Impactul turismului asupra mediului in depres Maramuresului

Turismul se numara printre activitatiile aflate intr o permanenta dinamica, ceea ce implica si interdependenta intre societate si mediul economic.Se pune accent excesiv in secolul nostru pe consumerism. Astfel in zilele noastre ar trebui aplicat cu atat mai mult princpiul dezvoltarii durabile aplicabil intregului sociogeosistem.Cele patru aspecte ale mediului asupra carora se exercita actiuni pozitive cat si negative sunt : natural, social si economic. Acestea vor fi detaliate in cele ce urmeaza si se va incerca evidentierea legaturilor dintre acestea.

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ din Munţii Rodnei Platoul Ignis

Printre zonele in care turismul joaca un rol vital se numara si depresiunea Maramuresului. Oferta turistică a judeţului Maramureş reprezintă o excelentă îmbinare a frumuseţilor naturale oferite de paleta geomorfologică diversificată a zonei şi comorile arhitetctonice şi populare care reflectă tradiţiile şi cultul religios ce domină arealul mirific de mii de ani. Structura administrativa a judetului cuprinde 13 orase (din care 2 municipii) si 63 de comune. Ca justificare a ipotezelor enuntate mai sus mentionam ca Maramures se caracterizeaza prin existenta unor forme de relief accesibile si variate : lanturi montane, campii, depresiuni., o clima favorabila practicarii turismului pe tot parcursului anului, potential faunistic si floristic bogat cu specii si ecosist unice. Turismul nu se poate desfasura in absenta componentei naturale intrucat acestea reprezinta parte integranta din peisajul turistic fara de care nu ar fi posibile privelistile mirifice care ne inconjoara pretutindeni , poate fi considerat a fi o industrie fără furnale, fără zgomot sau camioane de mare tonaj .

Astfel putem identifica o salba de ecosisteme precum : 6 rezervatii geologice, 3 de tip speologic, 2 rezervatii geomorfologice, 1 punct fosilifer, 1 rezervatie floristica, 6 rezervatii

forestiere ( Tara Lemnului ), 2 monumente ale naturii, 2 rezervatii faunistice, 2 parcuri naturale, 2 rezervatii naturale, 2 rezervatii complexe si 4 turbarii. Totalizeaza un numar de 49 de situri turistice, ceea ce evidentiaza vitalitatea reglementarilor cu privire la mediu. Pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului devine o opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale, în contextul global al dezvoltării durabile. Potenţialul turistic Oferta turistică a judeţului Maramureş reprezintă o excelentă îmbinare a frumuseţilor naturale oferite de paleta geomorfologică diversificată a zonei şi comorile arhitetctonice şi populare care reflectă tradiţiile şi cultul religios ce domină arealul mirific de mii de ani. În această zonă portul şi obiceiurile populare precum şi arta veche se păstrează cu pioşenie atrăgând anual mii de turişti din toate colţurile lumii.

Arhitectura porţilor de lemn este o simbolistică a acestei zone iar bisericile de lemn din judeţ, vechi de secole, sunt puncte de reper pe harta frumuseţilor acestei ţări.

Turiştii care ajung în Maramureş beneficiază de o varietate bogată de posibilităţi de a cunoaşte viaţa, obiceiurile, tradiţiile locuitorilor precum şi bogăţiile naturale oferite de această zonă binecuvântată de Dumnezeu.

Magia locurilor potenţată de paleta diversificată a reliefului reprezintă o atracţie irezistibilă pentru iubitorii de natură şi de frumos. Turiştii sunt întâmpinaţi de văi cu apă cristalină şi peisaje

Fait avec Philcarto * 12/21/2010 9:44:15 AM * http://philcarto.free.fr

Effectif total 4 [250042]

4 [250011]

1 [250403] 1 [250303]

0 [250173] 0 [250433]rez geol

rez speol

rez geomorf

pct fosilif

rez flor

rez forest

monum ale nat

rez faun

parc natural

rez naturala

rez complexe

turbarii

montane şi colinare de excepţie ce constituie oaze de bogăţii floristice şi faunistice de o splendoare aparte.

Generoasa natură oferă turiştilor condiţii pentru relaxare şi meditaţie iar cei dornici să exploreze frumuseţile naturii pot cutreiera munţii şi văile. Excursioniştii se vor bucura să afle că Maramureşul dispune de o reţea complexă de marcaje forestiere şi de cărări marcate, care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, peşteri, rezervaţii naturale, faună şi floră rare.

Indiferent de perioada în care sunt vizitate aceste locuri, turiştii vor fi încântaţi de magia şi farmecul special al acestor locuri unde ospitalitatea locuitorilor este pe deplin recunoscută. În judeţul Maramureş se practică o gamă variată de forme de turism dintre care se pot menţiona:turism cultural, turism monahal si religios, turism balnear, turism montan, turismul de afaceri, turismul rural si agroturism. Actiunile desfasurate de omul de astazi perturba atat volntar cat si involuntar starea de sanatate a mediului a carui parte integranta suntem astfel cadrul natural este afectat si el de turism. Astfel cele patru componente ale acestuia joaca un rol fundamental pentru mentinerea echilibrului in natura, existand o stransa intedependenta acestea (relieful, retea hidrografica, clima, vegetatie, fauna si soluri). Astfel relieful joaca un dublu rol pe teritoriul judetului Maramures : factor de difuziune a unor forme de turism (montan, etc) sau bariera in momentul in care masivele impiedica escaladarea lor sau existenta riscului avalanselor. De asemenea constituie un suport esential in amenajarea turistica si prezinta avantajul ca atractiile pe care le genereaza nu necesita amenajari costisitoare , este admirat, contemplat si nu efectiv consumat si nu este periclitat intr-o mare masura.

41%

31%

28%

Tipologia reliefului

Zona montana

Dealuri,podişuri şi piemonturi

Depresiuni

Reteaua de apa de suprafata Judetul Maramures are o retea hidrografica de peste 3100 km, care se inscrie in bazinele hidrografice ale Somesului, Tisei si in mai mica masura in cele ale Bistritei si Prutului (4,12 % din suprafata judetului). O mare parte din cele 35 de arii naturale protejate din judetul Maramures prezinta in componenta lor zone umede, avand un regim special de ocrotire si conservare, dintre acestea mentionam: Parcul National Muntii Rodnei, Rezervatia Biosferei care include toate lacurile glaciare din Muntii Rodnei si Taul Muced; Lacul Albastru

(Baia Sprie); etc. Râurile judetului Maramures, datorita diversitatii reliefului si regimului precipitatiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor. Sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane si depresionare, prezentând interes turistic, precum si 14 acumulari care, exceptând acumularea Strâmtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement si piscicol. Acestea constituie un veritabil element de decor ce se combina deseori cu vegetatia si mareste potentialul judetului. In ceea ce priveste modul in care turismul actioneaza asupra retelei hidrografice putem mentiona o influenta negativa intrucat o prea mare vizitare Vegetatia constituie esenta oricarui peisaj iar distrugerea decorului natural reduce atractia tur.(cum e cazul padurilor de conifere brazdate de partiile de schi, de exemplu Partia Cavnic). Pe buna dreptate Maramures este renumit pentru pajistile verzi de care dispune initiandu-se chiar si un drum verde destinat turistilor Greenways (drumurile verzi) ce sunt trasee multifuncţionale pentru utilizatorii mijloacelor de transport nemotorizate, conectând astfel comunităţi, iniţiative locale şi zone cu valori naturale şi culturale. Prin intermediul acestor iniţiative se promovează un mediu curat şi un stil de viaţă sănătos. . Un astfel de drum verde poate fi străbătut cu piciorul, cu bicicleta sau căruţa pe timpul verii, ori cu sania iarna. Observarea vieţii sălbatice, fotografierea naturii, turele în aer liber şi experienţa culturală sunt activităţile recreative ce îmbogăţesc bagajul de cunoştinţe al vizitatorilor de-a lungul drumului verde. Înveliul de soluri pe cuprinsul judelului Maramure este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. Se remarca printr-o întindere mai mare diferite tipuri genetice: soluri brune argilice soluri brune podzolice, andosoluri, soluri gleice, litosoluri, regosoluri, etc.

Cu alte cuvinte practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale. Practic, în sezonul estival, populaţia creşte considerabil, turismul exercitând o presiune semnificativă asupra mediului, prin creşterea cantităţii de apă uzată menajeră, traficul rutier şi implicit a emisiilor auto şi nivelurilor de zgomot se amplificăSchema de mai jos este preluata din lucrarea de licenta a autoarei si evidentiaza interdependenta intre componentele naturale ale mediului care ca un tot unitar demonstreaza ca in industria turismului si componentele fizice , biotice si peisagistice contureaza in ochii turistilor produsul finit adica o imagine turistica de calitate.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea agrementului sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport şi managementul deşeurilor.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şirentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismuluidurabil, turism care utilzează ca resurse spaţii naturale de excepţie, dar şi valori ale patrimoniului cultural architectural, şi ea se referă îndeosebi la modificarea comportamentelor, celor implicaţi în această industrie a turismului.

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI În ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al

sistemului economic global, el presupunând o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de productie.

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Având ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate într-o masura mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. Cel mai important este ca ofera locuri de munca pentru persoanele care isi duc traiul in Maramures. Conform insse circa 3000 de persoane lucreaza in turism.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe lânga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si în special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate în resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

Locul principal în economia judetului Maramures este detinut de industrie. Judetul Maramures este cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza

fiind exploatarea si prelucrarea minereurilor. În acest context, un rol important îl reprezinta Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase «REMIN» S.A. Baia Mare. În contextul strategiei de dezvoltre economica si sociala si orientarea ei spre o dezvoltare durabila, si integrarea în UE, a planului de actiuni a Ministerului Economiei si Comertului, pentru implementarea politicii industriale, sectorul minier si implicit CNMPN „REMIN” S.A., se afla în plin proces de reforma economica.

Extractia si prelucrarea minereurilor neferoase, precum si metalurgia neferoasa detin înca o pondere însemnata. De asemenea un loc important îl detine exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si agricultura si turismul.

Impactul social al turismului Pe lânga consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, atât asupra turistilor în mod direct, cât si asupra populatiei din zonele vizitate. Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimulând largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale.

Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta în rolul sau reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, atât prin formele de odihna, cât si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale având un rol fundamental. în consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale.

Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Se pot aprecia următoarele aspecte privind impactul agriculturii cu mediul, în judeţul Maramureş:

- ingrăşămintele chimice folosite sînt în cantităţi mici, neavînd efect de acidifiere a solului sau acumulare de nitriţi în soluţia solului cu efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Cantităţile mici folosite se datoresc costurilor ridicate ale tuturor tipurilor de îngrăşăminte folosite; - arăturile se efectuează în general în afara perioadelor optime ceea ce are efect negativ asupra structurii solului şi al activităţii microorganismelor din sol; - pentru erbicidare s-au folosit erbicide neatrazinice, cu remanenţă scăzută şi uşor descompuse. - in cazul insectofungicidelor, monitorizarea efectelor produse este aproape imposibilă datorită metodelor de administrare din cele mai diverse; - in anul 2009 a rămas necultivată suprafaţa de 7627 ha teren arabil şi 2122 ha livezi care sunt în declin. Acestea au impact negativ asupra mediului prin înmulţirea buruienilor, dar şi a bolilor şi dăunătorilor din livezi.

În zonele deluroase se practică viticultura şi în special horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. Există totuşi o tendinţă de deversare a borhotului direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei şi a solului.

49%46%

1% 4%

Cadrul natural

Suprafaţa agricolăPăduriApeleAlte suprafete

Eroziunea solului poate avea loc în locurile de campare, punctele de belvedere, locuri de plecare sau îmbarcare sub forma de bdtdtorire. Deteriorarea zonei, poate rezulta din utilizarea neadecvatd precum grupuri mari împrdstiate

În zonele de campare eroziunea conduce la dezgolirea solului, dezgolirea rocilor, expunerea radacinilor copacilor, mdrirea arealului impactat (mdrirea locului de campare) si proliferarea locuri de campare precum Lala Mica, Creasta Plescutei, etc.

Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

      La inceputul anilor 90 industria grea de stat s-a prabusit lasand un numar mare de oameni fara loc de munca. Unii s-au intors la sate, in timp ce altii au ramas in orase pentru a se angaja in sectorul privat.

      Extragerea si exploatarea minereurilor neferoase reprezinta activitatea industriala cea mai raspandita din judet si probabil si din tara. Se pare ca 150 de zacaminte de minerale din cele 200 ale lumii se gasesc aici. Aurul, argintul, plumbul,cuprul si pirita sunt toate prelucrate aici.

      Alte industrii importante sunt cele din domeniul textilelor,a prelucrarii lemnului si procesarii alimentelor. Mai putin de 50% din teritoriu este folosit pentru agricultura, insa, doar 13% din acesta este efectiv productive

ian febr mart apr mai iun iulie aug sept oct nov dec0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

Nr. şomerilor înregistraţi pe grupe de vârstă in 2009 / persoana

sub 25 ani25-29 ani30-39 ani40-49 ani50-55 aniPeste 55 aniTotal

Sursa : http://www.maramures.insse.ro/?m=produse-si-servicii/publicatii-locale/diverse- publicatii-locale/somajul

Industria judeţului este orientată cu precădere pe activităţi prelucrătoare, principalele surse de poluare a mediului în judeţ fiind activităţile de metalurgie neferoasă, activitatea de depozitare a deşeurilor menajere, debitarea şi prelucrarea lemnului.

Debitarea şi prelucrarea lemnului este o activitate generatoare de deşeuri de lemn, în cantităţi mari. În judeţul Maramureş funcţionează un numar de 431 societăţi de debitare şi prelucrare a lemnului şi peste 9 societăţi care prelucrează rumeguş şi alte deşeuri de lemn. La prelucrarea lemnului, producţia de mobilă şi cherestea are impact asupra mediului, prin poluarea în principal a atmosferei, cu compuşi organici volatili conţinuţi în produsele de vopsire sau încleiere (lipire) folosite şi prin prezenţa pulberilor evacuate prin sistemele de exhaustare, provenite de la etapele de prelucrare a lemnului.

În urma controalelor efectuate în vederea reglementării activităţilor pe linie de protecţie a mediului s-au solicitat titularilor luarea unor măsuri de protecţie a factorilor de mediu cum ar fi: 1) pentru protecţia calităţii solului

- amenajarea de platforme sau pardoseli betonate - amenajarea de magazii, depozite, şoproane acoperite

- utilizarea materialelor absorbante2) pentru protecţia calităţii apelor

- construirea de staţii sau instalaţii de preepurare a apelor uzate tehnologic; - construirea de staţii de epurare mecano- chimice sau biologice;

- folosirea de filtre presă pentru reducerea materiilor în suspensie din apele uzate; - construirea de bazine etanşe, vidanjabile pentru colecarea apelor uzate (menajere şi/sau tehnologice);3) pentru protecţia calităţii aerului în cazul emisiilor de pulberi

instalarea sistemelor de exhaustare a pulberilor prevăzute cu sisteme de reţinere pe filtre textile sau colecare în saci textili;

montarea instalaţiilor prevăzute cu sistem de filtrare pentru reţinerea compuşilor organici volatili.

COMPONENTA ECOLOGICĂ A STRATEGIEI DE TURISMEcoturismul reprezintă una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinţă de creştereîn ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multeţări ale lumii care consideră că ariile protejate sunt o parte esenţială a ofertei turistice, au făcutca turismul în natură şi ecoturismul să reprezinte elemente importante ale industriei turistice.Aplicarea ecoturismului în depresiunea Maramures, ca model de dezvoltare a turismului, cudeosebire în zonele protejate şi a principiilor sale are o dublă ţintă: pe de o parte valorificareaintegrată a resurselor naturale şi culturale de excepţie, cu îmbunătăţirea calităţii vieţii încomunitatea locală, iar pe de altă parte satisfacerea motivaţiilor şi cerinţelor turiştilor înconcordanţă cu conservarea mediului pentru generaţiile viitoare. 20Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turismpracticată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelulmediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afectezeinteresele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, aresurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, ungenerator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multetipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturoracestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiuneaturismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi oricealte efecte negative asupra mediului.Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şirentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentrucomunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice. Arhitectura tradi#ională din Maramures este o arhitectură a lemnului, reprezentând omostenire valoroasă, care mai poate fi gasită în cadrul ei natural: peisaje rurale de o marefrumuse#e, cu construc#ii armonios integrate contextului, cu o filozofie particulară asupra vie#ii.Evolu#ia cadrului construit în ultimii ani poate fi apreciată ca fiind un dezastru datorat atitudinii arogante a noilor construc#ii atât fa#ă de cadrul construit existent, cât si fa#ă de cadrul natural (lipsa de discernământ în alegerea materialelor; ocuparea agresivă si neadecvată a terenurilor, ignorarea contextului cultural si natural etc.). Cadrul natural este tratat cu lipsă de respect,

construc#iile noi agresează peisajul; se pierd repere valoroase, caracterul si specificul siturilor degenerează, apar probleme grave de mediu.

.

Jude_ul nu dispune înc_ de un depozit ecologic pentru deeurile menajere i

Puncte tariPoziţie geografică avantajoasă a zonelor ţintă ale programului din punct de vedere turistic şi al oportunităţii de stabilire de relaţii internaţionale Potenţial turistic enorm al regiunii datorat atât poziţiei geografice cât şi moştenirii culturale a regiunii transfrontaliere a MaramureşuluiSituarea zonelor ţintă în apropierea de arii naturale protejateDezvoltarea turismului balnear datorat minelor de sare din regiune (Ocna Sugatag, Solotvino) şi prezenţei izvoarelor de apă minerale în regiunePot pt turism d nisa ( t cult, t de avent, sportiv, stiintific, etc)Atractivitatea reprezentată de diferenţa mare de preţ a produselor comercializate în cele două ţăriPopulaţia din zonele vizate este majoritar de naţionalitate română, ceea ce favorizează înţelegerea reciprocă şi dorinţa stabilirii de obiective comuneCultură, tradiţii şi obiceiuri comune sau asemănătoare de ambele părţi ale Tisei în regiunea transfrontalieră a Maramureşului

Puncte slabeRelaţii transfrontaliere slabe, sporadice ceea ce duce la o slabă cunoaştere reciprocăNivel foarte scăzut de dezvoltare a societăţii civile în zona Teaciv (lipsă ONG-uri)Cultură civică şi democratică scăzută în zona raionului TeacivDiferenţele de menrtalitate legate de prestarea serviciilorPoziţie periferică faţă de capitală şi faţă de coridoarele europene de transport pentru ambele zoneInfrastructura transfrontalieră şi de trans-port insuficient dezvoltateServicii turistice scăzute calitativ în zona TeacivInsuficiente locuri de cazare ptentru turişti atât în judeţul Maramureş cât şi în raionul TeacivAtractivitate scăzută a zonelor ţintă pentru investitoriNivel ridicat al şomajului în raionul Teaciv, UcrainaÎmbătrânirea populaţiei în zonele ţintăNivel crescut al emigrării în ambele zone vizate de programReţea informatizată de comunicaţii slab dezvoltată în UcrainaPoluarea mediului înconjurător la nivel ridicat în zona Baia Mare - Baia SprieSistem de management al deşeurilor foarte slab dezvoltat de ambele părţi ale graniţeiPoluarea Tisei cu apă sărată

numai o treime din drumuriel publice sunt modernizate. In ceea ce privete apapotabil_ i apa menajer_ uzat_, doar în municipiul Baia Mare s-au derulat icontinu_ lucr_rile de reabilitare i modernizare a sta_iilor i re_elei de alimentare, are_elei de canalizare i a sta_iei de epurare, printr-un proiect cu finan_are european_ISPA.

Interconexiunile şi intercodiţionarea dintre turism şi mediu crează un anumit impact şi grad de risc asupra mediului înconjurător ce trebuie luat în considerare pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a mediului. Aceste impacturi şi grade de risc care pot fi generate de dezvoltarea turismului în anumite zone decurg dintr-o serie de acţiuni cum sunt: Consum de spaţiu şi de resurse – generat de necesitatea extinderii anumitor amenajări care să satisfacă cerinţele şi nevoile consumatorului turistic. Presiunea exercitată asupra mediului înconjurător – exprimată prin supraaglomerarea unor zone; Degradarea mediului înconjurător ca urmare a diverselor tipuri de poluare generate de prezenţa turiştilor şi desfăşurarea anumitor activităţi şi servicii conexe; Acţiuni de vandalism exercitate de anumţi turişti; Distrugerea ireversibilă a unor componente naturale ale mediului cauzată de anumite acţiuni de dezvoltare iraţionale susţinute de interesele pecuniare ale unor întreprinzători. ceastă problemă ridicată de impactul turismului asupra mediului înconjurător prezintă o importanţă majoră suscitând un interes deosebit din partea factorilor responsabili de asigurarea unei interconexiuni durabile si eficiente a turismului şi a mediului înconjurător.

11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri Obiectivele şi măsurile care fundamentează dezvoltarea turismului în armonie cu mediul înconjurător trebuie să respecte conceptul de dezvoltare durabilă. Un turism durabil reprezintă acel tip de turism care este, din punct de vedere ecologic, acceptabil pe termen lung şi viabil din punct de vedere financiar, respectând în totalitate valorile sociale şi culturale. Dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş trebuie să se realizeze în concordanţă cu o serie de factori ce pot avea un impact decisiv asupra acestei dezvoltări. Dintre aceştia, următorii au o importanţă majoră: infrastructura de transport; specializarea forţei de muncă pe diferitele componente ale industriei turistice; promovarea potenţialului turistic prin derularea unor diverse activităţi, de exemplu crearea de pachete turistice, parteneriate turistice la nivel judeţean, regional sau transfrontalier, crearea unor puncte de informare turistică mai ales că Municipiul Baia Mare este punct important de plecare către alte destinaţii turistice iar judeţul este situat la graniţa nordică a României cu Ucraina. capacităţile de cazare şi de camping.

Locul principal în economia judetului Maramures este detinut de industrie. Judetul Maramures este cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza fiind exploatarea si prelucrarea minereurilor. În acest context, un rol important îl reprezinta Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase «REMIN» S.A. Baia Mare. În contextul strategiei de dezvoltre economica si sociala si orientarea ei spre o dezvoltare durabila, si integrarea în UE, a planului de actiuni a Ministerului Economiei si Comertului, pentru implementarea politicii industriale, sectorul minier si implicit CNMPN „REMIN” S.A., se afla în plin proces de reforma economica.

Extractia si prelucrarea minereurilor neferoase, precum si metalurgia neferoasa detin înca o pondere însemnata. De asemenea un loc important îl detine exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si agricultura si turismul.