of 8 /8
Ne dorim cu toții să men- ținem județul Brașov în topul județelor dezvoltate din România și pe primul loc al destinațiilor turistice românești. Nu putem însă imagina o dezvoltare coerentă a jude- țului și cu atât mai puțin dez- voltarea serviciilor turistice de înaltă calitate fără a asigu- ra infrastructura ne ce sară funcționării unor servicii de calitate ale unor instituții spe- ciale de stat. Mă refer la ser- viciile asigurate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Brașov. Consider această instituție ca având o importanță deosebită în asigurarea serviciilor necesare pentru asigurarea in- ter vențiilor în cazuri speciale cum ar fi: incendii, accidente, calamități naturale, situații de criză nepre- văzute, și alte situații care solicită inter venții de urgență ale unei structuri specializate de acest tip. Având în vedere că, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Județean Bra șov are obligativitatea de a sigura parțial finanțarea ISU Brașov, am încercat în ulti- mii 6 ani să atragem cât mai multe resurse financiare ne- rambursabile pentru a spri ji- ni activitatea acestei insti tuții. Astfel, am reușit, în primul rând, să obținem o finanțare prin programul PHARE pentru a achi zi țio na echipa- mente pentru stingerea incen- diilor în zone greu accesibile în care auto- utilitare- le pom- pierilor nu pot avea acces. Această idee s-a născut da- torită dezvoltării accelerate a turismului rural în zona Bran, zonă în care multe pensiuni turistice se află în zone greu accesibile, dar unde există un risc crescut de incendii sau evenimente care necesită intervenția rapidă a ISU. Așa am reuțit să atragem finanțare pentru proiectul in- titulat „Inovaţii tehnologice folosite la eficientizarea ser- viciilor publice pentru situa- ţii de urgenţă în localităţile Bran, Moeciu, Fundata şi Râşnov”. Bugetul proiectului a fost de: 180.474 euro, din care: 110.000 euro contribuţia Co- misiei Europene, 51.674 euro contribuţia judeţului Braşov, 8.000 euro contribuţia comu- nei Bran, 5.000 euro contri- buţia comunei Moeciu, 1.200 euro contribuţia comunei Fundata, 5.000 euro contribu- ţia oraşului Râşnov. Obiectivul proiectului a fost cel de eficientizare a ser- viciilor publice de volun- tari pentru situaţii de ur- genţă ce sunt responsa- bile de zona cu cea mai mare dezvoltare a agroturismului din România, respectiv: Bran, Moe- ciu, Fundata, Râşnov, în scopul preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de pro- ducere a situaţiilor de urgen- ţă şi a consecinţelor acestora, protecţiei populaţiei, mediu- lui, bunurilor şi valorilor de patrimoniu prin mijloace şi măsuri specifice. Prin acest proiect s-au achiziționat patru ATV-uri dotate cu echipamente Fire- express de stingere a incen- diilor, patru sisteme de co- municaţie moderne, compu- se din o staţie fixă, care are funcţia de dispecerat, asigu- rând şi comunicarea cu vehi- culele Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă, şi patru staţii portabile și s-a făcut in- struirea personalului din ca- drul celor patru servicii publi- ce pentru situaţii de urgenţă din subordinea primăriilor, şi a unui număr de voluntari din localităţile respective. Eforturile Consiliului Ju d e- țean Brașov pentru spri ji nirea activității ISU prin atragerea fondurilor europene s-au intensificat după aderarea României la UE și posibili- tatea atragerii fondurilor ne- ram bur sabile prin Programul Operațional Regional. Pentru a atrage aceste fonduri, cele 6 județe din regiunea noastră, respectiv Brașov, Mureș, Harghita, Covasna, Sibiu și Alba au format o asociație neguver- namentală numită „Centrul Transilvaniei” și au obținut finanțarea unui proiect de mari dimensiuni. pag. 5 Primarul Liviu Cocoș vrea să aducă Predealul pe har- ta turistică a Europei prin construirea unui complex de agrement și SPA de mare capacitate cu fonduri europene. pag. 3 Ilie Birt, unul din ctitorii şcolii de piatră din Şchei, a fost un luptător neînfricat pentru cauza românilor braşoveni. Deşi ridicase mai multe troiţe, astăzi se mai păstrează doar două. pag. 8 Scopul acestui program a fost acela de a informa agri- cultorii asupra ultimilor noutăți tehnice și legislative din agricultură, a preve d e- rilor sprijinului financiar și avantajelor de care vor putea beneficia. pag.4 Fonduri europene pentru servicii de urgență în județ Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 2 – 1–15 mai 2013 Predealul trebuie să atragă turiștii tot anul Troițele căpitanului Ilie Birt Consultanță pentru agricultorii din Brașov Vestea bună a sărbătorilor Sărbătorile Pascale coincid în acest an cu un eveniment pe care cu toții l-am așteptat și l-am dorit dintotdeauna: începerea construcției pistei aeroportului de la Ghimbav. Eforturile administrației județene, zbaterile noastre de a surmonta toate piedicile apărute în calea acestei investiții pe care o considerăm vitală pentru dezvoltarea economică a județului Brașov, ne sunt răsplătite acum, când au pornit lucrările la pistă. Nimeni nu mai poate pune sub semnul îndoielii realiza- rea proiectului. Nimeni nu ne mai poate spulbera visul de a zbura, nu peste mult timp, de la Brașov către destinații din țară și străinătate. Vom deschide astfel noi punți de legătură atât cu investitorii atrași de resursele și potențialul zonei, cât și cu turiștii dornici să cunoască istoria, frumusețile naturii, tradițiile și cultura noastră. Ne bucurăm că am ajuns în acest punct și vă asigurăm, dragi brașoveni, că vom face tot ce depinde de noi pentru ca aeroportul să fie funcțional în cel mai scurt timp. Avem asigurată finanțarea necesară realizării pistei, avem sprijinul Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A. pentru furnizarea echipamentelor de spe- cialitate, iar pentru construirea terminalului și a turnului de control vom decide în curând procedura pe care o vom urma. Avem certitudinea că odată realizată pista, numeroși investitori locali și nu numai vor dori să se implice în finalizarea proiectului. Știm că sunteți alături de noi în toate demersurile noastre vizând bunăstarea județului Brașov. Primiți din partea Executivului Consiliului Județean Brașov cele mai calde urări de sănătate, fericire și prosperitate cu ocazia Sfintelor Paști! Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului să vă aducă liniște sufletească, pace și împliniri pe toate planurile, alături de cei dragi!

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ne dorim cu toții să men -ținem județul Brașov întopul județelor dezvoltatedin România și pe primulloc al destinațiilor turisticeromânești.

Nu putem însă imagina odezvoltare coerentă a jude-țului și cu atât mai puțin dez-voltarea serviciilor turisticede înaltă calitate fără a asigu-ra infrastructura ne ce sarăfuncționării unor servicii decalitate ale unor instituții spe-ciale de stat. Mă refer la ser-viciile asigurate de cătreInspectoratul pentru Situațiide Urgență (ISU) Brașov.Consider această instituțieca având o importanțădeosebită în asigurareaserviciilor necesarepentru asigurarea in - ter vențiilor în cazuri speciale cum ar fi:incendii, accidente,calamități naturale,situații de criză nepre-văzute, și alte

situații care solicită inter vențiide urgență ale unei structurispecializate de acest tip.

Având în vedere că, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul JudețeanBra șov are obligativitatea dea sigura parțial finanțarea ISUBrașov, am încercat în ulti-mii 6 ani să atragem cât maimulte resurse financiare ne-rambursabile pentru a spri ji -ni activitatea acestei insti tuții.

Astfel, am reușit, în primulrând, să obținem o finanțareprin programul PHAREpentru a achi zi țio na echipa-mente pentru stingerea incen-

diilor în zone greuaccesibile în

care auto -utilitare-le pom-pierilornu pota v e aacces .

Această idee s-a născut da-torită dezvoltării accelerate aturismului rural în zona Bran,zonă în care multe pensiunituristice se află în zone greuaccesibile, dar unde există unrisc crescut de incendii sauevenimente care necesităintervenția rapidă a ISU.

Așa am reuțit să atragemfinanțare pentru proiectul in-titulat „Inovaţii tehnologicefolosite la eficientizarea ser-viciilor publice pentru situa-ţii de urgenţă în localităţileBran, Moeciu, Fundata şiRâşnov”.

Bugetul proiectului a fostde: 180.474 euro, din care:110.000 euro contribuţia Co-misiei Europene, 51.674 eurocontribuţia judeţului Braşov,8.000 euro contribuţia comu-nei Bran, 5.000 euro contri-buţia comunei Moeciu, 1.200euro contribuţia comuneiFundata, 5.000 euro contribu-ţia oraşului Râşnov.

Obiectivul proiectului afost cel de eficientizare a ser-

viciilor publice de volun-tari pentru situaţii de ur-genţă ce sunt responsa-

bile de zona cu ceamai mare dezvoltare

a agroturismuluidin România,

r e spec t iv :B r a n ,

M o e -c i u ,

Fundata, Râşnov, în scopulpreîntâmpinării, reducerii saueliminării riscurilor de pro-ducere a situaţiilor de urgen-ţă şi a consecinţelor acestora,protecţiei populaţiei, mediu-lui, bunurilor şi valorilor depatrimoniu prin mijloace şimăsuri specifice.

Prin acest proiect s-auachiziționat patru ATV-uridotate cu echipamente Fire-express de stingere a incen-diilor, patru sisteme de co-municaţie moderne, compu-se din o staţie fixă, care arefuncţia de dispecerat, asigu-rând şi comunicarea cu vehi-culele Inspectoratului pentrusituaţii de urgenţă, şi patrustaţii portabile și s-a făcut in-struirea personalului din ca-drul celor patru servicii publi-ce pentru situaţii de urgenţădin subordinea primăriilor, şia unui număr de voluntari dinlocalităţile respective.

Eforturile Consiliului Ju de - țean Brașov pentru spri ji nireaactivității ISU prin atragereafondurilor europene s-au intensificat după aderareaRomâniei la UE și posibili -tatea atragerii fondurilor ne -ram bur sabile prin ProgramulOperațional Regional.

Pentru a atrage acestefonduri, cele 6 județe dinregiunea noastră, respectivBrașov, Mureș, Harghita,Covasna, Sibiu și Alba auformat o asociație neguver-namentală numită „CentrulTransilvaniei” și au obținutfinanțarea unui proiect demari dimensiuni. pag. 5

Primarul Liviu Cocoș vreasă aducă Predealul pe har-ta turistică a Europei princonstruirea unui complex

de agrement și SPA demare capacitate cu fondurieuropene.

pag. 3

Ilie Birt, unul din ctitoriişcolii de piatră din Şchei, afost un luptător neînfricatpentru cauza românilor

braşoveni. Deşi ridicase maimulte troiţe, astăzi se maipăstrează doar două.

pag. 8

Scopul acestui program afost acela de a informa agri-cultorii asupra ultimilornoutăți tehnice și legislative

din agricultură, a preve de -rilor sprijinului financiarși  avantajelor de care vor putea beneficia. pag.4

Fonduri europene pentruservicii de urgență în județ

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 2 – 1–15 mai 2013

Predealul trebuie să atragă turiștii tot anul Troițele căpitanului Ilie BirtConsultanță pentru agricultorii din Brașov

Vestea bună a sărbătorilorSărbătorile Pascale coincid în acest an cu un eveniment

pe care cu toții l-am așteptat și l-am dorit dintotdeauna:începerea construcției pistei aeroportului de la Ghimbav.Eforturile administrației județene, zbaterile noastre de a surmonta toate piedicile apărute în calea acestei investițiipe care o considerăm vitală pentru dezvoltarea economicăa județului Brașov, ne sunt răsplătite acum, când au pornitlucrările la pistă.

Nimeni nu mai poate pune sub semnul îndoielii realiza-rea proiectului. Nimeni nu ne mai poate spulbera visul dea zbura, nu peste mult timp, de la Brașov către destinații dințară și străinătate. Vom deschide astfel noi punți de legăturăatât cu investitorii atrași de resursele și potențialul zonei,cât și cu turiștii dornici să cunoască istoria, frumusețilenaturii, tradițiile și cultura noastră.

Ne bucurăm că am ajuns în acest punct și vă asigurăm,dragi brașoveni, că vom face tot ce depinde de noi pentruca aeroportul să fie funcțional în cel mai scurt timp. Avemasigurată finanțarea necesară realizării pistei, avem sprijinulAdministrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A. pentru furnizarea echipamentelor de spe-cialitate, iar pentru construirea terminalului și a turnului decontrol vom decide în curând procedura pe care o vom urma.Avem certitudinea că odată realizată pista, numeroșiinvestitori locali și nu numai vor dori să se implice înfinalizarea proiectului.

Știm că sunteți alături de noi în toate demersurile noastrevizând bunăstarea județului Brașov. Primiți din parteaExecutivului Consiliului Județean Brașov cele mai caldeurări de sănătate, fericire și prosperitate cu ocazia SfintelorPaști! Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului să vă aducăliniște sufletească, pace și împliniri pe toate planurile, alături de cei dragi!

Page 2: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Puțini știu că Poiana Măruluieste cea mai mare comună dinpunct de vedere al suprafețeiintravilane.

Poate din această cauză,pentru că locuințele suntrăsfirate pe o suprafață foar-te mare, electrificarea comu-nei a fost un deziderat alcomunității. Cel care știecum s-au făcut aceste lucrărieste primarul Nicolae Co-dreanu, unul dintre cei maivechi în funcție din județulBrașov.

„Electrificarea s-a înche-iat în urmă cu zece ani. Darnu este vorba doar de intro-ducerea curenului electric.Din 22 decembrie 1989,când am fost ales primar,apoi nu am mai candidat șiam fost viceprimar, iar de laurmătorul mandat am rămasprimar până astăzi. Amreușit în această perioadă săschimbăm stâlpii de lemncu stâlpi rezistenți, din be-ton, am introdus gazul me-tan în comună, telefoniefixă, avem iluminat public,am făcut reparații capitalela școli, la clădirea Pri mă -riei, am construit o școalănouă, am făcut o aripă nouăla căminul cultural, am as fa l t a t , cu a ju to ru lConsiliului Județean Brașovdrumurile DJ 110 – Vul că -nița și DC 8 – Scortila”,

po ves teș te pe scurt realiză-rile din localitate primarulCodreanu.

Se mândrește cu cel maimodern Cămin Cultural, cumobilier nou, care are o ca-pacitate de 700 de locuri, osală de spectacole de 350de locuri, cu faptul că pânăacum s-au eliberat 700 detitluri de proprietate, iar înacest an se va încheia pro-cesul de aplicare a legilorfunciare.

Apoi, serviciul de salu-brizare este asigurat lacondiții urbane, chiar dacăvorbim de o comună. FirmaVectra prestează acest servi-ciu, atât pe domeniul public,unde sunt amplasate coșuride gunoi, cât și la populație,deșeurile fiind depozitate larampa ecologică.

Școala nouă va fi gataO veste bună vine pentru

părinții din Poiana Măru-lui. Nu este vorba doardespre faptul că toateșcolile au mobilier nou, căfiecare unitate are încălzi-rea asigurată de o centralătermică proprie, cu grupurisanitare în interiorul imobi-lelor, nu în curte.

În august va fi finalizatănoua școală din PoianaMărului, iar elevii vorîncepe noul an școlar încasă nouă.

Încep lucrările la stațiade epurare și canalizare

O veste bună este aceeacă, în acest an, vor începelucrările pentru construireastației de filtrare a apei și arețelei de canalizare.

„Am avut două proiectedepuse la finanțare cu fon-duri europene pe măsura3.2.2, dar nu au obținutpunctajul necesar pentrufinanțare. Am depus pro-iectele pentru finanțare și încadrul Planului Național deDezvoltare a Infrastructurii.Acum pot să anunț lumeacă, prin HG 577, vor fifinanțate și acest lucrări. Este vorba despre o in ves ti -ție de aproximativ 6.000.000de lei noi, la o lungime to -ta lă de 7 kilometri de re -țele”, a precizat primarul dinPoiana Mărului.

Agricultura, „motoruleconomic” al comunei

Agricultura este cea careasigură nu doar traiul local-nicilor, dar și sursa de fi-nanțare la bugetul local alcomunei.

Din acest motiv, a fost fi -reas că decizia de a func țio -na aici un centru local alAgenției pentru Plăți șiIntervenții în Agricultură,care deservește populațiadin cinci localități din zonă.În același imobil, proaspăt

renovat, va func ționa și cen-trul zonal al CamereiAgricole.

„Avem și un cabinet ve -te rinar, cu medic și tehni-cian, pentru că în comunaPoiana Mărului avem celmai mare efectiv de animaledin ju de țul Brașov. Suntînregistrați cu acte în regu-lă 850 de fermieri la APIA,care au peste 5.000 debovine și 10.000 de ovine”,spune Nicolae Codreanu.

De ce nu pleacădin țară sătenii?

Unul dintre principalelelucruri cu care se mândreșteprimarul este faptul că tineriinu sunt tentați să plece dincomună, fie la oraș, fie să îșiîncerce norocul în alte țări.

„Fabrica de mezeluri asi-gură locuri de muncă bineplătite, în contextul vremu-rilor de astăzi. Oamenii nusunt tentați să plece, vor săstea lângă copiii lor. Avempeste 500 de copii la școală.Mai pleacă unii să munceas-că prin Italia, Spania sauGermania, dar banii care îicâștigă acolo vin și îi inves-tesc tot acasă. Începe să sedezvolte și turismul. Avem50 de pensiuni agroturistice,catalogate cu 2, 3 sau 4margarete și patru hotelurifuncționale, iar alte trei suntîn construcție. Poate nu în-tâmplător Poiana Mărului afost declarată comuna ceamai ecologică din Regiu-nea 7 Centru, de către Mi-nisterul Mediului în 2011”,spune primarul.

Codreanu a precizat căvrea să pună în valoare și bisericile-monument din co-mună, pentru care a alocatîn fiecare fonduri în limitaposibilităților bugetare:„Avem Biserica ridicată deConstantin Brâncoveanu, cuhramul Sf. Ioan Botezăto-rul, monument istoric cedatează de la 1700 – 1701și Biserica cu hramul Îm -părații Constantin și Elenade la Vulcănița”.

Consiliul Local PoianaMărului – „13 cu noroc”

La Poiana Mărului, dupăalegeri, politicienii locali auînțeles că trebuie să își facătreaba în administrația pu-blică locală, pentru care aufost trimiși prin vot înConsilul Local.

Aici se regăsește o struc -tură funcțională unică în Ro-mânia. „La noi nu existădivergențe, indiferent de par-

tidul de la care provin: USL,PDL, PRM sau PPDD. Deaceea am și spus că în Con-silul Local avem «13 cunoroc». Toți consilierii localiau fost împărțiți pe sectoareîn comună. Fiecare are «îngrijă» 80 de numere de casă.Ei vin cu problemele dinfiecare zonă și le discutămîmpreună, la ședințele deConsiliu Local. Importanteste închegi o echipă dupăalegeri, care trebuie să facătreabă pentru comună”, maispune Codreanu.

Pentru viitor, primaruldin Poiana Mărului spunecă se va concentra pe fina-lizarea cât mai rapidă alucrărilor de introducere arețelei de canalizare, repa-rarea drumurilor, dar șiatragerea de fonduri pentruconstruirea unui centru deagrement, a unei pârtii deschi și a unui club al pen-sionarilor.

Primarul Nicolae Codreanu se mândrește cu realizările din cea mai mare comună din România

Biblioteca din Poiana Mărului, la momentul lansării programului Biblionet

Tradițiile și evenimente-le din comună sunt lega-te de evenimentele impor-tante din viața și specificulcomunității.

Sunt vestite în zonă sco-sul fetelor la joc de ceatavătafilor în ajunul Cră ciu -nului, obiceiurile de AnulNou și de Bobotează.

Apoi, nu trebuie uitate„Zilele Poienii Mărului”,care au loc în luna august

și nici Târgul de toamnă, înultimul weekend din lunaseptembrie, când lumeaîși prezintă recoltele și seface aprovizionarea pen-tru anotimpul rece. Deasemenea, nu trebuie uitat nici concursul cres-cătorilor de animale, lamare căutare în comună,fiecare dorind să fie de -semnat cel mai bun înaceastă activitate.

Tradiții și evenimente în comuna Poiana Mărului

Poiana Mărului, întretradiție și modernism

Ziarul Astra2

Page 3: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Predealul trebuie săatragă turiștii tot anulStațiunea Predeal trebuiesă facă față noilor provo-cări, în contextul în care peharta României au începutsă apara noi puncte deatracție pentru sporturilede iarnă.

Astfel, construirea unuicomplex de agrement și SPAde mare capacitate cu fon-duri europene nu este unmoft, ci o o necesitate, spunenoul primar Liviu Cocoș.

„Nu este vorba doar de fap-tul că se creează câteva zecide locuri de muncă. Dar dacăva crește numărul de turiști,aceștia nu vor sta doar încomplexul SPA: ei vor aveanevoie de locuri de cazare șide restaurante. Practic, se im-pulsionează activitatea eco -no mică în întreaga stațiune”,pre ci zea ză primarul lo ca li tă ții.

Investiția este în valoare de42,84 milioane de lei şi va fifinanţată prin ProgramulOperaţional Regional – Polide creştere. Centrul SPA vaavea o suprafaţă construităde 3.167 mp , iar suprafaţadesfăşurată va fi de 5.707 mpşi se va construi în zona

Cioplea, pe strada Libertăţii.La parter se vor amenaja spa-ţii de relaxare, saune, baie cuaburi, grotă de gheaţă, o pis-cină pentru înot şi un aqua-park. La demisol, pe lângăspaţiile necesare pentru func-ţiunile de servicii, vor mai fipuse la dispoziţia turiştilor şitrei terenuri de squash. Laetajul centrului SPA se vorcrea spaţii de relaxare tip serăcu solar, sală de fitness, deforţă, spinning, sală cardio şisală de aerobic.

Grădinița va fi finalizatădupă șase ani

Odată cu venirea primăve-rii, Primăria a luat măsurile ne-cesare continuării lucrărilor lanoua grădiniță cu programprelungit, începută în 2007 șilăsată de izbeliște din cauzalipsei de fonduri. Este vorbade o investiție de aproximativ600.000 de lei plus TVA.

„La această oră pot să-iasigur pe părinți că, la data de15 septembrie, copiii vor aveala dispoziție noua grădiniță,dotata cu tot ce este necesar.Începând din 1999 și până în2011, grădinița a funcționat,

provizoriu, într-o casă, care afost retrocedată. Apoi, denevoie, grădinița a fost muta-tă în fostul sediu al Tre zo -reriei, dar și acesta este unspațiu impropriu, pentru căspațiul destinat derulăriiactivităților era același cu celde dormit. Mai mult, iarna și

când ploua, apa se infiltra prinacoperișul vechi, iar igrasiași-a făcut rapid apariția, lucrucare nu este de neglijat dacăavem în vedere sănătateacopiilor noștri”, a precizatprimarul Liviu Cocoș.

Construcția este modernăși va avea sală de mese, bu-

cătărie, dormitoare, locuri dejoacă etc. Grădinița va avea ocapacitate de 80 de locuri.

Rețea nouă deenergie electrică

Modernizarea infra struc -tu rii orașului Predeal con ti -nuă cu schimbarea rețelei de

energie electrică. „Este unproiect care va duce atât laîm bu nă tă țirea condițiilor defurnizare a energiei electrice,cât și o schimbare esteticăpozitivă pentru porțiunea dinBule vardul Mihail Săulescudin centrul orașului. Noulproiect, la care vor începe lu-crările în această primăvară,presu pune îngroparea ca blu -ri lor aeriene și înlocuirea vechilor stâlpi din lemn. Ast-fel, nu vor mai apărea pro-bleme cu ruperea cablurilorîn cazul ninsorilor abundenteși nu vor mai exista pericolede accidentare pentru ce tă -țeni. După îngroparea cablu-rilor, trotuarele vor fi refăcu-te în întregime”, a precizatprimarul Predealului.

Un alt obiectiv esențialpentru predeleni va fi finali-zat în perioada următoare.Este vorba de reconstruireapieței agroalimentare, peactualul amplasament. Va fio piață tip supermarket, mo -der nă, care să asigure con -diții civilizate comercianțilorși cumpărătorilor, la aceastăoră lucrându-se la întocmireadocumentației.

În ultimii ani, elevii dinjudețul Brașov au reușit săse remarce, prin rezultateexcepționale, la diversecompetiții școlare.

„Metodologia cadru deorganizare şi desfăşurarea  competiţiilor şcolare”,apro bată prin Ordinul 3035/10 ianuarie 2012, include însintagma „competiţii şcola-re”, în egală măsură „olim-piade şi concursuri interdis-ciplinare şi transdisciplina-re sau organizate pe disci-pline de învăţământ/califi-cări şi domenii de pregăti-re profesională”, dar şi„concursuri de creaţie”, fes-tivaluri cultural – artisticeşi concursuri sportive des-tinate elevilor.

Având ca obiectiv sti-mularea elevilor cu perfor-manţe şcolare deosebitesau cu aptitudini în dome-niul ştiințific, tehnico –aplicativ, cultural sau

sportiv şi civic,c o m p e t i ţ i i l ep r o m o v e a z ăvalorile cultu-rale autenticeşi etice, com-petitivitatea şicomunicareainterpersonală.

Î n c a d r u lcompeti ţ i i lorş c o l a r e , s e evidenţiază înmod deosebito l impiade le ,c o n s i d e r a t e„ c o m p e t i ţ i işcolare de ex-celenţă”, carese adresează înspecial elevilorcu aptitudini„în domeniulmatematicii şi al stiinţelor,al limbii şi literaturii româ-ne şi al limbilor moderne,al disciplinelor socio –umane etc”.

În luna aprilie, județulBrașov a fost județul gazdăa două olimpiade națio -nale: Olimpiada Naționalăde Matematică (cea de-a

64-a ediție) și OlimpiadaNațională de Limba și Literatura Maghiară. LaOlimpiada de Limba șiLiteratura Maghiară. Bra -

șovul se mân -dreș te cu rezul-tatele elevei Pro-san Timea (clasaa XI-a, LiceulAprily Lajos)care a obținut locul al II-lea.

Rezultatele în-registrate pânăîn acest momentla etapa naţiona-lă a olimpiadelor(această etapănu s-a finalizatîncă, elevii par-ticipând la com-petiţii şi în lunamai) dovedescinteresul crescutal elevilor ju -deţului Braşovpentru activita-

tea de performanţă. La etapa naţională a

olimpiadelor s-au calificat236 elevi; s-au obţinut 93de premii şi menţiuni

(acordate de M.E.N), darşi premii speciale şi meda-lii acordate de SocietăţiNaţionale din diferite do-menii, de instituţii sauO.N.G-uri.

Rezultatele sunt reparti-zate astfel: 5 premii I,14 premii II, 12 premii III,23 menţiuni, 26 premiispeciale, o medalie de aur,trei medalii de argint şinouă medalii de bronz.

„Expresie a creativităţiişi capacităţii de perfor-manţă a elevilor judeţuluiBraşov, rezultatele obţinu-te în acest an la etapa na-ţională reflectă în egalămasură eforturile depusede profesorii acestor elevişi atenția acordată de cătreInspectoratul Școlar alJudețului Braşov afirmăriielevilor cu calităţi deose-bite”, ne-a declarat profe-sor Ariana Bucur (foto),inspector școlar general.

Primarul Liviu Cocoș vrea să aducă Predealul pe harta turistică a Europei

Creativitate și performanță la elevii brașoveni

Ziarul Astra 3

Page 4: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ziarul Astra

Consultanță pentruagricultorii din BrașovInstituția Prefectului, prinintermediul instituțiilor ju -de țene cu atribuții în do me -niul agriculturii, a des fă -șurat programul-caravană„În dialog cu agricultorii”.

Scopul acestui program afost acela de a informaagricultorii asupra ultimilornoutăți tehnice și legislativedin agricultură, aprevederilor sprijinuluifinanciar și avantajelor decare vor beneficia prin nouaPolitică Agricolă Comună înperioada 2014 – 2020.

„Agricultura este un do -me niu cheie atât în plannațional cât și județean. Învederea unei dezvoltării coe-rente, în concordanță cu nor-mele europene, dar și pentrua împiedica activitățile agri-cole haotice care nu fac decât să asigure un nivel detrai de subzistență, conside-răm necesară promovareaprin toate mediile dis po ni -bile a oportunităților oferiteagricultorilor. Informația în -so țită de consultanță con -

duce la performanță. JudețulBrașov are nevoie de dezvol-tare rurală, resurse naturaleexistă, însă de cele mai mul-te ori nu sunt folosite în modeficient. Peste 75% din su -pra fața județului este re pre -zentată de așezări rurale,așezări care trebuie sprijini-te pentru a deveni motoruleconomic al județului. Opor -tunități există, resurse na -turale și umane există, ceeace lipsește este informarea.

În acest sens, această ca ra -vană și-a propus să asigureinformarea cât mai multoragricultori din județ, calen-darul fiind construit astfel în-cât să se ajungă în fiecareparte a județului”, a declaratprefectul județului, MihaiMohaci.

Pentru a ajunge în toatezonele județului, întâlnirileau avut caracter regional fiind organizate în anumitelocalități unde au putut par -

ticipa și agricultorii interesațidin localitățile învecinate.

Astfel, caravana a ajuns laTeliu, Făgăraș, Vama Bu -zăului, Bran, Rupea, Șercaia,Hălchiu, Poiana Mărului,Brașov – Stupini, Râșnov,Jibert, Feldioara și Drăguș.Majoritatea întâlnirilor s-aubucurat de o atenție deo -sebită din partea fer mie ri lor,aceștia fiind prezenți într-unnumăr de aproximativ 1.600de persoane la nivel de județ.

Fermierii au fost extrem deinteresați de impozitareaveniturilor din activitățiagricole reglementată prinOrdonanța de Guvern nr. 8publicată în Monitorul Ofi-cial 54/23.01.2013.

Astfel, dintr-un total de1.080.000 de fermieri înre-gistrați la A.P.I.A la nivelnațional, 40.000 func țio nea -ză ca persoane juridice, în for-me asociative cu scop lu cra -tiv sau societăți co mer cia le șiplătesc impozit ca urmare aactivității evi den ția te contabil,410.000 dețin suprafețe ara -bi le de sub 2  hectare șiefective de animale, a cărorpro ducție asigură numai ne -ce sarul de consum intern și,în con se cin ță, nu pot fi im po -zi tați, 630.000 de fermieridețin suprafețe de teren șiefective ale căror producțiidepășesc necesarul propriu deconsum și sunt aducătoare devenituri prin valorificare deproducţie, deci impozabile.Nu se plătesc impozite pânăla li mi tele unei anumite su -pra fe țe de teren și unui anumit

număr de animale pe specii șicategorii. Pentru su pra fe țelecultivate și efectivele ce de -pășesc aceste limite se va platiun impozit de 16% aplicat lanormele de venit pe hectarcultivat, cap de animal și familie de albine.

Pentru ca agricultura ju de -țeană să devină competitivăși de nivel european, agricul-torilor le-a fost adusă la cu -noș tință necesitatea formăriiprofesionale în domeniulagricol, le-a fost prezentatăim portanța practicării agri -cul turii tradiționale și eco lo -gice, importanța reduceriipoluării apelor și solului șioportunitățile de finanțare.

În ceea ce privește viitoa-rea alocare bugetara 2014-2020 pentru dezvoltarea rurală, vor fi disponibili7,1 miliarde de euro pentruproiecte de irigații, drumuri,activități turistice, moderni-zarea exploatațiilor agrico-le, depozite de legume-fruc-te, sprijinirea fermelor desemi-subzistență și instala-rea tinerilor agricultori.

Cooperare româno-elvețiană pentru jandarmii montani din Brașov

În următorii doi ani, Jan-darmeria Română va imple-menta un program de coope -rare elvețiano-român – Con -so lidarea capacităților Jandar-meriei Române.

Acest proiect este co-fi -nan țat printr-un grant dinpartea Elveției prin inter -mediul Contribuției Elve ție -ne pentru Uniunea Euro -peană extinsă. Județul Bra -șov va fi implicat pe com -ponenta „Conso li darea secu -rității cetățenilor și a mediu-lui înconjurător în zonele

montane pentru o dezvolta-re turistică durabilă”.

Principalul obiectiv aleacestei componente este dez-voltarea unui model integratde asigurare a securității pu -blice menit să însoțeascădezvoltarea durabilă a turis-mului montan după modelulelve țian.

Va fi evaluat dispozitivulactual de securitate publicăși protecție a mediului în sta -țiuni montane din România;vor avea loc întâlniri și reu -niuni ale experților în Elveția

și România pentru schimb decunoștințe în domeniul bu -nelor practici operaționale îndomeniul montan, rolul for -țelor de poliție și jandarmerieîn protecția mediului ș.a., vafi organizat un colocviu peproblematica securității tu-rismului în ariile naturaleprotejate și va fi realizată ocampanie de sensibilizare șide semnalare în MunțiiCarpați pe linia protecțieimediului înconjurător șibiodiversității.

La finalul proiectului seapreciază că vor putea fi ele-borate orientări strategice deoptimizare a securității înstațiunile turistice montane,vor fi îmbunătățite proceseleși capacitățile operaționaleale structurilor de jan dar -merie montană și vor fi îm -bu nătățite activitățile de pre -ve nire și ges tio nare a legiiîn domeniul me diu lui în con -ju ră tor și biodiversității.

Copiii de etnie rromă dinApața, Augustin, Măierușși Crizbav o au șansă laedu cație integrantă pe mo -del englezesc.

Inspectoratul Școlar alJudețului Brașov, împreunăcu Casa Corpului DidacticBrașov, Organizația „SalvațiCopiii” – Filiala Brașov,școlile generale „ApaczaiCsere Janos” Apața, Au -gustin, Crizbav și Mă ieruș,alături de partenerii din Lon-dra – London Borough ofRedbridge, Children’s Servi-ces Department, LoxfordSchool, Mayfield School,Woodlands Infants’ Schoolși Redbridge Equalities &Community Council imple-mentează, încă din 2012,Proiectul Comenius Regio2012-2014 HEART – „HelpEducate All Roma (People)Together”.

„Braşovul ne-a ales pe noiîn mod indirect. Noi suntem

din Redbridge, unde ne-amtrezit cu o comunitate de copii romi şi nu ştiam cui săne adresăm. Ne-am intere-sat şi am aflat că în Braşovexistă o comunitate mare deromi şi este un bun exempluîn această chestiune”, a de-clarat Sue Mutter, reprezen-tant al partenerului englez.

Partenerii vor să găseascăsoluţii pentru reducerea rateiabandonului şcolar şi inclu-derea copiilor şi tinerilor încomunităţi. La final va fi ela-borat şi un ghid de bune prac-

tici. Proiectul este susţinut şide Prefectura Braşov.

„Aceşti copii au nevoie deeducaţie, de foarte multăeducaţie, de înţelegere a pă-rinţilor, că ei trebuie să-şiconstruiască o carieră, însăproblema nu trebuie să ră-mână numai la acest nivel,ea trebuie dusă şi la impli-carea autorităţilor locale”, adeclarat prefectul MihaiMohaci.

Durata acestui proiect estede doi ani şi se va încheia înanul 2014.

4

Educație pentru copiii de etnie rromă din județul Brașov

Page 5: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ziarul Astra

Vom dezvolta axaBrașov – Sf. GheorgheZona de influență a muni-cipiului Brașov (constitui-tă în zona metropolitană,dar extinsă la nivelul ȚăriiBârsei) a fost declaratăprin hotărâre de Guvernca pol național de creștereîncă din 2008.

Această decizie a fost lua-tă în contextul noilor concep-te de dezvoltare regională.Brașovul a fost definit ca polnațional de creștere pe bazaunor criterii tehnice, care auținut cont de dezvoltarea eco-nomică, demografică, infras-tructură transport, infrastruc-tură urbană, dezvoltare so-cială, învățământ și sănătate,fiind și zona cea mai urbani-zată din România, nu numaiîn zona Centru, după Bu-curești și Sectorul Agricol Ilfov, conform unui studiu alMinisterului Dezvoltării Regionale și AdministrațieiPublice.

Zona metropolitană Bra-șov pune deja în operă unplan integrat de dezvoltare,care a fost aprobat de toateautoritățile locale din zonametropolitană din care faceparte, mai nou, și Zărneștiul,și care începe să se materia-lizeze. Vorbim despre proiec-

te mari, care sunt beneficepentru toată zona, cum estecentura ocolitoare a Brașo -vului, care „leagă” toate lo -ca litățile între ele. Există dejao experiență atât a au to ri tă -ților locale și județene, dar șia instituțiilor publice în ceeace privește o abordare inte-grată a zonei.

Trebuie să venim cu proiecte cu impact mare

Având în vedere acesteconsiderente, suntem obligațica, în perioada următoare, săvenim cu proiecte cu impactcât mai mare, cum este termi-nalul intermodal de transport,pentru a exploata pozițianoastră pe Coridorul IV euro-pean de cale ferată de viteză,care face legătura între portulConstanța și Rotterdam, unuldintre cele mai mari porturidin Europa.

Acest terminal intermodalva transforma Brașovul într-unul dintre principalele centreeconomice și comerciale aleRomâniei.

Trebuie un parteneriatcu Sf. Gheorghe

Pentru perioada imediaturmătoare, se urmăreștedezvoltarea axei-economice

Brașov – Sfântul Gheorghe,care să fie un parteneriat co-rect pentru cele două zone,care să genereze o dezvol -tare economică și o viațăeconomică mai bună pentrutoată lumea.

Chiar dacă există o micăîntârziere, este bine căautoritățile locale și județenelucrează la programul dedezvoltare 2014 -2020, pen-tru accesarea de fonduri europene nerambursabile.

Trebuie spus că, în mo men -tul de față, în momentul defață, Programul OperaționalRegional (POR) func țio nea -ză cel mai bine, gradul deabsorbție fiind de aproxima-tiv 40%. Ne dorim ca în intervalul 2014 -2020 să fo-losim la maximum fondurilealocate României și să avemproiecte cu impact economicși social cât mai mare.

Raportat la mediul de afa-ceri, investiţiile POR trebu-ie să vizeze, în primul rând,modalităţi de încurajare acreării locurilor de muncă şia unor venituri mai mari.Aceasta poate implica alo-carea de fonduri pentru investiţii de afaceri de micăanvergură (de regulă, IMM-urile sunt printre cele mai active generatoare de locuride muncă) sau investiţii deinfrastructură care să avan-tajeze firmele locale.

De exemplu, multe firmenou-înființate au probleme îna identifica un spaţiu acce -sibil unde să-şi poată desfă-şura activitatea. Ca atare, autorităţile locale le pot spri-jini prin crearea de incuba-toare de afaceri, mai ales prinredezvoltarea terenurilor industriale abandonate din

locaţiile de interes major. Si-milar, unele oraşe pot obţineun avantaj competitiv într-unanumit sector, ceea ce poatedetermina autorităţile localesă investească într-o infras-tructură care să vină în spri-jinul sectorului respectiv.

Este important de ştiut,însă, că în afara încurajăriimotoarelor economice locale,trebuie sprijinită și diversita-tea economică. Concentrareaeconomică încurajează ocreştere economică mai mare(bazată, din nou, pe econo-miile de aglomerare), dar oeconomie locală prea omo-genă este, de asemenea, maisusceptibilă la riscurile glo-bale, precum schimbările depe piaţa globală.

Iar dacă vorbim despre regionalizare administrativă,economică și socială,deciziaunei eventuale capitale de regiune trebuie să aibă la bazăun set de criterii tehnice general acceptate, atât înplan econo mic, cât și social,și să nu fie vorba despre odecizie legată de politică sauo persoană.

Mihail VEȘTEAcoordonatorul Polului

Național de Creștere Brașov

5

Fonduri europene nerambursabile pentru servicii de urgență în județTitlul proiectului este

„Achiziţionare echipamen-te specifice pentru îmbună-tăţirea capacităţii şi calită-ţii sistemului de interven-ţie în situaţii de urgenţă şipentru acordarea asisten-ţei medicale de urgenţă şi aprimului ajutor calificat, înRegiunea 7 Centru”. Acestproiect cu o valoare totală de35.483.614 lei a permis achi-ziţia unor echipamente spe-cifice, în vederea îmbunătă-ţirii capacităţii de răspuns însituaţii de urgenţă la nivelulRegiunii Centru prin redu-cerea timpului de răspuns şide intervenţie pentru acor-darea primului ajutor califi-cat şi pentru intervenţii în si-tuaţii de urgenţă, indiferentde locul acestora. Obiectivgeneral al proiectului estecreşterea calităţii serviciilor

pentru siguranţă publică şide asistenţă medicală în si-tuaţii de urgenţă şi dezastremajore, urmărindu-se astfelsprijinirea unei dezvoltărieconomice şi sociale dura-bile şi echilibrate teritorial,la nivelul Regiunii 7 Centru,prin creşterea gradului de si-guranţă a populaţiei, indife-rent de localizarea aşeză-mintelor umane.

Astfel, pentru atingereaobiectivului proiectului, aufost achiziţionate în total 39de autospeciale pentru in-tervenţii în situaţii de ur-genţă: 6 autospeciale pen-tru lucrul cu apă şi spumă(una pentru Brașov), 3 decercetare NBCR (nuclear,biologic, chimic, radio-logic, una revenind jude-țului Brașov), 6 pentru des-carcerări grele (una pentru

Brașov) şi 24 complexe deintervenţie, descarcerare şiacordarea asistenţei me -dicale de urgenţă (patrupentru județul Brașov), res-pectiv echipamente de co-municaţie pentru centrul decomandă şi control existentla centrul regional de laTârgu-Mureş.

Toate aceste echipamen-te au fost transferate princontracte de comodat in-spectoratelor judeţene pen-tru situaţii de urgenţă dinRegiunea Centru.

Datorită succesului aces -tui proiect, re pre zentanțiicelor șase județe au depus onouă cerere de finanțare,care la rândul ei a fost apro-bată, astfel încât în prezentsuntem în faza de imple-mentare a unui nou proiect.Titlul noului proiect este

„Echipamente pentru îm -bu nătățirea intervențiilorîn situații de urgență”. Valoarea proiectului este de20.356.621,20 lei.

Obiectivul general al pro-iectului este creşterea gra-dului de siguranță a popu-lației, indiferent de localiza-rea aşezămintelor umane,prin creşterea calității ser-viciilor pentru siguranță pu-blică şi de asistență medicalăîn situații de urgență, în ve-derea sprijinirii unei dezvol-tări economice şi sociale du-rabile şi echilibrate teritorialla nivelul Regiunii 7 Centru.

Prin acest proiect se varealiza dotarea Inspec-toratelor pentru Situații deUrgență ale județelor Alba,Braşov. Covasna, Harghita,Mureş, Sibiu şi ale structu-rilor SMURD din cadrul

acestor inspectorate cu22 autospeciale de teren pen-tru lucrul cu apă şi spumă decapacitate mică (una pentrujudețul Brașov), 4 autospe-ciale pentru lucrul cu apă şispumă de capacitate mare(una pentru Brașov), 16 am-bulanțe de prim ajutor (tipB2) (trei pentru Brașov),2 ambulanțe de terapie inten-sivă (de tip C, dintre care unapentru Brașov).

De asemenea, se va asi-gura instruirea a 516 de per-soane care vor utiliza aces-te echipamente specifice,scăderea timpul mediu derăspuns al unităților mobilede intervenție la loculintervenției (cu autospecia-le pentru lucrul cu apă şispumă) de la 23’18” la21’32” în zonele rurale şide la 10’07” la 8’42” în zo-

nele urbane, precum și scă-derea timpul mediu de răs-puns al echipajelor de primajutor – asistență medicalăla locul intervenției de la16’09” la 13’57” în zonelerurale şi de la 5’49” la4’40” în zonele urbane.

Echipamentele specificece vor fi achiziționate în ca-drul proiectului vor putea fiutilizate în îmbunătățireaacoperirii riscurilor natura-le, tehnologice, biologice,sociale şi de incendii chiarşi incendii la fondul fores tierrespectiv incendii iz buc niteîn zone cu acces limitat,precum şi tuturor riscurilorcare presupun asistențămedicală de urgență.

Mihai PASCUvicepreședintele

Consiliului Județean Brașov

Mihail Veștea prezintă argumentele pentru care Brașovul a fost desemnat pol național de creștere economică

Page 6: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ziarul Astra

Iulian CĂTĂLUI

6

Iulian CĂTĂLUI

Ziarele Braşovului de altădată

Ziarul scria despre un medic de circumscripţie înCristian, dr. Neagoe Ale-xandru, care dădea consul-taţii şi în comuna Ghimbavşi care nu dovedea delocdragoste şi interes pentrucopiii de la Şcoala Elemen-tară ghimbăveană. Într-unadin zilele trecute, Dr. Nea -goe venind la Şc. Elem. dinGhimbav pentru a examinacopiii pentru complexulG.M.A. a convins pe fetiţaOlimpia Crăciun, din clasaa IV-a să se dezbrace pen-tru a i se face consultaţii,„plesnindu-i două palme dea sărit cât colo”! În faţaacestei „barbarii”, învăţă-toarea Altinovici n-a luat niciun fel de atitudine, badimpotrivă privea scena cape ceva amuzant. Atât me-dicul Neagoe cât şi învăţă-toarea Altinovici ar fi pututsă vadă foarte bine că fetiţa

cu pricina nu dorea să sedezbrace din cauză că era„murdar îmbrăcată” şi că eaar fi putut fi convinsă „cublândeţe” să se dezbrace.Atrăgându-i-se atenţia asu-pra „ruşinoasei sale com-portări”, medicul NeagoeAlex. a pretins că el nu seînchină nimănui. Cazul dela şcoala din Ghimbav nuera unic, medicul Neagoerefuzând, de asemenea, săfacă injecţii muncitoarei Ionescu Lucreţia din Ghim-bav, spunându-i că dacăvrea să-i facă injecţie, săvină la el la Cristian. „Cumse poate ca un medic să aibăo atitudine atât de condam-nabilă faţă de cei ce mun-cesc”, se întreba corespon-dentul ziarului, PopoviciNadejda, propunând sanc-ţionarea medicului, „cu toa-tă asprimea”, de către sec-ţiunea raională de sănătate.

O atitudine condamnabilă

Ziarul „Drum Nou” scriacă în seara zilei de 15 ia-nuarie 1960, un anumeMartin Gheorghe, din co-muna Cloaşterf, raionul Sighişoara în stare de beţie,s-a dedat la o serie de „actehuliganice”, lovind şi tero-rizând locuitorii pe care i-aîntâlnit pe drum, precum şipersoanele care se aflau lao şezătoare. Tribunalul po-

pular raional Sighişoara, l-acondamnat pentru huliga-nism la 4 ani de închisoare.Sentinţa a rămas definitivă,prin respingerea recursuluide către Tribunalul regio-nal al oraşului Stalin/Bra-şov. Locuitorii din Cloaş-terf au primit cu mare satis-facţie sentinţa pronunţatăde Tribunalul popular raio-nal Sighişoara.

Pedeapsă binemeritată

18 aprilie 1951 Lucrând în secţia Fierăriede la Atelierele T.C.-C.F.R.,la „forjarea unor suporţi descripeţi pentru compensato-rii de transmisie a aparatelorde centralizare”, toarşu’ Mihalcea Teodor reuşea sădepăşească zilnic normele delucru. Dar, în cinstea zilei de1 Mai, tov Mihalcea simţeaîn adâncul sufletului său că„trebue” să facă ceva maimult. Într-o bună dimineaţă,timp de 4 ore şi jumătate, lucrând cu ciocanul de 5 kgMihalcea a realizat 31 de bu-căţi suporţi, dând în medie27 de lovituri pentru o piesă .Dar tovul Mihalcea Teodor

nu era nici acum mulţumitcu acest rezultat, s-a „ener-vozat”, a luat un ciocan cu ogreutate dublă, de 10 kile,şi-a scuipat în palmă şi şi-azis: „Pentru 1 Mai, sărbătoa-rea tuturor oamenilor mun-cii, pentru pacea şi fericireapopoarelor trebue să-mi du-blez eforturile”! Astfel, înurmătoarele 4 ore, el a reu-şit să forjeze un număr de40  de bucăţi, dând acumdoar 13 lovituri pentru o piesă. Aşa a înţeles tovară-şul Mihalcea să lupte pentru„realizarea Planului de Statpe anul 1950, pentru pace şisocialism”.

Bătând cu ciocanul de 10 kgr. a mărit productivitatea muncii

23 aprilie 1950

26 aprilie 1950

Printre numeroasele co-mune din regiunea/raionulStalin/Braşov care se bucu-rau în aprilie 1951 de lumi-nă electrică era şi Ţânţari, înprezent Dumbrăviţa. Folo-sind reţeaua de înaltă frec-venţă care trecea prin comu-nele Bod şi Hălchiu, „ţăraniimuncitori” din Ţânţari auadus curentul electric şi încomuna lor, construind înacest scop, cu ajutorul Regionalei Electrice-Stalin,instalaţia necesară pentrutransformarea curentului.N-a fost ţânţărean care să nufi contribuit la această acţiu-ne măreaţă, „tovarăşi ţărani

muncitori” ca Toma, Lucea,Siloaie, Varză şi alţii, careprin munca lor voluntară făcută la căratul stâlpilor şifixarea lor în gropi, au înţe-les că muncesc pentru ei înşişi, „pentru fericirea că-minelor lor”, pentru ca „lam-pa lu’ Ilici” să lumineze în-treaga comună. Acum câte-va zile, primul bec electricinstalat în Ţânţari s-a aprins.Lumina lui, ce sparge beznanopţilor, „este un îndemn şimai puternic pentru ţăraniimuncitori care nu precupe-ţesc niciun efort în munca ceo depun pentru electrificareaîntregei comune”.

Lampa lu’ Ilici s-a aprins şi în comuna Ţânţari

25 aprilie 1951

25 aprilie 1951

În Braşovul anului 1950existau o mulţime de locuin-ţe la roşu, neterminate de că-tre proprietarii lor – deţină-tori şi ai altor clădiri în oraş,– care „exploatau în felulacesta nevoile populaţieimuncitoare”. Existau apoinenumărate imobile ai cărorproprietari s-au mulţumit anide zile doar cu încasarea chi-riilor stabilite după criterii despeculă, fără ca să se îngri-jească să bată un singur cuipentru repararea acestor imobile. La Braşov, „jefui-tori ai poporului muncitor”,ca Maria Folosea, care deţi-nea 34 de apartamente (in-credibil, chiar şi pentru „stan-dardele” capitalismului ro-mânesc sălbatic de astăzi!),Ion Peteu cu 16 aparta -mente, Wildman Dionisie cu

12 imobile cuprinzând 41 deapartamente, Ion Crăciun,cu  5  imobile cuprinzând29 apar ta mente sau FröhlichCarol cu 18 „căşi” erau nu-mai câţiva din sutele de ase-menea foşti „exploatatori”care deţineau majoritateaapartamentelor de locuit dinBraşov, pe care le şi lăsau,aşa de-al dracului, să se de-gradeze, în timp ce ei „înca-sau beneficii, locuind totoda-tă gratuit în apartamente con-fortabile”. Dar a căzut ca untrăznet Decretul PrezidiuluiMarii Adunări Naţionale aR.P.R. pentru naţionalizareaimobilelor ce au aparţinut„exploatatorilor”, ex-indus-triaşi, foşti moşieri, mari ban-cheri etc., care le-a dat o lovitură teribilă acestora.

O nouă lovitură dată exploatatorilor

Un rol important în „ridi-carea nivelului politic şi col-toral al ţărănimii muncitoa-re” îl aveau în anii 1950şi  reprezentaţiile date în comune de către echipele„coltorale” ale fabricilor şiuzinelor. Ele erau primite cubucurie de „ţeranii-munci-tori” şi „cimentau mai pu-ternic” frăţia dintre clasamuncitoare şi ţărănimea lafel de muncitoare. Erau însăunele cazuri când compor-tarea echipelor „coltorale”lăsa mult de dorit. Astfel, înaprilie 1951, „toarşii” de laechipa culturală a Fabriciide Celuloză „N. Bălcescu”

din Zărneşti şi altădată, întrecutul recent, cea din echi-pa uzinelor „6 Martie” dinTohan, au venit la Vulcanîntr-o stare de „ebrietateavansată”, beţi cleampă,cum se zice, în frunte cu res-ponsabilul coltoral, astfelîncât nu s-au putut ţine celedouă festivaluri sau repre-zentaţii! Ziarul conchideacă aceste manifestări carecompromit „activitatea rod-nică” a acestor echipe col-torale, „trebuesc aspru combătute de sindicateleacestor uzine, luându-semăsuri ca asmenea lipsurisă nu se mai repete”.

Comportare neserioasă

20 aprilie 1960

Caravana cinematografi-că a Comitetului ProvizoriuJudeţean s-a deplasat în apri-lie 1950, preciza ziarul„Drum Nou”, în plasa Zăr-neşti, vizitând comuneleBran, Bran-Poartă şi Şimon,prezentând în faţa ţăranilormuncitori diferite filme do-cumentare cu subiecte, cumaltfel, din lupta şi munca oamenilor sovietici. Peste4.000 de ţărani muncitori auvizionat genialele filme„Cultura seminţelor de in”,

„Sportul sovietic”, Poianaliniştită” şi jurnalele de ac-tualităţi, exprimându-şi „ad-miraţia nemărginită” faţă de„realizările măreţe obţinutede oamenii sovietici în toa-te ramurile de activitate”.Ţărănimea muncitoare dinaceste comune şi-a manifes-tat dorinţa ca să fie vizitaţicât mai des de caravana cinematografică, pentru aavea posibilitatea să-şi ridice„nivelul cultural şi politic”prin vizionarea acestor filme.

Caravană cinematografică în comuneleBran, Bran-Poartă şi Şimon

21 aprilie 1950

Brașovul s-a impus drept capitală economică, socială și multiculturală în urmă cu mulți ani

Page 7: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ziarul Astra 7

Pe lista noilor prefecţiapare numele profesoruluis ibian Axente Banciu(1875-1959). I se arată me-ritele avute pe meleaguri-le Braşovului atât ca pro-fesor la Liceul Şaguna din

1898 timp de câţiva ani,dar şi pe plan cultural caredactor la revista „ŢaraBârsei”.

(Gazeta de Transilvania,nr. 43, 26 aprilie 1931, p.4)

Noul prefect al Judeţului Braşov:profesorul Axente Banciu

Cu începere din9 mai, circulă om-nibusul între Bra-şov şi Făgăraş cuplecare dimineaţa,de la ora 7.00 dela  „Cârciuma luiDepner” (stradaLungă nr. 4) şi vasosi la Făgăraş la ora 16.00.A doua zi porneşte din Fă-găraş la ora 9.00 şi soseşteseara la Braşov, la ora18.00. Preţul unei călătorii

este de 4 coroane iar pentrustaţiile intermediare se plă-teşte mai puţin.

(Gazeta de Transilvania,nr. 95, 30 aprilie 1905, p.4)

Braşovul a găzduit douăzile la rând, meciul de fot-bal dintre echipa „Tőrek-vés” din Oradea şi cele maibune echipe braşovene.Duminică, în prima zi aevoluat echipa „Braşovia”,meciul încheindu-se cuscorul de 1:1, dintre braşo-veni evidenţiindu-se jucă-torii Geller (autorul golu-

lui), Tomecsko, Erdő şiMedeleanu. A doua zi afost rândul celor de la„Olympia” să joace pe te-ren. Evoluţia slabă a echi-pei este reflectată în scorulobţinut 0:5, ultimul gol fiind dat chiar de portaruladversarilor.

(Gazeta de Transilvania,nr. 44, 23 aprilie 1924, p.3)

Circulaţie de omnibus între Braşovşi Făgăraş

Meci de fotbalEste criticată intenţia „So-

cietăţii de înfrumuseţare aoraşului Braşov” de a schim-ba numele unor străzi dinBraşov.

Astfel subpretextul că„strada Ciz-marilor” şi„ T â r g u lCailor” sunt„nume urâ-te, miroasea cizme şigrajduri toc-mai în apro-pierea noului hotel Coroa-na” se propune ca numelefostului primar sas FranzHiemesch să fie dat uneistrăzi din centru cu numevechi. Ziarul protestează,

venind cu argumentul că„numele străzilor din Bra-şov înseamnă o epocă maiînfloritoare ca astăzi a ora-

şului” şinu pot fischimbateoricând. Sedă exem-plul „PieţiiSfatului” şi„Promena-dei” caresub nouaa d m i n i s -traţie au

primit numele de „Piaţa Iosif Francisc” şi „ParculRudolf”, nume pe care însăbraşovenii nu le folosesc.

(Gazeta de Transilvania,nr. 82, 15 aprilie 1911, p.2)

Modernizarea Braşovului?

Condei, pensulă, vioară.În vizită la Georg Scherg

Autorul articolului, ApáthyGéza (Braşov, 17 aug.1943– Braşov, 16 oct.1976), larândul lui poet şi publicistbraşovean realizează un in-terviu cu scriitorul GeorgScherg (Braşov, 19 ian.1917– 20 dec. 2002, Germania).

Este primit de Georg Scherg(foto) cu hârtie şistilou în mână. Erala lucru. Dar nu sesupără, îi place sădiscute despre lite-ratură. Literaturaeste viaţa lui, scrieşi predă. La catedrăîi vin multe idei,aici poate gândi cuvoce tare despre li-teratură. Scriitorul GeorgScherg consideră că literatu-ra şi în general toate creaţii-le artistice reprezintă un fe-nomen acustic. Gândurile,ideile scrise pe hârtie prin re-zonanţa cuvintelor citite cuvoce tare reîntregesc imagi-nea creaţiei în conştiinţa ci-titorului.

Muzica este o altă pasiu-ne. Cântă la vioară de la8 ani, a fost angajatul Filar-monicii Braşov ani la rând.Muzica îl ajută în sistemati-zarea şi clarificarea ideilor.A cochetat şi cu pictura, uninteres real a avut faţă de mi-niaturi.

Debutul este în 1954 cuvolumul de teatru Giorda-no Bruno. Alte scrieri apă-rute: Ovidius (teatru), Dakeiner Herr und keinerKnecht; Das Zünglein ander Waage; Die Erzählun-gen des Peter Merthes; DerMantel des Darius (romane);

Die Silberdistel (volum depoezii). În curs de apariţie:Penelope ist anderer Mei-nung; Der Spiegelkammer(romane).

(APÁTHY Géza. Toll, ec-set, hegedű. LátogatóbanGeorg Schergnél. În: BRAS-SÓI LAPOK, an 2, nr.15, 16aprilie 1970, p.6)

„Pentru cei care văd,să vadă”

O recenzie a noului romanal scriitorului braşoveanSzemlér Ferenc (OdorheiuSecuiesc, 3 apr.1906 – 9 ian.1978, Bucureşti). Acţiunearomanului istoric se desfă-şoară în oraşul de la poaleleTâmpei şi descrie perioadaciumei (1755-1756). Auto-rul exprimă vocaţia intelec-tuală, prin gândirea şi acţiu-nile personajului principalpreotul Szüle István. Recen-zia ridică romanul la valoa-rea creaţiilor lui Daniel De-foe, Jurnal din anul ciumeişi Albert Camus, Ciuma.

Cartea recenzată: Szem-lér Ferenc. A mirigy eszten-deje (Molima). Irodalmi kö-nyvkiadó, Bukarest, 1968.

(VERESS Dániel. Hogy alátók lássanak. În: BRASSÓILapok, an 2, nr.15, 16 apri-lie 1970, p.7)

Plimbare de primăvară pevalea Homorodului Mic

O vizită în localitateaJimbor, unde sătenii poves-tesc cu mare drag de Roz-sonday Jenő (1831 – 1904),cel care a notat obiceiurileşi povestirile sătenilor. Şi laJimbor exista obiceiul îm-puşcatul cocoşului şi altelelegate de izvoarele şi fântâ-nile din zonă.

Legenda despre CetateaJimbor culeasă de Rozsod-nay a fost publicată pentruprima oară de Orbán Balázssub titlul Recompensa loia-lităţii. A fost construită în se-colul XIII şi datorită poziţieistrategice apăra valea Ho-morodului Mic. După trece-rea tătarilor şi turcilor ceta-tea a fost refăcută decătre comunitate şiîşi păstrau proviziileacolo până de cu-rând.

Se face apel la tine-ret pentru păstrareaobiceiurilor vechi şireconstrucţia cetăţii.

Plimbarea conti-nuă la Mercheaşa şise prezintă impor-tanţa geologică a zo-nei şi fântânile deapă sărată care se fo-loseau de două oripe an.

Locurile preferatede localnicii de pevalea HomoroduluiMic vor rămâne to-tuşi Băile Homorodului şiVulcanii Noroioşi pentru va-loarea terapeutică.

(KISGYÖRGY Zoltán. Tavaszi séta a Kis Homo-ród mentén. În: BRASSÓI LAPOK, an 2, nr. 15,16 aprilie 1970, p.9)

Cercetări privindcombaterea cârtiţelorîn Ţara Bârsei

Se prezintă daunele pro-duse în agricultură de po-pândăi şi o scurtă istoriedespre cum s-au luptat oa-menii împotriva lor de-alungul timpului. În Antichi-tate se aduceau jertfe luiApollo, zeul recoltei pentrua-i scăpa de rozători. ÎnEvul Mediu se organizauadevărate „procese” ale ro-zătorilor cu desemnare deavocaţi pentru acuzare şiapărare. Verdictul „obliga”rozătorii să părăsească ţinu-tul. Câteodată se şi „execu-ta” acest verdict, mai alescând fugeau popândăii dincauza ploilor abundente.

Încă cu puţin timp în urmăs-a crezut că invazia popândăi-lor este un blestem şi că ani-malele cădeau din cer. În aniide după război unii cercetătoriau crezut că datorită dezvoltă-rii agrotehnicii rozătorii vordispărea, dar s-au înşelat.

În Ţara Bârsei topirea len-tă a zăpezii favorizează în-mulţirea popândăilor. Insti-tutul de Cercetare pentru Pa-jişti recent înfiinţat la Măgu-rele, elaborează metode deprevenire a înmulţirii aces-tor rozătoare.

(Dr. HAMAR Márton.Rágcsálókutatás a Barca-ságban. În: BRASSÓI LA-POK, an 2, nr.16, 23 apri-lie 1970, p.5)

La ce ne raportăm

O cronică foarte critică aSalonului de primăvară agraficienilor braşoveni. Au-toarea pune întrebări desprecriteriul de selecţie a artiş-

tilor pentru acestă expozi-ţie, precum şi despre modulnu tocmai reuşit de expune-re a creaţiilor unor artişticonsacraţi precum CsutakLevente, Plugor Sándor,Friedrich Bömches, Ale-xandrina Hilohi-Gheţie,

Viktor Stürmer, KasparTeusch, Ioan Mattis. Ea in-sistă pentru promovareaadevăratelor valori pentruo educaţie artistică a publi-cului braşovean.

(LENDVAY Éva. Hol áll amérce? În: BRASSÓI LA-POK, an 2, nr.16, 23 aprilie1970, p.5)

„Cantica humana”prezentat la Braşov

Un eveniment muzical deinedit la Braşov: oratoriul„Cantica humana” de Fr.Xavér Dressler în interpre-tarea Filarmonicii Braşov şiCorului Bach din Sibiu subconducerea compozitorului.

Concertul a fost găzduit deTeatrul Dramatic şi a avutun real succes.

(N.J. Oratórium-bemuta-tó Brassóban. În: BRASSÓILAPOK, an 2 nr. 16,23 aprilie 1970, p.5)

Brassói Lapok 1970

Mihaela LUPU

DINU Eva

Cetatea Jimbor care apăra odinioară Valea Homorodului Mic

Page 8: Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare ... Astra - nr...50 de pensiuni agroturistice, catalogate cu 2, 3 sau 4 margarete și patru hoteluri funcționale,

Ziarul Astra

Personalitate recunoscută înŞchei în veacul al XVIII-lea,Ilie Birt a fost un negustorde vază, luptător neînfricatpentru cauza românilorbraşoveni.

Ilie Birt este și unul din cti-torii şcolii de piatră din Şchei,etajată la 1760 şi iniţiatorulunor relaţii, mai ales econo-mice cu ţinuturile româneştide peste munţi. A rămas înconştiinţa localnicilor în spe-cial prin cele două troiţe ridi-cate în Şcheii Braşovului.

Şi totuşi, cine este Ilie Birt?Poporul din Şchei îi păstrea-ză amintirea ca pe a unui eroude baladă şi legendă, fără însăa-i cunoaşte în realitate bio-grafia, păstrată încă sub col-bul necercetării şi al documen-telor oficiale din veacul alXVIII-lea.

Născut în Şcheii Braşovu-lui, ca fiu al unui „păstor devite” la anul 1698, într-o fa-milie de negustori, al căror venit provenea din negoţul pecare îl făceau cu produsele viticole şi animaliere cu Mun-tenia. Nu ştim unde a învăţatcarte, dar actele Magistratuluibraşovean (cu care se afla me-reu în conflict) confirmă ade-

vărul că vorbea trei limbi: ma-ghiara, greaca şi turca, alăturide limba română şi chiar ger-mana (pe care o foloseşte înunele scrisori).

Acesta a fost unul din argu-mentele pentru care româniidin Şchei îl folosesc pe IlieBirt ca delegat permanent allor la Viena, Buda, Cluj şi înalte localităţi din ţară şi stră-inătate, apărându-le drepturi-le istorice de negoţ. Ca mem-bru al Companiei greceşti dinBraşov, autoritatea sa diplo-matică este şi mai puternică.Se iscălea „căpitan” tocmaipentru a impune în faţa auto-rităţilor cu care se afla în con-tact şi această calitate o deţi-nea ca fost căpitan în armatahusarilor comandată de colo-nelul Springer.

La 1737, în timpul războiu-lui cu turcii, îşi formează ocompanie, (în marea lor ma-joritate Juni din Şchei) şi dinînsărcinarea comandantuluisuprem al armatei austriece,generalul Fr. Valis, câştigă omare victorie în confruntareacu turcii la Piteşti, reuşind săcaptureze 36 de prizonieriturci.

Pe lângă bogata sa activita-te obştească şi politică Ilie Birt

se înscrie într-o tradiţie loca-lă, născută din obiceiul stră-bun al şcheienilor de a ridicala răspântii de drum cruci-troi-ţe ca suport moral pentru că-lătorul creştin care se doreştestrăjuit de puterea divină îndrumul său. Deşi – după cumdovedesc documentele – IlieBirt ridicase mai multe troiţe,astăzi se mai păstrează doardouă, în Piaţa Prundului şi altaplacată pe casa sa, pe stradacare-i poartă numele. Actulctitoricesc al troiţei din PiaţaPrundului este înscris în gra-fie chirilică pe faţada nordicăa crucii menţionând: „Cu vre-rea tatălui şi cu desăvârşireaDuhului Sfânt, ridicatu-s-auaceastă sfântă cruce întru cin-stirea hramului a Sfintei Troi-ţe celei nedespărţite, în zilele înălţatului împăratu K(arol)VI. 1738... de robul lui Dum-nezeu Căpitan Ilie Birt şiro(a)ba lui Dumnezeu Neacşai snă ego (şi fiii săi) Ilie,Radu”. Intervenţii ulterioarede consolidare şi restaurare aufăcut aproape indescifrabileinscripţiile. Reparând troiţa laanul 1780, prin propria chel-tuială, Ilie Birt aşează o nouăinscripţie, de data aceasta îngrafie latină, inscripţia purtând

în locul vulturului bicefal ini-ţial, stema mare a României.

Interiorul capelei, care adă-posteşte troiţa, este mult maibine conservat, zugrăvit în în-tregime în maniera veaculuial XVIII-lea (ca şi paracliselebisericii Sf. Nicolae, probabilde aceiaşi zugravi Raneti dinCraiova). După ce în anul1886, cu cheltuiala bisericii,troiţa este supusă unei noi res-taurări, în 1920, pentru pro-tecţia ei se realizează actualulgrilaj de fier.

Cea de a doua troiţă este ridicată după 10 ani, în 1748,în colţul casei sale, loc al bi-furcării străzilor Pe Tocile şiIlie Birt. Ridicarea ei a stârnitnemulţumirea autorităţilor.„Acest vrednic de laudă căpi-tan – scria cronica anonimă aŞcheiului – multă gâlceava aavut cu Magistratul că puindo cruce lângă casa dumnealui,Maghistratul n-au vrut să-i în-găduiască şi aşa având multăgâlceava, au mers la Sibii şide acolo au adus poruncă şi aufăcut acea cruce. După aceia,puind Sfatul multă pismă asu-pra dumnealui au avut multăgâlceava”.

Deşi reparată în anii 1830şi 1900 (ultima dată de Vasile

Muntean Dulcioiu şi soţia saParaschiva), acestei troiţe nui se mai pot citi azi inscripţii-le, păstrate doar în cartea luiCandid Muşlea, din care ci-tăm: „ Cu vrerea Tatălui şi cuajutorul Fiului şi cu săvârşi-rea Sfântului Duh, înălţatu-s-au această sfântă şi dumneze-iască cruce în zilele înălţateiCrăiese i noastre Măriei Te-rezia, fiind mitropolit PavelNenadovici ol (din) Karloviţşi gubernator Haler Janos, dedumnealui Căpitan llie Birt...martie 5 văleat 1755. PopaDimitrie (n.n. Duma, parohulbisericii din Şchei)”.

Anual Junii Brașoveni, în-cep ritualul lor din duminicaprimă după Paști, (DuminicaTomii) înconjurând troița luiIlie Birt din Șchei călări, cân-tând „Hristos a înviat”.

Fiind o zestre morală aromânilor din Șcheii Bra șo vu -lui, aceste troițe, pe lângă fap-tul că solicită îngrijirea dinpartea autorităților abilitatepentru păstrarea patrimoniuluinațional, ar trebui să fie multmai mult mediatizate prin mij-loacele mass-media pentru afi cunoscute de turiștii carepoposesc la Brașov

Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

Troițele căpitanuluiIlie Birt

8

Guvernul României va in-vesti, începând de luna viitoa-re, 1,65 de milioane de lei pen-tru finalizarea lucrărilor deaducţiune a apei şi alte 2,7 mi-lioane de lei pentru drumurilecomunale din zonă, a anunțatvicepreședintele CJ Brașov,Mihai Popa. Totodată, urmea-ză ca după finalizarea docu-

mentaţiei necesare să fie ofe-rite fonduri şi pentru sistemulde canalizare al localităţii. Gu-vernul a decis să facă acesteinvestiţii după ce Viscri, supranumit şi satul prinţuluiCharles a fost vizitat de nu maipuţin de 10.000 de turişti stră-ini. Pentru a atrage cât maimulţi vizitatori este nevoie şi

de drumuri şi utilităţi nu doarde imaginea pitorească a satu-lui transilvănean. Viscri s-adezvoltat enorm după ce prin-ţul Charles şi-a cumpărat oproprietate în zonă. Viscri aajuns de la un sat izolat la o ve-ritabilă atracţie turistică. SatulViscri numără puţin peste1.000 de locuitori şi adăpos-

teşte una dintre cele mai spec-taculoase biserici fortificate să-seşti, de altfel fiind una din celeşase înscrise în patrimoniulmondial UNESCO.

Frumuseţea locului a atrasatenţia Fundaţiei Mihai Emi-nescu Trust, patronată de prin-ţul Charles, care a renovat biserica şi alte câteva case dinzonă dându-le strălucirea dealtă dată. Izolarea, dar şi ab-senţa altor ocupaţii în afară deagricultură, au făcut ca pe lasfârşitul anilor ’90 să aparăproiectul „Şosete din lână naturală din Viscri”, iniţiat dedoi nemţi stabiliţi aici.

Şosetele, croşetate din vechipulovere de lână de către femeile din sat, erau la începutdate în schimbul alimentelor(zahăr, ulei sau pâine). Cumgrămada de şosete a început săcrească din ce în ce mai mare,cu timpul trocul s-a transfor-mat într-un adevărat proiect la

care participă 125 de femei dinsat. Ţărăncile tricotează apro-ximativ 10.000 de perechi deşosete, mănuşi, căciuli, pulo-vere sau papuci de pâslă careajung la depozitul central dinNaumburg Germania, de undese vând în toată ţara.

De la sat obscur la atracţieturiscă, Viscri avea să devinăcunoscut în întreaga Europădupă ce prinţul Charles a cum-părat o casă aici în 1996 şia  vorbit în multe interviuri despre frumuseţile satului dinTransilvania. Casa „regală”din Viscri este închiriată pes-te an turiştilor, care trebuie săscoată din buzunar 670 de liresterline, pe săptămână. Satullui Charles, cum este cunoscut

acum Viscri, este vizitat anualde peste 15.000 de turişti, ma-joritatea străini. Viscri a fosttrecut pe harta mondială a satelor tradiţionale din lume,aflându-se în patrimoniulUNESCO.

Satul a făcut obiectul maimultor reportaje apărute în pre-sa britanică. Ultimul chiar întoamna lui 2012, în „The Te-legraph”. Publicaţia relata călocalitatea practic a înflorit şia devenit unul dintre locurilepreferate de turiştii din întrea-ga lume. În plus în ultimii anis-au construit pensiuni şi res-taurante care îi întâmpină peturişti cu produse tradiţionale.O noapte de cazare la Viscricostă între 40 şi 60 de lei.

Așteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: [email protected]

Guvernul face investiţii în infrastructura de la Viscri