of 62 /62
PROIECT LA GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA TEMA PROIECTULUI :ANALIZA ECONOMICO-GEOGRAFICA A UNIUNII EUROPENE NUMELE SI PRENUMELE STUDENTULUI:POPA NINA ANUL 3 SPECIALIZARE :MK IDD GALATI CONF.UNIV.DR. VIOLETA PUSCASU INTRODUCERE Geografia Uniunii Europene este predominant rurala si conturata de profesii si activitati umane. Zonele sale rurale sunt foarte diverse din moment ce mediul natural este conturat de forme variate de cultivare si silvicultura si de meseriile si industriile asociate acestora. Scopul acestei brosuri este de a incerca sa explice ce este PAC, de ce exista, care ii sunt costurile si in ce mod a fost conturata si a evoluat. Mai presus de orice, explica cum PAC de astazi intruneste, intr-un intreg, atat nevoile cultivatorilor, cat si pe cele ale societatii.

Proiect La Geografie Economica Mondiala Total

Embed Size (px)

Text of Proiect La Geografie Economica Mondiala Total

PROIECT LA GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA

TEMA PROIECTULUI :ANALIZA ECONOMICO-GEOGRAFICA A UNIUNII EUROPENE

NUMELE SI PRENUMELE STUDENTULUI:POPA NINA ANUL 3 SPECIALIZARE :MK IDD GALATI CONF.UNIV.DR. VIOLETA PUSCASUINTRODUCERE

Geografia Uniunii Europene este predominant rurala si conturata de profesii si activitati umane. Zonele sale rurale sunt foarte diverse din moment ce mediul natural este conturat de forme variate de cultivare si silvicultura si de meseriile si industriile asociate acestora.

Scopul acestei brosuri este de a incerca sa explice ce este PAC, de ce exista, care ii sunt costurile si in ce mod a fost conturata si a evoluat. Mai presus de orice, explica cum PAC de astazi intruneste, intr-un intreg, atat nevoile cultivatorilor, cat si pe cele ale societatii.

CARACTERISTICILE AGRICULTURII EUROPENE

Agricultura si silvicultura, ca utilizatori majori ai pamantului, joaca un rol cheie in determinarea sanatatii economiilor rurale, ca si a sanatatii peisajelor. Desi agricultura poate fi mai putin importanta pentru economia zonelor rurale decat este in mod normal, ea are o contributie valoroasa in cresterea economica si sustinerea mediului. Agricultura UE nu este uni-dimensionala, asa cum ati putea fi tentati sa credeti. De fapt, cultivatorii pot indeplini diferite functii, pornind de la productia de hrana si fibre si pana la managementul regiunilor rurale, conservarea naturii si turism. Cultivarea poate fi deci descrisa ca avand multiple functii.

* Europa are un sector agricol modern si competitiv, ocupand o pozitie dominanta pe pietele mondiale, atat ca exportator major, cat si ca cel mai mare importator mondial de hrana, mai ales din tarile aflate in curs de dezvoltare. * Are un sector agricol sustinut, care foloseste metode de productie sigure, curate, ecologice, care ofera produse de calitate in vederea atingerii cererilor clientilor. * Sectorul agricol al UE serveste comunitatile rurale, reflectand traditiile si diversitatea lor; rolul sau este nu numai de a produce hrana, ci si de a garanta supravietuirea zonei rurale ca zona in care unii oameni isi petrec viata, muncesc sau o viziteaza. * Politica de agricultura a Europei este determinata la nivelul UE de catre guvernele statelor membre si aplicata de catre statele membre. Implica sprijin pentru veniturile cultivatorilor, in timp ce ii incurajeaza sa produca produse de o calitate inalta, cerute de piata, incurajandu-i sa dezvolte cai aditionale de imbunatatire a afacerilor in armonie cu mediul inconjurator.

1. Rolul agricultorilor

Printre multiplele sale functii nu trebuie sa ignoram faptul ca cultivatorii sunt oameni de afaceri (si femei) si, contrar credintelor populare, agricultura nu este o tocatoare de bani. Profitabilitatea fermelor este scazuta. Cultivatorii muncesc din greu pentru o recompensa relativ mica. Daca cultivarea nu este profitabila, atunci agricultorii existenti isi vor inceta activitatea, iar tinerii nu vor mai fi atrasi de agricultura. Asta va insemna un declin pe termen lung a industriei si a zonelor rurale.

Principala preocupare a cultivatorilor este productia de hrana. Pentru aceasta, ei folosesc traditii incetatenite de-a lungul timpului care s-au contopit cu stiinta si tehnologia moderna in scopul de a oferi hrana de buna calitate si preturi accesibile. Acest lucru implica folosirea unei combinatii de indemanare traditionala si stiinta, alaturi de cunostinte tehnice si talent de marketing. Fermierii utilizeaza din ce in ce mai frecvent informatii tehnologice in sprijinul productiei si eforturilor de marketing. La aceste atribute, cultivatorii trebuie sa adauge din ce in ce mai mult managementul terenului si expertize de mediu. In ultimii ani li s-a cerut cultivatorilor sa includa siguranta alimentara intr-un repertoriu care includea deja sanatatea animalelor si atribute ale bunastarii.

Agricultura nu inseamna numai productii de recolte si animale pentru consumul alimentar. Complexitatea unei profesii precum cea de agricultor cere cultivatorilor sa joace mai multe roluri. Pentru multi dintre cultivatori este un stil de viata.

Nu se stie sigur daca mai exista vreo profesie care sa necesite acoperiea unei arii atat de vaste de abilitati. Majoritatea culturilor / fermelor sunt afaceri marunte, de obicei de familie. Ele sunt, in multe zone rurale, o importanta sursa de locuri de munca si actori importanti in lumea rurala. Cultivatorii joaca un rol pozitiv in mentinerea regiunilor rurale si a mediului inconjurator, muncind pentru obtinerea unui viitor sigur si profitabil pentru ei insisi si familiile lor. Cultivatorii nu muncesc singuri. Ei sunt prima veriga in lantul alimentar, uneori prelucrand produsele in propria ferma, dar cel mai adesea vanzandu-le altora, care le transforma in produse alimentare pe care, in cele din urma, consumatorii le gasesc in magazine.

2. Istoric al schimbarilor reusite

ORIGINILE PAC

PAC isi trage radacinile din Europa de Vest a anilor 1950, ale carei societati au fost afectate de anii de razboi si in care agricultura fusese betegita, iar oferta de hrana nu putea fi garantata. Accentul s-a pus initial pe incurajarea unei mai bune productivitati in lantul alimentar, astfel incat consumatorii sa beneficieze de o oferta stabila de hrana pe care sa si-o poata permite, dar si ca sa asigure ca UE va avea un sector agricol viabil. PAC a inceput prin a oferi subventii si preturi garantate cultivatorilor, asigurandu-le stimulentele necesare pentru a produce. Asistenta financiara a fost asigurata pentru restructurarea agriculturii, in incercarea de a asigura dezvoltarea fermelor in marime si in management, precum si in dezvoltarea unor aptitudini tehno-logistice astfel incat sa fie adaptate climatul economico-sociala de atunci.

Perceptia populara este ca PAC este o politica monolotica, care nu poate fi schimbata, creata pentru a lua din banii contribuabilior, in scopul de a recompensa un grup restrans de oameni privilegiati pentru simplul fapt ca locuiesc in mediul rural. In realitate, PAC a avut intotdeauna, si continua sa aiba, motive clare ca sa existe. Si a evoluat in mod constant, pentru a reflecta nevoile in permanenta schimbare ale societatii, mai degraba decat a incercat sa raspunda presiunilor venite din partea cultivatorilor. PAC de astazi este foarte diferita de PAC din 1960.

Desi PAC a avut un mare succes in atingerea obiectivului de a indrepta atentia UE spre independenta economica, din 1980 incoace UE a trebuit sa se lupte cu surplusuri aproape permanente pentru majoritateaproduselor, o parte dintre acestea fiind exportate (cu ajutorul subventiilor), altele fiind nevoiti sa le depoziteze sau sa le dispuna in interiorul UE. Aceste masuri au avut un cost bugetar ridicat, a produs distorsiuni pe unele piete mondiale si nu au servit intotdeauna celor mai bune interese ale agricultorilor, devenind astfel nepopulare printre consumatori si platitorii de taxe. In acelasi timp, societatea a devenit din ce in ce mai preocupata de problemele de mediu.

PAC trebuia sa se schimbe si a facut-o!

PAC ASTAZI

Multe schimbari importante ale PAC au fost facute in anii 90. Limitarea productiei a ajutat la reducerea surplusului si un nou accent s-a pus pe sanatate si pe protejarea mediului natural in agricultura. Cultivatorii au trebuit sa priveasca mai mult inspre piata.

Schimbarea accentului a inclus un nou element major- o politica de dezvoltare rurala care sa incurajeze mai multe initiative rurale, dar care sa si ajute cultivatorii, in acelasi timp, sa diversifice, imbunatateasca produsele lor in scopul de a-si restructura afacerile. A fost impus un plafon pe buget pentru a reasigura contribuabilii ca costurile PAC nu vor sPACa de sub control. In 2003 a fost convenita o noua reforma. Agricultorii nu vor mai fi platiti doar ca sa produca hrana. Politica agricola comuna de astazi este condusa de cerere. Tine cont deplin de ingrijorarile consumatorilor si contribuabilior, in timp ce da agricultorilor europeni liberatatea de a produce ceea ce piata cere. Pe viitor, marea majoritate a asistentei acordate cultivatorilor va fi platita independent de ce sau cat produc. In trecut, cu cat produceau mai mult, cu atat primeau mai multi bani din subventii. Conform noului sistem, cultivatorii vor fi platiti in continuare pentru a mentine o anumita stabilitate, dar legatura cu productia a fost rupta. In plus, cultivatorii vor trebui sa respecte mediul inconjurator, siguranta alimentara si standardele de bunastare a animalelor. Agricultorii care nu vor indeplini aceste norme vor suferi reducerea platilor directe. Ruperea legaturii dintre subventii si productie va face agricultura UE mai competitiva si mai orientata spre piata. Agricultorii vor fi liberi sa produca in conformitate cu ceea ce considera ca este mai profitabil pentru ei, bucurandu-se, in acelasi timp, de o stabilitate dezirabila a veniturilor.

Seria de reforme a conturat un viitor mai clar pentru PAC, facand mai clare valorile sale pentru intreaga societate.

2. Un record de care sa fim mandri

NOI CRESTEM APROAPE ORICE

Geografia si climatul permit Europei sa produca aproape aproape orice tip de produse agricole. Pentru cateva produse, Europa este considerata a fi liderul mondial, de exemplu: masline, ulei, vin, whisky si alte spirtoase. In orice caz, UE este si un importator major pentru diferite tipuri de produse.

Aceste avantaje naturale, impreuna cu beneficiile PAC, au dus la imbunatatiri rapide ale productivitatii, la o productie mai mare, la securitate alimentara pentru majoritatea produselor si, in final, la un surplus de multe bunuri agricole. A fost nevoie ca surplusurile sa fie scoase de pe piata pentru a evita colapsul preturilor pentru multe produse agricole.

Imbunatatirile aduse eficientei culturilor si stimulentele oferite de PAC au dus la o crestere a productiei de hrana fata de pana in 1960. S-au intamplat imbunatatiri in productie si in nivelurile de independenta economica. In acelasi timp, veniturile cultivatorilor au inflorit, ajutate, in multe cazuri, de cresterea fermei, pe masura ce unii fermieri au parasit industria si amalgamurile de ferme.

In anii 80-90 a adus masuri in politica de agricultura prin care se incerca limitarea surplusului de produse. O varietate de masuri a fost folosita (la inceput voluntar, apoi prin obligativitatea impusa agricultorilor de a nu mai cultiva o parte din pamant); cote fixe in productia de lapte, cu penalitati pentru ceea ce depaseste limita impusa; limite pentru recolta / numarul de animale pentru care poate cere subventii. Gradual, aceste politici au dat rod, iar surplusul a fost redus. Reformele PAC din anii 90, in mare parte rezultate din acordul Organizatiei Mondiale a Comertului din 1995, au redus PACacitatea UE de a acorda subventii pentru export (aceste suventii erau oferite exportatorilor pentru produsele exportate pe pietele mondiale din afara UE, in care preturile sunt mai mici decat in Uniune). Ca rezultat al acestor initiative, UE a redus subventiile pt export, in acelasi timp mentinand si chiar crescand exporturile din agricultura

4. Calitatea este cheia succesului

CUM INCURAJEAZA UE PRODUCTIA DE HRANA DE CEA MAI BUNA CALITATE?

Europa are multe regiuni diferite. Conditiile pentru productia agricola variaza. Regiunile diferite au metode de productie specifice si traditii culinare. Consumatorii europeni si cei din intreaga lume demonstreaza un interes crescut pentru calitatea acestor alimente. UE joaca un rol major in intensificarea acestor atribute ale calitatii.

UE asigura calitatea hranei in mai multe modalitati ca, de exemplu, prin masuri de crestere a sigurantei si igienei alimentelor, reguli de etichetare clare, regulamente privind sanatatea si bunastarea animalelor precum si sanatatea plantelor, controlul reziduurilor de pesticide si adezivi din hrana prin intermediul informatiilor nutritionale. Abordarea UE include monitorizarea stricta si sisteme de control, in timp ce asigura functionarea efectiva a pietei unice europene.

Europa este recunoscuta pentru diversitatea culturilor si produselor agricole, care deriva din mediul sau natural si din metodele de dezvoltare dezvoltate de-a lungul secolelor. Alaturi de gastronomia fina, alimentele si bauturile europene joaca un rol major in identitatea culturala a locuitorilor si regiunilor Europei. Avantajul cheie al agriculturii Uniunii Europene este calitatea ridicata a produselor.

O CAUTARE CONTINUA A IMBUNATATIRII

Din ce in ce mai multi consumatori sunt dispusi sa plateasca pentru garantarea calitatii, cu conditia sa vada ca primesc in schimb valori suplimentare. Pe o piata unica europeana de 454 milioane de consumatori, PAC asigura ca produsele autentice pot fi usor identificate, iar consumatorii nu sunt indusi in eroare de imitatii ale unor produse. Statele membre au posibilitatatea de a folosi masuri de politica sub umbrela PAC, inclusiv stimulente in bani, pentru a incuraja fermierii sa participe in mod voluntar in UE sau a stimula schemele nationale care intentioneaza sa imbunatateasca si sa garanteze calitatea produselor rezultate din agricultura.

Eforturile de imbunatatire a calitatii hranei au facut intotdeauna parte din PAC, incepand cu dezvoltarea marcarii calitatii vinului in anii 80 si continuate in sectorul maslinelor, fructelor si legumelor. Exemple de masuri de imbunatatire a calitatii hranei luate in zonele PAC: sistemul de identificare a carnii de vita si regulile de marcare a carnii, in scopul de a permite identificarea provenientei carnii pornind de la vanzarea cu amanuntul si ajungand pana la ferma de provenienta;

-

stimulente financiare pentru fermierii, in scopul de a stimula imbunatatirea calitatii produselor; incurajari specifice pentru trecerea spre agricultura organica.

PRODUSELE SPECIALE AU CARACTERISTICI SPECIALE

Natura exceptionala si calitatea anumitor produse deriva atat din locul de provenienta, at si din metodele folosite pentru realizarea acestora. Consumatorii si comertul cu hrana isi cresc interesul pentru originile geografice ale alimentelor si pentru alte caracteristici. UE recunoaste acest lucru si a dezvoltat trei logo-uri de calitate.

Protejarea Desemnarii Originii si Protejarea Indicatiilor Geografice (PDO si PGI)- ambele se aplica produselor agricole si alimentelor cu o legatura stransa cu o anumite regiune sau un anumit loc. Un produs care poarta logo-ul PGI are caracteristici specifice sau o reputatie asociata cu o anumita zona, si cel putin un stagiu din procesul de productie a avut loc in acea zona. Exemple: Clare Island Salmon, Arancia Rosa di Sicilia si Dortmunder Bier. Singurele alimente care pot purta aceste nume sunt somonul din Clare Island, Irlanda, portocalele rosii din Sicilia si berea din regiunea Dortmund, Germania, alimente care indeplinesc specificatii de calitate particulare. Un produs care poarta logo-ul PDO a dovedit caracteristici care rezulta numai din calitatea terenului si din abilitatile producatorilor din regiune. Produsele PDO astfel necesita ca toate etapele productiei sa se desfasoare in zona implicata. Exemple: Huile dolive de Nyons, Queijo Serra da Estrella si Shetland Lamb. Cu alte cuvinte, doar uleiul de masline dintr-o regiune recunoscuta din vecinatatea Nyons din Franta, branza din zona Serra da Estrella din Portugalia si carne de miel din Shetland Island din Marea Britanie, care intrunesc conditiile exacte, pot folosi aceste nume si logo-ul.

Garantarea Specificului Traditional (TSG)- este un logo folosit pentru produse cu caracteristici distinctive si care fie contin ingrediente traditionale, fie sunt folosite metode traditinale in procesul de productie. Printre produsele din aceasta categorie se regasesc painea Kalakukko, Jamon Serrano si bereaKriek. Acestea au fost inregistrate de Finlanda, Spania, respectiv Belgia.

Avantajele protejarii indicatorilor de calitate sunt urmatoarele: ofera garantii pentru consumatori referitoare la originea si metodele de productie ale produsului; transmite mesaje de marketing efective despre produsele de valoare; sustine afacerile rurale care produc produse de calitate, protejand marca de imitatiile neloiale. -

Din iulie 2004, UE a inregistrat aproape 700 de indicatori geografici, desemnatori de origine si de specialitati traditionale. In plus, aproximativ 2000 de indicatori geografici pentru vinuri si bauturi spirtoase de origine din UE si din lumea a treia sunt protejate pe piata Uniunii Europene.

AGRICULTURA ORGANICA

Cultivatul organic este o metoda de productie care mentine structura si fertilitatea solului, promoveaza un standard inalt de bunastare a animalelor si evita utilizarea pesticidelor sintetice, ierbicidelor, fertilizatorilor chimicali, hormonilor si antibioticelor, sau al organismelor modificate genetic. Cultivatorii folosesc tehnici care ajuta la mentinerea ecosistemului si reduce poluarea. Numai un numar limitat de aditivi si adjuvanti poate fi folosit in procesarea organica a hranei.

Regulile UE garanteaza autenticitatea produselor obtinute prin cultivare organica, oriunde ar fi produse si asigura marcarea produselor organice cu acuratete. Prin lege, folosirea cuvantului organic, are acelasi echivalent si in alte limbi si, in cazul alimentelor, este folosit numai pentru produsele rezultate din agriculatura organica. Acest lucru garanteaza consumatorilor calitatea si siguranta produsului organica pe care il cumpara.

Agricultura organica a UE este unul inregstrand aproximativ 4,4 milioane hectare de proprietati. Foarte multi cultivatori au programelor europene de dezvoltare rurala, propice productiei organice.

dintre cele mai dinamice sectoare, in 2002 (3,3% din totalul regiunii agricole) pe 150.000 imbinat schemele de incurajare din cadrul pentru a transforma terenul agricol intr-unul

Constiinta in crestere a consumatorilor vizavi de metodele de productie a hranei si de problemele legate de mediul inconjurator a contribuit la dezvoltarea rapida a dezvoltarii organice.

Logo-ul UE Organic Farming este valabil pentru producatorii de hrana si culturile agricole organice si semnifica: cel putin 95% dintre ingredientele produsului au fost produse pe cale organica; produsul este in concordanta cu regulile schemei oficiale de inspectie; produsul poarta numele producatorului, preparatorului sau vanzatorului, precum si numele sau codul corpului de inspectie.

5. Grija fata de regiunile rurale

Jumatate din terenul UE este cultivat. Acest fapt evidentiaza importanta activitatilor agricole pentru mediul naural al UE. Agricultura si natura exercita o influenta reciproca puternica. Agricultura a contribuit de-a lungul secolelor la crearea si prezervarea unei varietati de habitate semi-naturale valoroase. Astazi, acestea formeaza numeroasele peisaje din UE si adapostesc o bogata varietate de animale salbatice.

Legaturile dinre bogatiile mediului natural si practicile de agricultura sunt complexe. In timp ce multe habitate valoroase din Europa sunt mentinute prin cultivare extinsa si o gama larga de specii salbatice se bazeaza pe aceasta pentru a putea supravietui, practicile agricole pot avea si un impact defavorabil resurselor naturale. Poluarea solului, apei si aerului, fragmentarea habitatelor si disparitia vietii salbatice pot fi rezultatul practicilor agricole si exploatarii terenurilor inadecvate. Politicile UE, si mai ales cele ale PAC, sunt deci din ce in ce mai predispuse sa incerce sa elimine riscurile degradarii mediului inconjurator, incurajand cultivatorii sa continue sa joace un rol pozitiv in intretinerea regiunii rurale si a mediului natural.

Integrarea scopurilor legate de mediu in politica agricola a inceput in anii 80. De atunci, PAC s-a adaptat rapid la sustinerea acestor scopuri. Obiectivele PAC includ sprijinul acordat agriculturii pentru realizarea rolului sau multifunctional in societate: producerea de hrana sigura si sanatoasa, contributia la dezvoltarea zonelor rurale precum si la protejarea si intensificarea statusului mediului cultivat si al biodiversitatii acestuia. Deasemenea, a fost important pentru UE sa stabileasca reguli comune pentru aprobarea organismelor modificate genetic (GMO) in agricultura.

METODELE DE AGRI-MEDIU

Schemele de agri-mediu au fost sprijinite de UE inca de cand au fost introduse, in 1992. acestea incurajeaza fermierii sa ofere servicii de mediu care merg dincolo de urmarirea practicilor agricole bune si standardele legale de baza. Asistenta poate fi platita agricultorilor care se inscriu voluntar sa respecte angajamentele de agri-mediu pentru o perioada minima de cinci ani. Perioadele mai lungi pot fi reglementate pentru anumite tipuri de angajamente, in functie de efectele asupra mediului. Este obligatoriu pentru statele membre sa ofere scheme de agri-mediu agricultorilor. Acest lucru ilustreaza prioritatile politice atasate acestor scheme.

Un mediu mai curat

-

UE incearca sa ajute mediul prin: oferirea asistentei financiare pentru incurajarea schimbarilor, de exemplu, reducerea numarului de animale pentru un hectar de pamant, lasarea necultivata a granitelor de camp, crearea iazurilor sau plantarea de garduri vii, trecand astfel peste metodele traditionale de agricultura; sustinerea materiala pentru amortizarea costurilor de prezervare a naturii; insistarea ca fermierii sa respecte neaparat legile legate de mediul inconjurator (si cele refeitorare la sanatatea consumatorilor, animalelor si plantelor) si vegherea asupra exploatarii corecte a terenurilor daca doresc sa se califice pentru subventiile directe.

Organismele modificate genetic si agricultura UE

Legislatia UE despre organismele modificate genetic functioneaza de la inceputul anilor 90 si s-a extins si redefinit de atunci. UE a introdus o legislatie specifica in scopul de a proteja cetatenii, sanatatea si mediul inconjurator (creand in acelasi timp o piata unica pentru biotehnologie). Exista un proces de aprobare bazat pe o evaluare de la caz la caz a riscurilor la care sunt supuse sanatatea umana si mediul, inainte ca orice GMO sau produs care este compus sau contine GMO (precum porumbul, rapita si alte microorganisme) sa fie eliberat in mediu sau plasat pe piata.

6. Mentinerea increderii consumatorilor vizavi de siguranta hranei

Dezvoltarile din interiorul PAC au avut loc nu numai datorita schimbarilor din agricultura, dar si ca raspuns la cererile societatii ca intreg. Acestea include cresterea preocuparii pentru siguranta si igiena alimentelor si pentru bunastarea animalelor. In aceste privinte, PAC si alte politici ale UE au fost considerabil intarite incepand cu 1990.

SIGURANTA ALIMENTARA

Consumatorii europeni vor hrana sigura si sanatoasa. Preocuparea UE este de a se asigura ca hrana pe care o consumam indeplineste aceleasi standarde ridicate pentru toti cetatenii sai. Munca pentru imbunatatirea segurantei hranei este continua. Scopul este de a asigura ca legile sigurantei alimentare sunt comprehensibile pentru ca toti consumatorii sa beneficieze de cat mai multe informatii cu putinta despre potentialele riscuri si ce poate fi facut pentru a le minimiza.

Siguranta alimentara porneste de la ferma / cultura agricola. Regulile UE se aplica de la ferma la furculita, indiferent daca hrana este produsa in UE sau este importata de oriunde altundeva in lume.

Exista patru elemente importante pentru strategia de siguranta alimentara a UE: regulile referitoare la siguranta hranei si hrana animalelor; informatii stiintifice independente disponibile public; actiune de intarire a regulilor si controlului proceselor; recunoasterea dreptului consumatorilor de a alege, drept bazat pe informatii complete despre hrana, de unde provine si ce contine. Siguranta limentara nu inseamna uniformitate alimentara. Sistemul de asigurare a sigurantei alimentare este comun tuturor statelor UE, dar permite diversitatea metodelor de productie si specificul national. -

SANATATEA SI SIGURANTA ANIMALELOR

Daca hrana trebuie sa fie sigura, animalele din care este facuta trebuie sa fie sanatoase. Nevoia de a asigura sanatatea animalelor prin intermediul practicilor veterinare bune si pentru prevenirea izbucnirea bolilor animale contagioase, febra ovinelor sau gripa aviara sunt prioritatile UE. Daca se intampla sa apara o boala, ea este atent monitorizata si sunt luate masuri pentru prevenirea raspandirii acesteia. Pentru a evita ca bolilr animalelor sa intre in lantul alimentar, toate animalele si produsele de origine animala trebuie sa indeplineasca cerinte stricte referitoare la sanatate inainte sa fie importate sau comercializate in interiorul UE.

Numarul in crestere de consumatori europeni este ingrijorat de bunastarea animalelor care sunt crescute pentru carnea lor, pentru oua sau alte produse de consum zilnic. Este un principiu care sta la baza politici UE acela ca animalele nu ar trebui sa fie supuse unor suferinte/dureri inutile. Acest lucru este reflectat in reguli clare despre conditiile in care gainile, porcii si puii de animale ar trebui crescuti si in ce ferma animalele pot fi transportate si ucise. Aceste reguli sunt actualizate periodic in functie de noile date stiintifice, si sunt unele dintre cele mai riguroase din lume.

Cercetarile arata ca animalele de ferma sunt mai sanatoase si produc hrana mai buna daca sunt tratate bine si sunt PACabile sa se poarte natural. Stresul fizic poate avea efecte adverse nu numai asupra sanatatiii animalului, ci si asupra calitatii carnii.

UNIUNEA EUROPEANA

CAPITOLUL 1

1.1 istoricIn urma celui de-al doilea razboi mondial,Europa suferise mari pierderi umane si materiale.Se confrunta cu intelectuala,isi pierduse prestigiul o criza politica,morala si

in lume,mai ales in raport cu S.U.A,care se afla intr-o perioada de prosperitate economica. La sfarsitul celui de- al doilea razboi mondial,Europa ajunsese divizata,in ciuda atator elemente comune la care europenii tineau;divergentele intre statele europene au contrubuit la alunecarea Europei in Razboiul rece,iar ca urmare a razboiului,mari puteri europene au ajuns pe loc secundar.Astfel se explica faptul ca,pe de o parte ,tendintele spre unitatea europeana sunt impulsionate,in primul rand,din interiorul acestor state.Pe de alta parte,aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre Rasarit si din amenintarea americana.

UE ar fi trebuit de fapt sa fie cunoscuta drept

Comunitatiile

Europene ,la plural.Ea a inceput sub forma a trei organizatii distincte,dar totusi inrudite intre ele Comunitatea Europeana A Carbunelui si

Otelului(European Coal And Steal Community sau ECSC/CECO),Comunitatea Europena a Energieie Atomice(Euratom)si Comunitatea Economica Europena (CEE numita si Piata Comuna)In practica,institutiile si politica acestora au devenit tot mai greu de distins,proces confirmat de amendamentele successive aduse tratatului. Dupa razboi,unii oameni politici (Robert Schuman,Konrad Adenauer,Jean Monnet si altii)au demonstrate ca,pentru a nu se mai repeta greselile trecutului,este nevoie de o solidaritate europeana,care sa nu fie in contradictie cu solidaritatea nationala si sa nu dauneze identitatii nationale.Asadar,alaturi de identitatea natioanala,si nu in contradictie cu ea,apare identitatea europeana,care va presupune o constiinta europeana.Ideologia nationalista a sec al-XIX-lea urmeaza a fi inlocuita cu ideologia integrarii europene.Aceasta nu inseamna respingerea valorii natinunii,ci asumarea unei realitati ca mai exista si alte valori comparabile ca importanta.Problema practica ce isi astepta solutionarea prin integrarea

europeana era una a armonizarii intereselor statelor nationale,a asigurarii dezvoltarii lor economice si ,concomitent,a evitarii conflictelor dintre ele.In Europa integrata,patriotismul,adica dragostea fata de propria tara se mentine si este insotit mai accentuat de toleranta si de solidaritate cu alte tari. Noua constructie a Europei unite a putut incepe numai in Europa Occidentala si numai dupa reconcilierea franco-germana.Ideea calauzitoare a lui Monnet in acest sens este ca razboiul dintre Franta si Germania nu trebuie niciodata sa mai tulbure politica si prosperitatea continentului. Demersul pentru integrarea europeana s-a facut mai intai in plan economic,unificarea politica ramanand obiectivul final. 2 Pe fondul unei noi constructii europene,care s-a realizat in etape,democratiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare. Pana in anul 1950 s-a realizat refacerea economica postbelica.Planul Marshall,dublat de o puternica vointa de reconstructie,optiunea pentru economia de piata,intr-o anumite masura rolul statului in economie,dar si imputernicirile unei noi integrari europene au facut ca in anii 19501960 sa

creasca ritmurile de dezvoltare.S-au realizat progrese in automatica,cibernetica,in cercetarea stiintifica si alte ramuri moderne,in timp ce vechile industii erau in recul,iar populatia satelor cunostea un adevarat exod spre marile aglomerari urbane,devenite orase in miscare. In 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului sau CECO ("Declaratia Schuman") iar pe 1 aprilie 1951, este semnat CECO, de Tratatul de la Paris pentru constituirea

catre Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda. Decenuil 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei si a bancilor, schimbari in structura socio-profesionala si cresterea calitatii vietii. Astfel, pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM), si Comunitatea Economica Europeana (CEE) de catre cele sase tari - Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda ,cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958.Scopul CEE era inlaturarea progresiva a barierelor vamale, libera circulatie a fortei de munca si a capitalului.

Cele trei comunitati( CECO,CEE si EURATOM) au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit.Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie si un consiliu comune. Pe de alta parte,UE a inregistrat o considerabila expansiune,ca numar de membri odata cu intrarea Regatului Unit,Irlandei si Danemarcei n 1973,a Greciei in 1981,a Spaniei si Portugaliei in 1986,a Suediei,Austriei si Finlandei in 1994. Daca numarul de membrii a crescut,,jurisdictia politica a UE s-a adancit: al Pietei Unice cooperare in ,politica regionala si sociala precum si elemente de incluzand sistemul monetar european,monumentalul Program

materie politica externa si in domeniul apararii.Acest proces de adancire a fost facilitat de amendamente la tratate,cel mai recent fiind de la Maasticht Tratatul

(semnat in 1991,intrat in vigoare in noiembrie 1993)care a

transformat oficial CEE in UNIUNEA EUROPEANA care-si propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza si o uniune politica a tarilor europene.Pentru aceasta a fost necesara elaborarea unei legislatii europene,care a impus schimbari in legislatia statelor membre sau a celor ce vor sa adere la UE.

Mentinand obiectivul neclar infocati ai

Euroentuziastii

si sustinatorii

autonomiei nationale au fost de obicei capabili sa incheie compromisuri care sunt socotite a fi in interesul tuturor.Faptul acesta propulseaza procesul de integrare,in profida agitatiei,asa incat suntem martorii aparitiei unei UE ca o entitate tot mai asemanatoare unui stat international,ceea ce in sistemul

poate duce la schimbarea conceptelor traditionale de suveranitate si de organizatie internationala. 3

1.2.Obiective principale ale Uniunii EuropeneMisiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in

cadrul organizatiilor internationale); sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare);

1.3.State membre ale UEState fondatoare: (1950) Germania,Franta,Belgia,Italia, Luxemburg, Olanda. (1973) Maria Britanie, Irlanda , Danemarca (1986) Portugalia, Spania (1995) Finlanda, Suedia, Austria (1981)Grecia

(2004)Cipru,Estonia,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,Republica Ceha,Slovacia,Slovenia,Ungaria State in curs de aderare Bulgaria,Romania State candidate Croatia,Turcia,Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei 4

Capitolul 2Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), Uniunea Europeana are astazi 25 state membre. Cel de-al cincilea val se va incheia odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, programata sa aiba loc la 1 ianuarie 2007. Turcia si Croatia sunt tari candidate cu care negocierile de aderare tocmai au inceput.

2.1.Obiectivul principal al Uniunii Europene

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: - promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); - sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); - sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); - sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare);

2.2.Institutiile Uniunii Europene

Unicitatea constructiei europene se reflecta in primul rand in arhitectura institutionala. Statele accepta sa delege o parte din puterile lor suverane unor institutii comune create prin tratatele fondatoare, cu modificarile succesive, institutii al caror scop este sa asigure o participare democratica a Statelor Membre la luarea de decizii. 5 In momentul actual functionarea Uniunii Europene se bazeaza pe cinci institutii: 1. Parlamentul European 2. Consiliul Uniunii Europene 3. Consiliul European 4. Comisia Europeana 5. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene 6. Curtea Europeana de Contur i Exist , de asemenea urm toarele organisme principale : ORGANISME FINANCIARE - Banca C entrala Europeana - Banca Europeana de Investitii (BEI) - Fondul European de Investiti i ORGANISME CONSULTATIVE

- Comitetul Economic si Socia l - Comitetul Regiunilor Parlamentul European Parlamentul European reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene". Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc in iunie 1979. Numarul de mandate este repartizat pe tari, in functie de marimea acestora. Incepand cu 2004, 338 milioane de alegatori din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene isi aleg cei 732 de reprezentanti in Parlamentul European (aceasta cifra a fost stabilita prin Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare la 1 februarie 2003). Legitimat prin vot universal direct si ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European si-a sporit continuu influenta si puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, in mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ intr-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele nationale.

Prin Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare la 1 februarie 2003, s-a stabilit un numar maxim de 732 de membri ai Parlamentului. Parlamentul European este singura institutie comunitara ale carei sedinte si deliberari sunt publice. Dezbaterile, avizele si rezolutiile acestuia sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Presedintele reprezinta Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial si in relatiile internationale, prezideaza sesiunile plenare ale Parlamentului precum si intalnirile Biroului si ale Conferintei Presedintilor. Biroul este organul de reglementare in ale carui atributii intra bugetul Parlamentului si problemele administrative, organizatorice si de personal. Conferinta Presedintilor reuneste Presedintele Parlamentului si presedintii gruparilor politice si este organul politic al Parlamentului. Conferinta Presedintilor stabileste ordinea de zi a sedintelor plenare, fixeaza calendarul activitatilor desfasurate de organismele parlamentare si stabileste 6 competentele comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum si numarul membrilor acestora. Parlamentul are trei functii esentiale:

1. Alaturi de Consiliul Uniunii Europene, are atributii legislative, adica adopta legislatia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimitatii democratice a textelor adoptate; 2. Imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. In ultima instanta, adopta bugetul in intregime; 3. Exercita un control democratic asupra Comisiei. Aproba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercita un control politic asupra ansamblului institutiilor. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se tin sedintele o saptamana in fiecare luna. Unele sedinte se tin la Bruxelles, iar Secretariatul General se afla la Luxemburg. Consiliul Uniunii Europene In baza Tratatului de constituire a Comunitatii Europene, Consiliul are urmatoarele responsabilitati: - este organismul legislativ al Comunitatii; in rezolvarea unei game largi de probleme comunitare isi exercita aceasta putere legislativa impreuna cu Parlamentul European;

- coordoneaza politica economica generala a Statelor Membre; - incheie, in numele Comunitatii, acordurile internationale dintre aceasta si unul sau mai multe state sau organizatii internationale; - impreuna cu Parlamentul European formeaza autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii. - adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in practica a politicii externe si de securitate comuna, pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European; - coordoneaza activitatile statelor membre si adopta masurile necesare cu privire la cooperarea politieneasca si juridica in materie penala. Presedintia Consiliului este asigurata, prin rotatie, de fiecare dintre Statele Membre, pe durata unui mandat de sase luni. Consiliul este asistat de catre un Secretariat General, care pregateste si asigura buna functionare a lucrarilor Consiliului la toate nivelurile. Consiliul European Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si ii defineste orientarile politice generale". Spre deosebire de Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Curtea de

Justitie si Curtea de Conturi, Consiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o institutie a Comunitatii Europene. Cu toate acestea, el joaca un rol 7 esential in toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, fie dand un impuls Uniunii sau definind orientarile politice generale, fie coordonand, arbitrand sau oferind solutii in probleme dificile. Consiliul European reuneste sefii de state sau guverne ai celor 25 state membre ale Uniunii Europene si Presedintele Comisiei Europene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un organism international) sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format din ministri ai celor douazeci si cinci state membre). Lucrarile Consiliului European sunt gazduite de statul membru care asigura presedintia Consiliului si participa la viata politica si evolutia Uniunii Europene prin intalniri organizate cel putin de doua ori pe an (de obicei in lunile iunie si decembrie). Aceste lucrari se constituie intr-un eveniment important: prezenta intr-un oras european a celor douazeci si cinci reprezentanti investiti cu

legitimitate democratica incontestabila, insotiti de alti ministri si colaboratori apropiati, constituie - de aproape douazeci si cinci de ani - un eveniment politic asteptat cu mare interes. Din 2002 si in conformitate cu Tratatul de la Nisa, cel putin un Consiliu European per Presedintei se tine in Bruxelles. Dupa extinderea Uniunii se asteapta ca toate intalnirile Consiliului European sa aiba loc la Bruxelles. Comisia Europeana Comisia indeplineste trei functii de baza: 1. Dreptul de initiativa: rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic. In plus, Comisia functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea Tratatelor incheiate. Ea reprezinta interesul comun si in mare masura, semnifica personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetatenilor Europei. Membrii Comisiei sunt alesi din tarile UE, insa fiecare dintre ei depune un juramant de independenta. 2. O alta functie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE, astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre,

iar toti cetatenii si participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate. 3. Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, avind responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Una dintre atributiile sale executive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii si a Fondurilor Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare. Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic 8 tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile.

Pentru indeplinirea acestui rol, Curtea de Justitie are competenta de solutionare a litigiilor in care se constituie ca parti state membre, institutii comunitare, intreprinderi sau persoane fizice. Curtea de Justitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit prin Tratate. In mod deosebit, Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele pastrate de statele membre pe de alta parte. In exercitarea atributiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta economica majora. Curtea de Justitie numara 15 judecatori si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala. Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reinnoit.

Presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si dezbaterile. Avocatii generali acorda asistenta Curtii in indeplinirea atributiilor sale, prezentand in sedinte deschise, in conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse curtii. Atributiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale unui asemenea alte oficialitati - fiind vorba in acest caz de rolul Comisiei de a veghea asupra intereselor Comunitatii. Curtea Europeana de Conturi Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeana, Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Curtea Europeana de Conturi este formata din 25 membri provenind din cele 25 State Membre si numiti pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si au experienta in domeniul auditarii finantelor

publice. Membrii Curtii isi aleg Presedintele pentru un mandat de 3 ani. La Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea 550 de profesionisti de inalta clasa din cele 25 tari ale Uniunii Europene, dintre care circa 250 sunt auditori. Independenta Curtii Europene de Conturi in raport cu alte institutii Comunitare si cu Statele Membre garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. Curtea de conturi are deplina libertate in ceea ce priveste organizarea si planificarea activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor. "Constiinta financiara" a Uniunii Curtea de Conturi verifica daca incasarile si cheltuielile UE s-au efectuat legal si corect. Se pune un accent deosebit pe corectitudinea gestionarii financiare, verificandu-se daca - si in ce masura au fost atinse obiectivele propuse in materie de gestiune, precum si costurile aferente. Curtea Europeana de Conturi garanteaza astfel cetatenilor europeni ca bugetul UE a fost gestionat si executat corect si in modul cel mai eficient posibil. 9 ORGANISME FINANCIARE

Banca Centrala Europeana Sistemul European de Banci Centrale (SEBC) este compus din Banca Centrala Europeana (BCE) si toate celelalte banci centrale nationale ale celor 25 de State Membre. Termenul "Eurosistem" defineste Banca Central Europeana si bancile centrale/nationale ale statelor care au aderat la zona Euro. Obiectivele acestui sistem sunt: - Definirea si implementarea politicii monetare a zonei euro - Derularea operatiunilor externe - Pastrarea si administrarea rezervelor Statelor Membre - Promovarea unui sistem eficient de plati Sistemul European de Banci Centrale este guvernat de structurile de decizie ale BCE, si anume Consiliul Director si Comitetul Executiv. Consiliul Director este compus din membrii Comitetului Executiv si din guvernatorii bancilor centrale nationale din statele zonei Euro. Comitetul Executiv este compus din Presedintele BCE, Vice-Presedintele ei si alti patru membri, alesi dintre profesionisti recunoscuti in domeniul monetar bancar. Consiliul General este

compus din Presedintele si Vice-Presedintele BCE, precum si din guvernatorii bancilor centrale din cele 25 de State Membre ale UE. Banca Europeana de Investitii (BEI) Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958, Banca Europeana de Investitii (BEI) este institutia financiara a Uniunii Europene. Rolul Bancii Europene de Investitii este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrata si coeziunea economica si sociala a statelor membre. Pentru acest scop, ea colecteaza de pe pietele financiare, volume substantiale de fonduri pe care le orienteaza, in conditii avantajoase, spre finantarea de proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii Europene. In afara Uniunii Europene, BEI implementeaza componentele financiare ale acordurilor incheiate in cadrul politicilor de dezvoltare si cooperare ale UE. Structura BEI: Consiliul Guvernatorilor este format din ministrii desemnati de fiecare dintre Statele Membre, de regula Ministrii de Finante. Consiliul stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare in afara Uniunii si ia decizii cu privire la majorarile de capital. De

asemenea, numeste membrii Consiliului Directorilor, ai Comitetului de Management si ai Comitetului de Audit. Consiliul Directorilor este compus din 26 de directori si 16 membri supleanti numiti de catre Consiliul Guvernatorilor. Statele membre desemneaza 25 de directori si 15 membri supleanti iar Comisia Europeana este reprezentata printr-un director si un membru supleant. In acelasi timp, Consiliul poate coopta pana la 6 experti (3 directori si 3 supleanti), fara drept de vot. Comitetul de Management, organ executiv colegial, controleaza toate operatiunile curente; face recomandari Directorilor cu privire la hotararile pe care urmeaza sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora. Presedintele 10 Bancii sau, in absenta sa, unul dintre Vice-Presedinti, conduce sedintele Comitetului de Management. Incepand cu 1 mai 2004, deciziile au fost luate cu o majoritate compusa din cel putin o treime a membrilor cu drept de vot si reprezentand cel putin 50% din capitalul subscris. Comitetul de Audit verifica operatiunile si contabilitatea Bancii, pe baza

activitatii desfasurate atat de organele interne de control si audit cat si de auditorii externi Fondul European de Investitii Fondul European de Investitii (EIF) este o institutie europeana in a carei competenta intra sprijinirea aparitiei, cresterii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Fondul intervine in principal cu capital de risc si instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la Banca Europeana de Investitii sau Uniunea Europeana, in baza mandatelor acordate. FEI este un parteneriat public privat. Din structura tripartita a actionariatului sau fac parte Banca Europeana de Investitii, Uniunea Europeana reprezentata de Comisia Europeana si un numar de banci si institutii financiare europene. Activitatea EIF este complementara celei a actionarului sau majoritar, Banca Europeana de Investitii. Conform Art. 2 din statutul sau, Fondul European de Investitii contribuie la realizarea obiectivelor comunitare; in mod special isi propune sa contribuie la dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere, axata pe inovatie, crestere

economica si ocuparea corespunzatoare a fortei de munca, pe promovarea liberei initiative, pe dezvoltare regionala si coeziune. EIF actioneaza independent, pe baze comerciale, in conditii de piata. In conformitate cu Art. 24 al statutului sau, Fondul urmareste obtinerea de venituri pentru actionarii sai. ORGANISME CONSULTATIVE Comitetul Economic si Social Comitetul Economic si Social este un organism non-politic care ofera reprezentantilor grupurilor de interese socio-profesionale europene si altora, o platforma formala pentru exprimarea punctelor de vedere cu privire la problemele Uniunii Europene. Opiniile CES sunt trimise institutiilor importante, Consiliului, Comisiei Europene si Parlamentului European. Are deci un rol cheie de jucat in procesul decizional al Uniunii Europene. Comitetul Economic si Social a fost creat prin Tratatele de la Roma din 1957 pentru a implica grupurile de interese in crearea Pietei Comune si pentru a oferi suportul institutional necesar Comisiei Europene si Consiliului de Ministri, pentru a fi la curent cu problemele Uniunii Europene. Actul Unic European (1986), Tratatul de la Maastricht (1992, Tratatul de la

Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nisa (2000) au intarit rolul Comitetului Economic si Social. Cei 317 membri ai CES fac parte din grupurile de interes, economice si sociale din Uniunea Europeana. 11 Membrii sunt propusi de catre guvernele nationale si numiti de catre Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit. Ei apartin unuia din cele trei grupuri, angajatori, angajati si interese diverse. Germania, Franta, Italia si Marea Britanie au 24 de membri fiecare, Spania si Polonia au 21 de membri, Belgia, Grecia si Olanda, Portugalia, Austria, Suedia, Republica Ceha si Hungari au cate 12 membri, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Lituania si Slovacia cate 9, Estonia, Letonia si Slovenia cate 7, Luxemburg si Cipru 6, iar Malta 5. Sarcina membrilor CES este sa ofere opinii cu privire la subiecte de interes european, Consiliului, Comisiei Europene si Parlamentului European. Consultarea CES de catre Comisie sau Consiliu este obligatorie in anumite cazuri; in altele este optionala. CES poate, totusi, adopta deasemenea opinii

din proprie initiativa. Actul Unic European si Tratatul de la Maastricht au extins aria de subiecte necesita opinia CES, in particular noile politici (politica regionala si de mediu). Tratatul de la Amsterdam a extins si mai mult aria de subiecte care sunt supuse opiniei CES, si permite sa fie consultat de catre Parlamentul European.. In ultimii ani, Comitetul Economic si Social si-a consolidat rolul in cadrul Uniunii Europene si a depasit limitele impuse de Tratate. El functioneaza ca un forum pentru Piata Unica si a organizat, cu sprijinul altor organisme europene, o serie de evenimente pentru a apropia Uniunea Europeana de cetateni. Comitetul Regiunilor Infiintarea Comitetului Regiunilor (CR) prin Tratatul de la Maastricht a raspuns cererii formulate de autoritatile locale si regionale de a fi reprezentate in Uniunea Europeana. In prezent, Comitetul Regiunilor este un organism complementar celor trei institutii Comunitare (Consiliul, Comisia, Parlamentul). In sistemul institutional

comunitar Comitetul si-a castigat un loc bine definit datorita experientei politice a membrilor sai la diferite niveluri locale si a cunoasterii aprofundate a problematicii regionale si locale. CR joaca un rol important in procesul de integrare europeana. Unul din principalele sale obiective il reprezinta consolidarea coeziunii economice si sociale a statelor membre. CR are, ca si consecinta a extinderii, pana la 344 de membri si un numar egal de membri supleanti, numiti pentru o perioada de patru ani de catre Consiliul Uniunii Europene, care isi desfasoara activitatea in exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea statelor membre. Mandatul membrilor poate fi reinnoit. CR este un organism independent. Membrii sai nu se supun nici unor instructiuni obligatorii. Ei actioneaza complet independent pentru indeplinirea atributiilor specifice, urmarind interesul general al Uniunii Europene. Comitetul Regiunilor reprezinta o "punte" de legatura intre institutiile europene si regiunile, comunele si orasele Uniunii Europene. Membrii CR detin mandate (administrative) pe plan regional sau local, nu functioneaza

permanent la Bruxelles si ca urmare mentin constant legatura cu cetatenii. Se reunesc de cinci ori pe an in sesiune plenara, ocazie cu care adopta recomandarile facute pe baza datelor furnizate de diversele comisii. 122.3.Simboluri europeneSteagul :

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12, reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede). Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE), incepand cu 1986 el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene. Imnul Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca bucuriei (ultima Oda

parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985,

Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene. "Unita in diversitate" 13 Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data in 2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I prin 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca,

Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei. Moneda unica euro

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei . Tratatul Uniunii Europene (1992 -

Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de euro .

Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele nationale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul linii paralele Europa . Cele doua

din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. 14

Ziua Europei - 9 mai Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana. In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca prima fundatie concreta a unei federatii europene .

Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi puna sub control comun productia de otel si carbune puterii ca baza a

lor militare -, in scopul evitarii izbucnirii unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta provocare in Franta si Germania fusesera

razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial aproape ca le distrusese. In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei.CAPITOLUL 3Satisfacerea nevoilor agricultorilor si consumatorilor

Exploata iile agricole i p durile ocup cea mai mare parte a suprafe ei Europei i sunt vitale pentru s n tatea i pentru economia noastr . Politica agricol comun a Uniunii Europene garanteaz men inerea unui echilibru ntre agricultur i protec ia mediului. Ea contribuie la dezvoltarea economic i social a comunit ilor rurale i joac un rol esen ial n abordarea noilor provoc ri printre care se num r schimb rile climatice, gospod rirea apelor, bioenergia i biodiversitatea

O politic

evolutiv

Parmezanul veritabil merit eticheta european pentru calitate Politica UE n domeniul agriculturii evolueaz n mod constant. n urm cu 50 de ani, se punea accent pe furnizarea unor cantit i suficiente de alimente pentru o Europ care traversase un deceniu de lipsuri cauzate de r zboaie. Subven ionarea produc iei pe scar larg i cump rarea surplusurilor n scopul garant rii siguran ei alimentare sunt de domeniul trecutului. Politica UE n domeniu i propune s le ofere tuturor produc torilor (de la agricultori i cresc tori de animale pn la produc tori de fructe, legume sau de vin) posibilitatea de a se sus ine singuri att n UE, ct i pe pia a mondial . n acest sens, politica agricol a UE a suferit modific ri semnificative n ultimii ani. Textele juridice au fost scurtate i adaptate astfel nct s fie mai u or de n eles. Au fost eliminate aproape 80 de documente juridice n cadrul a ceea ce este cunoscut sub denumirea tehnic de organizarea pie ei comune unice. Alocarea fondurilor n func ie de necesit i

De i nc mai exist mecanisme de siguran financiar , acestea sunt folosite dup criterii mult mai selective. De exemplu, politica agricol comun (PAC) acord sprijin financiar agricultorilor victime ale calamit ilor naturale sau ale epizootiilor, cum ar fi febra aftoas sau febra cataral ovin .

Ori de cte ori este necesar, PAC completeaz veniturile agricultorilor, garantndu-le un nivel de trai decent. Cu toate acestea, ajutorul financiar este condi ionat de respectarea unor obiective mai generale n ceea ce prive te condi iile de igien din exploata iile agricole i siguran a alimentar , s n tatea i bun starea animal , protec ia peisajelor rurale tradi ionale i conservarea vie ii s lbatice.

Ofert diversificat politicii UE.

i pre uri echitabile, unul dintre principiile fundamentale ale

Satisfacerea noilor nevoi Reformele au f cut posibil alocarea de fonduri pentru promovarea pe plan interna ional a produselor competitive i de calitate, a inova iei n domeniul agriculturii i al prelucr rii alimentelor, precum i pentru dezvoltarea rural , inclusiv pentru diversificarea economiilor rurale. n urma unei consult ri publice pe tema politicii privind calitatea produselor agricole, principalele aspecte problematice identificate de agricultorii europeni au fost concuren a interna ional i satisfacerea cerin elor consumatorilor. Ace tia din urm acord o importan mai mare calit ii, prin urmare sistemul de etichetare voluntar al UE i ajut s fac alegeri n cuno tin de cauz . Exist etichete pentru produsele alimentare cu o origine geografic clar , pentru cele care con in ingrediente tradi ionale sau sunt fabricate prin metode tradi ionale, precum i pentru produsele ecologice. Bugetele europene consacrate cercet rii sprijin i mai mult inovarea n agricultur prin proiecte menite s creasc productivitatea i, n acela i timp, s propun solu ii mai ecologice. n acest sens, se analizeaz cum ar putea fi folosite culturile agricole pentru a produce energie, f r a sc pa din vedere obiectivul principal, acela de a produce alimente i hran pentru animale, de exemplu utiliznd subproduse i de euri. O concuren mai loial

Reformele PAC au fost, de asemenea, n beneficiul unui comer mondial mai loial. Au redus riscul ca subven iile acordate de Uniunea European pentru exportarea produc iei excedentare s denatureze pie ele mondiale. n cadrul Rundei Doha

privind negocierile de liberalizare a comer ului mondial, UE s-a declarat n favoarea elimin rii subven iilor la export pn n 2013, chiar dac negocierile e ueaz . n cadrul Rundei Doha, UE s-a ar tat favorabil , de asemenea, reducerii semnificative a taxelor la importul de produse agricole. Chiar i f r toate acestea, UE este deja cel mai mare importator de produse alimentare i cea mai mare pia pentru produse alimentare provenind din rile n curs de dezvoltare. O evaluare a st rii de s n tate Cea mai recent m sur este controlul st rii de s n tate a politicii agricole, care prevede o serie de schimb ri decise de liderii UE n 2008. Aceast ini iativ a reprezentat ocazia de a adapta PAC la noile provoc ri i oportunit i, printre care schimb rile climatice. Controlul st rii de s n tate modernizeaz , simplific i eficientizeaz PAC, ndep rtnd restric iile impuse fermierilor i ajutndu-i astfel s r spund mai bine semnalelor pie ei i s fac fa unor noi provoc ri. De exemplu, elimin cerin a de a nu cultiva 10% din terenul arabil, majoreaz treptat cotele de lapte, urmnd ca acestea s fie eliminate n 2015 i utilizeaz interven ia pe pia (cump rarea de c tre UE a produc iei n exces) ca m sur de siguran pentru situa ia n care pre urile sunt foarte sc zute. n plus, pl ile directe c tre agricultori vor fi reduse, iar banii vor fi transfera i ntr-un fond pentru dezvoltarea regiunilor rurale. Unde se duc banii? Indiferent de reforme, politica agricol comun este cea mai integrat dintre toate politicile UE. Prin urmare, absoarbe o parte important din fondurile comunitare. Totu i, partea din bugetul european care i este alocat a sc zut de la 70% (n anii 1970) la 34% (n perioada 2007-2013). Reducerea resurselor bugetare alocate PAC indic faptul c UE se concentreaz pe alte aspecte, cum ar fi reducerea costurilor reformelor i orientarea c tre dezvoltarea rural , c reia i se va aloca 11% din buget pentru aceea i perioada.

CAPITOLUL 4 Afaceri economice i monetare

y y y y

1/3

y

Stabilitate i cre tere economicn cadrul pie ei unice de care beneficiaz o mare putere comercial cum este UE, coordonarea politicilor economice na ionale se impune de la sine. Uniunea poate astfel s reac ioneze rapid i coerent n fa a unor provoc ri de ordin economic, precum actuala criz economic i financiar . aisprezece ri au avansat chiar mai mult n ceea ce prive te coordonarea, prin adoptarea monedei euro.

y

Prezentare general

Cadrul pentru cooperare n materie de politic economic este reprezentat de Uniunea Economic i Monetar (UEM), la care particip toate statele membre. Acestea stabilesc orient ri comune pentru diverse aspecte de importan economic . Rezultatul final const ntr-un nivel mai ridicat de cre tere economic , mai multe locuri de munc i protec ie social mai bun pentru to i. De asemenea, cooperarea permite Uniunii s reac ioneze n mod coodonat la provoc rile globale de ordin economic i financiar. Mai mult dect att, i confer o rezisten sporit n fa a ocurilor externe, precum i capacitatea de a solu iona mai eficient probleme economice i financiare.

Mul umit UE, cost mai pu in s trimite i bani copiilor afla i la studiu n str in tate.

Dep

im criza mpreun !

nc de la nceputul crizei actuale, n octombrie 2008, UE a reac ionat ca un tot unitar. Guvernele na ionale, Banca Central European (BCE) i Comisia au depus eforturi comune pentru a proteja depozitele, pentru a permite acordarea de credite accesibile ntreprinderilor i familiilor i pentru a crea un sistem mai bun de guvernan financiar , la nivel mondial. Obiectivul final nu este doar restabilizarea, ci i facilitarea relans rii cre terii economice i a gener rii de locuri de munc . Pn acum, guvernele UE au cheltuit peste 2 000 de miliarde de euro pentru a redresa economia. Liderii UE au coordonat m surile de interven ie, sprijinind b ncile i acordnd garan ii pentru mprumuturi. De asemenea, au majorat nivelul de garantare a depozitelor bancare ale persoanelor fizice la 50 000 de euro.

Avantajele monedei euroFaptul c o mare parte a Uniunii are euro ca moned na ional a fost de un real folos n timpul crizei: a permis UE s reac ioneze la criza creditelor ntr-un mod coordonat i a oferit mai mult stabilitate. De exemplu, BCE a putut reduce rata dobnzilor pentru ntreaga zon euro, evitndu-se fixarea de c tre fiecare ar a propriei rate de schimb. n prezent, b ncile europene pot s acorde sau s primeasc mprumuturi de la alte b nci n acelea i condi ii. Peste 60% din cet enii UE folosesc zilnic euro. Moneda unic prezint avantaje pentru to i: costurile de schimb valutar n cazul c l toriilor sau al tranzac iilor comerciale efectuate n zona euro au disp rut; n cele mai multe cazuri, costurile asociate pl ilor transfrontaliere au disp rut sau au sc zut dramatic; consumatorii i ntreprinderile pot compara mai u or pre urile, ceea ce stimuleaz concuren a. Zona euro constituie, n sine, o garan ie pentru stabilitatea pre urilor. BCE fixeaz ratele dobnzilor de referin la niveluri menite s men in infla ia n zona euro sub 2%, pe termen mediu. De asemenea, gestioneaz rezervele valutare ale UE i poate interveni pe pie ele de schimb valutar pentru a influen a cursul de schimb al euro.

CAPITOLUL 5Ocuparea for ei de munc i afaceri sociale

y y

y y yinnd pasul cu schimbarea

1/2

Economiile moderne se bazeaz pe cunoa tere mai mult dect pe materii prime sau munc fizic . Pentru a face fa concuren ei reprezentate de noile economii emergente, Europa trebuie s creeze locurile de munc de care are nevoie o societate dinamic , bazat pe cunoa tere. Pentru aceasta este necesar s se investeasc n educa ie i tiin , precum i n politicile privind ocuparea for ei de munc , astfel nct s se in pasul cu schimb rile i UE s traverseze cu bine criza economic mondial . rile din UE coopereaz strns pentru a face fa provoc rilor, mp rt ind acelea i obiective i politici care se sprijin reciproc.

yLe Info

Prezentare general

Favorizarea cre terii economice i a ocup rii for ei de munc

Dac locurile lor de munc sunt amenin ate de globalizare, UE le poate ajuta s se reprofileze.

Strategia UE privind cre terea economic i crearea de locuri de munc ntr-o manier durabil , cunoscut sub numele de Strategia de la Lisabona, promoveaz inovarea n cadrul ntreprinderilor i investi iile n oameni pentru edificarea unei societ i bazate pe cunoa tere. Principalele aspecte vizate sunt nv area de-a lungul ntregii vie i i promovarea cercet rii i dezvolt rii. Strategia urm re te, de asemenea, s i stimuleze pe cet eni astfel nct ace tia s devin activi i s r mn n cmpul muncii mai mult timp, propor ional cu cre terea speran ei de via , s amelioreze gradul de adaptabilitate al lucr torilor i ntreprinderilor, s ofere o educa ie mai bun i competen e sporite i s adapteze sistemele de protec ie social la provoc rile asociate inov rii, globaliz rii i mobilit ii. Noua abordare combin flexibilitatea i mobilitatea de pe pia a muncii cu re ele solide de securitate social i este cunoscut sub denumirea de flexicuritate.

Strategia de la Lisabona a c p tat noi valen e n 2008, odat cu izbucnirea crizei economice n Europa. Ea va ajuta statele membre s se redreseze, stimulnd cererea i restabilind ncrederea n economia european . De asemenea, UE a stabilit m suri pentru atenuarea impactului imediat al crizei economice asupra for ei de munc i pentru mbun t irea perspectivelor pe termen lung prin corelarea cererii i a ofertei de locuri de munc i prin anticiparea nevoilor pie ei muncii. De exemplu, dac exist un excedent de lucr tori n domeniul confec iilor ns previziunile arat c nu vor exista suficien i n sectorul turistic, lucr torii din domeniul textil pot fi reprofila i.

Drepturile lucr torilor i protec ia socialCrearea de locuri de munc , mai multe i mai bune, trebuie s respecte anumite principii sociale de baz . Tradi ia Uniunii de a garanta un mediu de lucru decent pe ntreg teritoriul s u i de a proteja drepturile lucr torilor continu s genereze progrese. Standardele sunt acelea i pentru to i i stabilesc reguli privind condi iile de munc , concedierile colective, munca pe frac iune de norm , munca temporar , concediul de maternitate i pentru cre terea copilului, remunera ia egal pentru munc egal i protec ia mpotriva h r uirii sexuale. O alt piatr de temelie a politicii UE n domeniu este i dialogul social ntre sindicate i patronate. Rela iile de munc solide favorizeaz att productivitatea lucr torilor, ct i cre terea competitivit ii ntreprinderilor. n plus, Comisia European ncurajeaz ntreprinderile s i asume responsabilit i sociale, adic s ia n considerare aspectele sociale i de mediu atunci cnd i desf oar activit ile economice.

UE dispune i de sisteme de protec ie social avansate i nu se pune problema renun rii la acestea, de i plasele de siguran nu ar trebuie s descurajeze munca. Liderii UE au convenit, n acela i timp, c sistemele de pensii i ngrijirile medicale de calitate trebuie s fie accesibile tuturor, ns costurile acestora trebuie s poat fi sus inute. Adaptarea protec iei sociale la o economie modern este indispensabil mai ales n timpul unei perioade de recesiune, cnd un num r mare de persoane se confrunt cu perspectiva dependen ei de sistem.

Egalitate de anseUnul dintre elementele de baz ale politicii UE este egalitatea de anse. n toat Uniunea, legisla ia comun scoate deja n afara legii discriminarea pe criterii de sex, origine rasial sau etnic , handicap, orientare sexual , vrst , religie sau convingeri. UE a elaborat strategii specifice pentru combaterea discrimin rii i a xenofobiei, precum i pentru promovarea incluziunii sociale.

Investi ii n oameniInvesti iile n resurse umane sunt esen iale pentru strategia privind ocuparea for ei de munc i cre terea economic . n perioada 2007-2013, Fondul Social European, principalul instrument n acest domeniu, acesta aloc 77 de miliarde de euro pentru m suri de mbun t ire a accesului la pia a muncii i a adaptabilit ii lucr torilor i

ntreprinderilor, precum i pentru m suri de dezvoltare a capacit ii institu ionale n zonele defavorizate. Fondul european de ajustare la globalizare dispune de un buget anual de 500 de milioane de euro, destinat proiectelor care ofer sprijin personalizat lucr torilor concedia i n urma liberaliz rii comer ului mondial i a cre terii concuren ei. Fondul va mai fi folosit i pentru a-i ajuta pe lucr torii care au intrat n omaj n urma crizei financiare s se reprofileze i s i g seasc noi locuri de munc .

Dreptul la mobilitateUna dintre realiz rile majore ale Uniunii este garantarea faptului c dreptul fiec rui cet ean de a tr i i de a munci oriunde n UE este nso it de accesul la presta ii sociale, inclusiv la ngrijiri medicale n ara n care se afl . UE ncurajeaz mobilitatea lucr torilor, care nu numai pentru c le aduce acestora avantaje care in de dezvoltarea personal i profesional , ci i pentru c reprezint o modalitate de adaptare a competen elor la cererile pie ei. Pentru a facilita mobilitatea lucr torilor, serviciile publice pentru ocuparea for ei de munc din toate rile UE public posturi vacante pe site-ul de internet EURES, ghi eu unic care reune te n prezent peste un

milion de astfel de anun uri.

CAPITOLUL 6

Politica extern

i de securitate

y y y y yS vorbim cu o singur voce1/2

n paralel cu dezvoltarea sa economic , Uniunea European a pus bazele propriei politici externe i de securitate, ceea ce i permite s vorbeasc i s ac ioneze la unison pe scena mondial . Conflictele regionale nregistrate n anii 1990 n Europa i n restul lumii, al turi de lupta mpotriva terorismului interna ional, i-au determinat pe liderii europeni s creeze instrumente formale pentru aplicarea att a m surilor diplomatice, ct i a celor de interven ie.

Prezentare general Le

Putere diplomatic

UE ofer asisten

tehnic la grani a dintre Ucraina i Moldova.

UE este un actor cheie n domenii diverse, de la nc lzirea global pn la conflictul din Orientul Mijlociu. Baza politicii externe i de securitate a UE (PESC) r mne n continuare a a-numita putere soft recursul la diploma ie sprijinit , dac este necesar, de m suri comerciale, de ajutor sau de men inere a p cii, pentru a solu iona conflicte i pentru a ajunge la o n elegere la nivel interna ional. UE a trimis misiuni de men inere a p cii n diferite zone de conflict ale lumii. n august 2008, a mediat un acord de ncetare a focului ntre Georgia i Rusia i a trimis observatori europeni pentru a monitoriza situa ia. De asemenea, a oferit ajutor umanitar oamenilor str muta i din cauza luptelor i a organizat o conferin interna ional a donatorilor pentru reconstruc ia Georgiei. UE a jucat un rol la fel de important n regiunea balcanic , unde finan eaz proiecte de asisten pentru dezvoltarea unei societ i stabile n apte ri. n decembrie 2008, a plasat n Kosovo o misiune format din 1 900 de persoane activnd n domeniul justi iei i poli iei, care s ajute la garantarea legii i ordinii publice.

Mijloace de interven ie

For e UE de men inere a p cii, la sosirea n Ciad.

Pentru ca diploma ia european s devin mai influent i mai vizibil , Uniunea a creat postul de nalt Reprezentant pentru Afaceri Externe i Politica de Securitate. Acesta are rolul de a coordona eforturile depuse de statele membre pentru elaborarea i implementarea politicii externe. naltul Reprezentant este asistat de personal politic i militar. Nu exist o for armat permanent a UE. n schimb, rile membre contribuie n caz de necesitate cu for e de men inere a p cii i misiuni umanitare i de gestionare a situa iilor de criz . Pentru a asigura o capacitate de reac ie rapid , UE a

nfiin at grup ri tactice de lupt , fiecare dintre acestea num rnd circa 1 500 de persoane. Dou grup ri tactice sunt n permanen preg tite pentru interven ie. Principiile care stau la baza activit ilor n domeniu formeaz politica european de securitate i ap rare (PESA).

Ac iuni de protec ie la fa a loculuiPrimele misiuni militare ale UE s-au desf urat n Balcani. UE a preluat conducerea for ei militare de stabilizare din Bosnia i Her egovina, n 2005. Au urmat alte misiuni de scurt durat n Africa, Asia i Orientul Mijlociu. n mai 2007, UE a trimis n Afganistan o misiune de poli ie cu un mandat de trei ani. La nceputul anului 2008, o for militar a UE de peste 3 000 de persoane a fost plasat n zona de frontier dintre Ciad i Republica Centrafrican , pentru a proteja refugia ii provenind din zonele de conflict nvecinate (regiunea Darfur din Sudan). n decembrie 2008, UE a lansat prima sa opera iune maritim . Misiunea acesteia este s protejeze vasele mpotriva pira ilor care ac ioneaz de-a lungul coastei Somaliei - mai ales pe cele care transport ajutoare alimentare c tre acest ar .

O provocare dificilPrincipiul politicii externe i de securitate comune (PESC) a fost formalizat n Tratatul de la Maastricht din 1992. rile UE au recunoscut ntotdeauna necesitatea unor ac iuni comune n probleme care in de politica extern i de ap rare, ns acestea au fost greu de realizat. Un prim pas a fost f cut n 1970 prin procesul de cooperare politic european , prin care statele membre au ncercat s - i coordoneze pozi iile n ceea ce prive te politica extern n cadrul ONU sau al altor instan e interna ionale. Cu toate acestea, ori de cte ori ap reau aspecte deosebit de delicate sau situa ii n care rile UE aveau un interes special, nu a fost posibil adoptarea unei pozi ii comune, deoarece deciziile trebuiau s fie unanime. Apari ia unei noi ordini mondiale postcomuniste i amploarea pe care a luat-o terorismul interna ional au determinat UE s depun eforturi mai mari pentru a exprima o pozi ie comun n ceea ce prive te afacerile interna ionale. rile

Guvernele decidPolitica extern i de securitate este unul dintre domeniile n care guvernele statelor membre continu s fie autoritatea esen ial , de i Comisia European i, n mai mic m sur , Parlamentul European, se asociaz acestui proces. Deciziile importante se iau prin vot unanim. Con tient de limit rile sistemului, Uniunea a introdus proceduri de vot mai flexibile privind deciziile n materie de PESC, permi nd ca anumite guverne s se ab in , autoriznd recurgerea la votul cu majoritate calificat sau acceptnd ca o majoritate de state membre s ac ioneze din proprie ini iativ . Cu toate acestea, unanimitatea r mne obligatorie pentru luarea deciziilor cu implica ii n domeniul militar sau al ap r rii.