calitatea brandului

7/30/2019 calitatea brandului

1/24

Poftii n brandwagon!


2/24

PERCEPTIA CALITATII BRANDULUI

Poate fi identificata tinand cont de atat de perceptia

consumatorului fata de brand (CALITATE PERCEPUTA ),

cat si de atributele oferite la un moment dat de produsul

ce se constituie ca brand pentru organizatie (CALITATE

ACTUALA SAU OBIECTIVA; CALITATE DE PRODUS ; CALITATE

TEHNOLOGICA SAU DE PRODUCTIE)

CALITATEA PERCEPUTA = DEFINESTE PERCEPTIACONSUMATORULUI CU PRIVIRE LA CALITATILE

GENERALE OFERITE DE CATRE BRAND, FIIND

REZULTATUL SUPERIORITATII PERCEPUTE LA UN

MOMENT DAT, DIN MULTIMEA ALTERNATIVELOR

DE CATRE UN CONSUMATOR.

CALITATEA ACTUALA SAU OBIECTIVA = MASURAIN CARE LA UN MOMENT DAT BRANDUL OFERA

SERVICII SUPERIOARE

CALITATE DE PRODUS = SUMA CARACTERISTICILORINCLUSE IN PRODUS SI CARE-L DIFERENTIAZA NET DE

PRODUSELE SIMILARE ALE CONCURENTEI

CALITATE TEHNOLOGICA = ASOCIEREA CALITATII BRANDULUICU RESPECTAREA STRICTA A SPECIFICATIILOR TEHNICE


3/24

PARTICULARITATILE CALITATII PERCEPUTEFATA DE BRAND

SCOPUL PROPUS SI SETUL DE ALTERNATIVE OFERITE( REDUCEREA TIMPULUI DEASTEPTARE LACASELE DE MARCAT; AMBIANTA OFERITA PRIN SPATIILE DE VANZARE; ATENTIA ACORDATA

DE

CATRE PERSONAL CLIENTILOR; ASOCIEREA ATRIBUTELOR DEFINITORII ALE BRANDULUI CU

SUPERIORITATEA PRODUSELOR CE-L SUSTIN)

INTANGIBILITATE( ASOCIEREA CALITATII PERCEPUTE CU IDENTIFICAREA SI MASURAREADIMENSIUNILOR IMPORTANTE CE SUSTIN PRODUSUL INCREDERE SI PERFORMANTA)

VALOAREA

CALITATII

PERCEPUTE

MOTIVATIA CUMPARARII

DIFERENTIERE / POZITIONARE BRAND

PRETUL PREMIUM

MOTIVAREA INTERMEDIARILOR COMERCIALI

EXTENSII DE BRAND


4/24


5/24


6/24

CALITATEA PERCEPUTA SI ATRIBUTELE BRANDULUI

Atributele brandului sunt evidentiate prin acele caracteristici,

particularitati sau trasaturi distinctive prin care o firma isi

deschide drumul in lumea afacerilor.

Sa fii primul este o idee diferentiatoare ! ( jack trout)

Este mult mai usor sa fii primul care dezvolta anumite atribute

ce vor deveni ulterior sustinatoarele propriului brand. In acel

moment, clientul se va orienta si iti va percepe mai usor calitateaprodusului daca ai fost primul care l-ai lansat .

Compania initiatoare a unei categorii de produse ce s-au dovedit a fi

percepute pozitiv, face ca aceasta companie sa se bucure de un statut

special in mintea consumatorului, chiar daca si concurenta are

produse similare de calitate.

A te pozitiona pe piata prin diferentierea generata de atributele

produsului si ulterior prin managerierea brandului ofera succesul

in afaceri si avantajul competitiv dorit


7/24

CONTEXTUL IN CARE ESTE PLASAT PRODUSUL

CE SE EVIDENTIAZA CA BRAND

MODELUL GARVINpropune 7 dimensiuni ale calitatii produsului

PERFORMANTELE PRODUSULUI TRASATURILE PRODUSULUI RESPECTAREA SPECIFICATIILOR TEHNICE GRADUL DE INCREDERE DURABILITATEA NIVELUL SERVICIILOR DESIGNUL PRODUSULUI

EXEMPLU: REDEFINIREA CALITATII PRODUSELOR AUTOMOBILISTICE PRINTEHNICA KAISEN (IMBUNATATIRE CONTINUA A CALITATII) A PRODUCATORILOR

DE LA DACIA CERCETAREA DORINTELOR CUMPARATORILOR SICONCEPTUALIZAREA LOR IN ATRIBUTELE DE BAZA CE CONFERAPERSONALITATE UNEI MASINI


8/24

STRATEGIILE PUBLICITARE UTILIZATE IN DEZVOLTAREA

ULTERIOARA A BRAND-MANAGEMENTULUI

MODELUL BROCHAND - LENDREVIE

Bernard Brochand i Jean Lendrevie identific trei maricategorii:

strategii concureniale(concurrentielles),strategiide dezvoltarea cererii globale(de dveloppement

de la demande globale)strategiide fidelizare(de fidlisation).

Din prima categorie, strategiile de poziionare(depositionnement) sunt cele mai ambiioase, ct vreme se pune

problema construirii unei identitipentru produs (care i va permite sse diferenieze de celelalte produse din categorie); prin urmare, latura

creatoare a reclamelor va fi puternic accentuat. Strategia esteilustrat la parfumuri, buturi alcoolice etc.

Strategiile financiare(financieres) urmresc n primul rnds menin marca n atenia publicului; obiectivele sunt exprimateadesea n termeni de notorietate, reclamele sunt mai degrab

convenionale.


9/24

Strategiile comparative(comparatives) sunt frecvente n Statele Unite, unde publicitateacomparativ direct este permis; alte ri ori admit comparaii indirecte (alt detergent,detergent obinuit etc.), ori interzic orice form de comparaie.Muli publicitari socotesc c o companie care folosete aceast strategie atrage atenia gratuitasupra produselor realizate de companiile concurente.

Strategiilepromoionale(promotionnelles) sunt strategii agresive care urmresc ocretere imediat i rapid a vnzrilor; ele ofer avantaje excepionale pe perioade precise,scurte; astfel de strategii pot relansa interesul pentru un produs, determina publicul s ncerceun produs, combate un atac al concurenei etc.

Strategiile de imitare(de suivisme) sunt utilizate de companii care, n categorii de produse

slab difereniate (detergeni, baterii electrice etc.), ncearc s imite leader-ul pentrua obine ctiguri comparabile cu ale acestuia.

Strategiile de dezvoltareurmresc fie s atrag noi consumatori (cele extensive,extensives: n cazul n care piaa este dominat autoritar de un leader, campania acestuiapoate luda pur i simplu categoria de produse, cci se presupune c noii consumatori vorcumpra produse realizate de leader), fie s sporeasc ritmurile de utilizare a produsului laconsumatorii existeni (cele intensive, intensives: campania poate s propun noi utilizri ale

produsului, s lungeasc sezonul n care e consumat produsul etc.).

Strategiile de fidelizarencearc fie s pstreze vie marca n mintea publicului-int, fie smpiedice mbtrnirea mrcii. n ambele cazuri sunt de folos repoziionarea, schimbareaaxei publicitare, modificarea logotipului.


10/24


11/24

Tipuri de obiective de comunicare

Obiectivele de comunicare sunt de doua tipuri:

obiective de notorietate/informare asupracompaniei/brandului/produsului sau asupra campaniei. Acestea sunt cele

mai comune si usor de obtinut, dar in acelasi timp sunt dificil de masurat

obiective de motivare/influentare a unor atitudini si comportamente. Ele

sunt mai greu de atins, dar mai usor de cuantificat Exemplu: "Sa serealizeze o cretere a vanzarilor firmei cu 15% la nivel national, pe

parcursul urmatoarelor 6 luni"


12/24

Formularea obiectivelor comunicationale necesare sustinerii brandului

Formulati obiectivele urmarind pasii enuntati in continuare:

Indicati intentia: incepeti cu "sa" si continuati cu verbul care descrie

schimbarea dorita.Iata cateva dintre aceste verbe: sa creasca, sa scada, sa mentina, s conving,sa informeze, sa educe, sa determine, sa atraga, sa motiveze, sa induca, sa

asocieze, sa maximizeze, sa minimalizeze, sa provoace, etc.

Specificati rezultatul asteptat.

Aici pot fi trei tipuri de rezultate: cele care tin de cunoastere (ex: informare,educare, recunoastere, diferentiere), motivatie (ex: sprijinire, incredere, loialitate)

sau comportament (ex: participare, implicare, cumparare). Fiecare obiectiv

trebuie sa fie centrat pe un singur tip de rezultat.

Enuntati gradul schimbarii dorite in termeni masurabili.Obiectivele trebuie sa fie cuntificabile si realiste. Fiecare obiectiv va permite in

acest fel masurarea atingerii lui pe baza unor indicatori. Puteti folosi procente saucifre pentru cuantificarea schimbarii dorite.

Fixati dead-line-ul pana la care obiectivul trebuie sa fie atins.Este indicat ca rezultatele sa fie obtinute succesiv, deci datele sa fie decalate in

timp.


13/24

DEZVOLTAREA MESAJELOR TRANSMISE PRININTERMEDIUL BRANDULUI

Mesajul n publicitate trebuie adaptat fiecrei categorii/segment de public, att nceea ce priveteconinutul, cat i forma de prezentare i suportul ales. Una dingreelile frecvente pe care le fac companiile este transmiterea unor mesajeidentice i cu aceleai mijloace tuturor categoriilor de public.

Formularea mesajelor presupune elaborarea axei i conceptului campaniei. Axareprezintideea pe care trebuie s o exprime mesajul; ea corespunde atitudinii mentale n

jurul creia specialistul n publicitate i va construi campania, definind un teritoriu psihologicprecis.

Axase materializeaz ntr-o tem (copy platform)care reprezint subiectul,povestea, story-ul n care se concretizeaz ideea central. Pentru aceeai ax, pot existamai multe teme: cel mai adesea ele sunt concepute pentru diferitele canale media alese, dar

pot exista multiple teme, chiar n cazul aceluiai canal de comunicare.

Conceptulreprezint interpretarea i personificarea axei; el conine substanamesajului publicitar, pe care agenia o va exprima printr-o idee, n scopul de aaciona asupra comportamentului consumatorului.


14/24

De pild, Nous, on sest remis au laitgrce au Nesquik (Am renceput s bemlapte datorit lui Nesquik) este o tem aaxei Nesquikest lalli du lait

(Nesquik este aliatul laptelui). Axa vreas conving consumatorii c Nesquikeste un produs sntos, asociat unui

aliment simbol al dezvoltrii sntoase;

temei i revine sarcina s transmit ideean modul cel mai expresiv cu putin.

De exemplu, n reclamele Hochland, axa estereprezentat de gustul irezistibil. Temelesunt multiple, fiind concretizate n diferitele

episoade, fiecare purtnd chiar un titlu. HOCHLAND ITI PRETUIESTE BUCURIA !


15/24

Brand de Tara

Sunil Gupta, directorul catedrei de marketing de la HarvardBusiness School vede patru domenii ale brandingului denatiune:

investitiile straine,

turismul,

exportul

dar si o notiune mai abstracta , mandria nationala.

El este de parere ca, cele patru capitole trebuie sa fiereprezentate de un singur simbol care sa dea forta imaginii

unei tari.


16/24

Formula de succes

Eficienta unei campanii de imagine nu va fi cea asteptatadaca o tara se va folosi doar de branding. Acesta trebuiecompletat cu o infrastructura dezvoltata, conditii foarte bunein zonele turistice, personal capabil si amabil, cunoasterealimbilor straine de circulatie, si lista poate continua. O

identitate puternica a unei tari nu se creeaza prin mesajepublicitare ci mai mult pe mesajele transmise de oameniicare au vazut-o.

Pentru ca tara noastra sa isi constituie un brand , trebuie saparcurga mai multe etape, de la o pozitionare strategica siclara a tarii pana la o campania de comunicare eficient i

corect.


17/24

Unde se greete?

Diferena ntre turismul Romniei i a altor ri se face n lipsainfrastucturii (turistul cnd iese din aeroport n otopeni este jecmnitpn n Bucureti fr a mai lua n considerare aglomeraia),serviciile de slab calitate i incomplete i autortile locale ce nuinvestesc n servicii de informare turistic i n meninerea ordinii ia cureniei n zonele turistice (indifent c ne referim la Bucureti,

Iai, Bran etc). Singurele orae care au o strategie vizibil suntBraov, Sibiu, Sighioara.


18/24

Stiloul Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator alsteagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator simembru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul luiTudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functiepublica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate casi de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi

dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati sidecapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursafranceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique dinParis.

In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru"plume portable sans fin, qui s'alimente elle-mme avec del'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi

cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniulinstrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit siin prezent de milioane de oameni.. Tocul cu rezervor al lui Poenaruelimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala sipropunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre aasigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitateainlocuirii unor piese.


19/24

Vaccinul antiholeric Ioan

Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog,profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti deimunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogataactivitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinareaantiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceastadirectie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinareantiholerica, numita Metoda Cantacuzino, folosita si

astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera..Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic situberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiuneade imunitate prin contact.

In campania din 1913 a condus prima vaccinareantiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta instiinta ca Marea experienta romaneasca", care a salvat

multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere aepidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate deconducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luatmasurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic.Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celularesi umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismuluifata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si

vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar n 1912creeaza vaccinul antitific.


20/24

Gerovital Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director alInstitutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiatimportanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta,

aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovitalsau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat inpeste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie Dr.Ana Aslan, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tariledezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.

Ana Aslan are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupraimbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume

celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti sidirectori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor Aslan a trecut siOceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, laun tratament la domiciliu cu Gerovital.


21/24

Avionul cu Reactie Henri Coanda

In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editiea Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie.Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, faraelice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesulatentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata deceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc,o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg si o forta a propulsieide 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul depropulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea saconstituie solutia viitorului.

Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda eracompus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorulde rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii peminut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston eraconectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolareaavionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar saverifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luatzborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase unavion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut dininaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu unavion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini siWhittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.


22/24

Injectia cu insulina Nicolae

Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmaciedin Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina,hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor,lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care ademonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folositinsulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.

Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni FrederickBanting si Charles Best care luasera cunostinta de munca romanului dinpublicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sao foloseasca in tratarea unui pacient. in 1922, aveau sa primeasca PremiulNobel, in dauna lui Paulescu. Paulescu publicase intr-o revista de specialitatebelgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle du pancrasdans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916,pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera

Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Best

http://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Besthttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Best


23/24

Scaunul ejectabil Anastase

Dragomir

Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupatide constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume AnastaseDragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales apasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tineriiacelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe

uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si apasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cerereade brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils delocomotion aerienne si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentrucabina catapultabila.

Aceasta inventie era un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana,fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberareaacestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe

scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei. Brevetul prevedea ca acest ansamblude celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950,Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru celulaparasutata, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectareacabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, careavea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile,pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr.. 41424 din 1960). Ideea roamanului seva concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul

ejectabil.


24/24

Diorama Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni depeisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate,manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in

scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unuipeisaj real. Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog siprofesor universitar romana, Este unul dintre pionierii utilizarii

dioramelor in cadrul muzeului de stiinte naturale, fiind

considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne. El esteintemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala dinBucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de lareorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oaradioramele biologice.

Documents

calitatea brandului