of 25 /25
1.CE ESTE ZGOMUTUL 2.Efectele poluarii sonore 3.momentan(nivelul poluĂrii fonice în preznet 4.Masuri

POLUARE FONICA

Embed Size (px)

DESCRIPTION

POLUARE FONICA

Citation preview

Page 1: POLUARE FONICA

1.CE ESTE ZGOMUTUL 2.Efectele poluarii sonore

3.momentan(nivelul poluĂrii fonice în preznet

4.Masuri

Page 2: POLUARE FONICA

Zgomotul poate fi definit ca reprezentând vibraţii sonore sub formă de unde elastice fără caracter periodic care se propagă numai în substanţe (gaze, lichide şi solide) dar nu se propagă în vid.

Page 3: POLUARE FONICA

Sunetele se împart în două categorii

INFRASUNETELE

ULTRASUNETELE

Page 4: POLUARE FONICA

Sunt oscilaţii sonore de frecvenţe foarte joase, situate sub 16Hz. Fiinţele marine, cum ar fi peştii, meduzele aud infrasunetele

Pe seama acţiunii infrasunetelor cercetătorii explică şi senzaţionala distrugere a unei păduri siberiene în 1908,prin explozia în atmosferă a unui meteorit.

Page 5: POLUARE FONICA

Ultrasunetele sunt vibraţii sonore situate între 20000-1000000Hz. Unele fiinţe cum ar fi liliacul percepe şi ultrasunetele.

Page 6: POLUARE FONICA

Zgomotul actionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central. Efectele resimţite de om sunt: - reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă, deci creşte riscul producerii accidentelor; - instalarea oboselii auditive

Page 7: POLUARE FONICA

Un zgomot cu intensitate de peste 92 d.B. şi cu o frecvenţă cuprinsă între 500-800Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiţiei.

Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului

Page 8: POLUARE FONICA

Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau viruşuri, ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului.

Dr.Williams(cercetator la Departamentul de Biofizică al Universităţii Manchester) făcând experienţe pe animale apoi pe oameni, consideră că terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele roşii din sânge şi afectează chiar globulele albe

Page 9: POLUARE FONICA

Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de

europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli

Page 10: POLUARE FONICA

Poluarea fonică a oceanelor a crescut până la un nivel la care supravieţuirea mamiferelor marine este ameninţată, informează The Ecologist. Din cauza creşterii acidităţii oceanelor şi a temperaturii apei, sunetele cu frecvenţa joasă sunt absorbite mai greu.

Page 11: POLUARE FONICA

Potrivit unui raport elaborat de o Agentie de Protectie a Mediului, Tokyo, Nagasaky si New York ocupa primele trei pozitii in clasamentul celor mai zgomotoase orase ale lumii. Locul al patrulea a fost „castigat“ de Buenos Aires.

Page 12: POLUARE FONICA

În România, potrivit hărţii de zgomot, oraşele cele mai afectate de poluarea fonică sunt Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brasov. 

Page 13: POLUARE FONICA

In Timişoara, potrivit hărţii NOISE, circă 23.000 de oameni sunt expuşi la niveluri foarte mari de zgomot.

Bucureştiul este pe locul al doilea, aici aproximativ 17.900 de oameni sunt expuşi la niveluri mari de zgomot cauzat de traficul rutier.

Page 14: POLUARE FONICA

Judeţul Iaşi este al doilea în topul judeţelor din regiunea de Nord-Est unde se înregistrează un grad ridicat de poluare fonică, după judeţul Galaţi

Page 15: POLUARE FONICA

În această situaţie sunt în momentul de faţă 212 persoane, 170 cu dificultăţi de auz şi 42 care şi-au pierdut total

auzul. Numai în 2007, CJASS a alocat 2,3 milioane de lei pentru onorarea solicitărilor de proteze

Page 16: POLUARE FONICA

Noi materiale, noi tehnici în construcţiile civile, industriale, în construcţia de maşini, regândirea unor procedee, instalaţii, mijloace şi sisteme de trafic şi nu în ultimul rând, un comportament civilizat al oamenilor între ei.

Page 17: POLUARE FONICA

Absorbţia poroasă se obţine utilizând materiale poroase precum vata minerală, textile, mobila, unele materiale de îmbrăcăminte.

Page 18: POLUARE FONICA

Casa ideală

O mare parte din undele sonore incidente sunt reflecatate atunci când întâlnesc o suprafaţă dură.. Dacă suprafaţa nu este plană reflexia va fi difuză, deci se va diminua zgomotul semnificativ.

Page 19: POLUARE FONICA

Cellulose Tiles

Acest tip de ţigle sunt de trei ori mai grele decât cele standard dar grosimea lor nu diferă mult fiind de 12-15mm. Faţada lor este vopsită, fisurată, sau perforată

Page 20: POLUARE FONICA
Page 21: POLUARE FONICA
Page 22: POLUARE FONICA
Page 23: POLUARE FONICA
Page 24: POLUARE FONICA
Page 25: POLUARE FONICA

BIBLIOGRAFIE

1.Darabont A., Iorga, I., Ciodaru, M. Măsurarea zgomotelor şi vibraţiilor în tehnică. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

2.http://www.green-report.ro

3.Barnea, M., “Efectele poluării mediului asupra omului”, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1973, p. 73-90

4.Bogathy, Z., „Introducere în psihologia muncii”, Tipografia Universităţii de Vest, Timişoara, 2002

5.Rojanschi V., Bran Florina,. Diaconu Gh, „Protecţia şi ingineria mediului”, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2002

6.Jurcău, N., ”Psihologie inginerească” , UT Pres , Cluj – Napoca, 2003

7.Roşu Daniela, “Poluarea sonoră” capitol în “Ecologie. Suport de curs”, Editor Albulescu Mariana, Editura Eurobit, Timişoara, 2008