of 158 /158
AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA BRAN CUPRINS Introducere Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate in vederea amenajării unor complexe turistice………….. 1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara noastră. 1.2. Turismul Rural Românesc-subiect al managementului de proiect 1.3. Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism Capitolul 2. Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare FNDR necesar realizării investiţiei 2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială– Componenta de Investiţii 2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitaţia Deschisă 2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică Capitolul 3. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica 3.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces 3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural

Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA BRAN

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate

in vederea amenajării unor complexe turistice…………..

1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră.

1.2. Turismul Rural Românesc-subiect al managementului de proiect

1.3. Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Capitolul 2. Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare – FNDR

necesar realizării investiţiei

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială– Componenta

de Investiţii

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitaţia Deschisă

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică

Capitolul 3. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica

3.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces

3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a zonei

3.4. Metodologia amenajarii turistice a teritoriului in mediul rural

Capitolul 4. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajării unei

pensiuni turistice în zona Bran

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

4.2. Analiza mediului concurenţial

4.3. Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finanţare

4.4. Analiza rentabilităţii investiţiei

Concluzii

Bibliografie

Page 2: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

INTRODUCERE

Turismul rural a cunoscut în ultimul deceniu o evoluţie spectaculoasă, atât

în planul ofertei cât şi al cererii, sub influenţa a numeroşi factori. Considerată

pe bună dreptate „piatra de temelie” a turismului rural românesc, Zona

Branului prin cadrul natural deosebit este gazda turiştilor veniţi aici să

petreacă câteva zile de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi stresul marilor

oraşe.

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu privind amplasarea şi amenajarea

unei pensiuni turistice de cinci margarete (nivel maxim de clasificare ce poate

fi obţinut pe pensiunile rurale) în Zona Bran, cu sprijinul unei Finanţări

Nerambursabile Phare, a cărei metodologie de obţinere este tratată pe larg în

capitolul patru al prezentei lucrări.

Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari,

manifestată de către turişti pentru servicii turistice de calitate superioară, în

unităţi de cazare situate în mediul rural.

Lucrarea este structurată pe cinci capitole, prin intermediul cărora se va

încerca demonstrarea oportunităţii construcţiei unei pensiuni turistice de cinci

margarete în această zonă..

Mai întâi sunt prezentate câteva aspecte teoretice privind turismul rural ca

subiect al managementului de proiect şi aspectele teoretice necesare întocmirii

studiilor de fezabilitate necesare fundamentării investiţiilor. Urmează apoi

prezentarea pe larg a zonei ce va găzdui amplasarea proiectului de amenajare,

pentru ca apoi să se treacă la evaluarea necesarului pentru investiţie în

condiţiile obţinerii unui credit nerambursabil pentru parte din investiţiile ce

urmează a fi realizate.

Prezenta investiţie îşi propune umplerea unui gol în oferta turistică, în

scopul satisfacerii cerinţelor şi celor mai pretenţioşi clienţi.

CAPITOLUL 1

1

Page 3: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate în vederea

amenajării unor complexe turistice

1.1 Turismul in zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră

La început de neînţeles, apoi greu acceptat datorită lipsei sale de

prestigiu, turismul rural s-a impus încet dar consecvent, în special pe pieţele

turistice din ţările dezvoltate economic, ţări puternic industrializate si cu grad

de urbanizare ridicat. Turismul în spaţiul rural este din ce în ce mai apreciat

de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii tot mai stresante. Nefiind decretat

drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuşi o

posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat şi curat.

După anii ’60, omenirea a început sa fie tot mai preocupată de

destinaţia vacanţelor sale, turismul devenind una din cele mai importante

activităţi economice din lume.Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de

petrecere a vacantelor in mijlocul naturii, din ce in ce mai multi turisti şi-au

manifestat dorinţa de a petrece clipe de relaxare în mediul rural. Prezentarea

sintetică a obiectivelor acestor turişti ar arăta astfel:

Satisfacerea curiozităţii si dorinţa petrecerii vacantelor in cu totul

alte condiţii de viata si civilizaţie decât cele obişnuite;

Manifestarea interesului pentru noi destinaţii;

Fragmentarea timpului alocat vacantelor in 3-4 minivacanţe;

Turism cultural si de cunoaştere;

Alegerea ţărilor învecinate ca destinaţii de vacantă;

Urmare a acestor tendinţe, s-au conturat o serie de avantaje pentru

zonele rurale:

Valorificarea bogatului potenţial turistic rural

Efectuarea de investiţii in capacitaţi noi de cazare, alimentaţie

publica si agrement2

Page 4: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate

Îmbunătăţirea nivelului de trai pentru zonele utilizate ca bază

materială a turismului

Stabilirea populaţiei rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice

Înviorarea tradiţiilor populare, dorinţa de perpetuare a unor

meşteşuguri tradiţionale

În Romania, turismul rural se practică din totdeauna, dar spontan,

sporadic, întâmplător şi mai ales neorganizat.Primele încercări de turism

organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe

litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că a fost un început promiţător,

deoarece în anul 1972 Ministerul Turismului procedeaza la identificarea şi

selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti, ce

urmau a fi lansate în turism1.În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi

introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. Însa în

anul imediat următor, s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţe

particulare, satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul

internaţional. Dat fiind faptul că o serie de localităţi au fost incluse în

programele cu caracter cultural şi folcloric ale Oficiul Naţional de Turism

“Carpaţi “ Bucureşti şi contractate pe pieţele externe, se realizează o derogare

pentru un număr de 5 localităţi rurale.

Scurta perioadă de oficializare a turismului rural nu a făcut posibilă

organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor

turistice.

Deşi după 1989, interesul pentru acest tip de turism a renăscut,

patrimoniul turistic rural este insuficient valorificat, produsul turistic fiind în

curs de cristalizare. Marea parte a ofertei turistice rurale este reprezentată de

gospodării ce oferă prestaţii turistice primare. Astfel sfera activităţilor

turistice prestate în mediul rural românesc trebuie lărgită de la simpla oferire

de cazare la:

1 Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972

3

Page 5: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Etalarea produselor gastronomice populare

Agrement şi animaţie specifică zonelor săteşti

Transport cu mijloace tradiţionale

Pelerinaje către locaşuri de cult consacrate

Vizitarea atelierelor meşteşugăreşti

Toate cele prezentate pot şi este necesar să constituie componentele

produsului turistic rural românesc, cunoscut fiind faptul că produsul turistic în

general reprezintă “un amalgam de elemente tangibile şi intangibile,

concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”2.

Pentru turism calitatea produsului este deosebit de importantă, cunoscut

fiind faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează

servicii de proastă calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o

destinaţie. Practica demonstrează că o dată un produs turistic compromis,

refacerea acestuia implică eforturi materiale şi umane mari pentru o perioadă

mai lungă de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii

de calitate. Se subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces

şi mijloace de comunicaţie moderne, o dotare sanitară modernă, de condiţii de

confort atât pentru cazare cât şi pentru alimentaţia publică.

Analiza internă a satului - produs turistic.

Dacă până în momentul de faţă am încercat să creionăm o imagine de

ansamblu pentru turismul rural românesc, putem considera începând din

momentul de faţă că ne aflăm în faţa unei activităţi tip “management de

proiect”, care ne va impune, pentru a ne înşela cât mai puţin, să gândim mai

mult sau în termeni economici să lucrăm eficient şi profitabil.

1.2. Turismul rural românesc-subiect al managementului de proiect

2 Puiu Nistoreanu-Turismul Rural-O afacere mica cu perspective mari , Bucuresti 19994

Page 6: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de

planificare şi administrare a sarcinilor şi resurselor, în vederea atingerii unor

obiective şi de comunicare a rezultatelor înregistrate.

În această lumină un proiect este neapărat o activitate cu scop şi

finalitate. Cu alte cuvinte are un început şi un sfârşit, este planificat şi

controlat, iar la sfârşit conduce la concluzii clare. În altă ordine de idei,

proiectul fiind supus unui proces de validare şi verificare a fezabilităţii, va

crea schimbare în domeniul respectiv.

Particularizând, putem spune că satul românesc, pentru a putea deveni

produs turistic, trebuie să îndeplinească următoarele exigente:

Să-şi clarifice obiectivele, să-şi pună în valoare atuurile şi să

remedieze deficienţele pentru a deveni o reală atracţie;

Să-şi dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitând

utilizarea ineficientă a resurselor de orice natură;

Să comunice intern ( toate persoanele interesate şi implicate în

devenirea satului) şi extern (cu mediul, dar mai ales cu turiştii);

Să planifice, monitorizeze şi să controleze resursele umane, materiale

şi băneşti necesare pentru ducerea la bun sfârşit al proiectului;

Să menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii

pentru a reduce zonele de risc şi a lucra eficient la detalii;

Să aprecieze ce trebuie făcut sau nu înainte de execuţie şi să

implementeze un standard de calitate adecvat;

Să micşoreze costurile prin maximizarea eficienţei lucrului şi a

alocării resurselor;

În construirea practică a proiectului de transformare a satului în produs

turistic, se parcurg următorii paşi:

1.Definirea clienţilor/turiştilor şi stabilirea modului de satisfacere a

solicitărilor acestora (nevoile şi dorinţele lor)

2.Realizarea unei liste de sarcini ce revin fiecărei activităţi (serviciile

de bază-cazare şi alimentaţie publică ; serviciile complementare-transport,

agrement, comerţ, informaţii, pază, marcaje, etc.)5

Page 7: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

3.Estimarea resurselor necesare şi calculul bugetelor minime necesare

îmbunătăţirii dotărilor, modernizărilor, îmbunătăţirii alimentării cu apă,

energie, combustibil

4.Verificarea fezabilităţii

5.Luarea în considerare a riscurilor

6.Managementul activ al proiectului

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a unor astfel de proiecte, sugerăm

urmărirea concordanţei dintre sarcini, resurse şi timp prin intermediul unei

diagrame GANTT.

Având în vedere că prezentul proiect de amenajare a unei pensiuni

turistice rurale, prin intermediul unei finanţări din Fondurile Phare-FNDR3

trebuie dus la sfârşit în termen de 12 luni de la aprobarea Dosarului de Finanţare de către

Autoritatea Contractanta ( furnizorul fondurilor), diagrama GANTT poate lua următoarea

formă grafică:

Nr.

Crt.

Sarcina Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep

1 Cercetarea

pieţei

2 Analiza

Fezabilităţii

3 Proiectarea

Produsului

4 Testarea

Produsului

5 Stagiu preliminar de

lansare

6 Primirea Feed-back-

ului

7 Revizuirea

8 Stagiul Final de

lansare

9 Analizarea

10 Concluzii

Fig. 1.1. Model de implementarea produsului turistic - Diagrama GANTT

Diagrama GANTT prezintă modul de realizare a sarcinilor în funcţie

de data de începere şi durata acestora, precum şi imaginea grafică a modului

de suprapunere şi corelare a diverselor activităţi

3 FNDR-Fondul National de Dezvoltare Regionala6

Page 8: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Ceea ce proiectul realizează în cadrul comunităţii rurale este o noua

porţiune de piaţă care va permite extinderea procesului vânzării-cumpărării

produselor turistice. Produsul turistic pe care ne propunem să-l realizăm şi să-

l comercializăm poate face obiectul unor investigaţii pe trei nivele, prin care

vom urmări identificarea unor aspecte esenţiale care au relevanţă în ochii

turiştilor şi cărora ofertantul / producătorul trebuie să le acorde mare atenţie.

Specialiştii consideră că analiza pe trei nivele a oricărui produs pune în

evidenţă existenţa următoarelor aspecte esenţiale ce caracterizează respectivul

produs:

1.Esenţa produsului - reprezintă necesitatea căreia îi corespunde

produsul / serviciul turistic oferit, necesitate care conduce la decizia de

cumpărare. Turistul sosit în mediul rural caută satisfacerea unei necesităţi

(linişte, culoare locală, odihnă, recreere, etc.) a unei dorinţe (trăirea unei

vacanţe liniştite, practicarea de hobby-uri) sau găsirea unei soluţii pentru

problemele sale (inspiraţie, relaxare, meditaţie, etc.)

2.Produsul sau serviciul ca atare - înfăţişează caracteristicile proprii

produsului (servicii de bază-cazare şi masă; sejur de scurtă sau lungă durată;

odihnă, etc.).Elementul major îl reprezintă imaginea produsului în ochii

turistului. Imaginea produsului turistic rural este formată din informaţiile pe

care le are turistul despre produs ca şi experienţă interactivă legată de

consumarea vacanţelor sale în mediul rural

3.Produsul sau serviciul completat - include tot ceea ce se oferă

turiştilor pe lângă produsul de bază. Surprize, materiale promoţionale

(brelocuri, hărţi, pliante, cataloage) muzee, servicii suplimentare (închiriere

sănii, căruţe, cai, etc.) cu alte cuvinte tot ceea ce este oferit suplimentar,

sporind valoarea produsului turistic.

Prezentarea sub diverse aspecte a produsului turistic rural românesc

scoate în evidenţă existenţa atât a unei concurenţe interne (între produsele

turistice din diverse zone ale ţării noastre) cât şi a uneia externe (faţă de

produsele rurale europene).

7

Page 9: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru a putea atrage şi mai ales pentru a putea vinde cu succes

produsele noastre turistice, acestea trebuie să fie cunoscute de către potenţialii

clienţi.

Comunicarea calităţilor produsului turistic propriu , implică răspunsuri

la întrebări de genul:

-Oferim prestaţii turistice de cea mai bună calitate?

-Preţurile noastre reflectă un just raport al calităţii?

-Răspundem cu receptivitate necesităţilor turiştilor

-Unitatea/echipamentul nostru este mai bine plasat în raport cu

concurenţa?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări satisfac aşteptările noastre (atât

prin prisma prestatorului cât şi al utilizatorului) atunci rămâne doar să

declanşăm o posibilă întrecere cu cei mai buni în domeniu.

Analiza mediului de marketing al turismului rural românesc

Organizaţiile de orice fel operează într-un climat intern şi în altul

extern, care au influenţe diverse asupra rezultatelor.

Investigarea mediului intern şi extern impune realizarea a două tipuri

de analiză:

1.Analiza SWOT

2.Analiza factorilor mediului extern

1.Analiza SWOT presupune luarea în calcul a următoarelor

elemente :Puncte tari (Strengths) , Puncte slabe (Weaknesses) , Oportunităţi

(Opportunities) , Ameninţări (Threats).

În cazul studiat de către noi vom prezenta fiecare dintre aspectele

enunţate, dorind a pune în evidenţă elementele relevante pentru analiza

mediului de marketing.

Punctele tari sunt determinate de către factorii interni. Nu sunt greu de

identificat, deoarece turismul rural românesc poate oferi o mare varietate de

produse şi servicii. Situată în centrul continentului European, România

include un patrimoniu turistic natural şi antropic deosebit de valoros, în care

un rol important îl joacă relieful deosebit de pitoresc şi variat, obiectivele 8

Page 10: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

turistice şi activităţile recreatorii (drumeţii, pescuit, vânătoare, peşteri, schi şi

multe altele).Alte oportunităţi includ stilul de viaţă tradiţional şi existenţa

satelor vechi unde turistul poate experimenta „o călătorie în timp”.

Nu lipsite de importanţă sunt următoarele elemente:

Existenţa unor rute internaţionale-şosele şi cale ferată

Prezenţa a 17 aeroporturi din care 5 internaţionale

Interesul şi preocuparea comunităţilor rurale în domeniul turismului

rural

Accesul la produse şi influenţe occidentale

Tarife accesibile(cazare, masă, transport)

Fructe şi legume proaspete în sezon

Vinuri foarte bune

Punctele slabe-sunt determinate tot de factorii interni. Ele rezultă din

neajunsurile organizatorice şi se materializează în:

Informaţii turistice puţine atât în ţară cât şi în străinătate

Lipsa legăturilor aeriene directe cu ţări interesate de produsul rural

românesc

Transporturi inconvenabile sau chiar puţin dezvoltate în zonele

montane

Număr extrem de redus al agenţiilor rent-a-car în teritoriu

Materiale promoţionale puţine şi de proastă calitate

Puţine unităţi de alimentaţie publică şi o varietate limitată de

mâncăruri specifice bucătăriei româneşti

Servicii hoteliere de calitate şi standarde îndoielnice

Greutatea găsirii unor ghizi specializaţi

Lipsa curăţeniei în locurile publice (comparativ cu standardele

occidentale)

Lipsa înţelegerii nivelului aşteptării clienţilor străini

Posibilităţi limitate de folosire a cardurilor bancare şi a cecurilor de

călătorie.

9

Page 11: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Oportunităţile-sunt determinate de evoluţia factorilor externi

organizaţiei, însă care influenţează favorabil prin cadrul general pozitiv.Din

rândul acestora putem enumera:

Imaginea romantică, puritatea şi arhaicul satului românesc

Creşterea numărului străinilor ce călătoresc în România pentru

afaceri

Creşterea numărului străinilor care muncesc şi trăiesc în România

Creşterea posibilităţilor de acces la produsele occidentale

Existenţa ambasadelor străine şi a comunităţilor de străini

Intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între

culturi şi înlătură dezinformarea

Apariţia tot mai multor site-uri pe Internet, ce prezintă serviciile

oferite de către prestatorii în domeniu

Stabilizarea monedei naţionale

Ameninţările-sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui

într-o frână într-un cadru general defavorabil:

Imaginea nu tocmai favorabilă în exterior

Degradarea mediului natural, poluarea

Posibilităţi limitate de cazare

Insuficiente informaţii necesare pentru călătorii

Infrastructură săracă

Instabilitatea monedei naţionale

Servicii medicale de urgenţă

Costuri ridicate sau lipsa posibilităţilor de închiriere a unui mijloc

de transport

Costul relativ ridicat al vizelor pentru România

Analiza factorilor mediului extern-a fost realizată prin intermediul

noţiunilor de Oportunitati şi Ameninţări a căror examinare ne va permite

depistarea influenţei acestora asupra evoluţiei turismului rural românesc.

Oportunităţile şi ameninţările turismului rural românesc, sunt bine a fi

studiate prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici 10

Page 12: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

şi politici) ca şi prin viziunea factorilor mediului concurenţial (piaţă, putere de

negociere, concurentă, costuri).

Aceste studii interdisciplinare pot scoate în evidenţă, pe de o parte noi

valenţe ale produsului turistic, iar pe de altă parte aspecte care fac ca produsul

turistic rural românesc să nu fie receptat conform aşteptărilor.

Turismul rural românesc-o nişă de piaţă

România este o ţară frumoasă, ce poate oferi vizitatorilor o mare

varietate de produse turistice , dar care are de învins în viitorul apropriat o

serie de obstacole.

În cadrul analizei SWOT am depistat o serie de puncte unde este

necesar a acţiona în vederea îmbunătăţirii cadrului general sau a produselor în

sine pentru realizarea dezideratului final, satisfacerea necesităţilor clienţilor.

În prezent, durerosul adevăr este că pentru vizitatorii străini, România

nu prezintă prea mult interes . Turistul străin plăteşte pentru majoritatea

serviciilor turistice o rată comparabilă cu preţurile vestice, primind în schimb

un produs de o calitate mai scazută (comparativ cu standardele europene).În

mod logic se naşte următoarea întrebare: De ce ar vizita România în timp ce la

aproape aceeaşi bani ar putea vizita Franţa, Germania sau Italia, primind în

schimbul banilor săi un produs de calitate superioară? Pentru a putea formula

un răspuns, ne propunem o succinta argumentare.

Studiind produsul turistic al mediului rural concertat cu factorii

determinanţi ai deciziei de cumpărare în condiţiile pieţei turistice şi

coroborând cu punctele tari respectiv slabe constatăm că minimalizând

slăbiciunile şi maximizând punctele forte vom crea o nişă de piaţă profitabilă.

Scopul este identificarea caracteristicilor care fac România să fie diferită. Ce

are ţara noastră de oferit şi nu intră în competiţie directa cu alte destinaţii

turistice?Cât de puternice sunt aceste pieţe potenţiale?

Dacă vom încerca o diagnosticare sumară a motivatiei în alegerea

destinaţiei de vacanţă vom constata că un turist alege:

Franţa pentru plajă sau pentru a vizita Parisul

Austria pentru schi11

Page 13: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Germania pentru drumeţii

Grecia pentru istorie

Spania pentru insule

Ţara noastră oferă o mare varietate turistică, dar turistul nu poate să o

parcurgă în întregime într-o vacanta, ca în cazul Belgiei, Olandei sau

Luxemburgului. În mod logic descoperim că trebuie puse în valoare acele

produse turistice care nu pot fi văzute şi obţinute în alte ţări. Nişa de piaţă

poate fi realizată din multitudinea de alternative de una din următoarele

variante:

Produsul în sine: satul românesc, festivaluri româneşti, sărbătorile

la români (Paştele, Craciunul), mâncarea românească, mănăstirile pictate,

mitul lui Dracula, cetăţile ţaraneşti, Delta Dunării, etc.

Preţul: existenţa unui raport calitate preţ corect trebuie înţeles de

către toată lumea

Accesul convenabil: se ştie că localizarea este un avantaj în orice

afacere, iar în turism este unul major

Odată cu descoperirea nişei munca nu s-a încheiat. Urmează găsirea

pieţelor, a segmentelor de piaţă interesate şi motivarea lor. Nu este suficient

să oferi un produs turistic, trebuie să oferi motivul cumpărării şi mai ales să

faci cunoscută oferta ta pe pieţele potenţiale.

1.3 Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Este in general admis că atunci când abordam fenomenul turistic

trebuie să avem în vedere că este vorba despre o “producţie de servicii”.Gama

largă şi eterogenă a serviciilor ce dau conţinut activităţilor de turism,

trăsăturile comune cu celelalte componente ale terţiarului, modificarea sub

impactul aceloraşi grupe de factori confirmă apartenenţa la sfera sectorului

tertiar.

Un alt argument în favoarea includerii turismului în categoria

activităţilor prestatoare de servicii rezidă în chiar definirea produsului turistic, 12

Page 14: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

a ofertei turistice.Astfel produsul turistic este considerat a fi rezultatul

asocierilor, interdependeţelor dintre resurse (patrimoniu) şi servicii. Resursele

vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestării de

servicii specifice.

Conţinutul particular al produsului turistic, modul său de determinare,

argumentează nu numai recunoaşterea turismului ca activitate de prestări

servicii, ci şi nota sa de specificitate.Nu ne vom referi aici la toate elementele

ce particularizează turismul, ci vom insista asupra faptului că realizarea unor

investiţii sau executarea unor lucrări în acest domeniu, vizează atât populaţia

ţărilor emiţătoare, cât şi pe cea a ţărilor receptoare de turişti. Prima categorie

este interesată în special de problema preţurilor şi a calităţii serviciilor ce vor

fi prestate, în timp ce a doua categorie urmăreşte efectele ecologice, socio-

economice, culturale induse de dezvoltarea turismului.

Pentru a evalua efectele unei dezvoltări a activităţii turistice,

producătorii/distribuitorii încearcă să găsească răspunsuri la o serie de

întrebări referitoare la modul cum va evolua piaţa turistică, la modul de

finanţare a lucrărilor şi la rentabilitatea acestora.

Toate acestea constituie fezabilitatea unei operaţii, şi vizează toate

funcţiile care compun orice actiune în domeniul turistic.

Se poate vorbi astfel despre Fezabilitatea:

Amenajării turistice a teritoriului

Produsului turistic

Comercializării (valorificării) produsului turistic

Exploatării

Principalele etape şi în acelaşi timp obiective de urmărit în realizarea

unui studiu de fezabilitate în turism sunt:

1.Clarificarea diferiţilor participanţi în ceea ce priveşte amenajarea

turistică a teritoriului

2.Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi gestiunii

să facă alegerea între diferitele tipuri de operaţiuni: „punctuale”, „complexe”

sau de valorificare a patrimoniului.13

Page 15: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

3.Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei

4.Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de

fezabilitate.

Clarificarea diferiţilor participanţi asupra alternativelor în

domeniul amenajării turistice a teritoriului.

Amenajarea unui spaţiu sau a unei zone poate fi considerată

preocuparea cea mai importantă în cadrul unui studiu de fezabilitate. Şi

aceasta, nu deoarece este faza iniţială ci mai ales datorită mizelor şi efectelor

pe care le induce.Repartizarea geografică a activităţilor economice şi sociale

va avea o mare influenţă asupra mediului economic şi uman, aceasta având

consecinţe financiare importante şi vizează toţi partenerii la actul de

dezvoltare turistică (colectivităţi locale, investitori, utilizatori, etc.)

În cadrul acestei etape a studiului de fezabilitate putem distinge 5 faze

distincte, în cazul elaborării unui Program Multianual de Dezvoltare Turistica.

Faza 1: Analiza situaţiei actuale

a.) Datele generale referitoare la zonă din punct de vedere geografic

b.) Inventarierea ofertei/cererii (pe plan local dar şi la nivelul unei

zone mai mari)

c.) Politica, obiectivele dar şi priorităţile colectivităţilor locale.

Conţinutul acestei faze nu necesită o detaliere amănunţită. În ceea ce

priveşte inventarierea ofertei şi cererii turistice, vom face referiri detaliate în

cadrul celei de-a doua etape a studiului de fezabilitate.

În cadrul acestei faze, ni se pare foarte importantă evaluarea cel puţin a

următorilor trei indicatori: capacitatea de primire a zonei, situaţia

concurenţială faţă de zonele apropriate şi interesul factorilor de decizie şi

influenţă locali.

Capacitatea de primire a zonei depinde de rezultatele obţinute in cadrul

studiilor de impact .Create in Statele Unite ale Americii şi preluate apoi de

celelalte ţări dezvoltate, studiile de impact asupra mediului cuprind:

-o analiză a stării iniţiale a zonei şi a mediului ambiant

14

Page 16: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

-studierea modificărilor pe care le va aduce un nou proiect, studiile de

impact făcând astfel diferenţa între „viitorul” mediu, modificat odată cu

realizarea proiectului şi mediul aşa cum ar fi evaluat el în mod normal în lipsa

proiectului.

- măsurile ce pot fi întreprinse pentru a suprima, reduce şi eventual

compensa consecinţele defavorabile pentru mediu.

Situaţia concurenţială faţă de zonele apropriate este consecinţa unei

analize de tip produs-piaţă, efectuată ţinând cont de faptul că zona ce va fi

amenajată nu are încă notorietate, dar ca ea va trebui să se afirme cât mai

curând posibil.

În fine interesul factorilor de decizie şi influenţă locali, trebuie să

evidenţieze voinţa colectivităţilor locale pentru favorizarea amenajării

turistice a zonei.

Faza 2: Elaborarea unui program în mai multe scenarii

a.) Principiile urbanistice şi arhitecturale

b.) Stabilirea elementelor de infrastructură

c.) Cumpărările de terenuri

d.) Identificarea potenţialelor produse turistice, precum şi a celor care le

vor expoata şi promova.

Aceasta este faza pe parcursul căreia se va „pre-negocia” gradul de

participare financiară a colectivităţii locale, a investitorilor, eventual a

statului la realizarea infrastructurii şi echipamentelor structurale ale zonei.

Prin echipamente structurale se înţeleg acele echipamente care vor ajuta la

realizarea unei imagini favorabile a zonei şi vor determina investitorii din

domeniul imobiliar (în reşedinţe secundare, hoteluri, sate de vacanţă) să vină

în zonă. Din categoria acestor echipamente pot face parte : porturi pentru

ambarcaţiuni turistice, terenuri de golf, parcuri de distracţii, centre de

întreţinere a condiţiei fizice. Trebuie însă ţinut cont de faptul că, dacă în

zonele deja afirmate şi în staţiunile turistice renumite, se găsesc de obicei

persoane interesate să investească în asemenea echipamente, nu la fel stau

lucrurile cu zonele ce urmează a fi amenajate.Chiar dacă într-o zonă care nu 15

Page 17: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

are încă notorietate, ne putem aştepta ca terenurile să nu fie asa de scumpe,

incertitudinile legate de gradul de frecventare a zonei şi de perioada de

funcţionare a acesteia, vor îndepărta investitorii.

Rezultă astfel, necesitatea evaluării în prealabil, prin intermediul unor

scenarii a importanţei spaţiilor de cazare şi echipamentelor turistice, în cadrul

acestei faze de preprogramare.

Faza 3: Evaluarea programului

În ceea ce priveşte această fază, trebuie menţionat că pentru evaluarea

costurilor, putem sau nu să facem previziuni.

Astfel în cazul unui proiect de investiţii ne putem limita la măsurarea

rentabilităţii probabile a acesteia, sau putem verifica dacă această rentabilitate

este acceptabilă comparând-o cu cea pe care am fi obţinut-o dacă am fi

utilizat altfel resursele disponibile.

Pentru rezolvarea acestor probleme putem utiliza metoda „Cash Flow

Actualizat”. Cash Flow-ul Actualizat poate fi determinat potrivit relatiei :

Cash Flow Actualizat=

unde:

a= factorul de actualizare, care poate fi costul mediu al capitalului sau

rata de profitabilitate cerută de investitori pe piaţă

t= perioada de timp

Pentru o evaluare cât mai corectă este necesar să fie îndeplinite

următoarele condiţii:

-estimarea cât mai realistă a veniturilor

-determinarea cât mai corectă a costurilor

-utilizarea unui cost real al capitalului

-fixarea unei perioade optime de timp

Pentru aceasta trebuie realizat un prim bilanţ previzional al încasărilor

şi cheltuielilor. Într-o operaţiune de amenajare există cel puţin trei tipuri de

acţiuni care necesită mai întâi o evaluare a cheltuielilor:16

Cash Flow

(1-a)t

Page 18: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

a.) achiziţionarea şi pregătirea solului şi amenajarea şi echiparea

terenurilor destinate vânzării

b.) echipamentul primar şi lucrările de infrastructură

c.) echipamentele de suprastructură (structurale) care însoţesc

amenajarea terenurilor.

De asemenea trebuie să se poată răspunde la întrebarea: Care va fi

ritmul comercializării, adică cum vor evolua încasările? În funcţie de ritmul

încasării banilor de la viitoarea structură concesionară a amenajării (este mai

rar întâlnit cazul în care colectivitatea locală îndeplineşte funcţia de

amenajare), lucrările prevăzute la punctele b.) şi c.), vor fi finanţate mai mult

sau mai puţin repede. Practica demonstrează că interesul pentru o zonă a

investiţiilor depinde de importanţa participării colectivităţii locale la

prefinanţarea amenajării teritoriului.

Rezultă astfel şi interesul pentru analiza fiscalităţii locale şi a evoluţiei

resurselor (fiscale) noi pe care autorităţile locale le vor putea obţine (Faza 4),

pentru a participa la prefinanţarea lucrărilor de amenajare şi mai ales la cele

de realizare a echipamentelor structurale.

Faza 4: Analiza fiscalităţii locale şi a surselor posibile pentru

finanţarea investiţiilor în infrastructură şi echipamente

Faza 5: Schiţarea proiectelor juridice şi financiare privind

amenajarea şi dezvoltarea viitoare a zonei

Această fază cuprinde, pe de o parte, determinarea celor care vor

reprezenta structura concesionară a amenajării, şi pe de altă parte, stabilirea

strategiei de finanţare a amenajării.

În acest stadiu nu mai este posibilă disocierea funcţiilor de amenajare

de cele de realizare, gestionare şi comercializare. Aceste funcţii sunt

interdependente, astfel încât numai asocierea diferiţilor parteneri poate fi

recomandabilă.

Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi

gestiunii să facă alegerea între diferitele tipuri de operaţiuni:

„punctuale”, „complexe” sau de valorificare a patrimoniului.17

Page 19: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Indiferent care este natura participanţilor la funcţia de producţie

(întreprinzători de stat sau particulari) pentru ei este indispensabil ca înainte

de a lua decizia de a realiza o anumită operaţiune, să realizeze o serie de

operaţiuni care se vor integra fie într-un DIAGNOSTIC DE

FEZABILITATE, fie într-un STUDIU DE FEZABILITATE complet.

În ceea ce priveşte natura operaţiunilor, se pot remarca trei cazuri

posibile care vor conduce la acţiuni al căror conţinut poate fi diferit:

operaţiunile “punctuale” , de tipul amenajării unui hotel, pensiuni, sat

de vacanţă, camping

operaţiunile “complexe” care asociază cazarea cu alte echipamente

(fără să aibă importanţa unei staţiuni turistice)- de exemplu un parc de

distracţii.

Valorificarea patrimoniului (fără sau cu modificarea tipului de produs

turistic).

A. Diagnosticul de Fezabilitate

Este o “intervenţie lejeră” destinată să “evalueze” avantajele şi

inconvenientele unei intervenţii. Aceasta necesită un prim inventar al situaţiei

economico-sociale existente, a posibilităţilor locale. Lista cu primele idei ale

unui program de acţiune permite, în principiu schiţarea costului operaţiunii.

O astfel de intervenţie necesită între 10 şi 15 zile de lucru efectiv. La

sfârşitul unei acţiuni de diagnosticare se poate adopta, eventual decizia de a

abandona proiectul.

Un astfel de diagnostic poate constitui prima fază a unui studiu de

fezabilitate complex.

B. Studiul de Fezabilitate

Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de

amenajare, elaborării programului de acţiune, proiectelor juridice şi

financiare, gestionării unei viitoare operaţiuni.

Cu alte cuvinte este vorba de a verifica, în prealabil, obiectivele de

AMENAJARE, REALIZARE, GESTIONARE, etc.18

Page 20: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

În cazul unei operaţiuni “punctuale”, aferente şi în cazul amenajării

prezentei pensiuni turistice, studiul de fezabilitate poate cuprinde:

►prima fază:

Analiza situaţiei existente (contextul socio economic local,

cunoaşterea investitorilor locali şi a posibilităţilor acestora, inventarierea

ofertei şi cererii turistice.)

Elaborarea unui pre-program (stabilit în funcţie de experienţa

anterioară) şi care să cuprindă determinarea capacităţii de cazare şi a tipurilor

de unităţi de cazare, a principalelor echipamente colective, stabilirea unei

prime imagini spaţiale şi o evaluare sumară a programului

Cu ajutorul unei broşuri realizate pe baza punctului 2, efectuarea

unor teste de precomercializare în rândul clienţilor potenţiali.

Dacă aceste trei operaţii sunt realizate în formă redusă, este vorba

despre un studiu diagnostic de fezabilitate. Însă dacă aceste trei operaţii sunt

realizate în forma normală (în detaliu) este vorba despre o primă fază a unui

studiu de fezabilitate. În funcţie de amploarea proiectului aceste operaţii pot

necesita până la 20 de zile de lucru pentru un şef de proiect împreună cu un

asistent.

►a doua fază operaţională

Elaborarea programului

Simulare de gestiune -gradul de utilizare

- planul de finanţare

- evaluarea costului operaţiei

Enunţarea principiului relaţiilor contractuale (stabilirea şefului de

proiect, a adjunctului acestuia, a responsabilului, a gestionarului, etc)

Stabilirea planului de comunicare

Stabilirea planului de formare

Masurarea impactului socio economic şi fizic “a priori”

Urmează o serie de detalieri ale unor operaţiuni componente ale

studiului de fezabilitate.

19

Page 21: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Observaţii asupra inventarierii ofertei şi cererii turistice

“Inventarul” ofertei şi cererii turistice va fi mai mult sau mai puţin

lungă, in funcţie de aria geografică a pieţei ce urmează a fi studiată şi de

existentul de produse şi de servicii existente.

De regulă, aria geografică a pieţei ce va fi analizată se stabileşte cu

precizie de către cel care a comandat studiul de fezabilitate, înainte de

semnarea contractului.Nu există reguli generale pentru a defini această arie,

ea diferă în funcţie de situaţia concretă :poate fi vorba despre o zonă turistică

de notorietate sau despre o zonă turistică din mediul rural, sau despre

amenajarea unei zone periurbane (situată în aproprierea unei mari aglomeraţii

urbane).

Oferta turistică este un ansamblu constituit din mai multe componente

pe care le putem structura astfel: patrimoniu turistic format din totalitatea

valorilor naturale şi antropice ale zonei; echipamentul turistic constituit din

reţeaua unităţilor de cazare turistică, alimentaţie, transport, agrement,

tratament, unităţi comerciale şi de prestări servicii, etc.; serviciile prestate

turiştilor şi bunurile oferite acestora spre consum (bunuri cu destinatie

exclusiv turistică); forţa de muncă, ca factor ce transformă din potenţial în

efectiv toate elementele sus menţionate.

Cererea turistică este reprezentată de ansamblul clientelei existente sau

potenţiale din aria geografică a pieţei analizate.

În vederea inventarierii ofertei şi cererii turistice, în general este mai

usor să dispui de date cantitative decât de informaţii calitative. Întreprinderile

de turism ,furnizează periodic informaţii referitoare la numărul de turişti,

numărul de zile turist, gradul de ocupare a spaţiilor de cazare, încasări din

prestaţiile turistice, etc.

Din contră, destul de rar se înregistrează informaţii privitoare la

solicitările turiştilor, la preferinţele acestora, la motivele care-i determină să

cumpere sau nu un produs turistic.

20

Page 22: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Observaţii asupra pre-programului

Înainte de a cuantifica programul, este necesară crearea şi conturarea

IMAGINII dominante pe care ar putea-o avea fie operaţiunea, fie zona

geografică în care se integrează acţiunea turistică. Determinarea sa este foarte

importantă pentru că ea indică ca o marcă produsul sau produsele ce o vor

compune.

Imaginea operaţiunii turistice se va afirma sau nu în funcţie de reacţiile

clienţilor potenţiali ca urmare a efectuării testelor de pre-comercializare.

În practică se pare că dificultatea în ceea ce priveşte definirea unei

imagini se datorează zonei în care se va realiza operaţiunea turistică. De cele

mai multe ori se confundă dificultatea de a vinde cu dificultatea de a fi

inovator într-un domeniu. Astfel în zonele fără prea multă notorietate, unde

concurenţa este probabil mai redusă, este mai uşor sa găseşti o imagine

originală a operaţiunii turistice.

Modalitatea de prezentare a pre-programului din punctul de vedere al

organizării spaţiale, al tipurilor de unităţi şi capacităţi de cazare, al

echipamentelor colective de agrement, al activităţilor turistice, etc. trebuie să

se realizeze mai mult ţinând cont de informaţiile calitative decât cantitative

referitoare la clientelă. Şi aceasta pentru că suntem în cadrul unei etape în care

căutăm să evidenţiem motivele care ar putea determina pe eventualii

investitori să se angajeze într-o investiţie în domeniul turistic.

Observaţii asupra testelor de pre-comercializare

Studierea din punct de vedere cantitativ a pieţei se realizează în cadrul

primei faze a studiului de fezabilitate.

Pentru analiza calitativă a pieţei se recomandă a se folosi interviurile de

profunzime non-directive.Acestea reprezintă o conversaţie, un dialog între

cercetător şi subiectul intervievat. Presupune formularea de către cercetător a

unui număr mare de întrebari care au rolul de a afla de la subiect, în detaliu,

credinţele şi simţămintele sale în legătură cu tot ce ţine de tema avută în

vedere.

21

Page 23: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

În vederea realizării acestor interviuri, în practică apar două

handicapuri:

cunoaşterea insuficientă a reţelei (persoane responsabile, aflate în

contact cu clienţii potenţiali, care vor trebui contactate)

limitarea numărului de interviuri datorită costului ridicat al acestora

atât din punct de vedere financiar cât şi din punct de vedere al timpului fizic

necesar realizării acestora.

În principiu pe parcursul unui studiu de fezabilitate, se prevede

realizarea a 25-30 de interviuri. Trebuie rezervată cam jumătate de zi pentru

realizarea fiecăruia dintre ele, deşi interviul propriuzis nu durează mai mult de

45 min –2 ore. În unele cazuri acest număr de interviuri poate fi insuficient

pentru a putea trece la faza pre-operaţională. Dialogul purtat se înregistrează

pe bandă, urmând apoi a se transcrie şi analiza conţinutul. Pentru a asigura

succesul în obţinerea datelor necesare debutul conversaţiei trebuie să

pornească de la aspectele generale, nedirecţionate, ale temei abordate.

Subiectul intervievat trebuie lăsat să abordeze apoi în profunzime, aşa cum

crede el de cuviinţă, diferite aspecte legate de tema de cercetare stabilită. Se

lasă subiectului libertatea totală de a aborda şi dezvolta cât mai adânc

subiectul.

Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei

(impactul economic apriori şi posteriori)

Este vorba de aportul adus de turism în cadrul economiei locale.

Măsurarea impactului socio-economic al unui proiect poate fi obţinută pe

baza realizării unei serii de previziuni şi anume:

1.O previzionare a ofertei turistice (spaţii de primire a turiştilor,

echipamente colective, activităţi turistice, etc.)

2.O previzionare a cererii (obţinută prin studiile de piaţă) şi a gradului de

frecventare a zonei (coeficientul de utilizare a capacităţii)

3.O previzionare a aportului direct al turismului în domeniul comerţului şi

serviciilor (şi eventual al veniturilor agricultorilor în cadrul turismului rural)

22

Page 24: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

4.O previzionare a aportului indirect (în construcţii, industria alimentară,

etc.)

5.O previzionare a cererii şi ofertei de locuri de muncă

6.O previzionare a încasărilor din domeniul fiscalităţii (taxe financiare, taxe

de sejur, etc.)

Însă pentru a putea realiza unele dintre aceste previziuni (3,4,5) este

necesară utilizarea rezultatelor de la studiile a posteriori. Pentru aceasta este

necesară evaluarea cu regularitate a cheltuielilor efectuate de clientela care a

beneficiat de diferitele tipuri de servicii turistice.

Se pune însă problema, destul de grea, a modului de repartizare a acestor

cheltuieli (pentru alimentaţie, pentru distracţie, pentru cumpărături, etc.), în funcţie

de natura clienţilor (tineri, familii, populaţia de vârsta a treia, sportivi, etc.)

urmărind modul de efectuare a cheltuielilor.

Din păcate aceste studii de impact a posteriori sunt foarte rar efectuate.

Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de

fezabilitate

A. Inventarul şi analiza ofertei existente

Oferta existentă în localitate (staţiune):

Inventarierea acestei oferte se va realiza prin evidenţierea următoarelor

aspecte:

a.) Studiilor existente referitoare la ofertă (din punct de vedere al

potenţialului natural, economic, uman);

b.) Ofertei din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţie şi de transport

(feroviar, rutier, aerian, maritim);

c.) Ofertei de spaţii de cazare pe tipuri: hoteluri, moteluri,camping, sate de

vacanţă, case familiale de vacanţă, baze de loisir cu camping sau adăposturi,

refugii, reşedinţe secundare, etc.

d.) Ofertei de unităţi de alimentaţie publică

e.) Ofertei de echipamente colective (turistice, sportive, culturale)

23

Page 25: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

f.) Ofertei de produse turistice. Exemplu : produse turistice cu tema: sport,

circuite, plimbări, drumeţii cu oferirea de informaţii referitoare la programe

(durată, preţul practicat, serviciile incluse/neincluse în pachet)

g.) Oferta în domeniul comerţului şi serviciilor

h.) Oferta în cea ce priveşte divertismentul, animarea, evenimentele şi

manifestările din zona turistică.

Oferta în cadrul zonei turistice (regiunii)

Grila de analiza este identică cu cea de la punctul precedent.

Oferta în curs de realizare, aflată în studiu sau în pregătire, adică viitorii

exponenţi ai concurentei

Analiza ofertei se realizează în ceea ce priveşte mai ales capacităţile de

primire turistică (număr locuri, număr unităţi, tipuri de unităţi)

B. Analiza cererii

Analiza cantitativă

Cunoaşterea datelor statistice (naţionale, regionale, locale) referitoare

la circulaţia turistică)

Numărul de turişti si numărul de zile turist în turismul internaţional

(date furnizate de Organizaţia Mondială a Turismului precum şi alte instituţii

internaţionale cu preocupări în domeniul statisticilor turistice)

Circulaţia turistică structurată pe tipuri de unităţi de cazare (hoteluri,

campinguri, vile, reşedinţe secundare), pe turism de tranzit respectiv turism de

sejur, şi chiar mai în detaliu pe “sejur scurt” (mai puţin de patru nopţi) şi “sejur

lung” (mai mult de patru nopţi de şedere). Aceste informaţii se pot obţine de la

întreprinderile de turism care urmăresc statistic circulaţia turistică sau de la

asociaţiile profesionale din domeniul turismului.

Rezultatele obţinute în urma anchetelor realizate în vederea

cunoaşterii structurii clientelei unităţilor de turism (structura pe zone geografice de

provenienţă, pe categorii socio-profesionale, în funcţie de forma de turism

practicată-turism pe cont propriu sau turism organizat, etc.). Aceste informaţii se

pot obţine de la întreprinderile de turism, de la asociaţiile profesionale, de la

Camerele de Comerţ şi Industrie, dar şi din toate studiile de fezabilitate realizate 24

Page 26: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

anterior şi care cuprind date referitoare la cererea turistică. Uneori este necesară

realizarea unei anchete particulare mai ales în cazul unei clientele specifice pentru

o ţară sau o regiune dată sau în raport cu o ofertă particulară

Utilizatorii echipamentelor colective

Gradul de ocupare al echipamentelor turistice

Analiza calitativă

În analiza cererii turistice trebuie luate în considerare şi aspectele calitative.

Acestea se referă mai ales la identificarea prin intermediul unor anchete specifice,

a stilurilor de viaţă ale turiştilor, a comportamentului în consum al acestora, etc.

Este vorba de altfel de încercarea de segmentare a pieţei turistice aferentă regiunii

studiate, în funcţie de o serie de criterii psihologice.

C. Analiza cererii turistice potenţiale

Clienţii potenţiali sau cererea potenţială ar trebui analizate într-o primă

etapă, prin intermediul ( cu ajutorul ) documentelor de tipul “Perspectivele

turismului pe diferite pieţe”. Aceste documente ar trebui să existe şi să fie

disponibile fie la nivelul serviciilor administrative centrale (din cadrul

Ministerului Turismului) fie la nivel regional sau chiar la nivelul unor staţiuni

turistice care au încercat poziţionarea produselor lor în raport cu pieţele

emiţătoare.

Cu toate acestea diversitatea produselor, determinismul “individualist” al

populaţiei faţă de modul de petrecere al timpului liber, situaţia din ce în ce mai

concurenţială în domeniul ofertei, sunt motive care fac necesară o acţiune

particulară pentru identificarea cererii turistice potenţiale.

Este vorba despre definirea (sau redefinirea) unei imagini de marcă

originale la nivelul unei staţiuni sau al unei zone turistice sau chiar al unui

echipament turistic, apoi de testarea acesteia în rândul viitorilor clienţi, precum şi

de realizarea unor scenarii de pre-program care să includă descrierea mediului

natural, schiţa de amenajare turistică a teritoriului şi a spaţiului construibil, o

reflexie asupra modului cum va fi petrecut timpul într-un astfel de cadru, etc.

Aceste elemente trebuie, în principiu, să figureze într-un document care să

servească drept suport pentru realizarea testelor de pre-comercializare.25

Page 27: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Folosim acest termen de pre-comercializare pentru ca discuţiile care vor

avea loc cu cei care vor trimite viitorii clienţi, pot în acelaşi timp să permită

obţinerea de informaţii referitoare la reacţia clienţilor faţă de noul proiect, dar şi

încheierea unor contracte şi acorduri pentru trimiterea de clienţi.

ss

Fig 1.1. Etapele desfăşurării Studiului de Fezabilitate

CAPITOLUL 2

Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare –FNDR

necesar realizării investiţiei

26

Bilanţul situaţiei existente

Pregătirea viitoarei operaţiuni

Reuniunea Comisieide conducere a

studiului

Discutarea şi aprobareapre-programului

Broşura de prezentare a preprogramului şi evaluarea acestuia

Consultaţii locale

Consultarea organizaţiilor regionale şi a administraţiei

Anchete în rândul viitorilor utilizatori şi ai investitorilor potenţiali

Noi ipoteze de program.Propuneri pentru proiectele juridice şi financiare.Condiţiile de punere în aplicare (gestiune, promovare, precomercializare)

Propunerea dosarului pre-operational comisiei de conducere

Decizia de angajare în faza pre-operaţională

Page 28: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială–

Componenta de Investiţii

Programul de finanţare “Coeziune Economică şi

Socială” din cadrul Programului National Phare 2001,

asigură asistenţa financiară şi de consultanţă pentru

susţinerea proiectelor de investiţii ce vor fi

implementate de către micro–întreprinderi şi

întreprinderile recent înfiinţate pentru a pune bazele şi

sau a extinde capacităţile productive şi pentru crearea

de noi locuri de munca.

Prezentul program de finanţare nerambursabilă se va implementa în

cele 11 “zone prioritare ” , identificate în România4 .Zonele prioritare au două

caracteristici importante: au fost afectate în urma impactului negativ al

restructurării industriale pe de o parte, iar pe de altă parte,au potenţial de

creştere economică. Acesta este motivul pentru care au fost intitulate “zone

de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică”.

Această componentă a programului este o continuare a schemelor

anterioare implementate în cadrul programelor Phare care s-au dovedit a fi

adaptate la necesităţile IMM-urilor şi se adresează dezvoltãrii micro-

întreprinderilor, precum şi întaririi unor IMM-uri viabile.

-Prin „Programul pentru Coeziune şi Politici Sociale,

Restructurare Industrială şi Dezvoltarea Resurselor Umane”, derulat în

anul 1999 au fost finanţate 457 proiecte în sumă totală de 19.753.532 EUR,

din care 15.801.709 EUR din Fondul Phare şi 3.951.823 EUR cofinanţare de

la Bugetul de Stat;

- Prin Programul “Coeziune Economică şi Socială” au fost finanţate

438 proiecte în sumă totală de 17.833.099 Euro din care 9.284.526 EUR din

Fondul Phare şi 8.548.573 EUR co-finanţare de la Bugetul de Stat.

4 zone identificate si aprobate prin HG nr.399/2001 27

Fig 2.1Logo program Phare

pentru Romania

Page 29: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Finanţările nerambursabile se adreseaza proiectelor de investiţii din

zonele ţintă prin acordarea de sprijin financiar pentru întreprinzătorii care au

înfiinţat întreprinderi noi sau pentru întreprinderile recent înfiinţate.

Finanţările nerambursabile vor fi de asemenea folosite şi pentru asistarea

întreprinderilor recent înfiinţate şi micro-întreprinderilor, care intenţionează

să îşi dezvolte afacerea în concordanţă cu standardele de siguranţă şi de

protecţie a mediului, precum şi pentru investiţii pentru obţinerea standardelor

de calitate relevante, în scopul asigurării menţinerii locurilor de muncă

existente.

De asemenea, asistenţa financiară se va acorda pentru investiţiile

necesare pentru obţinerea certificatelor de calitate în concordanţă cu

standardele internaţionale tehnice şi de calitate sau pentru obţinerea

certificatelor de mediu , precum şi pentru promovarea de tehnologii „curate”,

în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

Când implementarea standardelor de calitate sau de mediu reprezintă

obiectivul proiectului, obţinerea certificatelor eliberate de organizaţiile

specializate va constitui un indicator de realizare la finalul implementării

proiectului. Certificatul va trebui să fie obţinut înainte de finalizarea

proiectului şi va fi anexat la raportul final care va fi înaintat spre aprobare

Autorităţii Contractante.

Asistenţa financiară se va acorda de asemenea pentru investiţii,

inovaţii, transfer tehnologic, tehnologie IT.

Serviciile de consultanţă vor fi acordate de firme de consultanţă

specializate care vor sprijini IMM-urile în vederea îndeplinirii standardelor de

calitate internaţionale, asigurării transferului tehnologic, sprijin pentru

cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor de marketing şi a studiilor de piaţă

necesare şi sprijinirea măsurilor de promovare a exporturilor pentru specificul

întreprinderii. Firma de consultanţă va fi identificată după semnarea

contractului de finanţare nerambursabilă, prin procedurile de achiziţie de

servicii.

Cadrul instituţional:28

Page 30: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Reprezintă organismele oficiale prin intermediul cărora se realizează

derularea programului de acordare a finanţărilor nerambursabile.Aceste

organisme sunt :

• Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP) care este Autoritatea

Contractantă ce încheie contractele cu Beneficiarii finanţărilor;

• Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) sunt Autorităţile de

Implementare, care vor fi responsabile pentru implementarea şi

monitorizarea proiectelor contractate în regiunile în care prezentul Program

Phare se implementează.

Obiectivul principal al programului este sprijinirea dezvoltării

regionale a zonelor afectate de restructurare industrială.

Un mod concret de atingere a acestui obiectiv este sprijinirea

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul productiv.

Priorităţile programului “Asistenţă pentru întreprinderile mici şi

mijlocii – Schema de finanţare nerambursabilă” sunt următoarele:

-Sprijinirea investiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor noi, deja

existente, microintreprinderilor şi a întreprinderilor recent înfiinţate, pentru

creşterea contribuţiei generale a IMM-urilor la crearea de noi locuri de munca

şi a unei creşteri economice durabile în zonele tintă.

-Susţinerea investiţiilor în IMM-urile existente în scopul creării de noi

locuri de muncă în zonele ţintă, precum şi dezvoltarea, diversificarea şi

îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii produselor şi a serviciilor oferite.

-Sprijinirea IMM-urilor în vederea accesării serviciilor de consultanţă

în vederea indeplinirii standardelor internaţionale de calitate, consultanţă în

realizarea transferului tehnologic şi cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor

de marketing, a studiilor de piaţă şi a măsurilor de promovare a exporturilor

pentru specificul întreprinderilor.

Suma disponibilă pentru sprijin financiar acordat de Autoritatea

Contractantă

Suma totală indicativă disponibilă în prezenta Licitaţie Deschisă este de

16.870.000 Euro, din care 12.650.000 din fondurile Phare şi 4.220.000 din co-29

Page 31: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

finanţarea de la Bugetul de Stat. Bugetul este repartizat la nivel regional

proporţional cu numărul locuitorilor din zonele ţintă, după cum urmează:

Tabelul 2.1 Repartizarea pe regiuni a bugetului alocat proiectelor de

finanţare

RegiuneSuma indicativa în

EURO1 Nord Est 3.341.9002 Sud Est 3.078.8003 Sud Muntenia 1.466.0004 Sud Vest Oltenia 2.471.5005 Vest 1.725.8006 Nord Vest 1.759.5007 Centru 3.026.500

Total 16.870.000

Mărimea finanţării nerambursabile:

Sumele minime şi maxime ale finanţării nerambursabile pentru un

proiect individual finantat în cadrul programului (alocatia publică totală: Fond

Phare + cofinanţare de la Bugetul de Stat) sunt următoarele:

• Suma minimă: 10.000 EURO

• Suma maximă: 250.000 EURO

Mai mult, finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 60% din costurile

totale ale proiectului . Diferenţa trebuie finanţată din resursele proprii ale

solicitantului, sau din alte surse decât bugetul Comunitatii Europene. Fiecare

solicitant de finanţare nerambursabilă trebuie să contribuie cu cel puţin 40%

din bugetul proiectului, în numerar, aporturile în natură nefiind luate în

considerare.

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitatia Deschisă

Criterii de eligibilitate

Există trei categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:

întreprinderile care pot solicita o finanţare nerambursabilă;

proiectele care pot primi o finanţare nerambursabilă;

30

Page 32: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

tipurile de costuri care pot fi luate în considerare în cadrul

sumei reprezentând finantarea nerambursabilă.

Eligibilitatea solicitantilor

Cuprinde totalitatea condiţiilor necesare a fi îndeplinite de către

solicitanţi (persoane juridice) pentru a fi eligibili pentru o finanţare

nerambursabilă.Înşirate sintetic aceste condiţii sunt următoarele :

a.) Solicitanţii pot acţiona numai individual, parteneriatele sau

consorţiile nefiind eligibile în cadrul prezentului program de finanţare.

b. ) Să fie o întreprindere cu scop profitabil

c.) Să fie o întreprindere nouă, operatională, constituită în perioada

01.01.2001-31.12.2002 cu maxim 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală

sub 8 mil.Euro;

d.) Să fie micro-întreprindere operaţională înfiinţată până la 31.12.2002

cu maxim 9 angajaţi şi o cifră de afaceri sub 8 milioane Euro;

e.) Să fie întreprindere privată, cu cel puţin 20% din capitalul social

deţinut de acţionari

privati români, şi restul capitalului în proprietatea acţionarilor din

Uniunea Europeană (UE)5 şi/sau din ţările beneficiare Phare6;

f.) Să aibă sediul legal sau capacităţile de producţie în Romania, într-

una din localităţile incluse în cele 11 Zone de Restructurare Industrială .

Proiectul trebuie să fie localizat într-una din aceste localitati;

g.) Să demonstreze că nu au înregistrat pierderi operaţionale, în anul

fiscal precedent datei la care se solicită finanţarea nerambursabilă conform

bilanţului contabil la 31.12.2002, înregistrat la Administraţia Financiară;

h.) Să nu deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot

într-o întreprindere cu mai mult de 50 de angajaţi;

5 Tarile UE sunt: Italia, Spania, Franta, Austria, Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca6 Tarile beneficare Phare: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia,Slovenia, Turcia, Malta, Cipru

31

Page 33: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

i.) Să nu aibă printre acţionari o întreprindere cu mai mult de 50 de

angajaţi şi care să deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot

ale întreprinderii;

j.) Să aibă experienţa şi să poata demonstra capacitatea sa de a conduce

activităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea

nerambursabilă.;

k.) Să aibă experienţa şi să poată demonstra capacitatea sa de a

conduce acitivităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea

nerambursabilă.

l.) Să fie direct responsabil pentru pregătirea şi managementul

proiectului, să nu acţioneze ca intermediar

Potenţialii solicitanţi nu sunt în drept să participe la licitaţia deschisă

sau să primească finanţare nerambursabilă dacă:

a.) Sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile

administrate de către tribunal, au început proceduri de aranjamente cu

creditorii sau au activitatea suspendată

b.) Sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare,

de litigii, de acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevăzute de

legislatia şi reglementările în vigoare.Au suferit condamnări definitive

datorate unei conduite profesionale împotriva legii printr-o sentinţă împotriva

căreia nu se poate face apel

c.) Sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care Autoritatea

Contractantă le poate dovedi prin orice mijloace;

d.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurări

sociale, conform prevederilor legale ale României;

e.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a taxelor şi impozitelor

conform prevederilor legale ale României;

f.) Sunt vinovaţi de furnizarea eronată a informaţiilor ce constituie

condiţii de participare la o licitaţie sau contract, cerute de către Autoritatea

Contractantă ;

32

Page 34: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

g.) Sunt declaraţi a fi într-o situaţie gravă de încălcare contractuală

pentru neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-un alt contract finanţat din

fondurile Comisiei Europene sau Bugetului României;

h.) Au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze

comisia de evaluare în timpul procesului de evaluare a licitaţiilor prezente sau

anterioare.

i.) Acţionarii solicitanţilor sunt membri ai Consiliilor de Dezvoltare

Regională, angajaţi ai MDP, Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi

Mijlocii şi Cooperatie, ADR (rudele acestora până la gradul II).

Eligibilitatea proiectelor: proiecte pentru care poate fi depusă o cerere

de finanţare nerambursabilă

Mărimea proiectelor : nu există nici o restricţie referitoare la costul

total al proiectului. Totuşi, solicitarea de finanţare nerambursabilă trebuie să

respecte valorile minime şi maxime prevăzute mai sus .Durata unui proiect nu

poate să depăşească 12 luni.

Sectoare sau domenii de activitate: proiectele trebuie să urmarească

realizarea de activităţi în următoarele sectoare:

Industria prelucrătoare – cu excepţia industriei tutunului şi a

producţiei de băuturi alcoolice cu un conţinut de alcool de peste 15%, precum

şi a armelor şi muniţiei;

Sectorul construcţiilor

Serviciile de turism (hoteluri şi restaurante , operatori de turism );

Producţia de software şi servicii de IT

Activitati de investitii:

Investiţii directe în echipamente şi know-how pentru dezvoltarea

afacerii sau pentru alinierea la standardele de sigurantă şi la reglementările

privind protecţia mediului;

Investiţii pentru dezvoltarea producţiei şi / sau a serviciilor;

Investiţii în cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer de noi tehnologii,

IT

33

Page 35: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Investiţii efectuate în vederea certificării calităţii şi adoptarea de

tehnologii nepoluante;

Serviciile de turism (cazare, aprovizionare, operatori de turism, etc);

Reabilitarea clădirilor industriale, direct legate de proiect.

Consultanţă pentru IMM-uri prin sprijin pentru transfer tehnologic şi

cercetare-dezvoltare

Elaborarea de planuri de marketing, studii de piată şi măsuri de

promovare a exporturilor specifice întreprinderii ;

Sprijin pentru obţinerea certificatelor de calitate sau mediu conform

standardelor internaţionale tehnice şi de calitate (ex : certificarea ISO 9001)

Activităţile avute în vedere de proiect trebuie să fie incluse în obiectul

de activitate înscris în statutul solicitantului, la data depunerii cererii de

finanţare nerambursabilă.

Următoarele tipuri de activităţi sunt ne-eligibile:

Sponsorizări individuale pentru participarea la workshop-uri,

seminarii, conferinţe, congrese;

Burse individuale de studii sau cursuri de instruire;

Activităţi deja finanţate sau în curs de finanţare de la Bugetul de Stat

sau din alte surse. În legatură cu aceasta, solicitanţii de finanţare

nerambursabilă trebuie să declare în scris că au luat cunoştinţă de faptul că

dubla finanţare a aceluiasi proiect nu este permisă;

Reamplasarea unei afaceri dintr-o ţară membră UE în România.

Numărul cererilor de finanţare depuse de un solicitant:

Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanţare pentru proiecte

diferite, respectând plafonul Regulii Cumulative. Conform acestei reguli

finanţările nerambursabile directe din fonduri publice (Phare plus cofinanţarea

natională) date unei anumite întreprinderi mici şi mijlocii sau micro-

întreprinderi vor fi alocate până la un plafon de 250.000 EURO. Acest plafon

se aplică la suma totală a tuturor măsurilor de sprijin şi activităţilor care sunt

finanţate din acest program sau din oricare alt program Phare sau alte fonduri

34

Page 36: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

publice, pentru perioada ultimilor 3 ani, anteriori datei de semnare a

contractului de finanţare nerambursabilă.

Costuri eligibile: costuri ce pot fi luate în considerare pentru o finanţare nerambursabilă

Doar “costurile eligibile“ pot fi luate în considerare pentru o finanţare

nerambursabilă. Aceste costuri sunt specificate în detaliu, în cele ce urmezã.

Prin urmare, bugetul este atât o estimare a costurilor, cât şi un plafon maxim

al “costurilor eligibile”. Aceste costuri eligibile trebuie să fie costuri reale .

Proiectele care sunt recomandate spre finanţare vor fi acceptate cu

condiţia ca în cadrul procesului de verificare efectuat înaintea semnării

„Contractului de Finanţare” să nu apară probleme care necesită schimbarea

bugetului propus. Această verificare poate duce la solicitarea de clarificări

suplimentare şi, acolo unde este cazul, Autoritatea Contractantă poate impune

reduceri. În consecinţă, reducerile vor fi operate asupra costurilor totale

eligibile din suma finanţării nerambursabile solicitate.

Orice act adiţional la documentele statutare va fi luat în considerare

numai dacă este însoţit de dovada înregistrării la Registrul Comertului la data

depunerii cererii de finanţare nerambursabilă.Contribuţia proprie a

solicitantului nu poate fi modificată în etapa de selecţie sau contractare.Este

prin urmare în interesul solicitantului să prezinte un buget realist, cu un raport

optim cost/beneficiu.

Costuri directe eligibile:

Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:

Să fie necesare pentru realizarea proiectului, să fie prevăzute în

Contractul de Finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui

management financiar solid, respectiv utilizarea eficientă a banilor şi raport

optim cost/beneficiu;

Să fi fost efectuate în perioada de execuţie a proiectului şi după

semnarea contractului

35

Page 37: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Să fi fost efectiv realizate, înregistrate în contabilitatea

beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile, să fie dovedite prin

documente originale.

Următoarele costuri directe sunt eligibile :

a.) Costurile de achiziţie pentru echipamente (noi sau la mâna a doua),

şi costurile aferente livrării (costul tranportului, costurile de asigurare a

livrării, costuri de instalare), dacă acestea corespund preţurilor pieţei .

b.) Costurile serviciilor de consultanţă:

-costuri pentru obţinerea certificatelor de calitate sau de mediu,

conform standardelor internaţionale tehnice şi de calitate 

-costuri pentru consultanţa oferită beneficiarilor IMM pentru transfer

tehnologic şi cercetare-dezvoltare

-costuri pentru elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piaţăi

de promovare a exporturilor specifice întreprinderii

c.) Costuri de reabilitare şi amenajare a clădirilor, în legatură directă şi

strict indispensabile pentru implementarea proiectului, caz în care solicitantul

trebuie să facă dovada proprietăţii clădirilor şi a terenurilor aferente

d.) Costuri pentru materii prime

e.) Costuri derivând direct din cerinţele Contractului: evaluarea

specifică a proiectului, audit, traducere, copiere, asigurări, costurile

serviciilor financiare

f.) Alte costuri legate direct de investiţie, cum ar fi: investiţii

intangibile- software, licenţe, costuri de certificare

Costuri eligibile indirecte (costuri de regie)

Un procent fix al cheltuielilor de regie ale beneficiarului, până la

maxim 7% din valoarea totală a costurilor eligibile directe, este eligibil ca şi

cost indirect. Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri

alocate altor capitole din buget prevăzute prin contract. Costurile indirecte nu

sunt eligibile în cazul în care Contractul prevede finanţarea unui proiect

propus de un beneficiar care primeşte deja de la Autoritatea Contractantă o

altă finanţare nerambursabilă (pentru costuri curente).

36

Page 38: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Costuri ne-eligibile

Următoarele costuri sunt ne-eligibile:

Provizioane pentru posibile pierderi sau datorii viitoare;

Dobânzi datorate;

Costul personalului angajat în proiect;

Costuri de deplasare;

Birou local/costuri de proiect;

Costuri pentru achiziţionarea de terenuri sau clădiri;

Costuri pentru achiziţionarea de autovehicole pentru transport

persoane;

Costuri pentru construcţii de clădiri;

Costuri pentru studii şi/sau alte activităţi pregătitoare;

Pierderi de schimb valutar

TVA-ul pe care Beneficiarul îl poate recupera;

Aporturi care reprezintă contribuţie în natură (ex: teren, proprietate

imobiliara fie că este integrală sau parţială, bunuri de folosinţă îndelungată,

materii prime, muncă de binefacere neplatită a unor persoane fizice private

sau persoane juridice),

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică

Activităţile de finanţare trebuie să se desfaşoare într-una din localităţile

incluse în cele 11 zone prioritare care au fost identificate în acord cu

prevederile Planului National de Dezvoltare . Proiectul trebuie să fie localizat

într-una din aceste localităţi.

37

Page 39: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Zonarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu probleme

economice şi sociale cărora să se adreseze măsurile de politici regionale

specifice, astfel încât să poată fi diminuate discrepanţele inter şi

intraregionale.

Necesitatea zonării este determinată de evoluţia diferită a structurilor

economice spaţiale. Ea se realizează din raţiuni practice, legate de găsirea

celor mai adecvate „cadre spaţiale”, teritoriale care trebuie ajutate prin măsuri

de politici regionale pentru a se asigura echilibrul naţional al dezvoltării.

Existenţa unui mare număr de zone cu probleme de restructurare

economică face dificilă zonarea tării. Totuşi, ea a trebuit să fie realizată pentru

a soluţiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se confruntă

anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici, fluxuri importante de

emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepanţele teritoriale.

Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identificarea a 11

Zone de Restructurare Industrială care au şi potenţial de creştere

economică.

Un alt tip de zonare s-a realizat, în principal, pentru zonele miniere,

cele mai multe dintre acestea având situaţii economice şi sociale foarte grele.

Acest tip de zone au fost denumite „zone defavorizate” evidenţiindu-se şi

prin titlu capacitatea mai mică a acestor zone, comparativ cu zonele de

restructurare industrială, de a-şi redresa economia.

În funcţie de specificul celor două tipuri de zone şi tipul de ajutor

financiar este diferenţiat:

Sprijin financiar pentru investiţii acordat zonelor de restructurare

industrială cu potenţial de creştere economică

Facilităţi fiscale acordate investitorilor în aceste zone care sprijină

revigorarea economică în aceste zone defavorizate.

În zonele de restructurare industrială cu potenţial de creştere urmează,

conform şi întelegerii cu comisia UE, să fie concentrate fondurile PHARE

începând cu 2001 pe o perioadă de cel puţin trei ani. Guvernul va continua să

38

Page 40: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

sprijine „zonele defavorizate”. De asemenea, începând din acest an sunt

lansate mai multe programe pilot într-un număr de regiuni şi judeţe care

provizoriu (până la consolidarea concepţiei teoretice au fost numite „zone

asistate”.Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme

concrete printr-o mai bună orientare a ajutoarelor regionale, dar în acelaşi

timp urmăresc îmbunătăţirea capacităţii administrative şi experienţei în

dezvoltarea regională.

Zone de restucturare industrială cu potenţial de creştere

economică

Probleme economice şi

sociale complexe, care necesită

soluţii urgente, se întâlnesc în

toate regiunile. Pentru a

concentra resursele financiare

din asistenţa acordata de UE,

Guvernul împreuna cu

Consiliile de Dezvoltare

Regională au identificat

unsprezece zone prioritare, pe

teritoriul a şapte din cele opt

Regiuni de Dezvoltare, care au

fost denumite Zone de

Restructurare Industrială.

Identificarea acestor zone a avut la bază două seturi de criterii: primul

se refera la problemele grave de restructurare industrială cu care ele se

confruntă, iar al doilea set de criterii are în vedere potenţialul acestor zone de

creştere economică. Aceste unsprezece zone deţin 25% din populaţia tării.

Criteriile de selecţie a zonelor de restructurare industrială cu

potenţial de creştere economică :

Fiecare zonă selectată trebuie să cuprindă concentrări urbane bine

delimitate care au probleme grave de restructurare industrială ca o 39

Fig. 2.2

Page 41: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

consecinţă a concentrării masive a activităţilor industriale şi a forţei de muncă

în întreprinderi mari neprofitabile (cele care au peste 1000 de salariaţi)

Zona să aibă probleme de poluare care afectează calitatea vieţii

locuitorilor acesteia şi totodată imaginea zonei şi chiar a ţării

Zona să aibă areale cu caracter monoindustrial, lipsite în prezent de

posibilitatea de a-şi diversifica activitatea, astfel încît să facă paşi spre oprirea

declinului economic

Fiecare zonă selectată să beneficieze de infrastructura de transport

(rutieră şi feroviară) şi să fie traversată de culoare de transport european

sau să se afle în proximitatea acestora

Localităţile urbane componente ale zonei să fie tradiţional legate prin

relaţii de cooperare, fie ca urmare a aceloraşi tipuri de activităţi pe care le

realizează, fie ca urmare a complementarităţii activitaţii lor

Zona să aibă condiţii de comunicare la standarde europene, absolut

obligatorii pentru atragerea investitorilor români sau străini; majoritatea

localităţilor componente să dispună de reţele digitale de telefonie

Zona să aibă resurse care să poată susţine realizarea priorităţilor

naţionale de dezvoltare regională identificate în Planul Naţional de

Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM,

dezvoltarea infrastructurii, susţinerea populaţiei tinere în integrarea acesteia în

societatea informatională, etc)

Colectivităţile locale să se fi remarcat prin dinamism şi preocupare

pentru dezvoltarea propriilor localităţi şi îmbunătăţirea calităţii vieţii prin

implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare

Zonele prioritare selectate au două importante caracteristici: suportă

impactul negativ al restructurării industriale, dar în acelaşi timp au şi

potenţial de creştere economică. De aceea ele au fost denumite "zone de

restructurare industrială cu potenţial de creştere economică".

În fiecare din aceste zone se are în vedere implementarea unor proiecte

care vizează:

40

Page 42: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Diversificarea economică, inclusiv valorificarea potenţialului turistic

prin sprijinirea dezvoltării IMM

Dezvoltarea resurselor umane: modernizarea şcolilor profesionale şi

furnizarea de servicii sociale

Imbunătăţirea calităţii reţelei infrastructurale regionale; va continua

dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale iniţiată prin programul PHARE

2000 , punându-se accent pe refacerea mediului şi dezvoltarea turismului

Reabilitarea micii infrastructuri urbane şi turistice

Cele 11 zone de restructurare industrială sunt urmatoarele:

Tabelul 2.2 Zonele de Restructurare Industrială stabilite în cadrul

proiectului

Nr.Crt.

Zone de restructurare industrială Regiunea de dezvoltare din care fac parte

1 Moldovei de Nord – Est Nord – Est2 Moldovei central – vestice Nord – Est3 Subcarpaţilor de curbură Sud -Est4 Dunării de Jos Sud - Est.5 Subcarpaţilor Munteniei Sud Muntenia6 Olteniei centrale Sud –Vest7 Podişului Mehedinţi Sud-Vest8 Banatului de Sud şi a Bazinului Petroşani Vest9 Munţilor Apuseni Centru si Nord-Vest10 Maramureşului si de industrie predominant

usoară a Transilvaniei de NordNord-Vest

11 Transilvaniei centrale Centru

Deoarece zona alesă pentru implementarea acestei investiţii (Zona

Bran-Tohanu Nou-Zarnesti) şi localităţile limitrofe se situează în Zona de

Restructurare Industrială a Transilvaniei Centrale, ne vom îndrepta atenţia

numai asupra studiului acestei zone, restul rămânând doar la stadiul de

enumerare precedent.

Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Caracteristici generale

Zona se situează în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru. Are o

populaţie de 802.244 locuitori şi cuprinde 24 oraşe; principalele centre –

Braşov (311.000 loc.), Mediaş (62.000 loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) şi

Făgăraş (44.000 loc). Celelalte oraşe au o populaţie între 5.000 şi 40.000 de

locuitori .

41

Page 43: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Reţelele de transport rutier şi feroviar sunt bine dezvoltate , Braşovul

fiind punctul de intersecţie a principalelor axe de transport. Zona este

deservită de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mureş şi Cluj.

Probleme economice şi sociale

Zona se caracterizează printr-o concentrare a activităţilor industriale în

peste 25 de întreprinderi mari (situaţie înregistrată în anul 1999), cele mai

multe fiind situate în Braşov (6), Mediaş (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu

Secuiesc (3), Târnăveni (3) şi Copşa Mică (2).

Concentrarea forţei de muncă în mari întreprinderi face dificil şi

problematic procesul de restructurare, prin fenomenele sociale pe care le

antrenează. Restructurarea marilor întreprinderi industriale din domeniul

consţructiilor de maşini (în Braşov uzinele Roman, Tractorul, Hidromecanica

etc.) şi prelucrarea metalelor va accentua fenomenul şomajului în judeţul

Braşov.De asemenea se înregistrează un puternic impact social al şomajului în

oraşele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor, chimie, construcţii de

maşini.Localitatea minieră Baraolt cu o suprafaţă de 128,48 km2 a fost

declarată “zonă defavorizată”

Zona Copşa Mică, unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de

poluare al aerului şi solului din Europa – este monitorizată prin programe ale

Băncii Mondiale.Chiar dacă fenomenul poluării nu are efecte la fel de grave

ca la Copşa Mică, şi în alte localităţi cum ar fi Braşov, Făgăraş, Victoria,

Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Mediaş, Târnăveni s-au înregistrat

depăşiri ale concentraţiilor maxime admise.

Densitatea ridicată a industriei militare, lipsită de comenzi şi programe

de privatizare (Zărneşti-Tohan, Cugir, Braşov)

Potenţial de dezvoltare

Potenţialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat

şi se bazează atât pe elemente naturale (resurse, potenţial turistic) cât şi pe

structura şi nivelul de calificare, respectiv mentalitatea atât a forţei de muncă

dispnibile cât şi a populaţiei locale în general.

42

Page 44: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Astfel resursele ce pot fi exploatate sunt compuse din : gaz metan,

lemn, ape minerale (Zizin), materiale de construcţii (Vlăhiţa, Racoş, Râsnov,

Braşov, Făgăraş) argile refractare, creşterea animalelor, plante industriale,

viticultură.

Forţa de muncă este foarte bine calificată în domenii variate, populaţia

fiind educată în spiritul hărniciei şi ordinei.

Gradul de cultură al regiunii este ridicat – şcoli de tradiţie (Braşov,

Sighişoara, Miercurea-Ciuc) şi centre universitare în apropiere (Sibiu, Târgu

Mures, Cluj Napoca etc.). Se înregsitrează relaţii de secole cu Europa

Centrală şi cu populaţia germană emigrată (Sighişoara este centrul de întâlnire

anuală a emigranţilor din zonă).

Reţeaua de localităţi este bine structurată, cu căi de comunicaţii inter şi

intra-regionale dezvoltate, alimentare extinsă cu gaze naturale, centre de

servicii terţiare complexe.

Meşteşuguri tradiţionale dezvoltate (prelucrarea artizanală a sticlei,

metalului, lemnului, ceramicii).

Capacitatea de dezvoltare a turismului este foarte ridicată, valorificând

atât aspectul medieval şi originalitatea cultural-arhitectonică a unor localităţi

(Braşov, Râşnov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea), cât şi a cetăţilor ţărăneşti.

Potenţial turistic montan în Carpaţii de Curbură (climat, ape minerale, bogăţii

cinegetice, alpinism, sporturi de iarnă drumeţie etc.) mai ales în oraşul Brasov

şi zonele turistice din împrejurimi , Poiana Braşov, Bran, Râşnov etc.

Fig.4.3. Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Localităţi urbane Populaţie urbanăla 01.06.2001

Judeţe

Braşov 309.671 BraşovMediaş 61.786 SibiuMiercurea Ciuc 46.021 Harghita

43

Page 45: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Făgăraş 43.938 BraşovOdorheiu Secuiesc 38.939 HarghitaSighişoara 36.112 MureşSăcele 30.205 BraşovTârnăveni 29.624 MureşZărneşti 26.650 BraşovCodlea 24.918 BraşovLuduş 18.556 MureşRâşnov 16.108 BraşovAvrig 16.191 SibiuCovasna 12.301 CovasnaAgnita 12.215 SibiuCristuru Secuiesc 11.092 HarghitaVictoria 10.745 BraşovBaraolt 10.502 CovasnaIernut 9.835 MureşÎntorsura Buzăului 9.105 CovasnaDumbrăveni 8.751 SibiuVlăhiţa 7.444 HarghitaRupea 6.317 BraşovCopşa Mică 5.189 Sibiu

Total populaţie urbană - număr total de persoane - 802.244

Procent în populaţia totală a României 3,6 %

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Analiza SWOT a zonei Transilvaniei Centrale

Puncte tari Puncte slabe

Reţele de transport rutiere şi feroviare

bine dezvoltate. Aeroporturi- Sibiu, Tg.

Mureş şi Cluj Napoca;

Reţea de localităţi bine structurată,

dominată de Braşov cu peste 300.000 loc.

Numeroase facilităţi urbane, alimentare cu

Restructurare dificilă a industriei

constructoare de maşini (Braşov, Făgăraş,

Rupea, Râşnov, Miercurea Ciuc), chimice

(Făgăraş) şi militare (Zărneşti)

Puternic impact social al şomajului în

oraşele mono-industriale (Copşa Mică, 44

Page 46: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

gaze naturale şi la sate, servicii terţiare, şi

bancare complexe

Activitate turistică foarte complexa,

de-a lungul întregului an – legată de oraşe

(Braşov -Kronstadt, Sighişoara-

Schassburg) şi monumente (Bran) şi

potenţial natural bine cunoscut în Europa

Influenţa germană puternica în

urbanism, arhitectură, organizarea vieţii,

tradiţia meşteşugurilor de calitate ridicată

Râşnov, Făgăraş, Victoria, Întorsura

Buzăului)

Concentrare mare a activităţilor

industriale în peste 25 de întreprinderi,

fiecare cu peste 1.000 de salariaţi

Emigraţia populaţiei germane

Oportunităţi Riscuri

Patrimoniul natural şi urbanistic

(medieval) reprezintă o bază de plecare

pentru diversificarea turismului

internaţional

Potenţial turistic ridicat prin

valorificarea originalităţii cultural-

arhitectonice a unor localităţi (Braşov,

Râşnov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea) şi

reliefului montan (Braşov, Râsnov, Bran,

Întorsura Buzăului)

Poziţia geografică favorabilă ;

infrastructură diversificată

Numeroase societăţi în pragul

lichidării

Eşuarea eforturilor de restructurare şi

privatizare a marilor uzine constructoare

de maşini poate conduce la probleme

sociale majore

Sporirea numărului privatizărilor

ineficient efectuate poate afecta renumele

regiunii

Densitate ridicată a industriei militare

CAPITOLUL 3

Analiza zonei în care va fi amenajată pensiunea turistică

Configuraţia variată a teritoriului şi istoria multimilenară a poporului

român conferă ţarii noastre un potenţial turistic de o mare complexitate şi

valoare turistică, recunoscute pe plan mondial.

Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale

definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului, care conturează parţial şi

45

Page 47: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

potenţialul turistic al ţării: Munţii Carpaţi, Fluviul Dunărea şi Marea Neagra

cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România asigurând

legătura între ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul

continentului şi din Orientul Apropriat şi Mijlociu.

Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii sale geologice, teritoriul

României este unitar constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi

simetrică a marilor trepte de relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru

în jurul Podişului Transilvaniei. Acestor mari unităţi de relief le corespund

diferite tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râuri şi

oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă, totodată,

importante resurse care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice.

Cadrul natural al României, ca o combinare a acestor elemente fizico-

geografice este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice,

care determină sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de

turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional şi local.7

3.1 Delimitarea zonei Bran. Localizare şi căi de acces.

Branul este poarta naturală situată la graniţa dintre Transilvania şi

Muntenia, ce se deschide în capătul nordic al culoarului Rucăr - Bran, străjuit

la stânga şi la dreapta de Munţii Bucegi respectiv Munţii Piatra Craiului.

Zona Branului se învecinează cu Ţara Bârsei în nord şi nord-est, la sud şi sud-

est cu Dâmboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural,

zona se prezintă ca o depresiune înaltă între 800 – 1.000 m cu orientare NE-

SV ce este delimitată de valea râului Bârsa, Munţii Piatra Craiului (cu vârfuri

de peste 2.000 m ).

Localitatea Bran se află în

partea de SV a judeţului Braşov,

la intrarea în culoarul Rucăr-

7 Vasile Glăvan - Turismul în România, Ed.Economică- Bucureşti-200046

Fig 3.1 Locatia Branului. Caile de acces

rutier

Page 48: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Bran şi are altitudini cuprinse

între 700-900 m. Branul se află

la o distanţă de 27 km de Braşov

pe DN 73; 109 km de Piteşti; 57

km de Câmpulung; 179 km de

Bucureşti pe drumul european

E60. Accesul pe cale ferată se

face folosind reţeaua Bucureşti-

Braşov (166 km) şi Braşov-

Zărneşti (cca. 30 km).

Accesul pe calea aerului (îndeosebi pentru turiştii străini) se poate face

pe Aeroporturile Internaţionale Bucureşti-Otopeni şi Sibiu (situat la 175 km

de Bran), urmând ca de aici să se aleagă între celelalte două modalităţi de

transport, rutier şi feroviar, deja amintite.

3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic

Potenţialul turistic natural şi antropic, este format din ansamblul

atracţiilor turistice care pot motiva vizitarea acestora, reprezentând elementul

fundamental în crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice.

Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni) cuprinde totalitatea

elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea

cererii turistice.

Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se

împarte în primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale şi

secundară , ce include ansamblul resurselor create de mâna omului (valori

istorice, arhitecturale, culturale, folclorice, etc.), în literatura de specialitate

numite şi resurse turistice antropice.

Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie oferta turistică

potenţială a unui teritoriu, care va deveni oferta reală (efectivă) numai atunci

când se vor dezvolta condiţiile necesare de primire a turiştilor şi de petrecere 47

Page 49: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

a sejurului lor în ambianţa caracteristică a resurselor naturale şi antropice, ca

rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului şi a infrastructurii sale

tehnice.

Oferta turistică naturală nu are valoare intrinsecă: ea se distinge de

oferta turistică secundară (produsă de mâna omului) prin faptul că resursele

naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natură atât în spaţiu

cât şi în timp.

Oferta turistică naturală şi antropică, constituie deci „materia primă”

pentru industria turismului.

Cererea şi oferta turistică se găsesc în relaţii de cauzalitate, atât oferta

cât şi cererea putându-se situa una faţă de cealaltă pe poziţie de factor

determinant de evoluţie sau pe poziţie de rezultantă a acestei evoluţii.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri şi

servicii, a căror materializare este o funcţie a capacitaţilor receptoare.

Deoarece capacităţile de primire limitează oferta turistică în spaţiu, aceasta se

caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparaţie cu elasticitatea cererii

turistice.

Oferta turistică are şi anumite limite de ordin temporal, putând avea

caracter permanent sau sezonier, în funcţie de condiţiile minime pe care le

întrunesc resursele naturale pentru a putea fi accepte de turişti într-o anumită

perioadă din an.

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care

stimulează sau frânează circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a

ofertei turistice la nevoile de consum ale populaţiei pentru serviciile turistice.

A. Potenţialul turistic natural al Zonei Bran

Partea de sud a Depresiunii Braşovului este o platformă cu structuri de

conglomerate şi calcar în nord, forme carstice în sud, întinzându-se către

bazine la Dragoslavele, despărţite de pasul Giulava (1290 m). În zonă se

remarcă un contrast între plaiurile prelungi şi văile puternic adâncite de forme

carstice: chei (Valea Rudăriţei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala,

48

Page 50: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Fundăţica), ponoare, izbucuri (Rudăriţa, Fundăţica), doline (Fundata), polii

(Obarsia vaii Izvorului), peşteri (peştera Liliecilor), etc8.

Comuna Bran, atestată pentru prima dată în 1367, este specifică satului

montan românesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol, Şimon,

având centrul comunal în satul omonim.

Această regiune are o climă

temperată de depresiune intramontană cu

veri răcoroase şi ierni reci. Temperatura

medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve-

cine se înregistrează valori cuprinse între

4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câmpu-

lung). În luna iulie, care este cea mai

călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-

27°C, iar în luna ianuarie temperatura

variază între -10 şi -15°C.

Zona Bran este bogată în precipitaţii, numărul mediu al zilelor ploioase

fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este

de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zăpadă este de 40-50 cm (propice pra-

cticării sporturilor de iarnă). Vânturile, predominante în zonă au o viteză de 3-

5 m/s.

Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află în cadrul

pădurilor de fag ce se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea

superioară cu coniferele. Pădurile compacte de molid sau amestec de fag şi

brad apar în Munţii Piatra Craiului, Leaota şi Bucegi, în special la altitudini

de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înalte există jnepeni, ienuperi, floră

subalpină şi alpină. Izolat apar porţiuni de larice, tisa, amestecate cu molid,

fag, dar din cauza poluării pajiştile şi fâneţele înlocuiesc acum zona de

8 “Munţii Piatra Craiului”- Ionescu Dunăreanu Ion: Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

49

Fig. 3.2 Pensiune in zona

Page 51: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

pădure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ, garofiţa

Pietrei Craiului, bulbucii de pădure, sângele voinicului9.

Fauna este reprezentată în special în Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de

exemplare ca: lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, râsul, vulpea, etc.

Avifauna este reprezentată de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte,

ciocănitoarea, cinteza, piţigoiul etc. În apele de munte trăiesc păstrăvi,

scobari, clean, boiştean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivaţii pentru practicarea

diferitelor forme de turism: în rezervaţii, speologic, ştiinţific, etc.

B. Potenţialul turistic antropic

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte

ca fiind un sat agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor în creşterea

animalelor.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru sunt creşterea

animalelor, lucrul la pădure, atât în munţi cât şi prin pendularea între munte

şi câmpie. Predominantă a fost creşterea vitelor în propria gospodărie cu

“văratul” la munte, la stânele aparţinând obştii satului şi iernatul în

gospodărie şi la “hodăi”.

Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab

productiv şi a climei reci, iar lucrul la pădure a fost şi rămâne ocupaţia de

bază a celor din zonă. Un loc important în economia acestui sat îl ocupă

meşteşugurile şi industriile ţărăneşti legate mai ales de prelucrarea lânii.

Ţesutul este practicat în fiecare gospodărie, iarna, la război, realizându-se

cunoscutele taluri “în vergi” în alternanţă cromatică alb-negru, “săricile” sau

straiele din lână ţurcană cu firul lung, etc. În cadrul meşteşugurilor se mai

remarcă şi prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu îl constituie târgurile de ţară

bianuale (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul

9“Munţii noştri”- N. Popescu:, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

50

Page 52: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Arhanghelului), unde participă alături de brăneni şi locuitorii din zonele

Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

Zona Branului deţine o atracţie turistică antropică extrem de cunoscută

atât pe plan naţional cât şi internaţional , şi anume Castelul Bran, cunoscut şi

sub denumirea destul de nefericită şi “improprie” de Castelul lui Dracula.

Cetatea sau castelul (ambii termeni sunt corecţi) Bran se remarcă prin anumite

particularităţi în istoria ţării:

Este singura cetate, care de-a lungul a şase secole de existentă, a fost

neîntrerupt locuită;

Se cunoaşte cu precizie anul şi ziua în care s-a început construcţia,

spre deosebire de majoritatea construcţiilor de acest gen;

Deşi construită iniţial cu scop exclusiv militar, funcţia predominantă

îndeplinită de-a lungul existenţei a fost comercială (punct de vamă) şi de

protecţie a drumului vital de legătură între Transilvania şi Ţara Românească.

Greu accesibil şi uşor de apărat, Branul aproape că nu a avut parte de

evenimente militare, atacarea lui constituind o operaţiune dificilă şi hazardată.

Construirea cetăţii Bran a fost determinată de situaţia politică din

secolul al XIV - lea:

Întărirea Ţării Româneşti în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu

Vodă (1364-1377), proces care a dus la o serie de lupte cu regele Ungariei,

Ludovic I d'Anjou (1342-1382), lupte în urma cărora regele Ungariei pierde

Rucărul.

În iarna anului 1369 are loc prima incursiune a turcilor în Ţara

Românească, marcând astfel începutul unei lupte seculare cu Imperiul

Otoman. Vlaicu Vodă, cu sprijin din Transilvania, reuşeşte să-i alunge pe

invadatori, trecând chiar Dunărea şi cucerind Vidinul. Era limpede că

asemenea atacuri se vor repeta, dată fiind slaba rezistenţă opusă otomanilor de

către ţaratele bulgare şi despotatele sârbeşti. Transilvania şi Ungaria erau

direct ameninţate în cazul înfrângerii Ţării Româneşti. Calea pătrunderii în

Transilvania, şi de aici spre Ungaria şi centrul Europei trebuia barată.

51

Page 53: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Despre construirea cetăţii Bran există o ştire precisă, un document ce

datează din 19 noiembrie 1377: o scrisoare privilegială a regelui Ungariei -

Ludovic I d'Anjou - către oraşul Braşov. Regele confirmă oraşului stăpânirea

a 13 sate din Ţara Bârsei, îl scutea de impozitul crăiesc şi îi stabilea taxe

vamale reduse, drept recompensă pentru că orăşenii "de bunăvoie şi nesiliţi de

nimeni" s-au oferit să ridice "cu propriile lor cheltuieli şi osteneli" noua cetate

regală a Branului, dând pentru aceasta meşteşugari, materiale şi bani. În

fruntea cetăţii Branului, după cum arăta scrisoarea, urmau a sta castelanii

numiţi de rege, garnizoana fiind formată din "briganţi şi balistari englezi".

Lucrările au început în vara anului 1378. Pentru întreţinerea cetăţii şi a

garnizoanei, regele a înzestrat Branul cu un domeniu feudal ce a variat în timp

ca întindere şi importanţă economică.

Un document din 1419 arată că regele Sigismund preia cetatea de la

Mihail, fiul şi succesorul lui Mircea cel Bătrân şi o pune sub comanda directă

a comitetului secuilor, subordonat voievodului Transilvaniei. Acest comitet

era însărcinat cu paza hotarelor de sud-est şi numea pe castelanii cetăţilor de

apărare.

Un alt moment deosebit în istoria cetăţii este în timpul când Iancu de

Hunedoara devine voievod al Transilvaniei (1441-1456). Înţ0elegând

importanţa strategică, Iancu a reparat-o şi întărit-o, supraveghind personal

lucrările, şi a sporit efectivul garnizoanei. În 1448 numeşte la comanda cetăţii

pe românul Nicolae de Bizere din Banat. De aici a pornit Iancu de Hunedoara,

în 1442, în ajutorul Ţării Româneşti, obţinând strălucita victorie de la

Ialomiţa.

De istoria cetăţii se leagă şi domnia

lui Vlad Ţepes (1448, 1456-1462, 1467), ce

a trecut de mai multe ori pe aici. Prima sa

domnie din 1448 este consemnată într-o

scrisoare expediată braşovenilor la 31 52

Fig 3.2 Curtea interioara aCastelului Bran

Page 54: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

octombrie 1448 prin Bran. Pierzând tronul,

ajunge în Transilvania şi este însărcinat de

Iancu de Hunedoara cu apărarea nordului

Transilvaniei şi deci şi a acestei trecători. În

a doua domnie a acordat privilegii

negustorilor braşoveni (saşi), dar a

întreprins expediţii de pedepsire (1459),

deoarece aceştia îl sprijineau pe oponentul

său Vlad Călugărul.

Între anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea

arhitectului Curţii Regale, Carol Liman, care îl transformă într-o frumoasă

reşedinţă de vară, înconjurată de parc, cu alei de promenadă, lac, fântâni,

terase de popas, construind şi Casa de Ceai. În anul 1938 Regina Maria lăsa

prin testament Castelul Bran, cu întreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana,

care-l stăpâneşte până în 1948.

După expulzarea din ţară a familiei regale, în anul 1948, Castelul Bran

a intrat în proprietatea statului român, rămânând o perioadă abandonat şi

devastat. Din 1956, parţial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de

istorie şi artă feudală. Fiind într-o stare avansată de degradare, în anul 1987

Castelul intră în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

Definitivarea organizării muzeistice se va face după noi criterii, rezultat al

cercetărilor din ultimii ani.

În 1961, s-a amenajat o secţie etnografică în aer liber: case ţărăneşti,

stâne, instalaţii tehnice populare.

Câteva detalii de construcţie: cel mai vechi turn este cel dinspre latura

nordică cu foişorul de observaţie. Pe latura de vest este turnul cilindric,

devenit în secolul XV pulberărie. În mica curte interioară, meşterii medievali

au săpat o fântână adâncă de 57 de metri. Un labirint de coridoare şi scări

înguste de lemn sau piatră leagă între ele camere spaţioase, chilii, cele cinci

nivele, turnurile, coridorul de apărare, subsolurile şi curtea interioară.

53

Page 55: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Spre sfârşitul Secolului XIX scriitorul irlandez Bram Stoker publică

thrilerul „Dracula”, apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasă

poveste a tuturor timpurilor”. Asemănările dintre Castelul Bran şi castelul

contelui Dracula din roman i-a determinat pe multi să afirme că locul unde se

petrec aventurile descrise de Stoker este chiar Castelul din Bran, personajul

principal al cărţii fiind nimeni altul decât Domnitorul Ţării Româneşti Vlad

Tepes. Într-adevăr, pe timpul existentei sale, evenimentele l-au purtat de

câteva ori pe Vlad Ţepeş şi prin împrejurimile localităţii Bran, însă niciodată

destul pentru a fi justificată asocierea, dintre personajul lui Stocker –Dracula

şi Vlad Ţepeş, chiar având în vedere şi comportamentul crud, de „justiţiar” al

domnitorului.

Numeroasele filme realizate la Bran, nenumăratele articole scrise aici,

milioanele de turişti dornici să descopere unul dintre cele mai fascinante

mituri ale secolului XX , dar mai ales frumuseţea locurilor şi ospitalitatea

localnicilor, reprezintă o serie de motive importante care determină mulţi

turişti să aleagă Branul ca destinaţie de vacanţă.

Biserica din Bran

A fost construită în 1820 şi pictată în 1836 şi poartă hramul Adormirea

Maicii Domnului. Planul său are un naos cu patru travee, flancat în

extremitatea estică de două abside semicirculare în interior şi poligonale în

exterior. În vest, deasupra unui vestibul, se află turnul clopotniţei. Absida

altarului este, de asemenea, semicirculară în interior şi poligonală în exterior.

Faţadele sunt tencuite şi văruite, iar ferestrele sunt înalte, fără ancadramente.

Cornişa este subliniată de un profil din tencuială. Turnul decorat pe toată

înălţimea cu pilaştri neoclasici conferă o notă originală, construcţia păstrând

structura originală.

Vama veche din Bran

Construcţia datează din secolul al XVIII-lea, aici funcţionând în trecut

vama din trecătoarea Bran – Rucăr. Astăzi este muzeu.

Case memoriale in zona Bran

54

Page 56: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric, membru al

Academiei Române

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional

Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,

medic, edil şi primar al localităţii Bran.

Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din

Braşov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi

neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) - membru

al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori-

gine

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii

de Istorie din Bucureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.

Muzeul etnografic în aer liber din Bran

Este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu

au fost aduse şi reconstituite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii

din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14

gospodării ţărăneşti şi instalaţii tehnice. Monumentele au fost selecţionate şi

grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

Portul popular în zona Bran

Portul popular brănean a evoluat lent, păstrându-şi specificitatea,

unitatea stilistică şi armonia, dar fiind în acelaşi timp influenţat de portul din

Muscel. Portul popular din zona Branului, relevă unele trăsături specifice,

explicabile pe de o parte prin natura ocupaţiilor, iar pe de alta prin asimilarea

şi redarea în forme locale a unor elemente de fond transilvănean. Din piesele

costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână sau bumbac în

tonuri de roşu şi negru cu fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane în vărgi,

încreţită în spate, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, lăibărica de

catifea neagră.

55

Page 57: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămaşa largă din

pânză de in sau bumbac, coarecii şi lăibăricele lucrate din zeghii, pieptare,

cojocele, căciulile şi gluga definesc structura portului păstoresc deosebit de

bine păstrat în toată zona.

2.3. Determinarea gradului de atractivitate al zonei Bran

Deşi nu are titulatura de staţiune turistică, pentru a ne fi mai uşor în

determinarea gradului de atractivitate pentru zona Branului, vom considera

aceasta ca fiind o staţiune turistică „cu acte în regulă” (statut de care din

punctul multora de vedere nu se află departe, mai ales dacă nivelul

investiţiilor în elemente de infrastructură şi echipamente turistice îşi păstrează

ritmul actual şi popularitatea zonei nu va scădea).

Astfel, elementele ce determină atractivitatea din punct de vedere

turistic al unei zone, în mare sunt reprezentate de : configuraţia geografică,

condiţiile meteorologice (climat cald sau rece, umed sau uscat, nivelul şi

frecventa ploilor, luminozitatea soarelui, etc.) patrimoniul cultural şi istoric,

accesibilitatea, infrastructura generală, precum şi la aspecte sociale sau

politice.

Condiţiile naturale au cea mai mare importanţă, asigurând calitatea de

integrare a amplasamentului în cadrul reliefului montan, şi oferind condiţiile

prielnice pentru relaxare şi odihnă, motivaţiile principale ale clientelei

pensiunilor din zonă.

Succesul Zonei Branului este dat de componentele principale ale

produsului turistic, acestea fiind:

Serviciile de cazare si alimentaţie;

Serviciile suplimentare;

Protecţia mediului;

Evaluarea atractivităţii unei staţiuni se poate face utilizând diferite

modele. Unul dintre acestea este propus de I.Berbecaru şi M. Botez şi constă

în următoarele etape.56

Page 58: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

-Selectarea factorilor de marketing aferenţi staţiunii/zonei (aceştia sunt

constituiţi de toate elementele care constituie un motiv pentru venirea

turistilor)

-Stabilirea importanţei relative a fiecărui factor, prin acordarea de note

(de la 10 pentru cel mai important factor în jos)

- Determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi cuantificarea

acestuia, astfel: foarte bine –10, bine -8, acceptabil -5, slab –2

-Stabilirea contribuţiei fiecărui factor, prin multiplicarea importanţei

relative a fiecărui factor cu nivelul său calitativ

-Însumarea contribuţiilor tuturor factorilor, obţinând o valoare sub 500

puncte (maximum)

Cu cât valoarea obţinută se va apropria mai mult de 500, cu atât

atractivitatea staţiunii va fi mai mare. Modelul poate fi folosit şi pentru

compararea a două sau mai multe staţiuni.

Un alt model care încearcă să surprindă influenţa fiecărui element al

ofertei este determinarea gradului (indicelui) de atractivitate după formula:

I = q * c

unde:

i= 1,2,3,....,n reprezintă numărul componentelor resurselor turistice

q= ponderea (la unitate a fiecărui element)

C= nivelul calitativ al fiecărui element

Elementele componente ale resurselor turistice, ponderea şi valoarea lor

se stabilesc pentru fiecare zonă în parte, cu ajutorul unor modele şi pe baza

experienţei specialiştilor.

Astfel, pentru identificarea componentelor resurselor turistice se

utilizează frecvent metoda „ arborilor de pertinenţă”, ce permite structurarea

succesivă a ofertei pe factori care definesc atractivitatea.

Apoi se stabileşte de către o echipă de specialişti, ponderea fiecărui

factor, în funcţie de zona de discuţie şi se evaluează fiecare factor pe o scara

de la 1 la 3 (1-nivel calitativ scăzut, 3-nivel calitativ înalt), sau de la 1 la 5.57

n

i=1i i

Page 59: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Valoarea astfel obţinută a indicelui de atractivitate se va situa în

aceleaşi intervale şi va fi apreciată conform scalelor amintite.

Alte modele, mai complexe, încearcă să determine atractivitatea unei

staţiuni pornind de la cercetările sociologice în rândul turiştilor şi au în vedere

atât atractivitatea constatată cât şi pe cea potenţială..

Atractivitatea unei staţiuni este privită şi sub aspectul relaţiilor dintre

acestea şi zonele de origine ale turiştilor, implicând şi legăturile (accesul)

dintre acestea.Modelele gravitaţionale pornesc astfel de la ipoteza existenţei

unei „atracţii” între perechile de „zone emiţătoare” şi „zone receptoare” de

turişti şi a posibilităţii exprimării acestei atracţii printr-o formulă de tip

determinist: fluxul de turişti este deci funcţie directă de atracţia menţionată.

Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) în domeniul

comercial şi adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date două destinaţii

turistice A şi B şi o localitate emiţătoare X, raportul între cererea pentru

destinaţia A şi cererea pentru destinaţia B este direct proporţional cu raportul

capacităţilor de cazare din staţiunile A şi B şi invers proporţional cu raportul

pătratelor distanţelor între localităţile X şi A respectiv X şi B:

= *

Dacă raportul este supraunitar rezulta că destinaţia A este mai atractivă

decât destinaţia B şi invers.

Utilizând acest din urmă model ne propunem să comparăm

atractivitatea Branului cu cea a zonei Şirnea, folosind ca localitate emiţătoare

de turişti oraşul Bucureşti. Deşi în jurul Braşovului sunt multe alte staţiuni

turistice cu care puteam să facem comparaţia, aceasta nu ar fi fost elocventă

deoarece, după cum am mai precizat Branul nu este o staţiune turistică,

recunoscută în acest sens de către organele administrative locale şi naţionale

ci doar o zonă deschisă practicării turismului rural, ca şi zona Şirnea de altfel.

58

CA

C B

NA

BN

D

DA

B2

2

Page 60: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru determinarea capacităţii de cazare am folosit Catalogul National

al Pensiunilor Turistice şi Agroturistice editat de către ANTREC10 în anul

2002.

Fără a avea pretenţia că numărul pensiunilor prezente în acest catalog

corespunde cu numărul total de pensiuni de pe teren (calitatea de membru

ANTREC fiind atât la latitudinea proprietarului pensiunii cât şi condiţionată

de plata unei cotizaţii anuale) vom lua totuşi în calcul informaţiile furnizate

de acesta , deoarece presupunem că procentul pensiunilor prezente în catalog

se păstrează aproximativ constant pentru fiecare din localităţi, Bran sau Şirnea

.Cu atât mai mult vom calcula un raport, deci o mărime relativa şi nu una

absolută.

Astfel:

NA= 424 locuri -capacitatea de cazare a Branului ( A-destinaţia Bran)

NB= 54 locuri – capacitatea de cazare a Şirnei (B-destinaţia Şirnea)

DA=170 km – distanţa de la Bucureşti la Bran

DB=190 km – distanţa de la Bucureşti la Şirnea

CA=0,84 ; CB=0,14

Raportul fiind supra-unitar, rezultă faptul că pentru turistii din

Bucureşti, Branul este o destinaţie turistica mai atractivă decât Şirnea.

O abordare mai realistă a legăturii dintre atractivitate şi distanţă duce la

următoarea formă de reprezentare11:

10 ANTREC-Asociaţia Natională a Turismului Rural şi Ecologic11 Turismul Montan –Gabriela Tigu ; Editura Uranus-Bucuresti 200159

Page 61: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Astfel în locul unei varietăţi monoton descrescătoare între cele două

elemente, apar trei zone de atracţie : una în care atracţia creşte odată cu

distanţa, una în care variaţia atractivităţii faţă de distanţă este minimă şi care

include „distanţa optimă” pe care turistul este dispus să o parcurgă şi o zonă

în care atractivitatea scade,atunci când distanţa devine prea mare.

În mod evident, există şi alţi factori ce influenţează atractivitatea unei

staţiuni şi care

n-au putut fi surprinşi de modelele prezentate (ex:factori culturali,

psihologici).Experienţa internaţională în dezvoltarea turismului montan ne

oferă numeroase asemenea exemple.

În ultimul timp se înregistrează ca fiind tot mai pregnantă tendinţa de

împărţire a timpului alocat pentru vacanţe în sejururi scurte şi relativ

dese.Astfel, relaţia atractivitate distanţă poate fi privită şi din prisma duratei

sejurului.Cu cât acesta este mai scurt, cu atât creşterea distanţei influenţează

mai mult, în sens negativ, atractivitatea unei destinaţii.

3.4. Metodologia amenajării turistice rurale

Implicaţiile dezvoltării unei zone turistice asupra evoluţiei turismului în

general şi asupra economiei unui teritoriu considerat, argumentează

necesitatea abordării acestui proces într-o concepţie globală, integrată

strategiei turistice de ansamblu şi în corelaţie cu dinamica celorlalte ramuri şi

sectoare de activitate.Aceasta presupune o atentă evaluare a tururor

categoriilor de resurse şi definirea direcţiilor şi priorităţilor în creşterea

economică, precum şi a posibilităţilor şi limitelor dezvoltării turistice. În 60

Fig. 2.4 Variatia atractivitatii in functie de distanta

Page 62: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

consecinţă, amenajarea turistică a unei zone-prin obiective şi modalităţi de

desfăşurare se interferează frecvent cu planificarea turistică (uneori şi cu cea

economică), ceea ce a determinat în literatura de specialitate o tratare

unitară12.

Amenajarea turistică este, prin conţinutul său un proces complex.Ea

acoperă o arie problematică vastă, cuprinzând, pe de o parte, soluţii de

stimulare a circulaţiei turistice şi de asigurare a integrării turismului în

economia zonei, tehnologii şi etape de elaborare şi de realizare a noilor

proiecte.

Particularităţi în amenajarea turistică rurală

Zonele rurale se înscriu tot mai frecvent în preferinţele de vacanţă ale

turiştilor. Ele prezintă avantajul că îmbină cerinţele unei odihne active şi

condiţiile unui climat favorabil, răspunzând astfel dorinţei de întoarcere la

natură, la viaţa şi ocupaţiile tradiţionale.

Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată, aşadar,

de cadrul natural nealterat, de tradiţii şi obiceiuri, de activitatile practicate în

aceste areale.Ca atare, procesul de amenajare turistică a spaţiilor rurale

vizează crearea condiţiilor pentru prezenţa turiştilor şi satisfacerea nevoilor

lor, pe de o parte, şi pentru desfăşurarea nestingherită, chiar pentru stimularea

activităţilor economice specifice, pe de altă parte.

În acest context, amenajarea turistică a zonelor rurale se subsumează

unui obiectiv de orientare generală al teritoriului şi anume cel al evitării

„deşertificării anumitor regiuni”.Se estimează că recepţia turistică poate

deveni un instrument de valorificare şi de menţinere a vieţii rurale în zonele

mai critice.

Ca urmare, în definirea şi conturarea trăsăturilor amenajării în spaţiile

rurale, marea majoritate a specialistilor se raportează la problemele regiunilor

confruntate cu depopularea, consecinţă a procesului de concentrare industrială

şi agricolă. Sunt avute aici în vedere, efectele benefice globale ale recepţiei

turistice asupra mediului de primire, contribuţia turismului şi loisirului la

12 Amenajarea turistică a teritoriului – Rodica Minciu, Ed.Sylvi-Bucureşti 1995

61

Page 63: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

dezvoltarea rurală.Astfel, potrivit opiniei lor, „spaţiul rural este reprezentat de

regiuni în stagnare sau regres pe plan economic sau demografic, care pot fi

situate la munte sau câmpie, în mediu natural sau agricol” şi unde turismul

figurează printre elementele de relansare a activităţilor agricole sau artizanale.

În această concepţie, amenajarea zonelor rurale înglobează un

ansamblu de acţiuni care se desfăşoară pe trei planuri:

Rezervarea unor rezervaţii funciare;

Dezvoltarea de servicii de găzduire a turiştilor şi activităţi de

agrement;

Crearea unor oglinzi de apă;

Acestea se cer completate de măsuri legislative şi reglementări, de

facilităţi care să stimuleze organismele locale, organizaţiile profesionale

agricole şi populaţia satelor în implementarea lor.

Amenajarea spaţiilor rurale cunoaşte mai puţine constrângeri faţă de

celelalte tipuri, implantările turistice fiind determinate de elementele specifice

reliefului fiecărei zone. Între factorii care condiţionează atât selecţia zonelor

cât şi tipologia amplasamentelor se numără: liniştea, spaţiul (ca întindere),

vegetaţia, poziţionarea în raport cu traficul rutier, prezenţa unei curiozităţi

naturale sau a unui monument (vezi cazul Branului), arhitectura locală,

tradiţiile, etc.

Un loc aparte în suita acestor factori, revine posibilităţii de a participa

la viaţa localităţii. Acest aspect, dublat de dorinţa de întoarcere la locurile de

origine, a generat o formă particulară a turismului rural şi anume

agroturismul. Prezent într-o mare măsură în ţări cu tradiţie turistică: Italia,

Franţa, Austria, Finlanda, Canada, agroturismul conţine ideea cointeresării

agricultorilor la dezvoltarea turismului prin închirierea de locuinţe şi

comercializarea produselor naturale şi a antrenării turiştilor la activităţile

agricole.

Analiza evoluţiei localizării echipamentelor turistice în spaţiul rural, în

diferite ţări ale lumii, a permis identificarea a două etape în amenajarea

turistică rurală:62

Page 64: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

1. Prima, numită „a implantărilor individuale” se caracterizează printr-

o evoluţie oarecum anarhică a echipamentelor, acestea fiind amplasate şi

concepute fără a se ţine seama de particularităţile mediului economic şi

social.

Implantările individuale sunt reprezentate de:

Reşedinţele secundare. Amplasate iniţial în preajma marilor

aglomerări urbane, pe distanţe variind între 20-80 km, ulterior aceste

echipamente s-au distribuit tot mai mult în teritoriu înaintând spre zonele de

linişte absolută şi cu vegetaţie bogată, spre cele cu destinaţie turistică în

principal. Astăzi, asemenea echipamente au repartizare echilibrată în teritoriu

şi un grad de dezvoltare semnificativ: 1 reşedinţă secundară la 32 de locuitori

în Franţa, la 40-50 de locuitori în Anglia şi Germania, la 77 de locuitori în

SUA, etc.

Locuinţe rurale şi pensiuni-echipamente turistice realizate prin

adaptarea şi modernizarea unor gospodării ţărăneşti. Acestea răspund mai

multor preocupari şi anume: pe de o parte au rolul de a proteja şi chiar de a

ameliora patrimoniul imobiliar al localităţilor rurale, de a scoate din izolare

unele localităţi şi de a lupta contra exodului de populaţie creând venituri

suplimentare. Pe de altă parte, asigură orăşenilor posibilitatea de a petrece

vacanţe în familie, într-o ambianţă deconectantă la un cost accesibil.Aceste

tipuri de implantări constituie coloana vertebrală a satelor turistice.

Mica hotelarie rurală-constituită în principal din hanuri, obiective cu

funcţionalitate complexă, ce asigură deservirea călătorilor şi în afara

sezonului turistic, amplasate cu precădere în localităţile izolate.

2. A doua, denumită „amenajare concertată”, în care noile implantări se

raportează imperativelor dezvoltării complexe a zonelor rurale, şi sunt

concepute într-o viziune integrată, produsele turistice astfel create având

tendinţa de a se completa reciproc.

Aceasta răspunde necesităţilor unei coordonări a acţiunilor de

organizare a teritoriului şi implantare a echipamentelor, în condiţiile

multiplicării relaţiilor dintre colectivităţi, determinate de dezvoltarea 63

Page 65: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

turismului de masă. Amenajarea concertată, prin formele pe care le îmbracă,

şi anume: staţiuni verzi, parcuri naturale regionale, oglinzi de apă şi baze

sportive, locuinţe familiale şi sate de locuinţe noi, campinguri rurale, etc.,

contribuie la atenuarea efectelor grave provocate asupra mediului de recepţia

unui număr de turişti în permanentă ascensiune.

Staţiunile verzi reprezintă formula de amenajare a localităţilor cu peste

10.000 de locuitori, situate într-o zonă cu vegetaţie bogată. Ideea de

amenajare vizează coordonarea acţiunilor de realizare a unui echipament

complex de recepţie şi agrement alcătuit din: atracţii naturale, hotel de clasă,

teren de camping, apartamente mobilate, piscină sau ştrand, teren de jocuri,

local pentru tineret, comerţ cu produse de bază.

Parcurile naţionale şi regionale, prin modalităţile de organizare şi

gestionare au ca obiective protejarea peisajului, menţinerea vieţii rurale şi

satisfacerea nevoii de destindere ale orăşenilor.

Oglinzile de apă şi bazele de agrement nautic - amenajări realizate prin

utilizarea unei resurse naturale, izvor, râu, lac ori prin construirea unui baraj

sau lac artificial, reprezintă un element ce evită proliferarea anarhică a

reşedinţelor secundare prin coordonarea şi dirijarea diverselor iniţiative prin

implantarea de noi obiective.Se asigură totodată, protejarea zonei prin

controlarea permanentă a raportului cerere-ofertă.

Locuinţele familiale sunt grupuri de unităţi mici, fără servicii colective,

create sau amenajate în construcţii existente, acestea constituind o formulă în

care sunt mai bine valorificate dotările prezente, indiferent de destinaţia lor

iniţială. De regulă astfel de amenajări sunt completate de echipamente

colective destinate turiştilor şi populaţiei locale, echipamente ce contribuie la

dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de loisir.

Satele de locuinţe noi sunt ansambluri de factură eterogenă, cu

destinaţie de vacanţă, construite cu intenţia de a repopula unele zone.

Identificarea principalelor tipuri de amenajare rurală, indiferent de

modul de structurare, în implantări „individuale” sau „concertate”,

evidenţiază diversitatea acestora, asociată eforturilor de adaptare la condiţiile 64

Page 66: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

specifice fiecărei zone. Totodată se impune sublinierea că, în realizarea

concretă a dotărilor, soluţiile adoptate diferă în funcţie de cererea faţă de

formele turismului rural şi de problemele particulare ale fiecărei localităţi sau

areal. In consecinţă, dimensionarea implantărilor rurale, nu se bazează pe

calcule foarte riguroase sau pe normative, ca în cazul altor tipuri de

amenajare, ci pe evaluări ale fluxurilor turistice şi pe necesitatea asigurării

unui echilibru al zonelor.

CAPITOLUL 4

Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajănarii unei pensiuni

turistice în zona Bran

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

Alegerea amplasamentului este o decizie de maximă importanţă, care

nu poate face abstracţie de potenţialul zonei sau al respectivului amplasament.

Pe lângă acestea, în decizia de amplasare a prezentei pensiuni turistice mai

suntem condiţionaţi de un criteriu esenţial : având în vedere că pensiunea se 65

Page 67: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

va construi în parte cu ajutorul unei finanţări nerambursabile din fondurile

Phare-FNDR13, prin proiectul intitulat „Coeziune Economică şi Sociala” ca

acest proiect să fie eligibil, adică să se încadreze în condiţiile impuse,

pensiunea va trebui amplasată în conformitate cu arealele geografice şi

localităţile pentru care se vor acorda finanţările.

După cum am vazut în capitolul anterior („Metodologia de obţinere a

unui împrumut Phare-FNDR, necesar realizării investiţiei”), proiectele cu

localizare în oraşul Zărneşti se numără printre cele eligibile spre a obţine

finanţarea.

Teoretic, aici apare o problema, deoarece noi doream să facem

pensiunea în Zona Branului, nicidecum in Zărneşti. Însă cum localitatea

Tohanu Nou, situată pe Drumul Naţional 73, la intrarea în Bran venind

dinspre Braşov - Râşnov (practic cele două localităţi Bran şi Tohanu Nou sunt

„lipite” una de alta) este atât din punct de vedere administrativ, cât şi juridic

cartier al Zărneştiului, proiectul de construcţie al pensiunii turistice în aceasta

localitate este eligibil pentru obţinerea finanţării, beneficiind totodată de

frumuseţea amplasamentului şi farmecul zonei care au făcut Branul atât de

cunoscut.

De fapt, având în vedere considerentele istorice si geografice, satul

Tohanu Nou a făcut parte din comuna Bran, însă în anii ’60, pentru a putea

face din Zărneşti municipiu conducerea comunistă de atunci a anexat Tohanu

Nou Zărneştiului pentru a obţine numărul minim de populaţie necesar acestui

demers.

Pensiunea turistică ce urmează a fi amenajată va fi amplasată în

imediata apropriere a drumul naţional (aproximativ 250 m), pe partea stângă a

drumului pe sensul de mers Braşov-Bran , într-un cadru natural deosebit de

pitoresc specific zonei. Parcela de teren aleasă pentru efectuarea construcţiei,

este situată pe coasta unui deal, deasupra drumului, oferind o privelişte foarte

frumoasă atât asupra formelor dominante de relief (Munţii Piatra Craiului în

faţă şi Munţii Bucegi în spate) cât mai ales asupra Castelului Bran (situat la

13 FNDR-Fondul Naţional de Dezvolatre Regională66

Page 68: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

aproximativ 1,5 km distanţă ) care în urma lucrărilor de instalare a reţelei de

iluminat, pe timpul nopţii arată superb, acest factor fiind considerat unul

dintre punctele forte ale viitoarei pensiuni. De altfel proiectul va fi de aşa

manieră conceput încât majoritatea camerelor să aibă vedere spre acest

obiectiv.

Acest amplasament a fost considerat potrivit şi datorită următoarelor

avantaje :

Accesul la pensiune se va face uşor, datorită proximităţii de drumul

naţional, principala cale de acces în zonă;

Vegetaţia existentă în zonă împiedică propagarea zgomotelor

dinspre şosea, amplasamentul fiind liniştit;

Cei mai apropriaţi vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri

distanţă, acest lucru asigurând un cadru intim, fără factori antropici ce pot

deranja şederea clienţilor;

Parcela de teren este destul de întinsă (aproximativ 2500 m2 )

pentru a permite construirea facilităţilor necesare clasificării dorite (teren

sport, piscină, gradină, etc.);

Se pot organiza excursii şi plimbări montane pe timp de vară, iar

iarna plimbări cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, având în vedere spaţiul

întins (fără drumuri amenajate) din jurul pensiunii;

Prezenţa tuturor utilitaţilor (curent, apă, gaz) la marginea parcelei,

contribuie atât la scăderea costurilor de construcţie cât şi a viitoarelor costuri

de exploatare;

Având în vedere avantajele menţionate mai sus şi faptul că zona nu

prezintă nici un inconvenient major care ar putea împiedica realizarea

proiectului, se poate spune că este un amplasament ideal amenajării acestei

pensiuni turistice.

Pe lângă delimitarea şi prezentarea zonei în care se va amenaja

pensiunea turistică urmează prezentarea în detaliu a caracteristicilor şi

facilităţilor ce vor fi oferite de această structură de primire turistică.

67

Page 69: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Baza tehnico-materială a complexului şi serviciile oferite trebuie să se

identifice cu nevoile şi exigenţele turiştilor veniţi aici. Acest lucru trebuie să

se reflecte atât în confortul spaţiilor de cazare, în facilităţile şi dotările oferite

cât şi în amabilitatea şi profesionalismul personalului, deoarece în perceptia

clienţilor,de multe ori, personalul face diferenţa între o şedere banală şi una cu

adevarat specială, care sa motiveze reîntoarcerea acestora.

Suprafaţa teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea şi

spaţiile verzi este de aproximativ 2500 m2 .În continuare se vor prezenta pe

rând facilităţile şi dotările de care vor beneficia clienţii noii pensiunii

turistice.

Pensiunea turistică va fi clasificată la 5 margarete, nivel maxim de

clasificare posibil pentru pensiunile turistice rurale.Construcţia propiu-zisă va

avea o suprafaţă desfasurată de 1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de

conferinţe, sala de fitness, sauna, piscina acoperită).Restul suprafeţei terenului

disponibil va fi ocupat de către spaţiile verzi, terenul de sport (baschet, tenis)

şi de parcarea cu 25 de locuri.

Fiind o pensiune de 5 margarete vor trebui respectate toate criteriile

aferente acestei clasificări, începând cu numarul de zile la care se schimbă

aşternuturile si prosoapele, dimensiunile camerelor, dotările din fiecare

cameră şi terminând cu numarul minim de servicii ce trebuie oferite contra

cost sau gratuite.

Serviciul de bază pe care îl va oferi pensiunea clientilor sai este cazarea

şi micul dejun (inclus în preţul de cazare) , însă la solicitare se pot asigura şi

restul meselor (prânzul şi cina).Sala de mese va fi disponibilă doar clienţilor

pensiunii, aceasta fiind cu circuit înschis.

Pensiunea care va fi construită va avea 30 de locuri de cazare

care vor fi repartizate după cum urmează (tabelul 3.1):

Tabelul 4.1 Structura capacităţii de cazare

Tip cameră Număr de camere Nr. de paturi în

cameră

Număr locuri

Single 2 1 2

Dublă 12 2 24

68

Page 70: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Apartament 2 2 4

Total 16 30

Pensiunea va avea parter, două etaje şi mansardă. La etajul unu se vor

situa 7 camere duble si o cameră single. Etajul doi va găzdui restul de 5

camere duble , în timp ce la mansardă se vor situa cele două apartamente

spaţioase si cealaltă cameră single.

La parter se vor găsi recepţia, sala de mese, centrul de sănătate (piscina

acoperită, sauna, sala de fitness şi masaj), sala de conferinte (cu 30 de locuri,

retroproiector, flip-chart), oficiul pentru cameriste, o magazie pentru

depozitarea lenjeriei şi a materialelor de întreţinere.

Mobilarea camerelor se va face cu bun

gust, fiecare cameră având altă paletă

cromatică în care se vor încadra mobilierul,

parchetul lamelar ce va acoperi pardoseala,

draperiile şi coverturile de pat, mocheta,

tablourile precum şi gresia şi faianţa din baie.

Dotările fiecarei camere vor fi dupa cum

urmează :

Mobilier din lemn: paturi, noptiere, masuţa pentru televizor, masa

de toaletă cu oglindă şi scaun, cuier, dulap de haine

Baie cu duş, grupuri sanitare cu faianţă şi gresie, instalaţii sanitare

din inox, uscător de păr fixat pe perete

Balcon.

TV color cu cablu si telefon cu acces internaţional direct

Fiecare cameră va fi mochetată parţial

Cele două apartamente vor avea în plus faţă de dotările menţionate

anterior următoarele :

Cameră de zi cu canapea extensibilă şi fotolii cu masută

Bar cu frigider

Instalaţie de aer condiţionat

În baie, cadă cu hidromasaj în loc de cabina de duş

69

Fig 4.1. Sala de mese pensiune in Bran

Page 71: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Construcţia pensiunii va fi facută cu materiale moderne, durabile

(cadre de beton armat cu închideri din zidărie de cărămidă şi BCA, acoperiş

tip şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă, tâmplărie din lemn cu geam

termopan).Mansarda va fi construită în întregime din lemn.De asemenea

etajul doi al cladirii va fi placat cu lambriu de lemn pentru a da un aspect cât

mai rustic constructiei.

Pentru desfaşurarea în permanenţă în bune condiţii a activităţii în

pensiune, se va efectua un foraj de adâncime pentru o sursa proprie de apă şi

se va instala un grup electrogen care să preia automat necesarul de energie

electrică al pensiunii în caz de avarie la reţeaua locală de curent (în prezent în

această regiune penele de curent sunt destul de frecvente datorită

suprasolicitării reţelei existente ).

4.2 Analiza mediului concurential

Considerată a fi “leagănul turismului rural românesc”14, zona Branului

spre deosebire de alte localităţi a avut un avantaj major în ceea ce priveste

dezvoltarea acestei forme de turism.Branul a fost una dintre puţinele localităţi

rurale din ţara noastră care nu au fost afectate de colectivizarea comunistă, o

consecinţă evidentă a acestui fapt fiind puterea economică sporită a

locuitorilor, ce coroborată cu facilitaţile fiscale oferite de către statul român

pentru noile afaceri în turismul rural din această zonă, s-a concretizat în

dezvoltarea rapidă a acestui domeniu de activitate.

Branul şi localităţile învecinate, este una dintre zonele cu cea mai mare

concentraţie de pensiuni turistice rurale şi agroturistice din ţară.Pensiunile

14 “Turismul Rural-o afacere mica cu perspective mari” –Nistoreanu P, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999, pag 3870

Page 72: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

sunt pentru toate gusturile cât mai ales pentru toate buzunarele, mergând de la

unitaţi clasificate cu doua margarete până la cele de lux, omologate la patru

sau cinci margarete.

Având în vedere faptul că prezentul proiect îşi propune construirea unei

pensiuni, cunoasterea situaţiei concurenţiale în general şi mai ales

inventarierea pensiunilor şi serviciilor cu care pensiunea se va situa în

concurenţă directă, este un demers deosebit de util şi necesar.

Astfel, din informaţiile furnizate de către Filiala Asociaţiei Turismului

rural şi Ecologic Bran reiese următoarea situaţie:

Pensiuni de 5 margarete:

În întreaga regiune a culoarului Bran-Rucăr, în prezent se găsesc un

număr de patru pensiuni ce au această clasificare, după cum urmează:

Pensiunea Bucegi- situată în localitatea Moeciu de Jos.Pensiunea

dispune de zece camere duble şi un apartament cu patru locuri.Fiecare cameră

este dotată cu grup sanitar propriu, TV color, telefon.Livingul pensiunii este

dotat cu un şemineu.

Facilitaţi: saună, sală de ping-pong, sală de fitness, baie cu hidromasaj,

sală de conferinţe.

Vila Albă- situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 5 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Curte interioară cu fântână arteziană, masă de ping-pong, grătar

Pensiunea Casa Maria - situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 6 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Living-room, sală de mese, mansardă, sală de fitness, biliard, bar

Pensiunea Padina Ursului- situată în localitatea Fundata.

Facilitaţi: şase camere duble şi două apartamente fiecare dotate cu baie

proprie, TV color, cramă, salon de biliard, living

Pentru restul categoriilor de

clasificare vom face doar recensământul

acestora, deoarece nu considerăm că se află în

71

Fig. 3.2 Pensiune in Zona Bran

Page 73: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

concurenţă cu pensiunea ce urmează să o

construim.

Pensiuni de 4 margarete: 3 unităţi de cazare

Pensiuni de 3 margarete: 27 unităţi de cazare

Pensiuni de 2 margarete: 91 unităţi de cazare

În tabelul de mai jos se vor prezenta câţiva indicatori ai circulaţiei

turistice înregistrată în Zona Bran (localităţile Bran şi Moeciu) în perioada

1999-2007.

Tabelul 4.1 Indicatorii circulaţiei turistice în perioada 1999 -2007 in

zona Bran

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

Nr locuri cazare 320 354 373 361 725

Total turisti 1020 1436 1879 2094 3404

Total zile turist 3468 4596 5637 7324 9871

Sejur mediu 3.4 3.2 3.0 3.49 2.9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Din datele prezentate rezultă că atât numărul de turişti cât şi număr

înnoptări se află într-o continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din

ce în ce mai mult să vină în această zonă, să rămână aici cel puţin o noapte

(s-a putut constata că durata medie a sejurului este între trei şi patru zile).

4.3.Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finantare

Investiţiile trebuie înţelese ca o cerinţă a progresului, a reducerii

costurilor de exploatare a sporirii eficienţei şi a înnoirii ofertei.

Investiţiile în turism sunt intensive în capital din cauza costului ridicat

al echipamentelor turistice dar şi al infrastructurii, ele generează capital pe

termen lung, amortizarea făcându-se foarte lent mai ales în cazul dotărilor cu

funcţionare sezonieră şi se materializează, în principal, în construcţii, fiind

supuse într-o mai mică măsură uzurii morale. Aceste caracteristici, alături de

72

Page 74: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

altele specifice domeniului (rotaţia lentă a capitalului, rigiditatea în exploatare

a mijloacelor fixe, rentabilitatea redusă), trebuie avute în vedere la evaluarea

necesarului de capital, a duratei imobilizării acestuia, a randamentului

economic.

Principalele probleme care trebuiesc avute în vedere în scopul realizării

unui proiect de investiţii, şi care se constituie în criterii de adoptare a deciziei,

sunt:

determinarea valorii investiţiei;

identificarea surselor de capital şi a modalităţilor de finanţare;

evaluarea cheltuielilor de exploatare şi calculul eficienţei.

Amenajarea complexului turistic necesită pe lângă stabilirea

amplasamentului şi stabilirea nivelului investiţiei necesare pentru punerea în

practică a proiectului.

În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta cuprinde costul propriu-

zis al mijlocului fix şi o serie de cheltuieli angajate pe parcurs vizând

pregătirea, execuţia şi punerea în practică a proiectului. Pentru stabilirea

concretă a nivelului tuturor acestor cheltuieli se va ţine seama de experienţa

anterioară, internă şi internaţională şi de structura costurilor – teren,

patrimoniu imobiliar şi mobilier, constituirea societăţii; în toate aceste situaţii

se elaborează mai multe variante alegându-se cea mai potrivită.”15

Pentru amenajarea pensiunii trebuie stabilit în cele ce urmează nivelul

investiţiei necesare realizării construcţiei şi dependinţelor acesteia. În tabelul

3.2 se va prezenta valoarea estimată a investiţiei, exprimată in EUR.

Tabelul 4.2. Estimarea investiţiilor necesare amenajării pensiunii turisticeNr. Denumirea investitiei Cost aproximat (EUR)

1. Cladirea pensiunii 300.000

2. Terenul de sport (tenis si baschet-suprafaţă artificială 20.000

3. Foraj apa şi instalaţii aferente 8.000

4.Lucrări de racordare la utilităţi

(apă, electricitate )2.000

6. Parcarea şi drumul de acces 25.000

15 Minciu, R. – Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti 2001 pag 195

73

Page 75: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

7. Spaţii verzi 6.000

8. Echipament sportiv si de recreere 14.000

TOTAL 375.000

Aşadar, din tabelul prezentat mai sus reiese că valoarea totală a

investiţiei este de 375.000 EUR. Prezenta investiţie s-a sistematizat pe grupări

de funcţiuni: cazare, agrement, parcare si căi de acces, spaţii verzi, foraj apa

potabilă şi lucrări de racordare.

În cele ce urmează se va face o descriere a investiţiilor (ca şi valoare)

pe grupările menţionate anterior.

Valoarea investiţiei pentru clădirea pensiunii este de este de 300.000

EUR. Pentru estimarea acestui preţ s-a considerat un cost aproximativ al

fiecarui metru patrat de constructie terminată (inclusiv dotari) la 300 EUR,

suprafaţa totală fiind de 1000 m2.

Terenul de sport (tenis si baschet ) are o suprafaţă de 160 m2.Costul

total estimat pentru realizarea acestui obiectiv reiese din tabelul 3.3 de mai

jos :

Tabelul 4.3. Defalcare pe componente de lucrari a terenului de sport

Tip Lucrare Cost estimat (EUR)

Fundaţii 5,000

Suprafaţă sintetică de joc 10,000

Instalaţie nocturnă şi gard imprejmuire 5,000

TOTAL 20,000

Pentru estimarea costurilor forajului de adâncime necesar realizării unei

alternative de alimentare cu apă potabilă în cazul întreruperilor furnizării din

reţeaua publică, am început procedura de solicitare oferte din partea

atreprenorilor de asemenea lucrări (necesară oricum în din cauza proiectului

de finanţare nerambursabilă Phare).Astfel în tabelul 3.4 de mai jos avem

costurile defalcate pe componente de lucrări :

Tabelul 4.4. Defalcare pe componente de lucrari a forajului de apa

Tip Lucrare Cost estimat (EUR)

Foraj propriuzis 3,500

Instalaţie pompare si automatizări 4,000

74

Page 76: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Racordare la imobil 500

TOTAL 8,000

Lucrările de racordare la apă, electricitate şi gaz metan vor costa doar

2,000 EUR deoarece, după cum am mai precizat toate utilităţile mai puţin

canalizarea se află la marginea parcelei. Pentru a compensa lipsa canalizării se

va amenaja o fosă septică de 56 m3 în gradina pensiunii.Din experienţa altor

pensiuni de aceeasi dimensiune din zonă, această fosă septică va trebui golită

cam o dată la 3 luni de zile. Acest serviciu este realizat contra cost de către

serviciul de salubritate al oraşului Zărneşti.Costul de realizare al fosei septice

a fost cuprins în cel de construcţie al pensiunii.

Costul realizării drumului de acces şi al parcării se ridică la 25.000

EUR.Deşi la prima vedere pare cam mult, cu aceşti bani vor trebui amenajate

drumul de acces către pensiune din soseaua naţională ( aproximativ 250 m)

cât şi parcarea de 25 de locuri. Drumul de acces şi parcarea vor avea ca

suprafaţă de contact dale de beton ornamentale în culori diverse.

Costul amenajării spaţiilor verzi ale pensiunii se va ridica la

aproximativ 6,000 EUR.Lucrările vor necesita nivelarea şi etajarea terenului

(acesta fiind puţin în pantă), plantarea florilor, gazonului, plantelor şi

arborilor ornamentali, precum şi realizarea unor zidării din piatră naturală

pentru delimitarea teraselor de nivel.

Costul echipamentului sportiv şi de recreere este de aproximativ 14,000

EUR şi se compune în principal din cele două “snow-mobile” (scutere de

zăpadă) ce urmează a fi cumpărate pentru distracţia turiştilor pe timpul

iernii.Aproximativ 500 EUR vor fi alocaţi cumpărării de mingi de baschet,

tenis, rachete de tenis. 

Surse de finanţare

În cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de

finanţare pentru amenajarea complexului turistic .

75

Page 77: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

„În privinţa surselor de finanţare a investiţiilor, literatura de specialitate

consemnează câteva soluţii consacrate şi anume:

aportul propriu;

creditul;

leasingul;

acţionariatul şi coproprietatea;

aportul statului;

pentru lucrări de mare amploare, de interes internaţional, aportul

organismelor financiare internaţionale.”1)

Dupa cum vom vedea în capitolul ce urmează, pentru amenajarea

acestei pensiuni turistice se propune ca finanţarea să se facă 60% din fonduri

Phare şi 40% din surse proprii.

Obţinerea împrumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se

va face prin intermediul programului « Coeziune Economică şi Socială »

derulat în prezent în ţara noastră de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei,

ce are rolul de Autoritate Contractantă în cadrul acestui program de finanţare.

Aşa cum am mai precizat, finanţarea nerambursabilă din fonduri Phare va

acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentând

maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valorică, în cazul

acestei investiţii, procentul de 60% reprezintă 225.000 EUR, cealaltă parte de

40%, adică 150.000, va trebui acoperită din fonduri proprii. Societatea care se

va ocupa de amenajarea complexului turistic şi care va deveni totodată şi

proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de vedere financiar,

să poată acoperi diferenţa de investiţie din fonduri proprii, sau să poată lua

credite din bancă fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă şi

solvabilă.

4.4 Analiza rentabilitatii investitiei

1) Minciu, Rodica.-op.cit, pag 195 76

Page 78: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru a decide oportunitatea unei investiţii într-un domeniul turistic,

caracterizat prin rotaţie lentă a capitalului, rigiditate în exploatare,

rentabilitate relativ redusă, este necesară în prealabil construirea unor conturi

previzionale de exploatare şi rentabilitate.

Contul de exploatare previzională este compus din mai mulţi indicatori

agregaţi, care exprimă rezultatele ce se pot obţine şi a căror analiză va permite

justificarea deciziei de a investi. Aceşti indicatori sunt: marja brută, marja

netă, marja de activitate, marja de exploatare şi rezultatul net.

Marja brută este formată din încasările totale obţinute prin exploatarea

unui obiectiv turistic. Mărimea încasărilor obţinute prin exploatarea

obiectivului (pensiunea turistică în cazul acesta) depinde de tarifele şi

preţurile practicate şi de utilizarea previzibilă a obiectivului. Preţurile ce se

vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a încasărilor.

Tarifele şi preţurile pentru cazare, alimentaţie şi agrement se calculează

pornind de la baremurile practicate în obiective similare pentru servicii de

aceeaşi clasă calitativă.

Marja netă se obţine prin scăderea din marja brută a cheltuielilor cu

forţa de muncă. Cheltuielile cu forţa de muncă cuprind: plata salariului,

cotizaţii sociale, prime etc.

Marja de activitate se constituie după scăderea din marja netă a

cheltuielilor de funcţionare a complexului turistic (cheltuieli curente:

întreţinere, reparaţii) şi a cheltuielilor administrative (telefon, corespondenţă,

documentare).

Marja de activitate este importantă deoarece reprezintă primul indiciu

cu privire la rentabilitatea potenţială a întreprinderii de turism.

Marja de exploatare se constituie prin scăderea din marja de activitate a

cheltuielilor cu publicitatea şi a altor cheltuieli de comercializare

(ex :comisioane, onorarii).

Rezultatul net se obţine prin scăderea impozitului pe profit din

beneficiul brut.

77

Page 79: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru construirea scenariilor de evoluţie în următorii patru ani (durata

minimă de viaţă a principalelor dotări) s-au avut în vedere următoarele

ipoteze generale:

exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunzătoare preţurilor

şi tarifelor din luna mai 2007 de la unităţile similare , în acest fel evoluţiile

exprimând o tendinţă reală raportată la o monedă constantă.

s-au estimat date referitoare la structura turiştilor, structura costurilor,

rata de rentabilitate a activităţii pe baza proporţiilor normale realizate şi

realizabile în domeniul turismului.

veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a

principalilor indicatori specifici pentru circulaţia turistică, gradul de ocupare

şi tariful mediu estimat, care vor fi prezentaţi ulterior.

baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat în analiza

previzională a fluxurilor realizate într-o exploatare normală şi analiza

consumurilor materiale, ore de muncă, utilităţi pentru principalele servicii.

realizarea echilibrului financiar prin trezoreria netă pozitivă,

respectiv construirea unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri

proprii, la nivelul necesarului mediu estimat

cota de impozitare a profitului este de 25%.

Pentru a previziona cifra de afaceri totală s-a plecat de la calculul

veniturilor ce vor fi obţinute din activitatea de cazare şi la estimarea ponderii

veniturilor aferente fiecărei activităţi în veniturile totale.

Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza

formulei:

CAcazare = T x N x Gpx 365 unde,

T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an:

N = numărul locurilor disponibile;

Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an;

Durata de funcţionare a hotelului este permanentă, de aceea în formula

de mai sus s-a înmulţit cu 365 zile.

78

Page 80: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie să previzionăm

tariful şi gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza în tabelul

de mai jos.

În tabelul 4.5 se vor prezenta indicatorii gradului de ocupare, număr

turişti şi număr zile turişti, estimaţi pentru perioada 2005 – 2008.

Tabelul 4.5 Gradul de ocupare, Număr turişti şi Număr zile turişti estimaţi pentru

hotel în perioada 2005 –2008

Ani

Indicatori2005 2006 2007 2008

Grad de ocupare (Gr) % 58 62 69 74

Număr turişti (NT) 6351 6789 7555 8103

Număr zile-turişti (NTZ) 22228 23761 26442 28360

În estimarea indicatorilor de mai sus s-a ţinut seama şi de faptul că

pensiunea are 30 de locuri, că funcţionează permanent şi că durata medie a

sejurului va fi în jur de 3,5 zile având în vedere că mulţi turişti vor veni aici

mai ales în week-end şi în tranzit, mai puţini fiind aceia care vor sta câte o

săptămână sau mai mult.

Se estimează un număr al zilelor-turist în creştere în fiecare an, de la

22.228 în 2005 la 28.360 în 2008, de asemenea o creştere a numărului de

turişti de la 6351 în 2005 la 8103 în 2008 şi a gradului de ocupare a locurilor

de la 58% in 2005 la 74% în 2008.

În următorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioadă

de 4 ani, între 2005 şi 2008.

Tabelul 4.6 : Tarifele de cazare în perioada 2005 – 2008

Tarife în EUR/camera/noapte

Ani

Tip cameră2005 2006 2007 2008

Cameră single 29 29 33 33

Cameră double 35 35 39 39

Apartament 55 55 60 60

79

Page 81: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

In primii doi ani se vor păstra tarifele valabile la deschiderea

pensiunii, iar începând cu anul al treilea, după formarea unei clientele şi a

unui renume tarifele vor creşte cu câte 4 EUR/noapte în cazul camerelor

single şi duble şi cu 5 EUR/noapte în cazul celor două apartamente.Tarifele

de cazare stabilite vor conţine şi micul-dejun în regim de bufet suedez..

Preţul mediu al unei mese principale (prânz sau cină) este calculat la 8

EUR/persoană.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele

cuprinzând felurile 1 şi 2, desertul şi o apă minerala sau plată.

Tariful pentru închirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fără

antrenor şi 12 EUR/oră cu antrenor.Echipamentul de joc (rachetă + mingi) va

fi furnizat contra a 2 EUR/persoană/oră.Tariful de închiriere a unui snow-

mobil va fi de 25 EUR/oră.

Sala de conferinte a pensiunii va putea fi închiriată contra a 50 EUR/zi.

Sauna va putea fi folosită pentru 6 EUR/persoană/oră,capacitatea

acesteia fiind de 5 persoane, în timp ce o sedinţă de masaj va costa 8

EUR/persoană. Accesul la sala de fitness şi la piscină este gratuit pentru

clienţii pensiunii.

Având în vedere faptul că pensiunea are mai multe tipuri de camere

(single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea având un alt tarif de cazare,

pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va

trebui să calculăm un preţ mediu al tarifului de cazare, în condiţiile în care

gradul de ocupare previzionat se păstrează pentru toate tipurile de

camere.Astfel formula de calcul pentru determinarea tarifului mediu de

cazare, este media armonică, cu următoarea expresie :

unde: Tm-tarif mediu cazare

În urma efectuării calculului a rezultat un tarif mediu de 34,5

EUR/camera/noapte valabil pentru primii doi ani de funcţionare şi un tarif

mediu de 38,5 EUR/cameră/noapte valabil pentru anii 2007 şi 2008.

80

Page 82: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentaţie (în

cazul nostru al veniturilor obţinute din servirea prânului şi al cinei) am

considerat că 27 % din clienţii pensiunii vor servi aceste mese în restaurantul

pensiunii, din cauza existenţei altor unităţi de alimentaţie publică în zonă

(vezi Bran, Moeciu, Poiana Braşov, Braşov), accesul la acestea fiind comod şi

rapid, mai ales în condiţiile în care majoritatea clienţilor pensiunii vor călători

cu autoturismul personal.

Pentru calcularea nivelului mediu al veniturilor ce pot fi obţinute din

valorificarea serviciilor suplimentare oferite de către pensiune, va trebui mai

întâi să facem separarea acestora în funcţie de anotimp, deoarece, spre

exemplu terenul de tenis nu va putea fi folosit în lunile de iarnă şi toamnă

târzie, în timp ce snow-mobilurile vor putea fi folosite cel mult patru luni pe

an, cât avem un strat de zăpadă destul de gros.

De asemenea o alta sursă de venituri va fi constituită din organizarea de

excursii opţionale cu vizitarea obiectivelor turistice din împrejurimi şi nu

numai (ex: Braşovul vechi, Castelele din Sinaia şi Bran, Cetatea Medievala a

Sighişoarei, plimbări cu trăsura sau sania trase de cai, excursii cu joc de golf

pe terenul „Lac de Verde” din Breaza, transferuri de la / aeroport).

Astfel pentru terenul de tenis, avem un tarif de 4,5 EUR/oră/persoană

(media celor două categorii de tarife-cu şi fără antrenor) la un grad de

solicitare de 30% din partea clienţilor pensiunii şi o durată de folosinţă de 210

zile/an.

În cazul scuterelor de zăpadă estimăm un grad de solicitare din partea

clienţilor de 10%.Acestea vor putea fi utilizate apoximativ 100 zile/an la

tariful de 25 EUR/oră/persoană.

Restul facilităţilor (sauna, masajul,sala de conferinţe, excursiile

opţionale) vor putea fi folosite pe tot parcursul anului. Considerăm că sauna şi

masajul vor fi solicitate de 10% din clienţi la un tarif mediu de 7

EUR/persoană, deoarece nu toţi clienţii care vor face masaj vor face şi saună

şi invers.Sala de conferinţe va fi solicitată la un procentaj de 15% din zilele

81

Page 83: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

unui an, ce se păstrează constant pe parcursul anilor,la tariful menţionat în

paragraful anterior.

Nivelul estimat al veniturilor din activităţile de agrement, pentru fiecare

din cei patru ani va fi prezentat în tabelul ce urmează :

Tabelul 4.7 Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitaţi (în EURO)

Activitate 2005 2006 2007 2008

Teren sport 4932 5273 5868 6293

Snow-mobil 4536 4650 5174 5550

Sauna+masaj 4445 4752 5288 5672

Sală conferinţe 2737 2737 2737 2737

Excursii

opţionale

2300 2500 2700 2900

Total 18.950 19.912 21.767 23.152

Rezultatele care se estimează că se vor obţine în urma serviciilor de

cazare, alimentaţie şi agrement sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.8 Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic în perioada 2005

– 2008

Ani

Venituri din

2005 2006 2007 2008

VA VR% VA VR% VA VR% VA VR%

Cazare 109.554 70.2 117.110 70.3 145.433 72.7 155.982 72.8

Alimentaţie 27.436 17.5 29.328 17.6 32.637 16.3 35.004 16.3

Agrement 18.950 12.3 19.912 12.1 21.767 11 23.152 10.9

Venituri totale 155.940 100 166.350 100 199.837 100 214.138 100

Unde: VA-valori absolute

VR-valori relative

Din datele prezentate în tabelul 3.8 reiese că veniturile din activitatea

de cazare reprezintă cea mai mare pondere în veniturile totale , ele continuând

să crească de la un an la altul în perioada 2005 – 2008.

După ce au fost estimate veniturile în cazul pensiunii turistice, în cele

ce urmează se va face o estimare a cheltuielilor aferente activităţii pensiunii în

perioada 2005 – 2008.

82

Page 84: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza

practicilor interne, aplicabile în industria hotelieră, în cazul nivelului de

clasificare de 5 margarete.

Cheltuielile directe în activitatea de cazare includ:

salarii şi alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea

fondului de şomaj, pregătirea personalului, etc.), estimate pe baza numărului

şi structurii de personal şi a salariilor anuale;

materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor din

inventar, abonament radio-tv, uniformă personal, comisioane;

Cheltuielile directe în activitatea de alimentaţie includ:

salarii şi alte elemente similare (C.A.S., pregătirea personalului etc.)

estimate pe baza numărului şi structurii de personal şi salariilor anuale;

Materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor de

inventar, înlocuirea obiectelor de inventar, uniformă personal;

Costul mărfurilor;

Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:

salarii şi alte elemente similare;

echipament pentru desfăşurarea agrementului;

materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;

Cheltuielile indirecte includ:

administraţia generală

utilităţi, întreţinere şi reparaţii

amortismente

cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurări

cheltuieli cu publicitatea.

Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul pensiunii

turistice, pe grupe de cheltuieli care vor fi folosite în contul de exploatare

previzională.

Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzională, trebuiesc

specificate mai întâi cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuielile cu întreţinerea

83

Page 85: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

complexului turistic, cheltuieli cu publicitatea şi cheltuieli de amortizare a

investiţiei, în perioada 2005 – 2008.

Pentru a putea determina cheltuielile cu forţa de muncă, vom avea în

vedere următoarele variabile :

-Numărul total de angajaţi : 9. Structura angajaţilor se prezintă in felul

următor : 1 administrator pensiune, 1 bucătar, 1 barman-ospătar, 1 ajutor

ospătar, 1 cameristă, 1 femeie de servici, 1 antrenor tenis, 1 angajat pentru

lucrari de administraţie, 1 agent de turism-rezervări.

-Salariul mediu lunar brut : 85 EUR/persoană.Pe lângă costurile cu

salariul brut al fiecărui angajat, firma va mai trebui să suporte aproximativ 40

% cheltuieli asimilate salariilor.

Tabelul 4.9 Estimarea cheltuielilor folosite în contul de exploatare previzională, în

perioada 2005 – 2008.

AniTipuri de cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Cheltuieli cu forţa de muncă 12.852 12.852 12.852 12.852

Cheltuieli cu întreţinerea, administrative şi cheltuieli mărfurile

54.000 56.000 70.000 74.000

Cheltuieli cu publicitatea1.300 1.500 1.700 2.000

Cheltuieli de amortizare a investiţiei (7% din CA)

10.915 11.224 13.988 14.989

Având în vedere că s-au stabilit şi aceste cheltuieli se poate contura

contul de exploatare previzională în care se vor cuprinde cum s-a mai

specificat: marja brută (încasările totale obţinute din exploatarea

obiectivului turistic); marja netă (marja brută minus cheltuielile cu forţa de

muncă); marja de activitate (marja netă minus cheltuieli de funcţionare şi

administrative); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu

publicitatea) şi rezultatul net (profit brut minus impozit pe profit).

În tabelul 4.10 se va prezenta contul de exploatare previzională pentru

perioada 2005 – 2008.84

Page 86: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Tabelul 4.10. Contul de exploatare previzională a complexului turistic în perioada

2005 – 2008

NR INDICATORI (EURO) 2005 2006 2007 20081. Marja brută (CA) 155.940 160.350 199.837 214.138

2.Cheltuieli cu forţa de muncă (salarii,

asigurări sociale etc.)12.852 12.852 12.852 12.852

3.Marja netă (MN)MN = (1) - (2)

143.088 147.498 186.985 201.286

4.Cheltuieli administrative, de întreţinere,

cheltuieli cu mărfurile (35% din CA)54.000 56.000 70.000 74.000

5.Marja de activitate(MA)

MA = (3) - (4)89.088 91.498 116.985 127.286

6. Cheltuieli cu publicitatea 1.300 1.500 1.700 2.000

7.Marja de exploatare (ME)

ME = (5) – (6)87.788 90.448 115.285 125.286

8. Cheltuieli de amortizare a investiţiei 10.915 11.224 13.988 14.989

9.Profit brut (b)Pb = (7) – (8)

76.873 79.224 101.297 110.297

10. Impozit pe profit (25%) 19.218 19.806 25.324 27.574

11.Profit net (Pn)Pn = (9) – (10)

57.355 59.418 75.972 82.722

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, după ce au fost calculaţi

indicatorii agregaţi ai contului de exploatare previzională, se poate observa că

în fiecare an din cei previzionaţi (2005, 2006, 2007, 2008), se va obţine un

profit net care este în creştere. Aceasta demonstrează faptul că noul complex

turistic va fi rentabil şi că investiţia se va putea recupera în timp fără teama că

ar putea exista pierderi.

Termenul (durata) de recuperare (Tr) a investiţiei exprimă timpul în

care sunt reconstituite pe seama profitului obţinut din funcţionare, fondurile

avansate şi consumate se determină ca raport între valoarea investiţiei (I) şi

profitul anual (Pa):

In cazul de faţă se va lua în calcul profitul anual mediu estimat pentru

primii 4 ani de funcţionare (vezi tabelul 3.10) şi se va obţine:

După cum observăm, banii investiţi în această pensiune vor fi

recuperaţi în 5 ani şi jumătate .

Analiza rentabilităţii previzionate

85

Page 87: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

În cadrul acestui subcapitol se va face o analiză a rentabilităţii

previzionate având în vedere o serie de indicatori care vor fi prezentaţi pe larg

ulterior.

Rentabilitatea previzionată (care este de fapt esenţa unui studiu de

fezabilitate) este unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentării

deciziei privind realizarea investiţiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica

oportunitatea punerii în practică a proiectului de amenajare.

Aşa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor

estima pe o perioadă de 4 ani (2005 – 2008).În evaluarea eficienţei, mai

expresivi decât indicatorii absoluţi sunt cei relativi precum rata profitului

şi/sau rata rentabilităţii.

Rata profitului reprezintă mărimea relativă a profitului (calculată

procentual) în raport cu un termen de referinţă ce reflectă efortul depus pentru

obţinerea acestuia. În funcţie de modul de exprimare a efortului, în practica

economică se delimitează mai multe forme şi modalităţi de calcul pentru rata

profitului (rata economică a profitului, rata comercială a profitului, rata

financiară a profitului).

În ceea ce urmează, pentru situaţia prezentată, se va estima Rata

comercială a profitului (Rcp) calculată ca raport procentual între masa

profitului net (P) şi totalul încasărilor (veniturilor), respectiv cifra de afaceri

(CA).

În tabelul 3.11 sa va face o estimare a acestui indicator pentru perioada

2005 – 2008, pe baza datelor cunoscute referitoare la profitul net şi cifra de

afaceri.

Tabelul 4.11 Estimarea ratei comerciale a profitului în perioada 2005 – 2008

Ani

Indicatori2005 2006 2007 2008

Profitul net (Euro) 57.355 59.418 75.972 82.722

Cifra de afaceri (Euro) 155.940 160.350 199.837 214.138

86

Page 88: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Rata comercială a profitului

(%)36,7 37 38 38,6

Din aceste date prezentate mai sus se observă o tendinţă de creştere a

valorii acestui indicator, de la un an la altul pentru perioada 2005 – 2008.

Valorile acestor rate sunt destul de mari, rezultând faptul că eficienţa care se

va realiza este bună, complexul putând cu uşurinţă să-şi acopere cheltuielile

din surse proprii.

Un alt indicator important care se va previziona este rata de

rentabilitate a investiţiei care se calculează după formula:

r – rata de rentabilitate

P – profitul estimat

I – volumul investiţiei

Investitorii urmăresc obţinerea unei rate a rentabilităţii cât mai ridicată.

Tabelul 4. 12 Estimarea ratei de rentabilitate a investiţiei în perioada 2005 – 2008

Ani

Indicatori2005 2006 2007 2008

Volumul investiţiei (Euro) 375.000

Profitul estimat (Euro) 57.355 59.418 75.972 82.722

Rata de rentabilitate a investiţiei

(%)15,2 15,8 20,2 22

Din estimările de mai sus se poate observa o creştere a indicatorului

analizat în perioada 2005 – 2008, ceea ce înseamnă că investiţia este rentabilă,

putându-se astfel realiza obiectivul investitorilor de a obţine o rată de

rentabilitate cât mai ridicată.

Un alt indicator care se poate estima, având în vedere datele

economico-financiare privitoare la complexul turistic este productivitatea

investiţiei (Wi) care se poate calcula după formula:

Estimările privitoare la acest indicator pentru perioada analizată sunt

prezentate în tabelul 4.1287

Page 89: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Tabelul 4.12 Estimarea productivităţii investiţiei în perioada 2005 – 2008

Ani

Indicatori

2005 2006 2007 2008

Cifra de afaceri

(Euro)155.940 160.350 199.837 214.138

Valoarea investiţiei

(Euro)375.000

Productivitatea

investiţiei0,41 0,42 0,53 0,57

Pentru perioada 2005 – 2008, valorile estimate ale indicatorului

productivitatea investiţiei sunt pozitive şi în creştere, ceea ce demonstrează

încă o dată faptul că investiţia este rentabilă.

Estimările tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia că

realizarea unei investiţii de amenajare a unei pensiuni turistice în zona

Branului se dovedeşte a fi o iniţiativă viabilă şi necesară în contextul

inexistenţei unei unitaţi care sa asigure servicii de calitate superioară şi a

cererii constant ridicate pentru asemenea servicii în acestă zonă, la preţuri ce

nu suportă comparaţie cu unităţile de confort similare din Braşov sau Poiana

Braşov.

Din analiza indicatorilor prezentaţi anterior se poate observa că

proiectul de investiţie este fezabil întrucât:

nu există riscul neonorării obligaţiilor contractuale

fluxul financiar se va derula în parametri normali;

rentabilitatea care se va realiza în fiecare din ani previzionaţi este în

creştere (a se vedea ratele de rentabilitate calculate).

Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o iniţiativă conformă cu

realitatea, având posibilităţi reale de punere în practică, deoarece acest

teritoriu reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice, luând în

considerare cadrul natural – geografic deosebit de prielnic, o climă prielnică

atât pentru practicarea sporturilor de iarnă cât şi a excursiilor.

88

Page 90: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

În urma analizei realizate în cadrul acestui capitol s-a putut constata că

investiţia va fi recuperată în 5,5 ani, deoarece veniturile sunt în creştere în

fiecare an. Investiţia este deci rentabilă, deoarece veniturile sunt mari, se

obţine şi un profit care să justifice realizarea investiţiei.

Din punct de vedere al turistului, construirea pensiunii reprezintă o

nouă destinaţie, un nou produs turistic, o nouă alternativă a vacanţelor

petrecute într-un cadru liniştit şi pitoresc.

CONCLUZII

Amenajarea turistică reprezintă un set de decizii privind conţinutul

viitorului produs turistic al unei zone, în cazul de faţă a noii pensiuni turistice

din Zona Bran-Tohanu Nou

Poziţia geografică a zonei Bran, renumele de care se bucură în rândul

turiştilor români sau străini , oferă condiţii propice pentru construirea unei

pensiuni turistice care să ofere servicii de înaltă clasă pe tot parcursul anului.

Acest amplasament a fost considerat potrivit datorită avantajelor care există şi

care vor fi prezentate pe larg în capitolul 4.

Turiştii romani care vin în zona Branului se împart în doua mari

categorii:

Cei care au ca motivaţie principală dorinţa de odihnă si relaxare,

într-un cadru natural deosebit, departe de stresul şi agitaţia marilor oraşe.

Cei care vin pentru o zi (în special grupurile) să viziteze atracţia

principală a localităţii – Castelul Bran.

O alta categorie de clienţi ai pensiunilor din zonă, sunt amatorii de schi.

Datorita atât proximităţii zonei Bran de staţiunile de schi Poiana Braşov si

Predeal cât şi datorită construcţiei recente a unei pârtii de schi în zonă, mulţi

89

Page 91: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

turişti aleg pe timpul iernii să se cazeze pe timpul vacanţelor în Bran, datorită

costurilor mult mai reduse faţă de cele două staţiuni amintite mai sus.

Majoritatea covârşitoare a turiştilor străini care vizitează zona sunt

atraşi de Castelul Bran şi de Legenda Contelui Dracula, asociată acestuia

(vezi Cap.3).În luna octombrie a fiecărui an, Branul primeşte cifre însemnate

de turişti (in special americani) care vin aici pentru a adăuga o nota specială

unei sărbători tradiţionale “Halloween-ul”

Analiza gradului de echipare turistică a zonei Bran a pus în evidenţă

faptul că oferta existentă pe segmentul de confort pe care se va situa

pensiunea nu este suficient de diversificată ,existând doar 4 pensiuni ce au

primit clasificarea de 5 margarete, neoferind nici una dintre acestea toate

facilităţile proiectate pentru pensiunea ce urmează a fi construită.

În scopul de a demonstra încă odată ce reprezintă Zona Branului ca

destinaţie turistică voi prezenta o serie de puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi şi riscuri, subliniind faptul că într-o zonă turistică cu potenţial

deosebit trebuie să existe şi echipamente turistice de calitate, care să vină în

întâmpinarea turiştilor cu pretenţii mai ridicate.

Punctele tari pe care le posedă zona constau în frumuseţea peisajului

atât în perioada de iarnă, cât şi în perioada de vară, posibilitatea practicării

drumeţiilor montane şi a cunoaşterii obiceiurilor populare tradiţionale. Un alt

punct forte îl constituie accesul facil în zonă, precum şi faptul că Branul se

află foarte aproape de cea mai cunoscută salbă de staţiuni montane din

România: Sinaia – Predeal - Poiana Braşov ; promovarea puternică a zonei

Dintre punctele slabe putem aminti: în multe pensiuni condiţiile de

cazare sunt oarecum modeste ; lipsa unei reţele de canalizare centralizate,

aglomeraţia de pe drumul principal din localitate, acesta fiind şoseaua

naţionala ce leagă Braşovul de Piteşti.

Oportunităţi: cerere constant ridicată pentru cazare în această zonă.

Creşterea numărului de locuri de cazare;

90

Page 92: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Riscurile ce pot apărea se referă tendinţa de aglomerare a zonei şi

binenţeles ca fenomen asociat apariţia unor semne de poluare şi degradare a

mediului înconjurător. Degradarea stilului arhitectonic al zonei

Aşa cum vom vedea în capitolul 4 amenajarea propusă duce şi la creşterea

numărului de locuri de muncă din zonă. În mod direct pensiunea va angaja 9

persoane, iar în mod indirect, prin activitatea sa pensiunea va atrage în

circuitul aproximativ 20 gospodării, fie prin implicarea acestora în fenomenul

turistic (proprietari de cai, trăsuri şi sănii, dansatori populari, maeştrii de

călărie şi vânătoare) fie prin furnizarea de alimente tradiţionale (produse din

lapte, fructe de pădure), produse meşteşugăreşti.

După ce în capitolul 3 s-a prezentat zona în care se va amenaja pensiunea

(locaţie, istoric) în capitolul 4 s-a trecut la detalierea investiţiei ce urmează a

fi realizată precum şi la evaluarea necesarului de investiţii prin estimarea

valorii totale a investiţiei, a cifrei de afaceri şi a cheltuielilor pentru perioada

2004 – 2007.

Tot aici au fost specificate şi sursele de finanţare posibile şi a fost

analizată rentabilitatea prin prisma mai multor indicatori.

În urma estimării valorii totale a investiţiei de 375,000 EUR, s-a ajuns

la concluzia că aceasta va fi recuperată în 5,5 ani având la bază şi profitul

anual mediu estimat pentru primii patru ani de funcţionare.

În ceea ce priveşte finanţarea aceasta se va face 60% din fondul Phare

şi 40% din surse proprii (având în vedere că firma care se va ocupa de

amenajarea complexului şi care îl va avea în proprietate este puternică din

punct de vedere financiar).Metodologia necesară obţinerii acestui împrumut

nerambursabil face obiectul capitolului 2 al lucrării de faţă.

Investiţia este rentabilă deoarece veniturile estimate pentru perioada

2004 – 2007 sunt în creştere iar conform contului de exploatare previzională

şi profitul net este în continuă creştere.

Analiza rentabilităţii previzionate pentru perioada 2004 – 2007 s-a

realizat prin prisma unor indicatori precum: rata comercială a profitului, rata

de rentabilitate a investiţiei şi productivitatea investiţiei. Ca o concluzie de 91

Page 93: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

ansamblu după calculul acestor indicatori s-ar putea spune că eficienţa care se

va realiza este bună, că investiţia este rentabilă şi că o astfel de investiţie de

amenajarea unei pensiuni turistice de 5 margarete în Bran se dovedeşte a fi o

iniţiativă viabilă şi necesară în contextul actual al pieţei turistice.

Un aspect foarte important este şi modul în care se va face promovarea

noii unitaţi de primire turistică. Având in vedere categoria dorita de clasificare

(5 margarete) pe care o va obţine, credem, cu uşurinţă datorită atât respectării

în tocmai a criteriilor de clasificare impuse de către Ministerul Turismului cât

şi a numeroaselor facilităţi suplimentare oferite (saună, piscină, etc)

promovarea trebuie făcută cât mai eficient astfel încât sa facă cunoscută

pensiunea clienţilor potenţiali: oameni de afaceri,firme/corporaţii care să

organizeze întâlniri şi sesiuni de „trening” pentru personalul de conducere,

persoane ce doresc să-şi petreacă vacanţa într-un mediu liniştit cu servicii

înalt personalizate, de calitate superioara.

Se vor utiliza următoarele mijloacele disponibile pentru promovarea

turistică:

pliante,reviste, broşuri ,cataloage ale diverselor organizaţii

turistice (vezi ANTREC);

pagina de internet (atât proprie cât şi prin încheierea de contracte

de parteneriat cu pagini de informaţii şi oferte turistice gen:

www.infoturism.ro; www.eturism.to; www.romaniaturistica.ro;

CD publicitar cu galerie foto si prezentare in detaliu a tuturor

facilitaţilor;

Promovarea pensiunii şi ofertei acesteia în rândul corporaţiilor

utilizând e-mail-ul. Baza de date pentru adresele destinatarilor va fi constituită

utilizând Catalogul Kompass România-unul dintre cele mai importante surse

de date privind societăţile comerciale importante din România.

De asemenea oferta şi caracteristicile pensiunii vor fi făcute cunoscute

celor mai importante agenţii de turism din ţara noastră prin ofertare directă.

De asemenea se vor organiza sejururi de studiu (study-tour) pentru agenţii de

turism, cu scopul ca aceştia să cunoască, nu doar din poze, ci pe viu confortul 92

Page 94: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

şi facilităţile pensiunii, fiind astfel mai motivaţi să propună clienţilor

petrecerea unui sejur sau organizarea unei întruniri de afaceri în decorul oferit

de pensiune .

Ca o concluzie finală, se poate aprecia că în zona Branului este

necesară şi oportună amenajarea unei pensiuni turistice rurale de cinci

margarete care să ofere o gama completă de servicii de cea mai înaltă calitate

atât turiştilor de week-end care doresc să se refugieze de zgomotul şi poluarea

marilor oraşe cât şi celor care doresc să-şi petreacă vacanţa, fie ea de iarnă sau

de vară, într-un mod cât mai plăcut cu putinţă.

Bibliografie

1. Berbecaru I., Botez M. „Teoria si practica amenajării turistice a

teritoriului”; Ed. Sport Turism, Bucureşti

1977

2. Botez M., Celac M. „Sistemele spaţiului amenajat”; Ed.

Ştiinţifică si Enciclopedica, Bucureşti

1980

3. Dumitrană M.;

Negruţiu M.

„Contabilitatea in comerţ si turism”; Ed.

Maxim, Bucureşti 1996

4. Drumea C. „Analiza economico-financiara a firmei”;

Ed. Universităţii Transilvania, Braşov

2000

5. Glavan V. „Turismul in România”; Ed. Economica,

Bucureşti 2000

6. Ispas A., Patriche D.,

7. Bratucu G.

„Marketing turistic”; Ed. Infomarket,

Braşov 1999

8. Ionescu Dunareanu I. „ Munţii Piatra Craiului”; Ed. Sport

Turism, Bucureşti 1986

9. Minciu R. „Economia turismului”; Ed. Uranus, 93

Page 95: Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice in Zona Bran

Bucuresti 2000

10.Minciu R. „Amenajarea turistica a teritoriului”; Ed.

Sylvi, Bucuresti 1995

11.Nistoreanu P. „Turismul rural - O afacere mica cu

perspectiva mari”; Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti 1999

12.Popescu N. „Muntii nostri”; Ed. Sport Turism;

Bucuresti 1986

13.Stanciulescu G. „Tehnica operatiunilor de turism”; Ed. All

Educational, Bucuresti 1998

14.Tigu G. „Turismul montan”; Ed. Uranus, Bucuresti

2001

15.***** http://www.mdp.ro

16.*** „Castelul Bran” – Brosura – Colectia Tezaurul Romaniei, 1997

17.*** „Ghidul solicitantului” – Proiectul de Finantare

Nerambursabila” Coeziunea economica si sociala

94