Australia Turism International, Geografie Economica

  • View
    316

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Un bun referat pentru facultate,geografie economica,facultatea de stiinte si administrare a afacerilor.

Text of Australia Turism International, Geografie Economica

UNIVERSITATEA " DUNAREA DE JOS"Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

AUSTRALIA

COORDONATOR: IULIAN SORCARUSTUDENT: PRICOPE ADELINAGRUPA: MARKETING

CUPRINSI. REPERE GEOGRAFICE GENERALE1.1 POZITIE GEOGRAFICA1.2 VECINI1.3 STATE SI TERITORIIII. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA2.1 CADRUL NATURAL:2.1.1 Relieful2.1.2 Clima2.1.3 Hidrografia2.1.4 Vegetaianatural2.1.5 Fauna2.2 COMPONENTA TERITORIULUI2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB)2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDUIII. RESURSELE AUSTRALIEI3.1 RESURSELE NATURALE3.2 RESURSELE UMANE3.2.1 Analiza ratei cresterii urbane si ruraleIV. AGRICULTURAV. INDUSTRIAVI.TRANSPORTURILEVII. TURISMULVIII.CONCLUZII(ANALIZA SWOT)

I. REPERE GEOGRAFICE GENERALE

- Suprafata : 7.682.300 km patrati- Populatia : 17.746.600 locuitori- Capitala : Cambera- Cel mai mare oras : Sydney- Limba oficiala : Engleza- Moneda : dolarul australian

1.1 POZITIE GEOGRAFICA:Australiaeste cel mai mic continent de pe glob, ocupat de un singur stat, Australia, sau oficialCommonwealth of Australia. Ca suprafa, n clasamentul mondial Australia, ocup locul ase. Pe lng teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este insula statTasmania. Australia este ofederaiei omonarhie constituionalparlamentar. Continentul este situat n ntregime n emisfera sudic, pe Tropicul Capricornului, ntre Oceanul Pacific i Oceanul Indian.

Pe langa faptul ca Australia este un continent stravechi,ea este considerata cel mai mic,mai neted si,dupa Antarctica, cel mai uscat continent.Este cea de-a sasea tara ca marime in lume, desi doar 18,9 milioane de locuitori traiesc aici,mai ales de-a lungul coastei, deoarece centrul tarii este desertic sau semidesertic.

1.2 VECINI

La nord statele:Indonezia,Timorul de EstiPapua Noua Guinee Insulele mai nsemnate la nord, nord-vest:Sumatra,Borneo,Java,Noua GuineeiTimor La sud:Antarctica La nord-est: Insulele din Pacific La sud-est:Noua Zeeland;

1.3 STATE SI TERITORII: Australia cuprinde 6 state i mai multe teritorii. Cele ase state sunt:New South Wales,Queensland,South Australia,Tasmania,VictoriaiWestern Australia. Dintre teritorii cele mai importante sunt:Northern Territory(NT) iAustralian Capital Territory(ACT).

II. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA

2.1 CADRUL NATURAL

2.1.1 Relieful este predominant dedesert ( Marele Deert Australian).Munii situai n Sud-Estul Australiei sunt n general scunzi, cel mai nalt varf australian fiind Varful Kosciusko din Alpii Australienicu o nlime de numai 2.228 m, mai puin de jumtate din nlimea Mont Blanc-ului.

Harta reliefului

Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni .

2.1.2 Clima: Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. Vara, care ine din decembrie pana-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasman.

Harta climatic

2.1.3 Hidrografia Australiei este destul de srac n ape de suprafa si lacuri. Cel mai important sistem hidrografic este cel format de fluviul Darling impreuna cu afluentul sau Murray, iar cel mai important lac este L. Eyre.

Lacul Eyre -imagine satelitara2.1.4 Vegetaianatural : Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravieuirea n regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcm. Zonele de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim. Pdurile tropicale de pe coasta nordic si nord-vestic conin palmieri, pini, ferigi de copac i mangrove n mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constnd din palmieri, ferigi de copac i eucalipt. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conin planta mulga, un salcm cu o mare importan furajer. In sud-vest cresc arbori valoroi cu lemn de esen tare, precum jarra i kauri.

2.1.5 Fauna: Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi koala si ursi marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun oua ( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma. Pasarile sunt,de asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt, cacaduul, pasarea lira ,papagalul,kookaburra si marea pasare nezburatoarestruul emu.

Ursuletul Koala Kangurul

Ornitorincul2.2 COMPONENTA TERITORIULUI:Australia este unica prin faptul ca teritoriul ei constituie un intreg continent ocupand 7.617.930 km ceea ce o face a sasea tara din lume dupa marime, fiind totodata cea mai mare tara din intreaga emisfera sudica. Australia este inconjurata de Oceanul Indian la Vest si de Oceanul Pacific la Est, fiind formata dintr-o parte continentala si o parte insulara formata din insulite aflate la distanta una de alta, cum ar fi Insulele Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie si Heard. Autoritatile, deasemenea, revendica si o mare parte din continentul Antarctidei numita Zona Antarctica Australiana.

2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB): Economia Australiei este situat ntre primele 15 din lume, n timp ce PIB-ul su este ntre primele 20. PIB(PPC)estimri2010

-Total882.362 miliardeUSD[1]

-Pe cap de locuitor39.699 USD[1](locul 9)

PIB(nominal)estimri2010

-Total1.235 miliarde USD[1](locul 13)

-Pe cap de locuitor55.589 USD[1](locul 6)

Australia are o economie prosper, alctuit dup modelul vestic, cu un PIB ceva mai ridicat dect cele ale Germaniei, Franei i Marii Britanii (dac se raporteaz la paritateaputerii de cumprareAustralia are o economie de piata puternica si stabila, cu un PIB pe cap de locuitor (de 36300 $) care o situeaza la egalitate cu primele patru economii vest-europene. In ultimii ani Australia a depasit economiile din tarile dezvoltate si a dovedit elasticitate fata de schimbarile economice survenite la nivel mondial si regional. In termeni reali, economia australiana a crescut, in decursul ultimilor 10 ani, in medie, cu 3.6% pe an, comparativ cu rata de crestere de 2.5% a economiilor din G7. Cresterea constanta a productivitatii, mediul de afaceri solid si increderea consumatorilor, ca si cresterea exporturilor de materii prime si produse agricole reprezinta un stimulent pentru economie. Atentia concentrata a Guvernului asupra reformelor, inflatia scazuta si legaturile din ce in ce mai stranse cu China reprezinta alti factori cheie ai fortei economice. 2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDU

IDU(2010)0,937[3](foartenalt)(locul 2)

III. RESURSELE AUSTRALIEI3.1 RESURSELE NATURALE:Australia dispune in acest moment de cele mai mari rezerve mondiale de plumb, nisipuri mineralifere (ilmenit, rutil, zirconiu), tantal, uraniu, argint si zinc. Se mentine, de asemenea, in topul primelor sase tari din lume in privinta rezervelor de carbune negru si brun, bauxita, cupru, cobalt, diamante, minereu de fier, minereu de mangan si nichel. Exista in Australia peste 400 de mine de marime medie si mare.In general, explorarile incununate de succes si avansul tehnololgic au facut ca rezervele deja cunoscute ale Australiei sa se mentina si chiar sa creasca, fiind cunoscut ca Australia inca dispune de potential mineralier neexplorate.Pozitia la nivel mondial: Resursele Australiei de zinc, plumb, nichel, nisipuri minerale (rutil si zirconiu), tantal, uraniu si carbune brun raman, in continuare, cele mai mari din lume, in timp ce bauxita, carbunele negru, cuprul, aurul, minereul de fier, ilmenitul, litiul, minereul de magneziu, niobiul, argintul si diamantele situeaza Australia in topul primelor 6 tari producatoare ale lumii.Pentru viitor, se estimeaza cresterea cheltuielilor pentru descoperirea de noi zacaminte.

3.2 RESURSELE UMANE:Structura pe vrste 0-14 ani: 19.6% (sex masculin 2,031,313/sex feminin 1,936,802) 15-64 ani: 67.3% (sex masculin 6,881,863/sex feminin 6,764,709) 65 ani i mai mult: 13.1% (sex masculin 1,170,589/sex feminin 1,478,806) (estimare 2006)Gradul de alfabetizare Totalul populaiei: 99% Brbai: 99% Femei: 99%

Sperana de via la natere Brbai: 78.5 ani Femei: 82.5 ani

Majoritatea celor 20,6 milioane de australieni sunt descendeni ai colonitilor englezi din sec 19 i 20, majoritatea din Marea Britanie i Irlanda. Populaia Australiei s-a mrit de 4 ori de la sfritul rzboiului mondial, fiind influenat de un ambiios program de imigrare. Dup cel de-al II-lea rzboi mondial i pn n anul2000, aproape 5.9 din totalul cetenilor s-au stabilit n regiune ca noi imigrani, nsemnnd c