ISTORICUL SI EVOLUTIA FORMELOR

FARMACEUTICE

SOLIDE CU ADMINISTRARE ORALA

COORDONATOR:

S.L. Dr. FLORENTINA RONCEA

STUDENT:

CLAUDIA MIHAELA GHENEA

Anl I Gr.IX

Page 1

INTRODUCERE

Medicamentul a aparut o data cu omul insusi, iar prepararea multiplelor forme

farmaceutice utilizate pentru ingrijirea si vindecarea bolnavilor este cunoscuta inca din

antichitate.

Incepand din timpuri stravechi, medicamentul a cunoscut o lunga istorie, care se

confunda si este strans legata de istoria medicinei, marcata fiind de civilizatiile succesive.

Medicament poate fi considerat orice substanta sau combinatie de substante prezentate ca

avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor; orice substanta sau combinatie de

substante care pot fi administrate la om, atat pentru restabilirea corecta, cat si pentru

modificarea functiei fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice

sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.

Istoria medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti:

Perioada empirica,religioasa- nu se stie care farmacie este mai veche: egipteană,

chineză sau mesopotamică

Perioada filozofica- de la anul 1000 î.e.n. până la 900 e.n. dominată de Hipocrate

(părintele medicinei), de medicul farmacist Claudius Galenus şi de Dioscoride

(părintele fitoterapiei);

Perioada experimentala- dominată de alchimişti arabi. Aceştia au folosit aparate

de distilat, au realizat ape aromatice, au izolat alcoolul etilic, anumite aldehide, au

separat zahărul din trestia de zahăr, au efectuat sublimări. Prima farmacie publică

apare în 754 la Bagdad, iar prima farmacopee din lume a fost „”, apărută la

Milano, în 1512;

Page 2

Perioada stiintifica aduce izolarea cafeinei, iodului, bromului, magneziului,

morfinei, stricninei, emetinei, chininei, piperidinei, codeinei, cocainei,

papaverinei. Samuel Hahnemann introduce homeopatia. Louis Pasteur pune

bazele enzimologiei şi bacteriologiei, creând vaccinul antirabic. Pierre şi Marie

Curie deschid calea utilizării radiumului.

1.1.PERIOADA EMPIRICA,RELIGIOASA

Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in preistorie,

dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina de asemenea si prin urmare si

farmacia.

Animalele sunt cele care au utilizat primele, anumite plante atunci cind sufereau.

Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii instinctiv

sau empiric.

Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv, dar in

straduinta lui de a-si diversifica hrana, a observat ca unele plante aveau insusiri

tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale.

Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a atribuit-o unor

forte supranaturale.

Farmacia empirica a fost practicata de magicieni.

De-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legata de practicile magice sau

religioase care insoteau prepararea, prescrierea si utilizarea lor.

Omul primitive traia 30-40 de ani. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau o

experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii, care au devenit si

conducatori de trib si religiosi.

Vracii au cumulate functiile administrative, spirituale, cu cele de medic si farmacist.

Oamenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarata “ farmacologie empirica”, de

care

s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine:

- vegetala,

- animala

Page 3

- chimica,

- minerala ca: argila, namolul, tuful vulcanic, caolinul, bitumul, sarea, potasiul, apele

termale sulfuroase.

Cele mai vechi remedii utilizate erau:

- fierturile de buruieni( infuziile si decocturile de astazi)

- ungerile;

- spalarile;

- prafurile;

- uleiuri;

- bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri;

- inhalatii;

- boluri;

- fumigatii;

- lichide introduse in rect ( apa de mare, apa calda sau fierturi de buruieni) cu ajutorul

unor tuburi de bambus.

Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale, animale si minerale

utilizate in terapeutica.

Farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei.

Nu stim care farmacie este mai veche cea:

- egipteana;

- chineza;

- mesopotamica.

In China, in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si farmaceutice; mai

cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen- Tsao, in care sunt prezentate date

elementare ale actului farmaceutic:

- alegerea si recoltarea plantelor;

- utilizarea lor;

- cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala.

Formele farmaceutice erau diverse:

Page 4

- solutii;

- colire;

- unguente;

- paste;

- prafuri;

- pilule;

- emplastre;

- boluri;

- sucuri de plante;

- decocturi.

Vechii chinezi cunosteau :

- acupunctura;

- ignipunctura;

- anestezia generala;

- variolizarea.

1.2.PERIOADA FILOZOFICA

Simbolul farmaciei

Incepe de la anul 1000 i.e.n. pina la 900 e.n., fiind dominate de personalitatea unor

medici greci si romani.

Page 5

La vechii greci, Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure rezemat de un

baston pe care se incolaceste sarpele, simbol al legaturii cu Pamintul, izvor de leacuri.

Hygiea, fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare a devenit

simbolul farmaciei).

Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate, fiind considerat

“parintele medicinei”.

In conceptia hipocratica, acelasi medicament poate avea efecte deosebite. El se folosea de

doua principii:

- cel al contrariilor, fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur – ceea ce este

contrar vindeca);

- sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur – ceea ce esta

asemanator vindeca);

Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase:

ALOPATIA si

HOMEOPATIA

Un aspect deosebit de important, il reprezinta preocuparile etice si deontologice

exprimate in Juramintul lui Hipocrate, din care se constata ca cele doua discipline,

medicina si farmacia, erau practicate de aceeasi persoana.

In greaca veche era folosit cuvintul “ pharmakon”= medicament care a ajuns pina in

zilele noastre;

El sta la baza multor cuvinte, ex:

farmacografie;

farmacologie;

farmacodinamie;

farmacocinetica;

farmacie;

farmacopeae

Mitridate al VI-lea, regale Pontului(i.e.n.), pentru a se feri de otravire, ingera zilnic doze

crescinde de otravuri.

De la numele lui deriva notiunea de “ mitridatism”( obisnuinta la otravuri).

Cel mai mare medic- farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130- 210 e.n.).

Page 6

A pus bazele studiului prepararii medicamentului.

A scris peste 500 lucrari de medicina, care cuprind si clasificarea medicamentelor,

compozitia lor, descrierea prepararii formelor farmaceutice si conservarea lor.

Ca omagiu, stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie

GALENICA.

Adeptii medicatiei cu remedii se numesc “ galenisti”

Farmacie mobila

In Roma si Grecia antica, medicamentele se eliberau in “ oficine” deschise direct pe

strada.

In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri,unguente, cosmetice.

Laboratoare vechi

1.3.PERIOADA EXPERIMENTALA

Este in Evul Mediu pina in secolul al XVII-lea.

Page 7

Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii.

Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu vapori ( apele aromatice),

izoleaza alcoolul etilic, aldehidele, unii alcaloizi, descopera zaharul din trestia de zahar.

Tot arabii au infiintat prima farmacie publica la Bagdad, cu specialisti in prepararea

medicamentelor( anul 754).

In Europa farmaciile publice erau inexistente.

Prin expansiunea lor in Europa, arabii aduc cu ei “alchimia si magia”, alaturi de

numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii.

In secolul XII-XIII si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina.

In 1140 la Neapole se deschide prima farmacie din Europa

Se separa profesiunea de medic de cea de farmacist

Apar farmacii care cuprindeau doua parti:

una pentru primirea pacientilor;

alta pentru prepararea remediilor.

In epoca Renasterii, o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsius care a pus

bazele extractiei vegetale, a procedeelor de preparare a tincturilor, a introdus idea de

“principiu activ”.

Cresterea populatiei oraselor, frecventa epidemiilor, cererea mare de medicamente,

infiintarea farmaciilor publice,necesitatea introducerii unor norme unitare in

prepararea, controlul si eliberarea medicamentului au determinat aparitia primelor

farmacopei.

Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate lucrarea

“Thesaurus Aramatariorum”, Milano, 1512.

Page 8

Apoteca in Germania Farmacie de moda veche

Farmacie veche

1.4 PERIOADA STIINTIFICA

Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinii si farmaciei au luat o mare

amploare.

Sunt descoperite numeroase remedii minerale:

sulfatul de sodiu ( purgativ);

glucoza;

tartratul de Na si K ( laxativ).

In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery (farmacist

si chimist francez )

Dupa descoperirea Americii(sec.XVI), in farmacii apar droguri ca:

radacina de ipeca;

Page 9

ceaiul;

cafeaua;

ciocolata;

tutunul;

scoarta de China;

balsamul de Peru;

frunzele de Jaborandi;

tuberculii de Jalapa;

radacina de Polygala.

Sec.XVIII se descopera multi acizi organici:

citric;

tartric;

uric;

malic;

lactic;

benzoic;

glicerina

acidul fosforic;

arsenic;

In 1733 medicul englezThomas Dover, prepara pulberea.de opiu si ipeca, numita

pulberea Dover, cu rol expectorant.

Richard Lower este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe.

SAMUEL HAHNEMANN (1755-1843) introduce HOMEOPATIA ca metoda

terapeutica,controversata si astazi.

Louis Pasteur (1822-1895) creeaza vaccinul antirabic si infiinteaza institutul care ii

poarta numele (1877),iar medicul francez Cl.BERNARD elaboreaza teoria si practica

medicinei experimantale,punand bazele fiziologiei moderne.

In 1796 se creeaza Scoala de Farmacie la Paris.

Page 10

Symbol medical

Perioada stiintifica

Symbol 1936 1936 1951 Simbol international

Simboluri farmaceutice

1.5.ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE

Prima farmacie publica s-a infiintat la Sibiu in secolul XIV.

In documentele vechi din Transilvania, farmacistul era inscris cu denumirea de

apothicarius, iar in Tarile Romane – spiciar.

Page 11

Primele farmacii publice s-au infiintat la Bucuresti 1740 si la Iasi pe linga spitalul Sfintul

Spiridon.

Pe linga farmacii, existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante medicinale,

drogherii, cu medicamente ( de unde si cuvintul drog)

Termenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1818.

In 1830 se infiinteaza la Iasi “ Societatea de medici si naturalisti din Iasi “.

Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la Bucuresti 1862 si Iasi

1879.

In 1862 apare prima Farmacopeae Romana

Muzeul de istorie a farmaciei - SIBIU

1.6.EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL

Viitorul industriei farmaceutice,ca si al altor sectoare industriale,va fi conditionat

de rezultatele cercetarii si dezvoltarii de noi medicamente,care reflecta efortul

intreprinderilor in acest domeniu.Europa dispune de o politica proprie in materie de

cercetare a medicamentului.Cooperatia in domeniul cercetarii este inscrisa in Actul Unic

European din 1986, ca obiectiv comunitar al finalizarii economice a tratatului de la

Roma,din 1957; in acest act,un program cadru plurianual,comunitar,defineste principalele

axe ale cercetarii; unul dintre ele se refera direct la stiintele biologice.Astfel,se tinde tot

Page 12

mai mult catre o internationalizare a medicamentului industrial.La nivel european,deja au

fost adoptate si sunt aplicabile mai mult de 35 de lunii ghid,iar mai mult de 10 sunt in

pregatire,in materii de chimie,toxicofarmacologie clinica si biotehnologie.Sunt in curs de

aparitie noi tehnologii,in particular biotehnologiile,si se are in vedere intrarea in campul

de aplicare a directivelor comunitare privind unele medicamente,pana in prezent

excluse,ca: medicamentele imunologice,derivatii de sange sau de plasma umana si

medicamentele radiofarmaceutice.

Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice.

Pina in secolul al XIX-lea, prepararea drogurilor si a remediilor era o arta, monopolul

fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti, in oficina lor.

Spre sfirsitul secolului XIX, descoperirile din chimia organica au deschis calea fabricarii

industriale.

Odata cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza, farmacia care opera pe

baza retetei recomandate de medic, va trece la organizarea unor laboratoare, care apoi se

transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele fabrici de medicamente de astazi.

Industria farmaceutica a debutat in Germania apoi in Elvetia (Ciba, Sandoz, Hoffman-la-

Roche).

In 1936 s-a descoperit Prontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de

medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor.

In 1944 Fleming a sintetizat Penicilina in America.

In 1945 se descopera clasa Antituberculoase..

In 1947 Waksman a biosintetizat Streptomicina.

Page 13

Din 1952 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor deoarece au

aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente ( in 1955, s-au inregistrat

50 de morti datorita unor antibiotice.

Medicamentul Saftenon a provocat 107 morti.

Mai tirziu medicamentul Talidomida, a provocat la copii malformatii).

In urmatorii 10 ani, peste 3800 produse farmaceutice apar:

grupa Tranchilizante;

grupa Cardiovasculare;

grupa Antibiotice;

grupa Steroizi.

Industria de medicamente are aproape 100 de ani.

Prin Tratatul de la Roma 1965 prin care Comunitatea Economica Europeana a

reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice.

Industria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent.

La ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine

medicamente in oficina, cele mai multe realizindu-se in industria de medicamente.

Actul farmaceutic insa a evoluat in oficina.

Farmacistul a devenit un educator sanitar, rolul sau fiind acela de a mentine sanatatea

publica.

1.7. Forme farmaceutice

Forma farmaceutică reprezintă modul de condiţionare a medicamentului în

farmacie. Clasificare:

În funcţie de locul unde este produs:

o Magistrale – produse în farmacii

o Oficinale – se pot prepara cu sau fara prescriptie medicala (Farmacopeea

Europeana)

o Industriale – produse în fabrici de medicamente

În funcţie de alea de administrare:

Page 14

o Forme cu administrare enterală

o Forme cu administrareparenterală

o Forme cu administrareexternă

o Forme cu administrare inhalatorie

În funcţie de starea de agregare:

o Solide

o Semisolide

o Lichide

o Gazoase

1.8.Forme farmaceutice in functie de calea de administrare

1. Forme farmaceutice cu administrare enterală

Internă (orala) – inghiţirea formei farmaceutice

Sublinguala (Perlinguala)

Bucala per lingual sau sublingual

2.Forme farmaceutice cu administrare parenterala

Intramusular = IM – efect rapid, mai lent decat IV, dar mai rapid decat SC

Subcutanat = SC – Avantaj – permite autoadministrarea (insulina)

Intravascular

Intravenos = IV – au T½ scurt (fibrinolitice); substanţe administrate strict IV

Intraarterial

Subarahnoidian (în LCR) – puncţie lombară, pentru anestezii regionale

Intraperitoneală – administrare de antibiotice sau citostatice

În sinusurile viscerocraniului

Transtimpanal

În ventriculii cerebrali

Intracardiac

Intracavernoşi

Intraocular (în toate camerele) şi retroorbital

Page 15

Intrasinovial – pentru afecţiunile articulare

3. Forme farmaceutice cu administrare externă

Pe tegumente – pentru afecţiuni dermatologice sau ale altor organe (subst

liposolu-bile) = PATCH

Strict cutanată (RA foarte importantă) = BANEOCIN

Pe mucoase(rectală, bucala, vaginala, conjunctivala(obl. Sterile), optic, nazal)

4.Forme farmaceutice cu administrare inhalatorie

Gaze (AG)

Aerosoli (pufuri) ± Spacer

1.7.FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU ADMINISTRARE ORALA

Calea orală (per orală per os derivă de la cuvintele per = pe + oris = gură) este cea mai

frecvent utilizată şi constă în administrarea pe gură a medicamentelor care apoi prin

înghiţire ajung în tractul digestiv inferior de unde substanţa activă este absorbită.

Utilizarea acestei modalităţi (calea per orală) pentru absorbţia medicamentelor prezintă o

serie de avantaje:

Administrare orala (PER OS = pe cale bucala), se face prin mucoasa bucofaringiana

Pe aceasta cale se pot administra diferite forme farmaceutice ca de exemplu: comprimate,

solutii, comprimate retard, granule si globule homeopatice etc

Avantaje:

Administrare elegantă (lejeră, netraumatizantă);

Permite autoadministrarea;

Posibilitatea administrării unor doze mari de medicamente într-o singura

administrare;

Posibilitatea utilizării formelor retard;

Nu are risc de infecţii, hematoame, embolii;

Page 16

La substanţele care prezintă o căldură de dizolvare pozitivă (proces endoterm)

întâlnite la majoritatea substanţelor solide dizolvarea creşte odată cu creşterea

temperaturii;

Dezavantaje:

Alimentele sau lichidele pot scădea absorbţia (nu se administrează cu lapte, suc de

grapefruit);

Absorbţia este influenţată de progresia alimentelor în intestin (diaree, constipaţie,

gastriă);

Nu poate fi evitat pasajul hepatic (risc de inctivare);

Nu se pot administra în vărsături;

Riscul descompunerii substanţei active sub acţiunea unor enzime digestive;

Absorbţie deficitară la unele substanţe medicamentoase (aminoglicozide);

Necesitatea utilizării unor corectori de gust, aromatizanţi, îndulcitori la

medicamentele unde situaţia impune;

Efecte locale iritative asupra diferitelor segmente ale tractului digestiv (ex.

salicilaţi etc.).

Forme farmaceutice solide:

1. Pulberi: obţinute prin fragmentarea fină a medicamentului (megistral/industrial)

o Avantaje: suprafaţă mare de contact; permit amestecul omogen; o buna dozare;

stabilitate superioară a substanţelor medicamentoase în comparaţie cu

preparatele lichide; se disperseaza rapid în fluidele digestive, fapt ce facilitează

absorbţia,

o Dezavantaje: conservare dificilă; la administrarea per os nu se poate evita

gustul neplăcut; nu se pot administra substanţe higroscopice (reţin multă apă)

sau eutectice (substanţe solide, care amestecate, devin lichide).

Clasificare:

- In funcţie de compoziţie:

Simple

Compuse

Page 17

- În funcţie de origine:

Naturale:

Vegetale

Animale – pulberi de organ (hipofiză, tiroidă)

Minerale – săruri (NaHCO3, CaCO3, etc.)

Sintetice

- În funcţie de dozara formei de prezentare:

Nedivizate – pulberi la borcan cu o linguriţă sau unitate de măsură

Divizate (Plicuri (SMECTA) – minim 200mg; Capsule)

2. Capsule = invelişuri pentru pulberi, dar la care se pot adăuga pulberi entectice,

lichi-de, substanţe higroscopice; pot fi:

o Amilacee

o Gelatinoase:

Operculate – 2 cilindri cu capete rotunjite

Perle – perete continuu

Gelatină kratinizată – pentru protecţia conţinutului împotriva HCl

o Spansule – capsule cu granule gastrosolubile sau enterosolubile

3. Pilule, comprimate, granule: obţinute prin modelare şi presare, cu adaos de

excipi-enţi, acoperite sau nu de înveliş ceea ce permite mascarea gustului si a

mirosului neplacut, o dozare corecta, usurinta de administrare prin umectare.

o Excipienţi: substanţă fără acţiune farmacologică (talc, cretă)

Volum

Agreganţi

Dezagreganţi (pt. efervescenţă = ac. citric, NaHCO3)

Edulcoranţi şi aromatizanţi

Coloranţi

o Pilule = formă farmaceutică obţinută în farmacie (dezavantaj – dozare

inexactă)

4. Comprimate = formă farmaeutică obţinută în industrie, prin comprimarea unui

amestec de pulberi constituit din una sau mai multe substanţe active asociate cu

substanţe auxiliare, destinate administrării pe cale orală sau alte căi.

Page 18

Avantaje:

o Dozare exactă; dimensiuni mici

o Pot fi realizate în diverse forme şi culori; se pot inscripţiona

o Posibilitatea corectării gustului şi mirosului prin utilizarea unor

auxiliari potriviţi

o Substanţele active din comprimate au o stabilitate mai mare, faţă de

substanţele active din soluţii, suspensii şi pulberi, deoarece au

dimensiuni reduse, se realizează o suprafaţă de contact mică cu agenţii

externi, există posibilitatea acoperirii comprimatelor cu învelişuri

protectoare iar prin acoperire gustul şi mirosul neplăcut sunt total

înlăturate.

Dezavantaj:

o dozare standardizată

o posibilitatea unor iritaţii ale tractului digestiv datorită concentraţiilor

mari de substanţe active eliberate într-o anumită porţiune

o deglutiţie dificilă mai ales la copii

o posibile interacţiuni între componente

o necesitatea unor aparaturi costisitoare cât şi condiţii speciale pentru

preparare

Tipuri de comprimate solide adm. Per Os:

o Drajeu

o Cp. efervescente

o Cp. cu administrare parenterală – prez în sticle; se dizolvă cu SF steril

o Cp. retard – abs. întârziată prin poziţionare în mozaic sau straturi a

substanţei active

o Granule = formă farmaceutică obţinută prin presare; au dimensiun mici

şi mul zahăr; se folosesc în pediatrie, alopatie, homeopatie

5. Alte forme solide Per Os:

o Pastile – pentru supt, cu conţinut crescut în zahăr

Page 19

o Ciocolate – Ciocolate, Cavit, Lecitină

Substanta farmaceutica sau materii prime folosite pentru farmaceutice sunt produse de

origine:

- Umana, pecum: sange uman, produse derivate din sange uman;

- Animal: microorganisme, animale intregi, parti de organe(tesuturi, glande uscate,

sange – sub forma de pulbere), secretii animale, toxine, extracte.

- Vegetale

Materii prime de origine biologica:

- Materii prime de origine vegetale;

- Plante intregi sau parti alei plantei;

- Plante intregi;

- Parti ale plantei;

- Produse exudative ale plantelor(gume (Arabica, Tragacanta), cazeine)

Materii prime de origine animala (produse opoterapice - opoterapie):

- Organe, tesuturi, glande uscate(tiroida, splina, ovar);

- Sangele cu elementele sale constructive – plasma

- Seruri terapeutice – antitetanic, antidifteric;

- Extract de ficat;

- Extract total de ochi

- Component active puri obtinuti prin extractive de hormoni, insulin,

pancreatina

Materii prime de origine mineral:

- Folosita ca atare sau purificate(talc, sulf, silice etc.)

- Produse elaborate prin reactii din materii prime minerale;

- Substante medicamentoase( sulfat de sodium, sulfar de bariu, sulfat de

magneziu, sarurile insolubile de bismut);

- Substante auxiliare(apa, talc, argile, gaze lichefiate(pt. mucoasa nazala

sau cea pulmonara)

- Materii prime de sinteza;

Page 20

- Semisinteza;

- Sinteza totala

Operatiile farmaceutice care au loc pentru obtinerea medicamentului:

- Cantarire;

- Masurarea la volum a lichidelor;

- Distilare;

- Dizolvare;

- Solubilizare;

- Filtrare;

- Pulverizare;

- Matuntire, pulverizare, cernere, uscare, sterilizare;

- Amestecare;

- Granulare;

- Comprimare, granule ect. intr-o forma farmaceutica care reprezinta

medicamentul.

Conditionarea are rol de protective, functional, de identificare, de informare si

promovare.

Conditionarea primara – este operatia care urmeaza dupa prepararea (fabricarea)

medicamentului, si consta in inchiderea formei farmaceutice intr-un invelis de forma si

material foarte variate

Conditionarea secundara – forma farmaceutica este protejata printr-un ambalaj

Aspectul. F.R. X prevede pentru comprimate respectarea obligatorie a următoarelor

caractere: aspect uniform, respectarea formei prevăzută în momentul brevetării

produsului, margini intacte, suprafaţă plană sau convexă, cu gust, miros şi culoare

caracteristice componentelor.

Conservarea si depozitarea se face prin: conditionare, conservare(ferit de lumina caldura),

la rece(2-80C), loc racoros (8-150C), la temperature camerei(15-250C)

Comprimatele se pot păstra în ambalaje bine închise, în loc uscat, ferit de lumină,

periodic verificându-se timpul de dezagregare.

Page 21

Capsulele se conservă în recipiente bine închise la umiditate relativă potrivită şi o

temperatură de maxim 300C.

Ambalarea - comprimatele se pot ambala manual sau mecanizat în următoarele tipuri de

ambalaje:

- tuburi din sticlă sau din metal;

- borcane;

- foi de celofan;

- cutii de material plastic etc.

Închiderea recipientelor de sticlă sau metal se face cu un capac prevăzut cu filet, iar

pentru foliile din material plastic se realizează prin termosudare mecanizată (dop rodat).

CONCLUZIILE MELE

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat leacuri pentru bolile lor.Putem

spune ca primii medici au fost vracii,vrajitorii triburilor,care foloseau leacuri de origine

vegetala,animala sau minerala.

Cu timpul,arta de a vindeca s-a perfectionat,medicina si farmacia devenind doua

profesii distincte,dar care se intersecteaza in drumul vietii oamenilor.

Medicamentul a devenit la fel de obisnuit ca si hrana,util in cele mai multe situatii

pentru a le prelungi viata a miliarde de oameni.

Se zice ca... "Omul modern nu mai poate concepe existenţa în suferinţă, fie ea

fizică sau psihică şi caută remedii pentru îndepărtarea acesteia.”In concluzie, fiecare

perioada din istoria medicamentului are un lucru special care a contribuit la evolutia

medicamentului.Totul se intampla cu un scop, si oarecum personajele din spatele crearii

medicamentului si-au lasat

amprenta in viata fiecarui om: vraci, egipteni, greci, marii filosofi, farmacisti, medici,

fiecare a contribuit la sanatatea noastra.

Page 22

Cuprins

INTRODUCERE............................................................................................................2

1.1.PERIOADA EMPIRICA,RELIGIOASA.....................................................................3

1.2.PERIOADA FILOZOFICA.........................................................................................5

1.3.PERIOADA EXPERIMENTALA...............................................................................7

1.4 PERIOADA STIINTIFICA..........................................................................................9

1.5.ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE.......................11

1.6.EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL..................................................12

1.7.FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU ADMINISTRARE ORALA...................16

CONCLUZIILE MELE................................................................................................21

Page 23

Bibliografie

Tehnologie farmaceutica

Vol. 1

Autori: Iuliana Popovici

Dumitru Lupuleasa

Tehnologia farmaceutica pentru asistentii de farmacie

Page 24