Click here to load reader

Proiect Biologie (Digestia Si Absorbtia)AndreeaBadea

  • View
    215

  • Download
    17

Embed Size (px)

DESCRIPTION

digestia si absorbita nutrimentelor in organism

Text of Proiect Biologie (Digestia Si Absorbtia)AndreeaBadea

  • DIGESTIA SI ABSORBTIAEleva : Badea Andreea clasa a XI-a A

  • CUPRINS Digestia alimentelor a)Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv b)Digestia bucala,gastrica,intestinalaAbsorbtia intestinala Igiena si patologia sistemului digestiv

  • DIGESTIA ALIMENTELORa) Alimentele si transformarile lor in tubul digestivCompoziia chimic a alimentelor n mod natural sau sub influena tehnologic, hrana poate conine attnutrieni, ct i substane din ale categorii, unele strine sau chiar toxice pentru om. La aceti compui, fie imediat, fie ntrziat, organismul ntotdeauna reacioneaz. Tipul i intensitatea reaciei de adversitate, depinde att de sensibilitatea particular a fiecrei persoane, ct i de capacitatea deepurare(evacuare) a substanelor strine din corp, proprietate i ea specific fiecrui individ. Este de dorit ca organismul s rspund prompt la elementele strine din aliment, ns acest lucru se ntmpl rar la persoanele care consum n mod frecventhran nesntoas, ca o consecin a fenomenului de obinuin. Oamenii care se hrnesc sntos, capt n timp o sensibilitate deosebit la toate substanele duntoare sau nespecifice din alimente, astfel nct, atunci cnd consum ocazional mncare "cu chimicale" resimt imediat greeala fcut. Acest mecanism pune la adpost organismul de o serie de afeciuni ulterioare. Alimentaia zilelor noastre, trebuie s in seama de compoziia alimentelor, n alte condiii, organismul fiind n permanen ameninat cu mbolnvirea. De aceea, pe lnginformaiile nutriionalespecifice fiecrei surse de hran, este bine s se cunoasc tipul i cantitatea altor substane care intr n compoziia alimentului.

  • Alimente care te fac mai destept

    Grasimile pot ingreuna gandirea Sa nu crezi ca doar tu poti fi "ingreunata" daca ii dai corpului tau grasimi saturate cum ar fi cele din unt, smantana sau frisca. Ei bine, si creierul tau sufera alaturi de tine. Pe de alta parte, grasimile mononesaturate, cum ar fi cele continute in uleiul de masline, au chiar efecte benefice asupra memoriei si capacitatii de invatare. Nu te speria totusi! Nu inseamna acum ca o singura inghetata te va face sa gandesti mai incet! Ai voie cate una din cand in cand. Pericolul vine abia in cazul unui regim indelungat bazat exclusiv pe un grasimi saturate. In special, o alimentatie bazata strict pe alimente fast-food poate fi daunatoare, ducand la modificari in functionarea celulelor cerebrale. Nutritionistii recomanda un regim alimentar bazat pe grasimi asa-numite Omega 3, adica cele provenite din peste, fructe de mare, nuci si verdeata. Omega 3 Pentru o buna functionare, creierul nostru are nevoie de o substanta, numita acid docosahexaenoic (DHA) care se gaseste in grasimile de tip Omega 3. Pestele gras este cel mai recomandat, continand cea mai mare cantitate de DHA. Urmeaza pestele slab si fructele de mare. Vitaminizarea creierului Pentru a asigura o buna functionare a creierului nostru, avem nevoie de anumite substante nutritive esentiale, cum ar fi vitaminele B1, B3, B6, B12, C si mineralele magneziu, potasiu, cupru si zinc. Pricipii pentru o mai buna functionare la nivel cerebral Consuma fructe si legume proaspete (prin prelucrare termica isi pot pierde din proprietatile nutritive) in cantitati cat mai mari; Renunta la consumul de carne grasa si creste consumul de peste si fructe de mare. Iti sunt permise si carnea de pui sau vanatul slab; Ratia ta zilnica trebuie imbogatita cu nuci, migdale si seminte care stimuleaza activitatea cerebrala; Renunta la grasimile saturate! Limiteaza consumul de uleiuri vegetale hidrogenate - margarina, maioneza, sosuri din comert si de grasimi saturate cum ar smantana, branza topita, laptele integral, untul sau branza grasa; Limiteaza consumul de zahar si sodiu.

  • Transformarile alimentelor in tubul digestivMajoritatea substantelor alimentare au ostructura chimica complexa, diferitade cea aconstituentilor organismului. Ele sufera inorganism o serie detransformari mecanice,fizice si chimice.Totalitatea acestor transformari constituie digestia. Transformarile substantelor

    Digestia mecanicacuprinde trei categorii de fenomene:transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usuranddigestiachimica;amestecarea continutului tubului digestiv cusucuriledigestive, proces care favorizeaza transformarile chimice siabsorbtia;progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate.Digestia chimicacuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv.Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive .Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente.

  • b) Digestia bucala,gastrica,intestinalaDigestia bucala (timpul scurt cat stau alimentele in gura permite mai ales prelucrarea lor mecanica prin masticatie si impregnarea cu saliva.)Masticatia este un proces complex prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate mecanic prin taiere, zdrobire si triturare, datorita miscarilor mandibulei, concomitent cu miscari coordonate ale buzelor, limbii si obrajilor, care imping fragmentele alimentare intre arcadele dentare.Masticatia contribuie la formarea bolului alimentar, intervine in declansarea activitatii glandelor salivare si stimularea receptorilor gustativi si olfactivi care vor declansa secretia altor glande digestive.Secretia salivara este produsul celor trei perechi de glande salivare mari si al numeroaselor glande diseminate in mucoasa bucala. Saliva, secretata la om in cantitate de 1-2 1/24 ore, este usor acida si contine: apa si reziduu uscat, reprezentat prin saruri minerale si substante organice (enzime, lizozim).Saliva intervine in: solubilizarea unor constituenti alimentari, influentand stimularea gustativacuratirea si umectarea mucoasei bucale, cu rol in vorbireprotectia antibacteriana, prin lizozimeliminare de - metaboliti (uree, acid uric) - virusuri ( poliomielita, turbare) -substante toxice (Hg, Pb) 5. digestie, prin: - pregatirea alimentelor pt masticatie - formarea bolului alimentar si de glutitie 6. in mica masura intervine digestia chimica a unor constituenti.Deglutitia consta dintr-un lant de reflexe prin care bolul alimentar, format in cavitatea bucala, strabate faringele si esofagul, ajungand in stomac. Se pot diferentia trei timpi succesivi in deglutitie: bucali , faringiani si esofagiani.

  • Digestia gastricaRolul stomacului este, in primul rand de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. Dar, in stomac, alimentele sufera si importante modificari fizico-chimice, care le pregatesc pentru digestia din intestin. Aceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului.Functia secretorie consta in secretia sucului gastric, produs de glandele gastrice. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid.Sucul gastric este constituit din: 99% apa si 1% substante organice(enzime, mucus) si substante anorgnice(HCl, cloruri de Na, K, fosfati de Ca, Mg).Principalele procese chimice, gastrice se desfasoar asub actiunea urmatoarelor enzime: pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza.Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de autodigestie, sub actiunea pepsinei si a HCl.Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale si este conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Procesul gastrosecretor are, in functie de sediul de actiune a stimulului alimentar, trei faze: cefalica, gastrica si intestinala, care se suprapun partial.Depozitarea temporara a alimentelorDigestica mecanica datorita musculaturii stomaculuiDigestia chimica sub actiunea sucului gastric

  • STOMAC

  • Digestia intestinalaDigestia propriu-zisa are loc in intestinul subtire sub actiunea combinata a sucurilor: pancreatic, intestinal si a bilei , iar produsii simpli rezultati sunt resorbiti pana la valvula ileo-cecala in proportie de peste 90%.SUCUL PANCREATIC este un lichi incolor, inodor di alcalin. Contine substante anorganice precum si substante organice.BILA produsul de secretie al hepatocitelor este secretata permanent catre ficat in cantitate de 500- 700 ml /zi . Intre mese sfincterul Oddi fiind inchis, bila se colecteaza si, prin reabsorbtia apei se concentreaza in vezicula biliara de unde este eliminata de duoden in timpul diestiei.Bila este un lichid verde sau galben, alcalin, amar, continand 97, 98% apa , anumiti electroliti, pigmentii biliverdine si bilirubina, saruri biliare, colesterol, lecitina.SUCUL INTESTINAL. Glandele din mucoasa duodenala secreta un lichid bogat in mucus si bicarbonat, care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, secretia acestor glande fiind stimulata de factori chimici locali, de factori hormonali si de factori nervosi. Nu s-a dovedit secretia unui suc intestinal care sa contina enzime hidrolitice, acestea fiind prezentate la nivelul membranei apicale a enterocitelor. La acest nivel se gasesc urmatoarelor enzime: peptidazele, dizaharidazele, lipaza.

  • Aparat digestiv

  • Transformari

    Alimente ingeratein cavitatea bucalamasticatieimpregnare cu salivaBoluri alimentareActivitatesecretorieActivitate motorieChim gastric(pasta acida)Activitate secretorie -bila,-suc pancreatic-suc intestinalActivitate motorieChil intestinal(lichid laptos)

  • Absorbita intestinalaFormaiuni intestinale adaptate pentru absorbie:Valvulele conivente: reprezint pliuri de form semilunar, ocupnd 1/2 sau 2/3 din lumenul intestinal. Ele apar n duodenul descende

Search related