DIGESTIA

GASTRICA

SI

INTESTINALA

Grünfeld Ingrid

DIGESTIAGASTRICA

STOMACUL se afla in partea superioara cavitatii abdominale,

sub diafragma; Modul de hranire influenteaza dimensiunea

acestuia, astfel ca mamiferele fitofage si carnivore au stomac voluminos iar cele omnivore mai mic datorita continutului nutritiv satisfacator si a hranei usor accesibile;

Rumegatoarele fac exceptie, avand stomac tetracameral: burduf, ciur, foios si cheag;

Stomacul unicameral e intalnit la omnivore, ierbivore nerumegatoare si carnivorel;

Digestia gastrica incepe cu acumularea bolurilor alimentare, iar prin miscarile sale, stomacul amesteca hrana cu sucul gastric pana cand continutul are aspect de pasta;

cangur soarece rumegatoare porc om

Rumegatoarele inghit hrana nemestecata, ajungand in ierbar unde se afla bacterii simbionte care descompun peretele celulozic al celulelor vegetale si deschid accesul la continutul celular nutritiv

In ciur se formeaza mici cocoloase care ajung iar in gura si sunt rumegate

Reinghitita, hrana ajunge in foios si apoi in cheag, care e stomacul propriu zis, cu glande gastrice

Surplusul de bacterii simbionte e digerat de animalul gazda, astfel, rumegatoarele pot utiliza celuloza, desi nu produc enzime care sa hidrolizeze aceasta substanta

Evidentierea stomacului tetracameral si circuitul hranei

Mucoasa stomacului

Mucoasa, submucoasa si muschii stomacului

In stomac au loc transformari :

mecanice – sub actiunea musculaturii ( amestec, depozitare, inaintare)

fizice – diluale – dizolvare

chimice – sub actiunea enzimelor sucului gastric

Sucul gastric contine: apa mucus ioni minerali enzime acid clorhidric – stimuleaza evacuarea gastrica

- are rol antiseptic (ucide microbii)

- stimuleaza digestia proteinelor

Substante organice:

Enzime – proteolitice - pepsina ( cea mai importanta, hidrolizeaza proteinele pana la molecule cu lanturi mai scurte de aminoacizi, albumoze si peptone, insa glandele gastrice nu produc pepsina activa pentru ca s-ar autodistruge , de aceea pepsina e eliminata in stomac sub forma inactiva, pepsinogen, care in prezenta HCL devine pepsina)

- labfermentul (coaguleaza laptele in prezenta ionului de calciu)

- lipolitice - lipaza ( digera lipidele) Rezultatul digestiei se numeste chim gastric

Intestinul subtire Cea mai lunga cimponenta a tubului

digestiv Are 2 portiuni – fixa – duoden - mobila – jejuno-ileon

Intestinul e pliat sub forma de anse intestinale

Mucoasa intestinala are 3 categorii de pliuri:• Valvule conivente• Vilozitati intestinale (cele mijlocii)• Microvilozitati ( cele mici, date de cilii

celulelor mucoasei) Aceste pliuri maresc suprafata de digestie si

absorbtie Vilozitatile au inaltime de 0,1-1 mm, avand

in interior o bogata retea de ccapilare sanguine si un vas limfatic central, pentru prelucrarea substantelor absorbite

Mucoasa intestinului subtire

• Lungimea intestinului depinde de natura hranei, la carnivore fiind mai scurt, la fitofgage foarte lung, deoarece tesuturile vegetale se digera mai lent, iar la omnivore lungimea este medie, 7-8m

Sectiunea jejuno-ileonului

Jejuno-ileon

Pozitia duodenului

si sectiuneaacestuia

Duoden la microscop

Ficatul Cea mai voluminoasa glanda anexa a tubului digestiv Structura – lobi – lobuli – celule (=hepatocite) Rol : Produce bila depozitata interprandial in vezicula

biliara (colecist) de unde prin canalele hepatice ajunge in duoden

Realizeaza metabolismul intermediar al nutrientilor Vascularizatia – nutritiva asigurata de arterele si

venele hepatice - functionala – asigurata de vena

porta care transporta nutrientii de la intestinul subtire

Situat in dreapta stomacului, sub diafragm, iar pe fata opusa se obsertva hilul, locul poe unde intra vasele si bervii intr-un organ

Ficatul si

pozitia sa in

corpul uman

Intestinul gros La trecerea dinspre intestinul subtire spre cel gros se

afla un sfincter care nu permite continutului sa treaca decat intr-o singura directie

Sub ea se afla o poertiune in forma de fund de sac, numita cecum

La cal si iepure, cecumul e forarte voluminos, dar la om e redus si are o portiune prelungita numita apendice

Deasupra valvulei Incepe colonul, partea cea mai lunga in lungime In apropierea anusului se afla o portiune mai bogata

in tesut muscular, rectul Intestinele sunt suspendate de peretele abdominal

prin niste pliuri subtiri ale peritoneului prin care trec vasele de sange

Vilozitati intestinale

Pancreasul

Glanda mixta:

Rol endocrin – produce hormonul insulina

Rol exocrin – saci de acini pancreatici, produce suc pancreatic

Situat sub stomac

DIGESTIA INTESTINALA

Continutul sosit in stomac va fi diluat, pana la consistenta unei supe, cu ajutorul a 3 sucuri : bila, sucul pancreatic si sucul intestinal, toate continand un mucus care are acelasi rol protector, continand bocarbonat de sodiu care transforma continutul intr-unul bazic.

Bila:

Saruri biliare – emulsioneaza grasimile

ApaColesterol ajuta la absorbtia

lipidelor

LecitinaPigmenti biliari – materiile

fecale, urina, da culoare bilei

Sucul pancreatic: ENZIME

Proteolitice (tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaza, elastaza, colagenaza) hidrolizeaza, proteinele pana la grupuri de 2-4 aminoacizi (oligopeptide) sau chiar aminoacizi; ele sunt secretate in stare inactiva si sunt activate in intestin

Lipolitica – lipaza pancreatica, hidrolozeaza grasimile in acizi grasi si glicerol

Glicolitica – amilaza pancreatica are actiune similara cu amilaza salivara dar e mai activa si poate actiona asupra amidonului crud, transforma amidonul in maltoza

Sucul intestinal – are enzime care actioneaza la suprafata mucoasei intestinale :

Oligopeptidazele hidrolizeaza oligopeptidele pana la aminoacizi

Lipaza intestinala actioneaza lafel ca si cea pancreatica Dizaharidazele (maltaza, zaharaza, lactaza) desfac

dizaharidele maltoza, zaharoza (zahaul din sfecla) si lactoza (zaharul din lapte) in monozaharide : fructoza, galactoza, glucoza

Produsii finali ai digestiei sunt aminoacizii din proteine, monozaharidele ( mai ales glucoza) din diferite glucide si acizi grasi si glicerolul din grasimi

O anumita parte din cantitatea de grasimi se hidrolizeaza incomplet, rezultand acizi grasi si monogliceride

Absorbtia intestinala finalizeaza efortul digestiv prin trecerea produsilor finali in mediul extern

Prin absorbtie se recupereaza apa si ionii minerali care au alcatuit sucurile digestive din care o foarte mica proportie mai apare in materiile fecale

Unele substante roduse de bacteriile simbionte din intestinul gros sunt si ele absorbite

Acestea populeaza intestinul gros inca din primele zile de la nastere, apartinand unor specii diferite, hranindu-se saprofit cu continutul intestinal si produc substante utile gazdei cum ar fi unele vitamine (in cazul omului)

EVALUARE1. Cum se numesc enzimele din sucul intestinal?2. Care sunt cele 3 sucuri care ajuta la digestia

intestinala?3. Unde e situat pancreasul?4. Ce face enzima labferment?5. Care sunt cele 2 cai prin care ficatul primeste

sange?6. Cine are stomac tetracameral?7. De unde incepe colonul?8. De cine depinde eficienta absorbtiei?9. care e cel mai lung segment al tubului

digestiv?10. Care sunt produsii finali ai digestiei?

Raspunsuri1. Se numesc oligopeptidaze, lipaza

intestinala, dizaharidaze2. Cele 3 sucuri sunt: bila sucul pancreatic si

sucul intestinal3. Se situeaza sub stomac4. Aceasta enzima coaguleaza laptele5. Cele 2 cai sunt vena porta si artera hepatica6. Ierbivorele rumegatoare7. De deasupra valvulei ficatului8. Depinde de suprafata mucoasei9. Intestinul subtire10. Glucoza, aminoacizii, acizii grasi si glicerolul