of 19 /19
 RISCUL LA POLUARE IN CADRUL SECTORULUI 2 DIN MUNICIPIUL BUCURESTI Ghiculescu Rodica Grupa 313 Specializarea Cartografie 10.01.2012

Riscul la poluare

Embed Size (px)

Citation preview

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 1/19

 

RISCUL LA POLUARE IN CADRULSECTORULUI 2 DIN MUNICIPIUL

BUCURESTI

Ghiculescu RodicaGrupa 313Specializarea Cartografie 10.01.2012

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 2/19

 

Obiective

Identificarea factorilor care implica riscuri la poluareIntocmirea hartilor cantitative si calitative care sa reflecte calitatea mediuluiIntocmirea hartii localizarii zonei de studiuIntocmirea hartii riscului la poluare

Metodologia

Tehnici GIS: programele Quantum GIS (1.7.1), Inkscape, Microsoft Office Excel.Harta topografica 1:25 000, Ortofotoplan 2005.

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 3/19

 

Localizare geografica

•Localizat in partea de nord-est a Bucurestiuluicu prelungiri în zona judetului Ilfov ce conducspre orasele Ploiesti, si Urziceni, având ca

vecinatate la vest, sectorul 1, iar la est si sud-estsectorul 3, sectorul 2 se desfasoara pe osuprafata de 32 km² cu o populatie de cca.400.000 de locuitori.

•Municipiul Bucuresti este asezat în sudulRomâniei, între coordonatele geografice de44°44’30” si 44°14’05” latitudine nordica si25°49’50” si 26° 27’15” longitudine estica.•Repere geografice importante pentru

pozitionarea orasului sunt Dunarea (62 km de laBucuresti la Giurgiu) si Carpatii (cca 90 km).

Localizarea Geografica a Sectorului2 din cadrul Municipiului Bucuresti

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 4/19

 

Suportul morfologic al Sectorului 2

•Teritoriul aferent Municipiului Bucuresti se suprapune peste sectorul central al CâmpieiVlasiei, denumit Câmpia Bucurestiului.

•Este o câmpie tabulara, cu înclinare slaba pe directia NV-SE; singurele denivelari maiimportante sunt determinate de fruntile de terasa ale Colentinei, de crovuri si relieful antropic.•Semnificativa în geomorfologia Sectorului 2 este valea Colentina, care s-a constituit într-unimportant factor modelator al peisajului acestui spatiu.•Arealul studiat se suprapune unor zone alcatuite din depozite exclusiv cuaternarereprezentate prin loess si depozite loessoide.

•Clima este temperat-continentală, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre. Regimultemperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, pentru zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul acestuia 

•În zonele Floreasca, Tei şi Pantelimon temperatura medie anuală este 10,5° C (2010), un volumde precipitaţii intre 550-600 mm pe an. Datorită caracteristicilor climatice, Sectorul 2, suferă deun deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 5/19

 

• Râul Colentina, singurul rau care strabate suprafata Sectorului 2, face parte din bazinulArgeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei.• Pe valea Colentinei, iazurile existente au fost extinse, amenajate si transformate în lacuri deagrement, modificând substantial regimul de scurgere natural.

• La Fundeni, dupa asanarea terenurilor umede si mlastinoase, lunca a fost înaltata cu un stratde umplutura gros de 0,5-2 m, realizându-se veritabile platforme de acumulare antropice.

Apele subterane

• Pânza de apă freatică se află la adâncimi cuprinse între 20 şi 30 m. De aici se alimentează 

cu apă  potabilă platformele industriale şi locuinţele racordate la reţeaua de alimentare.

Lacul Fundeni Lacul Plumbuita

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 6/19

 

Dinamica spatiala a zonelor construite in cadrulSectorului 2 a municipiului Bucuresti

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 7/19

•Densitatea populatiei de 12 021 locuitori/km2 plaseaza sectorul 2 pe locul 1 între sectoareleBucurestiului, dupa care urmeaza sectorul 3 cu 11 856 locuitori/km2, iar pe ultimul loc,sectorul 1 cu 3 403 locuitori/km2.•Fata de densitatea nationala de 94,2 locuitori/km2, sectorul 2 al Bucurestiului este mai denspopulat decât România de 127,61 ori.

De aici se poate concluziona ca in cadrul Sectorului 2:spatiul construit este foarte încarcatpresiune exercitata de cresterea suprafetei construite=>procent foarte ridicat de asfalt si betonsolurile suporta un grad de compactare sporit în cartierele mariexista o mare cantitate de deseuri, de tipuri diferite

sistemul de transport, în marile cartiere, sufera zilnic blocaje de traficnu exista o functionare unitara a sistemului rutierexista o repartizare spatiala dispersata a diferitelor tipuri de artere de circulatie si unflux mai mare de autovehicule, în functie de marimea cartieruluigrad de accesibilitate alterat;consumul de combustibil este foarte ridicat; în atmosfera se întâlnesc pulberi si gaze nocive; sunt accelerate emisiile de noxe si poluarea fonica si, prin urmare, se producmodificari clare ale calitatii mediului. se modifica fizionomia urbana prin utilizarea resurselor de spatiu construibil; se impune “densifierea controlata, urbanizarea tuturor cartierelor, coroborata cu pastrarea unuiechilibru al bilantului teritorial” (Patroescu Maria, 1999); 

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 8/19

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

Repartitia spatiala a populatiei cartierelor sectorului 2 dincadrul municipiului Bucuresti

 Institutul National de Statistica 2007 

Mihai Bravu

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 9/19

În sectorul 2 al municipiului Bucuresti au fost identificate urmatoarele tipuri dedisfunctionalitati:

• Poluarea aerului (oxizii de sulf si azot, clorofluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidulde carbon, si funinginea.Surse

- mobile: autovehiculele produc gaze de esapament, oxizi de azot, monoxid de carbon sihidrocarburi prezente în special în timpul orelor de vârf când se merge încet si arderile nu se faccomplet;- stationare: toate unitatile care produc poluanti solizi (pulberi ) sau gazosi.

•Poluare fonica

Surse•traficul rutier (Soseaua Colentina, SoseauaPantelimon, Calea Mosilor, Bulevardul LaculTei, intersectiile mari: Bucur Obor, DoamnaGhica, Iancului, Ferdinand)•Industria - valorile zgomotului depasesc ziua

80 db, iar noaptea-peste 65 db (nord si desud-est ale sectorului)•tramvaie/trenuri (Soseaua Colentina, CaleaMosilor, Mihai Bravu, Soseaua Stefan celMare si in nordul sectorului)

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 10/19

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 11/19

•Deseurile- nu este organizata sortarea selectiva; colectarea, transportul si depozitarea, aumulte deficiente (raspândirea de infectii prin agenti patogeni, înmultirea unor insecte sirozatoare (raspândirea unor maladii); poluarea solului, apelor de suprafata si subterane,atmosferei, aspectul inestetic al mediului).

•Poluarea industriala (Neferal, Acumulatorul, Institutul de metale neferoase,Electronica, Electroaparataj, Platforma Pipera, Platforma Obor etc.)- plumb, cupru, zinc, aluminiu, metale grele, oxizi ai acestora, acizi, cianuri, oxizi desulf, zguri si pulberi în suspensie;-deversari (mai ales cianuri);

Depozit necontrolat de deseuri in cartierul Tei zona, Moara lui Assan (monument istoric)Depozit de deseuri in curtea unui spatiu 

rezidential de pe Str. Otesani 

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 12/19

•Poluarea apelor – substante daunatoare: detergenti, substante organice, deseuri menajere(salubrizare precara in zona lacurilor).Salba de lacuri de pe raul Colentina este agresata în permanenta de numeroase deseuri carese acumuleaza în apropierea acesteia: deseuri menajere, stradale si chiar industriale.

Canalele pentru ape, datorita neetanseizarilor, fac ca poluantii sa ajunga în apa subterana.•Poluarea solului – poate fi poluat direct prin deversari de deseuri, îngrasaminte, pesticide,sau indirect, prin apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera siinfiltrareaprin sol a apelor contaminate. Cele mai contaminate soluri se vor afla în preajma surselor de

poluare;Cel mai mare impact cu privire la poluarea solului îl au deseurile menajere depozitareaacestora în recipiente deteriorate, conduce la infiltrarea în sol a substantelor rezultate dindescompunerea reziduurilor.

•Aspectul inestetic al mediului este redat de depozitele accidentale si necontrolatede deseuri, starea de degradare cladirilor ca urmare a actiunii agentilor oxidanti proveniti dinpoluare atmosferica (zona Obor, Pantelimon, Baicului, Electronicii etc.), dar si de spatiileverzi neamenajate, constructiilor din cadrul platformelor industriale.

Bing Maps  

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 13/19

•Procentul mic al luciilor de apa si al fântânilor arteziene ca sursa de umectare sioxigenare a aerului – desi în sectorul 2 exista salba de lacuri de agrement de pe râul Colentina sicâteva fântâni arteziene, acestea se dovedesc a fi mai mult decât insuficiente în anotimpulcalduros.

•Procentul inegal al verdelui urban pe cartiere – o disfunctionalitate importanta o reprezinta,pentru toate cartierele sectorului 2, degradarea si distrugerea verdelui urban.

451500

844437

2208515

3504452

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

Aliniamentestradale

Parcuri sigradini

Spatii verzidin cuprinsulansambluluide locuinte

(inclusivscuaruri)

Total

Repartitia spatiilor verzi in sectorul 2 (ADP 2005)

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 14/19

Hazarde si evenimente istorice• Zona Pantelimon a fost declarata zona calamitata înca din1998, Neferal, Acumulatorul siInstitutul de metale neferoase au poluat pâna la distrugere întreaga zona. S-a ajuns la coteincredibile de contaminare a solului, majoritatea produselor alimentare din zona – fructe,

legume,cereale, furaje pentru animale – fiind purtatoare de toxine.

• Concentratia de plumb era, la momentul efectuarii studiului, de 230 ori mai mare decâtmaxima acceptata la poarta fabricii si de 7 ori mai mare pe o raza de 8 km.Consecinte: rate ridicate ale mortalitatii, morbiditatii, malformatii ale nou-nascutilor.

•26 iunie 2009, incendiul de la Millenium Business Center (focul a pornit de la un panou electricpublicitar), una dintre cele mai înalte cladiri de birouri din tara, punând în pericol si un importantmonument istoric, Biserica Armeneasca, situat doar la câtiva metri distanta.

•12 septembrie 2009, în cartierul Pipera, a izbucnit un incendiu la un depozit de cauciucuri sisubstante toxice, un adevarat dezastru ecologic pentru Sectorul 2, pentru capitala si nu numai .• arderea cauciucurilor a degajat o cantitate foarte mare de dioxina(substanta extrem de toxica)

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 15/19

 Incendiul de la Millenium Business Center 

 Incendiu la depozitul de cauciucuri si substante

toxice din cartierul Pipera 

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 16/19

Harta riscului la poluare in cadrul Sectorului 2 a municipiului Bucuresti

Interpretarea legendei

  Risc redus la poluare – in cadrul zonelor Andronache, Ion Creanga, Lacul Fundeni , Lacul

Dobroesti, gradul de degradare a aerului si solului mai reduse datorita zonei de constructiirezidentiale individuale (case), drumurilor neamenajate nu permite circulatia rutiera intensa,o ponderere relativ mica a populatiei afectata de poluare, prezenta zonelor verzi si asuprafetelor lacustre ,localizarii la marginea Bucurestiului. Risc mediu - in zonele Pipera, Centru, Mosilor, Iancului, Vatra Luminoasa, din cauzaprezentei suprafetelor verzi si lacustre , activitate industriala moderata, concetrarii atat a

zonelor rezidentiale colective cat si individuale. Risc mare- in cartierele Tei si la nord de Colentina din cauza concentrarii zonelorrezidential colective pe areale extinse si pe marginea marilor bulevarde mare, activitatilorindustriale, poluarii atmosferice, fonice, a solului si a apei, dar prin prezenta suprafetelorverzi si lacustre observandu-se o oarecare ameliorare a poluarii.  Risc foarte mare – ponderea mare a populatiei este puternic afectata de toate tipurile de

poluare, in acest areal (cartierele Colentina, Pantelimon, Electronicii, Baicului, Obor,) suntconcentrate numeroase surse de poluare industriala, dar si artere rutiere intens circulate, sursede poluare fonica, poluarea apelor de catre riverani, insuficienta arealelor verzi, aspectdegradat a cladirilor, suprafete mari de depozite de deseuri necontrolate, spatii verziinsuficiente.

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 17/19

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 18/19

Calitatea vietii in Sectorul 2 al Capitalei este puternic afectata de:• ponderea mica a spatiilor verzi,• concentrarea zonelor construite,• activitatea industriala intensa,• neamenajarea retelei rutiere,• proasta organizare a gestionarii selective a deseurilor,

• zonelor neconstrolate de depunere a deseurilor.

Solutii•Intocmirea unui plan de dezvoltare urbana pentru amenajarea spatiilor verzi.•Gasirea unui sistem de gestionare eficienta a deseurilor.•Aplicarea unor penalitati persoanelor care provoaca poluare.

•Lucrarile de reabilitare a fatadelor cladirilor degradate si consolidareaacestora.

Concluzii

 

5/17/2018 Riscul la poluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riscul-la-poluare 19/19

Bibliografie

•Sufaru M., “Metode de evaluare a dinamicii spatiale si temporale a starii

mediului”, 2010 

•Ioja C.,”Mijloace şi tehnici de evaluare a calităţii mediului în aria metropolitanăa municipiului Bucureşti”, Edit.Universitară, Bucureşti , 2011

•Grecu F.,Hazarde şi riscuri naturale, Editia a III-a, Edit.Universitară, Bucureşti,

2010

http://www.pmb.ro/primarul/prioritati_proiecte/program_dezvoltare_2009_2012/docs/Plan_strategie_2009-2012.pdf  

http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AL21_Sector2_rom.pdf  (Planul local de dezvoltare durabila a sectorului 2)