Click here to load reader

DIGESTIA, ABSORBTIA și igena sistemului digestiv · PDF file 2020. 3. 18. · Aparatul digestiv Digestia incepe ... digestiv, dar și drepții abdominali, sub control cortical. Noțiuni

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of DIGESTIA, ABSORBTIA și igena sistemului digestiv · PDF file 2020. 3. 18. ·...

PowerPoint Presentationprof. Negru Maria
alimentele pentru
descompunerea substanelor
strbate pereii intestinului
substanelor digestive
Digestia - definiie
Aparatul digestiv
Se realizeaz:
Fragmentarea alimentelor,
Amestecarea alimentelor cu enzima din saliva – (amilaza salivara sau ptialina)
Are loc descompunerea:
Amidonul dextrina + maltoza
Se formeaz bolul alimentar – care parcurge in continuare
faringele, esofagul spre stomac (deglutiia si tranzitul esofaringian)
Atenie – nu ingerai alimente in graba, in condiii de oboseala si
tensiune nervoasa (boli digestive)
Digestia la nivelul stomacului
Const în transformarea bolului
retropulsie(transformri fizice)
Lipaza gastric scindeaz lipidele pân la acizi grai i glicerol.
Labfermentul coaguleaz laptele (transform
Gelatinaza hidrolizeaz gelatina.
Digestia intestinal cuprinde activiti motorii i secretorii
care finalizeaz digestia (aprox. 3-5 ore).
Activitate motorie: micri de amestec (segmentare) i
micri peristaltice (propulsie)
pancreatic, bila (fierea), intestinal.
Sucul pancreatic conine: ap, bicarbonai, enzime i mucus.
Enzimele sunt: 1.proteolitice- tripsina i chimotripsina, ce acioneaz asupra proteinelor neatacate de pepsin i asupra albumozelor i peptonelor, pe care le degradeaz pân la stadiul de oligopeptide (aminoacizi);
carboxipeptidaze, ce degradeaza oligopeptidele pân la stadiul de tripeptide si dipeptide; elastaza, ce degradeaza proteinele fibroase pana la oligopeptide.
2. lipolitice- lipaza pancreatica, degradeaz lipidele pân la acizi grai i glicerol;
3. glicolitice: amilaza pancreatic, are aciune mai puternic decât cea salivar; degradeaz amidonul pân la stadiul de maltoz.
ABSORBIA INTESTINAL
sânge i limf, datorit adaptrilor intestinului:
-suprafa mare de contact (cutare puternic a peretelui
intestinal) de peste 250 mp
-epiteliu intestinal unistratificat subire
-micri contractile ale vilozitilor
Nutrimentele se absorb prin dou tipuri de mecanisme:
-pasive – difuziune, osmoz i pinocitoz (de la o concentraie mai mare la
una mai mic/în sensul gradientului de concentraie, de la presiune
osmotic mic la una mai mare, sub forma unor vezicule de
grsime,fr consum de energie)
concentraie/cu consum de energie furnizat de ATP)
Absorbia glucidelor- glucoza, galactoza se absorb activ, iar riboza se
absoarbe pasiv.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbia proteinelor- se face activ i pasiv sub form de aminoacizi, în
prima parte a intestinului subire.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbia lipidelor- se absorb pasiv, prin difuziune, sub 3 forme:
-pinocitoz,, pentru picturi mici de grsime nedigerat
-difuziune, pentru glicerol, solubil
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate din acizi grai insolubili i
colesterol cu sruri biliare. Aceste complexe, chilomicroni, se desfac la nivelul
enterocitelor, în acizi grai, ce refac trigliceridele, i sruri biliare
ce se reîntorc la ficat prin sistemul port.
Glicerolul trece în sânge, prin sistemul port-hepatic ca i glucoza i
aminoacizii, iar trigliceridele în limf.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbia apei i a srurilor minerale se face la nivelul intestinului subire i
la nivelul intestinului gros.Apa se absoarbe pasiv, mai ales în colon.
Activ se absorb: fierul, sodiul - antrenând i absorbia clorului, calciul i
fosforul , sub influena vitaminei D i a parathormonului.
Absorbia vitaminelor se face în funcie de solubilitatea lor:
- Vitamine hidrosolubile: complexul B, vitamina C, ce se asorb pasiv
- Vitamine liposolubile: A, D, E, K, ce se absorb similar lipidelor, prin
formare de complexe cu srurile biliare, ajungând apoi la ficat pe cale
portal.
- Rezult, în final, chilul intestinal , ce trece prin valvula ileocecal spre
cecul intestinului gros.
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
de absorbie.Au loc procese de fermentaie i putrefacie,
datorate florei bacteriene saprofite simbionte, dar nu sunt
procese chimice.
Activitatea secretorie const în secreia unui mucus cu rol de
formare i progresie a materiilor fecale.
Fermentaia are loc în prima parte a intestinului gros, datorit
florei bacteriene aerobe: E. coli, bacili lactici, ceacioneaz
asupra glucidelor nedigerabile, celuloza, pe care le transform
pân la monozaharide i apoi acid lactic.Flora bacterian
aerob sintetizeaz i vitamine din complexul B i vitamina K.
INTESTINUL GROS
florei bacteriene anaerobe. Bacteriile transform
compuii proteici nedigerai, determinând decarboxilarea
i dezaminarea lor. Rezult amoniac care, pe calea
sanguin, ajunge la ficat, unde este neutralizat sub
form de uree.
toxice: indol, scatol, hidrogen sulfurat, crezoli etc, ce dau
miros neplcut materiilor fecale.
Din 1000 ml kil intestinal rmân 150 g materii fecale/ zi.
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
Defecaia este un
Noiuni elementare de igien i patologie Boli Cauze Simptome Prevenire
Carie dentar Bacteriene Eroziuni ale dinilor, dureri, dini
sensibili la variaii ale temperaturii i la alimente dulci, acide.
Pstrarea igienei
legumelor. Evitarea consumului de
Evitarea excesului de sare, zahr, grsimi.
Reducerea consumului de fin alb sau înlocuirea ei cu fin
integral. Evitarea consumului
Respectarea unei diete echilibrate i unui orar al
meselor. Conservarea i prepararea alimentelor
în condiii de igien.
Inflamarea mucoasei bucale,
Enterocolite Infecioase (virale,
Ciroz hepatic Hepatite cronice,
Litiaz biliar Precipitarea srurilor
Formarea unor calculi în vezica
biliar sau pe cile biliare, febr, frisoane, icter, blocarea cilor biliare.
Pancreatit Afeciuni biliare,
Noiuni elementare de igien i patologie
Schema de combinare corecta a alimentelor
Aceasta schema de "bun simt" va arata cum se pot combina corect alimente vitale pentru a permite o digestie optima, pentru a produce energie si pentru a va fortifica organismul.
Nota Nu trebuie amestecate niciodat proteinele cu carbohidraii.
O salata cu frunze poate fi mâncata împreuna cu orice proteine, carbohidrai sau grsimi.
Grsimile inhiba digerarea proteinelor. Daca trebuie sa mâncai o grsime combinata cu o proteina, mâncai si o salata de legume combinate. Ii va contrabalansa efectul inhibitor asupra digestiei.
Nu trebuie sa bei lichide in timpul mesei sau dup masa.
* Introduse in lista pentru lmurire, dar nu sunt recomandate.