Analgezice Curs 10

  • View
    120

  • Download
    15

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Analgezice

Text of Analgezice Curs 10

  • ANALGEZICE, ANTIPIRETICE, ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

  • Generalitati Cuprind un grup heterogen de compusi, cu structura chimica diferita, dar cu efecte farmacologice si reactii adverse asemanatoarePrototipul acestui tip de substante este ASPIRINA de unde si denumirea de SUBSTANTE ASPIRIN-LIKE, ce se acorda actualmente acestor medicamenteAsemanarea efectelor terapeutice si a reactiilor adverse este determinata de faptul ca toate aceste substante interfera cu caile biochimice implicate in biosinteza prostaglandinelor si a altor substante autacoide corelate cu acestea.

  • Durerea si analgeziaDefinitia durerii - " Durerea este o experien senzorial i emoional dezagreabil, provocat de o leziune tisular veritabil sau potenial, sau de ali stimuli care sunt receptai similar de ctre organism" (IASP -Societatea Internaional pentru studiul durerii, 1979).Analgezia abolirea temporara sau diminuarea receptiei dureriiAnestezia stare controlabila, o insensibilitate reversibila in care perceptia senzoriala si raspunsul motor sunt deprimate marcat

  • Clasificarea durerii Dupa durataAcuta uzual raspunde bine la tratamentCronica persistenta sau recurenta, cu dificultati in tratamentLocalizareSomaticaVisceralaSuperficialaVascularaReferitaNeuropaticaMembru fantomaCancerPsihogenicaCentralaPropagare durere primardurere secundar - prin iradiere de-a lungul nervilor, prin referin - proiecie cutanat a durerii viscerale

  • Dupa sursa- Durere vascularaOrigine posibila la nivelul tesutului vascular sau perivascular- Durerea neuropaticaRezultata din afectarea fibrelor nervoase periferice sau alterari la nivelul SNC - Durerea superficialaOrigine la nivelul pielii sau membranelor mucoase

    Clasificarea durerii

  • Caile dureriiReceptori specializati = terminatii nervoase libereStimulareLeziuni mecaniceTemperaturi extremeIritatii chimiceDoua tipuri de neuroniA-delta: durere primara, ascutitaC: durere secundara, dullPatru procese distincteTransductiaTransmisiaModulatia perceptia

  • Sensibilitatea dureroasSensibilitatea dureroas - importan deosebit n aprarea organismului (durerea - semnal de alarm)Dou tipuri majore de durere:durerea rapid resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de nepturdurerea lent ncepe dup mai mult de o secund se intensific lent, este surd i are caracter de arsurReceptorii pentru durere (nociceptori):densitate de aprox 100 nociceptori / cm2 de pieleterminaii nervoase libere ale fibrelor subiri mielinizate (A) i fibrelor nemielinizate (C)Durerea rapid - fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s,Durerea lent - fibre de tip C cu viteze de 0,5-2 m/s.

  • Nociceptorii rspund la stimuli mecanici, termici sau chimici, cu intensiti ce produc leziuni biochimice, funcionale sau morfologice n esuturiDurerea rapid - stimuli mecanici sau termiciDurerea lent - stimuli mecanici, termici sau chimiciSubstane chimice care pot determina durere: bradikinina, serotonina, histamina, ionii de K, acizii, acetilcolina, enzimele proteolitice. Prostaglandinele i substana P cresc sensibilitatea receptorilor pentru durere dar nu i stimuleaz directReceptorii pentru durere se adapteaz foarte puin sau deloc.Sensibilitatea dureroas

  • Durerea rapid - reflex de retragere i un rspuns simpatic, cu creterea presiunii arteriale i mobilizarea rezervelor energetice ale organismului.

    Durerea ntrziat - grea, transpiraii profuze, scderea presiunii arteriale i reducerea generalizat a tonusului muscular

    Durerea referit (durere cu origine la nivel visceral care este referit pe anumite regiuni ale pielii) apare cel mai probabil datorit faptului c fibre pentru durere somatice i viscerale au un traseu comun ctre creier. Durerea este astfel identificat ca avnd localizare la nivel cutanat.Sensibilitatea dureroas

  • Transmiterea senzaiilor prin fibrele nervilor periferici

    Receptorii senzoriali specializai ce permit localizarea precis pe tegument, gradaiile foarte fine de intensitate sau schimbrile rapide de intensitate a stimulului - fibre groase, mielinizate de tip A beta, cu viteze de transmitere de 30-70 m/s.Terminaiile nervoase libere ce transmit senzaii mai brute, precum presiunea grosier, atingerea slab localizat, pruritul - fibre subiri mielinizate tip A delta cu viteze de 5-30 m/s, sau fibre nemielinizate de tip C cu viteze de transmitere de pn la 2 m/s.

  • Transmisia dureriiFibrele A Fibrele CmielinizateNemielinizatediametru marediametru micConducere rapidaconducere lentaInhiba durereafaciliteaza transmisia dureriiAscutita si difuza si bin e localizatanonlocalizata

  • Cile transmiterii sensibilitii cutanateNeuronii primari ai cii transmiterii sensibilitii cutanate ganglionii rdcinilor dorsale sau ganglionii echivaleni ai nervilor cranieni.Fibrele aferente primare ptrund la nivelul mduvei spinrii pe calea rdcinilor posterioare a nervilor spinali.De la punctul de intrare n mduv, impulsurile senzitive sunt transmise spre creier pe una din urmtoarele ci senzitive: sistemul lemniscal dorsal i sistemul anterolateral.

  • Conducerea n sistemul anterolateralFibrele => sinapse n coarnele posterioare ncruciare prin comisura anterioar a mduvei - traiect ascendent prin cordoanele anterolaterale de partea opus.Tractul spinotalamic anterior - sensibilitate tactil grosierTractul spinotalamic lateral - durerea i temperaturaImpulsurile tactile i probabil impulsurile termice n principal ctre talamus (complexul ventrobazal) => cortexul somatosenzorialDurerea rapid - ctre complexul ventrobazal talamic => cortexul senzorial somatic i arii bazale ale creieruluiDurerea lent - ctre trunchiului cerebral (nuclei reticulari, aria tectal mezencefalic i substana cenuie periapeductal) => nucleii intralaminari talamici i anumite regiuni din hipotalamus.Perceperea durerii - n principal funcia centrilor inferioriInterpretarea calitii durerii. - cortexul

  • Cortexul senzorial somaticAria senzorial somatic Ilocalizare: girus postcentral (arii Brodman 1,3,2) orientare spaial distinct a diferitelor zone ale corpului - Homunculusul senzorialpicioarele - partea superioar a girusuluiregiunea cefalic - partea inferioarbuzele, faa, policele - arii ntinsetrunchiul i p. inf. corp - arii reduseDimensiunea acestor arii ~ nr. de receptorisenzoriali din respectiva parte a corpului)Aria senzorial somatic IIlocalizare: peretele superior al fisurii silviene.reprezentarea diferitelor pri ale corpului nu este att de complet i detaliatcapul - reg. inferioar a girusului postcentralpicioarele - n profunzimea fisurii silviene

  • Mecanismele si caile durerii

  • Toate medicamentele din aceasta grupa asociaza in proportie variata actiunile analgezice, antiinflamatorii si antipiretice fiind folosite ca medicamente simptomatice:Diferite algii si stari febrile pentru actiunile analgezice si antipireticeBolile reumatice actiune antiinflamatorie

  • Actiunea analgezicaDe intensitate moderata depinzand de felul dureriiMecanismul analgeziei este predominant periferic, prin prevenirea eliberarii prostaglandinelor in inflamatii PGE2 si PGF2 sunt implicate in producerea si intretinerea dureriiPGE si PGF2 stimuleaza terminatiile senzitive si favorizeaza efectul algogen al bradikininei si histaminei actiunea este in legatura cu cresterea cantitatii de AMPc si usureaza influxul ionilor de calciu in terminatiile senzitivePtr acest aspect pledeaza si faptul ca medicamentele din acest grup sunt inactivve ca analgezice in tesuturile neinflamate, unde nu exista sinteza locala de prostaglandine, ca si in durerile produse prin stimularea directa a nervilor senzoriali

  • Actiune antiinflamatorieIntereseaza predominant componenta congestiv-exudativa a procesului inflamator, poate fi marcata, dar este de regula inferioara celei a cortizonilorInhiba sinteza si eliberarea PG (in special PGE1, PGE2, PGA2) eliberate de catre celulele lezate si care apar in concentratii crescute in exudatul inflamator fiind responsabile in cea mai mare masura de cresterea permeabilitatii vasculare (venulare) si anume migrarea leucocitelor in focarul inflamator.Inrudit cu efectul antiinflamator este si efectul protector fata de arsurile solare si prin ultraviolete. Administrarea unei doze unice de acid acetilsalicilic, ibuprofen sau indometacina, inaintea expunerii excesive la soare, impiedica sinteza locala de PGE2, respectiv aparitia eritemului dureros

  • Actiunea antipireticaConsta in scaderea temperaturii crescute din cadrul sindromului febril. Presupune restabilirea reglarii centrului hipotalamic ptr temperatura fiziologica cu declansarea consecutiva a procesului de termoliza vasodilatatie periferica, sudoratieEste corelata cu inhibarea sintezei de PG.Endotoxinele bacteriene stimuleaza biosinteza si eliberarea din neutrofile si alte celule a substantelor pirogene endogene. Acestea eliberate in circulatia sistemica patrund in SNC unde stimuleaza eliberarea de prostaglandine (in ariile preoptice hipotalamice), ele insele pirogene.

  • Mecanism de aciune: Fosfolipide Stimuli externi proinflamatori Fosfolipaza A2 ACID ARAHIDONIC- COXIBII COX1COX2

    Prostaciclina (PGI2) Prostaglandine (PGE2, PGF2)

    CitoprotecieHemostazMediatorii durerii, inflamaiei i reaciei febrile

  • A. ANALGEZICE ANTIPIRETICE (A-A)

    Clasificare:

    1. Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic (AAS), Diflunisal, Benorilat2. Derivati de pirazolona: Fenazona, Aminofenazona, Noraminofenazona (Metamizol), Propifenazona3. Derivati de anilina: Fenacetina, Paracetamol4. Derivati de chinolina: Glafenina

  • Caracteristici comune (analgezice antipiretice)Actiune farmacodinamica:Actiune analgezica;Actiune antipiretica;Actiune antiinflamatoareMecanism de actiune: inhiba sinteza de prostaglandine prin inhibarea COX.In