-Pagina I din I0

Creditul public -

nofiuni genralc

imprumutul de stat -

formi de manifestare a creditului public

Datoria publici

1. Creditul public -

nofiuni generale

Dezechilibrul bugetar este considerat un f'enomen cronic al finantelor contemporane,fiind cauzat de creqterea accelerat6 a clreltuielilor publice, cle incetinirea ritmului de creqtere aveniturilor publice sau de fenomene'conjuncturale ce iqi.-transrnit influenfa prin intermediulcursului de schimb gi al ratei dobdnzju

Finan{area deficitului bugi:tar se poate realiza prin:- incasarea de venituri de dimensiuni mai mari decdt cele prev[zute de legea bugetard;- imprumuturi pe termen mediu gi lung, prin emisiune de titluri de credit public;- imprumuturi externe;- emisiune monetar6 controlatd de c6tre Banca Centrald.

Din cele prezentate anterior se observ6 ci o modalitatc de finan{are a deficituluibugetar o constituie apelul la resursele de imprumut respectiv la creditul public.

Creditul pablic este o formd de credit acordat statului sau oric6rui alt organismdependent.de acesta, ?n calitate de Cebitori, creditorii put0nd fi persoane fizice sau juridice,rezidente sau nu, care dispun de mijloace blnegti temporar disponibile gi care acceptd s[ ledea cu imprumut.

Creditul public. poate fi contractat:

- direct de c6tre staU organisme ale statului;

- indirect, prin intermediul unor institu{ii specializate (bdnci, case de economii societb{i deasiguriri gi reasigurlri).

in afar[ de autoritdlile publice centrale qi locale, apel la resursele de imprumut mai tacintreprinderile private publice gi mixte, unele categorii sociale, pentru asigurarea desfl$urdriinormale a activitiitii lor eoonomice (credite pe termen scurt), efectuarea unor investitii (creditepe termen mijlociu sau lung) ori satisfacerea unor nevoi (credite de consum).

Cererea de credit este reprezentatE de:

- autoritetile publice;

- agenfii economici;

- populafie.

Oferta de resurse este formatd din:

- capitalurile bineqti temporar disponibile ale agen{ilor economici;

Pagina 2 din 10

- capitalurile qi rezervele libere ale bdncilor qi altor institulii financiare;

- veniturile rentierilor;

- veniturile micilor producdtori de mdrfuri, liber-profesioniqtilor gi alesociale.

Creditul public versus creditul privat

Resursele de imprumut fiind aoeleagi, apare o competi{ie intre creditul public aicreditul privat. Creditul public pi creditul privat prezintd asemdndri dar gi deosebiri;

- creditul public este contractat de citre stat, in timp de creditul privat este contractat de agenfieconomici, populafie;

- creditul public este utilizat pentru funcfionarea serviciilor publice, finan(area cheltuielilormilitare, menfinerea ordinii publice, rambursarea la scaden\6 a datoriei publice, platadobdnzilor aferente, etc.;

- creditul privat poate fi utilizat atdt in scopuri productive, caz in care contribuie la sporireaprofitului realizat din care se cedeazS bincii o parte sub form[ de dobdndd, cit qi in soopurineproductive, c6nd se percepe dobdndS, chiar dacl nu se produce valoare ad[ugat6;- ?n cazul creditului public rambursarea gi plata dobdnzilor gi a comisioanelor aferente serealizeazd pe seama veniturilor bugetare;

- in cazul creditului privat rambursarea gi plata dob6nzilor gi a comisioanelor aferente sercalizeazd pe seama resurselor private;

- dobdnda pl[titd de stat, la imprumuturile contractate, exprimi rela{ii de redistribuire avenitului nafional;

- dobdnda pldtitd ?n cazul creditului privat exprimI rela{ii de distribuire a valorii adiugateintre participanfii Ia activitatea economicd prin credit, precum qi a profitului realizat deagentul economic, imprumutat gi banca imprumutdtoare.

Din destina{ia diferiti a creditului public gi a celui privat decurge deosebirea dintreac{iunile qi obliga{iunile emise de societEfile de capital, pe de o parte, gi obliga{iunileimprumuturilor de stat, pe de alt6 parte.

Acliunile emise de societdlile de capital sunt inscrisuri care certifici defindtorului lorcalitatea de coproprietar al acesteia qi prezintl urm6toarele caracteristici:

- dau dreptul defindtorului lor la o parte din profitul realizatsub forml de dividend;

- nu au valoare proprie (capital fictiv sau iluzoriu);- reprezinti o anumit6 valoare, respectiv capitalul real concretizat in mijloace de muncd,obiecte ale muncii gi fort6 de munc6, procurate cu bani de la actionari;

Pagina 3 din 10

- circulS independent de capitalul real, se cumplrl, se v6nd gi se gajeazd ca gi cum ar avea ovaloare proprie.

Obligaliunile emise de societdlile de capital certifici detin6torului lor calitatea decreditor gi-i dau dreptul sd primeasci o dobdndE la sumele imprumutate, indiferent derezultatele obfinute de societatea emitentE.

Acestea prezint[ urmdtoarele caracteristici:- dau dreptul la un venit fix;

- nu au valoare proprie (capital fictiv sau iluzoriu);- reprezintd o anumitE valoare, respectiv capitalul real, concretizat in mijloace de munc6,obiecte ale muncii $i fo4a d9 munc+ procurate cu bani de la diverse categorii de creditori;

- circuli independent de capitalul real, se cumpdr6, se v0nd qi se gajeazd ca gi cum ar avea ovaloare proprie.

Obligaliunile tmprumutwilor de stat reprezintd titluri care atest[ detin6torilor lorcalitatea de creditor al statului pi prezintE urmdtoarele caracteristici:

- nu au o valoare proprie;

- circul[ ca gi cum ar avea o valoare proprie;- pot fi utilizate atdt in scopuri productive, c6t gi pentru consum, caz in care nu genereaz6valoare addugatd;

- conferi detinEtorului dreptul de a primi o dobdndi din partea statului care se suportl dinresursele bugetare.

imprumutul de stat - sub raport juridic, imprumutul de stat, reprezintE o in{elegere ceintervine intre o persoani fizicd sau juridicd, pe de o parte, gi statpe de alta, prin care primaconsimte sE pun6 la dispozi{ia statului o sumi de bani, sub formd de imprumut, pe o perioadddeterminati, iar acesta din urm[ se angajeaz[ s[ o ramburseze la termenul stabilit gi sd achitedobinda $i alte costuri aferente.

Trdsdturile caracteristice ale tmprumutului de stat:

a) imprumutul de stat prezint[ un caracter contractual Si voluntar;

- imprumutul de stat exprim[ acordul de voin{6 al pirfilor;- persoanele interesate de imprumutul de stat pot sd accepte sau si refuze toate

condiliile stabilite de stat, dar nu pot pretinde tratament preferen{ial;- organele de decizie ale statului, fEr6 consultarea prealabild a celor care vor subsuie

la imprumutul de stat stabilesc: condi{iile de emisiune gi rambursare; forma {i mlrimeavenitului care il asigur6; alte avantaje acordate imprumutltorilor;

Pagina 4 din I0- imprumuturile de stat nu presupun: negocierea condiliilor de acordare gi de

rambursare a imprumutului; obligafia statului de a prezenta o garantie material6 in favoareaimprumutitorului;

- imprumutul de stat arc labazd, principiul facultativitdfii, dar, in practica financiard,au fost inregistrate gi cazuri de imprumuturi forfate.

b) imprumutul de stat are un caracter rambursabil care constl in rambursabilitatea, latermenul fixat, persoanelor fizice gi juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozit careconstituie o prelevare, la dispozilia statului, definitivd gi nerambursabil[.

Fac excepfie imprumuturile perpetue, atunci c6nd angajamentul statului se limiteaz6laplata unor anumite dob6nzi creditoiilor sdi, pe o perioadd de timp nedeterminatE, ftrd s[ sestabileascl un termen de restituire p imprumutului propriu-zis.

c) imprumutul de stat prezintd un caracter remunerator acesta fiind purtltor dedobdnd6, cdgtiguri gi alte avantaje.

imprumuturile de stat sunt destinate acoperirii golurilor de trezorerie, precum gi adeficitului bugetar.

2. Tehnica imprumuturilor de stat

Elementele tehntce care definesc tmprumutul de stat din punct de vedere juridic suntreprezentatb de:

a. denumirea imprumutului;

b. valoarea nominal[, valoarea reald, cursul;c. termenul de rambursare;

d. dobdnda.

a. Denumirea tmprumutului carc poate fi legati de destinafia acestuia sau poatecuprinde anul contractdrii, nivelul dobdnzii sau forma pe care o imbrac6 imprumutul;

b. Valoarea nominald, valoarea reald, cursul,

Pentru fiecare imprumut contractat pe piafd statul emite ?nscrisuri, denumite: efectepublice, titluri, hdrtii de valoare, obligatiuni, de o anumitd valoare.

Valoarea nominald este suma inscrisl pe titlul unui imprumut de stat si exprirn6m[rimea creantei pe care defin[torul acesteia (creditorul) o are de incasat de la stat latermenul de rambursare. in cazul in care definitorul doregte s6-gi recupereze banii plasa{iinainte de termen, acesta poate sd le vdndi la burs[. Suma cu care se cumplrd (se vinde) uninscris, denumitd valoare reald, poate s[ fie egal[, mai micd sau mai mare decdt valoareanominalE. Mdrimea valorii reale depinde de cursul la care coteazd, inscrisurile respective la

burs6. Cursul exprimd ,,preful" cu care se cumplri gi se vdnd 100

Pagina 5 din I0

monetare valoare

nominald.

c. Termemi de rambursare reprezintd un alt element in functie de care imprumuturilese clasifici in:

- imprumuturi pe termen scurt (contractate pe o perioadd de pdnd la un an inclusiv) cepot imbrica forma certificatelor de trezorerie;

- imprumuturi pe termen mediu (1-5 ani inclusiv);

- imprumuturi pe termen lung (pe o perioadl de peste 5 ani).

Pentru contractarea imprumuturilor pe termen mediu qi lung se emit bonuri de tezaur,obligafiuni de stat, obligafiuni munioipale etc.

d. Dobdndareprezintd,,prful" pe care statul il pldteqte creditorilor sdi pentru folosireasumei imprumutate gi imbraci forma:

- unui venit fix de care beneficiazi to{i de{indtorii de inscrisuri, proportional cuvaloarea nominali (dobAnda);

- veniturilor diferenfiate de care beneficiaz6 doar anumiti detinitori ai inscrisurilorpublice (cdqtiguri);

- n.niturilor ob{inute ca unnare a combindrii dobAnzii cu cdgtigurilor sau in urmaacord[rii aitor avantaje (prime de rambursare, privilegii fiscale, plata impozitelor, garantiicontra variatiilor monetare).

Rata de emisiune a dob0nzii (rata nominalE) se calculeazd la valoarea nominalE ainscrisurilor emise de stat.

Rata real[ a dobdnzii se refer[ la venitul net ce revine creditorului de pe urma uneisute de unitdti monetare date cu imprumut pe termen de un an gi se determin6 prin corectareadobdnzii nominale cu influenta cregterii (descreqterii) pre{urilor pe piaJ5.

3. Operafiuni determinate de imprumuturile de stat

imprumuturile de stat determin[ o serie de opera{iuni legate de plasarea acestora pepia{6, de rambursarea lor gi de eventualele modific[ri cu privire la rata dobdnzii gi atermenelor de restituire initial stabilite.

a. Plasarea titlurilor

Modalitetile de plasare a imprumuturilor de stat sunt:

a) prin subscriptie public[;

b) prin intermediul unor consorfii bancare;

c) prin vdnzarca la bursl.

Pagina 6 din I0

plasarea imprumutului prin subscriplie publicd se rcalizeazd prin intermediulMinisterului Finanfelor Publice sau a altei institufii specializate, imputernicite de organul dedecizie in acest sens gi se pot int6lni doud situatii:

a) cdnd nu se limiteazd cuantumul imprumutului ce poate fi contractat;

b) cdnd se limiteazi cuantumul imprumutului.plasarea imprumutului prin consorlii bancare se rcalizeazd prin intermediul

unui grup de bdnci, care se angajeazd s[ efectueze aceastii operatie la cerereaorganelor competente. Consorfiul bancar fie preia in comision obliga{iunileimprumutului, fie le cumplrl efeitiv. Sub aspect financiar aceasti modalitate deplasare a imprumutului este mai costisitoare pentru stat decflt cea prin subscrip{iepublicl, intrucdt antreneazb- cheltuieli importante sub formi de comisioane sau dediferen{E de curs, in.fiuoatia bIncilor.

Plasarea imprumutului prin vdnzare la bursd se utilizeazd atunci cdnd statuldoregte si treac6 neobservat, ceea ce ii conferd avantajul cd este comod6, discretd 9ipufin costisitoare. Ydruarca titlurilor emise de stat se face prin intermediul agentilorde bursi, iar cumpir[torii nu qtiu dac[ inscrisurile care fac obiectul tranzactiilor labursl sunt ale unui imprumut vechi sau ale unui imprumtyppi,rt /'l*ta ,b. Modificarea ratei dobdnzii

Nivelul ratei dobinzii pe piall nu rdmdne vreme indelungatd constant, ci suferdmodificlri in functie de raportul dintre cererea $i oferta de capital de imprumut'

Astfel, in perioadele in care rata dobdnzii inregistreazl o scldere apreciabili statulcaut6 s6 profite de aceasta situafie pentru a-qi ugura efortul financiar determinat deimprumuturile contractate in conditii mai pu{in avantajoase. in asemenea imprejurIri, statulprocedeaz[ la preschimbarea inscrisurilor unui lmprumut nou emis cu o dobdndd mai redus6,opera{ie cunoscut5 sub denumirea de conversiune.

Tipuri de conversiune intdlnite in practicd:

a) eonversiunea forlatd, ctnd statul ofer6 detinEtorilor de inscrisuri o singurdaltemativS,qceea de a prezenta la preschimbare titlurile imprumutului vechi, contra titlurilorunui nou tmprumut, in decursul unei anumite perioade de timp'

b) conversiunea facultativd, cdnd detinltorii inscrisurilor au de optat pentru una dinurm[toarele solu{ii: de a preschimba inscrisurile imprumutului vechi cu inscrisuri ale unuiimprumut nou sau de a pdstra inscrisurile vechiului imprumut'

c) canversiune sau rambursare anticipatd, c0nd de{initorii de inscrisuri auurm6toarele altemative: sd accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut incondi{iile stabilite de stat sau sE o refuze gi sd solicite rambursarea anticipat[ a acestuia.

Tipul de conversiune anticipatd este cel mai des utilizat'

Operafiune a de arozare este inversul celei de conversie'

PaginaT din 10

c. Modificarea termenului de rambursare

Modificarea termenului de rambursare are loc atunci cdnd cheltuielile aferenterambursirii imprumuturilor scadente deplqesc resursele financiare ale statului. in acest caz,statul va proceda la consolidarea datoriei sale, adicd la preschimbarea inscrisurilorimprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor imprumuturi petermen mediu qi lung sau f6r6 termen (titluri de rent[ perpetu6).

d. Rambursarea imprumutului de stat .

Reprezintd operaJiunea de r6scumpdrarc a titlurilor de la definitorii acestora.

Rambursarea se poate face dfntr-o dat[ la scadenf[ sau pe o perioadd mai lungl detimp, prin egalonare. j r

Rambursarea imprumuturilor se efectueaz[ pe seama:

- fondului special de amortizare (fond cu afectatie speciall din care se efectueazicheltuielile cu plata dobdnzilor gi rambursarea imprumutului);

- resurselor prevdzute in bugetul de stat cu aceastd destina{ie;

- excedentelor bugetare.

4. Datoria publici - nofiuni generale

Datoria public[ cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de cdtre autoritEtile publicecentrale gi locale de la persoanele fizice gi juridice pe pia(a internd gi in striindtate gi rlmasede rambursat la un moment dat.

De asemenea, datoria publicd reprezintd totalitatea obliga(iilor de natura datorieipublice guvernamentale Ei locale:

- datorie publicd guvemamentald = totalitatea obliga{iilor statului la un moment dat,provenind din finan{drile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvemprin Ministerul Economiei gi Finan{elor;

- datorie publicd locald - totalitatea obliga{iilor unitdlilor administrativ-teritoriale, la unmoment dat, provenind din finanJdrile rambursabile angajate pe baze conffactuale saugarantate de cdtre autorit[tile administrafiei publice locale.

Gradul de tndatorare a t6rii, la un moment dat, se determini prin raportarea soldului

datoriei publice la produsul intern brut. Acest indicator arat[ in ce m[sur[ valoarea ad6ugatldintr-un an este grevati de datoria publictr, dar are o valoare teoreticE, intrucdt nici o {ari nu arputea aloca intregul produs intern brut amortizlrii datoriei publice, ci numai partea din acesta

rlmas[ dupd efectuarea prelevlrilor la fondul de consum gi formarea brutd de capital.

Pagina 8 din I0

in scopul realizdriiunor comparatii internationale, in afar6 de gradul de indatorare semai poate utiliza gi exprimarea tuturor obligafiilor asumate de stat prin contractarea deimprumuturi lnsd lntr-o monedl cu o largl circulafie pe plan international.

Structura datorie i publice :

a) in func(ie de termenul pe care aceasta se contracteazi distingem:

- datoria publicd pe termen scurt care formeazd datoria flotant[;- datoria publicd pe termen mediu gi lung care formeazd datoria consolidatE;

b) in funcfie de calitatea ueditorilor, datoria publicd poate fi exprimat6 in:

- valoare bruti atunci cdnd inplude valoarea total[ a tmprumuturilor, indiferent undesunt plasate acestea;

- valoare neti cdnd nu cuprinde valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.

Cadrul juridic al datoriei publice- in Rominia, contractarea qi garantarea imprumuturilor inteme gi externe

rambursabile pe termen mediu gi lung precum qi gestionarea datoriei publice se exercitd decitre Guvern prin Ministerul Finantelor Publice;

- imprumuturile de stat interne qi externe pot fi contractate in urmitoarele scopuri:finanfarea deficitului bugetului de stat; refinanfarea datoriei publice; finanfarea unor obiectivede investiJii de interes national; finan{area gi dezvoltarea IMM-urilor; alte necesitdli aprobateprin legi speciale.

- rambursarea imprumuturilor se efectuea zd din: excedentele bugetului de stat;imprumuturile de stat pentru refinantarea datoriei publice; alte surse prevdzute de lege.

Ministerul Finan[elor Publice este autorizat sd administreze datoria publicl gigarantiile de stat pentru lmprumuturi ale Rom6niei, iar in acest scop trebuie sd: sd evaluezemdrimea imprumutului astfel inc6t nivelul de indatorare si corespundE necesitdlilor Romdnieigi capacitIlii statului de a gestiona datoria; sI tini evidenta contabil[ a datoriei publicecontractate gi eviden{a statistici a garantiilor de stat emise; urmireasc[ derulareaimprumuturilor garantate de stat; supravegheze lichiditdfile din Contul General al Trezorerieipentru a ava o balanf6 a disponibilit{ilor; elaboreze anual contul general al datoriei publice.

Indicatori de apreciere a datoriei publice:

- serviciul datoriei publice (SDP), care cuprinde cheltuielile cu rambursarea datorieipropriu-zise (R) gi cele legate de plata dob0nzilor gi a celorlalte cheltuieli aferente (Dob ):

SDP=R+Dob;

Pagina 9 din l0

- ponderea serviciului datoriei publice (SDP) in totalul cheltuielilor bugetului de stat(CFIBS): SDP /CHBS x 100

- ponderea serviciului datoriei publice in PIB: SDP / PIB x 100

- ponderea datoriei publice (DP) tn PIB: DP/PIB x 100

- ponderea dobdnzilor aferente datoriei publice in PIB: Dob / PIB x 100

- datoria publici la nivelul anului (DP):

DP = dDP + gDP, unde:

dDP = datoria publicd direct6 a statului;

gDP : datoria iubliSf garantati de stat.

Datoria public6 se gestioneazi distinct pe cele dou[ forme ale ei:

- datoria public[ intern6;- datoria publicd externd.

Datoria publicd internd este generat[ de:

?mprumuturi pe termen scurt primite de la Banca Nafional6 pentruechilibrarea in execu{ie a bugetului de stat; dacd nu se ramburseazd se consolideazi girdmdn in datoria public[ de la sftrgitul anului;

- emisiunea de bonuri de tezaur pi plasarea lor pe pia{a intem6;

plasarea pe pia{a intern6 de inscrisuri pe termen mediu gi lung prin subscriptiepublicd pentru atragerea de resurse necesare acoperirii deficitului bugetar anual;

- garan{ii acordate de stat la creditele bancare interne ale agenlilor deimportan{d na{ional6;

- atragerea pe termen scurt a disponibiliEtilor din contul trezoreriei.

Datoria publicd externd este generatd de totalitatea obligafiilor asumate directsau indirect de stat fa{6 de guverne striine, institufii financiare internafionale, persoanefizice gi juridice nerezidente.

Bibliografie selectivi

Anghelache G., Beclean P., Finafele publice ale Romdniei, Editura Economic[, Editiaa II-a, Bucuregti, 2005.

Bistriceanu Gh., Adochitei M., Negrea 8., Finan{ele agenfilor economici, EdituraEconomicd, Bucuregti, 2002.

Moisicd Preda L. E., Finanfe publice, Editura Bibliotheca, Tdrgovigte,2009.

lNr-

Pagina 10 din I0

Moraru D., (coord.), Finanfe publice 9i evaziune fiscali, Ed. Economicd" Bucure$i, ;2008.

Mogteanu T. gi colectiv, Finanfe Publice, Sinteze qi aplicafii practice teoretice, Editura

Universitar6, Bucure gti, 2005.

Mogteanu N. R., Finante publice, Editura Universitard, Bucureqti, 2011

Stdnescu C., Nedelescu M., Finanfe generale, Editura Universitard, Bucure$ti, 2012

Roman D. L., Finante aplicate, vol. 1, Editura Economicd" Bucureqti,200l

V6cdrel I. gi colectiv,'Finanfe publice,'Editura Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,2001

V6c[rel I. gi colectiv,"F.inanle.publice, Editia a VI-a, Editura Didactic6 gi Pedagogicd,Bucuregti, 2007, pag. 60-72.

Legeanr. 500 din 11 iulie 2002 privind finan{ele publice, publicati in MonitorulOficial al RomAniei, Partea I, w. 597 din 13 august 2002, cu modificdrile qi complet6rileulterioare.

Surse internetwww.bnro.rowww.insse.rowww.mfinante.ro