Curs de Geografie Economica Mondiala

  • View
    387

  • Download
    6

Embed Size (px)

Text of Curs de Geografie Economica Mondiala

Curs de geografie.Geografie economica mondiala CAPITOLUL 1 GEOGRAFIA INDUSTRIEI 1. Resursele energetice ale Terrei 1.1. Istoric, clasificari, structura balantei energetice. Nu se poate concepe existenta umanitatii in afara energiei. Definitia elementara a energiei poate fi exprimata prin capacitatea unui sistem oarecare de a produce lucrumecanic, asa cum arata oricare dictionar sau tratat. Impactul surselor energetice asupra omenirii a fost mult mai evident in ultimele secole, cand s-au incetatenit expresii diverse, de la lucru mecanic si energie mecanica, la energie termica, energie luminoasa, energie vitala, forta vie, energie fiziologica, energie electrica si magnetica, energie hidrodinamica, energie solara, gravitationala sau mai recent energie nucleara. Industrializarea timpurie din unele state vest-europene, s-a bazat pe puterea aburului, prin inlocuirea pentru prima oara in istorie a lemnului, cu carbunii de pamant, prefatand astfel civilizatia celui de-al doilea val. Astfel, in Europa apar preocupari de ordin stiintific privind realizarea lanturilor energetice, cauzalitatii si legile energeticii, folosirea si economia acestor variate resurse. Un sir de mari inventatori se vor ilustra in acest domeniu al cunoasterii umane, de la A. Lavoisier si D. Laplace (caldura rezultat al miscarii moleculare), pana la descoperirea si perfectionarea masinii cu aburi datorate lui Th. Newcomb, J. Watt si B. Rumford, de la E. Darwin si J. Dalton (corespondenta dintre caldura si lucru mecanic), pana la R. Mayer, L. Colding, J. Joule ori H. Helmholtz. Desigur si alte nume prestigioase au marcatprogresul cunoasterii si valorificarii surselor energetice: H. Poincar, W. Thomson-Kelvin, J.TH. Sielberman, W. Siemens, G. Westinghouse, N. Tesla s.a.m.d. in secolul XX atentia savantilor s-a indreptat in mod firesc si spre sursele de energie regenerabile si in mod deosebit spre energia nucleare si prin lucrarile de inceput datorate lui R. Rutherford, P. Currie, I. Currie, P. Joliot s.a. Daca secolul al XIX-lea a fost fara indoiala secolul carbunilor, secolul XX poate fi socotit secolul petrolului, in timp ce secolul al XXI-lea va fi din punct de vedere energetic, un secol al unor resurse energetice nucleare si regenerabile, alaturi de sursele conventionale, unele aflate intr-un proces de epuizare rapida. Preocuparile privind sursele regenerabile de energie s-au amplificat mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand omenirea a fost confruntata cu

primele crize majore energetice, indeosebi criza petrolului din a doua jumatate a secolului XX. ? Clasificarea surselor energetice Cele doua mari surse de energie in Univers sunt: fuziunea atomilor usori din Soare (stele) si gravitatia universala. Toate celelalte forme de energie decurg din aceste surse majore de energie. Principalele surse de energie externa sunt: radiatia solara, energia solara la suprafata pamantului, influenta gravitationala a Soarelui si a Lunii. Sursele de energie interna se afla la originea caldurii interne a Pamantului (vulcani, cutremure, izvoare fierbinti). Asupra acestor surse regenerabile vom reveni la finalul acestui capitol. Energia se afla in diferite forme in natura, iar prin conversie fenomenele energetice trec dintr-un sistem in altul. Iata de pilda unul dintre cele mai avantajoase lanturi energetice: energia - combustibili - caldura - electricitate - lucru mecanic. Alte exemple clasice in 2 energetica sunt procesele care se produc in Soare (fuziune si fisiune), sau energia chimica din lemn si transformarea ei in energie termica si mecanica. in ceea ce priveste randamentul transformarilor de energie primara in energie electrica, pentru combustibilii conventionali este de 32 - 34 %, in centrale termoelectrice 28 - 30 %, in centralele atomoelectrice 70%; in ansamblu randamentul energetic mediu este de 35 - 38 %. O alta forma de clasificare dupa criteriul termodinamic arata existenta energiilor

potentiale (energia chimica stocata hidraulica, potentialul radioactiv

in

combustibili,

energia

al unor elemente chimice) si energiile actuale (cinetice). Dupa gradul de integrare a surselor energetice in consumul economic actual, clasificarea devenita clasica este urmatoarea: a. surse conventionale (sursele energetice clasice, lemnul, carbunii, hidrocarburile, energia hidraulica si combustibilii nucleari); b. surse neconventionale (surse inepuizabile dar cu o pondere inca redusa in balanta energetica: radiatia solara, energia eoliana, energia geotermica, energia oceanelor s.a.); c. alte surse energetice (aflate in stadii de laborator, pe baza unor tehnologii fizice si chimice promitatoare). ? Structura balantei energetice Prima forma de energie folosita de omul preistoric a fost forta lui fizica, prin care a reusit sa supravietuiasca civilizatiei primului val, de la culegator si vanator, la agricultor si mestesugar. Prin aparitia si folosirea cu indemanare a uneltelor si a primelor arme, si-a multiplicat forta lui fizica, pana la aparitia focului si descoperirea rotii. in mod cert, din preistorie pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, lemnul a fost principalul combustibil, impactul folosirii lemnului se reflecta in evolutia fondului forestier, in marile probleme de impact global care se resimt in prezent. Carbunii de pamant devin principala sursa de energie timp de aproape doua secole, pana in pragul secolului al XX-lea, cand hidrocarburile devin predominante si vor fi principala sursa de energie cel putin in primele decenii ale secolului al XXI-lea. Scenariul energetic

trebuie completat in prezent de cresterea interesului pentru carbuni (noi tehnologii, uriase rezerve), combustibilii nucleari si de fuziunea nucleara. in evolutia consumului de energie, se estimeaza ca omul preistoric folosea intre 2 - 5 kWh/zi, in timp ce omul modern utilizeaza intre 270 - 300 kWh/zi (in statele superindustrializate). Aceasta evolutie se identifica cu evolutia omenirii de la societatea agricola, la societatea informationala. Desigur ca distributia consumului de energie la nivelul populatiei Terrei este inegal; de pilda in anii 90 se intalnea urmatoarea structura: - 71% din populatia mondiala consuma sub 24 kWh/zi-om - 22% din populatia mondiala consuma intre 24-150 kWh/zi-om - 6% din populatia mondiala consuma intre 150 - 200 kWh/zi-om - 1% din populatia mondiala consuma peste 200 kWh/zi-om Aceasta structura se pastreaza in linii mari si acum la inceputul mileniului al treilea, observandu-se decalaje enorme intre statele dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Productia si consumul de energie primara pe locuitor este diferita de la un stat la altul. Astfel cele mai mari valori ale productiei se inregistreaza in statele petroliere: (Emiratele Arabe Unite 148.687 kg echivalent/huila pe loc./an, Kuwait 101.170 kg, Brunei Darussalam 89.686), - unde si valoarea consumului este mult mai mica, rezultand astfel un important excedent care se reflecta in exportul-acestor state. Statele dezvoltate (cu exceptia Marii Britanii, gratie zacamintelor continentala a Marii Nordului), de hidrocarburi din platforma

inregistreaza productii modeste (Japonia 949 kg/loc, Germania 2596 kg/loc, etc., dar 3 consumuri mult mai mari, necesitand importuri indeosebi de produse petroliere). in sfarsit, cele mai populate state de pe glob inregistreaza valori mici (China 849 kg/loc, productie si 861 kg/loc, consum, India 312 kg/loc productie, respectiv 353 kg/loc consum). FIGURA 19 Tabel nr. 34 Evolutia consumului de energie (1900 ? 1997) Sursa de energie 1900 1997 Total [mil. tone echiv. petrol] Pondere [%] Total [mil. tone echiv. petrol] Pondere [%] Carbunii de pamant 501 55 2122 22 Petrol 18 2 2940 30 Gaze naturale 9 2 2173 23 Surse nucleare - - 579 6 Surse regenerabile* 383 42 1833 19 Total 911 100 9647 100

*) biomasa, surse hidraulice, eoliana, geotermica, solara Sursa: T. Simion, 2000 Tabel nr. 35 Consumul si productia de energie pe continente & regiuni geografice / state in anul 2000 (mil. t.e.p.) Continent Carbuni Petrol Gaze naturale En. hidraulica En. nucleara Alte surse America de Nord P C 619,8 575,2 475 965,8 632,5 619,6 55,4 216,7 272,1

America Latina P C 36,2 26,5 506,3 300,1 119,3 115,7 48,1 5,4 53,5 Europa P C 254,4 348 329,2 755,2 254,2 399,6 51,5 297,6 246,1 -

ex. U.R.S.S. P C 184,9 171,3 370 182 590,5 482,6 19,5 52,8 72 Orientul Mijlociu P C 0,8 6,7 1.052 215 168,6 157,8 0,8 -

0,8 Africa P C 122,1 89,3 55 115,6 102,3 46,9 5,3 3,9 9,5 Asia si Australia / Oceania P C 884,3 912,5 364,5 928,7 229,4 241,7

46,2 125,9 172,1 Total mondial P C 2.103,5 2.129,5 3.452,8 3.462,4 2.096,8 2.063,9 226,8 650,8 877,6 P = productia Sursa: B.P.Amoco 2001, Quid, 2001 4 C = consum t.e.p. = tone echivalent petrol Balanta energetica nu trebuie confundata cu structura productiei de enegie electrica. Comparativ, iata evolutia productiei de electricitate, pe principalele surse de obtinere a

electricitatii, unde se observa in mod clar, predominarea carbunilor de pamant (39,3 % in 1990 si mai ales avantul energiei nucleare de la 2,1 % in 1971 la 17 % in 1990 si 21,2 % in 1998). Tabel nr. 36 Structura productiei mondiale de electricitate in 1971 si 1990 Sursa de 1971 1990 energie TWh % TWh % Carbuni 2142 40,3 4645 39,3 Hidraulica 1209 22,8 2142 18,1 Nucleara 111 2,1 2011 17,0 Gaze naturale 714 13,5 1578 13,3 Petrol 1102 20,8 1385 11,7 Altele 32 0,6 67 0,6 Total 5311 100 11828 100 Sursa: International Energy Agency (Paris, 1993) Asociat structurii balantei energetice mondiale amintim si alte aspecte care deriva de aici: structura consumului pe grupe de utilizatori, politicile energetice nationale care difera de la un stat la altul, impactul utilizarii surselor energetice asupra mediului inconjurator (prin poluarea complexa asupra invelisurilor geografice), epuizarea rapida a unor combustibili, retehnologizarea si economisirea surselor de energie, sau energia si geopolitica. Tabel nr. 37 Re