Embed Size (px)
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREŞ
Departamentul de Studii Masterale
Control, Expertiză şi Audit
LUCRARE DE DISERTAŢIE
STUDIUL DE FEZABILITATE PRIVIND ÎNFIINŢAREA UNEI
PENSIUNI AGROTURISTICE
Indrumătorul stiintific:
Conf. univ. dr. RAMONA RAŢIU
Absolventă
ADRIANA RUSU (DĂNUŢ)
Târgu Mureş
2012
PLANUL LUCRĂRII DE DISERTAŢIE
I. ABSTRACT.......................................................................................................................3
II. OBIECTIVELE (IPOTEZELE) LUCRĂRII ..................................................................4
III. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII................................................................5
IV. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND STUDIUL DE FEZABILITATE.............6
V. STUDIUL DE CAZ PRIVIND ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE.
5.1. Descriere afacere ............................................................................................11
5.2. Fezabilitatea resurselor turistice ale zonei .....................................................13
5.2.1. Prezentarea localităţii ..........................................................................13
5.2.2. Resursele turistice naturale şi antropice ale zonei...............................16
5.2.3. Analiza potenţialului turistic-Analiza Swot .........................................19
5.3. Fezabilitatea organizaţională – tehnică ..........................................................22
5.3.1. Descrierea activităţilor privind înfiinţarea pensiunii.............................22
5.3.2. Durata şi planul de acţiune....................................................................29
5.4. Fezabilitatea resurselor necesare ....................................................................30
5.4.1. Resursele umane...................................................................................30
5.4.2. Resursele informaţionale .....................................................................31
5.4.3. Resursele materiale...............................................................................31
5.4.4. Resursele financiare .............................................................................31
5.5. Fezabilitatea de marketing................................................................................32
5.5.1. Metode şi tehnici pentru a vinde serviciile...........................................32
5.5.2. Modalităţi de promovare a complexului turistic...................................33
5.5.3. Analiza concurenţei .............................................................................33
5.5.4. Modalităţi de evaluare internă.............................................................34
5.6. Fezabilitatea financiară ..................................................................................36
5.6.1. Proiecţii financiare şi indicatori financiari ..........................................36
5.6.2. Analiza rentabilităţii investiţiei.............................................................40
VI. CONCLUZII..................................................................................................................42
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................44
2
I. ABSTRACT
The theme of this project is feasibility study of establishment of an agro pension.
The case study in this project is livestock farm "About Ceziana Ltd" whose owners want to invest
in building a rural locations in Sălciua , Alba County, Romania.
The purposes of the feasibility study have been analyzed following:
1. Feasibility of the tourism potential of the area (SWOT analysis)
- Identification of tourist attractions
- Identification strengths and weaknesses of the area
- Identification opportunities for development of the area
- Identification risks which may affect the investment
2. The organizational-technical feasibility
- Description of the establishment of agro pension
- Preparation of project execution
- Duration and action plan
3. Feasibility of the resources
- Human Resources
- Material resources
- Financial resources
4. Feasibility of marketing
- Methods and techniques to sell the services.
- Methods to promote rural tourism pension
- Analysis of competition
5. The financial feasibility
- Analysis of income over five financial years
- Determination of efficiency indicators:
- Operating result
- Payback time
- Return on invested capital
- Benefit-cost rate
3
II. OBIECTIVELE LUCR RIIĂ
Obiectivul general al acestei lucrări este verificarea dacă infiinţarea unei pensiuni
agroturistice în localitatea Sălciua este o investitie rentabilă, adică generatoare de profit.
Obiectivele specifice urmărite în cadrul acestei lucrări sunt următoarele:
1. Analiza resurselor turistice ale zonei (identificarea resurselor turistice naturale şi
antropice ale zonei)
2. Analiza potenţialului turistic al zonei prevăzută pentru construirea pensiunii agroturistice
(Analiza Swot)
Identificarea punctelor tari si slabe ale zonei
Identificarea oportunităţilor de dezvoltare ale zonei
Identificarea riscurilor care pot afecta investiţia
3. Analiza resurselor necesare înfiinţării pensiunii agroturistice
Resursele umane
Resursele informaţionale
Resursele materiale
Resursele financiare
4. Analiza concurenţei şi stabilirea elementelor cheie prin care pensiunea se va deosebi de
celelalte pensiuni din zonă
5. Verificarea rentabilităţii investiţiei
Verificarea dacă investiţia este generatoare de profit
Verificarea dacă durata de recuperare a investiţiei este de
maxim 10 ani
Verificarea dacă rata rentabilităţii capitalului investit este
minim 5%
Verificarea dacă rata beneficiu –cost este minim 1%
4
III. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII
Elaborarea acestei lucrări s-a realizat conform “ Ghidului pentru elaborarea şi redactarea
lucrărilor de dizertaţie de către absolvenţii Universităţii “ Dimitrie Cantemir “ din Tg. Mureş”.
Sursele de inspiraţie folosite pentru întocmirea proiectului cu tema “Studiul de
fezabilitate privind înfiinţarea unei pensiuni agroturistice” sunt:
- Cărţi publicate,
- Articole de pe internet ,
- Ghidul solicitantului - Măsura 313
- Legislaţia în vigoare privind turismul
La întocmirea studiului de fezabilitate, pentru analiza resurselor turistice ale zonei
propusă pentru investiţie, s-au folosit imagini preluate de pe pagina web a localităţii iar pentru
interpretarea indicatorilor de eficienţă s-au folosit tabele şi formule matematice de calcul.
5
IV. CONŢINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE
4.1. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND
STUDIUL DE FEZABILITATE
4.1.1. Noţiunea de studiu de fezabilitate1:
Asa cum spune si numele, studiul de fezabilitate este o analiză a viabilitătii unei idei.
Toate activitătile studiului sunt directionate către obtinerea raspunsului la intrebarea “putem
investii in aceasta idee de afaceri?
Studiile de fezabilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar in special pentru
afaceri ce implic un anumit risc. Determinarea punctelor slabe sau a imposibilitătii de derulare a
afacerii, pentru o anumită locatie sau timp, va economisi timp, bani si va scuti de probleme mai
tarziu.
Scopul unui studiu de fezabilitate este de a da o primă imagine de ansamblu aspectelor
principale ale afacerii pe care urmează să o pornim
Utilitatea lui este aceea de a identifica problemele care ar putea impiedica succesul
afacerii pe piată. Cu alte cuvinte, studiul de fezabilitate determină dacă ideea de afaceri este
viabilă. O astfel de analiză a fezabilitătii asigură multe informatii necesare pentru construirea
planului de afaceri. De exemplu, pentru a determina daca un proiect este fezabil sau nu, este
necesară o analiză amănuntită de piată. Aceste informatii reprezinta bazele sectiuni de descriere a
segmentului de piată a viitorului plan de afaceri. Deoarece intocmirea unui plan de afaceri
reprezintă o investitie majoră de timp si bani, este necesară asigurarea că, inainte de a porni
investitia, în calea afacerii nu vor fi obstacole de netrecut. Identificarea acestor posibile
obstacole este obiectivul adevarat al studiului de fezabilitate. Studiul nu trebuie sa aprofundeze
situatiile prin proiectii financiare pe termen lung, ci să evidentieze ce cistig ar fi necesar pentru ca
afacerea sa fie rentabilă.
Prin intocmirea acestui studiu se pot investiga o serie de alternative în organizarea
afacerii si pozitionarea pe piată. Este o călătorie lămuritoare, în care se pot pot alege diferite căi
1 Românu I., Vasilescu I., Investiţii , Editura Economică Bucureşti, 2000, pag. 56
6
inainte de a ajunge la destinatie. Doar pentru ca analiza initială poate fi negativă nu inseamnă că
afacerea nu este viabilă dacă va fi reorganizată sau dacă conditiile de piată se vor schimba.
Uneori, limitările sau punctele slabe ale propunerii pot fi corectate.
Studiul de fezabilitate este numai un pas în procesul si dezvoltarea unei afaceri si în
general cuprinde patru aspecte majore de analiză:
Fezabilitatea resurselor
Fezabilitatea de markerting
Fezabilitatea tehnică/ organizatională
Fezabilitatea financiară.
Realizarea unui studiu de fezabilitate este o bună practică.
4.1.2. Motivele pro - studiu de fezabilitate 2 :
scoate în evidentă aspectele valoroase ale proiectului si evidentiază alternativele;
limitează numărul alternativelor;
identifică noi oportunităti pe parcursul studiului;
motivează actiunea de a abandona proiectul;
asigură informatii corecte pentru luarea deciziilor;
ajută la cresterea investitiilor in companie;
produce documentatie care demonstrează că proiectul a fost investigat în amanunt;
ajută la asigurarea fondurilor de către institutii de prestigiu.
Studiul de fezabilitate evaluează potentialul proiectului pentru succes. Obiectivitatea
percepută în această evaluare este un factor important pentru credibilitatea lui în fata
investitorilor sau creditorilor care ar putea cere un asemenea studiu, dar este în primul rând
importanta pentru intreprinzător, care are nevoie de informatii reale, si nu de o consolidare falsă
a viselor sale. De asemenea, realizarea unui studiu de fezabilitate presupune cunostinte solide in
domenii tehnice si financiare legate de proiect. Pentru aceste motive, în majoritatea cazurilor,
studiile sunt realizate de consultanti exteriori ai firmei.
Un studiu de fezabilitate nu este un plan de afaceri, dupa cum sunt frecvent asociate in
mod gresit. Un plan de afaceri este rezultatul unui studiu de fezabilitate pozitiv, evidentiind mai
departe masurile ce trebuie luate pentru a transforma ideea in realitate.
Studiul de fezabilitate trebuie sa detalieze strategia de marketing si de vânzări, motivând
această alegere prin prisma obiectivelor proiectului de investitii. In cazul în care compania are
2 Stoian M., Gestiune investiţiilor, Editura A.S.E Bucureşti, 2004, pag. 48
7
sau plănuieste să realizeze un parteneriat strategic, acesta ar trebui discutat din perspectiva
beneficiilor oferite (acces la piata, la resurse), precum si din perspectiva obligatiilor si drepturilor
reciproce. Principalele bariere de intrare pe piată vor fi mentionate în cadrul studiului, impreună
cu tipul de concurentă existent si asteptat (concurenta de pret, de calitate etc.).
Dacă în trecut conceperea unui plan de marketing avea o destinatie 100% internă, vizând
informatii “top secret”, astăzi acesta a devenit si un instrument extrem indispensabil care poate sa
conducă la obtinerea finantarilor, dar si la formarea alintelor. Astfel, pentru a-si atinge
obiectivele, un plan de afaceri nu poate sub nici o forma minimiza sectiunea de marketing
deoarece aceasta va fi foarte atent analizata de catre destinatar, intern sau extern al companiei.
Programele de finantare reprezintă o oportunitate demnă de luat in considerare de
intreprinzătorii care nu detin sumele necesare realizarii unui proiect si care sunt capabili sa
urmărească un program riguros de implementare. Chiar daca normele propuse par cateodată mult
prea rigide, nu trebuie pierdut din vedere faptul că, prin unele finantări, banii nu trebuie
rambursati si acesta este poate cel mai important lucru.
Un aspect crucial al programelor de finantare rezidă în consultata si sustinerea obtinută
împreună cu sumele propriu-zise. Pentru a primi banii, proiectul va trebui sa respecte criterii
calitative si de evolutie unanim acceptate în tarile dezvoltate, fiind astfel pregatit pentru a
concura cu aceste piete.
Important este că atunci când se ia in considerare ipoteza accesarii unui program de
finantare, să se cântărească bine atât avantajele, cat si dezavantajele, urmând ca în final să se
decidă ce este mai bine. Aceasta decizie trebuie să se bazeze atat pe domeniul de activitate, cat si
pe caracteristicile personale, răbdarea si strictetea fiind în această situatie necesare.
O parte componentă a studiului de fezabilitate este Analiza Swot.
4.1.3. Analiza SWOT3 este unul dintre cele mai utilizate instrumente manageriale pentru
determinarea “stării de sănătate” şi a poziţiei pe care o ocupă în mediul exterior o organizaţie. De
aceea, reprezintă o etapă importantă în cadrul procesului de fundamentare şi elaborare a
strategiilor.
Avantajul acestei metode este dat de faptul că analizează atât mediul intern cât şi mediul
extern al organizaţiei sau domeniului investigat. Astfel, se creează o imagine clară a locului pe
care organizaţia îl ocupă în cadrul mediului şi a potenţialului pe care aceasta îl are. În cadrul
analizei SWOT se pune accent pe identificarea cât mai cuprinzătoare şi realistă a punctelor forte,
3 Românu I., Vasilescu I., Investiţii , Editura Economică Bucureşti, 2000, pag. 23
8
punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor specifice organizaţiei sau domeniului investigat.
Prin intermediul punctelor forte sunt evidenţiate resursele şi capabilităţile care pot fi
utilizate pentru a crea şi susţine un avantaj competitiv.
În cadrul aspectelor negative se evidenţiază lipsa unor capabilităţi şi/sau resurse,
aspectele care pot fi îmbunătăţite sau evitate, dezavantajele manifestate în competiţia cu
organizaţiile concurente, aspectele care îngreunează, sau nu îi permit organizaţiei să-şi realizeze
scopul propus.
În procesul de identificare a punctelor tari şi a celor slabe, se face o analiză a mediului
intern al organizaţiei sau domeniului investigat. Pentru a putea fundamenta ostrategie pertinentă,
trebuie însă să fie luate în considerare şi influenţele mediului ambiant asupra organizaţiei. De
aceea în cadrul analizei SWOT se identifică oportunităţile şi ameninţările generate de factorii
mediului asupra domeniului investigat.
Identificarea oportunităţilor presupune sublinierea situaţiilor favorabile care permit în
viitor dezvoltarea domeniului investigat prin eliminarea punctelor slabe şi potenţarea aspectelor
pozitive. O importanţă deosebită în cadrul analizei SWOT o are identificarea ameninţărilor pe
care mediul ambiant le provoacă asupraorganizaţiei sau domeniului investigat. Acestea pot avea
ca efect reducerea punctelor forte şidezvoltarea punctelor slabe ale organizaţiei. De aceea, se
recomandă să se facă o analiză detaliată amediului ambiant pentru identificarea cât mai exactă a
acestor ameninţări.
4.1.4. Analiza concurenţei4: Competitorii sunt organizaţii similare care încearcă să satisfacă
aceleaşi nevoi ale clienţilor şi care sunt percepute de consumatori ca alternative pentru
satisfacerea cerinţelor lor. Concurenţii unei firme se pot înscrie în una din următoarele categorii:
rivalitatea existentă pe piaţă între producătorii mai vechi
apariţia de noi firme concurenţiale;
produse şi /sau servicii alternative.
Ţinând cont de toate aceste forţe ce influenţează gradul de competitivitate a unei
întreprinderi, putem identifica mai multe niveluri ale concurenţei, bazate pe gradul de substituire
al produsului:
concurenţa de soluţii – întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care solicită un
cuantum aproximativ echivalent din veniturile cumpărătorilor;
4 Toma M., Concurenţa pe piaţa turistică, Editura Economică Bucureşti, 2001, pag. 15
9
concurenţa generică – întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care oferă
produse şi /sau servicii destinate să satisfacă aceeaşi nevoie;
concurenţa de produs – întreprinderea le consideră concurente pe toate întreprinderile
care oferă acelaşi produs sau aceeaşi clasă de produse;
concurenţa de marcă – o întreprindere le consideră concurente pe celelalte întreprinderi
care oferă aceleiaşi categorii de consumatori produse şi /sau servicii similare, la
preţuri similare.
4.1.5. Indicatorii de eficienţă evaluaţi în cazul unui studiu de fezabilitate
Câţiva dintre indicatori de eficienţă analizati în cazul unui studiu de fezabilitate sunt:
- Rezultatul de exploatare (profit sau pierdere)
- Durata de recuperare a investiţiei
- Rata rentabilităţii capitalului investit
- Rata beneficiu –cost
A. Rezultat exerciţiu = Venituri din exploatare – Cheltuieli exploatare
Pentru ca investitia sa fie rentabilă, rezultatul net al activitătii de exploatare trebuie să fie
pozitiv pentru fiecare an previzionat.
B. Durata de recuperare a investiţiei5 (Dr)
Exprimă numărul de ani acceptati de întreprindere pentru recuperare investiţiei iniţiale şi
se calculează ca raport între valoarea investiţiei şi profitul net mediu
Profitul net mediu, Pn = profit net mediu pe orizontul de prognoză, calculat ca medie aritmetică
C. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc)6 se calculează ca şi raport între profitul net
obţinut si capitalul investit .
D. Rata beneficiu-cost (RBC) compară pentru fiecare an al orizontului previzional veniturile
generate de proiect cu costurile operationale. Nivelul său se calculează cu relaţia:
RBC =Venituri / Cheltuieli
5 Stoian M., Gestiune investiţiilor, Editura A.S.E Bucureşti, 2004, pag. 586 Avram L., Gestiunea financiară a firmei, Editura Dimitrie cantemir Tg. Mureş, 2008, pag. 26
10
4.2. NOŢIUNEA DE PENSIUNE AGROTURISTICĂ7
Pensiunea agroturistică este o pensiune în care cazarea, masa si celelalte servicii turistice
se bazează pe produse si activităti agrozootehnice.
4.2.1. Pensiunea agroturistică – particularităţi:
cazare în exploatatii agricole (ferme, gospodării, conace, etc) ;
serviciile agroturistice sunt integrate în fermă si gospodărie, ele se întrepătrund cu
activitatea obisnuită a agricultorului şi a familiei sale ;
alimentatie bazată pe bucătaria traditională a locului si preparată 40 % cu produse
provenind din gospodăria proprie, si alte 40% din zonă / regiune;
serviciile sunt oferite de familia agricultorului, astfel că există o relatie directă între cel ce
oferă serviciile (agricultorul si familia sa) si cel ce le solicită (turistul) ;
activităti recreative sau culturale în cadrul fermei sau gospodăriei ;
posibilitate de observare si participare a activitătilor tradiţionale ale fermei sau
gospodăriei ;
ocazional, alte activităti de relaxare în imprejurimile fermei sau gospodăriei ;
4.2.2. Criterii minime pentru clasificarea pensiunilor agroturistice ( 3-5 margarete)
curte cu amenajări florale
suprafete de joacă pentru copii
parcare proprie
sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară si cu inventar de servire de
calitate
camere cu grup sanitar propriu (cadă sau cuvă de dus, lavoar si WC)
încalzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă
numarul maxim de paturi simple / camera : 2
suprafata minima a camerelor (pentru camere cu 2 paturi) 13-20 mp
pat cu saltea sau cu saltea relaxa
7 Ghid pentru deschiderea unei pensiuni agroturistice- Asociaţia Română de Dezvoltare Agricolă, 2011
11
mobilier uniform si de calitate superioară
dulap de haine
veioză
perdele transparente
televizor si aparat de radio
plita electrică sau cu gaze
vase si ustensile de bucătarie din inox
telefon la dispozitia turistilor
anexele gospodăresti pentru cresterea animalelor vor fi amplasate si intretinute astfel incât
să nu creeze disconfort turistilor
constructia să fie în stare bună
căile de acces proprii şi spatiile inconjurătoare să fie bine intretinute
accesul în camerele de dormit si în grupurile sanitare să fie direct, fără a trece prin alte
camere folosite pentru dormit
racord la reteaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare
12
V. STUDIUL DE CAZ
STUDIUL DE FEZABILITATE PRIVIND
ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE
5.1. DESCRIEREA AFACERII
5.1.1. Denumirea investitiei: Pensiunea agroturistică “CEZIANA ”
5.1.2. Locaţia
Pensiunea se va construi în comuna Sălciua, judeţul Alba, România.
5.1.3. Investitori: Ferma Zootehnică S.C. CEZIANA S.R.L.
Sediul societatii: Localitatea Salciua, judetul Alba, România
Date de identificare fiscală:
- Nr. inregistrare în registrul cometrului: J54 / 12154 /2006
- Cod unic de identificare: 15935403
- Cifra de afaceri: 159.682 lei
- Profit brut: 85.000 lei
- Profit net: 71.400 lei
Obiectul de activitate a societătii: creştere de vaci de lapte şi de carne, comercializarea
produselor lactate
Administratori: Dănuţ Daniel
Dănuţ Adriana
5.1.4. Scopul proiectului:
Proiectul are ca şi scop înfiinţarea unei pensiuni agroturistice în localitatea Sălciua. Această
pensiune va fi de 4 margarete conform legislaţiei în vigoare a tursimului8
8 Ordinul 1051 / 2011- Ordin pentru aprobarea Normelor Metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
13
5.1.5. Beneficiarii proiectului
Beneficiari direcţi ai acestui proiect sunt atât turiştii români cât şi cei din străinătate, de
toate categoriile de vârstă, veniţi cu familia sau în cercuri de prieteni , cu venituri peste medie,
care doresc să se bucure de farmecul naturtal al acestei zone.
Beneficiari indirecţi ai acestui proiect sunt locuitorii din Sălciua, care vor avea de
câstigat prin dezvoltarea economică a zonei.
Tot beneficiari indirecţi ai acestui proiect sunt agenţiile de turism cu care vom colabora,
cu firma de construcţii cât şi furnizorii de materiale necesare amenajării şi dotării pensiunii
turistice. Datorită colaborării cu agenţiile de turism, atragerii turiştilor străini şi promovării
României ca destinaţie turistică, statul român va avea de câştigat
5.1.6. Descrierea serviciilor oferite
Pensiunea agroturistică va furniza pe lângî serviciul de bază: cazare şi masă, o serie de
alte servicii, care au menirea să atragă consumatorul, răspunzând nevoilor sale specifice .
Vizită la ferma proprie
Activităţi desfăşurate în cadrul fermei
Plimbări cu sania / caruta trasă de cai
Drumetii montane
Sală de fitness
Piscină în aer liber acoperită
Teren tenis de câmp
5.1.7. Obiectivele propuse
Obiectivul general al proiectului este obtinerea de profit şi recuperarea investitiei in cel mult
10 ani
Obiectivele operationale ale proiectului sunt:
susţinerea turismului rural in zonă;
creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii si femeile din
mediul rural ;
14
susţinerea proiectelor iniţiate de tineri.
Aceste obiective concură la realizarea obiectivelor specifice :
crearea de noi locuri de muncă prin atragerea resurselor de forţă de muncă necesare
derulării proiectului ;
impulsionarea turismului rural prin crearea condiţiilor de staţionare (cazare, masă, alte
servicii) în zona localităţii Sălciua.
5.2. FEZABILITATEA RESURSELOR TURISTICE ALE ZONEI
5.2.1. Prezentarea localităţii Sălciua9
Fig.1 Localitatea Sălciua
Sălciua (fig. 1) este o comună în judeţul Alba, Transilvania, România. Are în componenţă
6 sate: Sălciua de Jos (reşedinţă), Dealu Caselor, Dumeşti, Sălciua de Sus, Sub Piatră şi Valea
Largă. Comuna Sălciua este situată în partea de nord a judeţului Alba, pe valea Arieşului, la o
distanţă de aproximativ 100 km de municipiul Alba Iulia (reşedinţa judeţului) şi la 15 km de
Baia de Arieş, oraşul cel mai apropiat, pe drumul naţional DN 75: Câmpeni - Sălciua - Turda.
Aşezată în bazinul mijlociu al Arieşului, între Munţii Trascău şi Muntele Mare, într-un
bazin depresionar, are un relief specific de munte, dezvoltat pe calcare şi şisturi cristaline.
Altitudinea variază între 700 şi 1400 m. Lunca largă a Arieşului este propice agriculturii, aici
aflându-se întinse suprafeţe cultivate, ceea ce i-a atras denumirea de "Bărăganul Munţilor
9 Pagina web. www.salciua.ro
15
Apuseni". Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei şi faunei, precum şi
caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic.
5.2.2. Resursele turistice naturale şi antropice ale zonei10
a) Resursele turistice naturale
1. Cascada "Șipote" (Fig.1)
Se află în Munii Trascăului, pe Valea
Arieşului, la 2 km aval de comuna Sălciua.
Porţiunea finală a şirului de cascade poate fi
văzută din drumul naţional DN 75 la trecerea
peste linia ferată a Mocăniţei
Fig. 1 Cascada Şipote
2. Peştera Huda lui Papară (Fig. 2)
Este peştera din Munţii Trascăului care cumulează toate superlativele pentru această grupă
montană şi nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare
sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea
mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai
numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.
10 Pagina web. www.turistinfo.ro/salciua
16
Fig. 2 Peştera Huda lui Papară
3. Peştera Poarta Zmeilor (Fig. 3) din
satul Sub Piatră
Numele peşterii vine de la portalul sau podul
natural Poarta Zmeilor care se află la 15 m
de intrarea în peşteră. Acesta a rezultat în
urma eroziunii, coroziunii si dizolvării
rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2
m diametrul şi dă acces într-o succesiune de
săli şi coridoare cu o lungime totală de 125
m.
Fig. 3 Peştera Poarta Zmeilor
4. Rezervaţia naturală Detunatele (Fig.4)
Detunata Flocoasa (1258 m) si Detunata
Goala (1040 m) sunt declarate monumete ale
naturii si reprezinta importante puncte
turistice.
Fig. 4 Rezervaţia naturală Detunatele
5. Rezervaţia naturală Scăriţa Şesul
Craiului (Fig. 5)
17
Rezervaţia cuprinde “Şesul Craiului”situat
pe un platou calcaros la peste 1350 m
altitudine,
Fig. 5 Rezervaţia naturală Scăriţa Şesul Craiului
6. Rezervaţia naturală Vânătările
Ponorului (Fig. 6)
Rezervatia Naturala Vanatarile Ponorului
se afla in muntii Trascaului, apartine de
comunele Ponor, Salciua si a fost declarata
rezervatie naturala de tip speologic in anul
1969.
Fig. 6 Rezervaţia naturală Vânătările Ponorului
b) Resursele turistice antropice
7. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
(Fig. 7) din satul Sub Piatră, construcţie 1797,
monument istoric. Manastirea este amplasată
într-o poiană sub muntele Bedelealu. In
dreapta este vârful Bulza si la poalele vârfului
este pestera Huda lui Papară, care se intinde pe
o lungime de 5 km.
Fig. 7 Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”
18
8. Biserica de lemn „ Adormirea Maicii
Domului” (Fig. 8) din satul Valea Largă,
construcţie 1782, monument istoric.
Fig. 8 Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”
Prin urmare, viitorii clienţi au o gamă variată de trasee turistice din care pot să-şi aleagă
fiecare în funcţie de preferinţe.
Acest complex turistic va pune la dispoziţia clienţilor toate dotările necesare pentru
realizarea obiectivelor turistice prezentate mai sus: sanie, barcă cu vâsle şi echipament necesar
pentru alpinism şi tras cu arcul, şi va oferi clienţilor posibilitatea de a se apropia mai mult de
natură, de a o cunoaşte, de a o înţelege şi de a participa la întreţinerea ei. Faţă de concurenţă
acest complex turistic se deosebeşte prin multitudinea de opţiuni pe care le oferă turiştilor de a
se relaxa (excursii pe munte, pescuit şi plimbări cu barca pe râul Arieş, alpinism, trasul cu arcul).
5.2.3. Analiza potenţialului turistic al zonei
Cea mai relevantă analiză este Analiza SWOT.
Analiza SWOT (Strengths, Weakness, Opportunities, Threats) constă în efectuarea
analizei interne a comunităţii, pentru a vedea care sunt punctele tari si punctele slabe şi în analiza
externă, care se concentrează pe oportunităţile şi riscurile cele mai relevante.
Punctele tari şi slabe se referă la situaţia existentă, în interiorul zonei studiate, în timp ce
oportunităţile şi riscurile se referă la viitorul dezvoltării şi la aspecte ce vin din exteriorul zonei.
A. Puncte tari ale comunei Sălciua11
Relieful muntos creează un important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic,
Prezenţa unor resurse naturale variabile (păduri, parcuri, ape etc.),
11 www.salciua.ro
19
Peisaj montan spectaculos, propice amplificării şi diversificării turismului montan
în toate formele lui,
Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de plante şi animale sălbatice şi
punerea lor sub regim de ocrotire,
Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi păşuni,
Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor care
contribuie la obţinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare,
Comuna este racordată la reteaua de energie electrică, la reteaua de apă curentă , la
reţeaua de canalizare, la reteaua de telefonie fixă si televiziune prin cablu, retele care
acopera integral comuna,
Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime. Există serviciu de manipulare a
deseurilor, nu sunt semnalate deseuri periculoase îin perimetrul comunei. In acest an
se vor finalize lucrari de reabilitare la primarie si la caminul cultural,
Existenţa unor importante şi diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate
superioară favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal,
Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi, păşuni şi fâneţe, în suprafaţa agricolă cu
posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic,
Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu,
Valorificarea superioară a resurselor naturale şi antropice şi crearea unor produse
competitive (creşterea calităţii serviciilor)
Spiritualitatea rurală plină de originalitate şi interferenţa dintre cultura populară
naţională cu cea a minorităţilor naţionale.
B. Punctele slabe ale comunei Sălciua
Datorită reliefului parţial muntos, există zone întinse unde infrastructura fizică este
slab dezvoltată,
Migraţia în străinătate a tinerilor cu un grad înalt de pregătire profesională în
căutarea unui loc de muncă,
Oferta învăţământului mediu şi de specialitate este restrânsă din lipsa personalului
didactic adecvat,
Asistenţa medicală precară ,
Fonduri reduse destinate asistenţei sociale a copiilor şi bătrânilor,
20
Starea fizică a dotărilor culturale produce disfuncţionalităţi,
Lipsa personalului specializat ce deserveşte dotările culturale,
În zona montană infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltată,
Lipsa fondurilor determină o slabă întreţinere a drumurilor judeţene şi comunale,
Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor,
Mijloace mecanice învechite şi insuficiente pentru executarea lucrărilor agricole.
Lipsa de organizare şi funcţionare a unor centre de colectare a produselor agricole
şi a intermediarilor care să mijlocească comercializarea acestor produse,
Exploatarea vânatului existent în fondul forestier peste efectivele optime şi
practicarea braconajului,
Creşterea numărului de şomeri rezultaţi din inchiderea Intreprinderii Miniere din
Baia de Aries şi slaba capacitate de reorientare profesională a acestora.
Lipsa unor dotări turistice corespunzătoare. Infrastructura slab dezvoltată în
transporturi şi comunicaţii
Insuficienta popularizare în mediul rural a programelor europene de finanţare
(SAPARD) pentru înfiinţarea de pensiuni turistice.
Lipsa de personal capabil să elaboreze proiecte pentru finanţări externe, la nivelul
primăriilor
C. Oportunităţi de dezvoltare ale localităţii12
Poziţia avantajoasă a judeţului în raport cu proiectele europene,
Colaborarea strânsă între populaţia judeţului cu persoane emigrate în străinătate şi
înfiinţarea de societăţi cu capital mixt,
Existenţa unor instituţii guvernamentale sau organizaţii neguvernamentale care se
ocupă de pregătirea profesională şi reconversia forţei de muncă,
Primaria comunei Sălciua a semnat în luna martie 2012 contractul pentru proiectul
“Modernizarea drumurilor agricole pentru comuna Sălciua” proiect care se va demara
prin P.N.D.R -Măsura 125 A.
Înlocuirea şi extinderea reţelei alimentare cu apă, proiect finanţat prin Ministerul
Dezvoltării Regionale si Turismului ,
12 Informaţii extrase din ziarul local
21
Promovarea şi susţinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor
tehnologii concepute să protejeze mediul,
Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin existenţa unor facilităţi de scutire de
impozite şi creditarea avantajoasă a celor care investesc în amenajări agroturistice,
Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile.
D. Riscuri - localitatea Sălciua
Orientarea investitorilor spre alte zone în funcţie de facilităţile oferite,
Posibilitatea apariţiei unor fenomene imprevizibile: inundaţii, alunecări de teren,
care pun în pericol structuri antropice,
Există riscul ca unii întreprinzători să nu-şi manifeste interesul pentru investiţii
datorită instabilităţii legislative,
Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei şi faunei din zonele
declararate monumente ale naturii.
5.3. FEZABILITATEA ORGANIZATIONALĂ / TEHNICĂ
5.3.1. Descrierea activităţilor privind înfiinţarea pensiunii agroturistice
A. Alegerea şi achiziţionarea terenului pentru desfăşurarea activităţii:
Investitorii proiectului sunt proprietarii unui teren in comuna Sălciua. Acesta are o
suprafată de 2 ha şi se află la o distanţă de 300 m de punctul turistic Huda lui Papară.
a1) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
Cercetările geologice şi geotehnice au stabilit cu certitudine maximă faptul că în zonă
nu se găsesc goluri subterane, zăcăminte de săruri solubile, cărbuni şiformaţiuni
litologice. Terenul se prezintă în pantă uşoară, de la nord-est către sud-est.
Concluzia studiului geologic este că acest teren prezintă un perfect echilibru
litostatic, ce conferă garanţia stabilităţii în timp a construcţiei. Perimetrul nu este afectat de
artere hidrografice sau torenţi. Pânza freatică se găseşte la mare adâncime.
22
a2) Accesul la drumul public şi utilităţi servicii (apă, energie electrică, încălzire,
canalizare)
Terenul este localizat la o distanţă de 1 km de drumul DN 75.
Accesul la utilităţi se va realiza astfel:
alimentarea cu apă – de la reteaua comunală (aflată la o distanţă de 20 m)
alimentarea cu energie electrică – racord la reţeaua de medie tensiune (aflată la 10 m) prin
intermediul unui transformator şi cutie de distribuţie de joasă tensiune,
încălzirea se va face printr-un sistem propriu de încălzire centrală cu lemne,
canalizare - apele uzate se evacuează la reţeaua de canalizare comunală (aflată la o
distanţă de 30 m).
B. Întocmirea proiectului de execuţie
Proiectul de executie cuprinde: arhitectura, structura de rezistenţă, instalaţii sanitare,
instalaţii termice, instalaţie electrică, fiecare fiind întocmite de specialisti în domeniul respectiv.
Construcţia propusă prin proiect va fi structurată pe demisol, parter si etaj, suprafaţa
construită la sol va fi de 318 mp, iar suprafaţa desfaşurată va fi de 547 mp.
Clădirea propriu-zisă va fi constituită din 3 nivele:
1. demisol (în suprafată de 89 mp) :
spaţiu depozitare = 15 mp
spatiu depozitare fructe şi legume = 25 mp
hol acces marfă = 10,0 mp
depozit băuturi = 20 mp
casa scării = 4,0 mp
camera frigorifică = 15 mp
2. Parter (în suprafaţa de 229,0 mp)
terasă acces = 22,00 mp
hol = 28,00 mp
recepţie = 6,0 mp
artizanat = 5,0 mp
grup sanitar femei = 4,0 mp
grup sanitar barbaţi = 6,0 mp
23
sală de mese = 60 mp
sală de fitness = 20 mp
terasă = 37,0 mp
acces de serviciu = 5,0 mp
bucătărie = 21,00 mp
oficiu = 7,00 mp
vestiar = 5,0 mp
grup sanitar = 3,00 mp
3. Etaj (în suprafaţă de 229 mp)
casa scării = 6,0 mp
living de nivel = 25,00 mp
6 camere duble (cu baie inclusa) = 6 x 22,00 mp
2 camere single (cu baie inclusa) = 2 x 16,0 mp
1 debara = 15 mp
1 oficiu = 6,0 mp
1 terasă = 13,0 mp
Separat de construcţia clădirii se va amenaja o terasă în aer liber, o piscină , parcare auto
pentru 12 autoturisme, un teren de sport şi un teren de joacă pentru copii.
C. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de construcţie:
Actele necesare pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construcţie13:
c1) Certificatul de urbanism (C.U)
Pentru obţinerea certificatului de urbanism sunt necesare:
Cerere tip ( completată de proprietarii tăbulari ai imobilului),
Extras Carte Funciară (original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau
Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului.
Observaţie: In cazul în care construcţiile existente pe amplasament nu sunt înscrise la cartea
funciară se vor prezenta acte doveditoare a legalitatii construcţiilor (Autorizaţie de construire şi
planse anexe sau alte schiţe vizate spre neschimbare emise de furnizorii de utilităti.
13 Sursa internet www.constructii.ro
24
Memoriu tehnic justificativ,
Plan de situaţie (2 exemplare),
Dovada achitării taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism (Nota de
plată se întocmeşe în momentul înregistrării actului).
c2) Avize
Avize de la la furnizorii de utilităţi: telefonie, canal, salubritate,
Avize de la agenţiile de mediu, apărare civilă, sănătate publică, apărare contra
incendiilor, circulaţie.
c3) Autorizaţia de construire
Se eliberează de către primărie pe baza (C.U), a avizelor şi a proiectului casei.
Din momentul obţinerii începe construcţia efectivă a casei
Sunt necesare următoarele:
Cerere tip pentru obţinerea autorizaţiei de construire,
Anexa tip la cerere completată de proiectant,
Dovada achitării taxei pentru obţinerea autorizaţiei de construire ( nota de plată se
întocmeşte la înregistrarea actului),
Extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau Certificat
de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului
Certificat de urbanism ( copie) în termen de valabilitate si corelat cu obiectul
cererii de autorizare,
Avizele si studiile solicitate prin certificatul de urbanism,
Documentatia tehnica îin min. 2 exemplare
D. Construirea propriu-zisă a pensiunii turistice şi amenajarea spaţiului exterior conform
gradului de confort dorit
d1) Contractarea unui furnizor de prestări servicii în domeniul construcţii,
d2) Achiziţionarea materialelor de construcţie
întocmirea unui necesar de materiale de construcţie în funcţie de
proiectul realizat,
alegerea furnizorilor care produc sau distribuie materiale de calitate
superioară şi la preţuri accesibile,
d3) Construirea clădirii
25
Sistemul constructiv este:
- fundaţie din beton continuă sub ziduri;
- structura de rezistenţă este din sâmburi şi centuri de beton armat;
- planşee de beton armat;
- grinzi de lemn peste mansardă;
- zidărie din cărămidă eficientă de 37,5 cm pentru exterior şi 15 si 2 cm la interior;
- şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă din tablă ondulată;
- elementele din beton se vor termoizola;
- zidăria din cărămidă se va termoizola la exterior cu polistiren extrudat de minim 3 cm.
d4) Dotarea pensiunii cu următoarele utilităţi:
Tabelul 5.1. Dotarea pensiunii cu utilităţi
Camere Nr Bucătarie Nr Holurireceptiesi acces
Nr Restaurant Nr Terase Nr Dotari pentru
alte spatii
Nr
Pat cu Saltea 14 Combinăfrigorifică
2 Tejghea receptie
1 Masă 10 Masă 10 Raft artizanat
2
Noptiera 14 Dulap veselă
3 Dulap receptie
2 Scaun 30 Scaun 30 Tejghea bar
1
Dulap 8 Masă inox 4 Fotoliu 10 Masăvesela
2 Televizor 1 Raft (bar)
2
Măsută 8 Spalător veselă
1 Canapea 2 Televizor 1 Scaun tip bar
5
Fotoliu 14 Cuptor 1 Masuta 3 Telefon 1 Televizor 1Cuier 8 Cuptor cu
microunde3 Televizor 1 Instalatii
racire4
Oglindă 16 Plita electrica
1 Telefon 2 Raft păstrare bauturi
15
Televizor 8 Fripteuză 1 Calculator 2 Telefon 1Aparat radio 8 Mixer 1 Raft
receptie12 Aparate
fitness5
Frigider 8 Vase si Cabina 8
26
ustensile din inox
dus
Veioza 14Alte dotari
La categoria alte dotări aferente camerelor au fost introduse următoarele :
14 perne mari ;
14 cearsafuri ;
14 cuverturi de pat ;
14 huse de protectie ;
8 covoare ;
40 prosoape pentru baie ;
14 halate baie ;
14 perdele transparente ;
14 draperii;
8 perii de haine si 8 perii de pantofi ;
25 pahare ;
8 vaze de flori ;
10 seturi de pahare (apă, vin, coniac) .
d5) Amenajarea spaţiului exterior
amenajarea unei terase în aer liber,
plasarea unui grătar,
amenajarea unei parcări auto pentru 12 autoturisme,
amenajarea unei piscine
amenajarea unui teren de sport destinat practicării diferitelor sporturi,
amenajarea unui teren de joacă pentru copii dotat cu leagăne, topogan, etc,
amenajarea unei grădini cu flori, pentru o ambianţă mai placută,
E. Certificarea pensiunii agroturistice14
e1) Întocmirea documentaţiei necesare pentru clasificarea pensiunii turistice,
14 Ordinul 1051 / 2011- Ordin pentru aprobarea Normelor Metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
27
e2) Trimiterea documentaţiei necesare către Autoritatea Naţională pentru Turism-
Direcţia Generală de Autorizare (denumită în continuare D.G.A),
e3) Obţinerea certificatului de clasificare:
verificarea îndeplinirii criteriilor de clasificare de către specialiştii din
Autoritatea Naţională pentru Turism- D.G.A împreună cu reprezentanţi ai
Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural,
obţinerea autorizaţiilor legale (autorizaţia sanitară de funcţionare, avizul /
autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor – P.S.I., autorizaţia de mediu),
eliberarea certificatului de clasificare.
F. Angajarea şi instruirea personalului
f1) Recrutarea dintre localnici a întregului personal necesar desfăşurării activităţii,
difuzarea unui anunţ în zona localităţii Sălciua privind locurile de muncă
disponibile,
recrutarea personalului,
selectarea personalului.
f2) Instruirea personalului privind calitatea serviciilor prestate clienţilor,
organizarea la pensiune a unui curs de instruire a personalului,
realizat de către o persoană competentă.
G. Promovarea complexului turistic
g1) Încheierea unui contract cu o agenţie de turism pentru încadrarea pensiunii într-un
tur turistic al acesteia
contactarea agenţiei în vederea colaborării,
încheierea contractului.
g2) Realizarea unor materiale promoţionale (pliante, broşuri, panouri publicitare, pagină
web) în scopul promovării pensiunii agroturistice cât şi a zonei Sălciua.
28
5.3.2. Durata şi planul de acţiune (Graficul Gant)
LunaIan2013
Febr2013
Martie2013
Aprilie2013
Mai2013
Iunie2013
iulie 2013
August2013
Sept2013
Oct2013
Nov 2013
Dec2013
Saptamana 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4Proiect tehnic, detalii de executie, caiet de sarciniObţinerea avize şi autoriz. de construcţieOrganizare de santierSapaturi, turnare fundatie,Bransament electric
Constructie peretiInstalatii electriceInstalatii sanitare si canalizare Instalatii termice Inter.Instalatii telecomunicatiiSarpantaConstructie arhitecturaAmenajari interioareApa, canalizare Constructie alei pietonale, teren sportDotari exterioareCertificare pensiuneAngajare personalInstruire personalPromovare pensiune
29
5.4. FEZABILITATEA RESURSELOR NECESARE
5.4.1. Resursele umane
Sunt cea mai importantă categorie de resurse datorită impactului pe care le au asupra
performanţei, creşterii şi dezvoltării pensiunii. În plus prin ele sunt valorificate şi celelate resurse.
Prin acest proiect se intenţionează angajarea unui număr de 5 (nu se ia în calcul
managerul pensiunii, acesta fiind investitorul) persoane selectate din forţa de muncă
disponibilizată cu calificare existentă în zonă.
Modalitatea de angajare a personalului constă în:
difuzarea unui anunţ în ziarul local, acest ziar fiind citit de o mare parte a
populaţiei din zonă,
recrutarea personalului şi selectarea în funcţie de calificările profesionale.
Anunţul publicat în ziar va arăta astfel:
5.4.2. Resursele informaţionale
Pentru ca afacerea să supravieţuască şi să se adapteze la un mediu dinamic şi complex
este necesar acest tip de resurse şi capacitatea de a le îmbogăţi în continuu. Pentru luarea unor
decizii cât mai bune şi pentru maximizarea oportunităţiilor create, managerii se informează
permanent în legătură cu concurenţa atât din ţară, cât şi din străinătate, cu noile inovaţii din
domeniu, dar şi în legătură cu nevoile clienţilor sau cu facilităţile acordate de stat acestui tip de
afacere.
Pensiunea CEZIANA angajează :ospătarbucătarcameristărecepţionerghid turistic
Se cere calificare profesională.Interviul va avea loc în perioada .........................la adresa........Informaţii suplimentare la tel. 0742920016.
5.4.3. Resursele materiale
Acestea se constituie din terenul pe care este construită pensiunea, clădirile (pensiune,
terasă, magazie), mobilier, echipamentul pentru agrement (sanie, căruţă, echipament pentru
pescuit, alpinism, tras cu arcul), materiale pentru instalaţii electrice, termice, lemnele pentru
încălzire, mâncare şi băutură. În ceea ce priveşte mâncarea, fructele, legumele, produsele lactate
şi carnea, aceasta provine din resurse proprii (livadă, grădină de legume, ferma de vaci ).
Stabilitatea aprovizionării este garantată de cererea tot mai mare pentru produsele naturale şi de
faptul că această activitate este singura prin care majoritatea familiilor din zonă îsi câştigă
existenţa.
Ca şi sursă de încălzire se vor folosi lemnele, care vor fi procurate de la firme autorizate.
Având în vedere că nevoia de lemn este mai mică vara şi mai mare iarna, iar furnizorii îşi
desfăşoară activitatea în tot timpul anului, va exista un echilibru şi se preconizează că nevoia de
lemn va fi asigurată pe termen de câtiva ani.
5.4.4. Resursele financiare
Acestea sunt foarte importante pentru dezvoltarea afacerii şi provin din surse interne şi
externe. Sursa internă, autofinanţarea, este de 444.000 lei şi asigură o parte din cumpărarea
materialelor de contructie respectiv dotarea pensiunii. Finanţarea externă, 50 % din necesarul
investiţiei, (adică 50 % din 888.000 lei = 444.000 lei provine din fonduri structurale europene15
si va asigura efectuarea lucrării de construcţie realizată de către o firma de construcţii cu care se
încheie un contract (în valoare de 300.000 RON)
Echilibrul societăţii depinde de corespondenţa dintre nivelul resurselor financiare şi
celelalte categorii de resurse: umane, informaţionale şi materiale.
Structura resurselor este relativ rigidă în primul an de activitate şi astfel şi adaptarea la
fluctuaţiile pieţei e mai dificilă. Cererea pentru acest tip de servicii este în creştere pe piaţă şi,
după obţinerea profitului, banii vor fi investiţi în creşterea numărului de locuri de cazare
5.4.5. Conducerea afacerii
La baza unui management performant se află spiritul de echipă, ce reprezintă o deosebită
importanţă pragmatică.
15 Ghidul solicitantului –Măsura 313
31
Un bun manager trebuie să posede cunoştinţe legate de managementul afacerii
(planificare, organizare, control, stabilirea obiectivelor, abilităţi de negociere, etc) reprezentând
un simbol, de aceea, corectitudinea şi loialitatea acestuia faţă de firmă pot fi insuflate întregului
personal.
Afacerea are ca şi investitori 2 persoane (denumite mai jos), acestea fiind si managerii
pensiunii agroturistice. În ceea ce priveşte educaţia, ambii manageri au o bună pregătire în
domeniu prin participarea la cursuri de specializare, de organizare şi de conducere a unei afaceri.
Managementul afacerii va fi unul colectiv, ambii investitori fiind implicaţi în luarea
deciziilor, în alocarea resurselor materiale şi financiare, în selectarea personalului. Deciziile vor fi
luate de comun acord, astfel încât să fie profitabile pentru afacere.
Responsabilităţi manager Dănuţ Adriana :
relaţionarea cu clienţii datorită firii sociabile, comunicative,
asigură perfecţionarea personalului precum şi animarea şi motivarea acestuia,
supervizează personalul pentru a se asigura că satisface cerinţele clienţilor.
Responsabilităţi manager Dănut Daniel :
este responsabil cu studiul pieţei şi a concurenţei deoarece îi place să fie informat, se
adaptează uşor la nou, este obiectiv,
este responsabil cu aprovizionarea şi întreţinerea pensiunii fiind deasemenea şi o persoană
foarte organizată.
5.5. FEZABILITATEA DE MARKETING
5.5.1. Metode si tehnici pentru a vinde serviciile
În primul rând vom folosi strategia de diferentiere – clientii să fie multumiti si plăcut
impresionati de calitatea serviciile oferite la preţuri asccesibile.
Diferentierea va consta în oferirea la alegere a meniului, punerea la dispozitie a clientilor
pensiunii a unei piscini acoperite, sală de fitness, echipamente de agrement: barcă, biciclete,
sanie, etc.
Pentru inceput vom intra pe piată cu preturi de cazare mai mici decât concurenta, în felul
acesta vom atrage de partea noastră cel putin un sfert din clientela concurenţei.
32
5.5.2. Modalităţi de promovare a complexului turistic
Încheierea unui contract cu mai multe agenţii de turism (Rustic Turism –Arad,
Intercarpatica- Alba Iulia) pentru încadrarea pensiunii într-un tur turistic al acesteia,
Realizarea unui site care să promoveze serviciile noastre, acesta va fi redactat în patru
limbi: română, engleză, germană, franceza si va cuprinde descrierea detaliată a pensiunii, având
şi numeroase poze care relevă decoraţiunile interioare şi exterioare ale pensiunii, obiectivele
turistice, activităţile de agrement şi facilităţile oferite, limbi străine vorbite, capacităţi de cazare
şi preţuri. Deasemenea se realizează şi pliante, broşuri, panouri publicitare, în scopul promovării
pensiunii turistice cât şi a zonei Sălciua.
Pensiunea va putea fi promovată şi prin intermediul viitorilor clienţi care vor pleca
mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite. Aceştia vor povesti rudelor, colegilor despre sejurul
minunat pe care l-au avut în pensiuneşi îi vor determina pe aceştia să o viziteze. La sosire,
clieţilor li se vor oferi fructe din livada proprie, băuturi răcoritoare locale, materiale de
prezentare. La plecare clienţilor li se vor oferi daruri din grădina de legume proprie, în ambalaje
inscripţionate cu numele pensiunii, eventual într-un coş impletit.
5.5.3. Analiza concurentei
Principalul competitor al pensiunii Ceziana este pensiunea agroturistică President, de
asemenea clasificată cu 4 margarete. Aceasta oferă aceleaşi servicii: restaurant cu produse bio,
sala de fitness, teren de tenis de câmp. Pensiunea President are în plus biliard şi tenis de masă,
iar noi vom compensa prin piscina acoperită.
Pensiunea Ceziana se va deosebi de pensiunile existente în zonă prin următoarele
elemente:
este o pensiune agroturistică în care mancarea (carnea, legumele, fructele
şi lactatele) va proveni din gospodaria proprie (fermă de vaci, livadă de fructe şi
grădini de legume),
pensiunea va pune la dispoziţia turişilor echipamente de agrement
(biciclete, sanie, barcă, ATV), respectiv un ghid pentru vizitarea atracţiilor turistice
ale zonei,
va organiza vizite şi activităţi în cadrul fermei,
CHESTIONAR PENTRU
EVALUAREA SATISFACTIEI CLIENTULUI
Doamn /domnule, v mul umim c a i ales s v caza i la noi. V ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă
rug m s marca i r spunsurile din chestionarul de mai jos:ă ă ţ ă1. Calitatea informa iilor oferite de c tre pensiune:ţ ă a) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
2. Calitatea procesului de rezervare a locurilora) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
3. Calitatea procesului de cazarea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
4. Calitatea camerei unde a i fost cazatţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
5. Polite ea angaja ilorţ ţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
6. Cur enia în camerăţ ăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
7. Calitatea mânc rii în restaurantăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
8. Serviciile în sala de mesea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
9. Calitatea activit ilor pentru copiiăţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
10. V rug m ad uga i alte comentarii în spa iul de mai josă ă ă ţ ţ
33
va deţine o sala de fitness, o parcare auto pentru 12 autoturisme, piscină
cu apă încălzită, un teren de sport şi un teren de joacă pentru copii,
va fi o pensiune de 4 stele spre deosebire de majoritatea pensiunilor
existente care sunt de 3 stele
Pensiunile turistice concurente din zonă sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.3.Pensiunile concurente din zonă
5.5.4. Modalităţi de evaluare internă
Pentru evaluarea satisfacţiei clienţilor privind serviciile oferite, clientii vor fi rugati să
completeze un “chestionar de evaluare a satisfacţiei clientului”. Răspunsurile din acest
chestionar vor ajuta la îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite catre clienţi.
Denumire pensiune Clasificare Tarife cazare /persoană
Tarife servicii restaurant(meniu mediu)
Servicii oferite
Pensiunea Codru 3 margarete 80 lei 50 lei Cazare si masa
Pensiunea Larix 3 margarete 70 lei 50 lei Cazare şi masă
Pensiunea Sub Piatră 3 margarete 70 lei 40 lei Cazare şi masă
Pensiunea Poarta Zmeilor 3 margarete 75 lei 50 lei Cazare şi masă
Pensiunea Totu Bun 3 margarete 80 lei 50 lei Cazare, masă, organizare drumeţii
Pensiunea President 4 margarete 80 lei 50 lei Cazare, masă, sală de fitness, teren de tenis,
biliard
CHESTIONAR PENTRU
EVALUAREA SATISFACTIEI CLIENTULUI
Doamn /domnule, v mul umim c a i ales s v caza i la noi. V ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă
rug m s marca i r spunsurile din chestionarul de mai jos:ă ă ţ ă1. Calitatea informa iilor oferite de c tre pensiune:ţ ă a) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
2. Calitatea procesului de rezervare a locurilora) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
3. Calitatea procesului de cazarea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
4. Calitatea camerei unde a i fost cazatţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
5. Polite ea angaja ilorţ ţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
6. Cur enia în camerăţ ăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
7. Calitatea mânc rii în restaurantăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
8. Serviciile în sala de mesea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
9. Calitatea activit ilor pentru copiiăţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
10. V rug m ad uga i alte comentarii în spa iul de mai josă ă ă ţ ţ
34
CHESTIONAR PENTRU
EVALUAREA SATISFACTIEI CLIENTULUI
Doamn /domnule, v mul umim c a i ales s v caza i la noi. V ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă
rug m s marca i r spunsurile din chestionarul de mai jos:ă ă ţ ă1. Calitatea informa iilor oferite de c tre pensiune:ţ ă a) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
2. Calitatea procesului de rezervare a locurilora) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
3. Calitatea procesului de cazarea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
4. Calitatea camerei unde a i fost cazatţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
5. Polite ea angaja ilorţ ţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
6. Cur enia în camerăţ ăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
7. Calitatea mânc rii în restaurantăa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bună
8. Serviciile în sala de mesea) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
9. Calitatea activit ilor pentru copiiăţa) Foarte proast b) Proast c) Medie d) Bun ă ă ăe) Foarte bun ă
10. V rug m ad uga i alte comentarii în spa iul de mai josă ă ă ţ ţ35
5.6. FEZABILITATEA FINANCIARĂ
5.6.1. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
A. Valoarea investiţiei = valoarea totală a proiectului fără TVA
Tabelul 5.4. Valoarea materialelor achiziţionateNr.Crt.
Materiale achizitionate Valoare achizitie(EURO)
1 Hidroizolatii 1.6502 Beton simplu 12.0003 Beton armat 12.0004 Umpluturi si compactari 1.2005 Piatra pentru placare 3.0006 Scari si podeste din beton 1.5007 Tencuiala 8.0008 Var lavabil 3.0009 Gresie 6.00010 Faianta 4.00011 Parchet laminat 2.50012 Rigips 10.00013 Lindab si accesorii 10.00014 Tamplarie PVC color 7.00015 Usi 5.00016 Elemente decorative lemn 1.50017 Streasina 50018 Balustrade balcon 40019 Conducta distributie apa rece + apa calda 35020 Conducte canalizare 20021 Obiecte sanitare bai 10.00022 Obiecte sanitare bucatarie 2.50023 Boiler 70024 Recipient rezervor GPL 1.80025 Conducte distributie agent termic 2.00026 Centrala termica 2.00027 Put forat 1.00028 Electropompa cu hidrofor 35029 Bazin vidanjabil 7.20030 Tuburi de protectie rezistente la foc 40031 Conductoare din cupru 50032 Aparate pe circuit (prize,
intrerupatoare)200
33 Corpuri de iluminat 500034 Tablou electric 300
36
35 Instalatie paratraznet 75036 Instalatie telecomunicatie 1.00037 Pat cu saltea - 14 buc. 1.00038 Noptiera - 14 buc. 15039 Dulap - 8 buc. 35040 Masuta -11 buc. 60041 Fotoliu (camera) -14 buc. 90042 Cuier - 8 buc. 20043 Oglinda - 16 buc. 16044 Televizor - 11 buc. 100045 Aparat radio – 8 buc. 25046 Telefon – 3 buc. 5047 Veioza - 14 buc. 10048 Masa inox - 4 buc. 1.00049 Dulap vesela - 3 buc. 30050 Dulap frigorific - 2 buc. 1.50051 Spalator vesela 1 buc. 15052 Cuptor - 1 buc. 75053 Cuptor microunde - 3 buc. 10054 Plita electrica - 1 buc. 10055 Friteuza - 1 buc. 10056 Mixer - 1 buc. 5057 Tejghea receptie - 1 buc. 40058 Dulap receptie - 2 buc. 30059 Raft receptie - 2 buc. 20060 Canapea - 2 buc. 20062 Masa (sala de mese + terase)-20 buc. 90063 Scaun (sala de mese + terase) - 80 buc. 2.00064 Masa vesela - 2 buc. 5065 Tejghea bar - 1 buc. 45066 Scaun inalt bar - 5 buc. 15067 Raft bar - 2 buc. 20068 Raft(depozitare bauturi)-15 buc. 85069 Frigidere (camere) - 5 buc. 1.50070 Instalatii racire - 4 buc. 1.60071 Alte dotari camere 55072 Vase si ustensile de inox 35073 Cabina dus -8 buc 2.000
TOTAL 140000 Euro x 4,2 = 588.000lei
Valoarea investitiei totală a proiectului fără TVA = Valoare achiziţie materiale (588.000 lei) + Valoare construcţie (30.000 lei)
888.000 lei
37
B. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă
conform obiectului de activitate al solicitantului.
Venituri cazare :
Tabelul 5.5. Venituri cazareAnul Nr.
Locuricazare
Pret cazare/noapte/
persoanălei
Pret cazare/noapte
lei
Pret cazare/an
lei
Grad de ocupare
Venit dupa gradul de ocupare
lei2014 14 60 14 x 60 = 840 840 x 365 =
306.600 30 % 91.980
2015 14 65 910 332.150 30 % 99.6452016 14 70 980 357.700 40 % 143.0802017 14 75 1.050 383.250 40 % 153.3002018 14 80 1.120 408.800 40 % 163.250
Venituri restaurant :
Tabelul 5.6. Venituri restaurantAnul Nr.
locuriPret
meniu mediu
lei
Pret meniu
1 masa/zilei
Pret meniu
2 mese/zilei
Pret meniu 2 mese/an
lei
Grad de ocupare
Venit dupa gradul de ocupare
lei2014 20 30 600 1200 438.000 40 % 175.2002015 20 35 700 1400 511.000 40 % 204.4002016 20 40 800 1600 584.000 40 % 233.6002017 20 45 900 1800 657.000 40 % 262.8002018 20 50 1000 2000 730.000 40 % 292.000
Total venituri din exploatare
Tabelul 5.7. Total venituri exploatare
Anul Venituri cazare(lei)
Venituri restaurant
(lei)
TOTAL(lei)
2014 91.980 175.200 267.1802015 99.645 204.400 304.0452016 143.080 233.600 376.6802017 153.300 262.800 411.1002018 163.250 292.000 455.250
38
C. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuieli generate de derularea activităţii curente
Cheltuieli cu forta de muncă :
Tabelul 5.8. Cheltuieli cu forţa de muncă
Cheltuieli cu aprovizionarea pensiunii (cheltuieli variabile) :
Tabelul 5.9. Cheltuieli cu aprovizionarea pensiuniiAnul Materii prime/luna
leiMaterii prime/ 8 luni
(sezon)(lei)
2014 10.000 80.0002015 11.000 88.0002016 12.000 96.0002017 13.000 104.0002018 14.000 112.000
Cheltuieli cu utilităţile (energie, apa, telefon, cablu TV)
Tabelul 5.10. Cheltuieli cu utilităţileAnul Utilităţi / lună Utilităţi/
8 luni (sezon)(lei)
2014 1.500 12.0002015 2.000 16.000
Anul Nr. Pers.
Salariu mediu/
luna(lei)
Cheltuieli cu salarii/ luna
(lei)
Cheltuieli cu salarii/ 8 luni (sezon)
(lei)
Cheltuieli cu salariile la bugetul de stat
(28%)(lei)
2014 6 1.200 6 x 1200 = 7.200 7.200 x 8 == 57.600 57600 x 0,28 =16.128
2015 6 1.300 7.800 62.400 17.4422016 6 1.400 8.400 67.200 18.8162017 6 1.500 9.000 72.000 20.1602018 6 1.600 9.600 76.800 21.504
39
2016 2.500 20.0002017 3.000 24.0002018 3.500 28.000
Total cheltuieli exploatare
Tabelul 5.11. Cheltuieli exploatare
Anul Cheltuieli cu salarii
personal(lei)
Cheltuieli cu salariile la bugetul de stat (lei)
Cheltuieli cu utilităţi
(lei)
Cheltuieli aprovizionarea
(lei)
TOTAL cheltuieli
(lei)
2014 57.600 16.128 12.000 80.000 165.728
2015 62.400 17.442 16.000 88.000 183.8422016 67.200 18.816 20.000 96.000 202.0162017 72.000 20.160 24.000 104.000 220.1602018 76.800 21.504 28.000 112.000 238.304
5.6.2. ANALIZA RENTABILITĂŢII INVESTIŢIEI
A. Rezultat exerciţiu = Venituri din exploatare – Cheltuieli exploatare
Pentru ca investitia sa fie rentabilă, rezultatul net al activitătii de exploatare trebuie să
fie pozitiv pentru fiecare an previzionat.
Tabelul 5.12.Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere)
Anul Venituri exploatare
(lei)
Cheltuieli exploatare
(lei)
Rezultat brut al
exercitiului (lei)
Impozit pe profit16%
Profitul net al
exercitiului(Pn)lei
2014 267.180 165.728 101.452 16.232 85.2202015 304.045 183.842 120.203 19.232 100.9712016 376.680 202.016 174.664 27.946 146.7182017 411.100 220.160 190.940 30.550 160.3902018 455.250 238.304 216.946 34.711 182.235Media 160.841 135.106
40
Se constată că pe parcursul a cinci exerciţii financiare investiţia poate să aducă profit,
îndeplinindu-se obiectivul principal al proiectului –Obtinerea de profit.
B. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – exprimă numărul de ani acceptat de
întreprindere pentru recuperare investiţiei iniţiale şi se calculează ca raport între valoarea
investiţiei şi profitul net mediu
Profitul net mediu, Pn = profit net mediu pe orizontul de prognoză, calculat ca medie aritmetică
Durata de recuperare impusă = maxim 10 ani
Dr = 888.000 / 135.106 = 6.57 ani < 10 ani
C. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) se calculează ca şi raport între profitul net
obţinut si capitalul investit şi trebuie să fie minim 5%
Tabelul 5.13. Rata rentabilităţii capitalului investit, rRc
Anul 2014 2015 2016 2017 2018Profit net, lei 85.220 100.971 146.718 160.390 182.235rRc > 5 % 9,6 11,4 16.5 18 2
D. Rata beneficiu-cost (RBC) compară pentru fiecare an al orizontului previzional veniturile
generate de proiect cu costurile operationale. Nivelul său se calculează cu relaţia:
RBC =Venituri / Cheltuieli
O situatie favorabilă se înregistrează atunci când această rată este mai mare decât 1.
Tabelul 5.14. Rata beneficiu –cost, RBC
Anul Venituri exploatare(lei)
Cheltuieli exploatare (lei)
RBC
2014 267.180 165.728 1,612015 304.045 183.842 1,652016 376.680 202.016 1,862017 411.100 220.160 1,872018 455.250 238.304 1,91
41
Se constată că pe parcursul a cinci exerciţii financiare RBC > 1, semnificând capacitatea
obiectivului de a genera venituri financiare suficiente pentru acoperirea costurilor operationale, si
chiar obtinerea unui excedent financiar.
CONCLUZII
privind obiectivele stabilite
Obiectivul nr. 1. Analiza resurselor turistice ale zonei
În urma identificării resurselor turistice ale zonei se constată că acestea sunt numeroase şi
accesibile pentru toate categoriile de turisti care doresc să viziteze zona.
Pentru analiza potenţialului turistic al zonei s-a efectuat analiza Swot prin care s-au
identificat punctele forte şi slabe ale zonei, oportunităţile de dezvoltare precum şi riscurile care
pot apărea. În urma acestei analize s-a constatat că zona propusă pentru investiţie are multe
avantaje pentru realizarea investiţiei şi obţinerea succesului dorit.
Obiectivul nr. 2. Analiza resurselor necesare înfiinţării pensiunii agroturistice
În urma analizei resurselor se constată că pensiunea va dispune de toate resursele
necesare (resurse umane, informaţionale, materiale si financiare) pentru ca investiţia să aibă
succes.
Obiectivul nr. 3. Analiza concurenţei şi stabilirea elementelor cheie prin care
pensiunea se va deosebi de celelalte pensiuni din zonă
S-a făcut o centralizare a pensiunilor concurente din zonă (a serviciilor oferite şi tarifele
aferente) şi s-a constatat că pensiunea Ceziana va avea mai multe oferte de atragere a clienţilor
în raport cu pensiunile existente..
42
Pensiunea Ceziana se va deosebi de pensiunile existente în zonă prin următoarele
elemente:
este o pensiune agroturistică în care mancarea (carnea, legumele, fructele
şi lactatele) va proveni din gospodaria proprie (fermă de vaci, livadă de fructe şi
grădini de legume),
pensiunea va pune la dispoziţia turişilor echipamente de agrement
(biciclete, sanie, barcă, ATV), respectiv un ghid pentru vizitarea atracţiilor turistice
ale zonei,
va organiza vizite şi activităţi în cadrul fermei,
va deţine o sala de fitness, o parcare auto pentru 12 autoturisme, piscină
cu apă încălzită, un teren de sport şi un teren de joacă pentru copii,
va fi o pensiune de 4 stele spre deosebire de majoritatea pensiunilor
existente care sunt de 3 stele
Obiectivul nr. 4. Verificarea rentabilităţii investiţiei
Indicatorii de eficienţă rezultaţi în urma analizei financiare au următoarele rezultate:
Investiţia generează profit , îndeplinindu-se astfel obiectivul general al investiţiei
Durata de recuperare a investiţiei = 6.57 ani < 10 ani
Rata rentabilităţii capitalului investit > 5 %
Rata beneficiu –cost este minim 1%
Aceste valori rezultate din calculul indicatorilor de eficienţă pentru cinci exerciţii
financiare arată că investiţia analizată este rentabilă
În urma întocmirii studiului de fezabilitate a investiţiei propusă de SC. CEZIANA SRL
rezultă că investiţia este justificată. Obiectivul principal al proiectului este înfiinţarea unei
pensiuni în localitatea Sălciua, judeţul Alba. Atingerea acestui obiectiv justifică investiţia prin
efectele pe care le generează:
susţinerea agroturismului în zonă;
creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii si femeile din
mediul rural ;
susţinerea proiectelor iniţiate de tineri.
crearea de noi locuri de muncă prin atragerea resurselor de forţă de muncă necesare
derulării proiectului ;
43
impulsionarea turismului rural prin crearea condiţiilor de staţionare (cazare, masă, alte
servicii) în zona localităţii Sălciua.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram L., Gestiunea financiară a firmei, Editura Dimitrie Cantemir Tg. Mureş, 2008;
2. Românu I., Vasilescu I., Investiţii , Editura Economică Bucureşti, 2000;
3. Stoian M., Gestiune investiţiilor, Editura A.S.E Bucureşti, 2004;
4. Toma M., Concurenţa pe piaţa turistică, Editura Economică Bucureşti, 2001;
5. Ghid pentru deschiderea unei pensiuni agroturistice- Asociaţia Română de Dezvoltare
Agricolă, anul 2011
6. Ordinul 1051 / 2011 – Ordin pentru aprobarea normelor Metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
7. Ghidul solicitantului pentru Masura 313 (pagină internet: www.apdrp.ro )
8. pagină internet: www.turistinfo.ro/ salciua
9. pagina internet: www.salciua.ro
44
