafete considerabile; de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila. Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judeţe (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior” se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galaţi, Brăila şi Vrancea), având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha). Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, îndeosebi în perioada 2005-2010, şi de intervenţiile antropice (păşunat, poluarea apei, pescuit sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, linii de cale ferată, exploatări de pietriş şi nisip, construirea de drumuri, practicarea agriculturii, ş.a.). In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative: - uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret; - practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.



66/107

La fel şi construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

In ceea ce priveste habitatele, la fel si speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior amintim de: - practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.). Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. 4.5.1.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentaţia întocmită pentru obiectivul de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (Certificat de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi; Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi; Documentaţie tehnică pentru obţinerea Avizului de Gospodărire a Apelor „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufeşti, 2011; Notificare Acord de Mediu pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufeşti, 2011). 4.5.1.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani (Convenţia de custodie nr. 0046/23.02.2010). Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor arii protejate. 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului 4.5.2.1. Evaluarea impactului 4.5.2.1.1. Impactul direct şi indirect � Impactul direct se va manifesta asupra terenului în suprafaţă de 5.000mp, în extravilanul localităţii Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, pe care se va desfăşura obiectivul de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de fauna de



67/107

importanta comunitara enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul staţiei de sortare si zonei limitrofe, la fel si asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I, II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea fiind observate, doar, in zbor, tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire sau reproducere. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa. � Impactul indirect se va produce asupra speciilor de faună (ex. specii de faună: reptile, păsări, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investiţie). Păsările vor ocoli suprafeţele prevăzute activităţilor din plan, găsindu-şi spaţiu suficient de hrănire, odihnă şi cuibărit în terenurile învecinate din lunca Siretului Inferior.

4.5.2.1.2. Impact pe termen scurt sau lung � Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” prin realizarea amplasării staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, specificate în obiectivele investiţiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. � Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” prin realizarea amplasării staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, specificate în obiectivele investiţiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 4.5.2.1.3. Impactul în faza de construcţie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu. � Impactul direct. Acest impact se va regăsi în realizarea lucrărilor de excavare a agregatelor minerale din râu (nisip, pietriş şi bolovăniş). Menţionăm că exploatarea balastului şi a materialului levigabil din perimetrul Mălureni se va efectua strict între limitele perimetrului balastierei. În funcţie de obiectivele şi parametrii tehnici ai planului, suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existenţei investiţiei. Considerăm, totuşi, că pierderea de habitat va fi minimă şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi a zonei învecinate. � Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investiţie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de amplasare a staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, îl poate avea zgomotul provenit de la utilajele folosite (ex: buldozer, ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; excavator, pentru executarea săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare). Astfel, speciile de faună (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar; o dată cu încetarea activităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveşte fauna, nu vor fi afectate populaţiile de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (amfibieni, reptile, păsări, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia.



68/107

4.5.2.1.4. Impactul în faza de operare Nu se preconizează un impact semnificativ asupra biodiversităţii, deoarece speciile de faună se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. � Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii. � Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret), acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă.

4.5.2.1.5. Impactul în faza de inchidere. În faza de închidere a realizării obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, întru-cât nu vor fi necesare lucrări de dezafectare.

4.5.2.1.6. Impactul rezidual. Studiul de faţă înaintează recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a recomandărilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.

4.5.2.1.7. Impactul cumulativ Efectele cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat în perimetrul respectiv – sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat în calcul efectul cumulat al investiţiei, propuse a fi realizată, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii existente în zona amplasamentului studiat. In zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC



69/107

Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potenţiale din zonă a fost de cca 5-6 km. - scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi alte investitii din zonă: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. - identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au în vedere acei factori cumulativi care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative asupra populaţiei, florei, faunei, şi în general asupra biodiversităţii. Faţă de alte investiţii, activităţile specificate în proiect: crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, au un impact de scurtă durată, cu intensitate nesemnificativă. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot şi vibraţii, extracţia de balast). � Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumulează (distanţa relativ mică dintre obiective – SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV), atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculantă, buldoexcavator, automacara, autobetonieră; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” si vecinatati, se va folosi in comun un drum de pamant amenajat pentru circulatia transportului auto. Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, ce prevede crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, efectul cumulat nu va exista în raport cu balastierele din zonă, ce realizează, doar, activităţi de extracţie de materie prima – agregate



70/107

minerale brute, fără a avea în dotare şi staţii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Menţionăm, că aceste activităţi, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de funcţionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite. Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. După cum s-a menţionat în studiul de evaluare adecvată prezentat, planul propus se va amplasa într-o zonă în care se mai desfăşoară şi alte investiţii: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investiţiilor din zonă a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investiţie amintite. Durata existenţei efectelor cumulative pentru proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, a fost apreciată pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului: - evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, având în vedere că proiectul propus se va amplasa într-o zonă în care se află şi alte investiţii, care realizează activităţi de exploatare, producţie sau sunt planificate a fi realizate în vecinătatea proiectului şi care pot înregistra impact cumulativ (balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc.). S-a evaluat impactul cumulativ în fazele de execuţie şi operare a proiectului şi a altor investiţii din zonă. Astfel, în conformitate cu cele specificate anterior, activităţile realizate în cadrul investiţiilor amintite şi a obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite, fiind exclusă posibilitatea apariţiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveşte faza de operare, poate fi înregistrat un impact cumulat între obiectivul de investiţie şi balastierele din zonă, pe porţiunile de drum folosite în comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei şi a căilor de cumulare a acestuia s-a ţinut cont de acei factori cumulativi, care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative între obiectivele de investiţie existente şi/sau cele ce sunt planificate a fi realizate în zona de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, pe suprafaţa de cca 5-6 km. Durata unei evaluări a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei. S-au evaluat căile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului şi vibraţiilor s.a. Menţionăm, că în eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. In ceea ce priveşte analiza impactului existent, fără a ţine cont de măsurile de reducere a acestuia, cât şi impactul rezidual, ce râmâne în urma inplementării măsurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificăm următoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere.



71/107

In lucrarea de faţă impactul cumulat al investiţiei a fost analizat cu celelalte activităţi şi/sau investiţii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezumă la balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc. Astfel, activităţile enumerate produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de câţiva km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investiţie se poate aprecia efectul pe care acestea îl pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea măsurilor de reducere a impactului pot duce la înrăutăţirea în timp, a stării speciilor şi a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La rândul sau efectul cumulativ al investiţiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificări pe durata realizării investiţiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Obiectivul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” are drept scop crearea unei capacităţi de producţie ce are în vedere, prelucrarea şi valorificarea agregatelor sub forma de sorturi de balastiera pentru lucrări de terasare drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, prin realizarea unei incinte tehnologice în care se va amplasa staţia de sortare – spălare cu dotările aferente (Memoriu de prezentare, 2011). Pe timpul realizării, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, studiul de evluare adecvată specifică următoarele informaţii (Memoriu de prezentare, 2011): în perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare agregate minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor, pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Având în vedere faptul că prin natura lucrărilor nu se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona staţiei de sortare, deci impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. - Sursele principale de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu privind nivelul de zgomot şi vibraţii. Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului. Din activităţile planificate a fi realizate în cadrul proiectului nu vor rezulta ape uzate şi deşeuri. După cum s-a menţionat, necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret.

- Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci.

- Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare.



72/107

- Deşeurile generate atât în faza de construire, cât şi în faza de funcţionare vor fi reprezentate prin: deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, ambalaje amestecate) şi deşeuri menajere. Eliminarea deşeurilor menajere se va realiza printr-o firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. - In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase: substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Menţionăm că studiile realizate în perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, au demonstrat că investiţia “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, propusă a fi realizată, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. S-au înaintat recomandări de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi vecinătăţi. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a măsurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului. Nu se preconizează existenţa vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectării recomandărilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor măsurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totală a investiţiei. 4.5.2.2. Evaluarea semnificatiei impactului � procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor înregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizării obiectivului de investiţie, situat în satul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galati, va fi afectată o suprafaţă de cca 5.000mp, pe care se vor amplasa staţia de sortare, depozitul de agregate minerale etc. Suprafaţa menţionată reprezintă 0,0013% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi 0,00199% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situează în satul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. � procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; In cazul habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora, deoarece speciile de avifaună de importanţă conservativă, identificate în zona studiată: Egretta garzetta (egreta mică), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Sterna hirundo (chira de baltă), incluse în Anexa I a Directivei Păsări, la fel şi Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus



73/107

cachinnans (pescăruş argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) din Anexa II-2 a Directivei Păsări, s-au aflat în trecere/pasaj pe amplasamentul proiectului, fără a se înregistra staţionarea lor pentru hrană, odihnă sau reproducere (a se vedea Tab. 3 din prezentul studiu). In ceea ce priveşte alte specii de faună de vertebrate terestre (amfibieni, reptile şi mamifere), pe perimetrul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, nu s-au înregistrat specii de importanţă comunitară, care ar fi utilizat suprafeţele studiate prin proiect pentru procurarea hranei, odihnă sau reproducere. In concluzie, specificăm că suprafeţele învecinate obiectivului de investiţie, situate în Lunca Siretului Inferior, sunt suficiente ca să compenseze necesităţile de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună. � fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente); Prin realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ariile protejate din lunca Siretului Inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior). � durata sau persistenţa fragmentării Având în vedere faptul că pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora. � durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturala protejată de interes comunitar: Nu este cazul. � schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă); Nu se vor produce schimbări în densitatea populaţiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaţă. � scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Nu este cazul, deoarece în perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de implementarea proiectului. � indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora. Nu se vor produce modificări ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

4.5.3. Măsuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare. Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea obiectivelor specificate în proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de amplasare a staţiei de sortare, a depozitului de agregate minerale (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.).



74/107

Cu toate acestea, având în vedere că situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea speciilor de avifaună, s-a considerat ca o atenţie deosebită trebuie acordată speciilor de păsări protejate, identificate în zona de amplasament şi vecinătăţi a investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (3 specii din Directiva păsări, Anexa I, şi 7 specii din Anexa II). Dintre speciile de faună identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I şi II):

- Egretta garzetta (egreta mică): Anexa I, Directiva Păsări - Nycticorax nycticorax (stârc de noapte): Anexa I, Directiva Păsări - Sterna hirundo (chira de baltă): Anexa I, Directiva Păsări - Falco tinnunculus (vânturel roşu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescăruş argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

După cum s-a menţionat anterior, speciile respective au fost înregistrate, în majoritate, în zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, tranzitând zona în căutarea locurilor pentru hrănire, cuibărit, etc. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: - Din numărul total de 25 de specii de păsări observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări); - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 3), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului, iar altele, atât în zbor, cât şi pe sol.



75/107

Masuri de reducere a impactului Tabel 4

Etapa Grup de fauna posibil afectat Masuri propuse de reducere a impactului Perioada Faza de execuţie

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de construcţie: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie;

Specii de păsări incluse în Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea perturbării păsărilor in migratie si cuibarit prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zonă; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de construcţie: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie; � perioada de iarnă: decembrie-februarie;

Faza de operare

Avifauna. Specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de baltă (Sterna hirundo)

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

Pe toata durata fazei de exploatare: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie;



76/107

- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Specii de păsări incluse în Anexa II a Directivei Păsări: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zonă; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de exploatare: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie; � perioada de iarnă: decembrie-februarie;

Faza de dezafectare

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata durata fazei de dezafectare: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie

Specii de păsări incluse în Anexa II a Directivei Păsări: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari aflate in migratie si cuibarit; - Reducerea perturbării speciilor de avifaună în timpul migraţiei şi cuibărit, urmare a lucrărilor de dezafectare a obiectivului de investţtie.

Pe toata fazei de dezafectare: � perioada migraţiei de primăvară: martie-mai; � perioada de cuibărit: iunie-august; � perioada migraţiei de toamnă: septembrie-octombrie; � perioada de iarnă: decembrie-februarie



77/107

Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I şi II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări: � Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, înregistrând efective reduse. Pentru perimetrul studiat şi vecinătăţi nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie. � Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre strict acvatică. În zona amplasamentului şi vecinătăţi a fost identificată doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activităţile de excavare, transport agregate râu, stocarea şi sortarea lor, etc.), prevăzute a fi realizate în cadrul investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie. � Chiră de baltă (Sterna hirundo). Specia a fost înregistrată în zbor prin exemplare singulare în zona de amplasament şi împrejurimi. Nu s-a înregistrat la cuibărire pe perimetrul studiat. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi pe bancurile de nisip din lunca râului Siret. Efective mai mari înregistrate în timpul migraţiei. Impactul activităţii de construcţii asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protecţie. � Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impun măsuri de protecţie. � Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament şi împrejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a înregistrat la cuibărire în perimetrul analizat. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi în cursul râului Siret. Specia nu este afectată de activitatea relizării investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Nu se impun măsuri de protecţie. � Pescăruş argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificată în zbor în zona de amplasament şi vecinătăţi. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a înregistrat la cuibărire în zona de studiu. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi pe cursul inferior al râului Siret. Impactul activităţii de construcţii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun măsuri de protecţie. � Coţofană (Pica pica). Pe amplasament şi împrejurimi a fost semnalată în zbor şi pe sol. Specie cu o mobilitate sporită, nu se impun măsuri de protecţie. � Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament şi vecinătăţi a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. � Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie şi împrejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Pentru speciile respective au fost prevăzute recomandări de reducere a impactului funcţie de etapele realizării obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de păsări incluse in Directiva Păsări, Anexa I şi II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare în cazul apariţiei de evenimente spontane/neprevăzute în vederea evitării producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.



78/107

Recomandări pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifaună: � realizarea lucrărilor de construcţie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele şi speciile de faună (păsări); � respectarea graficului de lucrări în sensul respectării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; � reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje: ex: buldozer, excavator, autobasculante, banda transportoare de alimentare, instalaţie de spălare, ciur vibrator etc.), emisii ce ar putea perturba speciile de avifaună, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice; � inspectarea periodică a amplasamentului în eventualitatea depistării exemplarelor speciilor de păsări identificate în zonă; � folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; � circulaţia pe drumuri se va face cu viteză redusă în vederea limitării emisiilor de praf; � colectarea selectivă a deşeurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de faună, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescăruşi, ciori etc.); � se vor folosi utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrărilor planificate, care poate deranja speciile de animale şi păsări, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor în atmosferă.

Recomandăm ca toată perioada de implementare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” să fie asistată de o persoană/ firmă/instituţie specializată în domeniul biodiversitate, acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, contractată de către beneficiar, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect). 4.5.4. Monitorizarea biodiversităţii din perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” Pentru evidenţierea efectelor pe care investiţia le poate genera asupra florei şi faunei zonei, s-a realizat monitorizarea asupra biodiversităţii (floră, faună). În ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” menţionăm următoarele: � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat (speciile egreta mică - Egretta garzetta, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de baltă (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate în afara amplasamentului); � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul şi vecinătatea planului; � impactul asupra avifaunei din zona de amplasament şi vecinătăţi, urmare a realizării activităţilor specifice obiectivului de investiţie, este nesemnificativ. 4.5.5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Materiale şi metode Materialele şi metodele de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora şi faună din perimetrul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.



79/107

Materiale. Pentru monitorizarea biodiversităţii s-au utilizat: binoclu Zeiss Gruppe 8x30, lunetă ornitologică KENKO PRO FIELD 63, un determinator de teren pentru floră: “Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare”, vol. I şi II (Beldie 1979); un determinator pentru păsări: Hamlyn Guide. Păsările din România şi Europa. Determinator ilustrat. Versiune românească (Munteanu D.,1999); un determinator pentru insecte: Insecta. Odonata, Fauna RPR, Vol. VII, Fasc. 5 (Cirdei şi colab. 1965); un determinator pentru fluturi: Butterflies of Britain & Europe (Tolman şi Lewington 1997); un determinator pentru reptile: Reptilia. Fauna RPR, vol. XIV, Fasc. 2 (Fuhn şi colab. 1961); un determinator pentru mamifere: Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Mamifere (Botnariuc şi colab. 2005).

Metodologie Metode de lucru utilizate în studiul florei

Acestea au inclus activităţi de inventariere a florei zonei de amplasament şi vecinătăţi; colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetaţie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a încadrării taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice, etc. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor în teren s-a întocmit inventarul florei şi s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Metode de lucru utilizate în studiul faunei

Studiile faunistice pe perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi a zonelor limitrofe au inclus inventarierea speciilor de insecte, amfibieni şi reptile, păsări şi mamifere din perimetrul obiectivului de investiţie şi vecinătăţi. Colectarea de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi) s-a realizat cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare stabilite. Identificarea herpetofaunei s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele în teren au fost efectuate în staţiile de cercetare din perimetrul studiat şi vecinătăţi. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea speciilor de păsări în migraţie, numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări, numărarea/căutarea cuiburilor, ş.a. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte, evaluarea efectivelor acestora în perioada reproductivă, în migraţie s.a. Studiul speciilor de faună din perimetrul investiţiei sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi a constat în identificarea în teren a speciilor de amfibieni şi reptile în perioadele activităţii maxime ale acestora (aprilie - septembrie). Inregistrarea avifaunei s-a efectuat în diferite aspecte sezoniere (aprecierea efectivelor, a distribuţiei pasarilor a localizării acestora etc.), inclusiv in perioada de cuibărit (mai-iunie); observarea speciilor de păsări în perioada migraţiei de primăvară (martie-aprilie) şi toamnă (septembrie-noiembrie); înregistrarea speciilor de păsări “oaspeţi de iarnă” în perioada hibernală (ianuarie-februarie). Observarea speciilor de mamifere în perioada de vară (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe.



80/107

4.6. Peisajul Peisajul de pe malul stâng al Siretului din vecinătatea amplasamentului staţiei de sortare-spălare agregate minerale este specific exploatărilor de agregate minerale; conform Certificatului se urbanism, terenul este neproductiv. 4.6.1. Impactul prognozat Având în vedere faptul că pe amplasament şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele de exploatare a resurselor minerale, iar distanţa faţă de aşezările umane din zonă este de cca 3 km, impactul produs de activitatea de staţiei de sortare asupra peisajului va fi unul direct, local şi nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri speciale de atenuare a impactului asupra peisajului în etapa de funcţionare, având în vedere că prin construirea obiectivului, peisajul va trece de la un peisaj seminatural (teren neproductiv), fără valoare estetică deosebită, la un peisaj tehnogen, care nu va afecta în sens negativ valoarea peisagistică.

4.7. Mediul social şi economic Comuna Nicoreşti, în componenţa căreia intră satele Nicoreşti, Dobrineşti, Branişte, Grozăveşti, Sârbi, Fântâni, Coasta Lupei, Piscu-Corbului, Mălureni, Ionăşeşti este aşezată în partea de nord – vest a judeţului Galaţi. Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Nicoreşti este de 7.069,57 ha, din care teren agricol 4.808,00 ha şi 2.261,57 ha teren neagricol. Profilul economic al comunei Nicoreşti este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Nicoreşti se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor.

Zone agroeconomice în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Comuna Nicoreşti este străbătută de drumul judeţean DJ252, care face legătura cu comuna Buciumeni, precum şi de drumul judeţean DJ 252 I, prin care se asigură legătura cu comuna Poiana. Populaţia rurală a comunei Nicoreşti este de naţionalitate română 100% şi numără

Nicoreşti



81/107

4121 locutori. Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale până la 20 de salariaţi. Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, conform recensământului din anul 2002, populaţia comunei Nicoreşti număra 4.174 locuitori, din care 1.905 bărbaţi (45,64 %) şi 2.269 femei (54,36 %). Distribuţia populaţiei pe sate este prezentată în tabelul de mai jos:

Sat 1977 1992 2002 2004 Nicoreşti 1.119 1.170 1.010 977

Dobrineşti 552 431 431 432 Sârbi 342 264 270 313

Branişte 98 49 60 64 Grozăveşti 192 77 75 76 Ionăşeşti 870 692 699 713 Mălureni 271 218 210 208

Coasta Lupei 450 368 340 339 Piscu Corbului 350 354 339 337

Fântâni 1.143 726 720 715 Total comună 5.387 4.349 4.174 4.201

Populaţia comunei Nicoreşti este de naţionalitate română 99,94 % şi era la data de 01.01.2009, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi de 4103 locuitori, căreia îi corespunde o densitate a populaţiei de 55,1 loc/km2, fiind sub peste media pe judeţ (cca 67 loc/km2 pe total mediu rural). Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale cu un număr de salariaţi până la 20, cu mult sub media pe judeţ : 80.

Industria – judeţul Galaţi Facilităţile oferite investitorilor constau în accesul în teritoriu: distanţa până la municipiul Tecuci este de 12 km. Proiectul propus va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii.

Nicoreşti



82/107

4.7.1. Prognozarea impactului Activitatea propusă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, contribuţii la bugetul local şi furnizarea de materiale de construcţii. 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic. Proiectul propus nu va influenţa negativ calitatea mediului social şi economic din zonă.

4.8. Condiţii culturale şi etnice Proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi” propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi, nu va avea influenţe asupra condiţiilor culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă. În vecinatatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. Conform listei monumentelor istorice din judeţul Galaţi, actualizată în 2004, publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004, au fost localizate următoarele monumente de arhitectură: Nr. crt. Cod L.M.I. 2004 Denumire Localizare Datare

1. GL-II-m-B-03086 Biserica “Naşterea Maicii Domnului” în centrul satului 1728

2. GL-II-a-B-03087 Ansamblul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” în centrul satului 1780

3. GL-II-m-B-03087.01 Biserica “Adormirea Maicii Domnului” în centrul satului 1780

4. GL-II-m-B-03087.02 Turn Clopotniţă în centrul satului 1780

5. GL-II-m-B-03088 Ansamblul Bisericii “Sf. Nicolae” - Banu

lângă primărie 1807

6. GL-II-m-B-03088.01 Biserica “Sf. Nicolae” - Banu lângă primărie 1807

7. GL-II-m-B-03088.02 Zid incintă lângă primărie 1807

În cazul în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate se vor descoperi vestigii arheologice, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului cu alte proiecte 4.9.1. Identificarea şi evaluarea impactului Evaluarea impactului 4.9.1.1 Impactul direct şi indirect. � Impactul direct se va manifesta asupra terenului în suprafaţă de 5.000mp, în extravilanul localităţii Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, pe care se va desfăşura obiectivul de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de fauna de importanta comunitara enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul studiat si zonei limitrofe, la fel si asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I, II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea fiind observate, doar, in zbor, tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire sau reproducere. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam



83/107

ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunităţi ruderale, fara importanta conservativa. � Impactul indirect se va produce asupra speciilor de faună (ex. specii de faună: reptile, păsări, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investiţie). Păsările vor ocoli suprafeţele prevăzute activităţilor din plan, găsindu-şi spaţiu suficient de hrănire, odihnă şi cuibărit în terenurile învecinate din lunca Siretului Inferior.

4.9.1.2 Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” prin realizarea amplasării staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, specificate în obiectivele investiţiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 4.9.1.3 Impactul in faza de construcţie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu. � Impactul direct. Acest impact se va regăsi în realizarea lucrărilor de excavare a agregatelor minerale din râu (nisip, pietriş şi bolovăniş). Menţionăm că exploatarea balastului şi a materialului levigabil din perimetrul Malureni se va efectua strict între limitele perimetrului balastierei. În funcţie de obiectivele şi parametrii tehnici ai planului, suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existenţei investiţiei. Considerăm, totuşi, că pierderea de habitat va fi minimă şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi a zonei învecinate. � Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investiţie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de amplasare a staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, îl poate avea zgomotul provenit de la utilajele folosite (ex: buldozer, ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; excavator, pentru executarea săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare). Astfel, speciile de faună (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar; o dată cu încetarea activităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveşte fauna, nu vor fi afectate populaţiile de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (amfibieni, reptile, păsări, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia.

4.9.1.4 Impactul în faza de operare. Nu se preconizează un impact semnificativ asupra biodiversităţii, deoarece speciile de faună se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia asupra unor factori, precum sunt: zgomotul şi vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversităţii din zona.

� Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul



84/107

de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii.

� Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret), acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă.

4.9.1.5 Impactul în faza de închidere. În faza de închidere a realizării obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

4.9.1.6 Impactul rezidual. Studiul de faţă înaintează recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a recomandărilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.

4.9.1.7 Impactul cumulativ Efectele cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat în perimetrul respectiv – sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat în calcul efectul cumulat al investiţiei, propuse a fi realizată, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii existente în zona amplasamentului studiat. In zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun.

Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad a avizat crearea de capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. Considerăm că odată cu obţinerea acordurilor şi avizelor necesare desfăşurării activităţii de exploatare, balastierele din vecinătate vor respecta prevederile acestora şi vor realiza lucrări doar în sprijinul consolidării malului drept, al evitării eroziunii.



85/107

Prin impactul cumulativ se au în vedere acei factori cumulativi care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative asupra populaţiei, florei, faunei, şi în general asupra biodiversităţii. Faţă de alte investiţii, activităţile specificate în proiect (crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor), au un impact de scurtă durată, cu intensitate nesemnificativă. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot şi vibraţii, extracţia de balast). Impactul asupra factorilor de mediu va fi direct, local şi nesemnificativ, atât în etapa de execuţie a lucrărilor proiectate, cât şi în etapa de funcţionare, deoarece: - în etapa de funcţionare a balastierelor menţionate mai sus sunt utilizate resurse naturale din sit, dar cu impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei reliefului albiei râului Siret; - în perioada de funcţionare a balastierelor, nu se vor evacua ape uzate provenite din procesul de exploatare; - nu vor exista evacuări necontrolate pe sol; - deşeurile menajere vor fi stocate temporar în europubele, în spaţii special amenajate în vederea valorificării/eliminării conform normelor legale în vigoare; - utilajele folosite şi tehnologia de extracţie utilizată în timpul funcţionării va fi de ultimă generaţie. Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potenţiale din zonă a fost de cca 5-6 km. - scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi alte investitii din zonă: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. - identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au în vedere acei factori cumulativi care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative asupra populaţiei, florei, faunei, şi în general asupra biodiversităţii. Faţă de alte investiţii, activităţile specificate în proiect: crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, au un impact de scurtă durată, cu intensitate nesemnificativă. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot şi vibraţii, extracţia de balast). Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumulează (distanţa relativ mică dintre obiective – SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV), atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculantă, buldoexcavator, automacara, autobetonieră; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “Lucrări de amenajare



86/107

staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” si vecinatati, se va folosi in comun un drum de pamant amenajat pentru circulatia transportului auto. Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, ce prevede crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, efectul cumulat nu va exista în raport cu balastierele din zonă, ce realizează, doar, activităţi de extracţie de materie prima – agregate minerale brute, fără a avea în dotare şi staţii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Menţionăm, că aceste activităţi, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de funcţionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite. Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. După cum s-a menţionat în studiul de evaluare adecvată prezentat, planul propus se va amplasa într-o zonă în care se mai desfăşoară şi alte investiţii: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investiţiilor din zonă a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investiţie amintite. Durata existenţei efectelor cumulative pentru proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, a fost apreciată pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului: - evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, având în vedere că proiectul propus se va amplasa într-o zonă în care se află şi alte investiţii, care realizează activităţi de exploatare, producţie sau sunt planificate a fi realizate în vecinătatea proiectului şi care pot înregistra impact cumulativ (balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc.). S-a evaluat impactul cumulativ în fazele de execuţie şi operare a proiectului şi a altor investiţii din zonă. Astfel, în conformitate cu cele specificate anterior, activităţile realizate în cadrul investiţiilor amintite şi a obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite, fiind exclusă posibilitatea apariţiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveşte faza de operare, poate fi înregistrat un impact cumulat între obiectivul de investiţie şi balastierele din zonă, pe porţiunile de drum folosite în comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului.



87/107

In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei şi a căilor de cumulare a acestuia s-a ţinut cont de acei factori cumulativi, care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative între obiectivele de investiţie existente şi/sau cele ce sunt planificate a fi realizate în zona de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, pe suprafaţa de cca 5-6 km. Durata unei evaluări a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei. S-au evaluat căile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului şi vibraţiilor s.a. Menţionăm, că în eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

In ceea ce priveşte analiza impactului existent, fără a ţine cont de măsurile de reducere a acestuia, cât şi impactul rezidual, ce râmâne în urma inplementării măsurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificăm următoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de faţă impactul cumulat al investiţiei a fost analizat cu celelalte activităţi şi/sau investiţii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezumă la balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc. Astfel, activităţile enumerate produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de câţiva km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investiţie se poate aprecia efectul pe care acestea îl pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea măsurilor de reducere a impactului pot duce la înrăutăţirea în timp, a stării speciilor şi a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La rândul sau efectul cumulativ al investiţiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificări pe durata realizării investiţiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Obiectivul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” are drept scop crearea unei capacităţi de producţie ce are în vedere, prelucrarea şi valorificarea agregatelor sub forma de sorturi de balastiera pentru lucrări de terasare drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, prin realizarea unei incinte tehnologice în care se va amplasa staţia de sortare – spalare cu dotările aferente (Memoriu de prezentare, 2011). Pe timpul realizării, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, studiul de evluare adecvată specifică următoarele informaţii (Memoriu de prezentare, 2011): - în perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare agregate minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor, pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Având în vedere faptul că prin natura lucrărilor nu se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona staţiei de sortare, deci impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. - Sursele principale de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de



88/107

sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu privind nivelul de zgomot şi vibraţii. Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului. Din activităţile planificate a fi realizate în cadrul proiectului nu vor rezulta ape uzate şi deşeuri. După cum s-a menţionat, necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. - Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci.

- Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare.

- Deşeurile generate atât în faza de construire, cât şi în faza de funcţionare vor fi reprezentate prin: deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, ambalaje amestecate) şi deşeuri menajere. Eliminarea deşeurilor menajere se va realiza printr-o firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase: substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Menţionăm că studiile realizate în perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, au demonstrat că investiţia “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, propusă a fi realizată, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. S-au înaintat recomandări de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi vecinătăţi. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a măsurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului. Nu se preconizează existenţa vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectării recomandărilor propuse. - evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor măsurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totală a investiţiei.



89/107

4.9.2 Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului 4.9.2.1. Generalităţi Pentru evaluarea impactului global al realizării proiectului asupra mediului înconjurător, s-a utilizat metoda propusă de V. Rojanschi, metodă prezentată în revista „Mediul încojurător”, vol.II, nr.1-2/1991. S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi faună (biodiversitate) şi factorul uman. Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relaţia: IP = CE / CMA, în care: - CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influenţează mediul înconjurător, sau în unele cazuri concentraţia maximă calculată (Cmax); - CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiaşi factor stabilită prin acte normative atunci când acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate în literatura de specialitate, când lipsesc normativele; Impactul asupra mediului se apreciază pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate. Este evident faptul că orice activitate umană aduce modificări asupra stării actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate, astfel încât efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile. 4.9.2.2. Scara de bonitate

Luând în considerare starea naturală neafectată de activitatea umană şi situaţia ireversibilă de deteriorare a unui factor de mediu se obţine o scara de bonitate exprimată prin note de la “1” Ia “10”, care pune în evidenţă efectul poluanţilor asupra mediului înconjurător. Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (Ip) şi efecte asupra omului şi mediului înconjurător corespunzătoare:

Nota de bonitate

Valoarea Ip = Cmax./CMA Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. 9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. 4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă. Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală. Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare globală IPG va căpăta, progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor de mediu.



90/107

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.

Valori ale indicelui stării de poluare globală (Ipg) şi impactul asupra mediului

corespunzător

Valoarea IP.G ; IP.G = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană. IPG = 1 -2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă. IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă. IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

4.9.2.3. Impactul prognozat asupra mediului S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi fauna (biodiversitatea) şi factorul uman. Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intenvalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci consideraţi s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare: - pentru factorul de mediu apa: Ip = 0,22, nota 9,00; - pentru factorul de mediu aer: Ip = 1,00, nota 7,00; - pentru factorul de mediu sol: Ip = 1,00, nota 7,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: Ip = 0,45, nota 8,00; - pentru factorul uman: Ip = 0,25, nota 9,00; Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare globală: IPG = 1,5772, care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare-spălare) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.



91/107

4.9.2.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. 4.9.2.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la următoarea valoare: IPG = 1,5772. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,5772, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. 4.9.2.6. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.

5. Analiza alternativelor 5.1. Alternativa de amplasament - Selectarea amplasamentului a fost realizată pe considerente tehnico-economice: asigurarea utilităţilor (sursa de apă: captarea apei din puţ forat la adâncimea de 9m); acces în obiectiv (drumuri de acces, tip de sol, panta terenului); distanţa faţă de zona locuită (cca 3km); - Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale nu se află într-o zonă inundabilă. Lucrările de extracţie a agregatelor minerale şi sortarea acestora se vor executa la cca 1,0km faţă de barajul acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti. - Perimetrul de exploatare şi staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentare cu apă potabilă. 5.2. Alternativă de execuţie Staţia de sortare agregate minerale va fi amplasată pe o suprafaţă de 5.000mp, în extravilanul localităţii Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi. Terenul este proprietatea SC CORI GRIGOS SRL, conform Act de dezmembrare - Contract de vânzare – cumpărare privind terenul cu suprafaţa de 20.000mp, Tarlaua T60, Parcela P 537/2, nr. cadastral 1000206, din extravilanul Comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, încheiat între Primăria Nicoreşti (vânzător) şi SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti (cumpărător) autentificat cu nr. 698/14.03.2011, la BNP „PACTA” Tecuci.



92/107

5.3. Alternativă de transport Accesul rutier la amplasament se poate realiza din: - Varianta 1 - DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei, cu lungimea de 10km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 1km, până în perimetrul de extracţie; - Varianta 2 - DE 85 Bucureşti – Suceava, pe drumul comunal care trece prin localitatea Pădureni, cu traversare pe coronamentul barajului acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti şi în continuare pe un drum de exploatare existent. S-a ales varianta 2 de acces rutier pentru care SC CORI GRIGOS SRL a solicitat acordul deţinătorului barajului. 6. Monitorizarea 6.1. Consideraţii generale Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea respectării aplicării proiectului conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluarii impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor, materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau măsurători (asupra emisiilor), folosind aparatură specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare. Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, autorizaţii de construcţie, proceduri de control al poluării, etc. Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia că funcţionarea proiectului respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale. Aplicarea monitorizarii poate să nu fie necesară pentru orice proiect sau pentru oricare amplasament. 6.2. Monitorizarea implementării proiectului Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte: - Calitatea solului rezultat din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de depozitare a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar aceasta este sarcina contractuală a executantului. - Calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului proiectului. - Nivelul apelor subterane în perimetrul excavaţiilor, calitatea acestor ape, în cazul în care nivelul ridicat al acestora impune realizarea epuismentelor; pe baza lor se va decide asupra posibilităţilor de debuşare a acestor ape. - Nivelul imisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul impactului proiectului. - Nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de excuţie a lucrărilor de excavaţii. În perioada de construire Monitorizarea activităţii în perioada de construire este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de excavare. � Factorul de mediu Aer Monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. In perioadele lipsite de precipitaţii, titularul va asigura monitorizarea calităţii aerului în cadrul şantierului, în principal a poluării cu pulberi. Frecvenţa monitorizării va fi stabilită de autoritatea locală pentru protecţia mediului, fiind obligatorie raportarea către aceste instituţii a rezultatului monitorizărilor. � Evidenţa gestiuni deşeurilor Evidenţa gestiunii deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate;



93/107

� Factorul de mediu apa In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. � Factorul de mediu sol Se vor preleva probe de material excavat şi se vor efectua analiza de laborator în vederea stabilirii amplasamentului de depozitare; se vor analiza metalele grele şi produsele petroliere, iar rezultatele se vor compara cu valorile maxim admise conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Analizele de laborator din materialul excavat depus pe sol se efectuează lunar pe fiecare front de lucru. � Zgomot şi vibraţii Monitorizarea funcţionării echipamentelor implicate în procesul tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994. �� Biodiversitate Monitorizarea florei Monitorizarea florei va avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetaţie, a speciilor din zona de interes şi vor consta în: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identităţii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Monitorizarea faunei In ceea ce priveşte fauna, s-a întocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatării, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor, precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt prezente. Menţionăm că responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare se vor prezenta anual, funcţie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu. Având în vedere că perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se află în interiorul ariilor protejate: situl de importanţă comuitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atenţie deosebită s-a acordat monitorizării păsărior, în special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejată.



94/107

Perioadele de realizare a monitorizării faunei Tabel 5

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere Nevertebrate terestre

Legendă:

Metode de monitorizare a avifaunei � Metoda punctelor fixe şi a transectelor S-au ales anumite puncte de înregistrare a păsărilor de pe amplasament şi vecinătăţi (150 m pentru păsările mici şi 350-400 m pentru observarea păsărilor în locuri descoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc şi identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de râu, pe perimetrul studiat şi vecinătăţi. Traseele au avut lungimea între 2 - 4km. � Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă şi popas. Metoda implică înregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmează să le numere. � Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat în găsirea cuiburilor păsărilor din diverse locuri (copaci, sol, vegetaţie plutitoare, maluri, construcţii etc.), ce sunt caracteristice speciilor. � Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, ulii, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, a cuprins perioada aprilie 2010 – iunie 2011. Identificarea speciilor de păsări în perioada de migraţie s-a realizat în lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea păsărilor sedentare şi a celor ce iernează în zonă s-a efectuat în perioada aprilie 2010 – iunie 2011. In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocârlan, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Perdix perdix – potârniche, Passer montanus – vrabie de câmp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – coţofana, Emberiza citrinella - presura galbenă s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Turdus merula - mierlă, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescăruş argintiu; păsări răpitoare: Falco tinnunculus – vânturel roşu, ce reprezintă specii comune în zonă.

Perioada favorabilă Perioada optimă



95/107

In perioada de operare/exploatare � Factorul de mediu apa In vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu se vor efectua periodic măsurători şi analize de către instituţiile abilitate pentru calitatea apei uzate, la fiecare vidanjare. � Factorul de mediu Aer Reglajul centralei termice se vor face după un program astfel încât să nu existe posibilitatea dezvoltării unor arderi incomplete şi, implicit a degajării unei cantităţi de noxe provenite de la procesul de ardere a lemnului. � Factorul de mediu sol Nu este cazul. Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Pe amplasament nu se vor depozita earburanţi. � Evidenţa gestiuni deşeurilor Evidenţa gestiunii deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate; � Biodiversitate Recomandăm ca toată perioada de implementare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” să fie asistată de o persoană/ firmă/instituţie specializată în domeniul biodiversitate, acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, contractată de către beneficiar, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri : - riscuri naturale: inundaţii, cutremure, sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale; - riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene: cutremure – zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11100/1/1993) în zona cu gradul 8 de seismicitate. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt spectrului de râspuns Tc = 1.0 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare pentru cutremure ag = 0,28, IMR = 100 ani. b.exogene: �� climatice – nesemnificativ; încărcările date de zăpadă conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având IMR 50 ani are valori de 2,0 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea Vântului, indicativ NP082/2004 pe intervalul de recurenţă de 50ani este de 0.5 KPa. �� geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni) – zona prezintă tasări datorită terenului; �� hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este inundabil.



96/107

7.1. Situaţii de risc în perioada de construire Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizării şi funcţionării obiectivului de investiţii sunt reprezentate de poluări accidentale cu produse petroliere (motorină) - este importantă luarea unor măsuri de remediere rapidă a poluării (în cazul în care aceasta s-a produs) şi de reabilitare a calităţii solului afectat. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. 7.2. Situaţii de risc în perioada de funcţionare După punerea în funcţiune, SC CORI GRIGOS SRL va întocmi planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991, Legii nr. 265/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordinului MAPPM nr. 278/1997. Cauzele care pot determina poluarea mediului sunt reprezentate de emisiile de pulberi în aerul atmosferic. Aceste situaţii pot determina poluarea atmosferică prin creşterea pulberilor emise în aerul atmosferic şi disconfort personalului angajat prin nivelul de zgomot emis. Sursa de emisie a pulberilor în suspensie poate fi considerată o sursă fixă cu o cantitate de pulberi de cca 2,25 kg pulberi/1t de produs rezultat: 250 kg pulberi/h x 2,25 kg/h = 562,5 kg/h = 156,23 g/s. La emisiile de poluanţi sub formă de pulberi, cantitatea de poluant nu trebuie să depăşească 50 mg/m3, pentru debite masice mai mari de 0,5 kg/h, conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993. Staţia de sortare va fi prevăzută cu mijloace de reţinere a poluanţilor. Ciururile şi benzile transportoare vor fi echipate cu ecrane de protecţie şi pulverizatoare de apă. În situaţii de urgenţă, pentru diminuarea emisiilor se vor lua următoarele măsuri: oprirea imediată a staţiei; comunicarea informaţiilor despre eventualele poluări depistate; prelucrarea datelor; atribuirea responsabilităţilor; pregătirea de măsuri operative de intervenţie. Planurile de prevenire şi măsuri necesare pentru controlul poluării, cu responsabilităţile pe angajaţi, trebuie avizate de conducătorul unităţii, care are răspunderea realizării la timp şi în bune condiţii a măsurilor şi lucrărilor stabilite.



97/107

Factor de mediu Poluant Pericol Mod de poluare Probabilitate Gravitate Risc Remediere

Aer

Pulberi (suspensie, sedimentabile)

Asfixiant Dispersie în aer

2 2 4 Da Dioxid de sulf 1 1 1 Da Dioxid de azot 1 2 2 Da CO (CO2) 2 2 4 Da

Apa de suprafaţă (râul Siret)

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 2 1 2 Nu pH

Acţiune sistematică Dispersie în apă

- Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate prin intermediul unei reţele de canalizare şi se recirculă în proces (gradul de recirculare este de 80%). Valorile indicatorilor de calitate admişi pentru apele uzate de tip tehnologic evacuate în receptori se vor încadra în HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005 (NTPA001) - Apele uzate de tip menajere vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjatat periodic prin intermediul unui operator specializat autorizat .

Suspensii, reziduu fix Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

Ape subterane

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 1 1 1 Nu pH

Acţiune sistematică Dispersie în apă

1 1 1 Nu Suspensii, reziduu fix 1 1 1 Nu Ioni de metale grele 1 1 1 Nu Sulfaţi, Ca, Mg 1 1 1 Nu

Sol

Distrugerea fertilităţii

Acţiune sistematică

Contact direct Nu este cazul. Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate.

Metale grele Hidrocarburi (HTP) Ocupare teren Pierderea utilităţii iniţiale

Zgomot şi vibraţii

Intensitate Efecte

psihologice şi ontologice

Propagare în aer

2 2 4 Da Influenţe asupra biosferei şi aşezărilor umane

2 1 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da Disconfort ergonomic 2 2 4 Da

Ecosisteme

Fauna acvatică Dispariţie - Nu este cazul. Fauna terestră

Afectare specie

- Fauna este caracteristică zonei de luncă, modificată de activităţile antropice.

Flora spontană - Flora şi vegetaţia terestră nu este inclusă în zonele de protecţie la nivel european şi naţional; sunt comunităţi ruderale fără valoare conservativă.

Păsări -

Speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, în majoritate păsări acvatice şi silvice nu au fost identificate în perimetrul solicitat în nici unul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit). In zona studiată, nu sunt condiţii favorabile pentru cuibărire pentru specia Chlidonias niger.

.



98/107

Conform datelor din tabelul de mai sus rezultă următoarele valori ale gradului de risc:

Riscul pentru factorul de mediu Aer

0 2 4 6 8 10 12

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

Dioxid de sulf

Dioxid de azot

CO (CO2)

risc

aer

Riscul pentru factorul de mediu Ape subterane

0 1 2 3 4 5 6

Variaţii de debit

Ph

Suspensii, reziduu fix

Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

risc

Ape subterane

Riscul pentru factorul de mediu Zgomot şi vibraţii

0 2 4 6 8 10 12 14

Intensitate

Influenţe asupra biosferei şi aşezărilorumane

Disconfort psihic

Disconfort ergonomic

risc

Zgomot şi vibraţii

Nr. crt. Factori de mediu Valoare grad de risc 1. Aer 11 2. Apă de suprafaţă 0 3. Apă subterană 5 4. Sol 0 5. Zgomot şi vibraţii 12 6. Ecosisteme 7



99/107

Riscul pentru factorul de mediu Ecosisteme

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fauna acvatică

Fauna terestră

Flora spontană

Păsări

Fond silvic

risc

ecosisteme

Nu este necesar un calcul al probabilităţii apariţiei accidentelor potenţiale pe amplasament pentru obiectivul analizat, datorită neutilizării substanţelor chimice periculoase, toxice sau cu grad de inflamabilitate ridicat.

8. Descrierea dificultăţilor Nu au fost semnalate dificultăţi.

9. Rezumat fără caracter tehnic Denumirea proiectului: „Lucrări de amenajare staţie de sortare în comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”; Beneficiarul proiectului: SC CORI GRIGOS SRL, sat Pufeşti, Comuna Pufeşti, Judeţul Vrancea Amplasament: Obiectivul proiectat se va executa pe un teren în suprafaţă de 20.000mp, situat în albia majoră a râului Siret, aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Primăria Nicoreşti. Scopul investiţiei îl constituie crearea de capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. Terenul pe care va funcţiona obiectivul este situat în Satul Mălureni şi are ca vecinătăţi: - la Nord - platforma aval baraj Călimăneşti; - la Est - PD 64 P 544; - la Sud - Lot cadastral nr. 100207; - la Vest - teren care aparţine Primăriei Nicoreşti. Accesul în amplasament se va realiza: - din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei, cu lungimea de 10km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 1km, care coboară către albia râului Siret; - din drumul european E85 Bucureşti – Suceava, pe un drum comunal ce trece prin localitatea Pădureni, cu traversare pe coronamentul barajului acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti şi în continuare pe un drum de exploatare existent; această varianată va fi utilizată şi de SC CORI GRIGOS SRL, cu acordul deţinătorului barajului. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi. Terenul este propretatea SC CORI GRIGOS SRL, conform Act de



100/107

dezmembrare - Contract de vânzare – cumpărare privind terenul cu suprafaţa de 20.000mp, Tarlaua T60, Parcela P 537/2, nr. cadastral 1000206, din extravilanul Comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, încheiat între Primăria Nicoreşti (vânzător) şi SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti (cumpărător) autentificat cu nr. 698/14.03.2011, la BNP „PACTA” Tecuci. 9.1. Descrierea activităţii Procesul tehnologic de sortare – spalare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare Mălureni, aflat în exploatarea SC CORI GRIGOS SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare – spălare agregate minerale de râu sunt: • transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei; • încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare- spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal; • spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare ( se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm); • depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi; • decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare. Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare cu capacitatea de 15 mc este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere , cu suprafaţa de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm). Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor cu 2 niveluri; aceasta va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri. Materialul brut excavat parcurge următorul flux tehnologic: Buncăr de alimentare → banda transportoare de alimentare → instalaţie de spălare → ciur vibrator cu instalaţie de spălare cu 4 site de 4mm, 8mm, 16mm, refuz ( > 16 mm) → benzi transportoare pentru depozitarea separată a sorturilor → padocuri de depozitare → valorificare.

Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din frontul de extracţie, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situate la 0,3 km faţă de staţia de sortare; balastul se descarcă direct în buncărul de recepţie, care are capacitatea de 15 mc. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm. Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de agregate (>16mm, 8-16 mm şi respectiv 4-8 mm) cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm.

Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat şi a unui bazin de stocare, ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Incinta tehnică a staţiei de sortare va fi amplasată în terasa râului Siret; pericolul inundaţiilor şi deteriorării echipamentului de lucru, chiar la debite maxime este exclus.



101/107

9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi fauna (biodiversitatea) şi factorul uman. Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intenvalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci consideraţi s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare: - pentru factorul de mediu apa: Ip = 0,22, nota 9,00; - pentru factorul de mediu aer: Ip = 1,00, nota 7,00; - pentru factorul de mediu sol: Ip = 1,00, nota 7,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: Ip = 0,45, nota 8,00; - pentru factorul uman: Ip = 0,25, nota 9,00; Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare globală: IPG = 1,5772, care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare-spălare) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului Factorul de mediu Apa � Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjat periodic prin intermediulu unui operator specializat autorizat. � Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare ce va fi alcătuită din următoarele instalaţii: cuva de liniştire a clasorului cu şnec; conducta colectoare de la clasorul cu şnec şi conducta de evacuare Dn 150mm până la bazinul de decantare bicompartimentat de 250mc; călugăr din beton armat – va fi prevăzut în compartimentul 2 (din aval) al bazinului de decantare; conducta de recirculare a apei uzate decantate spre bazinul de stocare al apei;



102/107

Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, gradul de recirculare al apei uzate de tip tehnologic este de cca 80%, diferenţa de 10% reprezintă debite de ape uzate ce se infiltrează în solul permeabil. Factorul de mediu Aer Sursa de emisie a pulberilor în suspensie poate fi considerată o sursă fixă cu o cantitate de pulberi de cca 2,25 kg pulberi/1tonă de produs rezultat: 250 kg pulberi/h x 2,25 kg/h = 562,5 kg/h = 156,23 g/s La emisiile de poluanţi sub formă de pulberi, cantitatea de poluant nu trebuie să depăşească 50 mg/m3, pentru debite masice mai mari de 0,5 kg/h, conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993. Staţia de sortare va fi prevăzută cu mijloace de reţinere a poluanţilor. Ciururile şi benzile transportoare vor fi echipate cu ecrane de protecţie şi pulverizatoare de apă. Factorul de mediu Sol - Agregatele sortate se depozitează pe sortimente în padocuri cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemenete prefabricate din beton astfel: sort: 0 – 4,0mm; sort: 4,0 – 8,0mm; sort: 8,0 – 16,0 mm, refuz cu dimensiuni mai mari de 16mm. Factorul de mediu Biodiversitate Concluzii referitoare la ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

�Tipurile de habitate menţionate în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de investiţie. � Flora şi vegetaţia terestră din perimetrul proiectului nu este inclusă în zonele de protecţie la nivel european şi naţional; sunt comunităţi ruderale fără valoare conservativă. � Fauna este caracteristică zonei de luncă, modificată de activităţile antropice. � Speciile de faună desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - Vidra (Lutra lutra), Popândău comun (Spermophilus citellus) nu au fost identificate în perimetrul studiat. � Speciile de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat. � Speciile de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat. � Speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat.

Concluzii referitoare la ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior: � biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; � speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; � flora şi vegetaţia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România,



103/107

corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000; � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat; � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul şi vecinatatea planului; � impactul asupra biodiversităţii din perimetrul planului analizat, urmare a realizării activităţilor specifice obiectivului de investiţie, este nesemnificativ. Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica măsuri/recomandări de reducere a acestuia. Apreciem că impactul va fi nesemnificativ pentru factorii de mediu analizaţi: apă, aer, sol, factorul uman, biodiversitate. - Referitor la diferenţele dintre Formularele standard Natura 2000 ale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, în noul formular există în plus o singură specie – inclusă în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, Chlidonias niger, dar în zona respectivă nu sunt condiţii favorabile pentru cuibărirea acestei specii. Impact cumulat cu alte planuri şi programe Impactul cumulativ a fost apreciat în perimetrul respectiv – sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului - pe o perioadă de maxim 1 an de zile. A fost luat în calcul efectul cumulat al investiţiei, propuse a fi realizată, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii existente în zona amplasamentului studiat. In zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potenţiale din zonă a fost de cca 5-6 km. Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi alte investitii din zonă: SC Sasviro SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC Redoxim 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC Bind SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC Floreal Trading SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC Negredor SRL Tecuci - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in proiect, maxim 1 an de zile. Acest lucru se justifica prin faptul că pentru perioada de timp luată în considerare s-a luat în calcul durata execuţiei lucrărilor de construire planificate a fi realizate prin proiect (ex. durata etapei de construire este de 6 luni), şi anume: extracţia pietrişului şi a nisipului, la baza căreia a stat Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 146 din 23.06.2010 emisă de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de apă Prut – Bârlad, la fel şi crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare-spălare a agregatelor minerale de râu (cu dotările aferente), prelucrarea şi valorificarea agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi a mortarelor.



104/107

Intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, ce prevede crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, efectul cumulat nu va exista în raport cu balastierele din zonă, ce realizează, doar, activităţi de extracţie de materie prima – agregate minerale brute, fără a avea în dotare şi staţii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale, etc. Menţionăm, că aceste activităţi, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de funcţionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Nu va exista o zonă care să fie afectată în mod semnificativ de realizarea investiţiei. Concentraţiile apelor uzate nu vor afecta biodiversitatea. Emisiile de pulberi se vor situa sub valorile limită pentru sănătate şi vegetaţie. 9.5. Măsuri de diminuare a impactului Faţă de măsurile propuse în proiect nu sunt necesare alte măsuri pentru diminuarea impactului. 9.6. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la următoarea valoare: IPG = 1,5772. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,5772, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. 9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale - Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. - Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local. Recomandarea elaboratorilor Toată perioada de implementare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” să fie asistată de o persoană/firmă/instituţie specializată în domeniul biodiversitate, acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, contractată de către beneficiar, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).



105/107

Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca ; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ; Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;



106/107

Bibliografie �� Documente puse la dispoziţie de SC CORI GRIGOS SRL - Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 516/21.07.2011 pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, ARPM Galaţi; - Adresa ARPM Galaţi nr. 9074 din 26.09.2011 prin care se stabileşte obligativitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului cu elementele de îndrumar; - Adresa nr. 3514 din 26.04.2012 prin care ARPM Galaţi solicită completări la Raportul privind impactul asupra mediului cu informaţii referitoare la impactul asupra ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi a habitatelor şi speciilor care se regăsesc în noile formulare standard; - Adresa ARPM Galaţi nr. 10.968/17.11.2011 de acceptare a Studiului de evaluare adecvată; - Avizul custodelui Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani; - Certificat de urbanism nr. 74/1946/23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi - Aviz de gospodărire a apelor nr. 111 din 22 iunie 2011 emis de AN Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad; - Act de dezmembrare şi Contract de vânzare-cumpărare - Încheiere de autentificare nr. 698/14 martie 2011 la BNP „PACTA” Tecuci; - Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi; - Documentaţie tehnica pentru obţinerea Avizului de Gospodărire a „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufesti, 2011; - Notificare Acord de Mediu pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufesti, 2011; - Plan de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Planul topografic pentru Certificatul de urbanism, extravilan Comuna Nicoreşti, Tarla 60, Parcela 537/2, lotul 2; Bibliografie Biodiversitate - Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London - ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press - ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England - Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; - BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany - Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis - Botnariuc şi colab. 2005. Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Mamifere. - BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava - Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti - Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti - Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 - Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. - DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart - Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science



107/107

- Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas - Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti - Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti - Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca - GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire - Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB - LAFRANCHIS T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris - Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation, Quercus - Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London - Munteanu D., 1998. The status of Birds in Romania. Romanian Ornithological Soc., Cluj, 102 p.; - Munteanu, D., 1992. Dictionar poliglot al speciilor de pasari din Romania. Publicatiile SOR Nr.1, Medias; - Munteanu D.,1999. Hamlyn Guide. Pasarile din Romania si Europa. Determinator ilustrat. Versiune romaneasca; - Munteanu, D.,2000. Metode de evaluare a abundenţei păsărilor, Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române nr. 10, Cluj; - Munteanu, D., 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj; - Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti - Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti - Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti - RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 - Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti -Sc hneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu - Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. - Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

Documents

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul