Proiect_Monitorizare Poluare Ape de Suprafata

8/16/2019 Proiect_Monitorizare Poluare Ape de Suprafata

1/59

COLEGIUL TEHNIC „LAZAR EDELEANU”

PLOIESTI

Profesor coordonator:Stănescu Daniela

Elev:

Clasa: II TCalificare profesională:

Tehnician laborant pentru protecţia calităţii mediului

200

- 1 -


2/59


3/59

5.CONCLUZII

- BIBLIOGRAFIE

ANEXE : e&islaţia europeană a apei

4irecti,a Cadru pentru -pă 526667

- -specte ale implementarii insuficiente a le&islaţiei apei

- 8%iecti,e şi instrumente conţinute de 4irecti,a Cadru pentru -pă

Pro%lemele Calităţii -pelor !n 9omânia

orme Protecţie (uridică a apelor !n 9omânia

Fişe lucru

etode de la%orator utilizate in dezinfectia apei

- 3 -


4/59

ARGUMENT

“În natură nu există nici recompense, nici pedepse , numai consecinţe” (V. Prelog

;-pei ia fost dată puterea ma&ică de a de,eni se,a ,ieţii pe Pământ. 5eonardo7

;u mai pri,im râul ca pe un iz,or de ,isare+ ci ca pe un iz,or de ener&ie< 5".Velican7

Viaţa este imposi%ilă fără apă. 5V. )oran7

Î !"#$% %' (% 22 )%&*"#' +# $#(#,% Z"/% M0"%( % A#" 0&( %*#& D%6.A/%% G##&%( % O&7%"%8"#" N%8"/"(0& U"*# % %/8%* #&"0%% 2995-2915 *

D#$#"/ I*#&%8"0%( A #*&/ ;"%8< !n scopul ridicării ni,elului cunoştinţelor+ fapt ce ,a

condiţiona acţiuni reale. )copurile 4eceniului "nternaţional constau !n sporirea ni,elului de

informare referitor la pro%lemele ac,atice la toate ni,elurile şi crearea condiţiilor fa,ora%ile

pentru or&anizaţii şi persoane cointeresate+ !n realizarea pro&ramelor şi proiectelor tan&enţiale

apelor+ pentru asi&urarea atin&erii scopurilor stipulate la ni,el mondial din punct de ,edere al

pro%lemelor ac,atice.

-pa este componenta cea mai dinamică a mediului natural şi prezintă+ prin sine+ cea mai

importantă resursă naturală. onitorizarea şi pro&nozarea tuturor fenomenelor tan&enţiale apei

reprezintă %aza utilizării raţionale a resurselor ac,atice şi sporirii ,italităţii !n societate+ !n

aspectul luptei cu fenomenele de risc ac,atic. =n ultimele decenii sti/iile pro,oacă (ertfe

omeneşti şi mari pa&u%e economice. )tatistica arată că cel mai mare pericol de moarte sau de

leziuni &ra,e pro,ine de la inundaţii. *ot inundaţiile pot a,aria staţiile de captare şi de epurare a

apei+ !ntrerupând temporar asi&urarea normală a consumului de apă+ de care depinde sănătatea populaţiei.

- 4 -


5/59

)oarele este cel mai important factor !n menţinerea ,ieţii. -pa+ este al doilea ca semnificaţie.

umim planeta noastră P>?*U+ şi tot aşa numim şi suprafeţele de uscat+ de parcă ele ar fi

predominante. 'Uscatul' planetei continentele şi insulele nu sunt deloc uscate. 4e fapt din

'uscat' mai mult de (umătate e acoperit cu apă 5!n formă solidă sau lic/idă7. 4e aceea+ planeta

noastră e numită oarecum impropriu P>?*+ fiind de fapt mai de&ra%ă o PLANETĂ AAPELOR .

Cea mai mare parte din apa de pe *erra e % # +/&%!%8. Pe noi ca oameni ne

interesează mai ales apa dulce+ şi !n particular apa pota%ilă. *otuşi aceasta se o%ţine de cele mai

multe ori din ape dulci de suprafaţă. 4e aceea este re&reta%ilă tendinţa oamenilor de a acorda cea

mai mare parte a atenţiei lor apei pota%ile cu ne&li(area apelor de suprafaţă. =ntre ele şi cele

su%terane e@istă numeroase le&ături+ iar apa pota%ilă se o%ţine frec,ent tot din apa de suprafaţă.

=n plus+ o multitudine de alte utilizări ale apei !n colecti,ităţile umane se %azează pe apele de

suprafaţă+ ceea ce impune să li se acorde importanţa cu,enită.

D"+*&",/8"% %#" (% ";#(/( 7(0,/(/" Pentru o e@plicaţie detaliată a distri%uţiei apei pe

Pământ+ să o%ser,ăm !igura ". )ursele de apă dulce de suprafaţă+ cum ar fi râurile şi lacurile+

!nsumează doar A3.166 Bm3+ ceea ce reprezintă apro@imati, 1106 din totalul de apă. *otuşi+

râurile şi lacurile reprezintă sursele principale pentru apa folosită+ zilnic+ de oameni.

!ig. " Încăl#irea glo$ală %i cre%terea demogra&ică 'or accentua lipsa de apă pota$ilă.

Conform ultimelor studii+ un miliard de oameni suferă din cauza lipsei de apă+ a cărei

penurie se ,a accentua şi mai mult pe ,iitor su% du%la presiune a !ncălzirii &lo%ale şi a cererii tot

mai mari de apă pe fondul creşterii demo&rafice.

- 5 -


6/59

Cercetătorii spun că+ !n acest moment+ o treime din populaţia lumii continuă să trăiască

fără acces la apă de calitate+ fapt pentru care+ !n fiecare zi+ mor 20.666 de persoane+ mai ales

copii. Unul dintre o%iecti,ele )ummitului ondial al 4ez,oltării 4ura%ile de la Do/annes%ur&

din 2662 presupune reducerea la (umătate a numărului de persoane pri,ate de apă pota%ilă+ până

!n 2610+ raportat la anul 1AA6. -sta ar !nsemna că+ zilnic+ apro@imati, 2E#.666 de persoane artre%ui să capete acces la apă de calitate.

*0* )%" /8" % = ;""*0& Pe planetă+ apa este ine&al distri%uită+ iar pentru ca toţi

oamenii să ai%ă acces la ea tre%uie plătit un preţ mare. 'a ni,el &lo%al+ apa a%undă acolo unde

nu trăieşte nimeni'+ spune Pierre C/e,allier+ specialist pentru resursele de apă de la "nstitutul

francez de cercetări pentru dez,oltare. 4e e@emplu+ !n părţile amazoniene ale statului Peru e@istă

multă apă+ dar toată coasta Pacificului este foarte secetoasă.<

'Viitorul este sum%ru+ a,ând !n ,edere faptul că !ncălzirea &lo%ală ,a accelera fenomenul

de e,aporare şi de topire a &/eţarilor+ reducând tot mai mult cantitatea de apă disponi%ilă. =n

plus+ presiunea demo&rafică este !n&ri(orătoare. u creşte numai populaţia mondială+ ci cresc şi

e@i&enţele oamenilor+ odată cu ameliorarea condiţiilor de trai !n ţările emer&ente'+ e@plică

C/e,allier.

N/ +/* ,%" #*&/ *&%+0&*/( %#"> -stăzi+ apa destinată uzului casnic consumul

uman şi i&ienizarea locuinţelor reprezintă 16 la sută din consumul planetar 5faţă de 26 la sutănecesare pentru industrie şi E6 la sută pentru a&ricultură7. Un cetăţean nordamerican consumă !n

medie 066 lzi+ un european !n (ur de 366 litri+ !n timp ce un african nu are la dispoziţie decât

apro@imati, 1626 lzi. 'Pro%lema este că stocarea şi transportarea apei necesită in,estiţii

colosale. *e/nic ,or%ind+ nu este imposi%il+ dar ţările care au ne,oie de apă nu dispun de

mi(loacele financiare necesare ac/iziţionării ei'+ a su%liniat Pierre C/e,allier.

Conform ultimelor studii+ sau constatat următoarele:

aladiile cauzate de consumul de apă omoară+ anual+ circa 10 milioane de copii su% 0 ani+ iar

(umătate din paturile de spital de pe planetă+ !n 1A6+ erau ocupate de %olna,ii suferind de %oli

pro,ocate de apă.

• Apa dulce disponi%ilă suferă+ an de an+ procese de pierdere a calităţilor naturale prin

intense procese de poluare.

- 6 -


7/59

• Pentru consumul pota%il+ mena(er+ industrial+ a&ricol producerea ener&iei se scot anual

din circuit circa 2 266 miliarde tone de apă+ din care circa 06G se !ntorc !n circuit ca ape

uzate+ noci,e+ pentru a căror neutralizare este necesară aceeaşi cantitate de ape curate.

• Cantitatea minimă de apă necesară or&anismului uman este de 0 l !n 2# ore+ din care circa

2 l o reprezintă apa consumată ca atare. Cantitatea de apă cosumată creşte !n condiţiile

unui mediu cald sau unei acti,ităţi fizice mai intense.

• Conform datelor 8r&anizaţiei ondiale a )ănătăţii pentru acoperirea ne,oilor directe ale

populaţiei sunt necesare minimum 166 l de apă pe zi pentru fiecare locuitor.

- 7 -


8/59

1. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA APELOR

DE SUPRAFAŢĂ

-pele dulci de suprafaţă reprezintă ma(oritatea rezer,ei de apă dulce lic/idă. $le

formează reţeaua /idro&rafică+ fără de care peisa(ul &eo&rafic near fi multora de neconceput.orfolo&ic+ ele fac impresia unui sistem ,ascular al pământului+ ceea ce !n anumite pri,inţe şi

sunt.

1.1 C(%+"!"$% ?" $%&%$*#&"+*"$".

-pele de suprafaţă se clasifică !n ape stătătoare 5mări şi oceane+ lacuri etc.7+ ape

curgătoare 5iz,or pârâu râu flu,iu7 şi ape sta&nante. 4istin&em lacuri naturale şi lacuri

artificiale+ cursuri de apă naturale+ modificate artificial re&ularizate sau construite artificial

5canale7. -pele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: de%itul şi ,ariaţiile sale

5la cele cur&ătoare7+ temperatura+ concentraţia şi natura su%stanţelor dizol,ate sau aflate !n

suspensie+ conţinutul %iolo&ic şi micro%iolo&ic etc.+ fiecare masă de apă lic/idă cu al%ia ei şi

,ieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. *otodată+ apele dulci de suprafaţă au şi

numeroase caractere comune: )pre deose%ire de cele su%terane+ ele sunt de re&ulă mai puţin

mineralizate+ mai %o&ate !n elemente %iolo&ice+ mai influenţa%ile de către alţi factori 5naturali şi

antropici7+ mai uşor polua%ile+ mai puţin sta%ile !n caracteristici+ dar totodată au şi capacităţi mai

crescute de aşi automenţine calitatea.

1.2 U*"("% # $* 0%)#"

-pele dulci de suprafaţă sunt folosite in situ 5na,i&aţie+ !m%ăiere+ sporturi nautice+

piscicultură+ /idroener&etică etc.7+ dar mai ales captate şi folosite ex situ pentru ne,oile cele mai

di,erse pentru pota%ilizare+ !n industrie+ transporturi+ a&ricultură etc. eadmisă oficial+

utilizarea directă !n scop pota%il nu este o raritate. 4in di,ersele utilizări+ crucială pentru oameni

rămâne satisfacerea ne,oilor populaţiei+ fiind interzisă prin le&e limitarea accesului ei !n

detrimentul altor folosinţe. a fel de importantă ar tre%ui să de,ină şi asi&urarea apei necesare

,ieţii săl%atice. =n 9omânia+ apele de suprafaţă constituie sursa ma(oră pentru necesităţile umane+

inclusi, pentru apa pota%ilă.

- 8 -


9/59

1.3 P&"$"%(#(# %# /($" # +/&%!%8: &@/&"(# ?" (%$/&"(#

tudiu de ca# )

"ntre& su%%azinul /idro&rafic Pra/o,a *elea(en are o suprafata de 3E3 Bmp si face

parte din %azinul "alomita Huzau+ cuprins intre localitatile Predeal si -dancata. 9especti,asuprafata acopera EAG din suprafata administrati,a a (udetului Pra/o,a.

9eteaua /idro&rafica+ puternic dez,oltata+ formeaza un %azin de forma palmata cu

directia de cur&ere V )$. Principalele rauri care constituie su%%azinul Pra/o,ei sunt Pra/o,a+

4oftana+ *elea(en+ Crico,ul )arat.

*+ul Prao'a este cel mai mare colector al apelor din (udetul Pra/o,a+ cu o lun&ime de

1A3 Bm+ din care primii I Bm si ultimii 1I Bm se afla pe teritoriul (udetelor Hraso,+ respecti,

"lfo,. Principalii afluenti sunt -zu&a+ 4oftana+ *elea(en si Crico,ul )arat+ care la randul lor

dreneaza suprafete intinse si au mai multi afluenti de diferite lun&imi si de%ite.

-eleaenul are o lun&ime de 11A Bm si iz,oraste din asi,ul Ciucas. Principalii sai

afluenti sunt : 4ra(na+ Huco,el+ Crasna+ Var%ilau+ Hu&/ea+ islea si 4am%ul.

Folosintele consumatoare de apa din su%%azinul Pra/o,a preiau apa din surse de

suprafata si din su%teran+ apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa pota%ila+ alimentarea cu

apa industriala+ zoote/nie+ iri&atii+ piscicultura+ a&rement.

Cel mai important consumator de apa este industria+ in cadrul careia industria

petroc/imica este e,ident cea mai reprezentati,a. Consumul pentru populatie are ,alori

considera%ile+ compara%ile cu cele pentru industrie+ cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei+

numarul mare de localitati din (udet si turismul %ine reprezentat.

Faptul ca ponderea in (udet o reprezinta industria petroc/imica conduce la numeroase

pro%leme le&ate de &ospodarirea apelor+ in &eneral+ si de poluarea acestora+ in particular.

-cti,itatea o%iecti,elor din petroc/imie a dus+ inca de la punerea lor in functiune+ cu zeci de ani

in urma+ la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente+ aceasta de,enind

improprie utilizarii ca resursa de apa. *otodata+ e,acuarea apelor uzate de la cele 0 unitati

petroc/imice afecteaza radical calitatea receptorilor acestora.

"n anul 2662+ e,olutia calitatii apelor cur&atoare a fost urmarita si inre&istrata in 1I

sectiuni de supra,e&/ere+ A de ordinul " si E de ordinul ""+ amplasate pe cursuri principale de

rauri si apartinand )istemului ational de onitorin& al Calitatii -pelor.

- 9 -


10/59

*aul Prao'a a fost supra,e&/eat in I sectiuni de control: Predeal+ amonte )inaia+

Cornu+ edelea+ *inosu si a,al *ufani 5J/er&/ita7+ iar r %/( T#(#%# in 3 sectiuni de control:

C/eia+ Jura Vitioarei si oara 4omneasca.

9ezultatele analizelor fizicoc/imice ale pro%elor de apa din cele 1I sectiuni sunt stocate

in %aza de date 9"V$9 si sunt centralizate la ni,el national. Pe %aza acestor date se sta%ilesc

tronsoanele de rau de o anumita cate&orie de calitate+ in raport cu calitatea inre&istrata la &rupele

98 5re&imul de o@i&en7+ J 5&radul de mineralizare7+ *) 5to@ice si specifice7 si J$$9--+

consideranduse concentratia ponderata cu de%itul inre&istrat in sectiunile de control respecti,e.

imitele acestor tronsoane insa sunt relati,e: sta%ilirea unui punct anume unde se

presupune ca se produc modificari importante ale calitatii apei si treceri de la o cate&orie de

calitate la alta este dificila mai ales unde aceste modificari se produc intre sectiuni de controlsituate la zeci de Bilometri departare.

"n cele mai multe cazuri+ aceste fenomene de impurificare+ dar mai ales cele unde se

constata im%unatatiri sale calitatii+ nu se produc punctual+ ci dea lun&ul multor Bilometri de rau.

Prin urmare+ cu e@ceptia cazurilor in care punctul de modificare este e,ident 5confluenta cu un

afluent important+ o e,acuare cu incarcare poluanta considera%ila7+ sau considerat puncte

pro%a%il artificiale+ cu un &rad crescut de incertitudine+ doar pentru a putea imparti lun&imea

unui curs de apa in tronsoane caracteristice. -stfel+ repartitia lun&imii cursurilor de apa din intre&su%%azinul raului Pra/o,a+ pe tronsoane caracteristice+ in anul 2662+ in conformitate )*-)

#E6I1A+ este urmatoarea :

• 36 G 510 Bm7 apa de cate&oria " de calitate+

• 20 G 512A Bm7 de cate&oria a ""a+

• .6 G 5#2 Bm7 de cate&oria a """a

• si 3E G 51A3 Bm7 sunt cursuri de apa depasind ,alorile cate&oriei a """a.

R@/&"(# - Cur&erea râurilor este foarte diferită !n funcţie de pantă+ confi&uraţia al%iei

5ru&ozitate+ formă+ adâncime etc.7 şi de alţi factori. Viteza de parcurs ,ariază pe di,ersele

secţiuni şi este importantă de cunoscut+ mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat

a unei unde de ,iitură sau de poluare. -ceste lucruri se deduc prin analizarea datelor /idrolo&ice

5de%it7 şi de calitate a apei !n di,ersele puncte ale unui râu+ date din care se poate o%ser,a ,iteza

de !naintare a unei anume mase de apă mai ,oluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă 5dee@emplu o undă de poluare7 !ntre două secţiuni de control. odele de cur&ere se pot sta%ili şi

- 10 -


11/59

e@perimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii 5fluoresceină7 sau trasorii

radioacti,i. Cunoscând %ine morfolo&ia al%iei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice+

dar de o%icei al%ia unui râu are o comple@itate prea ridicată pentru a permite o modelare

teoretică a cur&erii a cărei rezultate să fie utile practic+ cu e@cepţia unor porţiuni scurte sau a

râurilor mari şi lente.

=n cadrul aceluiaşi râu+ apa nu cur&e cu ,iteză uniformă+ ci lent spre fund şi maluri şi mai

rapid spre suprafaţă şi mi(loc. 4ar de re&ulă cur&erea nu e laminară ci tur%ulentă iar ,ariaţiile de

pantă+ lăţime+ adâncime a al%iei+ pra&urile şi o%stacolele şi alţi factori determină o cur&ere de

mare comple@itate şi ,aria%ilitate+ incluzând ,ârte(uri+ %ul%oane+ zone de contracurent sau

c,asistaţionare alternând cu repezişuri. -cest fapt la rândul său determină o ,ariaţie spaţială şi

temporală a al%iei râului şi cur&erii apei. *oate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea

apei şi pentru calitatea ecolo&ică+ oferind /a%itate ,ariate !n cadrul aceluiaşi râu+ ceea ce este

esenţial pentru %iodi,ersitate.

8 moleculă de apă face !n unele râuri zile sau săptămâni. 4acă pe parcurs !ntâlneşte un

lac+ molecula de apă poate fi '!ntârziată' mult+ de la zile sau săptămâni până la secole !ntre&i !n

lacuri mari.

9âurile cu cur&ere rapidă şi tur%ulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o

compoziţie relati, uniformă. a râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. -stfel+ apele

9âul este un sistem dinamic+ a cărui morfolo&ie e normal să sufere anumite modificări !n

timp+ atât ca şi confi&uraţie internă a al%iei minore+ cât şi ca modificare a traiectului al%iei+ prin

mi&rarea meandrelor şi alte fenomene.

Fitoplanctonul !n râuri e@istă mult mai mult de cât se credea şi e de ori&ine c/iar din râu

dacă acesta e destul de lun& sau lent sau cu destul &olfuri+ nişe de contracurent etc. Până la

!nceputul anilor KA6 su%iectul a fost sistematic ne&li(at+ considerânduse că fitoplanctonul dinrâuri e nerele,ant deoarece dacă e@istă e adus din lacuri şi nu auto/ton.

=n râuri+ !n spatele o%stacolelor 5%olo,ani+ picioare de pod+ ar%ori etc.7 apar ,ârte(uri+

contracurenţi etc. car sunt de fapt microretenţii de apă care+ !nsumate+ do,edesc că !ntrun râu

putem a,ea de fapt un important procent de apă sta&nantă şi nu 'cur&ătoare' după modelul

clasic. $,aluări cantitati,e direct sau putut face numai relati, recent+ cu a(utorul teledetecţiei

termice+ deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce cur&e normal pe râu. -ceste

rezultate influenţează predicţia e,oluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posi%ilităţilor de producti,itate %iolo&ică a unui râu. 4e asemenea tre%uie luat !n calcul hyporheosul + zona de su%

- 11 -


12/59

fundul apei unde sunt multe ,ieţuitoare ac,atice ce trăiesc continuu sau doar temporar !n

sedimente.

4e la iz,oare spre a,al+ râurile !şi modifică treptat caracteristicile de cur&ere+ confi&uraţia

al%iei şi calitatea apei. Corespunzător ,ariază şi structura %iocenozelor. Pentru peşti putem

distin&e !n zona noastră &eo&rafică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri:

zona fântânelului zona păstră,ului 5specii !nsoţitoare: %oiştean+ &rindel+ zlă,oacă7 zona

lipanului şi moioa&ei 5specii !nsoţitoare: lostriţă+ clean dun&at7 etc.

L%$/&"(# sunt ape stătătoare şi se !mpart !n naturale şi artificiale.

)uprafaţa totală a lacurilor este de circa 2+E milioane Bm2+ adică apro@imati, 1+G din

suprafaţa uscatului7.

- 12 -


13/59

2. FACTORI DETERMINANŢI AI CALITĂŢII APELOR DE

SUPRAFAŢĂ

2.1 F%$*0&" $# "!(/#8#% $%("*%*#% %#(0& # +/&%!%8

Calitatea apei este influenţată de factori antropici şi naturali.

-pele meteorice aduc &aze dizol,ate din atmosferă+ naturale sau pro,enite din poluarea

aerului+ particule de praf+ pul%eri şi particule radioacti,e+ materiale antrenate !n cursul şiroirii pe

suprafaţa solului+ cum sunt frunze+ ier%uri şi alte materiale ,e&etale !n toate fazele posi%ile de

%iode&radare+ %acterii+ ar&ile+ insecticide şi er%icide+ su%stanţe or&anice solu%ile e@trase din

,e&etaţia !n putrefacţie etc.

Utilizările casnice ale apelor aduc aport de material or&anic nede&radat e@. &unoi

mena(er+ &răsimi etc.+ material or&anic parţial de&radat cum ar fi materiale fecale trecute parţial

sau deloc prin proces de epurare+ %acterii inclusi, pato&ene+ ,irusuri+ ouă de ,iermi+ /ârtie+

plastic+ deter&enţi etc.

Utilizarea industrială &enerează un input de materiale or&anice %iode&rada%ile+ solide

anor&anice+ reziduuri c/imice e@trem de di,erse+ ioni de metale.

Folosinţele a&ricole aduc !n apele de suprafaţă cantităţi suplimentare de săruri şi ioni+

resturi de !n&răşăminte c/imice+ insecticide şi ier%icide+ particule de sol+ detritus or&anic.

2.2 V%&"%8"% +%8"0-*#)0&%( % $%("*8"" %#(0& # +/&%!%8

Calitatea apei nu rămâne constantă !n timp+ ci poate să ,arieze din cauza multor factori+

fie produşi de om 5factori antropici7+ fie de ori&ine naturală 5dintre care e,ident la unii are şi

omul o contri%uţie7.

2.2.1. - F%$*0&" %*&0"$"

Factori antropici de ,ariaţie spaţiotemporală a calităţii apelor de suprafaţă sunt !n primul

rând poluările antropice accidentale+ dar şi descărcarea discontinuă de ape uzate ce produce

,ariaţiişoc de concentraţie a poluantului+ &reu de suportat pentru ,ieţuitoarele ac,atice.

"ri&aţiile determină de%ite de re!ntoarcere 5cu !ncărcare specifică7 numai !n perioada de

iri&are a culturii !n cauză. Fa%ricile de conser,e de le&ume de re&ulă funcţionează 5şi deci poluează7 sezonier. -pele fecaloidmena(ere neepurate a(un& !n emisar !n cantităţi crescute la

- 13 -


14/59

anumite ore+ corespunzător pro&ramului locuitorilor. -pele uzate industriale adesea se &enerează

!n perioadele de acti,itate a fa%ricii 5cu e@cepţia celor unde se lucrează !n 3 sc/im%uri7+ iar

deter&enţi şi alte su%stanţe se antrenează la sfârşit de sc/im% sau !n pauze când se fac spălări etc.

2.2.2. - F%$*0&" %*/&%("

C0"8""(# $(")%*"$#: -pele din topirea zăpezii sunt noroioase+ moi+ cu conţinut %acterian

ridicat. -pele !n perioade de secetă sau din zone aride sunt dure şi cu conţinut mineral !nalt+

semănând cu apele su%terane. -pele la inundaţii sunt noroioase şi adesea au antrenat o

multitudine de compuşi di,erşi. 9adiaţia solară+ ,ânturile+ ,ariaţia de temperatură şi ciclul

!n&/eţdez&/eţ+ atacă şi sfărâmă rocile dure+ &enerând astfel şi particule antrena%ile de ape ca

suspensii.

C0"8""(# 7#07&%!"$#: -pele de munte+ cu cur&ere rapidă+ diferă de cele de şes ca putere

de transport+ &radient+ acoperire a al%iei etc. =n apropierea mării+ ,ântul aduce cantităţi

importante de săruri ce a(un& apoi !n ape determinând salinitate crescută.

C0"8"" 7#0(07"$#: )olurile ar&iloase produc noroi. Cele or&anice şi mlaştinile produc

coloraţie. *erenurile culti,ate dau particule de sol+ !n&răşăminte+ ier%icide şi insecticide. 9ocile

fisurate sau fracturate permit intrarea !n apele su%terane a %acteriilor+ suspensiilor etc. Conţinutul

mineral depinde de roci+ atât cantitati, cât şi calitati,. -stfel+ capacitatea relati,ă de deza&re&are

a apei este de 1 pentru &ranit+ 12 pentru calcar şi 6 pentru sareL Prezenţa acti,ităţii /idrotermale

sau ,ulcanice poate duce la mari poluări 'naturale'+ căci unele ape ,ulcanice au aciditate e@tremă

5 lacul MaNa/ "d(en din insula Da,a+ cu pO 1+0 L7. a fel de mari influenţe pot a,ea alunecările de

teren+ cedarea %ruscă a &/eţarilor sau domurilor de sare sau alte asemenea e,enimente

catastrofice naturale ce duc la descărcarea %ruscă de ape cu mare conţinut salin sau de suspensii.

V#7#*%8"%: Ve&etaţia atacă prin rădăcini 5mecanic7 şi prin mecanisme %ioc/imice roca

dură+ &enerând astfel şi particule antrena%ile de ape ca suspensii. =n plus produce frunziş şi alteresturi ,e&etale+ care cad direct !n ape sau sunt antrenate de ,ânt sau ,iituri. Ve&etaţia ac,atică

influenţează şi ea calitatea apei: Procesele %ioc/imice producti,e sau de de&radati,e re&lează

adesea cantitatea de azot şi fosfor+ pOul+ car%onaţii+ o@i&enul dizol,at şi alte su%stanţe din apă.

-cest control este pre&nant !n lacuri dar poate să se manifeste şi !n râuri.

A0*")/(: *oamna !n ape e antrenat frunziş şi alte resturi ,e&etale+ modificânduse

culoarea+ &ustul+ conţinutul %acterian şi cantitatea de car%on or&anic şi azot din ape. )ezonul mai

uscat determină creşterea concentraţiilor de săruri. 8r&anismele ac,atice se dez,oltă şi ele

- 14 -


15/59

sezonier. -mestecul apei din lacuri se produce sezonier. "nundaţiile sunt şi ele de re&ulă

sezoniere+ la fel şi perioadele secetoase+ cu de%ite reduse.

V%&"%8"% "/&: iua al&ele din apă produc o@i&en+ noaptea consumă. Concentraţia de

o@i&en dizol,at prin urmare ,ariază şi ea !ntro anumită măsură.

P&%$*"$"(# )%%7#&"%(# cu pri,ire la resursele naturale: *erenurile suprapăşunate sau

denudate sunt suscepti%ile la eroziune Pădurile mult mai puţin+ dar sunt sursă de detritus or&anic+

ca şi mlaştinile.

2.2.3. %.V%&"%8"% %*/&%( = +%8"/ % $%("*8"" %#(0& # +/&%!%8

Ca urmare a acestor factori ma(ori şi a altora+ calitatea apei din râuri este ,aria%ilă !n

spaţiu. 4iferenţele pot fi mari !n râurile cu %azin mic+ deoarece un sin&ur factor din cei amintiţi

poate modifica ma(or calitatea apei. a râuri cu %azin de su% 166 Bm2 ,ariaţiile di,erşilor

parametri atin& adesea ma&nitudini de mai multe ordine de mărime+ pe când in cazul râurilor cu

%azin /idro&rafic mai mare+ de peste 166 Bm2+ calitatea este mult mai constantă+ ,ariaţiile fiind

de re&ulă cu ma@im un ordin de mărime pentru fiecare parametru c/imic. Pe %aza ordinii

concentraţiilor ionilor ma(ori+ putem clasifica apa râurilor !n 2# de &rupe. 9âurile mari !nsă cur&

prin re&iuni ,ariate din punct de ,edere &eolo&ic şi se produce un amestec al di,erselor tipuri de

ape+ !ncât nu se mai pot face asemenea diferenţieri şi a,em !n final un sin&ur tip de apă. =n peste

AEG din cazuri apa pe care o ,arsă râurile !n oceane este apă calcico%icar%onatată.

=n concluzie+ nu orice apă naturală nepoluată antropic este utiliza%ilă pentru consum

uman+ nee@istând o apă naturală 'standard' faţă de care să le considerăm pe altele ca 'poluate

natural' deşi concepţia antropocentristă a făcut să apară şi un asemenea termen+ rele,ant numai

pentru utilizare apei de către om şi nu pentru !nţele&erea apei !n ansam%lu. 8ricum+ !n aproape !n

toate apele e@istă ,iaţă care sa adaptat condiţiilor respecti,e. u acelaşi lucru se poate spune

despre apele cu calităţi modificate de om.

2.2.3. ,. V%&"%8"% %*/&%( = *") % $%("*8"" %#(0& # +/&%!%8

4e asemenea+ ,ariaţia calităţii apei din cauze naturale poate fi semnificati,ă şi !n timp+

periodică sau neperiodică+ de cauză %iotică sau a%iotică+ internă sau e@ternă acelei mase de apă.

Variaţiile depind mult de re&imul /idrolo&ic al respecti,ei ape de suprafaţă şi de ori&inea şi

comportarea fizicoc/imico%iolo&ică a di,erşilor constituenţi.

Pentru râuri+ ,aria%ilitatea temporală cea mai mare şi tipică este cea a de%itului. -ceastă,ariaţie determină importante ,ariaţii ale concentraţiei de ioni şi alte su%stanţe dizol,ate

- 15 -


16/59

transportate. Primul &ând ar fi că un de%it mai mare duce la concentraţii mai mici+ prin diluţie. =n

practică lucrurile sunt mult mai comple@e+ putânduse distin&e E modele.

Primul model este !ntrade,ăr scăderea concentraţiei odată cu creşterea de%itului+ prin

diluţie+ şi se ,erifică de re&ulă pentru principalii ioni. Un alt doilea model este o creştere limitată

a concentraţiei odată cu creşterea de%itului. -cest lucru se !ntâmplă pentru materiale or&anice şi

compuşii de azot pe care apele de şiroire !i spală de pe sol şi !i duc !n râu. Un al treilea model de

corelaţie este o cur%ă pesudo&aussiană+ cu un ma@im atins la ,ârful de ,iitură+ prin diluţie. -l

patrulea model este creşterea e@ponenţială a concentraţiei suspensiilor şi a su%stanţelor ataşate

acestora+ cum sunt metalele şi pesticidele. -l cincilea model este unul de tip %uclă+ ce apare la

inundaţii+ unde ma@imul de tur%iditate este atins !naintea ma@imului de de%it. -l şaselea model

este concentraţia c,asiconstantă !n ciuda creşterii de%itului+ şi se ,erifică !n caz că apa din râu are

pro,enienţă predominant su%terană+ ca !n re&iunile carstice+ sau dacă alimentarea se face dintrun

lac sau dacă su%stanţele !n cauză au ori&ine atmosferică. -l şaptelea model de e,oluţie este o

comportare nere&ulată a concentraţiei+ fără clară corelare cu de%itul+ ce se ,erifică !n cazul

aporturilor e@terne !ntâmplătoare sau a fenomenelor %iolo&ice ,aria%ile din apă nele&ate de de%it

ci de alţi factori cum e ciclul nictemeral 5noapte zi7.

2.3 I!(/#8% $0)0"8"#" %*/&%(# % %#" %+/&% !0(0+"8#(0& #"

-pele de suprafaţă pot a,ea compoziţie ,aria%ilă şi fără a fi 'poluate' de om. Principalele

su%stanţe ce se &ăsesc !n mod natural dizol,ate !n apă au şi influenţă considera%ilă asupra

calităţii ei şi a posi%ilelor folosinţe umane+ lucru de care tre%uie ţinut cont !nainte de a analiza

ni,elul şi impactul poluanţilor de ori&ine antropică. Cele mai frec,ente su%stanţe prezente

naturale !n ape şi care influenţează calitatea şi utilizările posi%ile sunt:

S"("$#% 5%io@id de siliciu )i827 are concentraţii de o%icei de la 1 la 36 m& litru+ dar aufost &ăsite ape şi cu #666 m& litruL =n prezenţa calciului şi ma&neziului+ se depune !n %oilere şi

tur%ine de a%ur+ precipitatul e foarte aderent şi crează pro%leme mari de utilizare a apei. =n

sc/im% la ape moi se adau&ă silice pentru a pre,eni corodarea ţe,ilor de fier.

F"#&/( se &ăseşte de re&ulă !n concentraţii de su% 6+0 m& litru !n ape o@i&enate+ dar la

ape su%terane urcă des spre 06 m& l. a ape acide termale+ ape de mină şi ape uzate industriale

sau &ăsit concentraţii de I666 m& litru.... a ape %ine aerate la concentraţie de peste 6+1 m&

litru precipită+ cauzând tur%iditate+ ru&inire+ pătarea /ainelor la spălat+ modificând &ustul şi

mirosul. Peste 6+2 m& litru face ca apa să fie improprie ma(orităţii folosinţelor industriale.

- 16 -


17/59

Frec,ent se practică din aceste moti, deferizarea apei. $l nu afectează sănătatea. Frec,ent e@isă

!n or&anismul uman un deficit. -%sor%ţia intestinală e foarte diferită.

M%7%/( apare de re&ulă !n concentraţii de su% 6+2 m& litru. -pa su%terană şi apele de

mină conţin uneori peste 16 m& litru iar apele din lacurile de acumulare care au suferit

fenomenul de in,ersare 5turno,er sezonier7 pot a(un&e la peste 106 m& litru. a concentraţii de

peste 6+2 m& litru+ !n prezenţa o@i&enului+ precipită + cauzând depuneri !n reţele de distri%uţie a

apei şi filtre. Peste 6+2 m& litru face ca apa să fie pro%lematică pentru multe folosinţe

industriale. 4e aceea se practică uneori deman&anizarea apei. $ste esenţial pentru ,iaţă. 8mul

necesită 1+0 0 m& zi. u este to@ic.

C%($"/( a(un&e uneori !n râuri la I66 m& litru+ dar !n ape foarte sărate poate atin&e

E0666 m& litru. $l nu afectează sănătatea dar prin duritatea crescută poate afecta conductele+spălatul+ poate afecta &ustul alimentelor de e@emplu ceaiul+ cafeaua etc.

M%7#"/( a(un&e uneori !n unele râuri la mai multe sute m& litru+ !n apa mării sunt

peste 1666 m& litru !n ape foarte sărate poate atin&e 0E666 m& litru. Calciul şi ma&neziul se

com%ină cu %icar%onatul+ car%onatul+ sulfatul şi silicea şi se depun ca 'piatră' aderentă !n %oilere+

calorifere şi alte asemenea. =n plus ionii de calciu şi ma&neziu se com%ină cu acizii &raşi din

săpunuri şi reduc puterea de spălare a acestora+ fiind necesare cantităţi mult mai mari de săpun

pentru a face clă%uci şi a spăla. a&neziul !n concentraţii mari are efect la@ati,+ producânddiaree de e@emplu la cei neo%işnuiţi cu acea apă. ulţi oameni au deficit de ma&neziu+ dar de

o%icei din cauza a%sor%ţiei reduse a lui din cauze interne.

S0"/( este metal alcalin+ al Ilea element c/imic ca răspândire pe *erra. -tin&e !n unele

râuri concentraţii de 1666 m& litru+ !n apa mării 16.666 m& litru şi !n ape foarte sărate c/iar

20.666 m& litru. Vântul !l duce din mare până la 166 Bm !n interiorul continentului şi poate

polua apa su%terană. Cantităţi mari in&erate pot produce /ipertensiune arterială. Peste 06 m&

litru !n prezenţă de suspensii produce spumare ce accelerează precipitarea şi depunerea de

'piatră' !n %oilere şi cazane iar peste I0 m& litru de sodiu crează pro%leme !n fa%ricarea &/eţii.

P0*%+"/( este tot metal alcalin+ esenţial pentru ,iaţă. $ de o%icei su% 16 m& litru+ atin&e

!nsă 166 m& litru !n unele iz,oare termale şi peste 20.666 m& litru !n ape sărăturoase. Peste 06

m& litru !n prezenţă de suspensii produce spumare ce accelerează precipitarea şi depunerea de

'piatră' !n %oilere şi cazane. $@cesul e to@ic pentru peşti.

C%&,0%*/( e de re&ulă aproape a%sent !n ape de suprafaţă şi su% 16 m& litru !n apesu%terane+ dar creşte !n ape care au mult sodiu.

- 17 -


18/59

B"$%&,0%*/( e de re&ulă su% 066 m& litru dar poate urca la peste 1666 m& litru !n ape

cu mult %io@id de car%on. a !ncălzire+ %icar%onatul se transformă !n apă+ %io@id de car%on şi

car%onat. -cesta se com%ină cu calciu şi ma&neziu şi formează depuneri calcare !n interiorul

ţe,ilor+ cazanelor etc. creând mari pro%leme. 4e aceea+ ape cu !ncărcarea mare de alcaline şi

%icar%onaţi sunt improprii multor folosinţe industriale.

S/(!%8"" sunt de re&ulă su% 1666 m& litru !n ape+ dar pot a(un&e la 266.666 m& litru !n

ape salmastre. )ulfaţii se pot com%ina cu calciul şi precipita ca depuneri aderente !n cazane şi

instalaţii. Concentraţii peste 206 m& litru nu sunt admise !n unele utilizări industriale. -pa cu

066 m& litru e amară iar la peste 1666 m& litru catarală 5iritantă7. -u roluri !n or&anismul

animal dar nu sunt esenţiali căci pot fi produşi intern din alte su%stanţe. Pot la concentraţii mai

mari !n apa pota%ilă produce diaree+ dar !n timp e@istă o anumită o%işnuire.

C(0&/&"(# au concentraţii de o%icei su% 16 m& litru !n re&iuni nearide+ !n sc/im% !n apa

mării depăşeşte 1A366 m& litru şi !n unele ape foarte sărate c/iar 266.666 m& litru. a

concentraţii peste 166 m& litru &ustul apei este sărat. =n multe industrii concentraţia de cloruri

peste 166 m& litru e inaccepta%ilă. -pa cu e@ces de cloruri nici pentru consumul uman nu e

adec,ată+ putând a,ea efecte noci,e asupra sănătăţii.

F(/0&/( de re&ulă nu depăşeşte 61 m& litru !n ape de suprafaţă şi 16 m& litru !n cele

su%terane+ dar n unele ape foarte sărate atin&e 1I66 m&litru. Fluorul !n concentraţii până la 1+0m& G litru are efect %enefic asupra sănătăţii umane+ la mai mult se produc afecţiuni ale dinţilor şi

oaselor.

N"*&%8"" !n ape de suprafaţă nepoluate sunt de o%icei su% 1 m& litru+ uneori până la 0

m& litru. =n ape su%terane pot atin&e 1666 m& litru. 4e aceea uneori apele su%terane tre%uie

amestecate cu alte ape pentru a putea fi utilizate. a peste 166 m& litru apa are &ust amar şi

poate fi dăunătoare sănătăţii. Poate &enera met/emo&lo%inemie la copii.

S0("# "0(;%*#: 4e re&ulă nu depăşesc 3666 m& litru la ape de suprafaţă sau 0666

m& litru la ape su%terane. =n re&iuni aride sau cu sărături se poate a(un&e la 10.666 m& litru şi

e@istă ape sărate cu peste 366.666 m& litru solide sol,ite. Cantităţi de peste 066 m& litru solide

dizol,ate fac apa improprie consumului uman iar multe industrii necesită apă cu !ncărcare su%

366 m&litru.

- 18 -


19/59

2.3.1 - I!(/#8# ""$*#

a multe su%stanţe+ cum sunt de e@emplu metalele+ esenţială nu e doar concentraţia 5deci

cantitatea7 ci forma 5sol,ită respecti, le&ată7. )unt mulţi factori ce inter,in. -stfel+ metalelor le

creşte solu%ilitatea şi mo%ilitatea la scăderea pOului+ creşterea salinităţii+ prezenţa factorilor de

c/elare+ deter&enţilor sau a proceselor redo@. -cidifierea apei mo%ilizează metalele &rele din

sedimente şi astfel determină !n mod secundar o poluare cu metale a apei. =n plus+ tre%uie ţinut

cont că efectele %iolo&ice ale unui anumit compus depind nu doar de concentraţia lui !n apă+ ci şi

de %iodisponi%ilitatea lui dacă se a%soar%e !n or&anismul ,iu+ dacă e@istă %ioacumulare !n

indi,id sau acumulare !n lanţul alimentar etc. Compuşii or&anici suferă procese de a%sor%ţie+

e,aporare+ /idroliză+ fotoliză+ procese %ioc/imice etc. şi deci !şi modifică concentraţia !n timp....

2.4. E!#$*#(# )0"!"$&"" %*&0"$# % &@/&"(0& ?" (%$/&"(0&2.4.1 P&0,(#)# 7##&%*# # %)#%%% &@/&"(0&

Vec/ea paradi&mă 'omul contra naturii' a lăsat urme teri%ile pe râuri+ pe care societatea

umană a depus eforturi deose%ite să le !m%lânzească. 4eşi sa do,edit profund dăunătoare+ ieşim

cu &reu din %raţele acestei concepţii. 8amenii de ştiinţă nu au prea ştiut sau nu sau străduit nici

ei foarte tare să transmită concluziile lor către cei ce iau decizii+ lăsând impresia că mult timp sa

făcut ştiinţă pentru ştiinţă. =n trecut de râuri sau ocupat mai ales in&inerii şi nu &eomorfolo&ii.

e!nţele&ând e,oluţia naturală şi dinamica unui râu+ in&inerii lau considerat sau au !ncercat să !l

forţeze să de,ină un element static+ pre,izi%il şi comanda%il+ cu de%it cu oscilaţii reduse şi mai

ales cu al%ie constantă+ lucru comod pentru cadastru+ fond funciar+ infrastructuri etc. dar contrar

naturii. -stfel sau făcut masi,e lucrări antierozi,e şi antiinundaţii şi totuşi pro%lemele persistă+

ceea ce e firesc+ deoarece au fost ,izate efectele şi nu cauzele. '-mena(ând' cursuri de apă+ omul

a ne&li(at faptul că orice modificare a stării naturale are şi efecte ne&ati,e şi că ar tre%ui studii de

impact foarte atente. -stfel+ la ma(oritatea râurilor mari din $uropa şi alte continente sau făcut

!n trecut masi,e amena(ări pentru na,i&aţie+ limitarea inundaţiilor+ câşti&ul de teren a&ricol etc.

-stăzi se constată că multe amena(ări tre%uie demolate+ cu toate reticenţele ce se mai manifestă.

Pentru că masi,ele amena(ări /idrote/nice au o multitudine de efecte nedorite:

T"#% )#%(0&. Una din cele mai frec,ente măsuri a fost tăierea meandrelor. -cest

fapt !nsă duce la creşterea ,itezei de cur&ere+ care măreşte eroziunea+ ceea ce atra&e lăţirea sau

şi adâncirea al%iei. Prin aceasta omul pierde mai mult teren a&ricol decât a câşti&at prin tăierea

meandrelor sau e forţat să !ndi&uiască râul.

- 19 -


20/59

Î"7/"&"(# &@/&"(0&. =ndi&uirea pare să rezol,e pro%lema inundaţiilor şi eroziunii prin

râuri. 4ar ea ar tre%ui folosită cu măsură+ numai !n locuri esenţiale 5localităţi+ infrastructuri

importante7 şi păstrate zone inunda%ile pentru apele mari+ deoarece !ndi&uirile crează pro%leme

mult+ printre care distru&erea zonelor umede şi afectarea ,ieţii ac,atice+ scăderea capacităţii de

autoepurare etc. Viteza crescută de cur&ere face ca mediul să nu mai fie fa,ora%il multor speciiac,atice. 4ispare şi efectul lor filtrant+ ceea ce afectează calitatea apei. Viteza crescută de cur&ere

nu e fa,ora%ilă sedimentării+ ceea ce reduce şi ea calitatea apei. $roziunea nu dispare ci se mută

la fundul al%iei+ ceea ce su%minează malurile sau adâncind râul co%oară ni,elul freatic ceea ce

afectează ,e&etaţia şi seacă fântânile+ iar apărarea antiinundaţii prin di&uri !nseamnă de fapt

mutarea pro%lemei spre a,al unde râul nu e !ndi&uit sau unde di&ul ,a fi mai sla% şi ,a ceda etc.

Ha mai mult+ odată apa trecută peste di&uri+ la scăderea ni,elului apei din cursul principal al

râului nu se mai poate retra&e de pe zona inundată+ o%ţinândue astfel o mare prelun&ire a perioadei de inundaţie+ deci efect contrar celui scontat prin !ndi&uire. ari flu,ii sunt astăzi

!ndi&uite pe porţiuni mari: ilul pe peste 1666 Bm+ Ouan&Ooul pe peste E66 Bm+ 9âul 9oşu din

Vietnam pe peste 1#66 Bm iar !n %azinul ississippi peste #066 BmL 4in punct ,edere ecolo&ic

nu sunt deloc nişte râuri fericiteL

B#*0%% %(,""(0&. Hetonarea al%iilor râurilor este cea mai dăunătoare măsură din toate.

$a !nsemnă distru&ere peisa&istică şi distru&ere %iolo&ică+ dar şi afectarea calităţii apei şi a

capacităţii de a rezista poluării+ prin diminuarea &ra,ă a capacităţii de autoepurare. 4acă nicimecanic nu se asi&ură o al%ie cu curs ,ariat+ ci una uniformă+ şi asta pe porţiuni lun&i+ râul este

condamnat şi de,ine doar un canal de scur&ere a unui fluid pe care nu mai merită să !l numim cu

ade,ărat apă. -lternati,e la %etonare e@istă destule+ de e@emplu cuşti cu pietre+ %locuri de piatră

sau fascine de lemn !n e@teriorul localităţilor... =n plus+ impermea%ilizarea malului !mpiedică o

comunicare cu apele su%terane din ,ecinătate şi astfel se a(un&e fie la o sărăcire a acestora !n

de%it ş c/iar o co%orâre a ni,elului freatic 5cu &ra,e consecinţe asupra ,e&etaţiei7 fie+ la iri&are

sau precipitaţii a%undente la o creşterii a ni,elului freatic şi c/iar !nmlăştinire a zonelor !n,ecinate din cauza drenării insuficiente.

L8"% ?" ";#(%% %(,""(0& )"0. Pentru a putea prelua de%ite de inundaţie+ multe

al%ii minore au fost lăţite dar şi fundul a fost ni,elat. -cest fapt face ca la de%ite mici şi ,iteza de

cur&ere să fie foarte redusă+ adâncimea la fel+ să crească temperatura râului şi astfel să scadă

concentraţia de o@i&en+ să se depună tot sedimentul din suspensii şi al%ia să nu mai ai%ă ,ariaţia

necesară pentru ,iaţa din râu etc. Corect este să amena(ezi o minial%ie pentru ape mici+ cu

coturi+ %ul%oane şi repezişuri+ cu ,ariaţii de ,iteză+ cu pietre şi stânci care să dea direcţionările

necesare etc.

- 20 -


21/59

P&%7/&" %&*"!"$"%(#. Pe multe râuri sau construit pra&uri de %eton pentru a scădea panta

5deci ,iteza şi puterea erozi,ă7 şi a crea %ul%oane şi o mai %ună o@i&enare. 4ar pra&ul de %eton

nu e cea mai ecolo&ică soluţie+ putânduse face mai %ine &rămezi de %olo,ani sau stânci !n al%ie.

I7"#"%% ?" &%7%% %(,""(0& )"0. =ncă mai !ntâlnim ideea de 'i&ienizare' a

al%iilor !n sensul !ndepărtării ,e&etaţiei+ ar%orilor şi altor 'o%stacole'+ prin tăiere sau c/iar

dra&are a al%iei c/iar fără necesităţi reale pentru na,i&aţie sau pentru !ndepărtarea o%stacolelor

mari şi a mări de%itul preala%il !n al%ie la inundaţii+ ci pentru a '!m%unătăţi' cur&erea şi

'estetica' râului+ mai ales când !n ,e&etaţie sa a&aţă &unoaie sau plante moarte duse de ape şi

edilii consideră că cea mai comodă soluţie e o al%ie care să asi&ure că totul e 'cărat la ,ale' de

râu şi 'mizeria' nu se opreşte pe acea secţiune. -ceastă practică este dăunătoare şi do,edeşte

ne!nţele&erea râului ca un ecosistem. '8%stacolele' din al%ie sunt foarte importante pentru ,iaţa

ac,atică. Holo,anii+ stâncile etc. modifică re&imul de cur&ere+ fac zone de repeziş şi de

contracurent+ %ul%oane etc. dar şi mai importante sunt ar%orii din al%ie+ rădăcinile+ plantele

ac,atice. $le modifică şi mai comple@ cur&erea+ şi cu efecte micro+ deoarece forma şi densitatea

diferită a platelor de apă+ indi,iduale sau !n &rupuri %ancuri+ determină re&imuri şi ,iteze

specifice de cur&ere şi microcur&ere+ ce pot fi calculate dacă ştim specia 5Unele plante cresc

tur%ulenţa cur&erii+ altele dimpotri,ă...7. !n plus suprafeţele plantelor sunt foarte diferite ca

ru&ozitate+ material etc. Cum fiecare ,ieţuitoare ac,atică are un anumit re&im de cur&ere care !i

prieşte+ şi e,entual un anumit tip de suprafaţă optimă pentru a se ataşa+ numai plantele ac,atice!n cantitate şi di,ersitate suficientă pot oferi /a%itatul optim pentru o lar&ă %iodi,ersitate !n râu+

!ncepând cu planctonul şi mer&ând până la specii de peşti de mari dimensiuni. )u% trunc/iuri şi

!n %ancuri de plante &ăseşte fauna refu&iu şi supra,ieţuieşte la ape mari şi de acolo recolonizează

râul.

A/$8"/"(# "*#&,%"%(#. 8amenii eu ela%orat şi planuri /idrote/nice care c/iar dacă

te/nic şi economic ar putea fi realizate sunt dea dreptul iresponsa%ile ca potenţiale consecinţe

climatice şi ecolo&ice.

-cţiunea !n situaţii de inundaţii sau accident /idrote/nic este o importantă acti,itate de

apărare ci,ilă dar totodată şi de mana&ement al apei. =n 9omânia+ acti,itatea este re&lementată

de e&ea -pelor 5reprodusă !n e@tras !n fasciculul A din prezenta serie de %roşuri7 şi !n mod

specific !n Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice+ apro%at prin Hotărârea uvernului nr!

"#$ din % august &''', pu%licată !n onitorul 8ficial al 9omâniei nr. 30 din 13 au&ust 1AAA.

- 21 -


22/59

3. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

8rice acti,itate umană e o potenţială sursă de poluare a apelor+ e,entual indirectă 5prin

intermediul poluării atmosferei sau solurilor7. Poluarea a !nceput pro%a%il cu milenii !n urmă+

odată cu primele oraşe. -poi a ,enit mineritul+ despăduririle+ &unoaiele+ de,enind de(a o pro%lemă ma(oră !n "mperiul 9oman şi C/ina antică. Poluarea radioacti,ă a !nceput a%ia !n anii

K#6... 4espăduririle au fost masi,e !n ultimii 266366 de ani+ acum continuă să fie intensi,e !n

-merica de )ud şi -frica.... 4ar şi re!mpăduririle pot aduce poluare+ căci !nlocuirea pădurilor de

foioase cu conifere determină aprecia%ile scăderi de pO.... Continuă să se reducă zonele umede+ a

crescut mult uzul de fertilizante şi pesticide !n a&ricultură+ sa intensificat mineritul+ industria+

consumul primar de ener&ie şi sau !nmulţit accidentele industriale &ra,e.....

Poluarea apelor este definită !n di,erse moduri. -stfel+ Conferinţa de la Jene,a din 1AI1

o prezintă ca modificarea directă sau indirectă a compoziţiei sau stării apelor unei surse oarecare+

ca urmare a acti,ităţii omului+ astfel !ncât apele de,in inadec,ate utilizărilor pe care le au !n mod

o%işnuit+ ridicând risc pentru sănătatea omului şi pentru inte&ritatea ecosistemelor ac,atice'.

Unii recunosc şi noţiunea de poluare naturală. =n acest sens+ o definiţie simplă şi lar&ă a

poluării ar fi: P0(/%% %#" )0"!"$%% $%("*8"" %$#+*#"% %*0&"* %$*";"*8"" /)%# +%/

= /&)% /0& !#0)## %*/&%(#.

4efiniţiile sunt deci destul de ar%itrare+ pentru că de fapt şi poluarea 'naturală' uneori nu

e c/iar naturală apa ano@ică pro,ine adesea de la fundul unui lac artificial+ in,aziile de al&e

apar mai ales pe terenul e@cesului de nutrienţi &enerat de poluarea cu nitraţi şi fosfaţi+ suspensiile

după ploi masi, ,in !n mare parte de pe terenuri poluate sau defrişate de om....

Poluarea apelor de suprafaţă constituie la ora actuală o pro%lemă ma(oră şi care la scară

&lo%ală se ,a amplifica+ deoarece !n lumea a """a se dez,oltă rapid mari oraşe fără sanitaţie

corespunzătoare+ industria c/imică+ a&ricultură cu tot mai mult uz de produşi c/imici şi minerit

cu te/nolo&ii cu &ra, impact de mediu.

*re%uie ţinut cont şi de interdependenţa dintre apele de suprafaţă şi cele din celelalte

compartimente ale /idrosferei: Precipitaţiile introduc poluanţi din atmosferă+ apele su%terane

aduc şi ele di,erşi componenţi+ respecti, poluarea apelor de suprafaţă determină adesea poluarea

celor freatice+ râurile poluează lacurile ţi mările !n care se ,arsă etc.

- 22 -


23/59

3.1 S/&+# # 0(/%

)ursele de poluarea a apei se clasifică !n principal !n surse or&anizate şi neor&anizate.

3.1.1 S/&+# # 0(/% 0&7%"%*#

Cele or&anizate sunt+ !n principal: apele reziduale comunale 5fecaloidmena(ere7 apele

reziduale industriale apele reziduale a&rozoote/nice. -pele fecaloidmena(ere sunt poluate mai

ales c/imic 5su%stanţe or&anice+ deter&enţi etc.7 şi %acteriolo&ic şi pro,in !n principal din spălat

şi de la &rupuri sanitare. 4e e@emplu râul amuna care cur&e prin eN 4el/i are amonte o

!ncărcare de E0.666 %acili coli litru iar !n a,al de 2#6.666.666 %acili coli pe litruL =n cadrul celor

industriale+ de mare di,ersitate+ tre%uie menţionate cazurile mai deose%ite ale apelor uzate

radioacti,e 5din minerit+ centrale nuclearoelectrice etc.7+ ale celor poluate termic 5surse ,ariate+

mai ales centrale termice7+ din industria e@tracti,ă şi prelucrătoare de ţiţei+ din mineritul cu profil

de metale neferoase+ din industria c/imică.

8 mare sursă de poluare apelor de suprafaţă este mineritul /idraulic+ procedeu cu impact

deose%it de mare faţă de mediu. )ursele or&anizate de re&ulă poluează continuu sau sistematic şi

sunt de o%icei cunoscute şi supra,e&/eate+ calculânduse totalul emisiilor.

3.1.2 S/&+# # 0(/% #0&7%"%*#

)ursele neor&anizate sunt !n principal: surse indi,iduale fără sistem de canalizare

reziduuri solide depozitate !l locuri moduri neadec,ate pesticide+ !n&răşăminte spălate de apele

meteorice sau de iri&aţie.

8 importantă sursă neor&anizată de poluare sunt sărurile folosite iarna pe şosele contra

zăpezii şi poleiului. ulte ţări dez,oltate au interzis sau limitat se,er !mprăştierea de sare+ dar la

noi continuă. $ste o sursă de poluare importantă:

=n sursele neor&anizate se includ !nsă şi sursele 0$%"0%(# 5spălarea de animale+ utila(e

etc topirea inului şi cânepii+ de,ersări di,erse7 şi %$$"#*%(# 5de e@emplu inundaţii şi alte

calamităţi+ de,ersări !n urma unor accidente industriale+ rutiere etc.7+ care sunt &reu de

monitorizat şi rămân adesea necunoscute.

)ursele accidentale inter,in mai rar+ dar pot a,ea deose%ită &ra,itate+ iar poluarea poate

sur,eni pe căi neaşteptate. "ată câte,a poluări accidentale deose%ite+ sur,enite !n Franţa !n anii

1AI1A+ şi care au afectat surse de apă ce deser,eau peste 066666 locuitori: Un incendiu lauzina )andoz+ !n cursul stin&erii căruia apa utilizată de pompieri a antrenat !n 9in produse

or&anofosforice şi or&anomercurice pră%uşirea !n apele oirei a unui camion !ncărcat cu

- 23 -


24/59

deter&ent de,ersarea+ !n urma unui accident rutier+ a 26666 l %enzină uşoară dintro cisternă ....

*ot studiul precedent citează alte numeroase poluări !n urma stin&erii unor incendii+ prin cada,re

de oameni şi animale a(unse !n castele de apă+ poluări ,oluntare şi c/iar criminale+ inundaţii+

refularea canalizării !n uzine de apă şi c/iar poluare accidentală a unei surse considerate prefect

prote(ate+ prin ..... pră%uşirea unui a,ion e@act !n acel loc. =n Herlin un poluant or&anoclorurat aa(uns !n canalizare şi a dizol,at materialul de etanşare dintre se&mentele de conducte+ ducând la

e@filtrări masi,e ale apelor uzate !n sol+ deci o catastrofă !n lanţ..

4acă sursele (0$%("%*# au şansa de a fi monitorizate+ cele "!/# sunt &reu de e,aluat şi

se manifestă adesea indirect 5din ploile acide+ %unăoară7 şi sunt !ncadrate la cate&oria de surse

neor&anizate+ deşi sunt adesea pe ansam%lu de departe mai importante decât cele or&anizate.

3.2 T"/&" # 0(/% % %#(0& ?" )0#(# # $0)0&*%)#* % 0(/%8"(0& = &@/&"

3.2.1 T"/&" # 0(/% - +/&+#' $%&%$*#&"+*"$"' #!#$*# ?" #;0(/8"#

4istin&em mai multe tipuri de poluare: cu &ermeni+ ,irusuri şi alte or&anisme pato&ene

cu su%stanţe or&anice %iode&rada%ile 5ce consumă o@i&enul7 cu su%stanţe or&anice &reu

ne%iode&rada%ile cu !n&răşăminte a&ricole cu su%stanţe minerale di,erse cu su%stanţe uleioase

şi reziduuri petroliere cu su%stanţe radioacti,e de,ersări de ape calde etc.

Fiecărui tip de poluare !i corespund efecte specifice asupra calităţii apei+ sănătăţii omului şi

mediului. 4e fapt orice poluare a apei se răsfrân&e asupra lumii ,ii inclusi, a omului+ direct sau

prin intermediul florei şi faunei+ uneori prin lun&i lanţuri şi cicluri trofice.

P0(/%% $/ "*&%8" pro,ine mai ales din a&ricultură. -zotul e element esenţial pentru

,iaţă şi !n ape suferă foarte multe procese c/imice şi %ioc/imice. -pare mai ales ca azotat+ azotit+

amoniu+ azot &azos şi cel fi@at !n compuşi or&anici+ &rupe !ntre care e@istă continue

transformări tranzitări+ formânduse 'ciclul azotului'. $@cesul duce la eutrofizare+ contaminarea

ac,iferelor+ posi%ila afectare a sănătăţii umane: met/emo&lo%inemie la copii+ cancer &astric...

)ursele de azotaţi !n ape sunt naturale şi antropice. )ursele naturale sunt :

4in precipitaţii: 8@izi de azot din atmosferă+ produşi de ful&ere şi de arderea

com%usti%ililor fosili -portul prin spălarea din roci şi cenuşă de ,e&etaţie arsă a(unsă !n

ape7 4in nitrificarea amoniului 5prin microor&anismele nitrosomonas şi notrosococcus7

şi a nitriţilor 5prin nitro%acter7

- 24 -


25/59

4in iz,oare !n urma dizol,ării lor la adâncime !n roci 5nitratul a,ând solu%ilitate crescută

!n ape7 4in eroziunea solurilor ce conţin azotat. -ceste surse 'naturale' sunt adesea indirect tot

antropice. )urse antropice 'directe' sunt cele punctiforme 5de,ersări de ape uzate conţinând

azotaţi7 şi difuze+ !n principal azotaţii pro,eniţi din a&ricultură+ din !n&răşămintele c/imice şi din

!n&răşămintele naturale &unoi de &ra(d aplicate pe câmpuri+ sau de la latrine. 4e(ecţiile conţinde fapt uree şi amoniu+ care se transformă !n azotat de către microor&anisme prin nitrificare.

-pare frec,ent e@ces pe câmp de azotat pe care plantele nul pot a%sor%i+ fie pentru că pe

ansam%lu cantitatea e prea mare+ fie pentru că a fost aplicată la momentul &reşit+ !n afara

perioadei de ,e&etaţie. -cest fapt se !ntâmplă frec,ent prin !mprăştiatul toamna sau iarna a

&unoiului de &ra(d pe câmp. 5ulte ţări interzic &unoirea !n perioada 10 octom%rie 10

fe%ruarie7. -stfel e@cesul de nitraţi a(un&e !n sol şi !n ape+ pe care le poluează.

A$""!"#% %#(0& /($" ,ine !n principal de la ploile acide. $le au fost o%ser,ate !ncă

din secolul QV"" !n -n&lia. *ermenul de ploaie acidă la introdus c/imistul 9o%ert -n&us )mit/

!n 1E2+ ,ăzând cum ploaia ataca plantele şi clădirile. 4oar din anii K06 sa constatat că pro%lema

e transfrontalieră. Pro%lema a fost luată !n serios numai când fenomenul a apărut şi !n $uropa

centrală şi de ,est. =n 1AE sa lansat pro&ramul european $$P de cercetare şi monitorin& !n

domeniu.

Cauza principală sunt %io@idul de sulf şi o@izii de azot de&a(ate !n atmosferă. Pe plan

&lo%al sursele naturale au aceeaşi ma&nitudine cu cele antropice+ care sunt !n principal arderea

com%usti%ililor fosili+ dar care !n zone industriale le eclipsează pe cele de ori&ine naturală.

ecanismul de formare a ploii acide constă !n o@idarea !n atmosferă a o@izilor de azot şi sulf la

acid azotic şi sulfuric sau aerosoli de azotat şi sulfat+ prin procese comple@e incomplet elucidate

de oameni. -(un& pe sol şi !n ape pe cale umedă sau uscată. Pe cale umedă a(un& prin ploaie sau

ninsoare sau 'ocult' prin ceaţă+ c/iciură etc. )taţionarea !n atmosferă durează !n medie mai multe

zile+ permiţând astfel afectarea unor re&iuni depărtate. Pe cale uscată a(un& prin difuzie ca şi &aze

sau !n particule de aerosoli+ ca azotat de amoniu sau sulfat de amoniu. =n aceste cazuri

staţionează puţin !n atmosferă+ astfel că afectează mai mult re&iunea !ncon(urătoare nu marile

depărtări.

8 altă sursă importantă de ape acide ,ine de la poluarea solului cu amoniu+ care %acteriile

!l nitrifică rezultând !nsă şi ioni de /idro&en+ ce dau aciditate. 4e asemenea din minerit pirita

e@pusă la aer şi umiditate eli%erează OR acidificând puternic apele.

)olurile şi apele au capacitatea de a neutraliza aciditatea prin %icar%onaţii de calciu şi

ma&neziu. Capacitatea !nsă e limitată şi se pierde la %om%ardarea cu un aflu@ ridicat de ioni de

- 25 -


26/59

/idro&en şi de sulfat sau azotat. -cidifierea apelor nu apare !n zone calcaroase. =n lipsa

car%onaţilor+ aciditatea e ani/ilată de aluminosilicaţi+ dar nu aşa de eficient+ e@istând riscul

acidifierii.

)ulfatul este un 'ion transportor'. Venit din atmosferă ia cu el calciu şi ma&neziu. 4acă

nu sunt destule+ scoate din roci aluminiu şi OR+ pro,ocând acidifiere. 4e aceea solurile care au

capacitatea de a reţine sulfaţii pre,in acidifierea apelor. -zotatul crează mai puţine pro%leme căci

e folosit ca nutrient de or&anismele ac,atice. 4acă e !n e@ces poate &enera acidifiere prin acelaşi

mecanism ca ionul sulfat.

Pot apărea acidifierii temporare 'naturale' la topirea zăpezilor+ dar ma(oritatea sunt din

cauze antropice. )căderea pOului atra&e o creştere a solu%ilităţii metalelor &rele+ to@ice pentru

,iaţă+ care sunt mo%ilizate din sedimente sau nu se mai sedimentează. Unele metale to@ice pot fidezlocuite şi mo%ilizate c/iar din com%inaţii sta%ile din sol. 4e aceea de&ea%a tratezi lacul

acidifiat cu ,ar+ că ridici din nou ni,elul de pO dar metalele &rele sunt şi rămân !n apă+ deci nu

mai poţi de fapt '!nsănătoşi' lacul. ortalitatea piscicolă este numai manifestarea e@tremă a

acidifierii+ ,ârful ais%er&uluiL 4e fapt de(a la scăderea su% pO I mor unele componente ale

ecosistemelor şi peştii !şi pierd sursele de /rană + a(un& la deficite de minerale+ consecinţa fiind

de%ilitate fizică+ decalcifiere a oaselor+ infertilitate.... 4e asemenea+ reducerea pOului duce la

reducerea o@i&enului+ creşterea %acteriilor anaero%e+ reducerea %iodi,ersităţii+ dez,oltarea

al&elor filamentoase şi macrofitelor acidotolerante etc. Ploaia acidă afectează şi pădurea+

a&ra,ând criza apei+ fa,orizând inundaţiile etc. deci consecinţe !n lanţ. -pele acide sunt a&resi,e

şi pentru conducte+ %eton etc.

P0(/%% $/ $0)/?" 0&7%"$" ,"0#7&%%,"("

4e rutină pentru a e,alua această poluare se determină indicatori indirecţi cum sunt

consumul c/imic de o@i&en 5CCO7 şi consumul %ioc/imic de o@i&en 5CBO7+ plus concentraţia

o@i&enului. ulţi specialişti consideră că CC8 şi CH8 sunt mult prea &enerali şi informaţia

rezultată nu este suficientă.

*re%uie !nţelese şi respectate metodolo&iile de analiză şi interpretare+ altfel se riscă

concluzii &reşite. 8 parte din su%stanţele or&anice din ape sunt !n continuare cunoscute doar ,a&+

!n linii &enerale+ de e@emplu cele naturale comple@e &en 'acizi /umici' sau '/umus ac,atic'.

$,oluţia ni,elelor de compuşi or&anici de&rada%ili a,al de o de,ersare !ntrun râu se poate

modela şi corela %ine cu e,oluţia o@i&enului dizol,at+ dio@idului+ amoniului+ azotiţilor şi

azotaţilor+ a %acteriilor+ protozoarelor+ al&elor+ crustaceelor şi rotiferelor+ peştilor etc.+ e@istând

succesiuni tipice pre,izi%ile.

- 26 -


27/59

Cea mai tipică poluare cu compuşi or&anici %iode&rada%ili este cea cu ape fecaloid

mena(ere. Stiind aceasta se poate prezice cantitatea de poluanţi produsă de un oraş cu un anumit

număr de locuitori şi sa introdus pentru această cate&orie de poluare o unitate de măsură numită

locuitorec/i,alent.

-lte poluări frec,ente cu compuşi or&anici %iode&rada%ili pro,in de la industrie+ mai ales

de la cea a celulozei+ alimentară etc. Hiode&rada%ilitatea practică scade mult până la zero dacă

sunt prezente !n apă su%stanţe to@ice sau in/i%itoare pentru %acteriile ce realizează %iode&radarea

compuşilor or&anici.

Compuşii or&anici din lacuri şi râuri se o@idează şi descompun+ sau se depun ca particule

pe fundul apelor. $@istă şi de&radare fotolitică+ dar redusă. Haza este de&radarea micro%iolo&ică.

4acă e@istă 0"7# "0(;%* destul de&radarea este aero%ă+ cu consum de o@i&en şi producţie de %io@id de car%on şi apă 5respiraţie7. 4acă o@i&enul e insuficient+ se trece la procese anaero%e

cum sunt denitrificarea+ dezaminarea+ reducerea sulfatului+ fermentarea. -cestea produc o@i&enul

necesar descompuneri su%stanţelor or&anice dar şi compuşi nedoriţi precum /idro&enul sulfurat+

metanul etc. -ceste procese anaero%e sunt rare !n râuri dar frec,ente !n lacuri adânci şi comune

!n mlaştini. -parent parado@al+ dacă un râu e poluat cu su%stanţe or&anice %iode&rada%ile+ e de

dorit să fie poluat şi cu azotaţi+ căci prin denitrificare %acteriile pot o%ţine o@i&enul necesar

descompunerii su%stanţelor or&anice+ altfel râul de,ine ano@ic+ deci poluarea cu nitraţi

contracarează poluarea cu compuşi or&anici %iode&rada%iliL

Hio@idul de car%on CO2 sa do,edit a nu fi totdeauna corelat cu ni,elul de !ncărcare

or&anică+ mai ales când su%stanţele or&anice !n cauză sunt puţin sau deloc %iode&rada%ile sau

când cur&erea este tur%ulentă şi deci C82 se de&a(ă uşor !n atmosferă.

4istincţia !ntre car%onul or&anic particulat 5COP7şi cel dizol,at 5COD7 este relati, ar%itrară+ !n

funcţie de diametrul moleculei+ testat practic prin trecerea sau nu prin filtrul cu o anumită

porozitate. C8P e de re&ulă mai mare decât C84 !n râuri+ dar sunt e@cepţii cum sunt râurile din

-rctica sau -merica de )ud... a ni,el &lo%al se estimează transportul !n râuri la 6+#26+0E @ 16 A

tone an pentru C8P şi 6+11 6+20 @ 16 A tone an pentru C84. $stimările sunt foarte dificile şi

multe 'ade,ăruri consacrate' au fost infirmate !n ultimul deceniu+ inclusi, corelaţiile de%it C8P

C84. sau CH8 82 dizol,at. C8P poate fi sta%il sau la%il 5meta%oliza%il7 cum sunt za/ărurile+

aminoacizii etc. 5I36G din C8P7. 4in C8P a(uns până !n mare+ 36E6G e de&radat !n estuare+

restul rămâne ca sediment pe fundul mării. C84 poate fi şi el de&rada%il sau nede&rada%il.

Poluările petroliere caz particular de poluări cu su%stanţe or&anice sunt un mare

duşman al apelor+ deoarece culoarea+ &ustul şi mirosul sunt afectate c/iar la concentraţii reduse.

- 27 -


28/59

)unt &ra, afectate multe or&anisme ac,atice+ ceea ce duce la dezec/ili%ru ecolo&ic. Fiind mai

uşoare ca apa+ produsele petroliere formează peliculă strat la suprafaţa apei+ ce !mpiedică

o@i&enarea. =n ape su%terane sunt şi mai persistente+ căci %iode&radarea e redusă sau a%sentă !n

lipsa o@i&enului şi luminii... Pe apele na,i&a%ile pro,in de cele mai dese ori de la accidente cu

petroliere sau de la spălarea ile&ală a rezer,oarelor na,elor...

S/+#+""(# = &@/&" ?" (%$/&". )uspensiile sunt un transportator ma(or de nutrienţi şi

poluanţi or&anici şi anor&anici. Particulele transportate de râuri nu sunt doar suspensiile clasice

ci şi particulele târâte rosto&olite pe fundul apei 5'%ed load'7. )uspensiile pro,in din poluare+

dar şi din eroziunea naturală 5şi cea pro,ocată de omL7 şi din producţia endo&enă din ape 5care

pro,ine din ale&e până la 26 m& litru !n ape eutrofe şi din precipitarea car%onatului de calciu

la ape dure şi alcalinitate ridicată...7. -cti,ităţile umane cele mai mari &eneratoare de suspensii

sunt arăturile mai ales pe pantă + suprapăşunatul+ despăduririle+ e@ploatarea pădurilor cu

drumuri de tractor sau pârtii de alunecare târâre !n pantă+ incendierea ,e&etaţiei şi mai puternic

ca toate mineritul la suprafaţă. a(oritatea suspensiilor nu a(un& !n ocean ci se depun pe fundul

apelor+ !n lacuri sau !n zonele inundate. )uspensiile depind mult de panta râului+ de natura

&eolo&ică a re&iunii etc. -pa pota%ilă nu tre%uie să conţină suspensii. Cele or&anice şi anor&anice

fine sunt &reu de !ndepărtat şi crează pro%leme: !nfundare filtre &ust şi miros neplăcut

pertur%area dezinfecţiei+ transportul de to@ice+ metale &rele+ poluanţi di,erşi creşte CH80ul...

=n râuri concentraţia de suspensii e foarte ,aria%ilă !n timp şi c/iar !n cadrul secţiunii pe

un râu+ ceea ce o face mai &reu de monitorizat corect.

E/*&0!"%% se defineşte ca !m%o&ăţirea apei cu su%stanţe nutriti,e pentru plante !n

primul rând azot şi fosfor 5ceilalţi zeci de compuşi necesari dez,oltării fiind foarte rar limitanţi7

conducând la o creştere puternică a al&elor şi macrofitelor 5'!nflorire'7 care apoi mor+ cu

consecinţe &ra,e: )căderea calităţii apei 5culoare+ &ust+ miros+ tul%urare+ scăderea o@i&enului+

creşterea concentraţiei de fier+ man&an+ %io@id de car%on+ amoniu+ metan+ /idro&en sulfurat etc.7corodarea conductelor afectarea funcţiunilor recreati,e 5tur%iditate crescută a apei şi miros ce o

fac neatracti,ă+ afectarea !notătorilor prin dermatite şi con(uncti,ite de contact cu apa alcalină+

risc crescut de di,erse %oli e@. sc/istostomiază+ risc %oli diareice la !n&/iţirea apei !ncărcate cu

to@ice al&ale7 afectarea pisciculturii 5mortalitate piscicolă+ dez,oltarea speciilor nedorite7 alte

consecinţe di,erse: !nfundarea filtrelor+ ţe,ilor etc. Unele %oli apar mai des odată cu eutrofizarea

deoarece ea determină creşterea macrofitelor 5plante de apă7 ce fa,orizează creşterea unor

or&anisme ce sunt &azde ale paraziţilor. 4e asemenea+ !nmulţirea al&elor al%astre duce la

producere de to@ine ce pot otră,i animalele care se adapă şi cresc şi nitraţii de pot produce

- 28 -


29/59

met/emo&lo%inemie. Uneori plantele ac,atice crescute e@plozi, şi e@cesi, pot %loca na,i&aţia pe

râuri şi lacuri....

$utrofizarea se produce mai rar !n râuri şi e mai puţin &ra,ă ca cea pe lacuri. $utrofizarea

se produce !n multe zone şi pe cale naturală+ dar de re&ulă lent. de aceea cel mai corect ca

poluare de ori&ine antropică ar tre%ui să ,or%im de eutrofizare accelerată. $a a de,enit o mare

pro%lemă !n ţările dez,oltate. U sunt %ani aruncaţi+ deoarece odată produsă eutrofizarea+

costurile de 'reparaţie' sunt enorme. )e pot face de(a predicţii+ e@istă şi formule de calcul. upta

cu eutrofizarea accelerată a !nre&istrat succese dar şi eşecuri multe. $a nu se poate rezol,a cu

măsuri te/nice punctiforme+ deoarece e o ade,ărată %oală a ci,ilizaţiei moderne+ tre%uind

a%ordată strate&ic+ p escară lar&ă de spaţiu şi timp+ !n toate politicile de dez,oltare ur%ană+

in,estiţii+ le&islaţie etc.

A7#8" %*07#" care a(un& !n ape pot fi %acterii+ ,irusuri sau paraziţi. $i pro,oacă la om

şi animale %oli transmise /idric+ fie prin in&estie fie prin contact direct sau in/alare de aerosoli

din apă contaminată. Creşterea procentuală a %olilor ,irale din ultimele decenii este nereală+

e@plicaţia fiind creşterea procentului de dia&nosticare prin !m%unătăţirea te/nică. 9ezer,oarele

de pato&eni pot fi oamenii sau anumite animale+ dar sunt şi specii u%i&uitare. 4e e@emplu un om

elimină zilnic prin fecale miliarde de %acili coli+ !n principiu nepato&eni. a(oritatea %acteriilor

sunt specifice de specie+ dar sunt şi unele ce pro,oacă %oli şi la om şi la animale. Viruşii sunt

specifici fiecărei specii+ neinfluenţând alte specii. Holile pot fi de contact 5piele+ mucoase7+

di&esti,e sau &enerale.

=n practică de re&ulă nu se determină prezenţa a&enţilor pato&eni !n ape+ ci prezenţa

contaminării fecale+ care indică şanse crescute ca să e@iste şi pato&eni. "ndicatorii de poluare

fecală 5coliformi totali+ coliformi fecali+ streptococi fecali etc.7 !nsă nu sunt adec,aţi estimării

riscurilor de %oli transmise prin contact cu apa+ nu prin in&estie. =n plus+ ape dezinfectate prin

clorinare pot a,ea indicatorii de poluare fecaloidă cu ,alori foarte (oase+ indicând teoretic şansereduse de e@istenţă a pato&enilor. 4ar clorinarea nu distru&e mulţi dintre ,iruşi şi paraziţi+ moti,

pentru care !n aceste cazuri ,aloarea 'indicatorilor' este redusă. onitorizarea %acteriolo&ică

este o%li&atorie oricât de perfectă ar fi considerată o staţie de epurare sau tratare. $purarea

clasică nu reuşeşte să elimine decât parţial a&enţii infecţioşi. -utoepurarea apelor reduce şi ea

din contaminarea %acteriană+ dar puţin !n caz de temperatură (oasă sau ni,el ridicat de poluare...

C0*%)"%% +%(" % %#(0& este cea mai răspândită poluare a apelor su%terane dar

afectează indirect şi apele de suprafaţă. Cauzele sunt !n principal iri&aţiile şi infiltraţiile apelor

- 29 -


30/59

marine !n ac,iferele dulci. Pro%lema nu e nouă. -cum I666 de ani+ sumerienii şiau distrus

propria ci,ilizaţie prin iri&area e@cesi,ă a esopotamiei.

)ursele de salinizare sunt naturale 5e,aporaţie crescută dizol,area de minerale sarea de

mare adusă de ,ânt pe continent ape ,ulcanice sau de mare saline ce erup7 şi antropice 5iri&aţii

e@filtraţii din canale şi /alde de &unoi intruzie salină de la minerit+ dez&/eţarea şoselelor cu

sare e@tracţia petrolului sau altele inclusi, minerit /idraulic pentru sare7. Fierul e frec,ent !n

e@ces !n unele ape+ su%teran şi !n apa proaspătă nu se ,ăd modificări+ dar ulterior dă precipitat

%run de /idro@id de fier. a fel şi %orul !n concentraţii e@cesi,e 5ce apar mai ales !n zone

,ulcanice7 e to@ic pentru plante.

Principala sursă de salinizare a apelor rămân iri&aţiile e@cesi,e: )e apreciază că peste

06G din apa prele,ată pentru iri&aţii de fapt nu a(un&e la destinaţieL =n plus+ din cauza aplicării!n e@ces+ doar #66G din apă este efecti, 'consumată' de plante+ restul se e,aporă 5dar sărurile

rămân7 sau se infiltrează !n sol la adâncimi mai mari decât cele ale rădăcinilor 5a(un&ând !n apa

freatică după ce pe drum a dizol,at săruri7 sau se scur&e la suprafaţă şi dizol,ă di,erse su%stanţe

şi le antrenează !n ape... 4in canalele desc/ise şi din lacurile de acumulare create pentru iri&aţii

se produce e,aporare intensă şi deci creşte mineralizarea acelor ape =n acumulări la ni,el crescut

apa prin presiune se infiltrează !n maluri dizol,ă din sol sare şi o scoate la suprafaţa solurilor

!ncon(urătoare sau la scăderea ni,elului aduce sărurile !n lac.

)a !nceput 'spălarea' solurilor sărăturate cu mari cantităţi de apă+ dar aceasta nu face

decât să mute e@cesul de săruri !n altă parte. Prin aceşti multipli factori+ iri&area a produs

numeroase catastrofe ecolo&ice.

8 altă mare sursă de contaminare salină este mineritul+ !n special cel pentru căr%une+

fosfaţi şi uraniu+ şi !n oarecare măsură cel pentru metale. $fectuânduse su% ni,elul freatic+ se

pompează la zi ape de mină foarte mineralizate. =n plus apele de şiroire dizol,ă săruri din /aldele

de steril. $@tracţia petrolului implică şi ea mari cantităţi de ape sărate+ ce tre%uie puse !n %azine

de e,aporare sau rein(ectate profund. Pe şosele se mai pune la noi multă sare+ !n sc/im% !n multe

ţări dez,oltate se renunţă pe cât posi%il.

)alinitatea crescută !n principiu nu afectează direct sănătatea+ dar de&radează terenurile

a&ricole şi sursele de apă pota%ilă. )unt !nsă săruri ce au impact direct ne&ati,: Cele de fluor+ de

fier+ sulfatul etc.

P0(/%% $/ )#*%(# 7(#. Pro%lema sa manifestat acut !n anii K06 KE6 !n ţăridez,oltate+ unde au fost mari scandaluri şi &ra,e afectări ale sănătăţii pu%lice 5inclusi, cazuri cu

- 30 -


31/59

sute de morţi !n Daponia de e@emplu7. 4eşi !n toate ţările sau luat măsuri+ pro%lema este departe

de a fi stăpânită. C/iar dacă de mâine teoretic nu sar mai de,ersa !n apă metale &rele+ a,em !n

continuare apele de mină+ cele pro,enind din /aldele de &unoaie orăşeneşti 5unde decenii !ntre&i

au a(uns+ şi !n unele ţări inclusi, 9omânia continuă să a(un&ă şi deşeurile periculoase7 şi mai

ales sedimentele depuse dea lun&ul multelor decenii pe fundul râurilor puternic contaminate cumetale &rele+ de unde la dra&are sau ,iitură sau modificarea c/imismului apei se pot uşor

mo%iliza cantităţi imense de metale &rele.

etalele &rele includ plum%ul+ arsenul+ mercurul+ cadmiul+ co%altul+ nic/elul+ seleniul+

fierul+ ar&intul+ zincul+ cromul+ co%altul+ man&anul..... 4e re&ulă nu se a(un&e la into@icaţii acute+

!nsă metalele &rele au proprietatea de a se concentra !n or&anismele ,ii+ manifestânduse

to@icitatea cronică. i,elele to@ice sunt relati, %ine cunoscute pentru om+ dar nici pe departe

pentru imensa di,ersitate de or&anisme ac,atice. Contaminarea omului depinde mult de

o%iceiurile alimentare+ ,ârstă+ stare de sănătate etc. Contează foarte mult şi forma+ ni,elul de

a%sor%ţie şi de to@icitate find diferit !ntre Cr 3R şi Cr IR sau !ntre mercurul metalic şi cel le&at

or&anic.... -luminiul a produs uneori mortalitate piscicolă sau a al&elor.

Principalele surse de poluare a apelor cu metale &rele sunt: surse &eolo&ice 5naturale7

industria minieră şi prelucrătoare de metale utilizările industriale şi casnice ale sărurilor de

metale &rele de e@emplu cele de crom la tă%ăcării+ cele de cupru şi arsen !n pesticide+ sau

plum%ul !n %enzină din e@creţiile umane şi animale din infiltraţiile de la /aldele de &unoi.

onitorizarea concentraţiilor de metale &rele este destul de dificilă.

M"$&00(/%8"" 0&7%"$" sunt compuşi or&anocloruraţi+ fenoli+ cetone etc. ulţi intră !n

clasa %iocidelor 5pesticide+ fun&icide+ ier%icide+ insecticide etc.7. $@istă peste 16 milioane de

compuşi c/imici+ din care zeci de mii sunt !n uz !n industrie+ ceea ce face ca !n apă să poată

a(un&e o uriaşă ,arietate+ imposi%il de identificat şi dozat indi,idual. 4e aceea se monitorizează

numai compuşii mai frec,enţi şi mai to@ici. $@istă !n le&islaţie liste cu su%stanţe prioritare cetre%uie eliminate. Frec,ente sunt pesticidele or&anoclorurate şi or&anofosforice+ triazinele+

deri,atele de uree+ er%icidele tip /ormon ,e&etal+ sol,enţii de uz casnic+ su%stanţele de sinteză şi

reacti,i din industrie+ de e@emplu cei pentru fa%ricarea de polimeri... Unele produse cum sunt

44* şi alte pesticide or&anoclorurate au fost interzise aproape !n toate ţările sau sunt foarte strict

controlate+ după ce sa constatat ce dezastre au produs.

$fectele to@ice ale di,erşilor micropoluanţi pot fi letale sau neletale+ atât pe termen scurt

cât şi la e@punere cronică. ari pro%leme şi contro,erse sunt cu pri,ire la efectele canceri&ene şi

- 31 -


32/59

&enoto@ice !n &eneral la e@puneri cronice la cantităţi reduse de su%stanţă+ deoarece informaţia

ştiinţifică e incompletă.

4e&rada%ilitatea %iolo&ică şi c/imică a di,erşilor micropoluanţi este e@trem de diferită.

Unii persistă săptămâni 5de e@emplu insecticide or&anofosforice7+ altele luni 5triazine de

e@emplu7 iar altele foarte mult 516 ani 44*ulL7. Unele sunt reţinute descompuse de procedeele

o%işnuite de epurare preparare a apei+ altele !nsă trec aproape nemodificate 5lindan+

pentaclorfenol etc.7.

Pentru identificarea micropoluanţilor se folosesc metode de la%orator foarte di,erse:

e,aporare+ ultrafiltrare+ spumare+ e@tracţie+ sc/im% de ioni+ adsor%ţie pe car%on acti,at+ pe o@id

de aluminiu+ pe nămol acti,+ precipitare cu săruri de fier sau aluminiu+ cromato&rafie &azoasă+

spectrofotometrie etc.

3.2.2 M0#(# # $0)0&*%)#* % 0(/%8"(0& = %#

$,oluţia concentraţiei unei anumite su%stanţe a(unse !n apă+ depinde de caracterul reacti,

sau nonreacti, al su%stanţei+ de dimensiunea acelei mase de apă+ de timpul mediu de rezidenţă a

apei 5!n acel lac+ râu sau ac,ifer7 şi de intensitatea proceselor de amestec şi difuzie !n acea masă

de apă. Cunoaşterea şi !nţele&erea acestor factori ne permit să prezicem consecinţele şi e,oluţia

concentraţiei unei anumite su%stanţe a(unse !ntrun râu+ lac sau ac,ifer+ fapt foarte important mai

ales !n cazul că e ,or%a de un poluant.

Cea mai mare parte a su%stanţelor a(unse !n apă nu sunt complet nonreacti,e !n sensul că

nu se comportă e@act ca apa. )e pot precipita+ pot fi a%sor%ite pe roci+ comple@ate sau fi@ate pe

particulele !n suspensie+ incluse !n di,erse cicluri %iolo&ice+ suferi di,erse procese c/imice sau

fotoc/imice etc. )odiul+ si clorul pot fi apro@imate %ine ca nonreacti,e !n râuri şi lacuri+ la fel

tritiul.

-ceste modelări ale e,oluţiei concentraţiei di,erselor su%stanţe apro@imează mai %ine

ape cu proprietăţi uniforme. =n practică !nsă amestec %un e@istă numai !n râuri cu cur&ere

tur%ulentă. 4e asemenea aşa cum am arătat nu e@istă su%stanţe perfect 'nereacti,e' şi nici

măsurătorile cele mai e@acte nu pot caracteriza perfect un râu+ moti, pentru care calculele

teoretice şi predicţiile matematice ,or a,ea !ntotdeauna o precizie limitată şi tre%uie o%li&atoriu

făcute o%ser,aţii concrete pe teren prin prele,area de pro%e de apă.

3.3 E!#$*#(# 0(/&"" %#(0& # +/&%!%8

- 32 -


33/59

Poluarea apelor de suprafaţă+ ca de altfel şi a celor su%terane+ are efecte &ra,e asupra

%iosferei+ afectând ,iaţa ac,atică de la microor&anisme la insecte+ peşti şi păsări+ dar şi sănătatea

animalelor şi plantelor terestre. =n plus+ poluarea afectează posi%ilitatea oamenilor de a folosi

apa. =n funcţie de natura ţi intensitatea poluării poate fi diminuată sau anulată utiliza%ilitatea

aproape !n aproape orice scop 5fiziolo&ic+ i&ienic+ industrial+ recreati, etc.7.

Cea mai &ra,ă implicaţie este cea asupra sănătăţii di,erselor specii de plante şi animale

care trăiesc !n ape sau ,in direct sau indirect !n contact cu acestea. Fiecare specie are necesităţile

ei cantitati,e şi calitati,e şi poate fi afectată mai mult sau mai puţin &ra,+ mai mult sau mai puţin

direct+ de poluarea apelor+ prin mecanisme foarte diferite.

8mul nu face e@cepţie şi de aceea ,om prezenta implicaţiile directe şi indirecte ale

poluării apelor de suprafaţă asupra sănătăţii umane. eam putea aştepta ca efectele să fie puţineşi minore+ ştiind că !n principiu omul nu foloseşte pentru %ăut apele de suprafaţă netratate. Si

totuşi ,om ,edea !n continuare cât poate fi de afectat. Prin urmare e lesne de ima&inat ce

implicaţii poate a,ea poluarea apelor asupra altor ,ieţuitoare+ care nu %eneficiază ca noi de staţii

de tratare apei şi sunt deci e@puse mult mai mult.

Un mare număr de %oli pot fi transmise pe cale /idrică prin contact direct 5 !m%ăiere+

spălare+ contact cu apa !n cursul di,erselor acti,ităţi7. 4intre %olile infecţioase+ amintim di,ersele

con(uncti,ite şi afecţiuni 89 5otorinolarin&olo&ice: nas &ât urec/i7 ce pot rezulta !n urmaimersiei !n apă contaminată. eptospiroza+ tularemia şi sc/istostomiaza se transmit prin contact

direct cu apa infestată. ulţi poluanţi din ape pot cauza afecţiuni dermatolo&ice+ prin mecanism

aler&ic+ c/iar c/imic. *o@ici liposolu%ili prezenţi !n apă 5cum sunt deri,aţii /alo&enaţi7 se pot

a%sor%i prin piele. -lte elemente pot pătrunde indirect+ prin de&a(area din apă şi in/alarea lor+

cum este radonul+ !n special !n cazul pul,erizării apei la duş sau !n instalaţii de condiţionare a

aerului.

Poluarea apei de suprafaţă poate sta şi la %aza !m%olnă,irilor prin in&estie+ deoarece se

realizează procesul de prelucrare !n scopul pota%ilizării+ dar acesta nu poate !nlătura decât parţial

mulţi poluanţi c/imici dar şi parazitolo&ici şi ,irusolo&ici. -stfel+ 8) consideră prezenţa

,irusurilor enterice !n apa de suprafaţă ca risc pentru sănătatea populaţiei. =n unele cazuri+ apele

de suprafaţă sunt utilizate direct+ !n scop pota%il+ implicaţiile asupra sănătăţii fiind identice cu

cele ale apei pota%ile.

$fectele posi%ile ale poluării apei asupra sănătăţii omului sunt prezentate mai pe lar& !n

fasciculul '-pa pota%ilă'+ deoarece poluarea ei e cea mai directă ameninţare pentru specia

noastră.

- 33 -


34/59

3.4 A/*0#/&%% %#(0& # +/&%!%8

Până la un punct+ apele au capacitate de purificare naturală+ denumită impropriu autoepurare sau

autopurificare+ şi definită prin capacitatea pe care o are apa naturală de a neutraliza impurităţile

a(unse !n ea şi de a resta%ili ec/ili%rul ecolo&ic e@istent anterior impurificării. -utopurificarea se

realizează prin:

procese fizice: diluare+ amestec+ difuzie+ sedimentare+ co

Documents

Proiect_Monitorizare Poluare Ape de Suprafata