of 12 /12
Poluarea Fonica Student Mellan Roland Márk

Poluare sonora.ppt

  • Upload
    roland

  • View
    94

  • Download
    4

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Poluare sonora.ppt

Poluarea Fonica

Student Mellan Roland Márk

Page 2: Poluare sonora.ppt

Din punct de vedere fizic sunetele reprezintă "vibraţii ale particulelor unui mediu capabile să producă o senzaţie

auditiv”. Sunetul este o formă de energie fizică creată de obiectele care vibrează. Aceste vibraţii se transmit sub forma unor unde de presiune crescută sau scăzută care iradiază de

la suprafaţa obiectului. Aceste unde constituie stimuli fizici pentru ureche. Sunetul se propagă sub formă de unde

elastice numai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid.

Page 3: Poluare sonora.ppt

Poluarea fonică sau sonoră constă în sunete produse de activitatea umană sau utilaje,

maşini care afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau animalelor.

Page 4: Poluare sonora.ppt

Măsurile tehnice pentru combaterea poluării sonore se referă la ecranarea sursei de zgomot şi protecţia urechii omului şi a

locuinţei, spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea. Se caută noi materiale de

construcţie, cu proprietăţi antifonice, iar arhitectura spaţiilor de locuit trebuie să ţină

cont de amplasarea dormitoarelor astfel încât să nu fie expuse arterelor de circulaţie cu flux

continuu.

Page 5: Poluare sonora.ppt

Direcţia principală în managementul poluării sonore, atât în politicile naţionale cât şi în cea

intenaţională, este dezvoltarea unor

criterii pentru nivelele de expunere şi

promovarea unor măsuri de control al zgomotului, ca parte

integrată a programului de protecţie a mediului.

Page 6: Poluare sonora.ppt

Managementul poluării sonore ar trebui să:

• monitorizeze expunerea omului la zgomot;• să controleze sursele de poluare sonoră şi nivelul de

imisii în special în zone specifice, cum ar fi şcolile, spitalele, zonele rezidenţiale, locurile de joacă, dar şi stabilirea locurilor “sensibile” atât pe perioada zilei cât şi noaptea, controlul sănătăţii în zonele de risc;

• să ţină cont de consecinţele zgomotului la planificarea teritorială a transportului;

• să introducă sisteme de control a efectelor adverse asupra sănătăţii;

• să evalueze eficienţa politicilor de diminuare a zgomotului;

• să adopte un ghid pentru zgomotul public, în vederea protejării sănătăţii populaţiei.

Page 7: Poluare sonora.ppt

În general cele mai înalte nivele de zgomot se întâlnesc în unităţile industriale şi în marile aglomerări urbane. Pentru a nu perturba calitatea activităţii la locul de muncă, au fost introduse o serie de măsuri pentru prevenirea şi limitarea depăşirii anumitor niveluri de zgomot. Aceste măsuri pot fi: sociale (norme şi legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice (soluţii silenţioase, pereţi fonoizolanţi etc.), organizatorice (căşti de protecţie, dispunerea surselor de zgomot la o distanţa mare faţă de angajaţi) şi igienice (control medical, alimentaţie cu vitamine, etc.)

Page 8: Poluare sonora.ppt

Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor industriale se pot menţiona:

- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse între sursa de zgomot şi personalul uman;

- protecţia individuală cu antifoane;

- îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce poluează intens fonic;

- utilizarea carcaselor la maşini şi utilaje în timpul funcţionării;

- alegerea corectă a fundaţiei utilajelor, neomiţând criteriul reducerii zgomotelor;

- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi metalice, cauciuc, fibre de sticlă, pâslă, mase plastice, plută, azbest);

- schimbări în structura şi arhitectura halelor;

- utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereţii camerelor;

- rotaţia personalului;

- folosirea unor materiale de construcţie care reduc zgomotele. Astfel, plăcile de lemn atenuează zgomotele de 30 - 47 de ori, vata de sticlă de 42 - 88 ori, covoarele de 7 -41 ori, uşile de 20 - 25 ori, ferestrele duble de 30 ori, zidăria de beton de 48 ori, zidăria de cărămidă de 40 ori.

Page 9: Poluare sonora.ppt

În centrele urbane unde traficul este principala sursă de poluare sonoră, proiectarea urbană deficitară poate conduce la poluare sonoră prin

amplasarea spaţiilor rezidenţiale în preajma unităţilor industriale. În natură, intensitatea sunetului este în jur de 35 de dB, pe când traficul din zilele

noastre produce în unele locuri 90 de dB. Există o serie de posibilităti de reducere a zgomotului pe autostrăzi: bariere pentru sunet, limitarea vitezei de deplasare, modificarea texturii drumului, limitarea accesului maşinilor

grele, controlul traficului care să impună reducerea accelerării, dezvoltarea de modele computaţionale adaptate unei anumite locaţii, in funcţie de

topografie, meterologie, tub sonor (pe autostrada din Melbourne, Australia) pentru reducerea zgomotului.

Page 10: Poluare sonora.ppt

Marile artere de circulaţie ridică probleme greu de rezolvat: gardurile vii şi

copacii contribuie în măsură mică la soluţionarea

problemei, iar ecranele de protecţie sonoră construite în

Franţa, Japonia sunt inestetice, costisitoare, accentuează monotonia traseului de autostradă,

produc acumularea de gaze toxice cu efecte asupra

sănătăţii şoferilor. Astăzi se consideră ca aceste ecrane de protecţie sunt o soluţie locală, pe distanţe mici, în zonele urbane populate.

Page 11: Poluare sonora.ppt

Blocurile care se vor construi trebuie să posede un strat fonoabsorbant antiimpact.

Ideală ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot şi în jurul cartierelor de locuit.

Page 12: Poluare sonora.ppt

O măsură eficientă ar fi realizarea hărţilor de zgomot şi punerea lor la dispoziţia publicului, adoptarea de planuri de acţiune, în baza rezultatelor conţinute de hărţile strategice

de zgomot, în vederea prevenirii şi reducerii zgomotului şi a efectelor acestuia în special acolo unde valorile nivelurilor

de zgomot depăşesc limitele admise.