of 43 /43
1. Descrierea solicitantului Denumirea/Numele solicitantului: HORODNIC LIVIU– ASOCIATIE FAMILIALA Obiectul de activitate Principalul obiect de activitate al Asociatiei Familiale Horodnic Liviu este prestarea de servicii turistice, „Alte mijloace de cazare (pensiune agroturistica)”. În paralel, AF Horodnic Liviu a desfaşurat activitatea de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, exploatând iniţial suprafaţa de 6,25 ha teren, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate , conform Legii 19/1991. Ulterior, o data cu achiziţionarea de utilaje agricole, s-a mărit suprafaţa aflată în exploatare, prin achiziţionarea de suprafeţe de teren învecinate proprietăţii iniţiale, ajungându-se la 33.2 ha. FUNDAMENTAREA STRATEG IE I DE DEZVOLTARE A UNE I PENSIUN I AGROTUR IST ICE

102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pensiune

Citation preview

Page 1: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

1. Descrierea solicitantului

Denumirea/Numele solicitantului: HORODNIC LIVIU– ASOCIATIE FAMILIALA

Obiectul de activitatePrincipalul obiect de activitate al Asociatiei Familiale Horodnic Liviu este prestarea de servicii turistice,

„Alte mijloace de cazare (pensiune agroturistica)”.În paralel, AF Horodnic Liviu a desfaşurat activitatea de cultivare a terenului agricol şi creşterea

animalelor, exploatând iniţial suprafaţa de 6,25 ha teren, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate , conform Legii 19/1991.

Ulterior, o data cu achiziţionarea de utilaje agricole, s-a mărit suprafaţa aflată în exploatare, prin achiziţionarea de suprafeţe de teren învecinate proprietăţii iniţiale, ajungându-se la 33.2 ha.

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A UNEI PENSIUNI

AGROTURISTICE

Page 2: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Forma juridica si un scurt istoric al solicitantuluiAF Horodnic Liviu, cu sediul social in localitatea Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, Bloc 2, ap.2, judetul

Suceava, a fost infiintata in mai 1993 sub forma de asociatie familiala. Din primul an de functionare si pana in prezent, Asociatia Familiala Horodnic Liviu a oferit servicii de

cazare si alimentatie publica. Principalii clienti sunt turistii romani si straini, persoane iubitoare de natura, persoane dinamice,

dornice sa descopere pacea si incarcatura culturala a frescelor manastirilor Bucovinei, susurul apei reci a Moldovei, atmosfera pitoreasca, traditiile, datinile si binecunoscuta ospitalitate a bucovinenilor.

Asociatia familiala Horodnic Liviu a fost constituita in mai 1993 de catre titularul Horodnic Liviu , persoana fizica si membru asociat Horodnic Eugenia , cu sediul social in localitatea Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava si punctul de lucru localizat in comuna Sucevita, judetul Suceava, nr. 399 .

Datele de identificare ale membrilor AF Nr.Crt. Denumire asociat BI/CI CNP Adresa

1 Horodnic Liviu Seria BI, nr. 182936 1740627333197 Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava

2 Horodnic Eugenia Seria sv, nr. 214985 2770731333191 Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava

Locul desfasurarii activitatii solicitantului :

Nr.crt.

Tip:Sediul social, punct de lucru,

sucursala, filiala

Activitate Localizare Adresa

1 Sediul social Administrativa localitatea Radauti, judetul Suceava

Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2

2 Punct de lucru prestari servicii comuna Sucevita, judetul Suceava

nr. 399

Directii strategice de dezvoltare ale Asociatiei Familiale Horodnic Liviu:

construirea unei pensiuni turistice clasificate cu 3 margarete in comuna Sucevita , judetul Suceava care sa ofere servicii de cazare si alimentatie si servicii auxiliare ce vor veni in intampinarea nevoilor si preferintele consumatorilor

valorificarea potentialul turistic exploatat insuficient din comuna Sucevita, judetul Suceava.

2. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului:

Proiectul de investitii de fata vizeaza construirea pensiunii turistice “MIORIȚA” 3 margarete in comuna Sucevita, judetul Suceava pentru a oferi structuri de cazare si o sala de mese cu specific bucovinean venind in intampinarea cererii turisitlor romani si straini pentru oferte turistice de calitate exploatand resursele naturale de care dispune zona Obcinelor Bucovinene.

Proiectul isi propune urmatoarele obiective:I. sustinerea activitatilor specifice turismului rural, silvoturismului si a ecoturismului;

Prin proiect se urmareste construirea unei pensiuni turistice de 3 margarete in zona Sucevita din judetul Suceava.

Pensiunea isi propune sa se pozitioneze in perceptia clientilor ca oferind servicii de calitate, seriozitate, colaborare viabila pe termen lung, o atmosfera calda, ospitaliera, rustica intr-un cadru traditional bucovinean, mancare gustoasa, tipic romaneasca.

Page 3: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Pensiunea va respecta conditiile si exigentele UE in ceea ce priveste nivelul, structura si calitatea ofertei, implementand un sistem de management al calitatii totale pentru alinierea la cerintele si standardele europene.

In realizarea ofertei pensiunii se va tine cont de oportunitatea pe care o reprezinta pentru zona Sucevei valorificarea potentialului turistic reprezentat de manastiri, de muzeele din orasele si localitatile invecinate, vestigiile istorice, purtatoare ale amprentei secolelor trecute, arhitectura populara, traditiile, datinile, ospitalitatea oamenilor si de cadrul natural de exceptie: masivele muntoase Rarau si Giumalau, padurea, apa Moldovei, vegetatia conifera. Pensiunea isi propune sa promoveze aceste resurse care nu sunt indeajuns exploatate in Romania si astfel sa contribuie nu doar la cresterea standardelor serviciilor turistice romanesti, cat si la educarea mediului de afaceri din domeniu in privinta acestei probleme de comunicare a societatii romanesti.

II. cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare pentru tinerii si femeile din mediul rural

Prin implementarea proiectului se va obtine o crestere a veniturilor alternative din zona, o mai buna valorificare a resurselor si a potentialului zonei, o crestere a ratei de ocupare din zona, prin crearea de noi locuri de munca pentru somerii si persoanele disponibilizate din mediul rural.

Constructia si introducerea pensiunii in circuitul turistic va contribui la dezvoltarea zonei Sucevita, la cresterea numarului de turisti, atat romani cat si straini si implicit la cresterea veniturilor bugetului local.

Un alt impact al implementarii acestui proiect este reprezentat de reducerea ratei somajului din zona, prin angajarea de persoane fara un loc de munca, din mediul rural, contribuind pe termen mediu si lung la cresterea nivelului de trai si a bunastarii populatiei din zona.

Se vor forma noi abilitati pentru personalul angajat la pensiune, prin instruirea si calificarea persoanelor din mediul rural pentru meserii precum ospatari, bucatari, barmani, cameriste, receptioneri.

Vor creste veniturile populatiei locale care se ocupa cu producerea si comercializarea de articole de port national, covoare, ceramica (Rosie, Neagra), costume populare, cojoace, cergi, icoane pe sticla, masti populare, vase de olarit, oua incondeiate, scoarte, etc, cat si ale atelierelor mestesugaresti si ale cooperativelor din zona Sucevei, datorita turistilor straini care vor fi atrasi in circuite turistice si care vor fi cazati la pensiunea construita prin proiect. Aceste produse oferite spre vanzare in zona reprezinta o importanta atractie pentru turistii straini si nu numai.

Pensiunea si-a stabilit ca obiective aspectele mai sus mentionate, strategia fiind cea de management a unei afaceri responsabile, performante si transparente.

În acest context se urmareşte o buna utilizare a terenului agricol aflat în proprietate, prin valorificarea superioara a producţiei agrozootehnice rezultate, prin intermediul pensiunii.

2.1. Pentru fiecare dintre activitatile specifice se vor intocmi planuri de productie/prestari servicii dupa modelul urmator :

Denumire activitate: Productie / Servicii An 1 (%)

Productie / Servicii An 2 (%)

Productie / Servicii An 3 (%)

Productie / Servicii An 4 (%)

Productie / Servicii An 5 (%)

Rata de ocupare a structurilor de cazare

59% 61% 65% 70% 75%

Rata de ocupare a salii de mese 75% 80% 85% 90% 95%

Denumire activitate: Productie / Servicii

An 1 (RON)

Productie / Servicii

An 2 (RON)

Productie / Servicii

An 3 (RON)

Productie / Servicii

An 4 (RON)

Productie / Servicii

An 5 (RON)Rata de ocupare a structurilor

de cazare2.230 3.074 3.275 3.528 3.780

Rata de ocupare a salii de mese 8760 9344 9928 10512 11096

• masuri de protectie a mediului, canalizare, epurare, colectarea si reciclarea deseurilor, etc.

Obiectivul pensiune turistica “MIORIȚA” din localitatea Sucevita, judetul Suceava, face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu. La punerea in functiune se va solicita autorizatia de mediu. Investitia propusa spre finantare prin Programul SAPARD este in conformitate cu legislatia de mediu a Uniunii Europene.

Proiectul propus spre finantare nerambursabila indeplineste conditiile si restrictiile impuse de legislatia romaneasca privind protectia mediului si a apelor, fiind conform reglementarilor necesare eliminarii impactului asupra mediului (standarde, norme, ordine de ministru, norme ale administratiei locale, etc.)

Page 4: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

2.2. Bazele de productie

Terenuri

Categorie de terenFara proiect

HaCu proiect

haIrigat Neirigat Irigat Neirigat

1. arabil 14,9452. pasune 12,53. fanete 1,3354. culture furajere perene 4,42

Total 33,2Specificati situatia juridica a terenurilor folosite: arenda, proprietate, inchiriere, concesionare, etc., cu suprafetele si conditiile de utilizare a acestora.

Terenul pe care va fi localizata investitia are o suprafata de 950 mp, teren fanete, identificat cu p.f. 902/2 din C.F. 923 Sucevita, situat in comuna Sucevita, judetul Suceava si este in proprietatea D-lui Horodnic Liviu conform contractului de vanzare-cuparare nr. 207928.05.1991, iar terenurile din celelalte categorii de folosinta sunt in proprietate ca efect al aplicarii legii 18/1991.

AnimaleSpecii Rase Fara proiect

CAPCu proiect

CAP1.Bovine Bălţată de

Maramureş20

2.Cabaline Huţul 5Total 351

161218

Forta de muncaPersonal Specialitate/

MeseriaFara proiect

Nr.Cu proiect

Nr.1.personal de conducere administrator 2 12. personal de executie, angajati permanenti

receptioner 1ospatar 2bucatari 2

camerista 2Îngr. animale 2Mecanizator 1

Total, din care: 2 7 - permanenti 2 7 - sezonieri

Cladiri - fara proiect (RON) **Denumire cladiri Valoare

initiala Amortizare cumulata

Valoare ramasa

Amortizare anuala

Cota de intretinere

anuala1. Grajd animale 56002. Saivan cu imprejmuire 12003. Cladire locuit si anexegospodaresti 95 mp

10200

4. Copertina utilaje 2120

TOTAL 19015 0 0

Page 5: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Cladiri - cu proiect (RON)**Denumire cladiri (noi/modernizari)

Valoare initiala

Amortizare cumulata

Valoare ramasa

Amortizare anuala

Cota de intretinere

anualaPensiune turistica “MIORIȚA” 3 margarete

532.615 - 532.615 -

TOTAL 532.615 532.615 0

Utilaje - fara proiect (RON)**Denumire utilaje (existente) Valoare

initiala Amortizare cumulata

Valoare ramasa

Amortizare anuala

Cota de intretinere

anuala1. Nissan Almera 43701.55 18208,98 25492,57 8740,31 -

2. Nissan Almera 43395.32 723,25 42672,07 86679,063. Tractor U 650 M 36124. Combina E 281 Fortschrit 42935. Plug P-2VA 2516. Grapa stelata GS 1,2 1037. GD 3,2 2988. CPGC 4,3 2149. RM-2 30110. Vindrover E 301 398411. MA- 3,5 41812. EEP-600 8513. PPF 109 -14. PTB 32215. Cultivator CPU-6 41116. Grebla oblica GO-3 12917. Maş. împr. gunoi MIG-6 41818. Semanatoare SPC 8 29819. Semanatoare SUP 29 254 -

TOTAL 101497.8718932,23 68164,64 95419,37

-

Notă:maşinile şi utilajele agricole sunt prezentate la valoarea de inventar şi sunt în totalitate amortizate.În ceea ce priveşte dotarea cu utilaje a exploataţiei agricole o considerăm sadisfăcătoare, cu toate că

marea lor majoritate sunt de generaţie mai veche, acestea asigură independenţa producătorului, permiţând-ui chiar realizarea de venituri suplimentare rezultate din activităţi de prestări servicii către terţi.

În general veniturile obţinute din activitatea mai sus menţionată, sunt utilizate pentru aprovizionarea cu combustibili, lubrefianţi, piese de schimb,materiale consumabile (sfoară de balotat) precum şi plata retribuţiei mecanizatorului.

Page 6: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Utilaje - cu proiect (RON)**Denumire utilaje (noi) Valoare

initiala Amortizare cumulata

Valoare ramasa

Amortizare anuala

Cota de intretinere

anualaBazin apa calda, combustibil solid 7.596

-7.596

- -

Vas expansiune V= 100l 877 - 877 - -Boiler V= 750 l 3.943 - 3.943 - -Electropompe 1.753 - 1.753 - -masina de gatit electrica 6.526 - 6.526 - -friteuza electrica 7.294 - 7.294 - -hota centrala 4.685 - 4.685 - -pubela pe roti 729 - 729 - -dulap 2.922 - 2.922 - -masa de lucru 1.362 - 1.362 - -spalator cu o cuva 1.292 - 1.292 - -raft 1.317 - 1.317 - -pubela pe roti 729 - 729 - -raft 1.317 - 1.317 - -dulap refrigerare/congelare 8.026 - 8.026 - -cantar de verificare 739 - 739 - -Vase si ustensile de bucatarie 1.056 - 1.056 - -masina de spalat profesionala 2.112 - 2.112 - -fier de calcat 211 - 211 - -mocheta (mp) 2.218 - 2.218 - -pat single cu saltea 3.696 - 3.696 - -plapuma, (cate doua bucati de persoana) 1.035

-1.035

- -

perne mari 493 - 493 - -set pat (cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, patura sau plapuma, fete perna) 1.232

-

1.232

- -

cuvertura de pat 739 - 739 - -noptiere 1.725 - 1.725 - -mese 1.232 - 1.232 - -scaune 690 - 690 - -dulap 3 usi, cu umerase 3.548 - 3.548 - -cuier 739 - 739 - -oglinda camera 1.306 - 1.306 - -TV camera 4.928 - 4.928 - -veioza sau aplica la capatul patului 739

-739

- -

prosoape pentru fata 148 - 148 - -prosoape plusate pentru baie 394 - 394 - -perdele transparente 468 - 468 - -perdele obturante 739 - 739 - -perii pentru haine si pantofi 49 - 49 - -scrumiere 25 - 25 - -pahare pentru dotarea camerelor 67 - 67 - -vaze pentru flori 49 - 49 - -uscator par 567 - 567 - -mobilier receptie (birou receptie, canapea, fotolii) 3.344

-3.344

- -

telefon/fax 123 - 123 - -birouri 180 - 180 - -mese 3.943 - 3.943 - -scaune 3.943 - 3.943 - -sistem audio cu statie si instalatie de amplificare 4.048

-4.048

- -

jacuzzi 29.921 - 29.921 - -TOTAL 126.812 - 126.812 - -

Page 7: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice
Page 8: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

In cazul in care amortizarea anuala se modifica de la un an la altul faceti precizari privind valoarea acesteia pentru fiecare an previzionat. Valorile calculate la “Amortizare anuala” si “Cota de intretinere anuala” vor fi corelate cu cele mentionate in prognoza cheltuielilor.

3. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului:

Nr. Crt.

Furnizor Adresa Produs Valoarea estimata

RON

Procent din total valoare eligibila a

investitiei1 SC BILANCIA

EXIM SRLIasi, Pacurari nr. 143, Iasi

masina de gatit electrica 6.526 0,93%friteuza electrica 7.294 1,04%hota centrala 4.685 0,67%pubela pe roti 729 0,10%dulap 2.922 0,42%masa de lucru 1.362 0,19%spalator cu o cuva 1.292 0,18%raft 1.317 0,19%pubela pe roti 729 0,10%raft 1.317 0,19%dulap refrigerare/congelare 8.026 1,14%cantar de verificare 739 0,10%vase si ustensile de bucatarie 1.056 0,15%

2 Nu este cunoscut in

aceasta etapa

Nu este cazul

masina de spalat profesionala 2.112 0,30%

3 fier de calcat 211 0,03%4 dotari camere 26825 3,81%5 dotari sala de mese 7886 1,12%6 echipamente audio-video 4048 0,57%7 receptie 3647 0,52%8 jacuzzi 29921 4,25%TOTAL 112.643 16,00%

4. Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie:

Achizitiile de materii prime, materiale si servicii pentru un ciclul de productie anual, in primul an de functionae a pensiunii turisitce “MIORIȚA” 3 margarete din comuna Sucevita, judetul Suceava vor avea urmatoarea structura:Nr. Crt.

Furnizor Adresa Produse / Servicii Cantitate Valoarea aprox.

1Furnizorii vor fi selectionati prin proceduri de achizitie publica, tinand cont de calitatea ofertei si de preturile practicate.

Nu este cazul

Alimente de baza + semipreparate necesare salii de mese (75% din materiile

prime)

- 70.827

2 Nu este cazul

Bauturi alcoolice si nealcoolice(25% din materiile prime)

- 23.603

TOTAL 94.430

Page 9: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Precizati informatii legate de preturile actuale si de perspectiva pentru: materii prime, materiale, utilitati, etc., utilizate in cadrul elaborarii previziunii cheltuielilor de exploatare, de la mai multi furnizori si motivati alegerile facute.Se vor trece materiile prime pentru un fiecare tip de activitatea a agentului economic. Se vor mentiona termenele de plata si termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant. Mentionati riscuri si dificultati in privinta aprovizionarii cu materii prime, caracteristici de sezonalitate

5. Piata de desfacerePrincipalii clienti ai societatii:

Nr. crt.

Client (nume si adresa) Valoare RON Pondere %

1 Turisti romani 189.470 50%2 Turisti straini 189.470 50%

TOTAL 378.940 100%

Furnizati informatii legate de preturile actuale si de perspectiva pentru: produse finite, servicii oferite, etc., utilizate in cadrul elaborarii previziunii veniturilor. Faceti aprecieri privind competitorii si comparati preturile practicate cu cele ale concurentilor.Se va prezenta o analiza a urmatoarelor elemente: • piata de desfacere a produselor solicitantului (defalcata pe destinatii intern/ extern, pe zone geografice,

orase) dupa cum considerati ca statistica prezinta relevanta cu evidentierea procentelor aproximative din vanzari;

• descrierea canalelor de distributie - daca distributia se desfasoara prin intermediari, acestia vor fi mentionati cu evidentierea modului de operare in relatiile cu acestia.

• termenele de livrare si termenele de plata a produselor - explicati daca clientii (distribuitori, comercianti, consumatori industriali, dupa caz) au putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare.

• principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate

Turismul este cartea de vizita cea mai reprezentativa pentru Bucovina. Traditia si ospitalitatea specifica, impletita cu o serie de structuri hoteliere moderne, manastirile din patrimoniul UNESCO, fondul muzeistic, monumente si ansambluri de arhitectura, cladiri memoriale, atractiile pentru activiitati de agrement, rafinamentul culinar bucovinean, sunt aspecte ce pot satisface asteptarile celui mai exigent turist.

Turismul rural (agroturismul) detine in aceasta zona un mare potential neexploatat. In aceasta regiune, el este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor.

Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti:

frumusetea zonelor deluroase si montane

existenta unei faunei si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie; existenta parcurilor naturale numeroase obiective turistice de factura religioase monumentele istorice cu valoare nationala si internationala

calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone

calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala

ospitalitatea oamenilor, aceasta fiind o trasatura definitorie pentru bucovineniIn cadrul pensiunilor turistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare in mare parte

naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi sintetici, o caracteristica a turismului din judetul Suceava fiind faptul ca valorifica in intregime produsele realizate in gospodarie.

Turismul rural in Bucovina

Page 10: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Ceea ce este, insa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse.

un alt element atractie pentru turismul rural il constituie artizanatul, traditiile, datinile si obiceiurile locale.

Totusi, pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (in randul turistilor romani), de insuficienta promovare (in randul turistilor straini), lipsa de organizare si promovare din partea ofertantilor de servicii turistice, valorificarea insuficienta a resurselor naturale si turistice – aspecte ce se incearca a fi remediate prin programe precum SAPARD si prin constientizarea autoritatilor de decizie si publicului cu privire la una din problemele de comunicare ale societatii romanesti – reprezentata de nevalorificarea resurselor si a potentialului natural, cultural, uman si turistic.

Zonificarea turistica a judetului delimiteaza patru areale mari si o subzona, in functie de importanta obiectivelor cuprinse si de rolul localitatilor componente:

• Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului. Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale: Bucuresti – Suceava – Siret ( DN2 – E85 ), Suceava – Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei ( DN17 – E576 ) si Radauti – Sucevita – Sadova (DN 17A). Subzona Cacica – Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca, cabana “ Trei Iazuri “ , Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca si Cacica.

• Zona manastirilor Stanisoarei unde se gasesc manastirile Probota, Slatina si Rasca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Tirgu Neamt – Boroaia – Falticeni ( DJ153 ), Paltinoasa – Falticeni (DJ174 ).

• Zona Campulung Moldovenesc, intinsa intre rezervatiile stiintifice si monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V judetului. Ca obiective intalnim : cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalau – Rarau, centre de arta si folclor. Este strabatuta de 3 artere principale: E 576 – DN 17 Suceava – Vatra Dornei, DN17A Campulung Moldovenesc – Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc – Rarau – Chiril (DN17 B) .

• Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor , Saru Dornei , Poiana Negrii , Panaci , Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni – Zugreni – Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei – Iacobeni – Cirlibaba (DN 18), Vatra Dornei – Dorna Candrenilor – Lunca Ilvei ( DN 17 ) , Brosteni – Dirmoxa – Panaci – Vatra Dornei ( DJ 174 ).

Vremea in Bucovina - conditii de clima:In ansamblu, judetul Suceava beneficiaza din punct de vedere termic un climat continental moderat, cu

veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare.Luna cea mai calda este iulie, a carei temperatura medie are valori de 18°-19° in podis si 12°-16° in

regiunea montanã.Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in zona montana, insa nu pe varfuri, ci in depresiuni si

pe vai, datorita fenomenului de inversiune termica, foarte frecvent in timpul iernii.Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la iarna la

primavara este brusca in partea de est a judetului fata de partea vestica, unde, pe varfurile inalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si inghetul se intalnesc pana la sfarsitul lunii mai si chiar pana la inceputul lunii iunie.

Vanturile puternice si furtunile sunt rare, in zona de munte acestea manifestandu-se mai ales toamna.Asezarea geografica in nordul tarii si altitudinea relativ mare a reliefului determina o clima mai aspra in

judetul Suceava, comparativ cu judetele aflate la sud sau cu cele cu altitudini mici. Aerul de origine nordica aduce ninsori in anotimpul de iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu secete vara, cer senin, geruri si viscole iarna.

Contrastele climatice sunt puternic nuantate atat de la anotimp la anotimp, cat si de la o unitate de relief la alta. Mai ales anotimpurile de tranzitie – toamna si primavara – au durata si caracteristici climatice total diferite in regiunea de munte fata de regiunea de podis. Astfel, toamna, in timp ce Calimanii, Raraul, Giumalaul, imbraca haina zapezii, in podis lanurile de porumb, livezile de meri se afla inca in pragul coacerii.

Regimul temperaturii aerului evidentiaza diferentieri importante intre munti si dealuri. Temperatura medie anuala, cuprinsa intre valori de sub 0° (creasta Calimanilor) si 6°(versantul estic al Obcinei Mari),

Page 11: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

caracterizeaza climatul montan, in timp ce clima extramontana cunoaste o temperatura medie anuala cuprinsa intre 7° si 8°.

PENSIUNEA TURISTICA “ MIORI Ț A ”ce face obiectul proiectului de finantare nerambursabila SAPARD :

Prin proiectul de investitii SAPARD se va construi pensiunea turistica „ MIORIȚA” ce va fi clasificata cu 3 margarete.

Localizare: Pensiunea uristica “MIORIȚA” 3 margarete va fi amplasata in sat Sucevita, comuna Sucevita, la 200 m de Manastirea Sucevita, la poalele Obcinii Mari, intr-un cadru natural de o frumusete unica, paduri de conifere si foioase ce ofera posibilitatea unor drumetii cu persoane ospitaliere, pastratori ai traditiilor vechi.Descrierea pensiunii turistice „ MIORIȚA ” 3 margarete:Pensiunea va dispune de 7 camere duble, avand o capacitate de cazare de 14 locuri, iar capacitatea salii de mese este de 32 locuri.

Pensiunea va dispunde de un corp de cazare cu 2 nivele:

la parter se afla holul de primire, salonul pentru turisti si locul de servire al mesei, bucataria, receptia, grup sanitar public, un spatiu pentru sauna si jacuzzi, spatii tehnice si de depozitare

la etajul I se afla 3 camere cu paturi duble, fiecare cu terasa acoperita si grup sanitar propriu, camera de intretinere

la etajul al doilea se gasesc 4 camere cu paturi duble, cu grup sanitar propriu si holul de acces

Sala de mese a pensiunii turistice va asigura turistilor specialitati culinare traditional bucovinene, preparate de bucatarie proaspete si gustoase, respectand dorintele turisitlor.

Dotarile pensiunii turisitce “ MIORI Ț A ” : Fiecare camera va dispune de pat dublu, noptiere, masuta de scris cu 2 scaune, televizor, frigider sport, baie proprie moderna – dotata cu cada sau dus, grup sanitar si lavabou. Camerele de la primul etaj au terase ce ofera privelisti pitoresti spre paduri de conifere si foioase sau spre Manastirea Sucevita.

Facilitati oferite de pensiunea turistica “MIORIȚA”:

o sala de mese traditionala cu specific culinar din zona Bucovinei pentru servirea mesei cu o capacitate de 32 locuri, mese pentru cate patru persoane, cu posibilitati de rearanjare,

Sala de mese cu specific bucovinean, mese traditionale si spectacole muzical – folclorice, mese pe terasa exterioara cu diverse specilitati traditionale atat bucovinene cat si specifice altor zone, potrivit dorintelor si asteptarilor turistilor

bucatarie proprie complet utilata cu aparatura si vesela necesara, puse la dispozitia clientului.

spatiu pentru parcare – 14 locuri parcare,

cele 3 camere situate la etajul 1 detin terase acoperite ce ofera privelisti minunate specifice zonei bucovinene

Circuit de televiziune propriu cu posibilitatea de selectare a programelor dorite Telefonie internationala si acoperirea zonei de catre operatori de telefonie mobila Orange si Vodafone

centrala termica proprie,

gradina si curte interioara, Drumetii si vizite spre manastirile bucovinene: Dragomirna, Putna, Voronet, Vatra Moldovitei, Gura

Humorului, Sucevita si alte trasee turistice din judetul Suceava

Descriere parter pensiune: sala de mese – suprafata de 19,15 mp, 8 mese a cate patru locuri, bucataria pensiunii, suprafata 18,50 mp receptia cu suprafata de 4,42 mp holul de primire cu suprafata de 12 mp depozitare si centrala termica pentru incalzire si preparare apa calda menajera, pe combustibil gazos, suprafata de 6,24 mp 1 grup sanitar public, cu suprafata de 4,84 mp, sala jacuzzi, cu suprafata de 16,53 mp

Page 12: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Descriere etaj 1:

fiecare camera va fi utilata cu facilitati moderne precum 1 pat dublu, 2 noptiere, o masuta de scris, 2 scaune, televizor si frigider sport, suprafata camerei 18,00 mp,

3 terase cu privelisti incantatoare, avand suprafete de 9,83 mp, respectiv 21,60 mp si 2 mp.

grupul sanitar propriu fiecarei camere – va fi dotat cu un WC, o chiuveta, oglinda, faianta si spatiu dus; acesta va fi amenajata modern, dispunand de tot ceea ce este necesar: prosoape, sapun, gel de dus, betisoare igienice, etc.

holul de nivel va avea suprafata 13,26 mp

Descriere etaj 2: • 3 camere cu pat dublu, fiecare camera avand suprafata de 18 mp• 1 camera cu pat dublu cu suprafata de 17,10 mp• holul de nivel cu suprafata de 10,32 mp

Sistemul de productie si servire a mancarii este traditional, preparatele fiind produse in acelasi loc unde sunt produse, utilizand alimente naturale si semipreparate, cum ar fi carnea potionata, vegetale , lactate proaspete,etc.

Se vor utiliza 2 modalitati de servire al clientilor:

• la comanda (call order sau a la carte) – clientii sunt serviti in functie de comenzi, pe baza ofertei din meniu, mancarea fiind preparata conform dorintelor acestuia

• table d’hote – implica o preparare mult mai detaliata, in avans. In acest caz, anumite sortimente din meniu necesita un timp mare de preparare care ar lungi mult timpii de asteptare pentru clienti

Specificul rustic, traditional moldovenesc al pensiunii turisitce “MIORIȚA” va fi asigurat prin urmatoarele elemente:

dotarea pensiunii turistice rurale infiintate cu o sala de mese traditionala cu specific culinar din zona Bucovinei,

holul de primire al pensiunii turisitce este decorat cu elemente traditionale bucovinene

Pensiunea construita prin proiect va respecta criteriile minime de clasificare a pensiunilor turistice. Astfel, pensiunea turistica turistica „ MIORI Ț A ” 3 margarete va oferi urmatoarele facilitati:

Criterii Pensiune turistica “MONTANA”, 3

margarete1. Criterii generale:- cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sunt in stare foarte buna x- caile de acces propriu si spatiile inconjuratoare sunt bine intretinute x- curte proprie, cu spatii verzi si imprejmuiri estetice si eficiente x- suprafete de joaca pentru copii x- parcare proprie, numarul locurilor de parcare disponibile acopera numarul maxim de turisti posibil a fi cazati

x

2. Organizarea spatiilor:- accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare estedirect, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

x

- holul de primire, in suprafata de 12 m2, este mobilat si decorat cu specific moldovenesc

x

- spatii corespunzatoare si igienice pentru prepararea si servirea mesei cu bucatarie dotata cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor

x

- spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire

x

Page 13: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

- camere de grup sanitar propriu x3. Instalatii:- incalzire cu echipamente admise de normele P.S.I. x- sursa proprie de incalzire in camerele de baie (incalzire centrala sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)

x

- instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie x- aer conditionat –- racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare

x

- cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica x4. Suprafata minima a camerelor (m2)- camera cu 1 pat –- camera cu 2 paturi 17,10m25. Numar maxim de paturi simple intr-o camera 26. Echipare sanitara:- camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC) x7. Dotarea camerelor:- pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete x- mobilier uniform ca stil si calitate x- pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea relaxa x- plapuma, pled sau paturi (cate doua bucati de persoana) x- perne mari x- cearsaf pentru pat si cearsaf x- plic pentru pled, patura sau plapuma x- cuvertura de pat x- husa de protectie x- masa si scaune x

- dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase x- cuier x

- oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor x- veioza sau aplica la capatul patului x- prosoape pentru fata (1 bucata/persoana) x

- prosoape plusate pentru baie (1 bucata/persoana) x- perdele transparente x- perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x- pahare (2 bucati/persoana) x- vaze cu flori x- televizor in camera x

- televizor si aparat de radio in spatii comune x

8. Dotarea bucatariilor:

- plita electrica sau cu gaze –- masina de gatit sau resou electric cu minim doua ochiuri x- cuptor cu microunde –- vase si ustensile de bucatarie din inox –

- vase si ustensile de bucatarie x- echipamente pentru pastrarea prin frig a alimentelor x

9. Telefon la dispozitia turistilor x

NOTA: Intrucat proiectul prevede constructia si dotarea integrala a pensiunii, in prezent societea solicitanta detinand doar terenul, totalitatea dotarilor se vor achizitiona prin proiect.Cheltuielile cu achizitionarea pieselor de mobilier, a echipamentelor de bucatarie si a aparaturii audio-video necesare dotarii pensiunii:

Page 14: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

ECHIPAMENTE necesare functionarii pensiunii

Denumire Cantitate Pret unitar (RON)

Pret total (RON)

BUCATARIE CALDA

masina de gatit electrica 1 6.526 6526

friteuza electrica 1 7.294 7294

hota centrala 1 4.685 4685

pubela pe roti 1 729 729

Dulap 2 1461 2922

masa de lucru 1 1.362 1362

vase si ustensile de bucatarie - 1.056 1056

SECTOR SPALARE VASE

spalator cu o cuva 1 1.292 1292

raft 1 1.317 1317

pubela pe roti 1 729 729

SECTOR DEPOZITARE

raft 1 1.317 1317

dulap refrigerare/congelare 1 8.026 8026

cantar de verificare 1 739 739

SPALATORIE

masina de spalat profesionala 1 2.112 2112

fier de calcat 1 211 211

TOTAL 40.317

Dotarea cu echipamente AUDIO-VIDEO a pensiunii:

DENUMIRE CANTITATE PRET UNITAR RON PRET TOTAL RON

TV camera 5 704 4928

sistem audio cu statie si instalatie de amplificare

14.048 4.048

TOTAL 8.976

PIESELE DE MOBILIER necesare dotarii pensiunii:

DENUMIRE PRODUS CANTITATE PRET UNITAR RON PRET TOTAL RON

STRUCTURI DE CAZARE

mocheta (mp) 126 18 2.218

pat single cu saltea 14 264 3.696

plapuma, (cate doua bucati de persoana)

14 74 1.035

perne mari 14 35 493

set pat (cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, patura sau plapuma, fete perna)

14 88 1.232

cuvertura de pat 14 53 739

Noptiere 14 123 1.725

Mese 7 176 1.232

Scaune 14 49 690

dulap 3 usi, cu umerase 7 507 3.548

Cuier 7 106 739

oglinda camera 7 187 1.306

veioza sau aplica la capatul patului 14 53 739

Page 15: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

prosoape pentru fata 14 11 148

prosoape plusate pentru baie 14 28 394

perdele transparente 7 67 468

perdele obturante 7 106 739

perii pentru haine si pantofi 14 4 49

scrumiere 7 4 25

pahare pentru dotarea camerelor 14 5 67

vaze pentru flori 7 7 49

Uscator par 7 81 567

SALA DE MESE

Mese 8 493 3.943

Scaune 32 123 3.943

RECEPTIE

mobilier receptie (birou receptie, canapea, fotolii)

--

3.344

telefon/fax 1 123 123

ADMINISTRATIV

birouri 1 180 180

SALA JACUZZI

jacuzzi 1 29.921 29.921

TOTAL 63.351

PRECIZARE: Oferta pensiunii turistice „ MIORIȚA” 3 margarete cuprinde urmatoarele servicii de calitate conform standardelor europene in domeniu:

» servirea se efectueaza prin ospatari calificati

» personalul va respecta in permanenta normele de igiena si curatenie la locul de servire fiind ingrijit si curat, cu parul strans, pantofi lustruiti, imbracaminte curata adecvata - uniforme pentru ospatari si barmani» personalul cunoste limbi straine engleza si franceza

» efectuarea curateniei in spatiile de servire, productie, depozitate va fi realizata zilnic sau ori de cate ori este necesara » bucataria pensiunii va fi astfel realizata si ventilata incat sa nu patrunda mirosul din bucatarie in salile de servire (sala de mese, hol de primire) si in spatiile de cazare.

» semnal Vodafone, Orange,

» pensiune completa,

» room service,

» excursii la manastiri, obiective turistice,

» drumetii montane, la stana, focuri de tabara,

» apa calda non-stop,

Accesul la infrastructura de baza:

• Asigurarea cu energie electrica – se va asigura din sistemul energetic national, prin intermediul postului de transformare propriu existent, dimensionat corespunzator puterii electrice instalate.

• Alimentarea cu apa – se va asigura din reteaua de apa care alimenteaza satul Voranet. Contorizarea consumului de apa necesar functionarii pensiunii se va realiza cu ajutorul apometrelor instalate.

• Asigurarea agentului termic – agentul termic necesar incalzirii pensiunii si asigurarii non-stop a apei calde va fi asigurat prin centrala termica proprie.

• Asigurarea cu gaz – se va realiza prin racordarea la reteaua de gaz a satului Sucevita.

• Asigurarea serviciilor de telefonie – pensiunea va avea asigurate serviciile telefonice fixe si fax.

• Accesul la reteaua de drumuri – pensiunea va fi situata in satul Sucevita si va fi inclusa in circuitul rutier al regiunii.

Avantaje de care va beneficia pensiunea „ MIORIȚA ” datorita asezarii geografice:

Page 16: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Pensiunea turistica „ MIORIȚA ” va beneficia de oportunitatea oferita de localizarea in Bucovina, zona

Sucevita, la poalele Obcinii Mari, intr-o regiune de munte cu paduri de conifere si de foioase, cu multiple posibilitati pentru trasee turistice montane, drumetii si vizite la manastirile bucivinene.

Localizata in Bucovina, satul Sucevita, comuna Sucevita, la doar 3,5 km de Gura Humorului si orasul Radauti, in apropierea paraului Dragosina, affluent al paraului Sucevita, pensiunea poate fi un punct de plecare pentru trasee montane, drumetii la stane, pelerinaj la manastirile Sucevita, Humorului, Moldovita, excursii la Voronet, Putna, Arbore, la centrul de Ceramica Neagra din Marginea, Salina Cacica, Codrii Seculari de la Slatioara.

Este la fel de usor de ajuns la alte obiective turistice cum ar fi alte manastiri, muzeele Radauti, din Falticeni, Campulung Moldovenesc, Suceava sau Cetatea de Scaun si chiar la obiectivele turistice din judetul Neamt (Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga)

Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, culmi ale artei, cu influente bizantine, reflecta dezvoltarea civilizatiei Moldovei in secolele al XV-lea si al XVI-lea, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504). Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO : Sucevita, Moldovita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.

Bucovina este " cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala Domnilor - Eroi, cu cele mai reusite si bogate manastiri, cu Putna pastratoarea oaselor lui Stefan cel Mare si a dinastiei Dragosizilor..."

M. Kogalniceanu

Manastirile din Bucovina: Aceste manastiri sunt principala atractie a Bucovinei, datorita frescelor in culori vii de pe zidurile bisericilor lor. Acestea ilustreaza scene biblice si alte scene religioase si sunt realizate

Page 17: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

intr-un stil asemanator cu cel al benzilor desenate, adica pe segmente. Ele aveau rolul de a starni imaginatia localnicilor si de a-i educa in spirit ortodox. Bisericile sunt situate in centrul complexurilor monastice si toate au acoperisuri inalte. In interiorul lor, razele de soare patrund feeric creand o atmosfera de pace si rugaciune.

Descrierea Manastirii Sucevita

Situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila dintre care Ieremia a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606.

Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582-1591), fratii Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. Prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.

Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si chilii pentru calugari. Tot timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior. Biserica cu hramul "Invierea Domnului" este construita in stilul arhitecturii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova.

Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in prima jumatatee a secolului al XVI-lea - epoca lui Petru Rares - dar introduce si unele teme noi, cu caracter teologic-dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand imnul liturgic "Unul Nascut ..." si alte reprezentari ale Sfantei Treimi.

O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum sunt: Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, s.a., prezentate cu scop educativ. Stiinta si maestria pictorilor se descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studiate, a popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic postbizantin din aceasta zona a Europei.

Tabloul votiv, reprezentand intreaga familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului, in partea opusa a usii aflandu-se al doilea tablou votiv, cu Mitropolitul Gheorghe Movila, initiatorul constructiei bisericii, precum si cu tatal fratilor Movila, Ioan Movila, fost logofat, calugarit la batranete, cu numele de Ioanichie.

Pictura naosului reprezinta "Viata Mantuitorului Iisus Hristos - minunile si patimile".

In Bucovina " se inalta

cele mai mandre din

manastirile de arta si in

care s-au sapat

mormintele Domnilor

luptatori ai timpurilor

eroice..."

Page 18: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat.

Pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata "Rugaciunea tuturor sfantilor", tema unica in arta crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova.

Fata sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filozofii antici, "Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului".

Pictura murala de la Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii, care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale. In camera mormintelor sunt imormantati fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale romanesti.

Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos, este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo, in anul 1801.

Manastirea Sucevita poseda o colectie de obiecte, de certa valoare artistica si culturala, expuse in actualul muzeu, fosta sala de consiliu a manastirii, situata pe latura de est a incintei. Printre exponate se remarca cateva broderii de valoare exceptionala, datand din secolele XV-XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle. Cele mai importante piese sunt portrete lui Ieremia si Simion Movila si un epitaf cu perle, tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul Gheorghe Movila.

In complexul cultural-artistic pe care-l reprezinta Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoste arta medievala a secolelor XV-XVI, intalneste aici, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptata in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie. Datorita valorii sale complexe si indeosebi a rolului educativ religios cultural, faima Manastirii Sucevita a trecut de mult hotarele tarii, aceasta superba perla a ortodoxiei romanestti inscriindu-se in randul operelor de cultura universala.

Manastirea Sucevita care strajuieste de patru secole la poalele muntilor, ca o marturie a credintei noastre stramosesti si a istoriei neamului, va dainui peste veacuri intretinand vie faclia spiritualitatii

ortodoxe romanesti.

Obiective turistice: Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte forte.

Arhitectura populara este unica si originala. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantanile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii.Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

Ospitalitatea: In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din meniul oferit de pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa-si arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor pastrate din strabuni.

Concluzie: Localizarea aleasa confera pensiunii turistice promovata prin proiect un atu considerabil, pentru cei ce doresc sa descopere regiunea istorica a Bucovinei, a lui Petru Rares si Stefan cel Mare, cu nemasuratele comori ale Artei Medievale romanesti, cum ar fi manastirile Sucevita, Voronet, Humor, Moldovita si Arbore pictate in exterior, cei ce calatoresc in Bucovina, o zona cu remarcabil potential turistic si economic ce asteapta sa fie descoperit, si nu in ultimul rand, cei ce doresc o oaza de pace si liniste pentru cateva zile, departe de viata zgomotoasa si stresanta a oraselor.

Page 19: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

PIATA PENSIUNII TURISTICE „MIORI Ț A”:

Piata potentiala a pensiunii este constituita din: persoane preponderent din mediul urban (in proportie de 75%), de ambele sexe, cu venituri peste medie, cu varste peste 18 ani, cu studii medii si superioare.

Localizarea pietei pensiunii turistice: - turistii romani: piata este localizata la nivel national, in orase medii si mari - la nivel international pentru turistii straini, UE, SUA, Canada, Israel*.

*Conform datelor furnizate in 2004 de INS, atuurile naturale si obiectivele turistice de care beneficiaza Romania atrag in medie, in fiecare an, un numar de 5 milioane de turisti, dintre care cetatenii straini sunt in numar de peste un milion, iar turistii romani aproape 4 milioane. Din datele oferite de Institutul Roman de Statistica, turismul rural a atras anul trecut 90.000 de turisti romani si straini.

In prezent judetul Suceava are facilitati de cazare moderne - peste 400 locuri in hoteluri, hanuri, cabane, campinguri, case taranesti si peste 6000 locuri in restaurante. Desi baza de cazare a Bucovinei s-a imbogatit prin constructia mai multor hoteluri si moteluri la Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Putna, Sucevita, campinguri cu casute la Putna, Sucevita, Mestecanis, Vatra Moldovitei, Vama, se dovedeste insuficienta fata de intensitatea fluxului turistic in sezonul cald, cand se inregistreza 80-90% din numarul anual de turisti. Aceasta situatie justifica eforturile de dezvoltare a capacitatilor de cazare si incurajarea turismului.

Din numarul anual de turisti din Romania, aproximativ 15% sunt turisti straini, marea majoritate provenind din tarile Europei vestice si centrale (cea mai mare parte din Franta, Germania, Ungaria), apoi din Israel, S.U.A., Canada. Comparativ cu anul precedent, numarul turistilor straini este in crestere. Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica (INS), numarul vizitatorilor straini inregistrati in Romania in primul semestru al 2004 este cu 15,6% mai mare decat cel din perioada similara din 2002, ajungand la peste 2,27 de milioane de persoane. In pensiunile turistice, din totalul vizitatorilor, 20% au fost straini.

In ceea ce priveste preferintele romanilor, anul acesta zonele aflate la mare cautare sunt Delta Dunarii si judetele Suceava si Sibiu.

Structura pietei pensiunii:- in sezon – sezonul estival (lunile iunie, iulie, august, septembrie), Sarbatorile de Iarna, Sarbatorile de Paste.

Structura pietei pensiunii agroturistice in timpul sezonului

50%

50% turisti straini

turisti romani

- in extrasezon – primavara (lunile martie, aprilie, mai) si toamna (luna octombrie, prima jumatate a lunii noiembrie)

Structura pietei pensiunii turistice in extrasezon

30%45%

25%turism de afaceri

turisti straini

turisti romani

Page 20: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Structura pietei pensiunii turistice dupa scopul sejurului turistilor

turism de recreere, vacante; 52%

turism cultural si religios; 24%

turism de afaceri; 16%

altele; 8%

Cererea din industria turistica din Romania - definita ca volumul total al sumelor generate de activitatea economica din acest domeniu - ar putea cunoaste, in urmatorii zece ani, o crestere medie anuala cu 5,4%, conform unor estimari ale World Travel & Tourism Council (WTTC). Astfel, cresterea capitalizata a urmatorilor zece ani ar totaliza 70% in plus fata de volumul actual. Daca acest ritm se va mentine constant, peste 13 ani, volumul cererii se va dubla. Organizatia anticipeaza, pentru acest an, o majorare cu 9,3% in termeni reali a cererii din sectorul turistic, pana la 170.934 miliarde lei (4,7 miliarde dolari), in vreme ce, pentru 2014, previziunile indica un volum de 7,9 miliarde dolari.

Strategia de pozitionare apensiunii turistice “MIORIȚA” in mintea consumatorilor are in vedere faptul ca serviciul prestat individualizeaza pensiunea, iar ambianta dicteaza tipul de piata adresat.

Astfel, pensiunea “MIORIȚA” se doreste a fi asociata cu urmatoarele elemente: seriozitate si siguranta, servicii complete de calitate superioara, preturi accesibile adaptate diferitelor categorii de turisti, specificul bucovinesc al spatiului de cazare si a salii de mese, elementele culturale locale traditionale.

Caracterizare profil consumatori ai pensiunii turistice MIORIȚA ***: Piata adresata de pensiune este formata din persoane iubitoare de natura, care apreciaza frumosul,

linistea padurii, stralucirea soarelui de munte, apusurile racoroase pe terasa cu prietenii, mireasma cetinii si a fragilor, bucatele traditionale, naturale si gustoase sau gratarul servit in foisor.

Sunt persoane dinamice, dornice sa descopere pacea si incarcatura culturala a frescelor manastirilor Bucovinei, susurul apei reci a Moldovei, atmosfera pitoreasca, traditiile, datinile si binecunoscuta ospitalitate, pastrate din generatie in generatie de catre de catre taranii moldoveni. Sunt persoane amatoare de drumetii, pelerinaje la muzee si manastiri, sau chiar trasee montane pe masivele Rarau, Giumalau, cat si persoane care cauta sa petreaca cateva zile linistite la o pensiune de calitate, intr-un peisaj inedit, pitoresc, in miros de fan si lemn de brad si intr-un cadru pitoresc si autentic, departe de poluarea si stresul marilor orase.

Completare la profilul turistilor straini: la caracteristicile mentionate mai sus se adauga interesul manifestat de catre turistii straini pentru traditiile si obiceiurile romanesti, arta populara, arhitectura moldoveneasca, ceramica populara, vizitarea manastirilor, muzeelor taranesti si vestigiilor istorice, pentru degustarea bucatelor naturale si traditionale romanesti. Acestia sunt atrasi de manastirile si bisericile moldovenesti, vestigiile istorice ale zonei, degustarea bucatelor si a bauturilor traditionale, specifice zonei Iasului.

Page 21: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Comportamentul consumatorilorPsihologia generala a clientului implica studiul necesitatilor, comportamentului si a motivatiilor propriilor

decizii.a. In functie de reactiile clientilor vis-a-vis de serviciile oferite de pensiunea turistica:

Reactii pozitive Reactii negative

diversitatea serviciilor propuse confortul camerelor calitatea serviciilor amolasarea geografica echipamente si amenajari agrement un bun raport calitate/pret securitate

pret ridicat al serviciilorlipsa de intimitatecalitatea indoielnica a serviciilorlipsa intretineriiprobleme la rezervareinsecuritate

b. Motivatiile care determina alegerea unei pensiuni turisticeMotivatii care determina alegerea

la prima vizitaMotivatii care determina alegerea la

urmatoarele vizite aspectul exterior amplasarea geografica nume si reputatie pret alimentatie

atmosfera, ambianta servicii curtoazie pret amplasare alimentatie intimitate, liniste alte amenajari

Avand in vedere cele mentionate mai sus si oportunitatea importanta reprezentata de turistii straini pentru evolutia turismului romanesc, s-a ales aceasta localizare favorabila.

Pensiunea construita prin proiectul de fata va constitui un obiectiv important de atractie pentru turistii straini si romani prin atmosfera traditionala, tipic moldoveneasca si serviciile de calitate.

DIMENSIUNEA PIETEI:

- Piata potentiala a a pensiunii la nivelul reginunii de Nord Est - 1.330.655 persoane

- Piata potentiala, la nivel national - 9.101.363 persoane.

Caracterizarea gradului de ocupare previzionat pentru pensiune: cererea pentru serviciile turistice prestate de catre pensiunea turistica manifesta un caracter sezonier:

- va atinge rate de 80-100% in perioadele de varf, reprezentate de sezonul estival iunie-septembrie (80-90% in lunile iunie si septembrie si 100% in lunile iulie august), Sfintele Sarbatori de Paste, in perioada Sarbatorilor de Iarna (Craciun, Anul Nou), precum si cu ocazia unor sarbatori laice precum 1 Mai, etc.

- atinge rate de 30-40% in extrasezon, pensiunea intentionand sa implementeze o strategie de crestere a procentului de ocupare pana la 50-60% prin atragerea:

• grupurilor de turisti straini (20 persoane), prin contracte de colaborare cu agentiile de turism, pensiunea urmarind ca acestia sa ocupe minim 35% din capacitatea sa de cazare;

• grupurilor de afaceri, pensiunea urmarind sa-si directioneze atentia asupra turismului de afaceri.

A. Previziuni ale evolutiei gradului de ocupare al structurilor de cazare ale pensiunii „ MIORIȚA ”:

Pensiunea turisitca MIORIȚA se va deschide si va fi data in functiune in luna aprilie, anul 2009. In aceasta luna se previzioneaza ca se va obtine un grad de ocupare a structurilor de cazare de circa 50 %.

Page 22: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

In anul 2009, se previzioneaza urmatoarele rate de ocupare ale pensiunii turistice “MONTANA” pentru fiecare luna a anului:

Trimestrul Luna Gradul de ocupare estimat lunar

Gradul de ocupare mediu estimat pe trimestru

Trimestrul I Ianuarie --Februarie -

Martie -Trimestrul II Aprilie 50%

58%Mai 60%Iunie 65%

Trimestrul III Iulie 70%67%August 70%

Septembrie 60%Trimestrul IV Octombrie 40%

53%Noiembrie 50%Decembrie 70%

0% 0% 0%

50%

60%65%

70% 70%

60%

40%

50%

70%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Gradul de ocupare previzionat pe anul 2009

Evolutia numarului lunar de turisti ai pensiunii "MIORITA" in primul an de functionare a investitiei (anul 2009)

0 0

294

208166

250

271

0

250208

292292

0

50

100

150

200

250

300

350

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

nr. turisti/luna

Pentru anul turistic 2010, fiind cel de-al doilea an integral de functionare a pensiunii, se preconizeaza un grad de ocupare mai ridicat in medie cu 10 procente peste nivelul anului anterior, datorita activitatii de promovare a pensiunii, inclusiv cea „din gura in gura” si datorita turistilor multumiti (satisfacerii nevoilor si exigentelor acestora) care se vor intoarce.

Trimestrul Luna Gradul de ocupare estimat lunar

Gradul de ocupare mediu estimat pe trimestru

Page 23: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Trimestrul I Ianuarie 60%50%Februarie 50%

Martie 40%Trimestrul II Aprilie 55%

63%Mai 65%Iunie 70%

Trimestrul III Iulie 75%72%August 75%

Septembrie 65%Trimestrul IV Octombrie 45%

58%Noiembrie 55%Decembrie 75%

In primii 2 ani de functionare a pensiunii turisitce „ MIORI Ț A ”, clasificata cu 3 margarete, rata medie de ocupare previzionata este de aproximativ 59%, respectiv 61%.

Anul previzionat 2009 2010 2011 2012 2013Rata medie de ocupare a structurilor de cazare ale pensiunii/an

59% 61% 65% 70% 75%

Gradul de ocupare previzionat al pensiunii pentru primii 5 ani de functionare a investitiei va inregistra o tendinta de crestere, previzionandu-se atingerea unor niveluri cu diferente medii de 10 procente de la an la an.

59% 61%65%

70%75%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

anul 2009 anul2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

Evolutia gradului de ocupare a pensiunii turistice "MIORIȚA" 3 margarete

B. Previziuni ale evolutiei gradului de ocupare a salii de mese a pensiunii „ MIORI Ț A ”:

In ceea ce priveste rata previzionata de ocupare a a salii de mese a pensiunii, inca din prima luna de functionare – aprilie 2009 se preconizeaza o rata de ocupare de 65%, urmand ca pentru anul 2009 sa se anticipeze urmatoarele:

Trimestrul Luna Gradul de ocupare

estimat lunar

Gradul de ocupare mediu estimat pe

trimestruTrimestrul I Ianuarie -

-Februarie -Martie -

Trimestrul II Aprilie 65%73%Mai 75%

Iunie 80%Trimestrul III Iulie 85%

Page 24: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

82%August 90%Septembrie 70%

Trimestrul IV Octombrie 57%69%Noiembrie 65%

Decembrie 85%

Sala de mese:

Anul previzionat 2009 2010 2011 2012 2013Rata medie de ocupare a salii de mese a pensiunii turistice ” MIORI Ț A ”/an

75% 80% 85% 90% 95%

75% 80%85% 90% 95%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

anul 2009 anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

Evolutia ratei de ocupare a salii de mese

Evolutia ratei anuale de ocupare a structurilor de cazare si a salii de mese la pensiune turistica "MIORIȚA"

0%

10%

20%30%

40%

50%

60%

70%80%

90%

100%

anul 2009 anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

rata medie de ocupare a structurilor de cazare/an rata medie de ocupare a salii de mese /an

POLITICA DE PRET pentru cazare si alimentatie:

Nr. crt.

Denumire produs Pretul EURO Pretul RON*

1 Structuri de cazare Camere duble 30 106

2 alimentatie mic dejun 3 11

Page 25: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

pranz 7 25cina 7 25

* Pretul este calculat la cursul 3,5201 RON / EURO din data de 30.03.2008, conform cursului de schimb Euro-RON publicat de Banca Central Europeana.

Politica de pret a pensiunii turistice „ MIORI Ț A ” 3 margarete:

tarif camera dubla 30 euro, micul dejun inclus in pret,

demipensiune + 7 euro,

pensiune completa +13 euro.Tarife separate: Mic dejun 3 euro, Pranz 7 euro, Cina 7 euro.

Precizare: Cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, Sarbatorilor de Paste, pensiunea turisitca va oferi turistilor sejururi la preturi promotionale, cuprinzand nopti de cazare, masa festiva si alte mese, organizarea de vizite la manastirile bucovinene si plimbari de relaxare prin paduri.

Date statistice privind piata serviciilor turistice in Romania:

In fiecare an sunt atrasi, in medie, 5 milioane de turisti, dintre care cetatenii straini sunt in numar de peste un milion, iar turistii romani aproape 4 milioane. Din aceleasi date oferite de Institutul Roman de Statistica, turismul rural a atras anul trecut 90.000 de turisti romani si straini.

Structurile de cazare din judetul Iasi (hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni) se dovedesc insuficiente pentru a acoperi cererea de servicii de cazare, in special in timpul sezonului, cand se inregistreaza aproximativ 80-90% din numarul total de turisti dintr-un an. Din aceasta cauza sunt necesare investitii in capacitatea de cazare a judetului Iasi si incurajarea turismului.

Structura de primire turistica cu functiuni de cazare

33%

1%5%

7%15%9%

19%

11%

hoteluri hanuri cabane

camping vile tabere de elevi

pensiuni turistice pensiuni agroturistice

La nivelul pietei turistice nationale, in anul 2004, au fost aproximativ 15% turisti straini, inregistrandu-se o crestere a numarului turistilor straini care provin din tarile Uniunii Europene, din Canada, SUA. In primul trimestru al anului 2005 Romania a fost vizitata de peste un milion de turisti straini, inregistrandu-se o crestere cu 13% fata de aceeasi perioada din anul anterior.

Au fost initiate programe de atragere a turistilor straini prin infiintarea unor noi trasee turistice, plimbari cu trenuri de epoca, construirea de pensiuni turistice ruale si turistice. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona.

Turistii romani prefera in ultimii ani vacantele in perioadele neaglomerate si in locatii pitoresti, traditionale din diverse regiuni ale tarii. Romanii incep sa descopere frumusetile traditiilor moldovenesti, asa cum s-au pastrat autentice in zonele rurale, sa deguste mancaruri si bauturi traditionale. Incep sa aprecieze imaginea pe care Romania vrea sa o trasnsimita turistilor straini si sa contribuie la dezvoltarea culturii romanesti.

Se estimeaza o crestere a pietei turistice romanesti, in special pe sectorul turismului rural care exploateaza valorile culturale locale. In anii urmatori se previzioneaza o crestere cu 30% a numarului pachetelor turistice vandute de catre pensiuni.

Cererea din industria turistica din Romania - definita ca volumul total al sumelor generate de activitatea economica din acest domeniu - ar putea cunoaste, in urmatorii zece ani, o crestere medie anuala cu 5,4%, conform unor estimari ale World Travel & Tourism Council (WTTC). Astfel, cresterea capitalizata a urmatorilor

Page 26: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

zece ani ar totaliza 70% in plus fata de volumul actual. Daca acest ritm se va mentine constant, peste 13 ani, volumul cererii se va dubla. Organizatia anticipeaza, pentru acest an, o majorare cu 9,3% in termeni reali a cererii din sectorul turistic, pana la 170.934 miliarde lei (4,7 miliarde dolari), in vreme ce, pentru 2014, previziunile indica un volum de 7,9 miliarde dolari.

Strategie de promovare a pensiunii turisitce “ MIORI Ț A ”: - in perioadele de cerere scazuta pensiunea intentioneaza sa atraga turisti prin conceperea si implementarea unei strategii de crestere a cererii si de atragere a altor segmente de consumatori.

Activitati de PROMOVARE A VANZARILOR: 1. Pensiunea intentioneaza sa organizeze in extrasezon campanii de reduceri de tarife la

pachetele pentru turismul de afaceri, cu pana la 20%.

Turismul de afaceri presupune:

• organizarea de traininguri si evenimente (conferinte, manifestari, seminarii) pentru firme, prin contractarea serviciilor pensiunii,

• organizarea de concedii (cazare, masa, excursii) pentru personalul firmei.Amplasamentul geografic favorabil, ospitalitatea traditionala, vinurile si specialitatile gastronomice,

preturile relativ mici sunt niste premise bune pentru practicarea si dinamica turismului de afaceri. Programul "Turism de afaceri" initiat de pensiune se va adresa persoanelor juridice, companiilor

interesate:

• sa le ofere angajatilor cele mai bune conditii de cazare, instruire si relaxare, la preturi avantajoase. Angajatii firmei–client vor beneficia de reduceri diverse pentru vacantele lor personale.

• In organizarea prin intermediul pensiunii de evenimente: traininguri, seminarii, conferinte, coctailuri, prezentari.

2. Oferirea de programe si pachete de programe turistice - oferte proprii, originale, trasee turistice noi ce includ obiective turistice naturale si cultural-istorice.

Pensiunea va pune la dispozitia turistilor o baza de date electronica in care vor putea gasi orice informatie legata de zona turistica a Bucovinei.

Pensiunea va oferi informatii prin Internet si e-mail pentru planificarea vacantelor si a rezervarilor pentru servicii turistice, informatii turistice despre zona Moldovei.

Pentru turistii straini, pensiunea va oferi circuite organizate, care vor include:

• obiective cultural-istorice (manastiri, muzee) – manastirile Sucevita, Humorului, Moldovita, Arbore, excursii la Voronet, Putna, la centrul de Ceramica Neagra din Marginea, Salina Cacica, Codrii Seculari de la Slatioara, muzeele din Falticeni, Campulung Moldovenesc, Radauti, Suceava sau Cetatea de Scaun si chiar la obiectivele turistice din judetul Neamt (Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga),

• obiective naturale – Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara.

Variante de circuit organizat, propuse de catre pensiune pentru vizitarea obiectivelor turistice din zona Sucevei:

Circuit 1: Vizitarea zonei manastirilor Bucovinei: manastirea Voronet - manastirea Humor - manastirea Sucevita - manastirea Arbore - manastirea Moldovita - manastirea Dragomirna - manastirea Putna - Cetatea de Scaun Suceava – scurt tur prin municipiul Radauti cu vizitarea Bisericii Bogdana si in incheiere scurt tur prin Gura Humorului.

Circuit 2:: Vizitarea zonei manastirilor Stanisoarei: manastirea Probota - manastirea Slatina - manastirea Rasca

Circuit 3: Codrii Seculari de la Slatioara – statiunea Vatra Dornei - Valea Bistritei - Dorna Candrenilor - Saru Dornei - Poiana Negrii - satul Ciocanesti (renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti)

Page 27: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Circuit 6: turistii interesati si amatori de trasee montane pot urca in compania unui ghid oferit de pensiune pe masivul Rarau (cabana Rarau, Pietrele Doamnei) sau pe masivul Giumalau.

Circuit 5: Vizitarea obiectivelor turistice din judetul Neamt: Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga.

Circuitele turistice vor putea fi organizate si pe cont propriu de catre turisti (in marea majoritate romani, care cunosc zona si isi vor alege singuri obiectivele de vizitat), consultand materialele informationale si banca de date puse la dispozitie de catre pensiune.

Strategia de promovare pentru turismul de afaceri:

prin campanie de marketing direct – mailing – trimiterea de scrisori catre agenti economici clienti potentiali din piata tinta, in care se va prezenta oferta pensiunii, ideea de afaceri prin variantele de pachet oferta, serviciile complementare oferite (circuit la manastiri, vizitarea de muzee, organizarea de petreceri, picnicuri, barbecue), precum si posibilitatea organizarii de conferinte, seminarii, zile festive cu ocazia unor evenimente importante pentru firma.

prin colaborarea cu firme de consultanta sau de resuse umane pentru organizarea de evenimente speciale pentru firma sau de traininguri pentru angajati.

Promovarea serviciilor pensiunii turistice “ MIORI Ț A ” 3 margarete catre persoane fizice se va realiza prin intermediul urmatoarelor materiale promotionale si informative:

- banner-e pe site-uri web ce promoveaza servile turistice rurale si turismul de afaceri- panou publicitar si banner-e de promovare a pensiunii- mape de prezentare- brosuri- pliante, amplasate in locatii (restaurante, cluburi, hoteluri, agentii de turism) cu trafic ridicat de turisti

In scopul promovarii pensiunii si introducerii in circuitul turistic se va colabora cu agentii de turism, firme de consultanta, care vor actiona ca intermediari intre persoanele juridice tinta in turismul de afaceri si pensiune, firme de resurse umane, care deasemenea vor actiona ca intermediar, intre pensiune si firmele interesate de serviciile pensiunii pentru instruirea personalului.

colaborare cu agentiile de turism Pensiunea turistica rurala “MIORIȚA” 3 margarete din localitatea Sucevita va colabora cu agentiile de

turism Ecotour Bucovina, EMC TOURS IASI, s.a. pentru a include oferta turisitca a pensiunii in circuitele si traseele organizate de aceste agentii de turism.

Agentia EMC TOURS a introdus pe piata turistica romaneasca un pachet de servicii turistice propriu: BUCOVINA de AUR in peste 10 localitati din tara. Prin colaborarea cu EMC TOURS Iasi, pensiunea turistica MIORIȚA *** va fi inclusa in programul BUCOVINA de AUR si in toate circuite si ofertele sale.

Totodata, colaborarea cu EMC TOURS va fi utila in domeniul turismului de afaceri in care intentioneaza sa se implice pensiunea, agentia detinand si un departament de organizari congrese, simpozioane si evenimente beneficiind de o experienta solida in domeniu. Membrii acestui departament au reusit sa adune in portofoliu organizarea a sase editii a evenimentului Sarbatoarea Berii la Iasi, 3 congrese medicale, 2 conferinte nationale pentru firme multinationale ce activeaza pe piata constructiilor, organizarea unei expozitii de publicitate si media ImpactExpo.

Colaborarea cu agentiile de turism va fi utila in domeniul turismului de afaceri in care intentioneaza sa se implice pensiunea, agentiile detinand si un departament de organizari congrese, simpozioane si evenimente beneficiind de o experienta solida in domeniu.

Pensiunea va deveni inca de la infintare membru al A.N.T.R.E.C. (ASOCIATIA NATIONALA DE TURISM RURAL ECOLOGIC SI CULTURAL) si va sprijini desfasurarea unor targuri de arta populara si artizanat, a spectacolelor cultural folclorice traditionale si a unor manifestari religioase in judetul Iasi.

Exploatarea conceptului de vacante inteligente: Turismul in extrasezon presupune strategii si actiuni de marketing speciale pentru hotel. Romanii au descoperit in ultimul timp gustul asa-ziselor vacante inteligente, adica au optat pentru calatoriile care nu mai sunt concentarte in perioadele de mare aglomeratie. Acest fenomen se leaga de cel nu mai putin semnificativ, dar mai recent, al alegerii de a pleca in vacanta si in afara sezonului. Creste, de altfel, procentul

Page 28: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

turistilor care isi programeaza concediile in extrasezon. Fata de anul trecut s-au inregistart cresteri ale numarului de turisti de trei pana la opt ori in multe hoteluri si pensiuni din Romania.

Pensiunea intentioneaza sa valorizeze in mod oportun, prin solutii interesante si adecvate clientelei care alege sa calatoreasca intr-o astfel de perioada.

Pensiunea intentioneaza in aceasta perioada cand cererea indica rate mai scazute sa exploateze si oportunitatea turismului religios.

Monumente istorice si de arta, pe care pensiunea MIORIȚA isi propune sa le introduca in circuite turistice organizate pentru grupurile de turisti straini si romani, in functie de nevoile si dorintele acestora:

1. Manastirea Sucevita, comuna in jud. SuceavaCea mai mare, mai noua si, totodata, cea mai bine conservata dintre bisericile bucovinene cu picturi

exterioare, manastirea Sucevita isi uimeste mai intai vizitatorii prin aspectul de fortareata inexpugnabila. Constructia sa a inceput in 1581, din initiativa ambitiosilor frati Movila: Ieremia, Simeon si Gheorghe. (Primii doi - viitori domnitori, iar al treilea - mitropolit). In 1596 biserica a fost pictata de fratii Ioan si Sofronie, dar constructia ansamblului a continuat pana in 1601. Imaginea caracteristica pentru Sucevita, din punct de vedere al picturii este "Scarii virtutilor" a Sfantului Ioan Scararul. Necropola domneasca, Sucevita adaposteste mormintele Movilestilor, precum si portretele lor cu functie votiva. Intr-una din muchiile turnului de nord-vest spre exteriorul incintei, este incastrata o piatra avand sculptata o figura feminina, importanta in pofida stangaciei mesterului, prin exceptia pe care o constituie in spatiul ortodox, ostil in principiu imaginilor tridimensionale.

2. Manastirea Arbore, comuna in jud. Suceava Biserica parohiala a fost paraclis de curte al parcalabului Luca Arbore, avand drept hram Taierea capului

Sfantului Ioan Botezatorul, alegere parca premonitorie, intrucat si capul ctitorului avea sa cada la relativ scurta vreme dupa ridicarea monumentului, din porunca tanarului voievod Stefanita.

Construita in 1503 (intre 2 aprilie si 29 august) si pictata in 1541 de echipa zugravului iesean Dragos Coman. Ansamblul de picturi se distinge prin minutia tratarii detaliilor, cu influente din ambianta goticului flamboaiant si a renasterii timpurii italiene. Se observa aici exceptionala durabilitate a pigmentului albastru folosit de pictor. Atrage atentia la Arbore marea nisa situata pe fatada vestica, care se mai intalneste numai la Reuseni.

3. Manastirea Humor, jud. SuceavaBiserica manastirii actuale a fost ridicata in 1530 de logofatul Toader Bubuiog si pictata in 1535 de echipa mesterului Toma, cunoscut sub numele de "Toma de la Humor". Caracteristic pentru monument este pridvorul cu doua arcade usor frante, situat in partea de vest a bisericii. Cu totul remarcabile ca realizare artistica sunt reprezentarile ingerilor din bolta pronaosului, precum si Fecioara cu Pruncul din luneta usii de acces in biserica. De notorietate se bucura si portretele votive din naos. Langa biserica se inalta un masiv turn clopotnita, construit de Vasile Lupu in 1641.4. Manastirea Moldovita, comuna Vatra Moldovitei, jud. SuceavaBiserica actuala a Manastirii Moldovita, avand ca hram Buna Vestire, a fost cititorita de Petru Rares in 1532. Pictura realizata in 1537 este atribuita echipei mesterului Toma. Cromatica a dobandit renumele de a fi dominata de rosu, culoare folosita aici mai frecvent decat la Voronet sau Arbore. Biserica adopta planul triconc dezvoltat longitudinal. La exterior, cele trei abside - cea a altarului si cele doua ale naosului, sunt decorate cu picturi reprezentand scena rugaciunii tuturor sfintilor, carora li se alatura reprezentanti ai culturii clasice, considerati precursori ai crestinismului: Pitagora, Platon, Aristotel, Sofocle, precum si Sibilele. Foarte bine conservate sunt picturile de pe fatada sudica. Inspre vest, intrarea in biserica este precedata de un pridvor ce se deschide prin cinci arcade: trei spre vest si cate una catre nord si sud.5. Manastirea Rasca, jud. SuceavaCtitorita de Petru Rares in 1542, ea a fost pictata in 1552 de Stamatello Cotronas, artist de origine greaca. Aspectul actual, cu doua turle si plan neobisnuit de lung, se datoreaza unei amplificari din 1611-1617, cand marele vornic Costea Bacioc a initiat construirea unui urias exonartex, care dubleaza aproape spatiul interior. In secolul al XIX-lea, Rasca a fost si loc de surghiun - printre altii - pentru pasoptistii Alecu Russo, Mihail Kogalniceanu si C. Negruzzi. Ultimii doi ar fi redactat aici celebra lor carte de bucate, cu gandul la mesele imbelsugate de odinioara.6. Manastirea Voronet, jud. Suceava

Ctitorita de Stefan cel Mare in 1488 si pictata in interior sub aceeasi domnie, biserica cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe al Manastirii Voronet a fost marita prin adaugarea unui exonartex si pictata in exterior in timpul domniei lui Petru Rares, fiu natural al primului ctitor. Voronet-ul si-a creat o mare reputatie printre

Page 29: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

iubitorii artei medievale, pentru doua dintre caracteristicile picturii sale: dominanta de albastru - realizata cu un pigment necunoscut astazi - si scena grandioasa a Judecatii de Apoi, desfasurata pe intregul perete vestic, netulburat de nici un fel de goluri - usa sau ferestre. Dar, dincolo de aceste frumuseti expuse cu generozitate, Voronet-ul ascunde si comoara picturilor din timpul lui Stefan cel Mare, printre care si un portret votiv al domnitorului.7. Manastirea Dragomirna

Biserica mare a manastirii a fost construita intre 1606 - 1609 de episcopul de Roman, Anastasie Crimca. Reprezinta o veriga intre arhitectura moldoveneasca a sfarsitului secolului al XVI-lea si a arhitecturii secolului al XVII-lea, care si-a cautat sursele de innoire in filonul oriental si cel clasicist. Frapeaza prin sfidarea vechilor proportii: inaltimea (42 m) pare exagerata raportata cu latimea ei (9,6 m). Da impresia a doua biserici suprapuse delimitate doar de braul-torsada (de inspiratie munteneasca). Elementul cel mai insolit este turla bisericii, acoperita cu decoratii in piatra cioplita. Muzeul manastirii adaposteste o importanta colectie de miniaturi vechi.

8. Manastirea ProbotaCtitorie a lui Petru Rares, manastirea este construita pe un loc mai de mult consacrat - un lacas cu hramul Sf. Nicolae din Poiana, ce exista aici inca din vremea lui Alexandru cel Bun, din anul 1530. Stefan cel Mare inmormantase aici pe mama sa, Doamna Oltea, si pe prima sa sotie, Evdochia din Kiev. Edificiul a fost zugravit in 1532. Ca si la Putna, manastirea este inconjurata de un zid de incinta de traseu patrat. In centrul incintei, delimitata de ziduri de gresie alburie, este situata biserica, de proportii usor alungite si reproducand principalele dispozitii ale bisericii manastirii Neamt. Pictura exterioara, stralucitoare, imbraca largi suprafete ale peretilor cu cateva mari compozitii pline de semnificatii simbolice. La Probota, nu se mai pastreaza decat vagi urme ale ei, care permit numai reconstruirea ordonantelor mari.

9. Manastirea Putna Este prima ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, destinata sa fie locul de inmormantare, al sau si al familiei sale. Biserica inceputa in 1466, in momentul in care Stefan ajunsese la o anumita siguranta a domniei, a fost terminata trei ani mai tarziu - in 1469, si sfintita abia in 1470. Domnul a intarit-o cu zid de cetate cu turnuri la colturi si la mijlocul laturilor. Din aceasta fortificatie originara nu se mai pastreaza decat turnul tezaurului, pe latura de apus, si pisania. Turnul clopotnitei pe sub care se intra in manastire, se afla pe latura de rasarit. Turnul portii a fost construit mai tarziu, la refacerea din jurul anului 1760. Manastirea este renumita pentru tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie si obiecte de cult.

10. Biserica Sfantul Nicolae RadautiIn secolul al XIV-lea a avut loc si un puternic flux de forme arhitectonice gotice, datorat colonistilor sasi stabiliti in Transilvania. La sudul Carpatilor, goticul a avut o iradiere timida si fara urmari importante, in Moldova insa, stilul gotic a reusit sa se impuna, participand la realizarea unei foarte originale sinteze. Biserica domneasca Sf. Nicolae din Radauti, construita din piatra pe locul unei biserici mai vechi din lemn, caracterizeaza adaptarea la exigentele cultului ortodox a formelor arhitectonice si decorative gotice.11. Biserica Domneasca din CampulungLacasurile de cult au beneficiat de un important program constructive in secolul al XIV-lea. Desi la inceput multe dintre acestea au fost construite din lemn, odata cu intemeierea statelor independente romanesti si ca urmare a afirmarii cnezatelor transilvanene si banatene, au fost construite tot mai multe biserici din zid. Lui Basarab I i se datoreaza cel putin doua din cele mai importante edificii ale secolului: Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arges si Biserica Domneasca din Campulung, construita intr-o tehnica specific bizantina.12. Biserica Sfantul Iacob CampulungIncepand cu secolul al XV-lea, arhitectura si arta decorativa a monumentelor istorice, religioase si de arta au adoptat alaturi de influentele bizantine sau gotice si influentele Renastarii italiene care continua sa se manifeste timid insa, si in secolul urmator. Asemenea exemple, izolate insa, exista si in Tara Romaneasca si Moldova (Biserica romano-catolica din Targoviste, Biserica Sf. Iacob din Campulung, Biserica manstirii franciscane din Bacau, Biserica Sf. Fecioara din Baia).13. Cetatea de scaun

In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. Principalele constructii au fost si in aceasta perioada, resedintele fortificate si cetatile militare. In Moldova, astfel de curti voievodale au fost la Siret si la Suceava, fiind curand concurate de cetatile de scaun si de aparare construite in timpul voievodului Petru Musat (1374-1396), caruia i se datoreaza deplina consolidare a voievodatului Moldovei.

La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor

Page 30: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna.14. Cetatea Neamtului In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. Principalele constructii au fost si in aceasta perioada, resedintele fortificate si cetatile militare. In Moldova, astfel de curti voievodale au fost la Siret si la Suceava, fiind curand concurate de cetatile de scaun si de aparare construite in timpul voievodului Petru Musat (1374-1396), caruia i se datoreaza deplina consolidare a voievodatului Moldovei. La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna.15. Cetatea Scheia

In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna.16. Manastirea CampulungCele mai reprezentative monumente ale secolului al XVII-lea, sunt tot fortificatiile bastionare. Si ca si in secolele precedente, se construiesc foarte multe "cetati" manastiresti, mai numeroase in Moldova unde fortificatiile manastiresti au sfarsit prin a alcatui un redutabil sistem defensiv. Ca important ctitor, se remarca logofatul Nestor Ureche (reface printre altele si manastirea Moldovita). Constructii specifice acestui secol si acestui gen sunt si Manastirile Zamca, Hlincea si Rasca, toate construite in primele decenii ale secolului. Reluand modelul de la Sucevita, Manastirea Solca (ctitoria lui Stefan Tomsa) a fost ingradita cu o puternica cetate de plan patrulater si cu turnuri de colt (1612-1620), acest model de cetate devenind caracteristic marilor manastiri din Moldova.

Obiective turistice din judeul Suceava care pot fi incluse in traseele si excursiile organizate de pensiunea turisitica “ MIORI Ț A ” la cererea turistilor romani si straini:

Biserica Mirautilor - cu hramul Sf. Gheorghe din Suceava, este un loc de trei ori sfant: pentru spiritualitatea si istoria orasului, datorita Sfantului Ioan cel Nou (care s-a odihnit in vechea biserica de la Mirauti 187 de ani) si datorita regiunii Moldovei. Acest sfant lacas a fost timp de peste 120 de ani, primul sediu al Mitropoliei Moldovei. Este ctitoria lui Petru I Musat, fiind cea mai veche din Suceava (1375-1391). La Biserica Mirauti, au fost unsi cu mir de la Sfantul Mormant, eroii civilizatori ai Moldovei, de la Alexandru cel Bun la Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare.

Biserica Sf. Dumitru: Situata in centrul orasului Suceava, este ctitoria voievodului Petru Rares si a fost zidita intre anii 1534-1535. Biserica adaposteste in interiorul ei o serie de morminte, printre care pe cel al lui Bogdan, fiul voievodului Petru Rares si pe cel al parcalabului de Hotin, in afara de acestea mai existand si alte lespezi funerare. Turnul clopotnitei a fost zidit in anul 1561 de voievodul Alexandru Lapusneanu.

Biserica Sf. Gheorghe: Este situata in incinta manastirii Sf. Ioan. Mult modificata, in perioadele posterioare si chiar pana in secolul al XIX-lea, de cand dateaza acoperisul de tigle policrome, manastirea pastreaza inca arhitectura de frumoase proportii, cu fatada de sud pe care se mai disting inca resturi de pictura exterioara. Si in interior se pastreaza inca zone mari de pictura deosebit de interesante. Turnul clopotnita, un corp de chilii la sud si arhondaricul - frumoasa cladire de secolul al XIX-lea, in care se pastreaza o mica colectie de arta bisericeasca, intre care se remarca mai multe xilogravuri cu care s-au ilustrat carti bisericesti din secolul al XVIII-lea - completeaza ansamblu

Biserica Sf. Ilie: Situata in Scheia, ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare, in stil moldovenesc. Aici se pastreaza tabloul votiv care il prezinta pe Stefan cel Mare cu familia sa.

Cacica: Adapostita in depresiunea care-i poarta numele, la 42 km de Suceava, Cacica pastreaza vestigii arheologice care coboara in timp la peste 5000 de ani. Aerul puternic ozonat, puritatea si frumusetea naturii recomanda locul in orice anotimp pentru odihna, agrement si tratamentul bolilor cronice pulmonare netuberculoase. In salina de la Cacica se afla Capela "Sfintei Varvara" - protectoarea minerilor - monument unic in Romania, sapata manual in masivul de sare la o adancime de 27 de metri. In interiorul minei la o temperatura

Page 31: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

constanta de 4°C, in galeriile sapate manual in masivul de sare, se afla Lacul Sarat (38 m adancime) - unic in tara, 'Grota Piticilor' si 'Sala de Dans', situate la 44 m distanta.

Campulung Moldovenesc: Este situat intr-o pitoreasca depresiune pe valea raului Moldova, la poalele Raraului, la o altitudine de 630 m. Este de asemenea, statiune climaterica si punct de plecare in excursii spre Rarau.

Carlibaba: Carlibaba este o rezervatie complexa. Este renumita pentru port popular si tesaturi de interior.

Cetatea de scaun: A fost construita de Petru I Musatinul, la sfarsitul veacului al XIV-lea. Stefan cel Mare (1457-1504) a extins si a intarit foarte mult vechea cetate, in doua etape distincte de constructie. Dupa asediul intreprins in 1476 de catre ostile lui Mahomed al II-lea, Stefan a dublat zidurile exterioare ale cetatii. Cetatea a mai fost asediata in 1485, de catre turci si in 1497, de catre regele Poloniei, Ioan Albert, dar nici in aceste randuri nu a fost cucerita.

Ciocanesti: Aflat la 22 km de Vatra Dornei, este o zona renumita prin covoarele care se fac aici.Codrul secular de la Slatioara: Acesta pastreaza un rest din vegetatia lemnoasa ce acoperea cu

secole in urma muntii din nordul Moldovei. Este situata pe un pinten sudic al Raraului, la o altitudine de 800 - 1320 m, si cuprinde arbori monumentali, brazi si molizi, cu diametrul de peste 1 m, inaltimi pana la 50 m si cu o varsta de 350 - 400 ani.

Dorna: Centru de arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice.

Dorna Candrenilor: Este un centru turistic si o localitate cu izvoare minerale.Dorna Candrenilor, Poiana Negri: Statiuni balneare de interes local, ale caror izvoare minerale au

proprietati terapeutice.Fanetele de la Bosnaci-Frumoasa: Sunt situate la sud de Suceava, in cuprinsul comunei Bosnaci, cu

un relief variat de gropi si vaiugi ascunse printre coaste de deal, pe care se pastreaza o vegetatie complexa de stepa uscata si de mlastina umeda. Aici cresc numeroase plante orginale din Asia care nu pot fi gasite in alta parte in Europa.

Fundu Moldovei: Centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului.Hanul Domnesc: Este un frumos exemplar de casa moldoveneasca din secolul al XVII-lea cu unele

adaosuri mai tarzii. Marea sala de la parter si incaperile boltite care o flancheaza pastreaza negresit aspectul primitiv. Exteriorul de asemenea, cu proportiile lui dand impresia de stabilitate si nu lipsit de o oarecare zveltete, da o imagine autentica asupra arhitecturii civile a Sucevei feudale. In interior este amenajata sectia de etnografie a Muzeului judetean Suceava, reprezentare sintetica a etnografiei si artei populare bucovinene . Numele de "Han Domnesc" provine de la faptul ca vreme indelungata, cladirea a servit ca loc de intalnire si de petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare.

Manastirea Sf. Ioan cel Nou: Detine biserica Sf. Gheorghe (inceputa de Bogdan al III-lea in 1514 si finalizata de Stefanita Voda in 1552) si are un plan constructiv asemanator bisericii Manastirii Neamtului. Dupa Mirauti, devine catedrala mitropolitana unde au fost mutate moastele Sf. Ioan cel Nou considerat de-a lungul timpului, protector al Sucevei.

Manastirea Slatina: Prima ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu (1561), intrata prin valoarea ei in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.

Manastirea Zamca: Important monument religios construit de armenii din Suceava, refugiati la inceputul secolului al XVII-lea in Moldova. Manastirea impresioneaza prin dimensiunile si prin realizarea sa artistica. Turnul-clopotnita a fost cladit in anul 1606. La 1691, regele polon Ion Sobieski si-a instalat aici cartierul general. Cu aceasta ocazie a sapat santuri de aparare in plan stelat. De atunci, edificiul poarta denumirea de Zamca ("fortificatie, loc intarit" ).

Marginea: Situata la 10 km de Radauti, reprezinta un renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci.

Pietrele Doamnei: Stanci cu forme bizare, situate in Campulung Moldovenesc (la 14 km distanta), aceste "turnuri gotice" sunt formate din calcare alpine, fiind de 70 m inaltime. Sunt aflate la 1634 m altitudine.

Poiana Stampei, Tinovul Mare: Rezervatie complexa, situata in apropierea localitatii Vatra Dornei (la 18 km S-V). Este reprezentata printr-un complex de tinoave dezvoltate pe terase si lunca raului Dorna. Namolul de aici este cunoscut pentru efectele sale terapeutice.

Poiana Tibaului: Rezervatie geologica, la confluenta Vaii Tibaului cu Valea Bistritei Aurii, formata de pereti abrupti de circa 75 m inaltime, cu aspect impunator.

Vama: Centru renumit pentru confectionarea cojoacelor si pieptarelor.Vatra Dornei: Este o statiune balneoclimaterica permanenta, asezata intr-o frumoasa depresiune in

Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Are o clima montana moderata, fiind renumita pentru izvoarele sale minerale. Din aceasta statiune, drumurile apuca pe vai sau culmi ce conduc spre pasul Tihuta, spre valea Bistritei si din pasul Prislop spre Obcinele Bucovinei.

PACHETE TURISTICE:√ pachete turistice de 10 sau 12 zile in Bucovina – Maramures, Bucovina – Carpatii Orientali,

Page 32: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

√ vizite la muzee etnografice si de arta, la gospodarii bucovinene si stani cu degustari de produse culinare traditionale√ vizite la atelierul mestesugaresc de ceramica neagra din localitatea Marginea.

Variante de circuit organizat, propuse de catre pensiune pentru vizitarea obiectivelor turistice din zona Sucevei:

Circuit 1: Vizitarea zonei manastirilor Bucovinei: manastirea Voronet - manastirea Humor - manastirea Putna - manastirea Moldovita - manastirea Sucevita - manastirea Arbore - manastirea Dragomirna - Cetatea de Scaun Suceava – municipiul Radauti cu vizitarea Bisericii Bogdana si scurt tur prin Gura Humorului.

Circuit 2: Vizitarea zonei manastirilor Stanisoarei: manastirea Probota - manastirea Slatina - manastirea Rasca

Circuit 3: Codrii Seculari de la Slatioara – statiunea Vatra Dornei - Valea Bistritei - Dorna Candrenilor - Saru Dornei - Poiana Negrii - satul Ciocanesti (renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti)

Circuit 6: turistii interesati si amatori de trasee montane pot urca in compania unui ghid oferit de pensiune pe masivul Rarau (cabana Rarau, Pietrele Doamnei) sau pe masivul Giumalau.

Circuit 5: Vizitarea obiectivelor turistice din judetul Neamt: Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga.

Circuit 6: Vizitarea zonei Bucovinei si Neamt: Manastirea Dragomirna, Stupca, Voronet, Manastirea Humorului, Cacica, Arbore, Putna, Sucevita, Moldovita, Vatra Dornei, Valea Bistritei, Lacul Izvorul Muntelui, Piatra Neamt, Varatec, Agapia, Targu Neamt, Suceava, Cetatea Neamtului (15 min.)

Pensiunea turistica “ MIORIȚA ” va fi oferi cazare si masa turisitlor romani si straini care vor fi interesati sa faca trasee pitoresti vizitand cele mai importante obiective turistice din Bucovina si Zona Neamt cum ar fi manastirile, muntii, statiunile, satele cu oamenii si obiceiurile ei.

Durata traseului va fi de 5 zile si se va organiza in special in perioada aprilie – octombrie, conform cererii turistilor. Pentru grupurile organizate se va stabili perioada in functie de solicitari.

Ziua 1: Suceava – tur de oras – Manastirea Dragomirna – Stupca – Voronet , Pensiune in Voronet

Ziua 2: Voronet – Manastirea Humorului – Cacica –Arbore – Radauti – Putna, drumetie usoara (1,5 ora) pe culme Obcinei Mari, Pensiune la Putna

Ziua 3: Putna – Sucevita – Moldovita – Vatra Dornei, plimbare cu caruta (1/2 ora); drumetie usoara (2 ore), Hotel (pensiune) in Vatra Dornei

Ziua 4: Vatra Dornei – activitati de outdoors, Coborare cu barca pe Bistrita (river-rafting), Telescaun pe Runc, Hotel (pensiune) in Vatra Dornei

Ziua 5: Valea Bistritei – Lacul Izvorul Muntelui – Piatra Neamt – Varatec – Agapia – Targu Neamt – Suceava, plimbare la Cetatea Neamtului (15 min.)

Page 33: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Sucevita MANASTIREA

SUCEVITA

Manastirea Sucevita a fost construita in ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia familei de boieri Movila.

Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova, in tematica picturii gasim: Scara virtutii - contrast dintre ordinea ingeriilor si haosul iadului; Rugaciunea tuturor sfintilor; Arborele lui Iesei; Cicluri complete din viata sfintilor Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe. In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI.

Manastirea Moldovita a fost construita de Petru Rares in anul 1532, zugravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu in anul 1537. In pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului, teme intalnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentiindu-se prin perspectiva si cromatica.

Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares.

Gura HumoruluiMANASTIREA

HUMOR

Sucevita MANASTIREA

SUCEVITA

Manastirea Moldovita a fost construita de Petru Rares in anul 1532, zugravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu in anul 1537. In pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului, teme intalnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentiindu-se prin perspectiva si cromatica.

Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares.

Manastirea Sucevita a fost construita in ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia familei de boieri Movila.

Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova, in tematica picturii gasim: Scara virtutii - contrast dintre ordinea ingeriilor si haosul iadului; Rugaciunea tuturor sfintilor; Arborele lui Iesei; Cicluri complete din viata sfintilor Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe. In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI.

Moldovita MANASTIREA MOLDOVITA

Manastirea Humorului a fost construita in anul 1415 in timpul lui Alexandru cel Bun avand ctitor pe Ioan Vornicul, dar care a fost distrusa ramanand doar zidurile. Reconstruita in anul 1530 pe un nou amplasament prin "vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod..., cu cheltuiala si osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si ale sotiei lui Anastasia" dupa cum aflam din pisania sapata in piatra pe peretele sudic.

In tematica picturii exterioare, cea mai veche pictura din tara, sunt: Imnul Acatist al Bunei Vestiri, Asediul Constantinopolului, Parabola fiului risipitor, Judecata de Apoi.

Page 34: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

În prezentarea pensiunii am dorit o oarecare delimitare între investiţia ce urmează a fi realizată prin accesarea fondurilor europene, şi activităţile agricole pe care asociaţia familială le desfăşoară încă de la înfiinţare.

Este dacă doriţi o prezentare metodică a proiectului, care facilitează o bună percepere a complexităţii activităţilor desfăşurate, însă în practică acestea se întrepătrund, ceea ce are ca rezultat o muncă de coordonare considerabilă din partea celor doi membri ai familiei. Această fermă este o fermă mixtă avînd în alcătuirea sa un efectiv de taurine în număr de 20 de capete rasa “Bălţată de Maramureş”cu greutatea de 600 de kg, cu o producţie zilnică de 17,5 litri lapte cu 4 % grăsime

Din totalul efectivului de vacile vor reprezenta 55%.Prolificitatea este de 80%, iar din totalul de fătări se reţin doar viţelele, viţeii fiind vînduţi la o fermă de îngrăşare a masculilor.Produşii obţinuţi vor fi de 4 masculi la 4 femele.

Vacile de lapte sunt întreţinute în boxe individuale.Tineretul femel este întreţinut în cuşete pînă la vîrsta de 2 luni, după care este trecut în stabulaţie liberă în boxe nediferenţiate.

Ferma are în dotare o suprafaţă de 33,2 ha, suprafaţă care asigură necesarul de nutreţuri, precum şi furnizarea de legume proaspete şi cartofi pentru necesităţile pensiunii.

Norme de hrană pentru vaci, vaci gestante şi tineret taurin femel

Specificare Greutate kg

SMZ g

UFL PDI Ca P S.U.I U.I.D.L

Vaci de lapte

600 - 12.7 1235 108 58 15.9 16.2

Vaci gestante luna VIII

- - 6.6 530 52 32 13 11.5

Vaci gestante luna IX

- - 7.6 600 61 35 15 10.35

Tineret taurin femel 0-6 luni

95 800 2.6 280 16 12 3.2 3.00

Tineret taurin femel 6-12 luni

222 800 4.4 410 29 17 6.00 6.00

Tineret taurin femel 12-18 luni

402 1200 6.07 615 50 34 9.2 9.00

Pentru o buna evaluare a cheltuielilor cu întreţinerea animalelor se impune stabilirea necesarului de furaje , pentru fiecare categorie de animale în parte, pentru un an calendaristic. Acest lucru este posibil prin calcularea unor raţii furajere, prin urmarirea normelor de hrana caracterizate prin o serie de indicatori: sporul mediu zilnic (SMZ), unităţi furajere lapte (UFL), proteină digestibilă în intestinul subţire (PDI), substanţa uscată ingerată (SUI), unităţi ingerabile digestiv pentru lapte (UIDL).

Dupa determinarea raţiilor furajere, vom proceda la identificarea culturilor furajere care ar putea sadisface necesarul stabilit, făra a neglija zona geografică ce impune o anumită zonare a plantelor cultivate. Cheltuielile cu suprafeţele cultivate sunt determinate prin intermediul devizelor tehnologice, prezentate în anexa prezentei lucrări. De remarcat existenţa în planul de culturi a plantelor bianuale şi perene, care in anii următori vor presuoune doar lucrări de întreţinere , recoltare şi transport al producţiei fapt ce implică scăderea cheltuielilor de producţie.

Page 35: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Valorile nutritive la nutreţurile utilizate in hrana taurinelor

Nutreţul SU g/kg UFL PDIN PDIE UIDL Ca PPajişte de şes

0.202 0.79 68 76 1.11 6.00 3.00

Porumb masă verde

0.229 0.90 55 78 1.10 4.00 3.00

Secară 0.140 0.87 88 87 1.00 4.5 3.5Sorg 0.185 0.75 81 78 1.09 6.00 3.00Lucernă 0.189 0.73 112 85 1.00 16.5 3.00Trifoi 0.110 1.03 144 109 0.92 13.00 2.5Rapiţă 0.123 0.85 122 95 1.16 16.00 4.00Porumb siloz 0.300 0.90 52 66 1.13 3.5 2.5Fîn natural 0.850 0.69 62 75 1.16 5.5 2.5Fîn lucernă 0.850 0.6 108 89 1.09 13.00 2.5Paie grîu 0.880 0.42 22 44 1,60 2.00 1.00Porumb boabe

0.860 1.27 82 120 - 0.3 3.5

Tărîţe grîu 0.870 0.84 106 55 - 1.6 14.00Soia boabe 0.881 1.23 244 86 - 2.8 6.4Şrot soia 44 0.872 1.14 348 241 - 3.4 7.00Fosfat dicalcic

0.900 - - - - 240 185

Cretă furajeră

0.900 - - - - 350 -

Page 36: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Mişcarea efectivelor 2009 2010

Calculul necesarului de furaj

Categoria I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I IIVaci în Lactaţie 20 20 20 20 10 10 20 10 10 20 20 20Vaci în gestaţie 10 10 10 10Tineret taurin 0-6 luni

4 4 4 4 4

4 4

4 4 4 4 4

Tineret taurin 6-12 luni

4 4 4 4 4

44

4 4

4 4 4

Tineret taurin 12-18 luni

4 4 4 44

44

44

4 4 4

Categoria Efectiv mediu

Nr. De zile din perioadă

Nr. De zile de furajare

Nutreţuri

Verzi Uscate Suculente Concentrate

R T R T R T R TVaci în lactaţie

I 20 210 4200 - - 2,52 31794 7,64 96306 0,98 12390V 12 155 1860 22,46 125,33 0,13 744 - - 0,58 3255

Vaci în gestaţie

I - 210 - - - - - - - - -V 8 155 1240 7,10 2642 - - - - 0,37 1391,28

Tineret taurin femel 0-6 luni

I 4 150 600 - - 0,91 1644 - - 0,315 567V 4 95 380 3,96 4514,4 - - - - 0,222 252,7

Tineret taurin femel 6-12 luni

I 4 210 840 - - 0,44 1108,8 3,18 8005,2 0,45 1142,4V 4 155 620 8,96 16665,6 - - - - 0,03 49,6

Tineret taurin 12-18 luni

I 4 210 840 - - 0,88 2209,2 5,53 13944 0,743 1873,2V 4 155 620 11,79 21929,3 - - - - 0,35 657,2

Page 37: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice
Page 38: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Raţie de hrană pentru vacă greutatea 600 kg perioadă de Iarnă,cu o producţie de 17,5 l lapte cu 4% grăsime

Norme de hrană

Nutreţ 15.9 12.7 1235 1235 108 58 16.2Denumire Kg. Brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb siloz 22.93 6.88 6.2 357 454 24 17.2 7.77Porumb boabe 2.6 1.77 2.25 145.2 212.6 0.53 6.2 -Fîn Lucernă 7.35 6.25 3.75 675 556.26 81.25 15.63 6.81Şrot soia 44 0.25 0.22 0.25 84.21 52.85 0.75 1.54 -Paie 0.22 0.42 0.25 12.5 25 - - 0.67Fosfat dicalcic 0.1 0.09 - - - 21.6 17.43 -Total 33.45 15.63 1 2.7 1273.9 1300 128.13 58 15.25

Raţie pentru vacă pentru lapte cu o producţie de 17,5 l lapte cu 4% grăsime Vară

Norme de hrană

Nutreţ 15,9 12,7 1235 1235 108 58 16,2Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb masă verde

26,89 6,16 5,55 338 480 24,64 18,48 6,77

Secară 4,11 0,57 0,5 50,57 50 2,59 2,01 -Sorg 2,70 0,5 0,38 40,50 39 3,00 1,5 0,55Lucernă 22,65 4,28 3,13 479,45 363,87 70,63 12,84 4,28Trifoi 11,03 1,21 1,25 174,76 132,28 15,78 3,03 1,12Porumb Boabe

1,14 0,98 1,25 80,71 118,11 0,3 3,44 -

Tărîţe grîu 0,17 0,15 0,13 15,77 8,18 0,24 2,08 -Şrot soia 44 0,38 0,33 0,38 126,32 79,28 1,12 2,3 -Paie 0,40 0,21 0,13 6,25 12,5 - - 0,64Fosfat dicalcic 0,06 0,06 - - - 14,4 12,32 -Total 69,53 14,45 12,7 1312 1283 132,7 58 13,36

Raţie de hrană pentru vacă gestantă luna a VIII a Vară

Norme de hrană

Nutreţ 13 6,6 530 530 52 32 13,5Denumire Kg. Brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPajişte de deal 45,34 9,16 6.6 622 696 55 27,48 10,16Fosfat dicalcic 0,022 0.02 - - - 4,8 4,52 -Total 45,34 9,18 6,6 622 696 59,8 32 10,16

Raţie pentru vacă gestantă luna a IX a Vară

I 38

Page 39: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Norme de hrană

Nutreţ 15 7,6 600 600 62 35 15,5Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb masă verde

1,33 5,82 5,24 320 453,96 24,1 17,46 6,40

Lucernă 8,81 1,67 1,22 186,56 141,59 27,48 5 1,67Trifoi 2,01 0,22 0,23 31,88 24,13 2,88 0,55 0,20Porumb Boabe

0,35 0,3 0,38 24,54 35,91 0,09 1,05 -

Tărîţe grîu 0,73 0,63 0,53 67,23 34,83 1,01 8,87 -Fosfat dicalcic 0,02 0,02 - - - 6,44 3,7 -Total 13,25 8,66 7,6 630 690,42 62 36,63 8,27

Raţie pentru tineret taurin femel 0-6 luni Vară

Norme de hrană

Nutreţ 3,20 2,66 280 280 16 12 3,00Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPajişte de şes 11,88 2,4 1,90 163,2 182,4 14,4 7,2 2,66Porumb Boabe

0,31 0,27 0,35 22,14 32,4 0,08 0,94 -

Şrot soia 44 0,344 0,30 0,35 104,4 72,3 1,02 2,1 -Fosfat dicalcic 0,011 0,01 - - - 2,4 1,85 -Total 12,545 2,98 2,6 289,74 287,1 17,88 12,09 2,66

Raţie pentru tineret taurin femel 0-6 luni Iarnă

Norme de hrană

Nutreţ 3,20 2,66 280 280 16 12 3,00Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLFîn natural 2,74 2,33 1,61 144,46 174,75 13 6 2,70Porumb boabe

0,5 0,43 0,55 35,26 52 0,129 1,5 -

Şrot soia 44 0,435 0,38 0,44 132,24 92 1,29 2,66 -Fosfat dicalcic 0,011 0,009 - - - 2,4 1,84 -Total 3,686 3,149 2,6 311,96 318,75 16,81 12 2,70

Raţie pentru tineret taurin femel 6-12 luni Iarnă

Norme de hrană

Nutreţ 5,88 4,4 410 410 29 17 6Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb siloz 9,53 2,86 2,29 148,78 188,76 10,01 7,15 3,23Fîn natural 1,32 1,56 0,94 96,72 117 8,59 4 2,01Tărîţe grîu 1,14 1,26 0,97 133,26 69,14 2,01 17,60 -Şrot soia 44 0,2 0,18 0,2 67,89 42,61 0,6 1,24 -Cretă furajeră 0,02 0,02 - - - 7,79 - -Total 12,21 5,88 4,4 446,59 417,51 29 29,99 5,24

I 39

Page 40: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Raţie pentru tineret taurin femel 6-12 luni Vară

Norme de hrană

Nutreţ 5,88 4,4 410 410 29 17 6Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb masă verde

16,01 3,67 3,08 201,67 286 0,02 0,24 -

Lucernă 6,45 1,22 0,79 136,47 103,57 8,69 2,17 0,71Rapiţă 4,42 0,54 0,44 66,27 51,6 20,1 3,66 1,22Porumb boabe

0,08 0,07 0,09 5,59 8,19 14,67 11 4,03

Total 26,96 5,5 44 410 449,36 43,48 17,07 5,96

Raţie pentru tineret taurin femel 12-18 luni Vară

Norme de hrană

Nutreţ 9,2 6,7 550 550 44 30 9,3Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb masă verde

21,92 5,02 4,22 276 392 20,08 15,06 5,52

Rapiţă 13,45 1,65 1,34 201,83 157,16 26,47 6,62 2,17Porumb Boabe

1,03 0,88 1,14 72,40 106 0,26 3,09 -

Fosfat dicalcic 0,03 0,03 - - - 7,2 5,5 -Total 36,43 7,58 6,7 550,23 655,16 54,01 30,32 7,69

I 40

Page 41: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Raţie pentru tineret taurin femel 12-18 luni Iarnă

Norme de hrană

Nutreţ 9,2 6,7 550 550 44 30 9,3Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDLPorumb siloz 16,6 4,82 3,86 250,64 318,12 17 12,05 5,44Fîn natural 2,63 2,23 1,34 138,47 167,50 12,28 6,00 2,88Tărîţe grîu 2,2 1,91 1,47 202,91 105,29 3,06 27 -Cretă furajeră 0,02 0,02 - - - 11,66 - -Total 21,46 8,99 6,7 592,02 590,91 44 45,05 8,32

Planul de culturi

Cultura Necesar(Kg) Productivitatea tone pe ha

Suprafata planificata in ha

Porumb m.v. 75181,2 25 3.00Lucerna 57052,4 6 2.90Rapita 11079,4 24 0.46

Pajiste de deal 60736 5 12.15Secara m.v. 7644,6 30 0.25

Porumb boabe 4994 5 1.00Porumb siloz 41210,4 25 1.64Fin lucerna 30870 2 6.17

Paie 2604 2 1.30Trifoi 23008,2 35 1.52

Fân natural 4962 4 1.24Sorg 5022 25 0.20Total - - 31,83

Din datele mai sus prezentate se observă că nu pot fi asigurate furajele în totalitate din producţie proprie, datorită în primul rând zonei geografice care limitează înfiinţarea anumitor culturi.

O altă latură de care trebuie ţinut cont este necesitatea asigurării concentratelor cu valoare energetică ridicată, care să menţină şi să pună în valoare potenţialul genetic al rasei.

Planul de cumparari

Nutretul Necesar (Kg) Lei/Kg Cheltuieli achizitie LeiTarite de griu 3853,3 0,65 2504,64Srot soia 44 1164,6 1 1164,6

Fosfat dicalcic 612,46 1,4 857,44Creta furajera 42 0,15 6,3Total cheltuieli - - 4532,98

După stabilirea necesarului de furaje din producţia proprie şi a celor ce urmează a fi achiziţionate de pe piaţă, considerăm necesar a determina costurile legate de producerea lor în exploataţie, având în vedere mijloacele de producţie aflate la dispoziţie.

În acest scop am considerat ca sugestivă prezentarea cheltuielilor pe unitate de suprafaţă, şi pe fiecare cultură în parte, sub forma unor devize tehnologice, urmând a extrapola cheltuielile la întreaga suprafaţă cultivată conform planului de culturi.

I 41

Page 42: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

Totalul cheltuielilor anuale cu asigurarea furajelor se ridică la suma de 27155,28 lei. La acestea se mai adaugă suma de 4160 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor şi a materialului seminal, folosit la insămânţarea artificială a vacilor de lapte, respectiv un total de 31315,28. Remuneraţia ingrijitorilor este de 715 lei/ lună x 2x 12 luni= 2860 lei/ an

Producţia anuală de lapte este de 17,5 l/zi/cap x 270 zile/lactaţiex 20 cap.= 94500 l/anConsumul pentru furajarea viţeilor este 20 capx 5l/cap x 60 zile furajate = 6000 l/anÎn concluzie producţia de lapte marfă rezultă prin diferenţă = 88500 l/anValoarea producţiei la preţul pieţei ar fi de 88500 lx 0,7 lei/l = 61950 lei

Venitul brut s-ar situa la valoarea de 27774.72 lei .Această sumă urmează a fi impozitată conform legislaţiei fiscale în vigoare la data raportării.

Producţia de lapte rezultată urmează a fi prelucrată, intrând în circuitul pensiunii, ceea ce îi creşte practic valoarea de piaţă, realizându-se un circuit care eficientizează munca producătorului, dându-i posibilitatea de a reinvesti profitul.

În cadrul anexei prezentăm devizele lucrărilor agricole, pentru fiecare cultură agricolă în parte.

I

Cultura Suprafaţa planificata în

ha

Costul pe unitate de

Cheltuieli pe cultură

suprafaţă

Porumb m.v. 3.00 1384.69 4154.07

Lucerna 2.90 1359.75 3943.275

Rapita 0.46 836.67 384.8682

Pajiste de deal 12.15 0 0

Secara m.v. 0.25 532.29 133.0725

Porumb boabe 1.00 898.3 898.3

Porumb siloz 1.64 1384.69 2270.8916

Fin lucerna 6.17 1359.75 8389.6575

Paie 1.30 0 0

Trifoi 1.52 1520.49 2311.1448

Fân natural 1.24 0 0

Sorg 0.20 685.12 137.024

Total 31.83 22622.304

42

Page 43: 102091405 Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Unei Pensiuni Agroturistice

I 43