Click here to load reader

Proiect Digestia in Instestinul Subtire

  • View
    297

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Proiect Digestia in Instestinul Subtire

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    1/14

    DIGESTIA LA NIVELUL INTESTINULUISUBTIRE

    PROF. INDRUMATOR - TOTIR CONSTANTIN

    ANUL IB ASSISTANT GENERALIST CLAUDIA FILIPOI

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    2/14

    CUPRINS:

    PAGINA

    1. ALIMENTELE combustibilul nostru 1

    2. INSTESTINUL SUBTIRE DIGESTIA INTESTINALA 2

    3. MISCARILE LA NIVELUL INSTESTINULUI SUBTIRE 4

    4. PROCESELE CHIMICE DE LA NIVELULINSTENSTINULUI SUBTIRE 5

    5. ABSORBTIA INTESTINALA 7

    6. AFECTIUNI SI PROFILAXII - BOLI INTESTINALE 8

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    3/14

    1. Alimentele

    Suntem ceea ce mancam, iar acest fapt este cat se poate de evident. Asa se explica de ceunii dintre noi stralucesc si au o energie debordanta, pe cand altii ne ingramadim la usacabinetului medical.E timpul sa dam mai multa importanta alimentatiei si implicit digestiei

    sanatoase. Gastronomia a fost considerata o arta inca din cele mai vechi timpuri, insaalimentele, inainte de a constitui o arta sunt combustibilul nostru. Alimentele continsubstanta cu structura chimica complexa care pentru a ajunge la forma de molecule simplesufera transformari mecanice fizice si chimice si prin prelucrare, produc energia necesarafiecarei celule. In acest scop s-a dezvoltat aparatul digestiv.

    Exista 4 tipuri de digestie: la nivel bucal, gastric, al intestinului subtire si al intestinuluigros.

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    4/14

    2. Digestia intestinal cuprinde totalitatea transformrilor fizice i chimice pe care le sufer nintestin chimul venit din stomac. Chimul este diluat de ctre sucul intestinal, de ctre cel pancreatici de ctre bil, este amestecat datorit micrilor intestinului, substanele sale nutritive suferconcomitent o descompunere enzimatic, adic o digestie chimic, i este transportat ctreintestinul gros, n virtutea peristaltismului intestinal. n acest timp are loc absorbia intestinal a

    nutrimentelor.

    Intestinul subtire reprezinta segmentul digestiv in care se desavarseste digestia. Ajunsi inintestin, produsii din digestia gastrica vor suferi in continuare transformari, care-i vor aduce in celedin urma in stare de a se putea absorbi prin epiteliul intestinal. Ca si in celelalte compartimente aletubului digestiv, au loc aici procese mecanice si chimice.

    Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale.El are trei segmente:duoden, jejun si ileon.

    DUODENUL are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni: prima portiune, bulbulduodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua,descendenta, estesituata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica; portiuneaa treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul,formand unghiul duodeno-jejunal. Structural, duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa,submucoasa, musculoasa (cu fibre musculare circulare si longitudinale) si seroasa peritoneala,care il acopera numai pe fata anterioara.Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie sisecretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in catevasecunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si aintestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus. La nivelulduodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila sisucul pancreatic.

    JEJUNO-ILEONUL are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.Este alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebirede duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului. Mucoasa formeaza cutecirculare (valvule conivente) si nenumarate vilozitati intestinale,realizand o suprafata enorma, cumare rol in absorbtia intestinala. in portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculilimfatici, formand placile Payer. Fiziologic, jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si deabsorbtie. Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare, cu rol de framantare si

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    5/14

    amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de propulsare a chimuluiintestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti: erepsina si nucleo-tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici; lipaza intestinala, cu rol in scindareagrasimilor neutre; dizaharidele [maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol indigerarea glucidelor pana la monozaharide. Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare

    suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb siapa, sarurile minerale si vitaminele. . . .

    Intestinul subire este cptuit dinspre interior ctre exterior de aceleai trei pturi: mucoas,submucoas, muscular (muchi circulari i longitudinali) i seroas .

    Mucoasa intestinal este supus unui proces permanent de nnoire. Suprafaa ei interioar estecutat. Cutele - valvule conivente - sunt dispuse circular i prezint mici ridicturi ca nite degetede mnu - viloziti intestinale. Celulele vilozitilor au la polul apical numeroase microviloziticare sporesc suprafaa de absorbie a nutrimentelor. Fiecare vilozitate este strbtut de vasesangvine, un vas limfatic i fibre nervoase. In mucoasa intestinal se gsesc: - formaiuni adaptatepentru secreie: cripte glandulare Lieberkhn i glande duodenale Brunner; - formaiuni adaptatepentru absorbie: valvule conivente, viloziti intestinale, microviloziti enterocitare; - nodulilimfatici solitari; - noduli limfatici agregai (plci Peyer) - mai ales n ileon; - celule enterocromafinecare secret serotonin.

    Criptele glandulare Lieberkhn - se gsesc pe toat suprafaa intestinului subire sub forma unorIn mucoasa mici adncituri. Celulele epiteliale de la nivelul acestor cripte elaboreaz suculintestinal, un lichid extracelular aproape pur, cu un debit de 1800 ml pe zi i un pH uor alcalin de7,5-8. Secreia elaborat este absorbit la nivelul vilozitilor mpreun cu substanele din chimimediat ce acestea vin n contact cu vilozitile. Mecanismul de secreie al lichidului apos de lanivelul criptelor Lieberkn nu este bine precizat. Se crede c sunt implicate dou procese secretoriiactive: secreia activ a ionilor de clor i cea a ionilor de bicarbonat.

    Glandele lui Brunner - sunt implicate n secreia de mucus i se gsesc la nivelul primilor civacentimetri ai peretelui duodenal, n special ntre pilor i papila lui Vater.

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    6/14

    -

    Activitatea motorie a intestinului subtirese manifesta sub forma de contractii princare se asigura framantarea, amestecareacontinutului intestinal cu sucuriledigestive si inaintarea masei alimentare inlungul tractusului intestinal.

    3.Miscarile la nivelul instestinului subtire

    CONTRACTIILE DE AMESTEC .(contractiile segmentare). Miscarile segmentare se fac prin aparitia unor inele de contractie, careimpart continutul intestinului in fragmente. Dupa putin timp apar si alte inele de contractie la

    jumatatea acestor segmente, in timp ce primele contractii se relaxeaza. Succesiunea de contractiiserepeta, realizand amestecul continutului intestinal cu sucurile gastrice cand portiune aintestinului subtire este destinsa de chim, tinderea peretilor intestinali determina aparitia in lungulintestinului a unor contractii concentrice localizate, separate prin anumite intervale. Latimea unuiasemenea inel de contractie este de aproximativ 1 cm, astfel incat fiecare set de contractiidetermina segmentarea intestinului subtire, impartindu-1 in segmente spatiate. Cand un set decontractii segmentare se relaxeaza, incepe un nou set, dar aceste contractii apar in punctelesituate la jumatatea distantei dintre contractiile precedente. Aceste contractii fragmenteaza chimulde 8 - 12 ori pe minut, in felul acesta determinand amestecarea progresiva a particuleloralimentare solide cu secretiile din intestinul subtire. Frecventa maxima a contractiilor segmentare

    ale intestinului subtire este determinata de frecventa undelor lente din peretele intestinal (12 peminut in duoden si jejun proximal, 8 -9 in ileonul terminal.

    MISCARILE DE PROPULSIE (Transport). Chimul este propulsat la acest nivel de undeleperistaltice, care apar in orice parte a intestinului subtire si se deplaseaza in directie anala cu oviteza de 0,5 - 2 cm/secunda, mult mai rapid in intestinul proximal si mai lent in intestinul terminal.Totusi, ele sunt in mod normal foarte slabe si de obicei se sting dupa ce traverseaza 3-5 cm, astfelincat deplasarea chimului se face cu aproximativ 1 cm/secunda, ceea ce inseamna ca timpulnecesar chimului pentru a trece de la pilor pana la valva ileocecala este de 3 - 5 ore.

  • 7/28/2019 Proiect Digestia in Instestinul Subtire

    7/14

    Intestinul prezinta si CONTRACTII TONICE care adapteaza capacitatea intestinala la cantitateade alimente primite. Toate aceste miscari sunt controlate si coordonate pe cale nervoasa siumorala.

    4.PROCESELE CHIMICEChimul gastric ajuns in duoden capata reactie alcalina si prin procesele mecanice descrise seimbiba cu sucul intestinal format din produsul de secretie al glandelor intestinale, la care seadauga produsul de secretie al celor doua glande anexe: pancreasul si ficatul. Secretiile acestordoua glande sunt primele care actioneaza asupra continutului venit din stomac, ducand maideparte digestia, care va fi desavarsita de sucul intestinal propriu. Sucul pancreatic prezinta oreactie puternic alcalina care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, creand conditii prielnicede activitate tu