of 29 /29
Drept penal – sem II, anII Raspunderea penala Notiune Raspunderea penala + Infractiunea + Sanctiunea reprezinta institutiile juridice fundament ale dr. pen. Rasp. Pen. este o forma a raspunderii juridice si reprezinta incalcarea normei de dr. pen. Constrangerea juridica se realizeaza prin intermediul raspunderii juridice care este obligatia unei personae de a suporta o anumita consecinta juridica sau o anumita sanctiune, fiindca a incalcat dispozitia unei norme. Ras. Pen. – are ca temei savarsirea unei infractiuni, iar continutul raportului juridic este unul de conflict nascut intre stat (care are dreptul de a trage la raspundere pe infractor, de a- i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constringe sa o execute) si infractor (care area obligatia de a suporta sanctiunea aplicata). Principiile raspunderii penale 1. Prin. Legalitatii - în domeniul răspunderii penale presupune că apariţia, desfăşurarea, ca şi soluţionarea raportului penal are loc pe baza legii şi în strictă conformitate cu aceasta este un principiu fundamental al întregului sistem dedrept. - impedimentele în exercitarea acţiunii de tragere la răspundere penală, cauzele care exclud caracterul penal al faptei sau cele care exclud răspunderea penală sunt de domeniul exclusiv al legii, fără a fi permisă stabilirea lor prin intervenţia, de exemplu, a judecătorului. - legalitatea răspunderii penale este menită să dea forţă, fermitate legii penaleîn raport cu infracţiunile, ca manifestări antisociale deosebit de grave în sfera faptelor ilicite şi să

Raspunderea penala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs

Text of Raspunderea penala

Drept penal sem II, anII

Drept penal sem II, anII

Raspunderea penala

Notiune

Raspunderea penala + Infractiunea + Sanctiunea reprezinta institutiile juridice fundament ale dr. pen.

Rasp. Pen. este o forma a raspunderii juridice si reprezinta incalcarea normei de dr. pen. Constrangerea juridica se realizeaza prin intermediul raspunderii juridice care este obligatia unei personae de a suporta o anumita consecinta juridica sau o anumita sanctiune, fiindca a incalcat dispozitia unei norme.

Ras. Pen. are ca temei savarsirea unei infractiuni, iar continutul raportului juridic este unul de conflict nascut intre stat (care are dreptul de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constringe sa o execute) si infractor (care area obligatia de a suporta sanctiunea aplicata). Principiile raspunderii penale

1. Prin. Legalitatii

- n domeniul rspunderii penale presupune c apariia, desfurarea, ca i soluionarea raportului penal are loc pe baza legii i n strictconformitate cu aceasta este un principiu fundamental al ntregului sistem dedrept. - impedimentele n exercitarea aciunii de tragere la rspundere penal, cauzele care exclud caracterul penal al faptei sau cele care exclud rspundereapenal sunt de domeniul exclusiv al legii, fr a fi permis stabilirea lor prin intervenia, de exemplu, a judectorului.- legalitatea rspunderii penale este menit s dea for, fermitate legii penalen raport cu infraciunile, ca manifestri antisociale deosebit de grave n sfera faptelor ilicite i s nlture, n acelai timp, posibilitatea unor abuzuri n activitatea de aplicare a legii.

2. Infractiunea singurul temei al raspunderii penale- dispoziiile art. 17 alin. 2 Cod penal presupun c rspunderea penal este doar consecina s vririi unei infraciuni, a unei fapte prevzute de legea penal, svritcu vinovia cerut de lege i care prezint pericolul social concret al unei infraciuni. Principiul servete la delimitarea rspunderii penale de alte forme de rspunderejuridic (civil, administrativ, etc.) i fixeaz specific cadrul instituirii acesteia cu toate consecinele sancionatorii ce le presupune (nu vom gsi, de exemplu, sanciuni privative de libertate pentru alte forme de rspundere juridic).- pericolul social este de 2 feluri generic si concret

- daca pericolul social este mai mic decat valoarea generala a ilicitului penal se poate aplica o pedeapsa administrative.

3. Prin. Umanismului

- legea este cea care determina sistemul de valori sociale ocrotite penal, exigentele acestei ocrotiri si constrangerii juridice- raspunderea penala nu trebuie sa duca la umilirea si dgradarea finite umane, ci, dimpotriva la reintegrarea sociala a infractorului.- pe baza acestui principiu se realizeaza individualizarea legala si cea judiciara (de instante)

4. P. Raspuderii penale personale- raspunderea penala revine doar persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei infractiuni in oricare dintre formele participatiei penale- aceasta nu poate intervene pentru fapta altuia, dupa cum nu poate fi nici colectiva, moartea infractorului conducand la stingerea rasp.pen.

- in cazul minorului de 16-18 ani acesta raspunde penal iar parintii acestuia raspund din punct de vedere civil (in cazul despagubirilor); in cadrul procesului penal este deschisa o actiune penala dar poate fi deschisa si o actiune civila care se judeca in cadrul sectiei penale; in cazul despagubirii trebuie sa fie formulata in mod expres o actiune in civil in cadrul procesului penal.

5. P. Unicitatii raspunderii penale

- potrivit acestui principiu o persoana poate fi trasa la raspundere penala o singura data pentru aceasi fapta, acest lucru este cunoscut in dreptul procesual penal dar si in practica judiciara sub denumirea de autoritate de lucru judecat- totusi conform acestui principiu se pot aplica unui infractor pentru savarsirea unei infractiuni mai multe sanctiuni penale, dar numai in masura in care aceste sanctiuni se cumuleaza din ratiuni diferite si daca ele au functii diferite; prin uramare, pedepsele principale pot fi insotite de pedepse complementare ori de o pedeapsa acesorie

6. P. Inevitabilitatii raspunderii penale

- rasp. Penala este consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni

- odata stabilita vinovatia infractorului, acesta trebuie sanctionat pentru a se asigura restabilirea ordinii de drept - acest principiu este garantat si de un alt principiu cel al oficialitatii actiunii penale care are in vedere tragerea la raspunedere penala a infractorului si functioneaza pentru marea majoritatea a infractiunilor (organele abilitate au obligatia de a trage la raspundere prin demararea actiunile corespunzatore de tragere la raspundere)

- exceptie fac actiunile care se pun in miscarea la plangerea prealabila deoarece in acest caz legiuitorul nu se sesizeaza din oficiu, ea trebuie formulata de victima daca aceasta se considera vatamata (ex. Infractiunea de lovire sau alte violente care sunt fara leziuni sau leziuni minore).- inlaturarea rasp. Pen. in cazurile prevazute de lege (amnistia, lipsa plangerii prealabile, etc) nu diminueaza importanta principiului caci ele intervin ulterior stabilirii raspunderii penale care a fost consecinta a savarsirii infractiunii.

7. P. individualizarii raspunderii penale- rasp. Pen. intervine diferentiat in functie de gravitatea infractiunii, de persona infractorului, pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat si realizarea preventii generale.- individualizarea rasp. Pen. are loc in mai multe etape:

- indiv.legala poate fi absoluta sau relative; iar cea relative prevede pedeapsa cu limite de la 5 ani la 10 ani sau prevede pedepse alternative inchisoarea cu amenda

- indiv. Judiciara

- indiv.administrativa

- in functie de individualizarea legala relativ penala se stabileste individualizarea judiciara (adica cata inchisoarea sau cata amenda)- acest principiu este cel mai important principiu al raspunderii penale.

8. P. prescriptibilitatii raspunderii penale- pentru a fi eficienta raspunderea penala trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii- conform acestui principiu se realizeaza atat preventia speciala, cat sic ea generala, se restabileste ordinea de drept incalcata, se intareaste increderea in autortatea legii.

- atunci cand raspunderea penala intervine mai tarziu, - dupa savarsirea infractiunii, se diminuaza eficienta ei, iar rezonanta infractiunii scade treptat

- in privinta infractorului, care s-a aflat in toata acesta perioada sub amenintarea raspunderiii penale si a pedepsei, s-a putut indrepta si ca atare nu mai este necesara o limitare in timp a rasp. Pen.

- exceptii de la acest principiu fac infractiunile: - deosebit de grava (de omor)

- intentionate (cons. Moartea victimei)

- pacii si omenirii

Persoana juridica raspunde, si ea tot, conform acestor principii; antrenarea raspunderii penale a pers j. poate antrena si tragerea la raspunderea pen. a persoanei fiz. Rasp.pen nu poate fi antrenata impotriva statului.

Inlocuirea raspunderii penale

Notiune este acea institutie juridica in baza careia instanta de judecata, in conditiile legii, poate dispune, neaplicarea raspunderiii penale pentru infractiunea savarsita si substituirea ei cu o alta forma de raspundere, extrapenala, care atrage o sactiune cu character administrative.

Ea se poate aplica faptelor descriese de legea penala, dar care, in concret, prezinta un pericol social redus si se are in vedere cazurile in care aplicarea constrangerii penale s-ar dovedi neoportuna pentru atingerea scopului pedepsei.

Natura juridica- inlocuirea raspunderii penale se poate confunda foarte usor cu institutia prevazuta la art.18 indice 1 cod p. (Fapt care nu prezint pericolul social al unei infraciuni nu constituie infractiune fapta prevzut de legea penal, dac prin atingerea minim adus uneia din valorile aprate de lege i prin coninutul ei concret, fiind lipsit n mod vdit de importan, nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni. La stabilirea n concret a gradului de pericol social se ine seama: de modul i mijloacele de svrire a faptei, de scopul urmrit, de mprejurrile n care fapta a fost comis, de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce, precum i de persoana i conduita fptuitorului, dac este cunoscut.n cazul faptelor prevzute n prezentul articol, procurorul sau instana poate aplica una dintre sanciunile cu caracter administrativ prevzute la art. 91.) desi cele 2 institutii ale dreptului penal urmaresc aceeasi finalitate, diferenta dintre acestea reiese tocmai din natura lor juridica: in cazul institutiei inlocuirii raspunderii penale fapta continua sa constituie infractiune, insa ea nu va antrena raspunderea penala, ci raspunderea administrativa, ea fiind un mijloc de individualizarea a constrangere

in cazul institutiei prevazuta la art 18 ind.1 ea inlatura caracterul penal al faptei, fapta nu constituie infractiune intrucat ii lipseste trasatura pericolului social.

daca o fapta concreta prezinta un pericol social scazut, judecatorul ar putea sa reduca pedeapsa la minimul posibil sau ar putea san u aplice pedeapsa (renuntarea la pedeapsa sau amanarea aplicarii ei); - astfel legiuitorul a lasat la indemana organelor competente (judecatorul) inlocuirea raspunderii penale cu o alta forma de raspundere penala care este reglementata prin trei art. 90,91 si 98 din Cod p

ex: Gigel, minor, fura cirese de la vecina bunicii sale si fura si a doua oara aici judecatorul nu va cataloga fapta ca furt calificat ci va dispune o forma alternativa de ..

Conditiile raspunderii penale

Acestea pot fi clasificate in:- conditii referitoare la pedeapsa si la infractiunea savarsita - conditii referitoare la persoana faptuitorului

1. Conditii referitoare la pedeapsa si la infractiunea savarsita pentru a se putea dispune inlocuirea raspunderii penale care atrage o sanctiune cu character administrative, este necesar ca pedeapsa prevazuta de le sa pentru infractiunea savarsita sa fie inchisoare de cel mult un an sau amenda sau s-au savarsit infractiunile de la art. 208 (furt simplu); 213 (abuz de incredere); 215 alin 1(inselaciunea forma cea mai simpla); 215 ind.1 alin.1(delapidarea forma cea mai simpla); 217 alin.1(distrugerea forma cea mai simpla); art 219 alin.1( distrugerea din culpa daca valoarea pagubei nu depaseste 10 lei) sau infractiunea prevazuta la art 249 (neglijenta in serviviu daca valoarea pagubei nu depaseste 50 lei. Inlocuirea raspunderii se poate dispune,atat in cazul infractiunilor la care pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de cel mult un an sau amenda, act si ain cazul infractiunilor enumerate limitative de lege numai daca paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata pana la pronuntarea hotararii

Fapta, in continutul ei concret si in imprejurarile in care afost savarsita, trebuie sa prezinte un grad de pericol social redus si sa nu fi produs urmari grave. continutul concret desemneaza modul prin care se realizeaza in fiecare caz in parte, elementele constitutive ale continutului legal al infractiunii In aceasta situatie instanta va trebui sa tina seama de importanta obiectului juridic, de realizarea elementului matrial prin mai multe actiuni alternative sau cumulative, de valoarea obiectului material, locul si timpul savarsirii faptei, mijloacele si metodele de utilizarea a ei, urmarile pe care fapta le-a produs sau le-ar fi putut produce. 2. Conditii privitoare la persoana faptuitorului

aceasta institutie se poate aplica numai daca din atitudinea faptuitorului dupa savarsirea infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta si sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi indreptat fara a I se aplica o pedeapsa. Inlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca faptuitorul a mai fost anterior condamnat sau I s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu caracter administrativ; EXCEPTIE fac situaitiile prevazute la articolul 38, in aceste situatii condamnarea se considera inexistenta Conform cod pen este prevazuta interdictia inlocuirii raspunderii penale in cazul a doua categorii 1) recidivistii si 2) persoanele carora li s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu character administrativ.

De asemenea este instituita in codul penal si coditia ca din atitudinea faptuitorului dupa savarsirea infractiunii sa rezulte ca acesta regreta fapta, astfel in indeplinirea acestei conditii judecatorul trebuie sa tina seama si de alte aspecte (ex. Ajutorul acordat victimei, plata, de bunavoie, a unor despagubiri banesti, etc) in afara de declaratia expresa a faptuitorului in acest sens.

Legea nu arata care sunt acele date date suficiente care dovedesc ca faptuitorul se poate indrepta fara aplicarea unei pedepse si lasa la aprecierea instantelor largi sa hotararasca acest lucru.Sanctiunile ce se aplica in cazul inlocuirii raspunderiii penale

cand instanta dispune inlocuirea raspunderii penale, se aplica una din urmatoarele sanctiuni cu character administrative:

mustrarea

mustrarea cu avertisment

amenda de la 10 lei la 1000 de leiMustrarea si mustrarea cu avertisment:

- constau in atragerea atentiei faptuitorului asupra consecintelor faptei savarsite, insotita de recomandarea de a nu persevera in conduita infractionala; - aceste sanctiuni sunt aplicabile numai in cazul unor infractiuni de mica importanta; - se executa de catre instanta de judecata indata dupa pronuntarea hotararii, daca faptuitorul este present. Cand acesta a lipsit de la pronuntare, instanta fixeaza un termen pentru cand va dispune aducerea faptuitorului si va proceda la executare.Amenda

- se aplica in cazul in care se apreciaza ca mustrarea sau mustrarea cu avertisment nu ar fi eficienta; - in acest caz amenda nu are character de pedeapsa ci exclusive un character administrativ; - se pune in excutare tot de catre instanta, prin trimiterea unui extras de pe dispozitivul hotararii la oraganul financiar al consiliului local al localitatii in care domiciliaza faptuitorul; - faptuitorul are obligatia sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii; daca se afla in imposibilitate de plata, faptuitorul se poate adresa instantei de executare cu cerere pentru esalonarea platii, daca cererea ii este admisa, esalonarea platii se poate face pe o perioada de cel mult 2 ani. ce se intampla daca nu efectueaza plata? Conform art. 98 Cod pen, inlocuirea raspunderii penale poate avea loc si in caz de participatie, dar numai fata de acei participanti fata de care sunt indeplinite conditiile inlocuirii.De asemenea, acest lucru poate fi posibil si in caz de concurs de infractiuni, cu conditia ca inlocuirea sa fie posibila pentru fiecare dintre infractiunile aflate in concurs.

Cauze care inlatura raspunderea penala

Notiune si clasificare

raspunderea penala este consecinta obligatorie a savarsirii unei infractiuni. Principiul inevitabilitatii resp. penale evidentiaza aspectul de constrangerii al raspunuderii pen., care se caracterizeaza pirn dereptul si obligatia statului de a aplica pedeapsa sau alte sanctiuni penale persoanelor care au savarsit infractiuni.

Dreptul penal, in ansamblul sau si raspunderea penala in mod particular sunt instrumente ale politicii penale, datorita acestui lucru puterea politica poate sa inlature raspunderea penala pentru anumite infractiuni cand considera ca acest lucru este necesar in scopul apararii ordinii de drept (si tine cont de anumite schimbari intervenite in viata social-politica, relatia dintre infractor si persoana vatamata) Acestea sunt cunoscute in dreptul penal sub denumirea de cauze care inlatura raspunderea penal.

Cauzele care inlatura raspunderea penala au fost definite ca institutii de dr.pen destinate se asigure constrangeri juridice penale, o incidenta si o functionare care sa corespunda scopurilor legii penale si copurilor pedepsei.Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:

1. amnistia

2. prescriptia raspunderii penale

3. lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile

4. impacarea partilor

- in stiinta dreptului penal se face distinctie inatre cauze generale si cauze speciale.

- cauzele generale sunt cuprinse in partea generala a Codului pen si privesc orice infractiune si sunt: amnistia art.119, prescriptia raspunderii penale art.121, lipsa plangerii prealabile art.131, impacarea partilor art.132

Cauzele speciale care inlatura raspunderea penala se mai numesc si cauze de nepedepsire ori cauze de impunitate se regasec reglementate atat in Partea Grnerala, cat si in partea Speciala a Cod pen. Cauzele speciale de nepedepsire prevazute in partea Generala au o sfera intinsa de incidenta si sunt: desistarea si impiedicarea producerii rezultatului; - cauzele de impunitate prevazute in partea speciala sunt mult mai numeroase si sunt prevazute in legatura cu anumite infractiuni; exemple de cauze speciale de nepedepsire : - denuntarea faptei de catre mituitor (art.255), retragerea marturiei mincinoase (art.260), calitatea de sot sau de ruda apropiata a tainuitorului (art.221).Efectele cauzelor care inlatura raspunderea penala acestea inlatura efectul savarsirii unei infractiuni, adica raspunderea penala.

Fapta a fost, este si va ramane infractiune, doar consecinta ei este inlaturata datorita interventiei ulterioare a unei astfel de cauze.

Conform acestei caracteristici se face diferenta intre cauzele care inlatura raspunderea penala de cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (cand fapta nu mai este infractiune raspunderea penala nu va mai interveni in acest considerent)

Cauzele care inlatura raspunderea penala nu produc efecte in ce priveste consecintele civile ale comiterii infractiunii1. Amnistia este actul de clementa al Parlamentului Romaniei, prin care din considerente de politica penala este inlaturata raspunderea penala pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii de amnistie

este o institutie juridical complex ace contine norme juridice de drept constitutional, cat si norme de drept penal.

Ea constituie atat un act politic cat si un act juridic

Nu suprima infractiunea in sine, ci doar anihileaza consecintele penale ale acesteia, prin inlaturarea pentru totdeauna a raspunderii penale. Nu are ca effect repunerea in situatia anterioara savarsirii infractiunii, neparand astfel un o restitutio in integrum

Felurile amnisteii: Dupa aria de cuprindere, amnistia poate fi:1. generala cand priveste si este acordata pentru orice infractiune, indifferent de gravitate, natura sau sediul de incriminare a faptei (Cod pen. legi speciale, legi extrapenale); - presupune o schimbare radicala sau esvenimente deosebite, rasturnarea sistemului social-politic - acestea sunt rare si se regasec cu precadere in tarile lumii a treia caracterizate printr-o puternica instabilitate si foarte multe lovituri de stat - la noi in tara toate amnistiile au fost speciale.

2. speciala cand priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei natural ori calitatea faptuitorului (minori, femei gravide, batrani)Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta se disting:1. amnistia neconditionata (numita pura sau simpla) a carei incidenta nu este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale;

2. amnistia conditionata a carei incidenta este subordonata indeplinirii anumitor conditii referitoare la: persoana infractorului, timpul savarsirii infractiunii, urmarea infractiunii, antecedenta penala a infractorului, conduita dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.3. amnistia restrictive este atunci cand sunt exclusi recidivistii

4. amnistia este comuna cand este acordata fara deosebire tuturor infractorilor care au savarsit aceeasi fapta

Dupa stadiul procesului in care se gaseste infractiunea amnistiata se disting:

1. amnistia inainte de condamnare (antecondamnatorie) proprie poate interveni oricand in timpul efectuarii actelor premergatoare, a urmaririi penale si a judecatii in prima instanta, in apel sau in recurs.2. amnistia dupa condamnare (postcondamnatorie) improprie poate aprea oricand intre perioada cuprinsa intre data ramanerii definitive a hotararii si cea a inplinirii termenului de reabilitare de drept sau a intervenirii reabilitarii judecatoresti. poate intervene si in cazul in care persoana a fost eliberata dar nu s-a implinit termenul prevazut de lege pentru reabilitare? in cazul concursului de infractiuni, beneficiarul amnistiei se urmareste in raport cu fiecare infractiune (conform sistemului de sanctionare a concursului, infractiunile raman in individualitatea lor bine determinate).Obiectul si caracterele amnistiei

amnistia actioneaza in rem, fiindca se renunta la aplicarea legii penale pentru anumite infractiuni aratate in actul de clementa, comise anterior aparitiei acesteia

aplicarea actului de clementa se intemeiaza pe prezumtia existentei infractiunii

amnistia poate avea un character mixt, ea putand opera nu numai in rem (pentru infractiuni), dar si in personam (pentru persoanele care indeplinesc conditiile legii)

determinarea actului de clementa se face in moduri diferite: - de regula, se indica articolul si eventual aliniatul din legea penala care prevede fiecare infractiuniune; - uneori se indica plafonul pana la care opereaza amnistia sau se indica legea care prevede infractiunile amnistiate Aceast determinare se realizeaz n modaliti diverse: indicarea maximuluispecial al pedepsei prevzute de lege pentru infraciunile amnistiate; precizareaexpresa infrac

iunilor amnistiate; relevarea infraciunilor exceptate de laamnistie care alctuiesc catalogul negativ; artarea obiectului juridic de grup alinfraciunilor; indicarea legii speciale extrapenale care incrimineaz infraciunile amnistiate; evidenierea elementului subiectiv al infraciunii; delimitareainfraciunilor pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost executate sau graiatepn la data adoptrii actului de clemen; referirea la pedeapsa concretaplicatsau pronunat de instana de judecat

Efectele amnistiei 1. Efectele amnistiei antecondamnatorii (proprii)

prezinta o serie de consecinte juridice specifice, care sunt cuprinse intre data savarsirii infractiunii si data ramnerii de finitive a hotararii judecatoresti

amnistia constituie, dupa caz, o cauza de incetare a urmaririi penale sau o cauza de incetare a procesului penal

daca amnisitia intervine intervine inainte de sesizarea organelor judiciare, ea stinge insusi dreptul persoanei vatamate de a introduce plangere prealabila; astfel, ea este considerate ca fiind lovita de nulitate absoluta sau chiar inexistenta, iar procesul penal incetat.

Daca actul de clementa a fost adoptat in timpul efectuarii actelor premergatoare, solutia este diferita in raport cu stadiul acestora.

Daca din cuprinsul actelor premergatoare rezulta fapta penala savarsita si nu este necesara identificarea persoanei (cum adica?), ori acesta este cunoscut, organelle de cercetare penala inainteaza dosarul procurorului, cu propuneri de neincepere a procesului penal.

In cazul in care actele premergatoare sunt facute de procurer, acesta va dispune neinceperea urmariii penale.

daca in timpul urmarii penale, pana la data aparitiei actului de clementa se constata ca exista unul din cazurile prevazute la art.10 alin a-e cod. Procedura penala, actul de amnistie este lipsit de obiect, se impune solutia de scoatere de sub urmarire penala.

Daca nu exista nici unul din cazurile mentionate mai sus, se va dispune incetarea urmaririi penale, in baza actului de amnistie. Daca actul de clementa apare in timp ce cauza se afla pendinte in curs de judecata) la instanta de fond, apel sau recurs determina incetarea procesului penal

Incetarea procesului nu se va dispune in cazul in care urmeaza in cazul in care urmeaza a se lua o masura educative sau una de sigurant, deoarece amnistia nu produce efecte in cazul acestora. Acesta nu se poate aplica nici in cazul in care infractiuna comisa este una continua, iar acesta dureaza si dupa apritia actului de amnistie (ex: infractiunea continua de neglijenta in serviciu).Amnistia nu inlatura raspunderea civila (recuperarea prejudiciului) ci daoar pe cea penala.

Nu produce efecte asupra sigurantei civile (ex bonlavul psihic)

Efectele amnistiei potcondamnatorii(impropii)

unul dintre efectele speciale ale amnistiei intervine dupa condamnare este inlaturearea executarii pedepsei.

Ea inlatura pedeapsa principala sau restul de pedeapsa ramas de executat, precum si pedeapsa ccesorie care se executa o data cu pedeapsa principala. Amnistia inlatura executarea pedepselor complimentare, in masura in care nu au fost executate.

Produce efecte si in privinta celorlalte consecinte care decurg din condamnare, facand sa inceteze: decaderile, interdictiile,si incapacitatile, avand aceleasi efecte ca si reabilitare.

In anumite privinte mai favorabile efectele reabilitarii sunt mai favorabile de cat amnistia, in sensul ca cererea de reabilitare nu poate fi respinsa ca lipsita de obiect In cazul pedepselor gratiate conditionat, amnistia produce un efect dublu o data prin inlaturarea restului de pedeapsa negratiat, air a doua oara prin excluderea posibilitatii revocatii gratierii condamnate

Daca actul de clementa este adoptatin timpul judecarii cererii sau propunerii de liberare conditionata acesta se respinge ca ramasa fara obiect. Condamnarile penuru care a intervenit amnistia nu atrag starea de recidiva (art 39 alin.b)

Limitele efectelor amnistiei cod. Pen prevede ca amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie; deci, amnistia nu constituie o repunere in situatia anterioara savarsirii infractiuni.

Amnistia nu a are efecte asupra masurilor de siguranta, deoarece aceste sunt menite sa conduca la inlaturarea unei stari de pericol si la preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala. Amnistia nu produce efecte asupra masurilor educative, deoarece in acest caz se urmareste socializarea si resicializarea infractorilor minori.

Amnistia, de asemenea, nu produce efecte asupra despagubirilor civile sau cheltuielilor judiciare stabilite perin hotarare de condamnare, Aceasta nu opereaza o restitutio in integrum (persoana careia I s-a desfacut contractul de munca, ca urmare a comiterii infractiunii, nu poate pretinde reintegrarea in functia anterior detinuta.

Amnistia nu produce efecte asupra favorizatorilor sau a tainuitorilor decat in ipoteza in care legea de amnistie prevede in mod expres aceasta.Continuarea procesului penal pentru infractiunile amnistiate

in cazul apritiei unui act de amnistie, faptuitorul poate cere continuarea procesului penal, pentru a-si dovedi nevinovatia

daca acesta nu poate fi dovedita, organele de urmarire sau instanta de judecata dau efect legii de amnistie.

Cererea de continuare a procesului penal poate fi facuta in orice stadium al procesului, de asemenea poate reveni asupra asupra cererii sale, in orice faza a procesului, solicitand aplicarea actului de amnistie.2. Prescriptia raspunderii penale

Notiune

Prescripia n general nseamn stingerea unui drept prin trecerea timpului.Prescripia rspunderii penale nseamnstingerea rspunderii penale printrecerea unui anumit termen prevzut de lege, termen n care nu a avut locsoluionarea cauzei privitoare la acea infraciune printr-o hotrrejudectoreascdefinitiv. Ea constdeci, n stingerea raportului juridic penal de conflict sau de rspundere penal, nscut ca urmare a svririi infraciunii.

Spre deosebire de prescripia executrii pedepsei, prescrip ia rspunderiipenale opereaz prin simpla trecere a timpului, fr a se cere ndeplinirea vreuneicondi ii active, cum ar fi buna conduit a infractorului.

Potrivit naturii sale juridice, prescripia rspunderii penale este n dreptulpenal o cauz de stingere a rspunderii penale, iar n dreptul procesual penal, ocauz care mpiedic punerea n micare sau exercitarea aciunii penale.

Aplicarea i executarea pedepsei dup trecerea unui interval ndelungat de timp, chiar dac

ar da satisfacie ideii abstracte de j ustiie, s-ar dovedi ineficient n raport cu scopul legii penale. Trecerea timpului conduce la tergerea ori denaturareaprobelor, cu riscul condamnrii unor persoane nevinovate, iar rezonana social a infraciunii se diminueaz pn la dispariie. n plus, s-a artat c pentru persoana autorului teama de a nu fi descoperit, pe care ani de-a rndul a trebuit s o nfrunte, echivaleaz cu o pedeaps ndestultoare pentru svrirea infraciunii.Efectele prescriptiei respunderii penale

efectul pe care acesta il produce este cela de a inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept penal.

Daca prescriptia este descoperita inainte de inceperea urmaririi penale, oragnul judiciar dispune incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal. Prescriptia poate fi invocat si in tot cursul procesului, instanta fiind datoare sa o constate si din oficiu.

Invinuitul sau inculpatul au dreptul sa ceara continuarea procesului penal pentru a-si dovedi nevinovotiei, fara sa piarda beneficial prescriptiei. Nu este incidenta pentru anumite infractiuni (ex. Infractiunile contra pacii si omenirii)

Uneori aceasta institutie se regaseste si in materia extradarii ( se respinge cererea de extradare a unui cetatean strain daca fapta a fost prescrisaTermenele de prscriptie a raspunderii penale

termenele de prescriptie sunt fixate in raport cu gravitatea si in functie de natura subiectului active. (art.122 cod pen)

termenele de prescriptie difera de la persoanele fizice la persoanele juridice

termenle de prescriptie se reduce la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori.

Calculul termenelor de prescriptie

termenele de prescriptie a raspunderii penale se socotesc de la data savarsirii infractiunii in oricare dintre formele pedepsite de lege.

In cazul infractiunilor continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii;

In cazul infractiunilor continuate termenul curge de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni In cazul inf. Progressive, termenul de prescriptie curge de la data comiterii faptei, dar in raport cu incadrarea juridical de la data epuizarii faptei adica la momentul agravarii rezultatului.

La calcularea termenelo se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege, facandu-se abstractie de eveentualele circumstante atenuante sau agravante care o modifica

Probleme apar in cazul pedepsei care trebuie sa fie luata, in caz de tentative. In caz de participatie, termenul de prescriptie incepe sa curga, pentru toti participantii de la data savarsirii infractiunii oricare ar fi data la care diversi participanti au prestat contributia lor

Raspunderea penala a persoanei juridice se prescrie in conditiile prevazute de lege pentru persoana fizica art 1241-124 cod pen.

Intreruperea cursului prescriptiei

prescriptia se intrerupe prin indeplinirea oricarui act care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal (audierea faptuitorului inainte de inceperea urmaririi penale nu are semnificatia unui act ce trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului). Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

Intreruperea cursului prescriptie produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.

Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, este legala (actele care au acest effect sunt prevazute expres de lege), este obligatorie (deoarece efectul lor intrerupator nu este lasat la aprecierea org. judiciare), este absoluta( deoarece intreruperea poate opera in legatura cu orice infractiune supusa prescriptiei)

Pentru a avea efect intrerupator, actul trebuie sa fie: valabil sis a fie comunicat, potrivit legii, invinuitului sau inculpatului ori sa fie indeplinit in prezenta acestuia; in cazul unor acte nule, prescriptia se socoteste intrerupta la data aultimului act intrerupator valabil. Efectul principal consta in neluare in calcul a timpului scurs de la data savarsirii infractiunii si pana la data indeplinirii actului adica?

Numarulu intreruperilor este nelimitat

Intreruperea cursului prescriptieie produce efecte in rem

Prescriptia nu poate fi prelungita la infinit, ci numai cu o jumatate din termenul de prescriptie prevazut in art 122 cod pen. (ex. Daca termenul de prescriptie este de 8 ani, oricate intreruperi ar intervene, dupa 12 ani trebuie sa se dispuna incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal. Daca termenul de prescriptie sepeciala art 124 cod pen.se implineste in faza de judecata (chiar in caile de atac apel sau recurs) solutia este de incetare a procesului penal.

Suspendarea prescriptiei

cursul termenului precriptieie. este suspendat asa cum este prevazut in art 122 cod pen

Prescriptia isi ia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.

In primul rand cursul prescriptiei se poate suspenda datorita interventiei unei dispozitii legale care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal (ex lipsa autorizarii prealabile a procurorului general impusa de art 5alin 2 cod pen.) In al 2-lea rand, cursul prescriptiei poate fi suspendat, datorita interventiei unor cazuri de forta majora (ex epidemiile, inundatiile, starea de razboi, etc)

Are un effect mai putin drastic decat intreruperea, deoarece ea determina doar o prelungire a termenului cu durata cat a existat impiedicarea

Produce efecte in personam

Proba suspendarii, ca si a intreruperii, revine procurorului.

Termenul se calculeaza prin insumarea timpului scurs anterior suspendarii cu cel care curge dupa incetarea cauzei de suspendare

De precizat ca depasirea cu inca jumatate a termenului de prescriptie in caz de suspendare nu atrage incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.

4. Lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile1. Lipsa plangerii prealabile

este o institutie cu dubla natura juridical deoarece este reglementata, atat de norme de drept penal cat si de norme de drept procesual penal

regelementarea plangerii prelabile a fost dictat de ratiuni de politica penala care imoun, prin exceptie de la principiul oficialitaii procesului penal, in anumite situatii, punerea in miscare a actiunii penale sa fie conditionata de manifestarea expresa de vointa a victimei, acordandu-se astfel prioritate ocrotirii vietii personale a acesteia

plangerea prealabila este instiintarea organelor judiciare de catre persoana vatamata (exceptie fac minorii sau incapabilii, in aczul acestora plangerea prealab. este facuta de reprezentantul legal) cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta. Plangerea prealabila este conditia de tragere la raspundere penala a infractorului si nu doar un simplu act de sesizare;

In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a ctiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei palngeri inlatura raspunderea penala, iar retragerea ei, incetarea procesului penal. Plangerea prealabila lipseste atunci cand persoana vatamata nu a formulat-o ca atare sau cand s-a realizat fara respectarea dispozitiilor legale

Conditiile plangerii prealabile

Conditii de forma trebuie formulate de persona vatamata sau prin mandate special sau de reprezentantul legal/ cu incuviintarea ocrotitorului legal este adresata organului de cercetare penala / procurorului si trebuie sa contina (numele, prenumele, mentionarea fapte)

conditii cu privire la termen plangrea prealabila trebuie sa fie adresata intr-un termen relative scurt (2 luni) de la momentul cunoasterii faptuitorului. in plan procesual penal plangerea prealabila (ca si lipsa sau retragerea ei) produce efecte in rem

1) in caz de participatie fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor, chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine numai cu privire la unul dintre ei ( indivizibilitatea pasiva o singura infractiune, o singura persoana vatamata si mai multi participanti) 2) daca prin infractiune au fost vatamate mai multe personae, fapta atrage raspunderea penala chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine numai de catre una din persoanele vatamate (indivizibilitatea active o singura infractiune, un singur autor si mai multe personae vatamate) in cazul indivizibilitatii passive daca persoana vatamata vrea sa puna capat conflictului penal fata de unul dintre participanti trebuie sa manifeste dorinta de a opera impacarea partilor, deoarece retragerea plangerii prealabile va produce efecte fata de toti participantii.

2. Consecintele lipsei prealabile

efecul lipei plangerii prealabile este de INLASTURARE A RASPUNDERII PENALE

se considera ca lipseste plangerea prealabila cand:

nu este formulate palangerea

nu este formulate in termenul prevazut de lege

plangerea este formulate de o alta persoana fara mandate special

constatand lipsa plangerii penale, organul de urmarire penala va dispune, dupa caz, neinceperea sau incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata va dispune incetarea procesului penal3. Retragerea plangerii prealabile

inlatura raspunderea penale in anumite conditii

se realizeaza prin manifestarea expresa de vointa (inclusive prin inscris autentic)

presupune reevaluarea unei manifestari de vointa initiale (persoana vatamata revine asupra intentiei exprimate) trebuie sa intervina inainte de solutionarea cauzei printr-o hotarare judecatoreasca ca definitiva daca retragerea a intervenit pana la ramanerea definitiva ahotararii de condamnare, aceasta produce efecte irevocabile (in sensul ca persoana vatamata nu mai poate reveni asupra ei si nici de a formula o alta plangere pentru aceeasi fapta)

retragerea trebuie sa fie totala si neconditionata (sa priveasca atat latura penala cat si pe cea civila) in cazul indivizibilitatii active / passive retragerea trebuie facuta de toti titularii plangerii / fata de toti participantii la savarsirea infractiunii5. Impacarea partilor

este si ea o cauza care inlatura raspunderea penala

este un act bilateral de vointade, intelegere care intervine intre infrector si victima, in cazurile prevezute de lege, de a pune capat conflictului nascut din savarsirea infractiunii, inlaturand raspunderea penala si consecintele civile ale faptei

aceasta institutie are o natura mixta (de drept penal si de drept procesual penal)

Conditiile impacarii partilor

este posibila numai in cazul infractiunilor pentru care legea prevede expres aceasta posibilitate

Este personala-produce efecte in personam-cu exceptia infractiunilor indreptate impotriva minorilor,caz in care impacarea intervine intre infractor si reprezentantul legal/cu incuviintarea ocrotitorului legal;

Este totala-pe latura penala si civila;

Este definitiva si neconditionata;

Este expresa-acord de vointa manifestat expres de parti in sedinta publica/prin mandatari speciali/prin inscris autentic;

Poate interveni oricand,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;

Are ca efect inlaturarea raspunderii penale si stingerea actiunii civile

intrucat impacarea are carcter personal, partea vatamata trebuie sa precizeze clar care sunt inculpatii cu care s-a impacat.Medierea - solutionarea conflictelor pe cale amiabiala

Pentru cauzele in care retragerea plangerii prealabile/impacarea partilor inlatura raspunderea penala exista si o alta modalitate de solutionare a conflictului de drept penal-medierea(art.1 si art.67 alin.1 din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator)-are caracter facultativ,insa partile au obligatia participarii la o sedinta de informare cu privire la avantajele medierii,inainte/dupa inceperea procesului penal.

Daca partile s-au impacat in procedura medierii,persoana vatamata nu mai poate sesiza organul de urmarire penala ptr aceeasi fapta/daca partile recurg la mediere dupa inceperea procesului penal,se suspenda urmarirea/judecata pe o durata de cel mult 3 luni.

Raspunderea penala a minorilor

Prevenirea si sanctionarea infractiunilor savarsite de minori prin:

- reglementarea raspunderii penale a minorilor incepand cu varsta de 14 ani,daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant si,in toate cazurile,de la 16 ani,fara vreo conditionare;

- totusi este posibil ca un minor cu varsta intre 14-16 ani sa raspunda penal, insa numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant

-fata de minorul care nu raspunde penal se pot lua masuri de protectie speciala prev.de Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului-plasamentul si supravegherea specializata.

Sistemul sanctionator al minorilor cu privire la minorii care raspund penal, Cod pen prevede un system sanctionator special, format din masuri educative si pedepse este un sistem mixt, care are la baza ratiuni de politica penala si anume prin acest system se doreste combaterea criminalitatii juvenile

cod pen. in viguare a dat prioritate masurilor educative care sunt sanctiuni de drept penal aplicabile minorilor care au ca scop educarea si reeducarea acestora prin instruire scolara si profesionala, prin cultivarea in constiinta lor a respectului fata de valorile sociale au un character preponderant educativ, spre deosebire de pedepse care au character preponderant coercitiv

masurile educative nu atrag nicio consecinta penala (nu constituie antecedente penale

potrivit art 100 alin 2 Cp, fata de minorul care a savarsit o infractiune se ia o masura educativeMasurile educative

1. mustrarea

2. libertatea supravegheata

3. inrarea intr-un centru de reeducarea

4. internarea intr-un institute medical-educativ

1. MUSTRARE (art 102 Cp) dojenirea minorului

aratarea pericolului social al faptei savarsite, sfatuind-l sa aiba o buna coduita pentru viitor pentru a arata ca s-a indreptat;

atragandu-i-se ca daca va mai savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura mai severa sau I se va putea apica chiar o pedeapsa; masura mustrarii se executa de indata, de catrea judecator, cu ocazia pronuntarii hotararii.

2. LIBERTATEA SUPRAVEGHEATA (art 103 Cp) punerea minorului sub supraveghere deosebita pet ump de un an

supravegherea este incredintata parintilor, naturali sau adoptatori, tutorului sau unei personae de incredere, de preferinta unei rude apropiate, la cererea acesteia ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor. In cazul acesteia, instanta poate impune minorului si respectarea uneia sau a mai multor obligatii

Sa nu frecventeze anumite locuri

Sa nu intre in legatura cu anumite personae

Sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixate de instanta cu o durata intre 50-200 de ore, de maxim 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoarea si in vacanta. dupa luarea masurii instanta, instiinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care lucreaza si institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta

daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are prtari rele, ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare; daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

Masura este temporara si durata este fixa de un an, atfel ca masura nu poate fi luata de minorul care a deposit varsta de 17 ani deoarece nu poate fi scurtata.

3. INTERNAREA INTR-UN CENTRU DE REEDUCARE (art 104 Cp) se aplica minorului infractor, in scopul reeducarii acestuia in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare.

Se aplica atunci cand minorul provine dintr-o familie dezorganizata care tolereaza comportamentul infractional

Masura internarii se ia pe timp nedeterminat, insa, de regula, ea nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani; cand minorul devine major,instanta poate prelungi termenul cu inca cel mult 2 ani, dar numai daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii (ex desavarsirea pregatirii profesionale) Daca a trecut cel putin un an de la data internarii in centrul de reeducare si a dat dovezi temeinice de indreptare, se poate dispune liberarea acestuia inainte de a deveni major; Daca in perioada liberarii acordate inainte de implinirea varstei de 18 ani, minorul are o comportare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii.

Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducarea sau intr-un centru medical educativ ori aliberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune prevazuta de legea penala pentru care se apreciaza ca este cazul sa I se aplice pedeapsa inchisorii, instanta revoca, obligatoriu, internarea; in cazul in care nu este necesara aplicarea unei pedepse, se mentine masura internarii si revoca liberarea Masura internarii intr-un centru de reeducarea nu se poate lua daca la momentul comiterii faptei sau al sesizarii instantei inculpatul minor avea o varsta foarte apropiata de cea a majoratului.

4. INTERNAREA INTR-UN CENTRU MEDICAL-EDUCATIV (art 105 Cp)

se aplica minorului infractor care, din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament medical si de un regim special de reeducare;

masura se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la implinira varstei de 18 ani, dar legea ingaduie instantei sa prelungeasca aceasta masura cu cel mult 2 ani, daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii; masura poate inceta si prin revocare, atunci cand minorul a comis o noua infractiune in timpul intrenarii si instanta apreciaza ca trebuie sa I se aplice pedeapsa inchisoriiPedepsele aplicabile minorului:

1) inchisoarea

2) amenda

- pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului

- la alegerea sanctiunii, instanta trebuie sa tina seama de:

gravitatea faptei

de starea fizica

dezvoltare intelectuala si morala

de comportarea sa

de conditiile in care afost crescut sin in care a trait

de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului

- limitele pedepselor principale prevazute de normele de incriminare se reduce pentru minorul infractor la jumatate, fara ca minimul sa poata depasi 5 ani;- dupa stabilirea pedepsei potrivit regulilor mentionate, se vor aplica dispozitiile referitoare la tentativa, circumstante atenuante, etc.

!!!!!! Nu se aplica minorilor pedepsele complementare si nici pedeapsa detentiunii pe viata(pedeapsa de la 5 ani la 20 de ani).

Pedepsele aplicabile minorilor

Daca infractiunea savarsita de minor este pedepsita cu detentiunea pe viata (minorului I se aplica inchisoare de la 5 la 20 ani) alternativ cu pedeapsa inchisorii,instanta va opta pentru una dintre pedepse si apoi va proceda la individualizarea lor;

Minorilor nu li se aplica pedepse coplementare, dar li se pot aplica pedepse accesorii

Condamnarea la pedeapsa inchisorii pentru o infractiune savarsita in timpul minoritatii nu constituie primul termen al recidivei(art.38 Cp) dar constituie antecedent penal de care se tine cont la individualizarea pedepsei pentru o infractiune savarsita ulterior;

Daca minorul este autorul unui concurs de infractiuni pentru care i s-au aplicat atat pedepse cat si masuri educative,se vor aplica regulile prev.de art.34 Cp(Decizia nr.XXX/16 aprilie 2007 a ICCJ-Sectiile Unite).

Pedepsele aplicabile minorului

Condamnatii minori executa pedeapsa inchisorii in sectii speciale din cadrul locului de detinere,separat de majori/in locuri de detinere speciale;

Condamnatii minori isi vor continua invatamantul general obligatoriu si vor dobandi o pregatire profesionala potrivit aptitudinilor lor.

Dupa implinirea varstei de 18 ani-in cursul executarii pedepsei inchisorii-se va aplica condamnatilor si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev.de art.64 Cp.

Suspendarea conditionata a pedepsei aplicate minorului

Termenul de incercare se compune din durata pedepsei la care se adauga un interval de timp cuprins intre 6 luni si 2 ani,fixat de instanta,iar cand pedeapsa este amenda,termenul de incercare este de 6 luni.

Odata cu suspendarea,se poate dispune incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii in conditiile prev.de art.103 Cp-supravegherea nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani.

Suspendarea executariii pedepsei sub supraveghere sau sub control

Potrivit art.110 ind.1 Cp,odata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului se poate dispune pe durata termenului de incercare,dar pana la implinirea varstei de 18 ani,incredintarea minorului unei persoane/institutii prev.de art.103 Cp,putand stabili pentru minor una/mai multe obligatii prev.de art.103 alin.3 Cp iar,dupa implinirea varstei de 18 ani,respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere si obligatiilor prev.de art.86 ind.3 Cp-termenul de incercare se calculeaza dupa aceleasi reguli.

Sunt aplicabile dispozitiile referitoare la revocarea si anularea suspendarii,precum si cele referitoare la reabilitarea de drept a condamnatului.