Click here to load reader

Kinetoterapia in Boala Parkinson in Boala...PDF file1. Kinetoterapiaîn boalaParkinson O echipă multidisciplinară este angrenată în procesuldereabilitare ,deoareceimplicăpersonalcu

  • View
    24

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Kinetoterapia in Boala Parkinson in Boala...PDF file1. Kinetoterapiaîn boalaParkinson O...

  • KINETOTERAPIA IN BOALA PARKINSON

    Kt. NECHIFOR ELENA

  • CUPRINSUL PREZENTĂRII

    1. Kinetoterapia în boala Parkinson

    2. Obiectivele programului kinetoterapeutic

    3. Programul kinetoterapeutic

    4. Recomandările kinetoterapeuţilor pentru pacienţii cu boală Parkinson.

  • 1. Kinetoterapia în boala Parkinson

    O echipă multidisciplinară este angrenată în procesul de reabilitare , deoarece implică personal cu aptitudini diferite care lucrează împreună pentru a ajuta pacientul.

    Echipa poate cuprinde: medic neurolog, asistent medical, kinetoterapeut, fizioterapeut, maseur, terapeut ocupational, logoped, psiholog, dietetician, asistent social etc.

    Pe langă tratamentul medicamentos administrat de medicul curant, pacientul beneficiază de tratamente adjuvante : kinetoterapie, fizioterapie şi masaj , ce sunt adaptate gravităţii deficitului funcţional.

  • CLINICA DE NEUROLOGIE A SPITALULUI DE RECUPERARE IASI

  • 2. Obiectivele programului kinetoterapeutic

    Menţinerea tonusului muscular

    Menţinerea mobilităţii articulare

    Reeducarea respiraţiei

    Educarea şi reeducarea echilibrului şi coordonării

    Corectarea posturilor vicioase şi a mersului

    Corectarea mimicii

    Scaderea în greutate

  • 3. Programul kinetoterapeutic

    Exerciţii din poziţia decubit dorsal, decubit lateral şi decubit ventral

    Exerciţii în poziţie şezând cu sau fără mijloace ajutătoare

    Exerciţii executate din poziţie ortostatică

    Exerciţii motricitate fină

    Exerciţii pentru mimica feţei

    Dispozitive ajutătoare în deplasarea cotidiană

  • Exerciţii din poziţia decubit dorsal, lateral şi ventral

    Aceste exerciţii sunt folosite pentru impiedicarea scurtării ligamentelor, a muşchilor şi anchilozelor articulare.

    Exerciţiile sunt adaptate in funcţie de posibilităţile pacientului , ţinând cont şi de bolile asociate ale acestuia.

    Pacientul împreună cu familia pot executa mişcările împreună cu un cadru specializat (kinetoterapeut), apoi pot fi executate la domiciliul pacientului .

  • Exerciţii din poziţia decubit dorsal

  • Exerciţii executate din poziţa şezând cu sau fără mijloace ajutătoare

    Activităţile în poziţia şezând, fără mijloace ajutătoare, sunt astfel concepute încât să fie executate cât mai simplu în condiţiile vieţii cotidiene.

    Atenţie, este importantă grija pentru păstrarea echilibrului şi găsirea unei poziţii şezânde optime.

  • � Acest exerciţiu îmbunătăţeşte postura spatelui.

    � Din poziţia şezând, staţi cu tălpile lipite de podea. Staţi cu spatele drept şi priviţi înainte.

    � Întindeţi braţele în lateral, menţinându-le la nivelul umărului (1).

    � Îndoiţi braţele din cot şi aduceţi palmele spre piept (2).

    � Repetaţi de cinci la zece ori, în funcţie de abilitatea d-voastră.

  • Exerciţii executate din poziţie ortostatică

    Aceste exerciţii menţin şi ameliorează echilibrul, controlul cutiei toracice, stabilitatea şi mobilitatea centurii scapulare şi creşte mobilitatea membrelor .

    Se realizează o mai bună coordonarea a membrelor superioare cu cele inferioare.

  • Reeducarea posturii in repaos

    � A învăţa să staţi cum trebuie vă va îmbunătăţi postura. Pentru a exersa corect pozitia ortostatism:

    � Staţi cu capul, umerii şi fesele lipite de perete, cu gleznele la 5 pâna la 8 cm de perete.

    � Relaxaţi-vă umerii şi trageţi bărbia spre piept. Încordaţi- vă abdomenul si fesele.

    � Presaţi spatele de perete, lasând spaţiu pentru palmă să intre întinsă intre curbura lombară a spatelui şi perete.

  • Acest exerciţiu întinde umerii, revigorează şi tonifică spatele şi abdomenul, ajută în prevenirea anteflexiei trunchiului pacientului cu boala parkinson.

  • Reeducarea posturii în mers

    � Mersul vă îmbunătăţeşte echilibrul. Pentru a menţine o postură corectă în mers:

    � Ţineţi capul ridicat. � Ţineţi spatele şi gâtul cât

    mai drepte posibil. � Ţineţi bărbia paralelă cu

    solul. � Încordaţi-vă uşor muşchii

    abdominali. � Lasaţi umerii să se mişte

    liberi şi natural.

  • Exerciţii motricitate fină

    Exerciţiile de la acest capitol antrenează pacientul pentru autonomia de autoservire, altfel spus independenţa în activitatea zilnică.

  • Exerciţii pentru mimica feţei

    Pacienţii care în timpul bolii îşi pierd din ce în ce mai mult expresivitatea feţei, găsesc greu mijlocul de comunicare cu lumea înconjurătoare, fiind consideraţi adesea ca lipsiţi de participare.

    Exerciţiile activează musculatura feţei, făcând posibilă o comunicare prin mimica.

  • Ridicarea din pat Pacientul trebuie să se întoarcă pe o parte şi să

    îndoaie genunchii, se realizează coborârea picioarelor din pat folosindu-se de braţe pentru a se ridica.

  • Ridicarea din poziţie şezândă şi aşezarea

    Pentru astfel de pacienţi se aleg scaune solide, dotate cu braţe de sprijin.

    Pacientul se apleacă înainte, alunecă uşor spre marginea scaunului, apoi se ridică cu ajutorul braţelor.

    Pentru a se aşeza, pacientul se apleacă înainte şi se aşează pe scaun în timp ce se sprijină cu ajutorul braţelor.

  • Dispozitive ajutătoare în deplasarea cotidiană

    Perseverenţa pacientului bolnav de Parkinson şi exerciţiile nu sunt întotdeauna suficiente.

    Fiecare bolnav cunoaşte sentimentul dependenţei de alte persoane şi, ca atare, limitarea libertăţii personale.

    Ţelul principal este cel de a menţine independenţa şi libertatea, iar acest lucru poate fi posibil prin utiliazarea dispozitivelor ajutătoare pentru viaţa de zi cu zi.

  • 4. Recomandările kinetoterapeuţilor pentru pacienţii cu boală Parkinson.

    Deşi boala Parkinson este o afecţiune cronică,

    tratamentul medicamentos aplicat corect, o alimentaţie

    cu un conţinut bogat în fibre şi un aport bogat de

    lichide, suportul familial, activitatea fizică zilnică (creşte

    tonusul şi flexibilitatea muşchilor), toate acestea pot

    ajuta la ameliorarea simptomatologiei şi menţinerea

    unei calităţi acceptabile a vieţii pacientului.

  • BIBLIOGRAFIE

    1. J.Durner, G. Fickert, W. Kroner, B. Stadler, M&I – Fachklinik Ichenhausen ,, Pregatire pentru viata de zi cu zi”, Edit. Lundbeck, Germania, 2009

    2. Presenter media.com

Search related