14
7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 1/14 DIGESTIA LA NIVELUL INTESTINULUI SUBTIRE PROF. INDRUMATOR - TOTIR CONSTANTIN ANUL IB ASSISTANT GENERALIST CLAUDIA FILIPOI

Proiect Digestia in Instestinul Subtire

  • Upload
    claudia

  • View
    340

  • Download
    6

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 1/14

DIGESTIA LA NIVELUL INTESTINULUISUBTIRE

PROF. INDRUMATOR - TOTIR CONSTANTIN

ANUL IB ASSISTANT GENERALIST CLAUDIA FILIPOI

Page 2: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 2/14

CUPRINS:

  PAGINA

1. ALIMENTELE – combustibilul nostru 1

2. INSTESTINUL SUBTIRE – DIGESTIA INTESTINALA 2

3. MISCARILE LA NIVELUL INSTESTINULUI SUBTIRE 4

4. PROCESELE CHIMICE DE LA NIVELULINSTENSTINULUI SUBTIRE 5

5. ABSORBTIA INTESTINALA 7

6. AFECTIUNI SI PROFILAXII - BOLI INTESTINALE 8

Page 3: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 3/14

1. Alimentele

Suntem ceea ce mancam, iar acest fapt este cat se poate de evident. Asa se explica de ceunii dintre noi stralucesc si au o energie debordanta, pe cand altii ne ingramadim la usacabinetului medical.E timpul sa dam mai multa importanta alimentatiei si implicit digestiei 

sanatoase. Gastronomia a fost considerata o arta inca din cele mai vechi timpuri, insaalimentele, inainte de a constitui o arta sunt combustibilul nostru. Alimentele continsubstanta cu structura chimica complexa care pentru a ajunge la forma de molecule simplesufera transformari mecanice fizice si chimice si prin “prelucrare”, produc energia necesarafiecarei celule. In acest scop s-a dezvoltat aparatul digestiv.

 

Exista 4 tipuri de digestie: la nivel bucal, gastric, al intestinului subtire si al intestinului  gros. 

Page 4: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 4/14

2. Digestia intestinală  cuprinde totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă înintestin chimul venit din stomac. Chimul este diluat de către sucul intestinal, de către cel pancreaticşi de către bilă, este amestecat datorită mişcărilor intestinului, substanţele sale nutritive suferăconcomitent o descompunere enzimatică, adică o digestie chimică, şi este transportat cătreintestinul gros, în virtutea peristaltismului intestinal. în acest timp are loc absorbţia intestinală a

nutrimentelor.

Intestinul subtire reprezinta segmentul digestiv in care se desavarseste digestia. Ajunsi inintestin, produsii din digestia gastrica vor suferi in continuare transformari, care-i vor aduce in celedin urma in stare de a se putea absorbi prin epiteliul intestinal. Ca si in celelalte compartimente aletubului digestiv, au loc aici procese mecanice si chimice. 

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale.El are trei segmente:duoden, jejun si ileon.

DUODENUL are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni: prima portiune, bulbulduodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua,descendenta, estesituata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica; portiuneaa treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul,formand unghiul duodeno-jejunal. Structural, duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa,submucoasa, musculoasa (cu fibre musculare circulare si longitudinale) si seroasa peritoneala,care il acopera numai pe fata anterioara.Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie sisecretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in catevasecunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si aintestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus. La nivelulduodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila sisucul pancreatic.

JEJUNO-ILEONUL are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.Este alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebirede duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului. Mucoasa formeaza cutecirculare (valvule conivente) si nenumarate vilozitati intestinale,realizand o suprafata enorma, cumare rol in absorbtia intestinala. in portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculilimfatici, formand placile Payer. Fiziologic, jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si deabsorbtie. Functia motorie este  reprezentata de miscarile pendulare, cu rol de framantare si

Page 5: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 5/14

amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de propulsare a chimuluiintestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti: erepsina si nucleo-tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici; lipaza intestinala, cu rol in scindareagrasimilor neutre; dizaharidele [maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol indigerarea glucidelor pana la monozaharide. Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare

suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb siapa, sarurile minerale si vitaminele.  . . .

Intestinul subţire este căptuşit dinspre interior către exterior de aceleaşi trei pături: mucoasă,submucoasă, musculară (muşchi circulari şi longitudinali) şi seroasă .

Mucoasa intestinală este supusă unui proces permanent de înnoire. Suprafaţa ei interioară estecutată. Cutele - valvule conivente - sunt dispuse circular şi prezintă mici ridicături ca nişte degetede mănuşă - vilozităţi intestinale. Celulele vilozităţilor au la polul apical numeroase microvilozităţicare sporesc suprafaţa de absorbţie a nutrimentelor. Fiecare vilozitate este străbătută de vasesangvine, un vas limfatic şi fibre nervoase. In mucoasa intestinală se găsesc: - formaţiuni adaptatepentru secreţie: cripte glandulare Lieberkühn şi glande duodenale Brunner; - formaţiuni adaptatepentru absorbţie: valvule conivente, vilozităţi intestinale, microvilozităţi enterocitare; - nodulilimfatici solitari; - noduli limfatici agregaţi (plăci Peyer) - mai ales în ileon; - celule enterocromafinecare secretă serotonină.

Criptele glandulare Lieberkühn - se găsesc pe toată suprafaţa intestinului subţire sub forma unorIn mucoasa mici adâncituri. Celulele epiteliale de la nivelul acestor cripte elaborează suculintestinal, un lichid extracelular aproape pur, cu un debit de 1800 ml pe zi şi un pH uşor alcalin de7,5-8. Secreţia elaborată este absorbită la nivelul vilozităţilor împreună cu substanţele din chimimediat ce acestea vin în contact cu vilozităţile. Mecanismul de secreţie al lichidului apos de lanivelul criptelor Lieberkün nu este bine precizat. Se crede că sunt implicate două procese secretoriiactive: secreţia activă a ionilor de clor şi cea a ionilor de bicarbonat.

Glandele lui Brunner - sunt implicate în secreţia de mucus şi se găsesc la nivelul primilor câţivacentimetri ai peretelui duodenal, în special între pilor şi papila lui Vater.

Page 6: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 6/14

-

Activitatea motorie a intestinului subtirese manifesta sub forma de contractii princare se asigura framantarea, amestecarea continutului intestinal cu sucuriledigestive si inaintarea masei alimentare inlungul tractusului intestinal.

3. Miscarile la nivelul instestinului subtire

CONTRACTIILE DE AMESTEC .

(contractiile segmentare). Miscarile segmentare se fac prin aparitia unor inele de contractie, careimpart continutul intestinului in fragmente. Dupa putin timp apar si alte inele de contractie la

 jumatatea acestor segmente, in timp ce primele contractii se relaxeaza. Succesiunea de contractiiserepeta, realizand amestecul continutului intestinal cu sucurile gastrice cand portiune aintestinului subtire este destinsa de chim, tinderea peretilor intestinali determina aparitia in lungulintestinului a unor contractii concentrice localizate, separate prin anumite intervale. Latimea unuiasemenea inel de contractie este de aproximativ 1 cm, astfel incat fiecare set de contractiidetermina segmentarea intestinului subtire, impartindu-1 in segmente spatiate. Cand un set decontractii segmentare se relaxeaza, incepe un nou set, dar aceste contractii apar in punctelesituate la jumatatea distantei dintre contractiile precedente. Aceste contractii fragmenteaza chimulde 8 - 12 ori pe minut, in felul acesta determinand amestecarea progresiva a particuleloralimentare solide cu secretiile din intestinul subtire. Frecventa maxima a contractiilor segmentare

ale intestinului subtire este determinata de frecventa undelor lente din peretele intestinal (12 peminut in duoden si jejun proximal, 8 -9 in ileonul terminal.

MISCARILE DE PROPULSIE (Transport). Chimul este propulsat la acest nivel de undeleperistaltice, care apar in orice parte a intestinului subtire si se deplaseaza in directie anala cu oviteza de 0,5 - 2 cm/secunda, mult mai rapid in intestinul proximal si mai lent in intestinul terminal.Totusi, ele sunt in mod normal foarte slabe si de obicei se sting dupa ce traverseaza 3-5 cm, astfelincat deplasarea chimului se face cu aproximativ 1 cm/secunda, ceea ce inseamna ca timpulnecesar chimului pentru a trece de la pilor pana la valva ileocecala este de 3 - 5 ore.

 

Page 7: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 7/14

Intestinul prezinta si CONTRACTII TONICE care adapteaza capacitatea intestinala la cantitateade alimente primite. Toate aceste miscari sunt controlate si coordonate pe cale nervoasa siumorala.

4. PROCESELE CHIMICE Chimul gastric ajuns in duoden capata reactie alcalina si prin procesele mecanice descrise seimbiba cu sucul intestinal format din produsul de secretie al glandelor intestinale, la care seadauga produsul de secretie al celor doua glande anexe: pancreasul si ficatul. Secretiile acestordoua glande sunt primele care actioneaza asupra continutului venit din stomac, ducand maideparte digestia, care va fi desavarsita de sucul intestinal propriu. Sucul pancreatic prezinta oreactie puternic alcalina care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, creand conditii prielnicede activitate tuturor enzimelor care actioneaza in intestin.

Sucul pancreatic contine enzime pentru toate cele trei feluri de substante organice: glucide,

protide si lipide. Enzimele sunt puternice, ele pot sa atace nu numai ceea ce a rezultat dindigestia bucala si gastrica, ci chiar si macromoleculele ce au scapat actiunii fermentilor dincompartimentele respective. Pentru glucide se gaseste in sucul pancreatic cea mai puternicaamilaza din tractusul digestiv. Ca si amilaza salivara, ea determina degradarea amidonului, prinhidroliza pana la maltoza (dizaharid, format din doua molecule de gluciza).

Pentru proteine, pancreasul produce un complex de fermenti. Acesti fermenti ajung in intestinsub forma inactiva (profermenti), ca de exemplu tripsina sub forma de tripsinogen, care, incontact cu enterochinaza, elaborata de glandele din mucoasa duodenala, se transforma intripsina activa. Tripsina astfel activata ataca moleculele proteice si impreuna cu alte enzimeprovenite de la pancreas, duc la transformarea (degradarea) proteinelor in substante mai simple

(tripeptide, dipeptide), care sub actiunea erepsinei din sucul intestinal sunt desfacute inaminoacizi (produsi finali ai digestiei proteinelor).

Lipidele ajunse in intestin sunt mai intai emulsionate de bila. Emulsionarea reduce grasimile lapicaturi foarte fine, ce ofera o suprafata mare de contact cu enzima. Pentru lipide suculpancreatic poseda o lipaza care, prin hidroliza, desface moleculele de grasime in glicerina siacizi grasi. Dupa cum se vede, nici fermentii din sucul pancreatic nu aduc degradarea pana lacapat. Sarcina de a continua digestia pana la produsii finali revine fermentilor din sucul secretatde glandele intestinale.

Sucul intestinal cuprinde de asemenea fermenti pentru cele trei categorii de substante organice.in alimente, in afara de polizaharide care sunt degradate de amilaze, se gasesc si dizaharide, ca

de exemplu: zaharoza din fructe si zahar, lactoza din lapte. Acestea sunt desfacute inmonozaharide direct in intestin. Pentru ele exista in secretia glandelor intestinale fermenti ca:maltaza, zaharaza si lactaza.

Pentru lipide exista lipaza intestinala care alaturi de lipaza pancrearica si cea gastrica asiguradesfacerea acestora in componentele lor. Pentru dipeptide si tripeptide exista, de asemenea,complexul de fermenti cunoscut sub numele de erepsina, care desavarseste digestia ducand ladegradarea acestora pana la aminoacizi. Mecanismul de secretie atat al sucului pancreatic, cat sial celui intestinal este dublu: nervos si umoral. Mecanismul umoral detine rolul principal.

Alimentele acide din stomac, luand contact cu mucoasa duodenala, duc la eliberarea de catre

acestea a doi hormoni numiti secretina si pancreozina, care trec in sange si ajung la pancreasstimulandu-i secretia. Secretia pancreasului este declansata si pe cale nervoasa prin influxuri

Page 8: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 8/14

venite pe calea nervului vag (parasimpatic). Tot pe cale umorala, sub actiunea stimulatoare aprodusilor de degradare a alimentelor se elibereaza de catre mucoasa intestinala un alt hormonnumit enterocrinina, care, absorbit in sange, ajunge la glandele intestinale, declansand secretiaacestora. Sistemul nervos joaca rol secundar.

Prin produsul sau de secretie, bila, ficatul joaca rol de glanda digestiva. Bila nu contine fermenti,dar intervine in digestia si absorbtia grasimilor. in acelasi timp, joaca rol de excretie, deoarececontine substante ce trebuie eliminate din organism, ca de exemplu, pigmentii biliari. Substanteleprincipale care intra in compozitia bilei sunt sarurile biliare si pigmentii biliari.Sarurile biliare au rolul de a emulsiona grasimile, facand posibila actiunea lipazei. De asemenea,ele se combina cu acizii grasi si inlesnesc absorbtia grasimilor. Pigmentii biliari reprezinta produside degradare ai hemoglobinei care nu au nici un rol fiziologic, urmand sa fie eliminati pe aceastacale. Ei sunt aceia care dau culoarea verde caracteristica bilei si coloreaza materiile fecale. Uneorise varsa in sange si se depun in tegumente si mucoase, dandu-le culoarea galbena caracteristica,in caz de icter (galbinare).

Mecanismul de excretie al bilei - Secretia biliara este continua, dar eliminarea sa in duoden esteintermitenta. Cand nu sunt alimente in partea superioara a intestinului, bila nu se elimina. intremese, bila secretata se inmagazineaza in vezicula biliara. Cand chimul gastric a ajuns in duoden,prin relaxarea sfincterului si contractia peretilor veziculei, bila se varsa in duoden. Mecanismul deexcretie a bilei este nervos si umoral. Pe cale nervoasa, parasimpaticul stimuleaza evacuarea bilei.Alimentele grase ajunse in duoden duc la eliberarea unui hormon care, pe cale umorala,declanseaza mecanismul de evacuare a bilei

In digestia intestinală finală au loc următoarele :

• Hidraţii de carbon: amidonul (şi eventual glicogenul) care nu a fost descompus de către

amilaza salivară este descompus de către amilaza pancreatică şi intestinală, mai întâi îndizaharide şi în final, în glucoza;

• Proteinele sunt scindate de către enzimele pancreatice în mici peptide şi, în final, sunt

descompuse de enzimele intestinale în aminoacizi;

• Lipidele, prin intermediul sărurilor biliare, sunt scindate în particule mici în duoden şi

emulsionate; ele sunt supuse acţiunii enzimelor din pancreas şi acţiunii lipazei intestinale. Prinhidroliză, în final, se obţin acizi graşi şi glicerina.

• Glucoza trece din intestinul subţire în sânge printr-un mecanism pasiv dacă în intestin este în

concentraţie mare, şi printr-un mecanism activ, dacă se găseşte în concentraţie mică; aminoaciziise absorb printr-un mecanism activ; glicerina fiind solubilă în apă se absoarbe uşor, iar acizii graşi

Page 9: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 9/14

insolubili intră în combinaţie cu sărurile biliare cu care formează compuşi stabili, care pot traversa

mucoasa intestinală. 

5. Absorbţia intestinală este procesul de pătrundere a produşilor de digestie, a apei, a sărurilor minerale şi a vitaminelor din lumenui intestinal, prin epiteliul absorbant, învasele sanguine şi limfatice ale vilozităţilor intestinale. Mucoasa intestinului subţire

fiind foarte fină, foarte vascularizată şi cu numeroase vilozităţi intestinalecontractile, este adaptată funcţiei de absorbţie.Absorbţia intestinală este uşurată şi prin mărirea suprafeţei de absorbţie pe seama platoului striat al celulelor epiteliului mucoasei intestinale alcătuit din microvilozităţivizibile la microscopul electronic. Contracţiile vilozităţilor intestinale favorizează absorbţia prin evacuarea sangelui şi limfei cu substanţe absorbite. în absorbţieintervin presiunea hidrostatică şi osmotică pentru lichide, difuziunea şi încărcarea electrică pentru substanţele dizolvate şi transportul activ prin mucoasa intestinală a unor substanţe ca, de pildă, sodiu, glucoza etc. Ozele sunt absorbite după oprealabilă fosforilare (combinare JU acid fosforic, cu participarea unui hormonsuprarenal şi a vitaminei Bi).

Glicerolul rezultat din descompunerea lipidelor se absoarbe ca atare, iar acizii graşi secombină prealabil cu sărurile biliare sub formă de complecşi coleinici. După absorbţie, complecşii coleinici se descompun, iar acizii graşi rezultaţi se combină cu glicerolui, refăcând molecula de grăsime chiar în mucoasa intestinală.

Aminoacizii, apa, sărurile minerale, şi vitaminele se absorb ca atare. Ozele, alcoolii, inclusivglicerolul, acizii graşi cu catenă scurtă (sub 8 atomi de carbon), aminoacizii, apa,sărurile minerale şi vitaminele se absorb în circulaţia portă, iar acizii graşi cu catenă lungă şi unele lipide nedigerate, dar emulsionate se absorb în vasele chilifere.

Unele substanţe, ca : glucoza, anumiţi produşi de scindare a proteinelor, alcoolul etc, seabsorb în mică măsură şi în stomac, iar ozele şi alcoolul chiar în gură. în intestinulgros se pot absorbi apa, sărurile anorganice şi ozele scăpate absorbţiei intestinale.Calea principală fiziologică de absorbţie a principiilor alimentare este însă intestinulsubţire.

Absorbtia intestinala se realizeaza prin mai multe mecanisme, in functie de substanta absorbita.

Glucidele. Cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele - sucroza si lactoza - sipolizaharidul amidon, fie sub forma de amilopectina, fie sub forma de amiloza. Celuloza un altpolizaharid vegetal, prezent in dieta in cantitati mari, nu poate fi digerat, deoarece in tractul

gastrointestinal uman nu exista enzime care sa o digere. Aportul de glucide este de 250 - 800 g/zi,care reprezinta 50 - 60% din dieta. Pentru a fi absorbite din tractul gastrointestinal, glucidele

Page 10: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 10/14

trebuie digerate pina la stadiul de monozaharide. Digestia amidonului, inceputa in cavitatea bucala,sub actiunea a amilazei salivare, are loc in cea mai mare parte in intestinul subtire, sub actiunea aamilazei pancreatice (care degradeaza glucidele pana la stadiul de oligozaharide) si sub actiuneadizaharidazelor (maltaza, sucraza, lactaza) de la nivelul marginii in perie a celulelor epitelialeintestinale (care transforma oligozaharidele in monozaharide). Produsii finali ai digestiei

glucidelor sunt: fructoza, glucoza si galactoza. Glucoza si galactoza se absorb printr-unmecanism comun, un sistem de transport activ Na-de-pendent (cotransport). Fructoza se absoarbeprin difuziune facilitata. Dupa ce au fost absorbite in enterocite, monozaharidele sunt transportateprin membrana bazolaterala a acestora prin difuziune facilitata; apoi, difuzeaza din interstitiulintestinal in capilarele din vilozitatile intestinale. Absorbtia glucidelor nu este reglata. Intestinulpoate absorbi peste 5 kg sucroza zilnic.

Proteinele. Dieta proteica zilnica necasara unui adult este de 0,5 - 0,7 g/kg corp. Proteineleajunse in intestin provin din doua surse: endogena (30 - 40 g/zi, sunt proteine secretorii sicomponentele proteice ale celulelor descuamate) si exogena (proteinele din dieta). Pentru a fiabsorbite, proteinele trebuie transformate in polipeptide mici si aminoacizi.

Practic, toata cantitatea de proteine din intestin este absorbita: orice proteina ce apare in scaunprovine din detritusuri celulare sau din bacteriile din colon.

Lipidele. Aportul zilnic de lipide variaza intre 25 si 160 g. Spre deosebire de glucide si de proteine,lipidele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuziune pasiva. Pentru a putea fi absorbite, eletrebuie sa devina solubile in apa. Pentru solubilizarea lipidelor sunt necesare sarurile biliare.inainte de a fi digerate, lipidele trebuie emulsionate (transformate in picaturi cu diametru sub unmicron) de catre acizii biliari si lecitina. Produsii digestiei lipidice (monogliceride, colesterol)trebuie sa formeze micelii cu sarurile biliare pentru a putea fi absorbiti. Miceliile sunt agregatesferice mici, cu diametrul de 5 nm, ce contin 20 - 30 molecule de saruri biliare si lipide. Sarurile

biliare se gasesc la exteriorul miceliilor, iar partile hidrofobe ale monogliceridelor si lipofosfatidelorcatre interior; in mijloc se gasesc colesterolul si vitaminele liposolubile.

Lipidele, colesterolul si vitaminele liposolubile sunt preluate rapid din micelii in momentul incare acestea vin in contact cu microvilii. Factorul ce limiteaza absorbtia lipidelor este migrareamiceliilor din continutul intestinal la suprafata microvililor. Lipidele prezente in scaun provin din floraintestinala. Aproape toate lipidele digerate sunt absorbite pana la nivelul portiunii mijlocii a

 jejunului, cea mai mare parte a absorbtiei facandu-se in duoden.

Vitaminele si mineralele. Vitaminele liposolubile (A, D, K, E) intra in alcatuirea miceliilor si seabsorb impreuna cu celelalte lipide in intestinul proximal. Vitaminele hidrosolubile se absorb printransport facilitat sau prin sistem de transport activ Na-depen-dent, proximal, in intestinul subtire.Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor leg: de membrana celulara si activat de vitaminaD. Fierul se absoarbe in jejun si ileon. Fe2+ se absoarbe mai usor decat Fe3+. Vitamina Cstimuleaza absorbtia fierului, spinarii.

6. Afectiuni si profilaxii – Boli intestinale

a) Enterita este o boală a intestinului subţire ca formă de manifestare a inflamaţiei mucoasei sale.In cazul enterocolitei este inflamată mucoasa intestinului subţire şi a celui gros, iar colita este oboală prin care se manifestă inflamaţia mucoasei intestinului gros. Enteritele, enterocolitele şi

colitele pot avea caracter acut sau cronic. Cele acute se manifestă, în special, prin diaree şi dureriabdominale (crampe) care încep brusc şi durează puţin timp (2—14 zile). Cele cronice au debut

Page 11: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 11/14

insidios şi se caracterizează prin tulburări ale tranzitului intestinal, manifestate în special princonstipaţie ce alternează cu diareea şi prin dureri abdominale, de obicei vagi. Cele acute pot ficonsecinţa toxiinfecţiilor alimentare, a ingestiei unor alimente infectate cu diferiţi germeni(salmonelle, colibacili patogeni, proteus, enterococi etc), a intoxicaţiilor cu arsen sau mercur saupot reprezenta o reacţie alergică a mucoasei intestinale faţă de anumite alimente. în etiologia celor

cronice sunt incriminaţi diferiţi factori : insuficienţa digestivă a porţiunilor superioare ale tractusuluidigestiv (gură, stomac), tulburări ale motricitatii intestinului, infecţii microbiene, reacţii alergicerepetate ale mucoasei intestinale faţă de diferite alimente, tahifagia (mancatul repede), masticaţieinsuficientă, consumul exagerat de carne, de apă, de băuturi alcoolice, factori traumatici (purgativeşi clisme numeroase), hipovitaminoze (A, B şi C), tulburări neuroendocrine (exemplu : boala luiBasedow) şi tulburări ovariene la pubertate şi la menopauză.

Profilaxia enteritelor, enterocolitelor şi colitelor acute şi cronice constă în evitarea cauzelorrespective şi în respectarea regulilor de igienă alimentară. De primă importanţă în profilaxia coliteieste alimentaţia corectă ritmată în timp (la ore regulate) şi corectarea insuficienţelor digestive.

b) Enteropatia glutenica  Denumita si celiachie, sprue non-tropical, sprue celiac sau steatoreeidiopatica, reprezinta cea mai frecventa boala digestiva produsa de alimente la adult. Pe un fondde predispozitie genetica, anumite proteine (numite generic gluten) din cereale (grau, secara, orz,ovaz) determina o reactie imuna din partea organismului, cu afectarea mucoasei (deci a suprafeteide absorbtie a nutrientilor) intestinului subtire si chiar a intreg organismului.Boala poate apare lacopil, la 30-40 de ani dar poate debuta si la varste inaintatate (60-70 de ani). .

Profilaxia Celiachiei AGA Annual Meeting (Intrunirea anuala a Asociatiei gastro Americane) dinoctombrie 2007, specialistii au evidentiat, bazandu-se pe studii, care sunt factorii ce imbunatatescaderenta pacientilor cu celiachie la dieta gluten-free: -abilitatea de a putea tine dieta inafara casei(la serviciu, la restaurant, in concediu); -includerea pacientului intr-un club cu persoane avandaceeasi boala ca si el; -intelegerea importantei dietei (dieta= tratamentul enteropatiei glutenice);.S-a remarcat de asemenea, faptul ca majoritatea pacientilor care nu tin dieta o fac deoarece:-suntanxiosi sau deprimati; -nu gasesc produse variate gluten-free;-costul alimentelor fara gluten estemai mare decat a celor obisnuite ; -nu sunt informati corect asupra dietei ;-nu sunt informati corectasupra bolii pe care o au.

c) Ulcerul gastroduodenal este o boală manifestată în modul cel mai tipic printr-o leziuneulceroasă unică sau multiplă în stomac sau duoden şi prin diferite simptome, dintre care cel maiimportant este durerea. Această boală are un caracter complex, general, cu manifestări locale

gastrointestinale. în patogenia ei este incriminată şi o tulburare funcţională a activităţii scoarţeicerebrale, ca urmare a suprasolicitării acesteia îndelungate şi repetate, odihna insuficientă,activitate dezordonată etc. Apariţia ulcerului este favorizată şi de alte cauze, printre care oalimentaţie vicioasă (mese neregulate, abuz de alcool etc.) şi fumatul. Faptul că aceşti factori potdetermina apariţia ulcerului în urma acţiunii lor îndelungate şi repetate indică necesitatea profilaxieisale încă din copilărie, cu toate că apare foarte rar la copii . Profilaxia ulcerului se face, îngeneral, prin evitarea tensiunilor psihice, ritm regulat de activitate şi odihnă şi, în special, somnsuficient, alimentaţie corectă şi evitarea fumatului şi alcoolul.

Page 12: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 12/14

d) Cancerul de intestin subtire (duoden, jejun, ileon). Tumorile intestinului subtire sunt rarecomparativ cu restul organelor digestive, dar se pare ca frecventa crescuta a canceruluicolonic se asociaza si cu cea a neoplasmului de intestin subtire (probabil datoritaalimentatiei sarace in fibre vegetale si bogate in grasimi si glucide rafinate).Insa, majoritateacancerelor de intestin subtire se grefeaza pe  conditii predispozante existente, cum ar fi

sindroamele de polipoza intestinala (prezenta unei multitudini de polipi cu o anumitastructura microscopica- vezi polipii colonici ) in care prezentei polipilor colonici, care se potmaligniza, se asociaza polipi de intestin subtire, stomac sau duoden plus alte leziunigastrointestinale si chiar de alte organe, dar toate cu potential de malignizare (de evolutie lacancer) mai mare decat in cazul unui singur polip celiachia (vezi enteropatia glutenica)netratata poate duce la dezvoltarea unor tipuri microscopice de cancer intestinal-boalaCrohn cu localizare intestinala are, de asemenea, risc de malignizare mult mai mare decatla populatia generala (care nu prezinta aceasta boala). Deoarece intestinul subtire aremultiple functii si deci celule specializate pentru fiecare din ele, exista o  larga varietate detipuri histologice (microscopice) de cancere la acest nivel, cele mai frecvente fiind:adenocarcinomul, carcinoidul si limfomul primitiv- denumirile aratand provenienta celulara a

neoplaziei.

e) Limfomul intestinal .Limfocitele, celule cu rol in imunitatea organismului, sunt prezente atat insange cat si peretele tubului digestiv si al altor aparate si sisteme (de ex. aparatul respirator),formand tesutul limfoid al mucoasei. Cand intervine o mutatie genetica la nivelul acestor celule, elese inmultesc necontrolat, astfel aparand leucemiile sau limfoamele. Acestea din urma potfi primitive, adica iau nastere de la nivelul tesutului limfoid intestinal in cazul nostru sau pot fisistemice, cu debut in sange si afectare intestinala in stadiile tardive.In functie de tipul limfocitar,limfoamele se impart in doua mari categorii: limfom Hodgkin (cu malignitate joasa si anumitecaracteristici speciale) si non-Hodgkin, mult mai agresive si care afecteaza frecvent tractulgastrointestinal. O alta clasificare imparte limfoamele dupa celula din care deriva: limfocitul B sauT. Limfomul primitiv intestinal, acesta fiind tipul cel mai frecvent de limfom ce afecteaza tubuldigestiv, desi hematologic reprezinta doar aproximativ 5% din toate limfoamele. Cel mai frecvent,limfoamele apar ca niste ulceratii intinse in suprafata, ca o pata de ulei dar pot fi si sub forma depliuri ingrosate sau ca noduli si chiar polipi. In evolutia bolii, limfomul se extinde la ganglioniiabdominali, apoi la cei toracici si in ultimul stadiu, infiltreaza splina si chiar organe non-limfoide.  

Discomfortul abdominal :Atunci cand flora intestinala

normala se modifica (de exemplu, ca urmare a alimentatiei

dezordonate si dezechilibrate, a consumului de alcool sau

al unor medica men te cu efect antibiotic), tranzitul se inceti

neste, procesele se modifica, apare senzatia de greutate in

abdomen si balonare. De asemenea, pot sa apara si alte

manifestari neplacute, ca flatulenta sau ragaieli. De ce

apar neplacerile? n primul rand, din pricina alimentatiei

necorespunzatoare si a sedentarismului. Ce se intampla

mai exact? In cazul unui tranzit intestinal lent, toxinele

rezultate in urma descompunerii raman prea mult timp la

nivelul intestinului gros si pot fi absorbite in organism. e

asemenea, intestinul inmagazineaza resturile alimentelor

consumate mai multe zile, deci e normala senzatia de

Page 13: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 13/14

greutate in abdomen. Atunci cand alimentele tranziteaza tubul digestiv intr-un interval de 48-72

ore, vorbim despre un tranzit intestinal lent. In cazul unei durate de peste 72 de ore, vorbim deja

despre constipatie.

Intestinul subtire este responasbil cu “digestia” emotiilor pe langa digestia alimentelor. In medicina

chineza, intestinul subtire este numit “creierul abdominal”. Toate emotiile negative sunt exprimatein intestinul subtire prin miscari contractive (crampe). De exemplu, mania contracta partea dreapta

de sus a intestinului subtire, aproape de ficat. Grijile afecteaza partea stanga de sus a intestinului,

langa splina. Anxietatea si nerabdarea afecteaza partea de sus a intestinului, tristetea afecteaza

ambele parti inferioare ale intestinului si teama afecteaza partea cea mai profunda si partea de jos

a intestinului. Toxinele ce calatoresc in interiorul intestinelor sunt inafara organismului tau

deoarece ele nu reusesc sa penetreze membranele intestinelor. In intestine, toxinele sunt pe cale

de a fi eliminate. In schimb, atunci cand intestinele sunt prea pline cu toxine, digestia este incetinita

si functia de absorbtie a intestinului va fi afectata - intestinul subtire devine congestionat si nu

poate efectua toate functiile sale fiziologice. Si astfel, cu toate ca mananci bine vei avea lipsuri denutrienti (cum ar fi lipsa de Fe ce duce la anemie). Intestinul subtire ofera, de asemenea,

abdomenului marimea si forma. Daca intestinul subtire este plin cu toxine, rezultand in pierderea

tonusului si in extindere, poate sa apese in jos si sa perturbeze circulatia sanguina in partea

inferioara a abdomenului. Acest lucru creaza presiune pe vene si “incurajeaza” formarea

hemoroizilor si a varicelor. De asemenea, poate sa creeze la femei dereglari hormonale si

menstruale.

BIBLIOGRAFIE:

• BACIU, I., - Fiziologie, Ed. Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1976.

• HAULICĂ I. Fiziologie umană. Editura Medicală,Bucureşti, 1989.

• Dr. V. Cătăniciu, Prof. V. Cârligelu, Prof. ATeofilovici, Alimentaţia în sport, Bucureşti,Editura Stadion, 1971

Page 14: Proiect Digestia in Instestinul Subtire

7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-digestia-in-instestinul-subtire 14/14

• Ricki Ostrov-„Ulcer:Ghid de diagnostic,tratamentsi prevenire

• Ion Gherman-„Bolile digestive”• “Secretul sanatatii-greutatea

corporala”,Constantin P. Dumitrescu• “ Lumea stiintei, corpul uman”, enciclopedia rao• “Hrana este cel mai bun medicament”, editura

GAMMA PRES• Medicina pentru familie, Editura Medicală, 1986• Revista Arborele lumii • Radu Olinescu, Alimentaţia sănătoasă, Editura

Niculescu, 2000• Enciclopedie de biologie, Editura ALL