Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

  • View
    230

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

  • 8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

    1/33

    8. IMPRUMUTURILE PUBLICE.

    DATORIA PUBLICA. DATORIA

    EXTERNA

    8.1. Imprumuturile publice

    8.1.1. Trasaturile caracteristice ale imprumuturilor

    publice

    Pe masura evolutiei lor si sub constrngerea a numeroase necesitati

    economico-sociale, statele si-au asumat sarcini si atributii din ce in ce mai

    ample si complexe, care au generat o crestere apreciabila a volumuluiresurselor banesti necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice impuse de

    realizarea acestor sarcini si atributii.

    In acest context, veniturile ordinare(obtinute de stat din impozite si taxe,precum si cele de la intreprinderile si proprietatile sale) au devenit insuficientein raport cu necesitatile curente de resurse banesti ale statelor.Astfel, a aparut

    un deficit bugetar, a carui acoperire a impus apelul statelor la alte resurse. Peacest fond, in cadrul cuprinzator al creditului, s-a conturat creditul public,prin

    intermediul caruia statele au inceput sa-si procure complementul de resurse de

    care au nevoie.

    Ca forma specifica a creditului, creditul public reprezinta expresiaansamblului operatiilor prin care statul isi procura o parte din resursele

    publice necesare acoperirii cheltuielilor publice, in conditiile platii de

    dobnzi si acordarii altor avantaje in favoarea subscriitorilor, precum si

    ale unei rambursari viitoare.

    In definitia de mai sus, statul nu este reprezentat ca un subiect singular, ci

    trebuie inteles in pluralitatea determinarilor sale, fiind personificat prin

    intermediul guvernului, regiilor publice autonome, intreprinderilor sau

    institutiilor publice, consiliilor locale.

    Bazat pe increderea in solvabilitatea statului, creditul public se angajeaza

    prin doua forme distincte, respectiv:

    o pe calea contractarii directe de catre stat(si asimilatele acestuia)

    a imprumuturilorce urmeaza a fi angajate de la persoanele fizicesau/si juridice, dispuse sa ofere o parte din mijloacele lor banesti

    disponibile temporar;

  • 8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

    2/33

    o prin intermediul unor institutii specializate banci, case de

    economii, case de asigurari sociale, case de pensii, societati de

    asigurari si reasigurari etc. care colecteaza o parte din

    disponibilitatile banesti de pe piata si le pun la dispozitia statului

    (si asimilatelor sale) pe o perioada de timp determinata si in

    conditii expres precizate.

    Intr-o economie, in afara de autoritatile publice centrale si locale apel la

    resurse de imprumut mai fac intreprinderile private, publice si mixte,

    organizatiile cooperatiste, anumite categorii ale populatiei, pentru:

    o asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor (credite pe termen

    scurt);

    o efectuarea unor investitii (credite pe termen mediu si lung);

    o satisfacerea unor nevoi ale populatiei (credite de consum).

    Prin urmare, cererea de credit public si privat este formata din solicitarile

    autoritatilor publice, unitatilor economice, populatiei, iar oferta de resurse de

    imprumut este alcatuita din capitalurile si rezervele libere ale bancilor si altor

    institutii financiare, veniturile rentierilor, economiile banesti ale populatiei.

    Avnd aceleasi surse de formare, creditul public intra in competitie cu

    creditul privat, resursele banesti temporar disponibile fiind puse la dispozitia

    acelor solicitanti care accepta conditiile de acordare a creditului, respectiv

    garantii, termene de rambursare, rate ale dobnzii s.a.In continuare, vom incerca sa identificam asemanarile si deosebirile intre

    creditul public si creditul privat.In general, creditul este rezultatul unui act de incredere*si presupune

    schimbul a doua prestatii disociate in timp. Creditorul acorda debitorului sau

    bunuri sau mijloace de plata, in schimbul promisiunii acestuia de a-i plati

    bunurile respective sau de a-i rambursa banii imprumutati, la care se adauga o

    dobnda, spre a remunera timpul care se scurge pna la scadenta si riscul pe

    care creditorul si-l asuma in acea perioada de timp.

    Creditul privat a aparut si s-a dezvoltat in cadrul economiei de schimb, pe

    fondul multiplicarii relatiilor reciproce dintre solicitantii si ofertantii de

    marfuri. El se practica sub urmatoarele forme:

    o creditul comercial, care are ca obiect marfurile tranzactionate;

    o creditul bancar, al carui obiect este reprezentat de dreptul de

    folosinta temporara a unei sume de bani, creditor fiind o institutie

    specializata, denumita banca.

  • 8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

    3/33

    In strnsa legatura cu creditul bancar a aparut si s-a dezvoltat piata

    capitalului banesc de imprumut,pe care se manifesta att cererea de credit

    privat, ct si cererea de credit public.

    Oferta comuna de resurse de imprumut si caracterul limitat al resurselor care

    formeaza aceasta oferta de capital determina, asa cum am precizat anterior,

    aparitia unei competitii intre creditul privat si cel public.

    De asemenea, intre creditul public si cel bancar mai exista si alte asemanari,

    cum sunt:

    o angajarea resurselor necesare pe baze contractuale;

    o plata de dobnzi in favoarea creditorilor;

    o folosirea temporara a resurselor angajate si rambursarea la

    scadenta a acestora.

    Alaturi de aceste asemanari, intre creditul public si cel privat exista si

    deosebiri semnificative.

    Prima deosebire se refera la sursa de plata a dobnzii. Astfel, in cazul

    creditului bancar, capitalul imprumutat, prin valorificare, genereaza obtinerea

    profitului. Din acest profit, unitatile economice debitoare cedeaza bancii o

    anumita parte, sub forma dobnzii, ca pret pentru creditul angajat.

    Aceasta realitate, specifica creditului bancar, a creat iluzia ca orice suma de

    bani acordata cu titlu de imprumut este capabila sa produca dobnda. Ca atare,

    in practica s-a generalizat perceperea de dobnzi si la imprumuturile utilizate in

    scopuri neproductive, angajate sub forma creditelor de consum (specifice

    populatiei si in mare masura, autoritatilor publice).Resursele procurate pe calea creditului public si utilizate pentru finantarea

    functionarii serviciilor publice, a cheltuielilor militare, pentru mentinerea

    ordinii publice, plata de dobnzi pentru datoria publica efectiva si pentru

    rambursarea celei scadente, apar ca mijloace de plata si nu in calitate de capital.

    De aceea, rambursarea la scadenta a acestor resurse, care se consuma fara a

    se reproduce, precum si plata dobnzilor aferente se efectueaza pe seamaveniturilor bugetare.

    De la aceasta regula exista unele exceptii. Astfel cnd creditul public se

    utilizeaza pentru finantarea unor lucrari ample in domeniul infrastructurii sau

    pentru crearea si dezvoltarea de activitati productive, dobnda se suporta dinvaloarea nou creata in urma utilizarii imprumuturilor respective.

    O alta deosebire intre creditul public si cel privat se refera la inscrisurile

    care certifica creantele generate de raporturile de creditare. Astfel,

    autoritatile publice emit efecte publice sau titluri de credit public,care

    atesta calitatea de subscriitori a detinatorilor si certifica dreptul acestora la o

    anumita dobnda, un anumit cstig sau att la o dobnda, ct si la un cstig.

  • 8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa

    4/33

    Societatile de capitalcare doresc sa obtina resursele banesti de care au nevoie

    pot sa emita actiuni, obligatiuni, bilete la ordin, trate, cecuri si alte inscrisuri de

    credit privat (efecte comerciale).

    Att efectele publice, ct si efectele comerciale sunt hrtii de valoare care

    nu au o valoare proprie, intrinseca si difera din punct de vedere al acoperirii

    lor. Astfel, efectele comerciale sunt reprezentante ale unei valori exprese, data

    de capitalul real concretizat in active fixe, materii prime s.a., care s-au

    cumparat cu banii primiti de la detinatorii titlurilor respective. Aceste hrtii de

    valoare deoarece circula independent de capitalul real pe care il reprezinta

    (adica se cumpara, se vnd si se gajeaza), formeaza capitalul fictiv sau

    iluzoriu.

    Efectele publice sunt, de regula,nenominative si pot fi negociate, avnd o

    circulatie proprie, ca si cnd ar avea o valoare intrinseca. Deoarece resursele

    obtinute de autoritatile publice pe baza lor sunt utilizate, in mare masura, pentru

    acoperirea unor cheltuieli de natura consumului definitiv, efectele publice nu

    certifica drepturi asupra unui capital real, capabil sa produca valoare

    adaugata. Cu toate acestea, ele asigura detinatorului lor dreptul de a primi o

    dobnda din partea statului, care se suporta din resursele bugetare. prin urmare,

    efectele publice formeaza dublu capital fictiv.Sub raport juridic, creditul public este expresia unei intelegeri intervenite

    intre o persoana fizica sau juridica, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, prin

    care prima consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de

    imprumut, pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa o restituie la

    termenul stabilit si sa achite dobnda si alte costuri aferente.

    Avnd in vedere cele mentionate anterior, rezulta ca imprumutului de stat iisunt caracteristice urmatoarele trasaturi:

    1. are caracter contractual, fiind expresia acordului de vointa alpartilor;

    2. are caracter rambursabil;3. asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe lnga ramburs