Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

19

Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale

Uniunii Europene

Voicu Petru

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Anul III

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Conf. univ. dr. Miricescu Emilian-Constantin

Rezumat: Criza actuală a determinat creşterea deficitului bugetului general consolidat şi a

datoriei publice în majoritatea ţărilor analizate. Strategia Europa 2020 evidenţiază faptul că

primii doi ani de criză au anulat progresele realizate în 20 de ani de consolidare fiscală,

ponderea datoriei publice în PIB depăşind cu peste 20 pp limita prevăzută în Tratatul de la

Maastricht.

Conform modelului de regresie simplă unifactorială pentru statele membre ale

Uniunii Europene, pentru anul 2013, indicatorul creşterea economică reală a PIB – variabilă

independentă, exercită o influenţă negativă asupra indicatorului ponderii datoriei publice în

PIB – variabilă dependentă. Rezultatele cercetării sunt confirmate şi de analiza grafică.

Cuvinte – cheie: datorie publică, deficit bugetar, sustenabilitate privind datoria publică,

creştere economică, criză economică.

Clasificare JEL: H62, H63.

Clasificare REL: 3D, 8K.

1. Introducere

Actuala criză financiară şi economică a avut un efect puternic asupra finanţelor

publice, în sensul că reducerea activităţii economice a condus la creşterea deficitelor bugetare

şi la majorarea datoriei publice. Prin intermediul metodelor statistice şi analizei econometrice

am arătat influenţa creşterii economice reale asupra datoriei publice în anul 2013.

Lucrarea este structurată în cinci capitole distincte după cum urmează: (i) în capitolul

al doilea am studiat literatura de specialitate privind datoria publică, (ii) în capitolul al treilea

am prezentat metodologia cercetării şi baza de date, (iii) în capitolul al patrulea am realizat

regresia simplă unficatorială privind corelaţia dintre ponderea datoriei publice în PIB şi

creşterea economică reală a PIB, (iv) iar în capitolul al cincilea am formulat concluzii şi

recomandări privind problematica studiată.

2. Stadiul cunoaşterii (Văcărel I. Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moşteanu T,

Georgescu F, 2007) consideră că “datoria publică internă reprezintă totalitatea obligaţiilor

statului, ce provin din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane

fizice sau juridice, în lei sau valută, de pe piaţa internă, inclusiv sumele primite temporar din

Voicu Petru

Analiza comparativă a datoriei publice în statele UE în perioada 2000-2012

20

sursele Trezoreriei Statului”, iar “datoria publică externă reprezintă totalitatea obligaţiilor

statului, provenind din împrumuturi de pe piaţa externă, contractate direct sau garantate de

stat”. La rândul lor (Moşteanu T, Postole M. A, Gherghina R., 2010) remarcă faptul că

legătura dintre cele două tipuri de datorie poate fi influenţată de factori politici, precum:

proiectele mari de investiţii publice prin implicarea importurilor de tehnologie avansată.

(Popa, 2010) apreciază că datoria externă a unei ţări este formată din operaţiuni de

împrumuturi şi creditări primite de către o ţară sau de către agenţii economici privaţi din aceea

ţară, în relaţiile internaţionale pe care aceasta le desfăşoară. (Pattillo, 2011) afirmă că în cea

de-a doua jumătate a anilor ’90, factorii decizionali din întreaga lume au început să admită că

nivelul mare al datoriei externe contribuie la limitarea dezvoltării unui număr major de ţări în

care se înregistrează venituri mici.

(Zaman G, 2011) susţine că organismelor financiare naţionale şi internaţionale adoptă

o serie de criterii după care pot fi clasificate ţările, în funcţie de dimensiunea şi dinamica

datoriei existente. (Presbitero, Arnone, 2006) apreciză faptul că dezvoltarea pieţei naţionale

de obligaţiuni este esenţială pentru consolidarea procesului de creştere economică susţinută,

deoarece ajută la mobilizarea economiilor interne, iar în cazul unei pieţe organízate poate

conduce la o alocare eficientă a capitalului.

(Zaman G., Georgescu G., 2010) remarcă faptul că managementul datoriei publice

trebuie să elaboreze politici menite să reducă vulnerabilitatea pieţelor de capital volatile şi

eventuala criza finanaciară. În contextul economic actual se discută tot mai des despre

problema sustenabilităţii datoriei publice. (Miricescu, Câmpeanu 2008) consideră că datoria

publică fiind sustenabilă atunci când autorităţile statului au capacitatea de a rambursa

creditorilor serviciul datoriei publice, fără a fi nevoite să realizeze în viitor ajustări ale

veniturilor şi ale cheltuielilor bugetare. În strânsă legătură cu sustenabilitatea datoriei publice

se află Tratatul de la Maastricht care precizează că o ţară aderă la Uniunea Monetară

Europeană trebuie să îndeplinească inclusiv criteriul de politică financiară ce prespune ca:

deficitul bugetar să fie mai mic de 3% şi ponderea în PIB să se situeze sub 60% din PIB.

(Loser, 2009) susţine că problema cheie legată de managementul datoriei externe este

sustenabilitatea sa pe termen mediu.

În opinia noastră afirmaţia „inflaţia provoacă indirect o amortizare a datoriei, deoarece

valoarea nominală a împrumutului corespunde unei valori reale inferioare datorită deprecierii

monetare” (Weber, 1997) se poate verifica corespondent situaţiei României din anii ’90.

Pactul de Stabilitate şi Creştere din anul 2011 impune prevenirea unor deficite publice

excesive şi implicit grade de îndatorare ridicate.

Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

21

Figura 1. Evoluţia datoriei publice şi a deficitului bugetar ca pondere în PIB, în România

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor preluate de la Eurostat

Conform figurii 1 noi remarcăm trendul crescător al datoriei publice aferente

României, ulterior diminuându-se la 5.4% din PIB în anul 2012, ca urmare a eforturilor

depuse de decidenţii publici in ceea ce priveşte ajustarea bugetară.

Figura 2. Evoluţia datoriei publice şi a deficitului bugetar ca pondere în PIB, în UE 27


Conform figurii 2 noi apreciem că trendul a fost crescător în privinţa datoriei publice

aferente statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales în prima jumătate a perioadei

analizate. În anul 2012 deficitul bugetar în România (5.4%) este uşor mai mic decât la nivel

european (5.6%). În privinţa datoriei publice, în România (33.5%) ponderea acesteia în PIB se

situează mult sub media Uniunii Europene (83.1%), fiind la circa jumătate din Criteriul de

Convergenţă Nominală aferent Tratatului de la Maastricht. În primul trimestru al anului 2013

cele mai îndatorate ţări ale Uniunii Europene sunt: (i) Grecia 160,5 % din PIB, (ii) Italia

Voicu Petru


22

130,3 % din PIB, (iii) Portugalia 127,2 % din PIB. Cele mai puţin îndatorate ţări ale Uniunii

Europene sunt: (i) Estonia 10 % din PIB, (ii) Bulgaria 18 % din PIB, (iii) Luxemburg 22,4 %

din PIB, (iv) România 38,6 % din PIB.

3. Metodologia cercetării şi baza de date

Studii anterioare privind legătura dintre datoria publică măsurată prin intermediul

creşterii economice reale scot în evidenţă faptul că între cei doi indicatori se exercită o

influenţă puternică. Pornind de la concluziile acestor studii am măsurat prin intermediul

metodelor statistice şi modelelor econometrice influenţa creşterii economice reale asupra

datoriei publice. Pentru a stabili dacă există o legatură între datoria publică si creşterea

economică am ales aplicarea unui model de regresie unifactorială între cele două variabile. De

asemenea, prin această metodă se va afla şi tipul de relaţie dintre acestea (negativă sau

pozitivă) precum şi intensitatea ei (legătură puternică sau nu).

Cu privire la seriile de date disponibile pentru variabilele cuprinse în studiu am dispus

de datele aferente anului 2013, date pe care le-am considerat relevante pentru studiul de faţă,

acestea fiind preluate pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, conform EUROSTAT.

Pentru stabilirea tipului de legătură dintre cele două variabile şi a pantei pozitive sau

negative am realizat analiza grafică. Analiza grafică evideniază tipul de legătură dintre cele

două variabile şi dacă are pantă negativă sau pozitivă. Cu scopul prelucrării automate a

datelor am utilizat atât modulul Data Analysis din Excel, cât şi Data Regression din E-views.

4. Analiza de regresie unifactorială pentru anul 2013

Folosind modulul Data Analysis din Excel, studiem legătura dintre două variabile. Pe

baza datelor se poate construi un model econometric unifactorial de forma:

Analiza datelor din tabel, în raport cu procesul economic descris, conduce la

următoarea specificare a variabilelor:

y – valorile reale ale variabilelor dependente – datoria publică ca procent din PIB (%);

x – valorile reale ale variabilelor independente – creşterea economică reală a PIB (%);

– variabila reziduală, reprezentând influenţele celorlalţi factori ai variabilei y, nespecificaţi

în model, consideraţi factori întâmplători, cu influenţe nesemnificative asupra variabilei y.

Conform figurii 3 distribuţia punctelor empirice se poate aproxima cu o

dreaptă → model liniar unifactorial: , unde a şi b reprezintă parametrii

modelului. Panta dreptei este negativă, ceea ce înseamnă că legătura dinte cele două variabile

este o legătură negativă de tip liniar.

iii xfy )(

x yi i,

bxay


WP nr. 2/2014

23

Figura 3. Corelograma dintre datoria publică ca procent din PIB şi creşterea economică ca

procent din PIB pentru statele membre ale Uniunii Europene


Folosim metoda celor mai mici pătrate pentru a determina cei doi parametri.

Valoarea coeficienţilor este:

C(1): a = 93,86, termenul liber este punctul în care dreapta de regresie intersectează

axa OY, aceasta înseamnă că dacă creşterea economică va fi 0, atunci datoria publică ca

procent din PIB va fi de 93,86%.

C(2): b= -10,84 < 0 legătura dintre cele două variabile este negativă: ceea ce înseamnă

ca la creşterea PIB cu 1%, datoria publică calculată ca procent din PIB va scădea cu 10,84%.

Estimatorii obţinuţi cu ajutorul Metodei celor mai mici pătrate sunt estimatori de maximă

verosimilitate dacă sunt acceptate următoarele ipoteze:

1) Valorile observate nu sunt afectate de erori de măsură.

3,628571-3* 1,64291<xi<3,628571+3*1,64291; xi (-1,300159;8,557301);

54,525-3* 27,7489<xi<54,525+3* 27,7489; yi (-28,7217;137,7717);

Deoarece valorile acestor variabile aparţin intervalurilor respective, ipoteza este

acceptată fără rezervă;

2) Variabila aleatoare u este de medie nulă şi dispersia este constantă şi

independentă de X – ipoteza de homoscedasticitate, ceea ce poate conduce la a admite că

legatura dintre Y si X este relativ stabilă.

y = -10,843x + 93,868 R² = 0,4121

xi xx 3

1,64291

2

n

xxi

x

yi yy 3

27,7489

2

n

yyi

y

0ˆ uM 2

us

Voicu Petru


24

Dependent Variable: DP DP=C(1)+C(2)*CRESTEC

Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

C(1) 93.86826 10.08560 9.307152 0.0000 C(2) -10.84263 2.539779 -4.269124 0.0002

R-squared 0.412103 Mean dependent var 54.52500 Adjusted R-squared 0.389491 S.D. dependent var 27.74890 S.E. of regression 21.68161 Akaike info criterion 9.059555 Sum squared resid 12222.40 Schwarz criterion 9.154713 Log likelihood -124.8338 Durbin-Watson stat 2.015815

Aplicarea testului White presupune parcurgerea următoarelor etape:

- construirea unei regresii auxiliare, bazată pe prespunerea existenţei unei relaţii de

dependenţă între pătratul valorilor erorii, variabila exogenă inclusă în modelul iniţial şi

pătratul valorilor acesteia: .

White Heteroskedasticity Test:

F-statistic 0.519905 Probability 0.600866 Obs*R-squared 1.118083 Probability 0.571757

Test Equation: Dependent Variable: RESID^2

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

C 421.9760 1080.590 0.390505 0.6995 CRESTEC 113.4999 617.8118 0.183713 0.8557

CRESTEC^2 -25.19480 76.08926 -0.331122 0.7433

R-squared 0.039932 Mean dependent var 436.5144 Adjusted R-squared 0.036874 S.D. dependent var 771.7950 S.E. of regression 785.8958 Akaike info criterion 16.27248 Sum squared resid 15440804 Schwarz criterion 16.41522 Log likelihood -224.8148 F-statistic 0.519905 Durbin-Watson stat 2.418828 Prob(F-statistic) 0.600866

Testul Fisher-Snedecor se bazează pe nulitatea parametrilor H0: ;

ipoteza nulă, potrivit căreia rezultatele estimării sunt nesemnificative, este acceptată, ipoteza

de homoscedasticitate se verifică. (F calculat este preluat din

White Heteroskedasticity Test):

3) Valorile variabilelor reziduale ui sunt independente, nu există fenomen de

autocorelare.

Folosind testul Durbin Watson aflăm d = 2,015815, iar pentru un număr de n=28

observaţii, α=0,05 şi număr de variabile independente k=1, preluăm d1=1,33 şi d2=1,48.

d2< d <4-d2 => erorile sunt independente

4) Verificarea ipotezei de normalitate a valorilor variabilelor reziduale.

iii ixxu 2

210

2ˆ

0210

72.70.519905 126,01,0 FFc

015815,2

ˆ

ˆˆ

1

2

2

2

1

n

i

i

n

i

ii

u

uu

d


WP nr. 2/2014

25

Se ştie că, dacă erorile urmează legea normală de medie zero şi de abatere medie

pătratică (consecinţa ipotezelor c1, c2, c3), atunci are loc relaţia:

.

Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor se va realiza cu ajutorul testului Jarque-

Berra, care este şi el un test asimptotic (valabil în cazul unui eşantion de volum mare), ce

urmează o distribuţie hi pătrat cu un număr al gradelor de libertate egal cu 2, având

următoarea formă:

n = numărul de observaţii, S = coeficientul de asimetrie (skewness), K = coeficientul

de aplatizare calculat de Pearson (kurtosis);

Utilizând pachetul de programe EViews în vederea calculării testului Jarque-Berra se

constată că χ şi că p(JB) = 0,1555502. Deoarece valoarea

calculată a testului J-B este mai mică decât valoarea tabelată a lui χ , iar probabilitatea ca

testul J-B să nu depăşească valoarea tabelată este suficient de mare, ipoteza de normalitate a

erorilor nu poate fi acceptată.

Figura 4. Graficul testului Jarque-Bera

Sursa: prelucrare proprie cu ajutorul E-views pe baza datelor de la Eurostat

5) Sunt calculate erorile standard (Std. Error) ale parametrilor estimaţi sa = 10.08 şi sb

= 2.53. Aceste erori sunt folosite pentru calculul statisticilor t pentru testarea semnificaţiei

parametrilor. Acestea sunt calculate în coloana t-Statistic, ta= 9.30, tb= -4.26. Deoarece

valorile p asociate sunt foarte apropiate de zero (Prob.), se poate spune că estimatorii sunt

semnificativi.

Cu o probabilitate de 95% valorile variabilelor noastre se încadrează în intervalele:

73.137 < a < 114.5995 -16.06 < b <-5.62

Intervalele nu conţin valoarea 0 => parametrii respectivi sunt semnificativi din punct

de vedere statistic;

6) Validitatea modelului pentru un prag de semnificaţie α=0,05, număr de observaţii

n=28, număr de variante independente k=1. Valoarea testului Fisher critic este 7,72;

Conform tabelului ANOVA testul Fisher F = 39,7411 > Fcritic, rezultă că modelul de

regresie este corect identificat (valid).

7) Intensitatea legăturii dintre cele două variabile se determină cu ajutorul

coeficientului de corelaţie r = - 0.64: acesta indică faptul că legatura dintre creşterea

economică şi datoria publică este indirectă, deoarece r<0, şi de intensitate medie.

su

P u t si u 1

24

3

6

22 KSnJB

722198,3JB 84,32

1;05,0

2

2;

0

2

4

6

8

10

-40 -20 0 20 40 60

Series: Residuals

Sample 2001 2028

Observations 28

Mean 1.52E-14

Median 2.261921

Maximum 61.34947

Minimum -37.08858

Std. Dev. 21.27631

Skewness 0.735065

Kurtosis 4.014481

Jarque-Bera 3.722198

Probability 0.155502

Voicu Petru


26

5. Concluzii şi recomandări

Noi apreciem că actuala criză financiară şi economică a condus la creşterea

deficitelor bugetelor publice şi la majorarea gradului de îndatorare, atât în România cât şi în

statele membre Uniunii Europene conform figurii 1 si figurii 2.

Conform modelului de regresie creşterea economică influenţează negativ datoria

publică. Coeficientul variabilei dependente are panta dreptei negativă iar legătura dintre cele

două este una negativă de tip liniar, dacă PIB-ul creşte datoria publică din PIB va scădea. Cu

scopul scăderii ponderii datoriei publice în PIB recomandăm ca statele membre Uniunii

Europene să reducă deficitul bugetar şi să asigure o creştere economică sustenabilă.

Comparând gradul de indatorare al României cu statele membre ale Uniunii

Europene, apreciem că ţara noastră este printre cele mai puţine îndatorate ţări, situându-se cu

mult sub limita precizată de Tratatul de la Maastricht şi de Pactul de Stabilitate şi Creştere.

Bibliografie 1. Bental, B., Demougin, D. (2006), Incentive contracts and total factor productivity,

International Economic Review, 47 (3), 1033-1055.

2. Dinu, M., Socol, C., Marinaş, M. (2008). Economie europeană. O prezentare sinoptică,

Editura Economică, Bucureşti.

3. Loser, C. (2009), External Debt Sustainability: Guidelines for Low and Middle Income

Countries, Research papers for the Intergovernmental Group of Twenty-Four on

International Monetary Affairs, New York.

4. Miricescu, E., Câmpeanu, E. (2008), Incidenţa modificărilor legislative asupra

sustenabilităţii datoriei publice în România, Conferinţa internaţională - Inovaţie

financiară şi competitivitate în Uniunea Europeană.

5. Moşteanu, T., Postole M. A., Gherghina R. (2010), The analysis of external and internal

public debt in Romania, 11th International Conference Financial and Monetary Stability

in Emerging Countries.

6. Pattillo, C. (2011), External debt and grow, Review of Economics and Institutions.

7. Popa, I. (2010), Romania's public debts and their consequences upon the economy, Munich

Personal RePEc Archive.

8. Presbitero, A.F., Arnone, M. (2006), External Debt Sustenability and Domestic Debt in

Heavily Indebted Poor Countries, Munich Personal RePEc Archive.

9. Văcărel I. Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moşteanu T, Georgescu F.

(2007), Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică.

10. Weber, L. (1997), L’ETAT, acteur économique, Editura Economică, Ediţia a III-a, Paris.

11. Zaman, G, Georgescu, G. (2010), Romania’s External Debt Sustainability Under Crisis

Circumstances, Romanian Journal of Economics.

12. Zaman, G. (2011), Challenges, vulnerabilities and ways of approach in Romania's

external debt sustainability, Annals of the University of Oradea Economic Series,

Oradea Univerity Press.

http://ideas.repec.org/s/ine/journl.html

Documents

Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale