Absorbtia Fondurilor Europene in Romania

8/2/2019 Absorbtia Fondurilor Europene in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/absorbtia-fondurilor-europene-in-romania 1/24



14,72% din

alocarea

totala

0 10 20 30 40 50 60

Fonduri totalealocate

Proiecte depuse

Proiecte respinse sauin curs de evaluare

Proiecte aprobate

Contracte/decizii definantare

Contributia UE

Plati catre beneficiari

- miliarde EURO -



3.72%

Alocari UE 2007 - 2013 Plati intermediare



Proiecterespinse

35%

Proiectein curs de

evaluare16%

Proiecteaprobate

28%

Decizii definantare

21%

37%

63%

Fonduri necontractate

Decizii de finantare



5%

4%

1%

5%

2%

1%

0%

3%

27%

20%

4%

18%

15%

17%

13%

16%

Regional

Mediu

Transport

CretereaCompetitivitii«

DezvoltareaResurselor Umane

DezvoltareaCapacitii«

Asisten Tehnic

TOTAL

2009PlatiPlati ContracteContracte

24.50%

11.50%

3.00%

15.39%

23.60%

10.70%

11.70%

14.72%

75.30%

82.10%

35.00%

42.30%

80.70%

49.90%

34.26%

63.26%

2011



` Stagnarea economica

` Nerecuperarea decalajelor economice cedesparte Romania de tarile Uniunii Europeane

0.5

0.55

0.6

0.65

0.7

0.75

1 9 8 7

1 9 8 8

1 9 8 9

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Dispersia veniturilor

Linear (Dispersiaveniturilor)



Nivelul iniial al

PIB/locuitor calculat

la paritatea puterii

de cumprare (anul

2010) in riledezvoltate (euro)

Nivelul

iniial al

PIB/locuitor

calculat la

paritateaputerii de

cumprare

(anul 2010)

in România

(euro)

Ratele de

cretere

medii

anuale in

anii 1995-2010 in

rile

dezvoltate

Numrul de ani pentru

realizarea convergentei

pe variantele de rate

anuale de cretere in

România

Media

ratei de

cretere a

PIB-ului pe

locuitor inRomânia

intre 1995-

2010

4% 5% 6% 7% 8% 3,33%

UE 20900 2800 1,55% 84 60 47 38 33 115

Danemarca 33500 2800 1,12% 88 66 53 44 38 114

Austria 28900 2800 1,73% 105 74 57 46 39 149



1.

Acì iuni lente ± birocraia2. Î ntârzieri în programare

3. Informaie inaccesibil, prea general

4. Suspiciuni de corupie

5. Labirint instituional, ierarhic, suprapuneri deatribuii

6. Slab capacitate administrativ marcat delipsa de personal calificat dar èi proces lentde formare a personalului specializat



7. Reticena i lipsa de interes a solicitanilor

8. Informarea sczut a potentialilor beneficiar

9. Expertiza sczut a beneficiarilor în scrierea

proiectelor, determinat de slaba instruire a

personalului/reprezentanì ilor acestora10. ÄProcent sczut´ în ceea ce priveète apelarea

la consultanì de specialitate

11. ÄPerpetua´ modificare èi completare a

condiì iilor de eligibilitate



1. Reforma administraì iei publice trebuie s fievazut ca o prioritate strategic.

2. A

utoritì ile publice române trebuie s î èischimbe logica de acì iune.

Reorganizarea autoritì ilor de management prin creèterearolului èi capacitì ii organizaì iilor care arat un istoric pozitiv

al performanì ei pe fonduri europene.



Reducerea nivelului de implicare politic în recrutarea depersonal atât la nivel local cât èi central.

Managementul resurselor umane în administraì ia publictrebuie regândit.

Realizarea unei legturi între marja de decizie ± pentrupoziì iile de middle managment èi un sistem de masur aperformanì elor cuplat cu stimulente salariale.

Evaluri mai relevante èi mai transparente, care s seconcentreze pe probleme reale èi nu s estompezeproblemele, concluziile neconfortabile èi dilemele depolitici publice.



` organizarea în continuare a întâlnirilor cu beneficiari

` reeditarea ghidului într-un format mai prietenos

` concentrarea în continuare pe asigurarea de help-desk pentru

beneficiari

` comunicarea dintre autoritile de management i organismele

intermediare, pe de o parte, i solicitanii de finanare din instrumente

structural

` Informarea continu a tuturor beneficiarilor despre posibilitatea

accesrii fondurilor europene, pentru a se înltura riscul concentrrii

asimetrice a efectelor pozitive dinspre periferie spre centru.



` - Pentru beneficiarii publici ± prefinanarea este omsur binevenit, asigur fonduri necesarepentru demararea contractelor de achiziii.

` - Pentru beneficiarii privai ± msura estebinevenit, îns prefinanarea este foarte greudisponibil din cauza c este condiionat de

prezentarea unei scrisori de garanie bancar



Efectul de³bulgre de

zpad´

întârziereasemnrii

contractelor

întârziereademarrii

proiectelor

Intârziereadepunerii

cererilor dedecontare acheltuielilor

Intârziereaefecturiiplilor

"supra-acoperirea cu hârtii de teama de a nu grei´



` cresterea gradului de absorbtie a fondurilor

comunitare prin faptul ca TVA devine eligibila, deci

poate fi suportata din fondurile comunitare.

`

are un efect pozitiv asupra beneficiarilor care astfelvor putea sa-si deduca aceasta cheltuiala, care va fi

suportata din fonduri UE

` De asemenea, diferenele nefavorabile de curs

valutar, în cazul proiectelor finanate din fonduri

europene, s fie considerate cheltuieli eligibile;

Taxa pe valoarea adaugat - cheltuiala eligibil?



Un parteneriat între administraiile publice i firme de consultan pentru ca a primele spoat accesa fonduri europene.

Externalizarea catre firme de specialitate dupa modelul polonez (consultarea firmelor spaniole cuexperienta in accesarea fondurilor europene)

Crearea de parteneriate public privat pentru a crete absorbia fondurilor europene.

Fondurile ce nu mai pot fii atrase de catre state sa fie gestionate de catre un organism European

Un Pact Strategic la nivel politic, în care s se prevad ca obiectiv fundamental al României înperioada 2012-2013 creterea capacitii de absorbie a fondurilor europene.

Condiionarea finanrii bugetare a instituiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în funcie de performanele acestora;

Infiinarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiii care vizeazaccesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinztorilor;

Introducerea posibilitii de garantare cu bunurile achiziionate, pentru a facilita cofinanareabancar a proiectelor finanate prin fondurilor structurale;



`

informarea continu referitoare la fondurile destinate sectorului deactivitate propriu;

` canalizarea eforturilor in directia formrii profesionale/specializrii unei

echipe din interior, care s poat elabora proiecte. Î n eventualitatea în care

nu se poate forma, în timp util, o echip bine pregtit care s elaboreze un

proiect care s corespund necesittilor proprii, este recomandabil

externalizarea acestui serviciu, si anume apelarea la firme specializate de

consultant, care au o carte de vizit ce le recomand în acest sens.

` Contactarea unei bnci pentru a identifica solutiile de cofinantare a

proiectelor .



Surs: Raport Anual: Evoluì ii èi perspective macroeconomice èi bugetare (Martie 2011), Consiliul Fiscal, Comisia European





R aportul sumelor contractate R aportul sumelor

pltite

Surs : EU Funds in Centraland Eastern Europe Surs : EU Fundsin Central and Eastern Europe



S ur sa: Comisia European, Propunerea Comi siei Europene privind cadrul financiar multianual 2014- 2020

Administraì ie6% Europa în lume

7%

Securitate èicetì enie

2%

Creètere durabil: Resurse naturale

37%

Creètereinteligent èifavorbailincluziunii

48%



Noutati in diferite domenii

Noutati in materie de finantare a bugetului UE

Situatia Romaniei



` Î n România, gradul de absorbie al fondurilor structurale este înc

redus, ara noastr situându-se pe penultimul loc (pe ultimul loc esteBulgaria) în ceea ce privete rata de contractare a fondurilor europene nerambusrsabile.

` Programele operationale care au avut cele mai bune rezultate aufost: programul operational pentru mediu, cu 82% sume contractatedin total fondurilor alocate i programul operaional de dezvoltareregional cu 80,7%. La polul opus se afl programul operaionaltransporturi cu o rat de contractare de doar 35%,



` Pentru a creste gradul de absorbtie al fondurilor structurale si decoeziune exista mai multe solutii, cum ar fi: limitarea birocratieiexcessive, TVA-ul eligibil, realocarea fondurilor catre programe careau avut rate mai mari de absorbtie, externalizarea catre firme de

specialitate dupa modelul polonez (consultarea firmelor spaniole cuexperienta in accesarea fondurilor europene). Dar, punerea inpractica a acestor solutii necesita timp, o buna coordonare si oimplicare profunda din partea autoritatilor romane.

Documents

Absorbtia Fondurilor Europene in Romania