Author
estera
View
185
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
digestie
10/3/2010
1
METABOLISM GLUCIDIC
Schema generală
Digestia şi absorbţia glucidelor
Transportul glucozei din sânge ȋn celule
Glicogenoliza – Glicogenosinteza
Glicoliza – Gluconeogeneza
Decarboxilarea oxidativă a acidului piruvic
Metabolismul fructozei şi galactozei
Calea pentozofosfaţilor
Metabolismul acidului glucuronic
Metabolism glucidic – Schema generală
Glicogenosinteza
Glicogenoliza
10/3/2010
2
Catabolism glucidic – Definiţie & Etape
Definiţie
Totalitatea reacţiilor ce au ca scop degradarea glucidelor ȋn
vederea eliberării şi stocării energiei sub formă de ATP
EtapePolizaharide(Dizaharide)
Monozaharide
CH3-CO-CoA
2CO2
3NADH + FADH2
ATP
H2O
Etapa I
Etapa II
Etapa III
Glicogenoliză & Digestie
Glicoliză & Decarboxilare oxidativă
Ciclul Krebs
Lanţ resp. & Fosf. ox.
Digestia şi absorbţia glucidelor
Raţia zilnică conţine glucide:
• digerabile (≈ 400g)
– 60% amidon (glicogen)
– 30% zaharoză
– 10% lactoză
• nedigerabile
Prin digestie glucidele digerabile sunt
transformate ȋn monozaharide absorbabile:
• glucoza (Glc),
• fructoza (Fru)
• galactoza (Gal)
10/3/2010
3
Amidon - Structură
20%
80%
Legaturi glicozidice a1-4
Legatura glicozidica a1-6
Amidonul = polizaharid de origine vegetală , format din amiloză şi amilopectină
Glicogen - Structură
Glicogen = Amilopectina animală
10/3/2010
4
Dizaharide - Structură
Zaharoza = dizaharid format din α-glucoză şi β-fructoză legate prin legatură α1,2-diglicozidică
Lactoza = dizaharid format din β-galactoză şi α-glucoză legate prin legatură β1,4-monoglicozidică
Glucide
nedigerabile
Gaze: CO2, H2O, H2, CH4,
acetat, propionat, butirat
Flora microbiana
Digestia şi absorbţia glucidelor
10/3/2010
5
(pH-ul acid inactivează amilaza salivară)
Digestia glucidelor – Prezentare schematică
Glc, Fru si Gal sunt preluate de către celulele epiteliale
absorbtive ale intestinului subtire fie prin transport activ Na+-
dependent, fie prin difuzie facilitată. Din celulele epiteliale
sunt apoi transportate, de către transportori specifici
(GLUT), ȋn sange şi apoi ȋn celulele ficatului şi ale ţesuturilor
periferice.
Acţiunea a-amilazei
10/3/2010
6
Acţiunea dizaharidazelor
Zaharaza
Fermentaţia glucidelor nedigerabile
sub acţiunea florei microbiene
Glucide nedigerabile
Piruvat
Formiat
CO2
CO2 H2Succinat
PropionatButiratAcetat Flatulenţa
Diaree osmotică, pH<5,5
CH4
Absorbţie
10/3/2010
7
Absorbţia Glc (Gal)
= Transport activ, consumator de ATP
Sistem simport
Glc Glc
Na+ Na+
Epiteliu intestinalLumen intestinal Capilare
Glc
K+
K+Na+
ATP ADP + PiATP-aza
Difuzie facilitată
Membrana
apicala
(absorbtivă)
Membrana
bazala
Izoformele transportorului glucozei
GLUT 1-5
Transportor Distribuţia ȋn ţesuturi Comentarii
GLUT 1 Eritrocite
Bariera hemato-encefalică
Bariera hemato-retiniană
Bariera hemato-placentară
Bariera hemato-testiculară
Se găseşte ȋn tipurile de celule cu funcţie de
barieră;
Are afinitate mare pentru glucoză
GLUT 2 Ficat
Rinichi
Celule β-pancreatice
Membrana bazală a celulelor
mucoasei intestinale
Are afinitate mică pentru glucoză;
Poate fi utilizat ca senzor al gucozei ȋn pancreas
GLUT 3 Neuroni Este transportorul major ȋn sistemul nervos central;
Are afinitate mare pentru glucoză
GLUT 4 Ţesut adipos
Muşchi scheletic
Muşchiul inimii
În prezenta insulinei creşte numărul transportorilor
expuşi pe membrană!
Are afinitate mare pentru glucoză.
GLUT 5 Membrana absorbtivă a
celulelor mucoasei intestinale
Spermatozoizi
Este transportor al fructozei
10/3/2010
8
Efectul insulinei asupra GLUT 4
Deficienţa de lactază
=> Intoleranţa la lactoză
10/3/2010
9
Metabolismul glicogenului - Localizare
• tisulară: ficat, muşchi
• celulară: citosol (granule)
Glicogenoliza
• Definiţie
• Localizare
• Reacţii
• Reglare
10/3/2010
10
Cale liniară de catabolism prin care:
Glicogenoliza - Definiţie
glicogen (Glc)n+m→ nGlc-1P + mGlc
cu scopul:
• menţinerii glicemiei (hepatocite)
• producerii materialului energetic (miocite)
Glicogenoliza – Prezentare schematică
Glicogen = (Glc)n+m(ficat şi muşchi)
Glicogenfosforilaza
(leg. 1-4) Enzima de deramificare
(leg. 1-6)
nGlc-1P mGlc
nGlc-6P GlcFicat
ATP
Sânge
Muschi
necesar contracţiei
necesara menţineriiglicemiei normale
10/3/2010
11
Glicogenoliza- Enzime implicate
• Glicogen fosforilaza
“fosforolizează” legăturile glicozidice a1-4 ȋncepând cu capătul
nereducător al unei ramificaţii până când rămân numai 4 glucoze
• Enzima de deramificare
- activitatea glucotransferazică
transferă un fragment format din 3 glucoze la capătul nereducător al altei ramificaţii
- activitatea glucozidazică
hidrolizează legătura glicozidică a-1-6
Actiunea
enzimelor
implicate in
glicogenoliza
10/3/2010
12
Soarta glucozo-1P
Glucozo-1P Mutaza
Glucozo-6P
Glucozo-6PGlc6P-aza (hepatică)
Glc
Glucozo-6P PiruvatGlicoliza (musculară)
ATP
Sânge
Glicogenosinteza
• Definiţie
• Localizare
• Reacţii
• Reglare
10/3/2010
13
Glicogenosinteza - Definiţie
Cale de anabolism prin care din
“Miezul de glicogen”(Glicogenina)
cu puţine ramificaţii scurteGlicogen
cu multiple ramificaţii lungi
nUDP-Glc
Scop: depozitarea excesului de glucoză
Glicogenosinteza - Etape
I. Transformarea Glc ȋn UDP-Glc
GlcGK
Glc-6PMutaza
Glc-1P UDP-GlcPirofosforilaza
UTPATP
10/3/2010
14
II. Sinteza propriuzisă– Alungirea ramificaţiilor prin formarea de noi legături glicozidice α1-4
sub acţiunea glicogen sintetazei
– Formarea de noi ramificaţii prin realizarea legăturilor α1-6 sub acţiunea enzimei de ramificare
Glicogenosinteza - Etape
Acţiunea glicogen sintetazei
10/3/2010
15
Acţiunea enzimei de ramificare
Glicogenosinteza
10/3/2010
16
Metabolismul glicogenului - Reglare
Enzime reglatoare• Glicogen fosforilaza
activare: – prin fosforilare (iniţiată de adrenalină, glucagon)
– cu efectori allosterici: AMP (numai ȋn miocite)
inhibiţie: – prin defosforilare (iniţiată de insulină)
– cu efectori allosterici: glucoza, ATP (numai ȋn hepatocite)
• Glicogen sintetaza
activare: – prin defosforilare (iniţiată de insulina)
– cu efectori allosterici: glucozo-6P
inhibiţie: – prin fosforilare (iniţiată de adrenalină, glucagon)
– cu efectori allosterici: glicogen
Reglare prin fosforilare / defosforilare
10/3/2010
17
Activarea glicogenolizei musculare Glicogenoliza musculară este iniţiată prin
• contracţie musculară,
• impuls nervos,
• legarea adrenalinei de receptorul specific
- AMP rezultat prin hidroliza ATP
ȋn timpul contracţiei activează
glicogen fosforilaza b
- Impulsul nervos care iniţiază
contracţia eliberează Ca2+ din
reticulul sarcoplasmic; Ca2+ se
leagă de calmodulină care va
activea fosforilaz kinaza
- Fosforilaz kinaza este activată şi
prin fosforilare iniţiată de
adrenalină prin activarea
protein kinazei A
Reglarea glicogen sintetazei
Glicogen
+
-
10/3/2010
18
Glicogen
Reglarea protein fosfatazei
C
GHO-Thr Ser-OH
Insulina + Protein
kinaza
C
GP-O-Thr Ser-OH
Activa
Fosforilarea Thr previne fosforilarea
Ser si asocierea cu inhibitorul specific
Glucagon+Protein
kinaza A
GHO-Thr Ser-O-P
C
Putin activa
C Inhibitor PO-
Inhibitor PO-
Inactiva
Activ
Inhibitor -OH
Inactiv
Protein kinaza A
Subunitate catalitica
Subunitate reglatoare
Glicogenoze = Acumulare de glicogen
Glucoza GlicogenEnzima de ramificare
Glicogenoza IV ANDERSON
Depozitare glicogen cu ramificatii scurte in
splina, ficat, intestin Ciroza => deces inainte
de 10 ani Valori normale ale glicemiei
Glucoza
α-1-4 Glucozidaza
lizozomala
Dextrine limita
Glucozo-1P
Glucozo-6PGlucoza Glucozo 6-fosfatazaMutaza
Enzima de deramificare
Glicogenoza II POMPE
Aparitia in ficat, muschi scheletici, miocard, SNC a
vacuolelor anormale cu glicogen normal =>
Cardiomegalie severa cu deces timpuriu
Valori normale ale glicemiei
Glicogenoza V McARDLE
Acumulare in muschi a glicogenului normal => In eforturi musculare apar crampe,
dureri. La batranete apare mioglobinuria Nu apare acid lactic in sange dupa efort! Glicogenfosforilaza
Glicogenoza VI HERS
Acumulare in ficat a glicogenului normal => hepatomegalie, hipoglicemie;
nu creste glicemia dupa administrare de glucagon!
Glicogenoza III FARBES / CORI
Acumulare in ficat, muschi striat a glicogenului anormal
=> hepatomegalie, cardiomegalie moderata
Glucogenoza I von GIERKE
Hipoglicemie severa